www.pb.ro 26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE BORDEROU STUDIU DE FEZABILITATE OBIECT: SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE, SECTOR 3 PIESE SCRISE Nr. crt. Titlu Foaie de capat Borderou Lista cu numele proiectantilor Imagini proiect Cuprins 1. Date generale 2. Informatii generale privind proiectul: 2.1.1 Situatia actuala 2.1.2 Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului 2.2 Descrierea investitiei: 2.2.1 Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (scenarii propuse, scenariul recomandat de catre elaborator, avantajele scenariului recomandat) 2.2.2 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica 2.3 Date tehnice ale investitiei: 2.3.1 Zona si amplasamentul 2.3.2 Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat 2.3.3 Situatia ocuparilor definitive de teren 2.3.4 Studii de teren: Studiu topografic (ANEXA 2) Studiu geotehnic (ANEXA 3) 2.3.5 Caracteristicile principale ale constructiilor (variante constructive si recomandarea variantei optime pentru aprobare) 2.3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum – necesar pentru varianta propusa promovarii si solutii tehnice de asigurare cu utilitati 2.4 Durata de realizare, etapele principale, graficul de realizare a investitiei 3. Costurile estimative ale investitiei (ANEXA 1.1) 3.1 Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general 3.2 Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei 4. Analiza cost-beneficiu 4.1 Identificarea investitiei – definirea obiectivelor 4.2 Analiza optiunilor 4.3 Analiza financiara 4.4 Analiza de senzitivitate 4.5 Analiza de risc 5. Sursele de finantare a investitiei 6. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei 7. Pricipalii indicatori tehnico-economici ai investitiei (ANEXA 1.1) 7.1 Valoarea totala 7.2 Esalonarea investitiei 7.3 Durata de realizare 1
Transcript
www.pb.ro
26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE
BORDEROU STUDIU DE FEZABILITATE
OBIECT: SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE, SECTOR 3
PIESE SCRISE
Nr.
crt.Titlu
Foaie de capat
Borderou
Lista cu numele proiectantilor
Imagini proiect
Cuprins
1. Date generale
2. Informatii generale privind proiectul:
2.1.1 Situatia actuala
2.1.2 Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
2.2 Descrierea investitiei:
2.2.1 Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (scenarii propuse, scenariul recomandat de catre elaborator, avantajele scenariului recomandat)
2.2.2 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
2.3 Date tehnice ale investitiei:
2.3.1 Zona si amplasamentul
2.3.2 Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
2.3.3 Situatia ocuparilor definitive de teren
2.3.4 Studii de teren:
Studiu topografic (ANEXA 2)
Studiu geotehnic (ANEXA 3)
2.3.5 Caracteristicile principale ale constructiilor (variante constructive si recomandarea variantei optime pentru aprobare)
2.3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum – necesar pentru varianta propusa promovarii si solutii
tehnice de asigurare cu utilitati
2.4 Durata de realizare, etapele principale, graficul de realizare a investitiei
3. Costurile estimative ale investitiei (ANEXA 1.1)
3.1 Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
3.2 Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei
6. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei
7. Pricipalii indicatori tehnico-economici ai investitiei (ANEXA 1.1)
7.1 Valoarea totala
7.2 Esalonarea investitiei
7.3 Durata de realizare
7.4 Capacitati
7.5 Alti indicatori specifici domeniului
8. Avize si acorduri de principiu (ANEXA 4)
1
www.pb.ro
26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE
ANEXE
ANEXA 1.1: Costurile estimative ale investitiei (valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general, esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei) si principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei – Varianta 1
ANEXA 1.2: Costurile estimative ale investitiei (valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general, esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei) si principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei – Varianta 2
ANEXA 1.3: Evaluarea costurilor
ANEXA 2: Studiu topografic
ANEXA 3: Studiu geotehnic
ANEXA 4: Avize si acorduri de principiu
ANEXA 5: Tema de proiectare
2
www.pb.ro
26601 SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE
PIESE DESENATE Varianta 1/ Varianta 2
Nr. crt. Titlu Scara Indicativ
1. Planuri arhitectura
1. Plan de amplasare in zona – Varianta 1 si 2 sc. - A01
2. Plan de situatie – Varianta 1 si 2 sc. 1:1000 A02
3. Plan nivel 0 cota +0.00 (+1.00) – Varianta 1 si 2 sc. 1:200 A03
4. Plan nivel 1 cota +5.25 (+4.00) – Varianta 1 si 2 sc. 1:200 A04
5. Plan nivel 2 cota +10.70 (+8.00) – Varianta 1 si 2 sc. 1:200 A05
Acustica:SONOBELConf. univ. dr. ing. Mariana Cristina Stan
Consultanta mecanica de scena:Ing. Dan Ghinies
4
www.pb.ro
1 DATE GENERALE 14
1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII 14
1.2 AMPLASAMENTUL 14
1.3 TITULARUL INVESTITIEI 14
1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI 14
1.5 ELABORATORUL STUDIULUI 14
2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 14
2.1 SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 14
2.1.1 SITUATIA ACTUALA 142.1.2 INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 142.2 DESCRIEREA INVESTITIEI 142.2.1 OBIECTIVELE PROIECTULUI (VEZI SI ANEXA 5) SI CONCEPTUL GENERAL 142.2.2 STUDII PREMERGATOARE 152.2.3 SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE 152.2.3.1 VARIANTA 1 SI 2 - ARHITECTURA 152.2.3.2 VARIANTA 1 - STRUCTURA 152.2.3.3 VARIANTA 2 - STRUCTURA 162.2.3.4 VARIANTA 1 - INSTALATII 162.2.3.5 VARIANTA 2 - INSTALATII 172.2.3.6 VARIANTA 1 - RETELE 172.2.3.7 VARIANTA 2 - RETELE 172.2.3.8 VARIANTA 1 SI 2 – INFRASTRUCTURA RUTIERA 172.2.3.9 VARIANTA 1 – ECONOMIC (VEZI SI ANEXA 1.1) 172.2.3.10VARIANTA 2 – ECONOMIC (VEZI SI ANEXA 1.1) 172.2.3.11SCENARIUL RECOMANDAT SI AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT17
2.2.4 DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA 172.2.4.1 DESCRIERE CONSTRUCTIVA SI FUNCTIONALA – ARHITECTURA 172.2.4.2 DESCRIERE CONSTRUCTIVA A STRUCTURII DIN BETON 202.2.4.3 DESCRIERE CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA - INSTALATII 22
2.3 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI 292.3.1 ZONA SI AMPLASAMENTUL 292.3.2 STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT 292.3.3 SITUATIA OCUPARII DEFINITIVE DE TEREN 292.3.4 STUDII DE TEREN 292.3.4.1 STUDIU TOPOGRAFIC 292.3.4.2 STUDIU GEOTEHNIC 29
2.3.5 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR 292.3.5.1 CARACTERISTICI PRINCIPALE – ARHITECTURA SI URBANISM 292.3.5.2 CARACTERISTICI PRINCIPALE – ARHITECTURA 302.3.5.3 CARACTERISTICI PRINCIPALE – STRUCTURA 312.3.5.4 CARACTERISTICI PRINCIPALE - INSTALATII 312.3.5.5 CARACTERISTICI PRINCIPALE - RETELE 33
2.3.5.6 RECOMANDAREA VARIANTEI OPTIME PENTRU APROBARE 33
2.3.6 SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUM – NECESAR PENTRU VARIANTA PROMOVATA 332.3.6.1 INSTALATII SANITARE – ANALIZA CONSUM-NECESAR 332.3.6.2 INSTALATII ELECTRICE CURENTI TARI – ANALIZA CONSUM-NECESAR 342.3.6.3 INSTALATII TERMICE VENTILARE-CLIMATIZARE – ANALIZA CONSUM-NECESAR 34
2.4 DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI 35
3 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI (VEZI ANEXA 1.1) 36
3.1 VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL36
3.2 ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI 36
4 ANALIZA COST – BENEFICIU 36
4.1 IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINTA 36
4.2 ANALIZA OPTIUNILOR 37
4.3 ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA FINANCIARA: FLUXUL CUMULAT, VALOAREA ACTUALA NETA, RATA INTERNA DE RENTABILITATE SI RAPORTUL COST-BENEFICIU 38
4.3.3 SUSTENABILITATEA FINANCIARA 414.3.4 RAPORTUL COST-BENEFICIU 424.3.5 INDICATORI FINANCIARI - RIR SI VAN DIN PUNCTUL DE VEDERE AL INVESTITIEI 434.4 ANALIZA DE SENZITIVITATE 44
4.5 ANALIZA DE RISC 45
5 SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI 49
6 ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI 49
6.1 NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE 49
6.2 NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE 49
www.pb.ro
1 DATE GENERALE
1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII
SALA MULTIFUNCTIONALA PENTRU ACTIVITATI CULTURALE.
1.2 AMPLASAMENTUL
Terenul pe care se va amplasa obiectivul se afla in Parcul Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba), in partea de sud-est, cu acces din zona Liceului Teoretic „Dante Aligheri” - conform planurilor urbanistice aprobate.
2.1 SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
2.1.1 SITUATIA ACTUALA
Sala multifunctionala propusa se va amplasa pe un teren liber de constructii, fara vegetatie inalta (copaci), conform planurilor urbanistice in vigoare, in cadrul Parcului Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba), in apropierea Lacului Titan. Terenul este denivelat, coborarea spre lac realizandu-se prin terase succesive amplasate la cote diferite. Adiacent amplasamentului exista forme de microrelief: o movila cu punct de belvedere si alte denivelari locale de mici dimensiuni (valuri de pamant).
Functiunea dezvoltata (activitati culturale pentru public larg: spectacole de teatru, concerte) este compatibila cu amplasamentul propus si reprezinta o necesitate pentru locuitorii Sectorului 3 al Municipiului Bucuresti.
Pentru amplasamentul ales exista cai de acces pietonal si carosabil ocazional, amenajate sub forma unui traseu de important de acces in parc, asupra caruia se preconizeaza interventii minime. Amenajarea peisagera si racordarea la aleile existente precum si mobilierul urban din zonele adiacente se vor realiza in cadrul unei lucrari de imbunatatire peisagera la nivelul intregului parc, desfasurata in paralel cu derularea prezentei investitii.
Constructia se va racorda la retelele de apa, canalizare, electricitate si gaz care se vor asigura
la limita amplasamentului.
2.1.2 INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Sectorul 3 al Municipiului Bucuresti.
2.2 DESCRIEREA INVESTITIEI
2.2.1 OBIECTIVELE PROIECTULUI (vezi si Anexa 5) SI CONCEPTUL GENERAL
Se propune construirea unei „Sali mutifunctionale pentru activitati culturale” cu 1200 de locuri pentru spectatori, dispuse in amfiteatru. Sala este prevazuta cu loje si balcon. Foayerele pentru spectatori vor fi dezvoltate pe mai multe niveluri. Scena cu buzunare si turn de scena va avea deschiderea de 15m intre „arlechini” si nu va avea fosa pentru orchestra. Cladirea va cuprinde spatii de culise si depozit, necesare personalului implicat in spectacolele care se vor desfasura aici, spatii pentru administratie si spatii tehnice pentru echipamente necesare bunei functionari.
Principalele activitati pe care le va gazdui sala sunt: spectacole de teatru, proiectii de film, conferinte, intruniri, concerte si spectacole sustinute de catre formatii sau trupe aflate in turneu.
Pornind de la obiectivul stabilit prin tema de proiectare, acela de a afecta cat mai putin vegetatia existenta si de a integra cat mai discret constructia propusa in contextul existent al parcului Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba), s-a optat pentru varianta acoperirii cladirii cu terasa inierbata si continuarea acesteia pe latura din spate si pe laturile laterale cu valuri de pamant care vor completa si amplifica relieful existent. Punctul de belvedere de pe movila existenta in prezent se va muta pe terasa inierbata a cladirii. Impresia exterioara va fi de cladire ingropata intr-un mic deal, fiind direct expuse publicului doar fatada cu accesul principal (latura de sud) si mici portiuni din fatadele laterale. Pantele din pamant nou create in jurul cladirii vor fi acoperite cu vegetatie, posibil si vegetatie inalta si vor permite amenajarea pe timpul iernii a partiilor pentru sanius existente in trecut in aceasta zona a parcului. Pe timpul verii, terasa inierbata a cladirii va putea gazdui un teatru de vara si proiectii de film pentru cca. 200 de spectatori, turnul de scena functionand ca fundal de scena si suport pentru proiectii in aer liber.
In exterior, expresia arhitecturala propusa este una simpla cu suprafete pline si vitraj puternic la parter (accesul principal pentru public), cu o copertina ampla care va proteja publicul la intrarea sau iesirea din cladire, va umbri vitrajul orientat sudic si va marca vizual intrarea. Foyerul dezvoltat pe mai multe niveluri, cu scari monumentele pentru public va fi luminat prin ferestre inalte verticale pe latura dinspre lac si pe partea opusa acesteia, oferind perspective generoase din interior.
www.pb.ro
2.2.2 STUDII PREMERGATOARE
Pentru aceasta investitie nu a fost elaborat studiu de prefezabilitate si nici plan detaliat de investitii pe termen lung.
2.2.3 SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE
2.2.3.1 VARIANTA 1 SI 2 - ARHITECTURA
In vederea diversificarii activitatilor culturale in cadrul parcului Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba) si implicit in cadrul Sectorului 3 al Municipiului Bucuresti se propune realizarea unei Sali multifunctionale dedicate activitatilor culturale care sa integreze urmatoarelor obiective:
O sala de spectacole cu o capacitate de 1200 de locuri pentru spectatori;
Spatii anexa ale salii dedicate spectatorilor (foyere) si care pot fi utilizate pentru alte activitati complementare cum ar fi expozitii temporare, evenimente etc.;
Spatii anexa tehnice si utilitare in masura sa deserveasca evenimente de diverse genuri: concerte de muzica, piese de teatru, proiectii, intruniri etc.;
Spatii administrative si tehnice;
Spatiu amenajat in aer liber pe terasa cladirii pentru un posibil teatru de vara cu proiectii de film pentru cca. 200 de spectatori;
Amenajari exterioare urbane si peisagere cuprinzand racordarea la esplanadele existente cu alei pietonale si carosabile (in cadrul unui studiu distinct, la nivelul intregului parc).
Pe terenul dedicat acestei investitii, in suprafata de 3000mp, sala nou propusa va fi integrata ambiantei parcului, fiind aleasa solutia „ingroparii” constructiei in relieful existent, amplificat, astfel incat cladirea va fi vizibila din parc intr-o mica proportie. Suprafata construita la sol va fi de 2531mp, iar suprafata construita desfasurata va fi de 5600mp.
Solutia adoptata este compacta pentru ca interventiile in cadrul parcului sa fie minimale atat in timpul santierului, cat si ulterior pe perioada de existenta si utilizare a constructiei.
Deorece tema de proiectare implica realizarea a 1200 de locuri in sala, calcularea curbei de vizibilitate raportata la normele in vigoare de proiectare a salilor de spectacole a implicat o solutie unica, referitoare la distantele de evacuare si dimensiuni. De asemenea, conform datelor de tema, dispunerea locurilor in sala s-a facut in evantai, pe gradene dispuse in amfiteatru.
Sala de spectacole este organizata in trei zone distincte de amplasare a publicului: sala propriu-zisa, zona de loje si balconul. In acest fel, in functie de fiecare tip de reprezentatie, zona de loje si respectiv balconul pot sau nu sa fie utilizate. In acest sens, lojelor li se vor prevedea cortine-draperii, pentru ca atunci cand nu sunt folosite sa poata fi inchise vizual.
Spatiile de deservire ale salii, respectiv foyerele, au fost dimensionate conform normelor in vigoare pentru numarul de spectatori ceruti prin tema si s-a prevazut organizarea cu spatii conexe pentru o buna desfasurare a activitatilor: grupuri sanitare separate pe sexe pentru spectatori, grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilitati, garderobe, puncte de deseservire aimentara pentru pauzele de spectacol. Aceste spatii, datorita dotarilor, pot fi folosite si independent de utilizarea salii. De asemenea au fot prevazute puncte de paza grupate in zona acceselor si de asemenea o casa de bilete usor accesibila publicului, cu sistem modern de ticketing.
Zona de realizare a spectacolelor – scena – este polivalenta in sensul ca poate fi organizata pentru o gama larga de spectacole si evenimente: de la amenajarea cu un ecran pentru proiectii de film sau la amenajarea unei simple estrade de prezidiu in cazul unei conferinte, pana la spectacole de teatru/dans cu decoruri. In acest sens scena si portalul spre sala au fost dimensionata generos, cu turn de scena care poate adaposti dotari compexe necesare spectacolelor de teatru si varietati si buzunare de culise de o parte si de alta a scenei.
Zona tehnica de deservire a scenei cuprinde depozite de decoruri, recuzita si costume si de asemenea camerele tehnice ale regizorilor, sunetistilor, electricienilor pecum si vestiare si oficii pentru acestia. In imediata apropiere si in directa legatura cu scena si culisele se afla cabinele actorilor si salile de repetitii, care de asemena au grupuri sanitare separate pe sexe cu dusuri si oficii.
Zona administrativa si spatiile tehnice sunt amplasate la nivelul superior al cladirii si pe terasa acesteia. Sunt organizate birouri minimale pentru personalul administrativ organizate pe servicii, care vor avea grupurile lor sanitare si un oficiu. Spatiile tehnice adapostesc centrala termica, centralele de aer, chillerele, care deservesc fiecare din spatiile descrise mai sus. De asemenea sunt prevazute camerele pentru generator, posturi trafo, tablou electric general etc. Mare parte din aceste echipamente vor fi plasate pe lateralele turnului de scena intr-o zona organizata special pentru echipamente pe un stelaj metalic special si protejate vizual si pentru securitate de un riflaj estetic.
In ideia unei economii de spatiu versus o gama cat mai larga de activitati, terasa verde a cladirii si turnul de scena vor fi amenajate „peisager” ca o gradina de vara cu posibilitatea de a fi utilizata pentru organizarea in lunile calduroase de evenimente in aer liber: de la proiectii de film, spectacole de muzica, evenimente de diverse tipuri etc. Spatiul permite amenajarea pentru gazduirea a aproximativ 200 de spectatori.
Dimensionarea judicioasa a cladirii conform temei de proiectare si contextul in care se amplaseaza investitia (care a presupus pastrarea in cea mai mare masura a vegetatiei inalte existente si „ingroparea” constructiei intr-o amenajare peisagera verde, cu impact vizual minim la nivelul parcului, in completarea amenajarilor existente) conduc la o solutie varianta unica de rezolvare din punct de vedere al arhitecturii.
2.2.3.2 VARIANTA 1 - STRUCTURA
Structura salii multifunctionale este rezolvata in sistem de pereti structurali din beton armat.
Acoperis
Acoperisul are doua tipuri de grinzi in rezolvarea structurala:
Placa din beton armat care sprijina pe grinzi din beton armat precomprimat deasupra salii de spectacole si foyer-ului
Placa din beton armat care sprijina pe grinzi din beton armat monolit
Balcon peste sala de spectacole si peste foyer
Placa din beton armat monolit sustinuta de grinzi din beton armat in consola care descarca pe lamelele structurale ce bordeaza lojele
Planseu cota +5.15
Placa din beton armat in sistem dala peste holul de intrare si care descarca la exterior pe
www.pb.ro
grinda perete din axul 7 si la interior pe peretii structurali din beton armat din axul 5.
Placa cota +8.00
Placa din beton armat monolit sustinuta de grinzi din beton armat.
Grinzi prefabricate din beton armat cu armatura postintinsa
Acoperisul cladirii este sustinut de un sistem de grinzi prefabricate cu deschideri maxime de 21m. Grinzile pot fi realizate in solutie prefabricata.
Grinzi din beton armat
Grinzile care sustin placile de la cotele +8.00, acoperisul in zona spatiilor auxiliare, placa de peste turnul scenei, sunt in sistem beton armat monolit (sau prefabricat).
Pereti structurali exteriori
Aceste elemente structurale au un dublu rol de a descarca elementele de tip placa si/sau grinzi si de a prelua impingerea pamantului. Acesti pereti au un numar limitat de goluri pentru deservirea instalatiilor, acces/evacuare personal, iluminat natural si accesul decorurilor in incinta.
Peretele din axul 7 este sustinut pe o serie de stalpi metalici.
Pereti structurali interiori
Pereti structurali din beton armat pozitionati in special in zona de delimitare a functiunilor principale.
Scena este inconjurata de pereti care prezinta goluri mari de circa 10.40m inaltime spre sala si spre culise. Singurul perete plin este cel opus salii. Peste cota +10.40 peretii sunt plini pana la cota +22.79 care este nivelul planseului.
Gradene
Gradenele sunt rezolvate din punct de vedere structural printr-o placa cutata din beton armat care reazema pe grinzi dispuse radial.
Stalpi metalici
Sunt prevazuti 4 stalpi metalici circulari in axul 7 pentru sustinerea peretelui structural curb.
Fundatii
Fundarea se realizeaza printr-o retea de grinzi de fundare dispuse pe doua directii asezate sub peretii structurali din beton armat. Sistemul de fundare este conceput astfel incat placa din beton armat de la cota +0.00 sa nu fie in contact cu apa din stratul freatic.
Platforme metalice si pasarele
La diverse niveluri in zona turnului scenei si a tavanului salii sunt prevazute pasarele metalice cu rol tehnologic.
Pe fetele laterale ale turnului scenei, la exterior, sunt prevazute platforme metalice pentru utilajele de ventilatie si climatizare.
Hidroizolatii
Protectia cladirii impotriva infiltratiilor poate fi realizata utilizand diverse solutii cum ar fi
membrane bituminoase, membrane aplicate sau adititivi speciali. Toate hidroizolatiile vor fi protejate impotriva factorilor mecanici. Dupa tipurile de elemente constructive ce vor fi protejate, solutiile de protectie impotriva patrunderii apei sunt:
Protectia acoperisului necirculabil
Protectia acoperisului din zona inierbata
Protectia elementelor vertical ingropate
Protectia placii de la cota 0.00
2.2.3.3 VARIANTA 2 - STRUCTURA
Constructia principala a salii multifunctionale este rezolvata identic cu varianta 1, solutia de arhitectura fiind aceeasi pentru ambele variante. In varianta 2 se prevede realizarea unui rezervor de apa pentru incendiu, ingropat, amplasat adiacent constructiei, cu capacitate de 650 mc, suprafata de cca 190mp si inaltime de cca. 5m. Rezervorul este conceput ca o constructie monolit din beton armat, termoizolat si hidroizolat pe exterior si etansat pe interior prin tratament cu aditivi de impermeabilizare si va avea alaturata o camera de vane, deasemenea ingropata in pamant si hidroizolata.
2.2.3.4 VARIANTA 1 - INSTALATII
INSTALATII SANITARE
Sunt prevazute instalatii sanitare pentru alimentare cu apa rece si calda (grupuri sanitare, dusuri, vestiare, oficii de preparare), instalatii de canalizare menajera si pluviala (inclusiv drenarea apelor din exteriorul cladirii pe perimetrul acesteia) si instalatii de stingere a incendiilor (cuprinzand rezerva intangibila de apa pentru incendiu, statie de pompare, sprinklere, drencere, hidranti interiori si exteriori).
In varianta 1, rezerva intangibila de apa pentru incendiu este asigurata de lacul din apropiere, in malul acestuia urmand a se construi o statie de pompare subterana.
INSTALATII ELECTRICE CURENTI TARI
Alimentare electrica se va face din doua posturi trafo 2 x1000kVA.
S-au prevazut instalatiile electrice interioare specifice functiunilor constructiei.
INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
S-au prevazut instalatii de detectie si avertizare incendiu, sonorizare, antiefractie, supraveghere video. Sala multifunctionala va avea si instalatii specifice de intercomunicatie interioara, ticketing si control acces spectatori, precum si functii monitorizate prin BMS.
INSTALATII TERMICE VENTILARE-CLIMATIZARE
Instalatiile de desfumare au fost concepute tinand cont de conditiile de organizare a constructiei pe compartimente distincte de incendiu: compartiment – zona scena si culise, compartiment – zona depozitare, compartiment zona public (sala, foyere, garderoba, bufet).
S-a asigurat ventilarea si climatizarea corecta a spatiilor interioare, fiind prevazute unitati chiller si centrale de tratare a aerului dispuse deasupra si in lateralul turnului de scena. Incalzirea spatiilor importante (sala de spectacole, foyere) se face prin sistemul de ventilare-climatizare, agentul termic fiind asigurat de centrala termica pe gaz prevazuta la partea
www.pb.ro
superioara a constructiei.
2.2.3.5 VARIANTA 2 - INSTALATII
INSTALATII SANITARE
Sunt prevazute aceleasi instalatii sanitare ca si in varianta 1, cu diferenta ca in varianta 2 rezerva intangibila de apa pentru incendiu este asigurata prin construirea unui rezervor ingropat de capacitate de 650mc, cu statie de pompare adiacenta, deasemenea ingropata in pamant.
INSTALATII ELECTRICE CURENTI TARI
Referitor la instalatiile electrice de curenti tari nu sunt modificari fata de varianta 1.
INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
Referitor la instalatiile electrice de curenti slabi nu sunt modificari fata de varinata 1.
INSTALATII TERMICE VENTILARE-CLIMATIZARE
Instalatiile termice si de ventilare-climatizare sunt rezovate la fel ca in varianta 1.
2.2.3.6 VARIANTA 1 - RETELE
Constructia se va racorda la retele de apa, canalizare, electricitate si gaz care se vor asigura la limita amplasamentului. In varianta 1 este necesar un singur bransament de apa la reteaua de furnizare publica, rezerva de apa de incendiu fiind asigurata prin pompare din lac.
2.2.3.7 VARIANTA 2 - RETELE
Constructia se va racorda la retele de apa, canalizare, electricitate si gaz care se vor asigura la limita amplasamentului. In varianta 2 sunt necesare doua bransamente distincte de apa din reteaua de furnizare, unul pentru apa potabila si altul pentru apa de incendiu.
2.2.3.8 VARIANTA 1 si 2 – INFRASTRUCTURA RUTIERA
Acest aspect al proiectului nu face parte din prezentul studiu. Amenajarea peisagera si racordarea la aleile existente precum si mobilierul urban din zonele adiacente se vor realiza in cadrul unei lucrari de imbunatatire peisagera la nivelul intregului parc, desfasurata in paralel cu derularea prezentei investitii.
2.2.3.9 VARIANTA 1 – ECONOMIC (vezi si ANEXA 1.1)
Valoarea investitiei pentru sala multifunctionala pentru activitati culturale:
8,508 mil E + TVA (1519 E/mp + TVA) din care valoarea C+M: 5,077 mil E (907 E/mp + TVA).
2.2.3.10 VARIANTA 2 – ECONOMIC (vezi si ANEXA 1.1)
Valoarea investitiei pentru sala multifunctionala pentru activitati culturale:
8,589 mil E + TVA (1534 E/mp + TVA) din care valoarea C+M: 5,147 mil E (919 E/mp + TVA).
2.2.3.11 SCENARIUL RECOMANDAT SI AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT
ARHITECTURA
Deoarece dimensionarea cladirii conform temei impuse a fost facuta foarte judicios nu se poate pune in discutie realizarea a doua variante de rezolvare arhitecturala. De asemenea amplasarea salii in parc a impus solutia ingroparii constructiei intr-o amenajare verde - peisagera cu un impact minim vizual la nivelul intregului parc.
Se recomanda varianta 1, din considerentul limitarii interventiei asupra parcului existent (rezervorul ingropat din varianta 2 reprezinta o suprafata suplimentara de excavat, de construit si de acoperit cu pamant, amplificand dimensiunea santierului).
STRUCTURA
Solutia structurala pentru constructia principala nu difera intre cele doua variante. Din punct de vedere tehnic este posibila realizarea ambelor variante.
INSTALATII SANITARE
Solutia recomandata este Varianta 1. Se elimina astfel un bransament suplimentar de apa si se reduce suprafata construita a cladirii, reducand astfel costurile de constructie.
ECONOMIC
Se recomanda varianta 1 deoarece se asigura aceeasi functionalitate a constructiei cu o valoare de investitie mai redusa (vezi si analiza cost-beneficiu).
2.2.4 DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA
2.2.4.1 DESCRIERE CONSTRUCTIVA SI FUNCTIONALA – ARHITECTURA
Sala multifunctionala pentru activitati culturale va cuprinde:
Sala de spectacole;
Foyere spectatori
Gradina/teatru de vara
Zona de scena cu turn de scena si culise;
Zona de activitati conexe scenei: cabine artisti, spatii tehnice, depozite etc;
Zona birouri administrative;
Spatii tehnice
Amenajari exterioare urbane si peisagere cuprinzand alei pietonale si carosabile (nu fac obiectul prezentului studiu; vor fi detaliate intr-un studiu separat, la scara intregului parc).
Sala multifunctionala pentru activitati culturale va avea 1200 locuri in sala si 200 locuri in gradina de vara
Noua Sala multifunctionala pentru activitati culturale va acomoda mai multe tipuri de spectacole: teatru, concerte, conferinte, congrese si alte evenimente culturale si sociale. Terasa inierbata a salii se va amenaja ca o gradina de vara cu estrada pentru reprezentatii si proiectii de film in aer liber, cu cca. 200 de locuri pentru spectatori amenajate peisager.
Sala multifunctionala pentru activitati culturale se va amplasa in cadrul parcului Alexandru Ioan Cuza (fost IOR) in zona de S-E, in imediata apropiere a accesului din dreptul liceului Dante
www.pb.ro
Alighieri.
Constructia care va gazdui Sala multifunctionala pentru activitati culturale va avea structura din beton armat si otel, sub gradenele salii fiind prevazut un nivel cu functiuni specifice zonei de foyer pentru spectatori. Deoarece panza freatica este la mica adancime, s-a optat pentru o constructie fara subsol si pentru ridicarea gradenelor de la cota terenului, cota de acces in cladire fiind cu cca 10cm deasupra cotei terenului natural, la cota +67.50m fata de cota Marii Negre.
Organizarea pe verticala a gradenelor cu locuri pentru spectatori se face pe doua niveluri distincte: zona salii si zona balconului. Sala are acces atat de la cota foyerului de intrare din lateralele salii, pe intervalul median central, cat si de la partea superioara a salii de pe intervalele longitudinale, de la cota foyerului, la nivelul +5.25. Balconul este accesibil de la cota +10.70m de pe un foyer superior. Accesul in lojele din sala se face direct din foyerul de la cota +5.25.
Sala multifunctionala pentru activitati culturale va avea 1200 de locuri pentru spectatori, din care 646 fotolii in sala, 74 locuri la strapontine in sala, 64 de fotolii in loje, 380 fotolii la balcon si 36 de locuri la strapontine in balcon. Pe langa acestea s-au prevazut prin proiect cca 200 de locuri in gradina de vara, amenajata pe terasa cladirii.
Interiorul salii este prevazut cu o buna vizibilitate a tuturor locurilor la scena, respectandu-se normativul NP 002-1996, P 123-1989, SREN 13200 pentru calculul curbei de vizibilitate.
Sala va fi tratata acustic la nivelul peretilor si plafoanelor cu materiale speciale. De asemenea pardoseala salii va fi tratata acustic cu un covor de trafic intens.
Fotoliile din sala vor trebui sa corespunda unor caracteristicilor de calitate cu urmatoarele precizari:
Sa fie rabatabile.
Sa fie confortabile in termenii ergonomiei, tapitate cu materiale cu sursa de ignitie foarte redusa si cu brate rabatabile.
Pot avea incorporate in design individual loc de pahar/ programul evenimentului, dar si eventual un sistem audio cu casca si diplay.
Dimensiunile unui fotoliu sunt 400mm adancime (incluzand spatarul), 600mm latime, distanta intre axele a doua fotolii de 600mm si inaltimea sezutului 445-490mm.
In termenii sigurantei trebuie sa respecte reglementarile numarului maxim de scaune pe un rand, sa nu contina piese usor de demontat si sa permita miscarea usoara a spectatorilor – latimea gradenei este de 900mm.
Pentru persoanele cu dizabilitati motorii in scaune cu rotile se prevede un spatiu de 1350x1600mm incluzand spatiul pentru scaunul special si scaunul pentru persoana insotitoare. Scaunul pentru persoana insotitoare va corespunde tuturor caracteristicilor unui scaun pentru spectatori.
Locurile la strapontine vor fi folosite in cazul unor evenimente care vor cere suplimentarea locurilor din fotolii. Scaunele de strapontine vor trebui sa respecte caractreisticile generale de design ale fotoliilor. Vor fi obligatoriu rabatabile si se vor mentine stranse imediat ce spectatorul se va ridica.
Accesul la locurile pentru spectatori se va realiza din trei nivele de foyere: foyerul de acces principal in cladire la cota +/-0,00, foyerul de la cota +5.25 din care se face si accesul principal
in sala si in lojele salii si foyerul de la cota +10.70 pentru accesul in balconul salii. Sub deschiderea gradenelor se propune dezvoltarea unei zone de servicii pentru foyere cu grupuri sanitare, garderobe si bar.
La ora actuala zona de acces spre terenul pe care se va amplasa constructia este amenajat cu esplanade care coboara in trepte spre lac, fiind unul din accesele principale in parc. Aceste esplanade se vor amenenaja partial pentru racordarea nivelului strazii cu accesele in cladire atat la nivel pietonal, pentru persoanele cu dizabilitati si pentru acces carosabil de urgenta si utilitar. Pe teren in interiorul parcului nu va fi permis accesul public auto si implicit nu vor fi amenajate parcaje. Parcarile sunt rezolvate la nivelul aleii Lunca Muresului de-a lungul careia sunt amenajate locuri de parcare, in zona accesului in parc unde este amenajata o parcare si vis-a-vis de intrarea in parc unde se afla o parcare publica. Acccesul in cladire se va face de pe o zona pietonala a parcului, prima esplanada existenta deasupra nivelului aleii care inconjoara lacul si care se va reamenaja partial pentru a se racorda cu nivelul de acces in cladire. Se asigura accesele auto de interventie (pompieri, salvare) si accesul auto de serviciu in zona de acces pentru decoruri si de eliminare deseuri.
Accesul publicului spectator se va face de pe esplanada pietonala a parcului. Se va intra direct prin windfang in foyerul cladirii. Accesul principal al spectatorilor in sala se va face pe doua scari monumentale situate de o parte si de alta a foyerului de la cota +/-0,00. La cota +5.25 este un al doilea foyer din care se face accesul in sala si in lojele salii. La foyerul balconului +10.70, se va ajunge pe alte doua scari situate de o parte si de alta a foyerului de la cota +5,25. Fiecare nivel de foyer va fi dotat cu grupuri sanitare separate pe sexe pentru spectatori. La cota +/-0,00 si la cota +5.25 de foyer vor fi amenajate baruri pentru servirea spectatorilor in timpul pauzelor de spectacol. Garderobele pentru spectatori si grupurile sanitare pentru persoane cu dizabilitati vor fi amenajate la cota de acces +/-0,00. Pentru accesul facil al spectatorilor, inclusiv al persoanelor cu dizabilitati, la toate nivelele de foyer si in sala, sunt prevazute doua lifturi in imediata apropiere a scarilor care urca de la cota +/-0,00 la cota +10.70.
Accesul in sala, pentru spectatori, se poate face si pe lateralele salii foyerul de la cota +/-0,00 avand doua buzunare laterale care fac legatura atat cu sala cat si cu evacuarile de urgenta in afara cladirii.
Scena salii va fi compusa din zona de estrada, principala si zona culiselor si a turnului de scena.
Scena va avea o cota de +1m fata de cota salii. Deschiderea portalului scenei catre sala va fi de 15.00m latime cu o inaltime de 9.30m. Adancimea salii va fi de 12.40m. De o parte si de alta a scenei se vor afla buzunarele culiselor si dispuse de o parte si de alta a arlechinilor, vor fi camera pentru dimere si camera regizorului de scena. Scena va fi dotata cu arlechini mobili, platforma turnanta de 8m diametru si 3 perechi de pantaloni. Pe dosul arlechinilor vor fi amplasate luminile laterale de scena. Portalul scenei spre sala va fi inchis cu o cortina cu doua tipuri de deschidere. De asemenea pentru cazuri de urgenta va fi prevazuta o cortina de siguranta.
Turnul scenei va acoperi zona scenei si va adaposti o parte din mecanica de scena, respectiv 20 contrabare cu actionare electrica pentru lumini si decoruri. Imprejurul turnului, pe trei laturi se vor afla pasarele de acces la contrabare pentru intretinere. In podul turnului se vor afla mecanismele de manevrare a contrabarelor. Mecanismul cortinei circulare pentru spatele scenei va fi prins de prima pasarela de acces in turn. Prin spatele acestei cortine se va realiza
www.pb.ro
legatura intre cele doua buzunare de culise.
Culisele sunt prevazute de o parte si de alta a scenei. Ambele buzunare se vor dezvolta pe toata inaltimea cladirii. Buzunarul de est va fi amplu, dezvoltat pe intreaga laterala a scenei si a cladirii. Va avea legatura directa cu scena printr-un portal de mari dimensiuni si de asemenea va avea legatura cu depozitul de decoruri situat in spatele scenei si a culiselor. In acest buzunar de scena, fiind de dimensiuni mari, se vor putea asambla decorurile spectacolelor si/sau se vor putea organiza repetitii. Buzunarul culisei de vest va fi de dimensiuni mai reduse si va fi dedicat regruparii artistilor pentru intrarile si iesirile din culise. Legatura cu cabinele artistilor este de asemenea facila fiind dispuse pe latura de vest a cladirii la nivelele superioare.
O alta zona care deserveste scena va gazdui depozitele de decoruri, recuzita si costume. Depozitul de decoruri se dezvolta pe latura de nord a cladirii cu legatura directa atat cu culisele scenei cat si cu zona personalului tehnic. Va fi dezvoltat pe doua nivele avand o inaltime utila de cca 5m. Va fi racordat la nivelul de calcare cu culisele si cu scena, adica la +1,00m.
Accesul exterior la depozite se va face de pe unica alee carosabila utilitara care se va inchide in accesul in depozite. Tot prin acesta zona se vor depozita/elimina deseurile din cladire.
Accesele laterale de pe laturile est si vest in sala, vor corespunde evacuarilor de urgenta de pe inelul median al salii si vor fi in directa legatura evacuarilor de urgenta din cladire. Accesul estic al caldirii va fi folosit si ca acces pentru personalul tehnic si administrativ, angajat al salii, precum si ca acces pentru artisti.
Spatiile dedicate personalului tehnic sunt amplasate in imediata legatura cu zona de culise, de scena si de depozite. Aceste spatii vor fi prevazute cu vestiare , un oficiu si grupuri sanitare separate pe sexe, cu dusuri. Camere tehnice suplimentare vor fi cabina de sunet, cabina de lumini si cabina de proiectii, toate aflate pe linia mediana dintre sala si foyere, cu vedere directa spre scena.
Camera de paza, centrala de siguranta, serviciul de pompieri, centrala BMS se vor amplasa in zona windfangului pe latura vestica a cladirii. In oglinda, pe latura de est se va afla casa de bilete.
Atat pe latura de est cat si cea de vest, de o parte si de alta a turnului de scena, doua noduri de circulatie cu scara si lift vor face legatura intre nivelele +/-0,00, +4,00 si +8,00 in zona spatiilor tehnice, administrative si dedicate artistilor.
Spatiile dedicate artistilor, respectiv cabinele de schimb si salile de repetitii sunt dezvoltate pe doua nivele in jurul scenei in legatura directa cu zona de culise. Pe latura de est, la cota +/-0,00 se afla birourile de lucru ale regizorilor, scenografilor, coregrafilor. Birourile relationeaza direct cu zona culiselor. La nivelul +4,00 se afla o sala de repetitii. Pe latura de vest la cota +4,000 se afla cabine de schimb pentru artisti cu grupuri sanitare separate pe sexe si dusuri si un oficiu. Tot la acelasi nivel se afla o adoua sala de repetitii. La cota +8,00, pe latura de vest se afla o serie de cabine pentru artisti fiecare dotata cu grup sanitar cu dus. Pe latura de est si nord, la aceiasi cota se dezvolta zona de birouri administrative ale salii. Va exista un birou de secretariat, director, serviciul contabilitate, marketing. Acesta zona va avea propriile grupuri sanitare separate pe sexe si un oficiu.
Cladirea salii va avea o serie de spatii tehnice: centralele de aer, tablou electric general, posturi de transformare, generator electric. Spatiile tehnice precum centrala termica, centrala de aer, tabloul electric general, posturile de transformare vor fi dispuse la cota +8,00, pe latura de nord vest a cladrii. Accesul la ele se va realiza printr-o curte de lumina. Alte centrale de tratare a
aerului, chillerele si generatorul electric vor fi amplasate in nise tehnice exterioare dispuse pe lateralele turnului de scena, protejate vizual si de siguranta cu riflaje rezistente.
Evacuarea in caz de incendiu din cladire, atat din sala cat si din spatiile aditionale si conexe salii se va realiza conform P118/1999.
Evacuarea in caz de incendiu pentru sala se va realiza pe zona mediana a salii la cota +1,00m din sala, direct in exteriorul cladirii. Spectatorii din zona de balcon si de loje se vor evacua pe scarile de foyer si la exterior prin intrarea principala.
Cladirea va avea trei compartimente de incendiu:
- sala cu zona de foyere pentru spectatori,
- scena cu turnul de scena, culisele si toate spatiile conexe scenei,
- zona de depozite decoruri, costume, recuzita.
Amenajarile exterioare
Fiind vorba de amplasarea unui obiectiv cultural in carul parcului Alexandru Ioan Cuza, s-a optat din start pentru o solutie cat mai putin agresiva cu imediata vecinatate, drept pentru care cladirea este acoperita cu un versant artificial, imbracat in gazon si vegetatie de talie mica. Pe terasa cladirii, profitand de panta placii care acopera sala, se propune amenajarea unei gradini de vara cu gradene de lemn si o estrada care va avea un dublu rol: de scena si de protectie a unor trasee de instalatii.
Intreg versantul va putea fi accesibil pietonal, ca orice spatiu verde din parc.
La nivelul acceselor carosabile si pietonale se va reamenaja zona de acces in parc, construindu-se o alee carosabila de interventii si utilitara care va accesa cladirea pe latura de est. Zona pietonala a esplanadei existente se va racorda cu nivelul de acces +/-0,00 in cladire.
REGLEMENTARI GENERALE:
NP 002-1996 „Cerinte esentiale. Normativ pentru proiectarea salilor de auditie”
P 123-1989 „Instructiunilor tehnice privind proiectarea si executia salilor de auditie publica din punct de vedere acustic"
NP 051-2001 „Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap”
NP 068-2002 „Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare”
P 118-1999 „Normativ de siguranta la foc a constructiilor”
STAS 1478-90 „Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale”
HG 560-2005 + HG 37/2006 „Hotarare pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este obligatorie realizarea adaposturilor de protectie civila [...]”
„Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi” 2001
LEGEA 350/2001 Legea privind amenajarea teritoriului
LEGEA 10/1995 Legea privind calitatea in constructii
www.pb.ro
HG 28/2008 Hotararea privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventie
2.2.4.2 DESCRIERE CONSTRUCTIVA A STRUCTURII DIN BETON
Amplasamentul, dispozitia generala, destinatia si geometria cladirii rezulta din desenele de arhitectura anexate.
Conform datelor din studiul geotehnic elaborat de SC BRICK CONSTRUCT SRL, bazate pe un sondaj geotehnic de 20.00 m adancime, terenul de fundare are urmatoarea stratificatie.
Stratul 1: Umpluturi (cote 0.00 – 0.60m). Cu grosimi de variabile (0.60m in forajul F1) acest strat este format din argila prafoasa galbuie in amestec cu resturi de materiale de constructie.
Stratul 2: Argile prafoase, prafuri argiloase cafeniu galbui plastic vartoase. Acest strat a fost interceptat pana in jurul adancimii de 4m si este format din argile prafoase, prafuri argiloase, nisipoase in baza stratului, aflate in stare de consistenta plastic vartoasa, posibil sensibile la umezire.
Stratul 3: Nisipuri si pietrisuri cu intercalatii argiloase. Cu o grosimi de peste 16m, acest strat este format predominant din nisipuri, nisipuri prafoase sau argiloase, aflate in stare de indesare medie sau indesata. In cadrul acestui strat, au fost interceptate orizonturi coezive formate din argile prafoase cenusii plastic vartoase.
Apa subterana a fost interceptata in jurul cotei de -3.40m.
Cladirea are dimensiunile maxime in plan, masurate la nivelul pardoselii din holul de intrare de 57.05 x 50.00 m. Pe inaltime constructia se dezvolta intre cota -3.00 (care reprezinta nivelul de fundare) si +26.50 (care reprezinta cota aticului turnului scenei).
Nivelul parterului corespunde aproximativ cu nivelul terenului natural din zona, dar in final pentru incadrarea constructiei in peisaj aceasta va fi partial ingropata, cu un strat vegetal peste sala si foyer.
Cladirea este aproximativ simetrica dupa axa longitudinala perpendiculara pe scena. Configuratia cladirii este dictata de functiunea acesteia, de forma in amfiteatru a salii si de pozitionarea semiingropata a constructiei.
Fundarea se realizeaza prin intermediul unor grinzi de fundare dispuse pe doua directii. In general grinzile de fundare sunt dispuse sub peretii structurali din beton armat. Grinzile de fundare se dezvolta intre cota -2.90 (cota superioara a betonului de egalizare) si cota ±0.00. Acestea sunt compuse din talpi cu latimea de circa 3.00 m si inaltimea de 0.8 m si din elevatii cu latimea de 0.60...0.80m si inaltimea de circa 2.10 m.
Principalele elemente structurale ale cladirii sunt peretii din beton armat. Acestia sunt prezentati in continuare.
Peretii exteriori au continuitate pe 3 laturi ale cladirii. Din punct de vedere structural acesti pereti au rolul de preluare a sarcinilor gravitationale, seismice si a impingerii pamantului. In acesti pereti sunt prevazute cateva goluri care au rolul de evacuare in caz de incendiu, acces personal, introducere decoruri si iluminare. Aceste goluri au o suprafata redusa comparativ cu suprafata totala a peretilor respectivi.
Peretele de pe latura de pe axul 7 are prevazut la nivelul parterului un gol lung de circa
22.00m, dezvoltat intre cotele ±0.00 si +4.75, prin care se realizeaza accesul spectatorilor. Peste gol si pe partile laterale ale acestuia peretele din axul 7 este continuu. Partea de perete situata peste gol este sustinuta prin intermediul a 4 stalpi metalici care transmit greutatea peretelui si a planseelor care reazema pe acesta la fundatii.
Peretii exteriori sunt rigidizati pe verticala cu nervuri verticale care au rolul de a prelua impingerea pamantului si de a asigura stabilitatea peretelui pe zonele cu inaltime libera mare.
Sala este marginita de pereti din beton pe toate laturile. Acestia sunt strapunsi de goluri care servesc pentru accesul in sala si pentru instalatii. Sub balcon sunt prevazuti pereti dispusi radial care preiau solicitarile date de acesta.
Scena este inconjurata de pereti care prezinta goluri mari de circa 10.40m inaltime spre sala si spre culise. Singurul perete plin este cel opus salii. Peste cota +10.40 peretii sunt plini pana la cota +22.79 care este nivelul planseului.
In foyer sunt prevazuti pereti care marginesc cate o latura a scarilor principale de acces de la parter la etaj. Acesti pereti se opresc la nivelul planseului balconului.
Pe inaltimea parterului, lateral intrarii principale, sunt realizate doua nuclee compuse din pereti din beton armat.
Aceasta configuratie a peretilor rezultata din constrangerile partiului, in special de necesitatea preluarii impingerii pamantului, conduce la o comportare putin ductila a constructiei, aceasta incadrandu-se in conformitate cu codul de proiectare P100-2013 in clasa de ductilitate joasa (DCL).
Planseele au rezolvari diferentiate pe fiecare zona dupa cum urmeaza:
Planseul de la cota +5.15 din cauza deschiderii mari si a necesitatii sustinerii copertinei de la intrare are grosinea de circa 40 cm. Pentru reducerea greutatii proprii a acestuia in axa neuta s-a prevazut inglobarea de polistiren extrudat.
Acoperisul este realizat in mare parte din grinzi prefabricate. In zona salii si a foyerului acestea sunt realizate din beton precomprimat cu armatura postintinsa.
Restul planseelor sunt realizate in solutie monolita cu placa de circa 25 cm grosime si grinzi de diverse dimensiuni, in functie de deschidere.
La diverse niveluri in zona turnului scenei si a tavanului salii sunt prevazute pasarele metalice cu rol tehnologic.
Pe fetele laterale ale turnului scenei, la exterior, sunt prevazute platforme metalice pentru utilajele de ventilatie si climatizare.
MATERIALE FOLOSITE:
Beton clasa C30/37,
Otel beton BST500S cu clasa de ductilitate C PC52, OB37.
In propunerea tehnica vor fi identificate sursele de beton si otel beton ce urmeaza a fi utilizate in executia lucrarilor.
INCADRAREA CONSTRUCTIILOR IN GRUPE SI CATEGORII
In conformitate cu SR 11100 / 1 – 1993; Zonarea seismica a teritoriului Romaniei, amplasamentul pe care se gaseste constructia proiectata este in zona de intensitate seismica
www.pb.ro
“82“ (caracterizata de scara de intensitate MSK cu perioada medie de revenire de 100 ani).
Conform Codului de proiectare seismica pentru cladiri P 100-1/ 2013 amplasamentul este caracterizat de:
Acceleratia de varf a terenului pentru proiectare (pentru amplasamentul dat) este ag= 0.30 g m/s2 pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR de 225 ani (conf. pct. 2.1 si tab. 3.1), cu perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns, specifice amplasamentului de TB = 0.32 s; TC = 1.60 s; TD = 2.00 s;
Factorul de importanta si expunere este γI = 1.20, avand in vedere clasa de importanta a II- a (tab. 4.2);
Factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura este β = β0 = 2.5 pentru TB < T < TC .
Sistemul structural in ansamblu si pe elemente structurale a fost proiectat cu clasa de ductilitate L.
In conformitate cu HG nr. 261 / 1994 si cu HG nr. 766/1997 categoria de importanta este “B”.
INCARCARI
Incarcari afectate cu coeficienti folositi in Gruparea Fundamentala:
greutate proprie structura beton ( automat )x1.35
incarcare utila, pe zona salii de spectacol: 4.0kN/m²x1.5=6.00kN/m²
incarcare utila, pe zona foyer-ului: 5.0kN/m²x1.5=7.50kN/m²
incarcare utila, pe culoare, scari spatii evacuare: 5.0kN/m²x1.5=7.50kN/m²
incarcare utila, pe zona scenei: 7.5kN/m²x1.5=11.25kN/m²
incarcare utilaje tehnice, pe zona tehnica: 7.5kN/m2x1.35=10.13 kN/m2
incarcare din vant qb= 0.50 kN/m²
incarcare din zapada sk=2.0kN/m²
incarcare din greutatea pamantului pe acoperis 3.5kN/m²x1.35=4.73kN/m²
inacracre provenita din impingerea pamantului – conform studiu geotehnic
incarcare pardoseala 1.5kN/m²x1.35=2.03kN/m²
incarcare tavane 1.0kN/m² x1.35=1.35kN/m²
pereti despartitori 1.0kN/m²x1.35=1.35kN/m²
Incarcari afectate cu coeficienti folositi in Gruparea Speciala:
greutate proprie structura beton ( automat )x1.00
incarcare utila, pe zona salii de spectacol: 4.0kN/m²x0.6=2.40kN/m²
incarcare utila, pe zona foyer-ului: 5.0kN/m²x0.6=3.00kN/m²
incarcare utila, pe culoare, scari spatii evacuare: 5.0kN/m²x0.6=3.00kN/m²
incarcare utila, pe zona scenei: 7.5kN/m²x0.6=4.50kN/m²
incarcare utilaje tehnice, pe zona tehnica: 7.5kN/m2x1.0=107.50 kN/m2
incarcare din zapada sk=2.0kN/m²
incarcare din greutatea pamantului pe acoperis 3.5kN/m²x1.0=3.5kN/m²
incarcare provenita din impingerea pamantului – conform studiu geotehnic
incarcare pardoseala 1.5kN/m²x1.0=1.50kN/m²
incarcare tavane 1.0kN/m² x1.00=1.00kN/m²
pereti despartitori 1.0kN/m²x1.00=1.00kN/m²
REGLEMENTARI CE SE CONSTITUIE IN BAZA LEGALA A PROIECTULUI STRUCTURII DE REZISTENTA
REGLEMENTARI GENERALE:
P 100 – 1 / 2013 Cod de proiectare seismica pentru cladiri
SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectarii structurilor
SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra constructiilor. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari din exploatare pt constructii. Anexa nationala
SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexa nationala
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Incarcari date de zapada. Anexa nationala
SR EN 1991-1-4:2006 Eurocod 1:Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului
SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului. Anexa nationala
SR EN 1991-1-5:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice
SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice. Anexa nationala
SR EN 1991-3:2007 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Actiuni induse de poduri rulante si masini
HG nr. 177 / 2000 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolurile constructiilor noi (MApN)
REGLEMENTARI BETON SI BETON ARMAT:
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala
CR 2-1-1.1-2006 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat
NE 012 / 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat
REGLEMENTARI METAL:
SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1993-1-1:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli
www.pb.ro
generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala
STAS 767 / 0 – 1988: Constructii din otel. Conditii generale de calitate
SR EN 729 / 1, 2 – 1996: Conditii de calitate pentru sudare
SR EN 10020 – 1994: Definirea si clasificarea marcilor din otel
SR EN 10002 – 1: Incercarea la tractiune la temperatura ambianta
SR EN 10045 – 1: Incercarea la incovoiere prin soc
SR EN 25817 / 1993: Imbinari sudate cu arcul electric
SR EN 13479:2005: Materiale pt sudare. Standard general de produs pt metale de adaos si fluxuri pt sudarea prin topire a materialelor metalice
SR EN 14399-1:2005: Asamblari de inalta rezistenta cu suruburi pretensionate pt constructii metalice
SR EN 15048-1:2007: Structuri asamblate cu suruburi nepretensionate pt constructii metalice
SR EN ISO 13920: Tolerante generale pt. constructii sudate
REGLEMENTARI PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE SI FUNDATII:
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Reguli generale
SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Reguli generale. Anexa nationala
SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Incercarea si investigarea
REGLEMENTARI REFERITOARE LA SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII
Legea nr. 10 / 1995: privind calitatea in constructii cu modificarile si completarile din HG nr. 498 / 2001 si Legea nr. 123 / 05.05.2007
HG. nr. 766 / 1997: Reglementari privitoare la asigurarea calitatii constructiilor si urmarirea comportarii in exploatare a acestora impreuna cu completarile si modificarile din H.G. nr. 675 / 03.07.2002
Legea nr. 50 / 1991: privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii republicata in 2004 impreuna cu Normele Metodologice de Aplicare Od MTCT nr. 1430/2005 , impreuna cu Legea nr. 261 / 07.07.2009 de aprobare a OUG nr. 214/2008 ptentru Modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 impreuna cu Od MDRL nr. 119/26.02.2009 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare. OG. nr. 63 / 2001 Infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) aprobata prin Legea nr. 707 / 03.12.2001
H.G. nr. 164/21.08.2008: Regulament de organizare si functionare al Inspectoratului de Stat in Constructii - ISC
HG. nr. 925 / 1995: Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor
2.2.4.3 DESCRIERE CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA - INSTALATII
INSTALATII SANITARE
Se prevad instalatii sanitare interioare de apa rece menajera, apa calda si de recirculare apa calda. Instalatiile sanitare se vor realiza cu conducte din polipropilena. Se prevede statie de
hidrofor proprie.
Dotarea cu obiecte sanitare s-a facut conform normelor in vigoare, din calcul rezultand :
32 lavoare + 42 wc + 6 cazi de dus + 14 pisoare
2 lavoare + 2 wc - grupuri sanitare persoane cu handicap.
Instalatiile de canalizare menajera s-au prevazut din polietilena si pvc-kg.
Instalatiile de canalizare pluviala s-au prevazut din polietilena si pvc-kg.
Instalatiile de canalizare pentru preluarea condensului vor fi din polipropilena.
REZERVA INTANGIBILA DE APA PENTRU INCENDIU va fi asigurata de apa din lacul din apropiere, prin intermediul unei statii de pompare, cu pompe diferite pentru fiecare categorie de instalatie de stingere a incendiului, cu sorb propriu protejat amplasat sub nivelul de inghet al apei si sub nivelul minim al lacului.
INSTALATII DE PROTECTIE SI STINGERE A INCENDIILOR
Hidranti exteriori
Conform Normativ P118/2-2013 articolul 6.1. punctual b) (constructii cu Sali aglomerate) este necesara echiparea cu hidranti exteriori de incendiu. Conform Normativ P118/2-2013 ANEXA nr. 7 debitul instalatiei de stingere cu hidranti exteriri este de 15l/s (cladirea este echipata cu instalatii de stingere cu sprinklere). Timpul normat de functionare al instalatiei cu hidranti exteriori este de 3 ore. Se va realiza o retea de hidranti exteriori in sistem inelar din PEID si echipata cu hidranti exteriori subterani de incendiu Dn100mm. Amplasarea hidrantilor se va realiza astfel incat fiecare punct al constructiei sa fie atins de debitul normat de stingere. In propunerea tehnica va fi prezentat un plan general cu amplasarea propusa pentru hidrantii exteriori.
Hidranti interiori
S-au prevazut instalatii de hidranti interiori, Qhi=4x2.1=8.4l/s - cu 4 jeturi in functiune, Ljet = 10m (conform anexa Nr.3 din P118/2-2013). Lungimea furtunului de Lfurtun = 20m. Timpul teoretic de functionare al instalatiei de stins incendiu cu hidranti interiori este de 60min. Instalatia este de tip separativ.
Instalatii de sprinklere
Instalatia a fost dimensionata in concordanta cu prevederile din P118/2-2013,
- Aria de declansare simultana : As = 200 mp ;
- Intensitate de stingere : Is = 0,12 l / sec. m2.
S-au ales sprinklere cu declansare normala de tip Dn15mm cu capul in sus sau cu capul in jos
de 1/2". Presiunea de utilizare la capul sprinklerului va fi de 10mCA (1bar).
qs=1,33l/s
Instalatia pentru sprinklerele este de tip apa-apa.
Sprinklere in sistem deschis
Pentru protejarea cortinei de separatie intre scena si sala de spectacol s-au prevazut sprinklere in sistem dechis (drencere) de o parte si de cealalta a cortinei, deasupra golurilor protejate care
www.pb.ro
leaga scena de incaperile vecine.
Sau prevazut drencere tip perdea . Sau prevazut sprinklere astfel incat sa se asigure o perde a de apa de 1l/sm.
Parametrii de debit si presiune vor fi asigurati de statia de pompare incendiu , echipata cu agregat de pompare hidranti interiori-exteriori, agregat de pompare sprinklere , agregat de pompare drencere (sprinklere deschide).
INCADRAREA IN NORME
Prescriptii tehnice pentru proiectare si reglementari cu caracter general:
I.9-1994 Normativ pentru proiectarea si excutarea instalatiilor sanitare
P 118-2/2013 NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR, PARTEA A –II-A-INSTALATII DE STINGERE
SR EN 12845+A2 - Instalatii fixe de lupta impotriva incendiului. Sisteme automate de stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare si intretinere
C-56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
I 9 /1-1996 Normativ pentru exploatarea instalatilor sanitare
NTPEE 2008 Norme tehnice pentru proiectarea,executarea si exploatare sistemelor de alimentare cu gaze naturale
Ordin MLPAT 9/N/15.03.1993 - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
STAS 2250-1973 Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru maxim admisibile
STAS 9154-1980 Armaturi pentru instalatii. Conditii tehnice de calitate
NP 003-1996 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatii lor tehnico sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena
STAS 8589-1970 Culori conventionale pentru identificare conductelor
NGPM-1996 Norme generale de protectia muncii
GE032-97 anexa 2. Normativ privind executarea lucrarilor de intretinere si reparatii la cladiri si constructii speciale
STAS 8591/97 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare
STAS 6054/77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet
LEGEA 10/1995 Legea calitatii in constructii
I-12-1978 Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice din otel
STAS 6054/77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet
NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate
NP 50 -87 Norme tehnice pentru proiectarea si executarea prinderilor cu ancore (expandabile) a subansamblurilor si instalatiilor pe elemente de beton armat
SR 1846-1/2006 Canalizari exterioare-Partea 1-Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare
SR 1846-2/2007 Canalizari exterioare-Partea 2-Determinarea debitelor de ape meteorice
STAS 2308/81 Capace si rame pentru camine de vizitare
SR 1917/2005 Canalizari. Camine de vizitare
STAS 2448/82 Canalizari. Camine de vizitare
STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare
STAS 6907/86 Inele de cauciuc pentru tuburi de beton
SR 8591/97 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare
NE 012 -99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat aprobat de MLPAT cu ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999
Legea 10/95 Legea calitatii constructiilor
HG 300/2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
HG 493/2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucrarilor la riscurile generate de zgomot
HG 971/2006 Semnalizarea de securitate si sanatate
HG 1048/2006 Echipament individual de protectie la locul de munca
Legea nr. 180/2006 Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale\
Legea nr. 307/2006 Privind apararea impotriva incendiilor
HG 1091/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca
HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
HG 355/2007 Privind supravegherea sanatatii lucratorilor
OUG 96/2003 Protectia maternitatii la locurile de munca
Principalele reglementari in domeniul protectiei mediului care se vor respecta in vederea protectiei mediului fizic, natural si uman sunt:
NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incadrare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti
NTPA 002/2005 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor
OUG nr.195/2005 inlocuieste Legea 137/1995 – Privind protectia mediului inconjurator
Legea nr. 426/2001 Privind regimul deseurilor
Legea nr. 431/2003 Privind gestionarea deseurilor reciclabile
HG 254/2000 Modificarea HG 127/94 privind stabilirea si sanctionarea unor contraventii la normele pentru protectia mediului
OUG 61/2006 modifica Legea 426/2001 – Regimul deseurilor
OUG nr. 78/2000 Privind regimul deseurilor
HG nr. 349/2005 Privind depozitarea deseurilor
Legea nr. 655/2001 Privind protectia atmosferei
Ordin MAPN nr. 462/1993 – Pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si norme privind det. emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
Ordin 757/26.11.2004 Mof. 86/2005 – Normativ tehnic de depozitare deseuri
SR EN ISO 14001:2005 – Sisteme de management de mediu.
INSTALATII ELECTRICE CURENTI TARIINCADRAREA IN NORME
Proiectul este intocmit in conformitate cu legislatia romana, normativele si standardele de referinta fiind aliniate la cele europene.
Au fost respectate urmatoarele normative si standarde :
NP-I7-11 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.
NP – 061-02 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice
PE 155-1992 Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladirile civile
NP 127/2009 Securitatea la incendiu a parcajelor subterane
Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii
Legea nr.319/2007 Legea privind securitatea si sanatatea muncii si normele metodologice de aplicare
Legea nr.307/2006 Privind apararea impotriva incendiilor
P 118-99 Norme tehnice de proeictare si realizare a constructiilor privind protectia impotriva focului
Legea 235/1996 Completata si modificata cu legea 358/2002, cu legea 486/2006 si 474/2006
Instructiuni proprii interne pentru securitatea si sanatatea muncii pentru transportul si distributia energiei electrice conform deciziei ELECTRICA nr.222/2007
Normele generale de prevenirea si stingere a incendiilor MI-MLPAT/1994
Ordinul MAI 163/28.02.2007 privind apararea impotriva incendiilor
Ordinul MI 775/1998 pentru aprobarea Normelor Generale de prevenirea si stingerea incendiilor
Ordinul MI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborarea a scenariilor de securitate la incendiu
C 300/94 Normativ de prevenirea a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
C 56/2003 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de cosntructii si a instalatiilor aferente
HGR 264/1999 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii electrice
aferente acestora
IEC 947/1 Aparataj de joasa tensiune
IEC 446 Identificarea conductoarelor prin culori sau repere numerice
IEC 439 -I-92 Echipamente de joasa tensiune supuse incercarilor de tip integral si partial
SR CEI 60364 - 4 -41 :1996 Instalatii electrice ale cladirilor. Partea 4 : Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41 : Protectia impotriva socurilor electrice
SR CEI 60364 - 4 -42 :1996 Instalatii electrice in constructii. Partea 4 : protectia pentru asigurarea securitatii. Capitolul 42 : Protectia impotriva efectelor termice
SR CEI 60364 - 4 -473 :1997 Instalatii electrice in constructii. Partea 4 : Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 47 : Aplicarea masurilor de protectie pentru asigurarea securitatii. Sectiunea 473 : Masuri de protectie impotriva supracurentilor
SR EN Protectia impotriva socurilor electrice
61140/2002 Aspecte generale in instalatii electrice in constructii
SR EN 60 439.1 - 2002 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 1 : Ansamblul prefabricat de aparataj de joasa tensiune si ansamblul derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasa tensiune
SR 6646-1 : 1997 Iluminatul artificial. Conditii tehnice pentru iluminatul interior si din incintele ansamblurilor de cladiri
SR 6646-2 :1997 Iluminatul artificial. Conditii pentru iluminatul spatiilor de lucru
SR EN 60598-2-1 :2001 Corpuri de iluminat. Partea 2 : Conditii speciale. Sectiunea 22 : Corpuri de iluminat pentru iluminatul de sigurnta
STAS 6865-89 Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe
SR EN 50086-1 : 2001 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice : Partea 1 : Reguli generale
SR EN 50086-2-1 :2002 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice : Partea 2-1 :Prescriptii particulare pentru sisteme de tuburi de protectie rigide
SR EN 50086-2-3 :2002 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice. Partea 2 – 3’
STAS 10413/1 Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale si montare
SR EN 60529 :1995Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP)
SR EN 60947-1 :2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 1 : Reguli generale
SR EN 60947-2 :2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 2 : Intrerupatoare automate
SR EN 60947-3 :2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Intrerupatoare, separatoare, intrerupatoare-separatoare si combinatii cu fuzibile
IEC 61557 – 8 / BSEN 61557-8 ‘’Electrical safety in low ditribution systems up to 1000Va.c. and 1500 Vd.c.’’ Equipment for testing, measuring or monitoring of protective measures Insulation monitoring devices for IT systems
BAZA DE PROIECTARE
Baza de proiectare o constituie tema beneficiarului, tema de arhitectura si temele tehnologice date de celelalte specialitati
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
www.pb.ro
Alimentarea cu energie electrica, bransamentul se va realiza din reteaua orasaneasca de medie tensiune, prin intermediul a doua posturi de transformare proprii de 1000Kva fiecare. Cablurile de medie tensiune se vor poza ingropat. Posturile de transformare se vor amplasa in interiorul corespunda conditiilor impuse de standardele STAS 1703, IEC 76, IEC 726. Transformatorul va fi de tip uscat .Compensarea factorului de putere si a energiei reactive se va realiza prin intermediul unei baterii de condensatoare automata, in trepte. Pentru filtrarea armonicilor vor fi prevazute filtre de armonici. Alimentarea de rezerva cu energie electrica se va realiza dintr-o sursa independenta prin intermediul unui grup electrogen 300kVA. In cazul aparitiei unei avarii la reteaua de distributie receptoarele considerate vitale vor fi preluate de grupul electrogen. Autonomia de functionare la sarcina maxima va fi de minimum 4 ore. Tablourile electrice generale de distributie se vor echipa cu lampi de semnalizare a prezentei tensiunii, elemente de masurare si indicare a tensiunii si curentului (voltmetre, ampermetre), iluminat local, descarcator de sarcina pentru a elimina spratensiunile tranzitorii sau datorate descarcarilor atmosferice. Gradul de protectie minim IP55. Tablourile secundare vor avea gradul de protectie minim IP40 si se vor amplasa in functie de necesitati.
1. INSTALATII DE ILUMINAT NORMAL SI PRIZEa) Sistemul de iluminat interior general Nivelurile de iluminat pentru fiecare spatiu se va alege conform normativului I7-2011. Se vor folosi corpuri de iluminat cu lumina calda intermediara, indice de redare a culorilor intre 80 şi 90, grupa de redare a culorilor 1B. Se vor folosi cu precadere aparate de iluminat echipate cu lampi fluorescente si balast electronic. Pe holuri se vor utiliza corpuri de iluminat echipate cu balast electronic reglabil cu posibilitatea variatiei fluxului luminos. b) Sistemul de iluminat scenic. Va fi flexibil si va deservi diverse evenimente: concerte, conferinte, mentenanta. Se va utiliza o configuratie bazata pe protocol Ethernet care sa aigure fluenta bidirectioanala a datelor si comenzilor de la si catre elementele de executie. Consolele de lumini vor fi capabile de a controla atat proiectoarele clasice cat si proiectoarele de tip “inteligent”, mobile sau cu oglinda mobila. Iluminatul se va realiza cu posibilitatea variatiei intensitatii luminoase. Controlul fluxului lumos se va realiza in gama 0-100 %. Software de management va asigura o platforma de design/proiectare de elaborare offline a conceptelor. Cablarea se va realiza folosindu-se cabluri ecranate. c) Sistemul de iluminat arhitecturalVor fi prevazute circuite de iluminat distinct pentru iluminatul fatadelor. d) Instalatii electrice de prize, racorduri electrice monofazate, racorduri electrice trifazate Se prevad circuite de prize in fiecare incapere. Se vor folosi prize cu contact de protectie. Inaltimea minima de montare va fi 0,3 m fata de cota pardoselii finite. In spatii tehnice si in parcaje se vor monta cutii prize IP55 in scop de mentenanta echipate cu intreruptor general, doua prize 400 V / 16 A si doua prize 230 V / 16 A.Se prevad racorduri monofazate sau trifazate dupa caz pentru alimentarea cu energie electrica a fiecarui utilaj, echipament.
2. INSTALATII DE ILUMINAT DE SIGURANTA Parametrii sistemului de iluminat de siguranta se stabilesc conform normativului I7-2011. Se vor realiza instalatii electrice de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului, pentru interventii, pentru evacuare, pentru circulatie, impotriva panicii, pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu.
3. INSTALATII DE PRIZE PENTRU ALIMENTAREA SISTEMULUI INFORMATICSistemul de cablare structurata trebuie sa respecte standardul EIA/TIA 568B. Se va realiza dupa o topologie stelara de la rack-ul principal la rack-uri secundare si de la rack-uri secundare la prize de date. Se prevede un rack pentru conexiunea internet care va permite conectarea in retea a oricarui tip de echipamente care respecta protocolul TCP/IP. Furnizarea servicilor de transmisii voce, transmisii date si internet si transmisii video se va face utilizand aceeasi infrastructura. Cablarea se va face folosind cablu CAT 6E. In camerele de server se va asigura temperatura constanta de 18-22° C. Asigurarea cu energie electrica a camerelor de server se va face de pe circuite separate, fara intrerupere.
4. INSTALATII DE FORTAVor fi prevazute circuite de forta distincte pentru iluminatul fatadelor.
5. TABLOURI ELECTRICETablourile electrice generale de distributie se vor echipa cu lampi de semnalizare a prezentei tensiunii, elemente de masurare si indicare a tensiunii si curentului (voltmetre, ampermetre), iluminat local, descarcator de sarcina pentru a elimina spratensiunile tranzitorii sau datorate descarcarilor atmosferice. Gradul de protectie minim IP55. Tablourile secundare vor avea gradul de protectie minim IP40 si se vor amplasa in functie de necesitati. Distributia se va realiza radial de la tabloul electric general la tablouri electrice secundare. Se vor utiliza cabluri de energie cu conductor de cupru si invelis PVC cu rezistenta la propagarea flacarii. Pozarea cablurilor se va realiza in jgheab metalic deasupra tavanului fals acolo unde numarul cablurilor este mai mare de 5. Acolo unde numarul de cabluri este mai mic de 5 acestea se vor poza fiecare separat in tub de protectie. Tuburile se vor monta pe elementele de constructie sau incastrat in elementele de constructie. Fiecare traseu realizat se va eticheta la ambele capete. Distanta de paralelism intre traseele de curenti slabi şi traseele instalatiilor electrice va fi de minim 30 cm.
6. INSTALATII DE ILUMINAT EXTERIOR Se va prevedea un sistemul de iluminat arhitectural.
Vor fi prevazute circuite de iluminat distinct pentru iluminatul fatadelor.
7. INSTALATII PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERECompensarea factorului de putere si a energiei reactive se va realiza prin intermediul unei baterii de condensatoare automata, in trepte. Pentru filtrarea armonicilor vor fi prevazute filtre de armonici.
8. INSTALATII DE PROTECTIE CONTRA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE Circuitele se vor proteja cu disjunctoare diferentiale.Toate tablourile si utilajele se vor lega la priza de pamant.Priza de pamant se va proiecta conform specificatiilor din normativul I7-2011 Se va realiza o priza de pamant de fundatie de valoare admisa sub 1 Ω. Pentru protectia impotriva socurilor electrice se va folosi o schema TN-S. In spatiul destinat tabloului electric general va fi prevazuta o bara de egalizare a potentialelor .
9. INSTALATIA DE PROTECTIE CONTRA DESCARCARILOR ATMOSFERICE Instalatia de protectie impotriva loviturilor de trasnet se va dimensiona conform prescriptiilor din normativul I-7-2011. Cladirea se va echipa cu instalatie de protectie impotriva loviturilor de trasnet. Coborarile de la instalatia de paratrasnet se leaga la priza de pamant de fundatie.
10. INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI SLABISistemul de detectie incendiu Se va proiecta conform normativului I18-2. Se vor folosi centrale de detectie adresabile. Se vor folosi detectoare optice punctuale de fum si temperatura. Detectoarele se vor amplasa in toate spatiile care prezinta pericol de initiere si propagare a unui incendiu. Pentru spatiile mai inalte
www.pb.ro
de 11 m se vor utiliza detectoare de fum cu fascicul. Sistemul va comanda sistemul de desfumare, va alerta Dispeceratul de Pompieri si persoanele prezente in cladire.Sistemul de supraveghere video Sistemul de monitorizare video va fi compus din camere video IP digitale, megapixel (minim 3 Mpixeli), cu rezolutie minima 800x600 pixeli, rezolutie maxima 2048x1536 pixeli, kit de exterior inclus fara consum suplimentar de energie, alimentare prin POE. Pentru stocarea imaginilor se vor folosi NAS-uri (Network Acces Storage). Stocarea imaginilor se va realiza pentru o perioada de 30 de zile. Se va monitoriza perimetrul cladirii, caile de acces, spatiile publice.Sistemul de avertizare la efractie Sistemul de avertizare la efractie este prevazut pentru a proteja impotriva efractiei spatiile care dispun de acces facil din exterior. Sistemul de sonorizare Se va proiecta un sistem de sonorizare ambientala pe spatiile de circulatie. Se vor asigura mijlocele necesare echipamentelor de televizare si radiodifuzare a evenimentelor.
11. BUILDING MANAGEMENT SYSTEM (BMS)- Monitorizarera si automatizarea centralei termice- Monitorizare chiller si comanda start/stop- Monitorizarea centralei de tratare aer, comanda start/stop centrala, comanda si
monitorizarea clapetelor de aer din sistemul de ventilatii- Monitorizarea si comanda ventilatorului pentru extragerea aerului viciat din bai- Monitorizarea centralei de incendiu- Monitorizare desfumare- Monitorizarea centralei antiefractie- Monitorizarea grupului electrogen- Monitorizare AAR, intreruptor general si parametrii energiei electrice,
INSTALATII TERMICE VENTILARE-CLIMATIZARE
Ansamblul “Sala multifunctionala pentru activitati culturale” este compus din sala propriu-zisa cu capacitatea de 1200 locuri, scena si culise/turn scena, foyer, birouri administrativ, cabine serviciu tehnic scena, cabine actori si sali de repetitii, zona depozitare si spatii tehnice, descrise in tema de proiectare.
Premise de proiectare.
In vederea realizarii unor instalatii moderne si functionale termice si de ventilare-climatizare, la nivelul tehnicii din prezent, s-au stabilit urmatoarele dotari:
- sursa proprie de energie termica - centrala termica proprie
- instalatie de climatizare cu ventiloconvectoare
- instalatie de incalzire cu corpuri statice
- instalatii ventilare – climatizare
- instalatii de ventilare mecanica
- sursa agent frigorific - centrala de apa racita
- instalatii de climatizare in detenta directa tip VRV
- instalatii de evacuare a fumului si compensare aer evacuat
Conditii de calcul
1.Conditii climatice iarna. Temperaturi de calcul.Conform SR.1907-1-97 - Orasul Bucuresti se afla in zona II-a termica, avand te iarna= - 15 °C- Orasul Bucuresti se afla in zona II-a eoliana, in localitate viteza vantului fiind 5 m/s.Conform SR.1907-2, temperaturile interioare de calcul sunt :- Sala de teatru, scena.......................................................................... +20°C- Sali de repetitii.................................................................................... +20°C- Foyer.................................................................................................. +18°C - Birouri administrativ........................................................................... +20°C- Cabine actori si sali de repetitii......................................................... + 20°C - Grupuri sanitare ................................................................................ +15°C- Bufet…...............……......................................................................... +18°C- Depozite ……..................................................................................... +10°CUmiditatea relativa interioara recomandata ...................................... φ 50%
2. Conditii climatice vara. Temperatura exterioara de calcul, in conformitate cu I.5-2010, “Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare,.STAS 6648/1,2-86, “Parametri climatici exteriori” si “Calculul aportului de caldura din exterior” :Pentru orasul Bucuresti tem = 25,7°C, in conditii de asigurare 90% a sarcinii de racire Az = 7°C, c = 1Rezulta urmatoarele conditii climatice exterioare:- Temperatura termometru uscat (DB)............................................... 35,3°C - Temperatura termometru umed (WB) ............................................. 23°C - Umiditate relativa (RH)..................................................................... 35% - Temperatura medie lunara ………................................................... 24,2°C
Temperaturile interioare vara, functie de destinatie si programul de functionare nu vor avea un ecart de temperatura mai mare de 6-80 C, fata de temperatura exterioara de calcul pentru a nu produce disconfort la parasirea salii.Cerintele ambientale pentru salile de spectacole (conform normelor europene) au fost definite mai sus.Debitul de aer proaspat conform I.5-2010, este de cel putin 25 mc/h si persoana la aglomerare maxima, dar nu mai putin de 4 schimburi pe ora.Asigurarea conditiilor ambientale se va face prin prevederea unor instalatii de incalzire, ventilare si climatizare a aerului.
Prescriptii tehnice pentru proiectare
In realizarea proiectului se vor respecta standardele si normele de proiectare in vigoare.
C 125-2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri
C 107-2010 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
I 5-2010 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare
I 13-2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
www.pb.ro
I 13/1-2002 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala
GP 041-1998 Ghid pentru alegerea, proiectarea, intretinerea si exploatarea sistemelor si echipamentelor de siguranta din dotarea instalatiilor de incalzire cu apa avand temperatura maxima de 115 gr. C
GP 057-2000 Ghid pentru proiectarea instalatiilor de ventilare si climatizare folosind anemostate sau fante
GT 026-2000 Ghid pentru elaborarea reglementarilor tehnice si a procedurilor privind calitatea materialelor si produselor pentru instalatii aferente constructiilor armonizate legislativ cu Uniunea Europeana
NTPEE-2008 Normativ pentru proiectarea si executia sistemelor de alimentare cu gaze
PCC 001-1999 Procedura de control a calitatii executiei lucrarilor de instalatii
GT 021-1998 Ghid privind metode si tehnici de reducere a zgomotelor si vibratiilor produse de echipamentele instalatiilor de ventilare si climatizare in constructii
NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
I 7-2011 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si1500V c.c
I 18/1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie
I 18/2-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri
I 9/1-1996 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare
I 9-1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
ST 018-1997 Specificatie tehnica privind certificarea de conformitate a calitatii materialelor si echipamentelor pentru instalatii interioare termice si sanitare
NE 002-1997 Norme privind masurile de asigurarea a igienei si sanatii oamenilor, a refacerii si protectiei mediului la lucrarilde de executie a constructiilor: Exploatarea utilajelor de constructii
NP 008-1997 Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate in regim de iarna-vara
P118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
NP 073-2002 Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din domeniul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei
NP 014-1996 Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri inclusiv instalatii
C 58-1996 Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii
C 300-1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
GP 063-2001 Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii, in caz de incendiu
Ordin nr. 31/N/02.10.1995 M.L.P.A.T. Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor
HG 675-2002 Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
Ordin nr. 2190/2004 M.T.C.T. Regulamentul privind agrementul tehnic european pentru produse pentru constructii
Legea nr. 159/2013, pentru modificarea si completarea Legii 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor
STANDARDE SI NORME
SR EN 54- 2+AC: Sisteme de detectare si de alarmare incendiu. Partea 2: 2000/A1:2007**) Echipament de control si semnalizare
SR EN 12103-3 Sisteme de control al caldurii si al fumului. Partea 3: Specificatii pentru ventilatoare de evacuare a caldurii si a fumului
SR EN 12170:2002 Instalatii de incalzire in cladiri. Procedura de pregatire a documentelor pentru exploatare, intretinere si utilizare. Sisteme de incalzire care necesita un operator instruit
SR EN 12220:1998 Ventilarea in cladiri. Canale de aer pentru ventilare generala. Dimensiuni
SR EN 12828:2003 Instalatii de incalzire in cladiri. Proiectarea sistemelor de incalzire cu apa calda
SR EN 12831:2003 Instalatii de incalzire in cladiri. Metoda de determinare a necesarului de caldura de calcul
SR EN 13779:2007 Ventilarea in cladiri cu alta destinatie decit locuinta. Cerinte de performanta pentru instalatiile de ventilare si climatizare
SR EN ISO 13790 - 2008: Performanta energetica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzirea si racirea spatiilor
STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametri climatici exteriori
STAS 1907/1,2 Calculul necesarului de caldura. Temperaturi interioare de calcul
STAS 1797 Dimensionarea corpurilor de incalzire. Prescriptii generale.
Descrierea solutiilor propuse pentru sistemele de instalatii termice-ventilare-climatizare pentru spatii inchise
Cladirea are un regim de functionare complex, cu o diversitate de functiuni si cu un regim de ocupare (capacitate de umplere a salii) variabil functie de tipul de activitati.In aceasta situatie dotarea cu instalatii termice, ventilare si climatizare se va face astfel incat sa fie asigurate conditiile de confort pentru toata aceasta diversitate, in conditii de eficienta energetica.
Descrierea solutiilor pentru principalele functiuni
1. Sala multifunctionalaSala de spectacole, cu o capacitate de 1200 locuri, va primi o cota de aer proaspat, calculata conform normelor in vigoare, totalul debitului vehiculat este de 70.000 mc/h. Incalzirea-racirea spatiului pana la temperaturile prescrise se va face cu aerul tratat introdus.Sunt prevazute doua agregate de tratare aer, montate pe terasa turnului de scena la cota +23,30, in sistem in-line modulat formate din modul ventilator exhaustor (35.000 mc/h), modul recuperator de caldura rotativ aer - aer, modul camera evacuare-priza-amestec modul camera evacuare-priza-amestec (17.500 mc/h aer proaspat si 17.500 mc/h aer recirculat), modul filtru atmosferic, modul baterie racire utilizand agent frigorific - apa racita 7/12 °C, modul baterie
www.pb.ro
incalzire functionand cu apa calda 80/60°C, modul umidificator electric cu lance de abur, modul ventilator introducere, 35.000 mc/h, amortizoare zgomot pe evacuare si introducere. Aerul tratat va fi refulat la nivelul plafonului salii. Pentru locurile situate sub balcon, aerul tratat va fi refulat sub nivelul placii balconului. O cota de aerul tratat va fi distribuita si in zona scenei.Aerul viciat va fi evacuat la partea inferioara a salii.Centralele de tratare a aerului sunt prevazute cu recirculare in regim variabil, cu recuperarea energiei vara-iarna, senzorul de calitate a aerului, montat in sala de spectacole, cu actionare asupra automatizarii agregatului, respectiv asupra celor trei rame cu jaluzele ale camerei de amestec, va stabili procentul de aer proaspat necesar, asigurand o functionare corecta si economica.Zona din spate a scenei, se va incalzi cu radiatoare din otel, alimentate cu agent termic 80/60°C din centala termica.
2. FoyerFoyerul, garderoba, bufetul, zona serviciului tehnic scena (cabina sunet, cabina lumini, cabina proiectii, cabina regizor tehnic) vor primi o cota de aer proaspat pentru ocupanti, calculata conform normelor in vigoare, totalul debitului vehiculat fiind de 18.000 mc/h. Sunt prevazute doua agregate de aer primar montate in exterior, in partile laterale ale turnului scenei, in sistem in-line modulate formate din modul ventilator exhaustor (9.000 mc/h), modul recuperator de caldura rotativ aer - aer, modul priza aer, modul filtru atmosferic, modul baterie racire utilizand agent frigorific - apa racita 7/12 °C, modul baterie incalzire functionand cu apa calda 80/60°C, modul ventilator introducere (9.000 mc/h), atenuatoare zgomot pe evacuare si introducere.Aerul tratat va fi introdus la nivelul plafonului foyerului, aerul viciat va fi evacuat la nivelul balconului.Conditiile de confort pana la nivelul temperaturii prescrise se asigura printr-o instalatie de climatizare cu ventiloconvectoare de plafon.Sistemul functioneaza cu apa calda la parametri 70/50°C pentru incalzire, cu apa racita 8/14°C pentru racire, vehiculata intr-o retea hidraulica de distributie, si coloane verticale ce alimenteaza ventiloconvectoarele nivelului respectiv. Reteaua hidraulica se va executa in 4 tevi. Tevile vor fi izolate corespunzator din punct de vedere termic si acustic. In paralel cu circuitul de distributie a apei racite se va monta si teava de condens a ventiloconvectorilor. Aerul racit-incalzit de ventiloconvectore va fi introdus prin intermediul difuzoarelor de plafon, in spatiile de foyer, garderoba, bufet. Recircularea aerului pentru ventiloconvectoare se va realiza prin grilele montate in plafonul fals. La usile principale de acces in sala se vor prevedea perdele de aer cald, utilizate in perioada de iarna, racordate la circuitul ventiloconvectoarelor.
3. Zona actori, zona administrativ. Zona actori (cabine, sali repetitii, vestiare, camere recuperare actori) si zona administrativa (birouri, sala sedinte, secretariat, serviciu contabilitate, serviciu marketing) vor primi o cota de aer proaspat pentru ocupanti, calculata conform normelor in vigoare, din doua centrale de aer primar, de tip dulap vertical, montate in interior. Agregatele de tratare a aerului sunt formate din modul priza aer, modul filtru atmosferic, modul baterie racire utilizand agent frigorific - apa racita 7/12 °C, modul baterie incalzire functionand cu apa calda 80/60°C, modul ventilator introducere (3.500 mc/h). Evacuarea aerului viciat din aceste spatii se va realiza cu doua ventilatoare centrifugale, montate in plafon fals, debit 2500 mc/h. Restul aerului va fi preluat
prin transfer in grupurile sanitare si vestiare si evacuat cu ventilatoare de evacuare individuale, montate pe canal. Aerul de compensare in grupurile sanitare, va fi preluat prin grile de transfer montate in usi. Conditiile de confort pana la nivelul temperaturii prescrise se asigura printr-o instalatie de climatizare cu ventiloconvectoare de plafon.Sistemul functioneaza cu apa calda la parametri 70/50°C pentru incalzire, cu apa racita 8/14°C pentru racire, vehiculata intr-o retea hidraulica de distributie, si coloane verticale, alimentand ventiloconvectoarele nivelului respectiv. Reteaua hidraulica se va executa in 4 tevi.
Sursa termica
Sursa termica o reprezinta centrala termica proprie amplasata la cota +8,00, ce va fi echipata cu 2 cazane din fonta avand capacitatea de 600 kW, alimentate cu combustibil gazos.Cosurile de fum, cate unul pentru fiecare cazan sunt amplasate pe diafragma radiala a turnului scenei depasind terasa acestuia, fiind mascate de elemente de arhitectura, astfel incat sa se armonizeze cu intreg ansamblul. Sarcina termica a fost estimata pe baza planurilor de arhitectura in care au fost prezentate functiunile si capacitatile conform temei de proiectare, a normelor si normativelor in vigoare si prin asimilare cu alte lucrari similare.Schema de centrala termica adoptata este cu 2 cazane cu functionare in cascada, cu pompare primara si vane automate de cascada cu 3 cai, butelie de egalizare a presiunii si grupuri de pompare secundare pentru fiecare sistem (sistem ventiloconvectoare, sistem agregate de tratare aer proaspat, sistem radiatoare, sistem preparare apa calda de consum).Centrala termica este prevazuta cu deschideri exterioare - suprafata de explozie - in valoare de 5% din volumul incaperii.
Sursa de frig
Sursa de frig a fost determinata functie de necesarul rezultat urmare a solutiilor adoptate si descrise mai sus. Apa racita, de parametri 7/12°C va fi realizata intr-un sistem, format din 2 chillere, cu sarcina de racire de 650 kW fiecare, cu condensatoare racite cu aer si cu minim trei circuite de racire independente cu compresoare semi-ermetice cu surub. utilizand agent frigorific ecologic R-407C sau echivalent, montate pe terasa turn scena la cota +23,30. Fiecare chiller va avea cate o pompa dubla de circulatia apei primare (glycol 30 %). Circuitele de apa de pe terasa vor fi glycolate. Circuitul primar glycolat si cel secundar de apa vor fi separate printr-un schimbator de caldura in placi.In spatiul centralei de frig, situata la cota +8,00, mai sunt amplasate urmatoarele echipamente:- butelie de egalizarea presiunii;- schimbator de caldura in placi, ce separa circuitul primar glycolat si cel secundar de apa, alimentat de o pompa dubla; - grup de pompare sistem ventiloconvectori, parametri 8/14°C; - grup de pompare agregate de tratare aer proaspat, parametri 7/12°C alimentate din circuitul primar (glycolat)- vase de expansiune inchise- dozator glicolLa montarea echipamentelor si utilajelor utilizate in lucrare va trebui sa se asigure incadrarea in prevederile Normativului C 125-2005, privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri. Instalatii de climatizare in detenta directa tip VRV.
www.pb.ro
Climatizarea spatiilor cu destinatia camere operatori lumini, sunet si scena se va efectua cu sisteme in detenta directa cu agent frigorific ecologic de tip VRV (Variable Refrigerant Volume - volum variabil de agent frigorific).Sistemul de climatizare in detenta directa - tip VRV - in pompa de caldura, este compus dintr-o unitate exterioara montata pe terasa turn scena la cota +23,30, si unitati interioare de plafon, cu priza centrala de absorbtie si refulare pe 4 directii.
Descrierea instalatiilor de evacuare a fumului
Conform normelor şi normativelor in vigoare ansamblul construit, prin functiunile pe care le are necesita in caz de incendiu:- instalatii de evacuare a fumului- de compensare a aerului evacuat1. Instalatii de evacuare a fumului si compensare aer evacuat sala spectacoleIn cazul producerii unui incendiu sala de spectacole necesita o instalatie pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti. In acest sens pentru evacuarea fumului de la partea superioara a salii de spectacole se vor monta patru ventilatoare specializate tip turela, pentru montaj in exterior, vertical, cu suflare verticala, avand un debit de 5.000 mc/h. Compensarea aerului evacuat pentru desfumare se face cu doua ventilatoare tip turela, pentru montaj in exterior, avand un debit de 7.500 mc/h, aerul fiind introdus la partea inferioara a salii printr-un canal tehnic transversal.2. Instalatii de evacuare a fumului si compensare aer evacuat scena.In cazul producerii unui incendiu scena necesita o instalatie pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti. In acest sens, evacuarea fumului de la partea superioara a scenei, se va realiza natural prin trapele de fum cu fuzibil etalonate la 70°C, conform proiect arhitectura.Compensarea aerului evacuat pentru desfumare se face de asemenea natural.3. Instalatii de evacuare a fumului depozite decoruriIncaperile cu destinatia de depozite decoruri avand suprafata mai mare de 36 mp, de la cota +1,00, necesita o instalatie pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti. In acest sens pentru evacuarea fumului de la partea superioara a acestor depozite se vor monta doua ventilatoare specializate tip turela, pentru montaj in exterior, vertical, cu suflare verticala, avand un debit de 6.000 mc/h.Instalatia va functiona aleator si pentru ventilarea mecanica a depozitelor. In propunerea tehnica vor fi prezentate propunerile de fise tehnice pentru toate echipamentele/ utilajele tehnologice cu montaj si dotarile propuse a fi furnizate / instalate / montate.
www.pb.ro
2.3 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
2.3.1 ZONA SI AMPLASAMENTUL
Amplasamentul se afla in parcul Alexandru Ioan Cuza (Titan) din Bucuresti, in apropierea lacului Titan, pe un teren cu panta variabila, cu cote absolute cuprinse inte 67.50 (in zona intrarii principale in teatru) si 72.00 (in zona turnului scenei). Cota ±0.00 corespunde cotei absolute 67.50.
Din punct de vedere structural amplasamentul este caracterizat de urmatorii parametrii:
Codul de proiectare seismica pentru cladiri P 100/1-2013:
Clasa de importanta si expunere este a II-a, clasa ce este caracterizata de factorul de expunere este gI=1.20;
Acceleratia de varf a terenului pentru proiectare ag= 0.3g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta (IMR) de 100ani;
Perioadele de control specifice amplasamentului sunt TB = 0.32, TC = 1.6 si TD = 2s;
Factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului este β 0
= 2.5.
CR 1-1-3-2012 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor: Sub aspectul incarcarilor date de zapada, conform Codului de Proiectare CR1-1-3-2012, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este sk=2.0kN/m².
Sub aspectul incarcarilor date de vant, conform Codului de Proiectare CR1-1-4-2012, valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vantului, mediata pe 10 minute si avand 50 de ani interval mediu de recurenta, este qb= 0.50 kN/m².
2.3.2 STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT
Terenul care urmeaza sa fie ocupat de constructia propusa se afla in Parcul Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba).
Conform Hotararii Consilului General al Municipiului Bucuresti nr. 160 din 23.08.2001 Parcul Balta Alba, a fost transmis de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti in administrarea Consiliului Local al Sectorului 3.
2.3.3 SITUATIA OCUPARII DEFINITIVE DE TEREN
Ocuparea definitiva pe teren se va face conform PUZ Sector 3 si PUD, amplasamentul fiind situat in zona verde cu acces public nelimitat: parcuri [...] V1a.
Se propune realizarea unei sali multifunctionale pentru activitati culturale, sub forma unei constructii partial „ingropate” in microrelieful existent, amplificat. Se vor respecta prevederile Codului Civil si prevederile Regulamentului local de urbanism. Asigurarea locurilor de parcare se vor face conform Regulamentului local de urbanism si a normelor in vigoare, in spatiile deja amenajate in acest scop adiacent intrarii in parc din zona liceului „Dante Aligheri”. S-a estimat un necesar de cca. 100 locuri de parcare.
2.3.4 STUDII DE TEREN
2.3.4.1 STUDIU TOPOGRAFIC
vezi Anexa 2
2.3.4.2 STUDIU GEOTEHNIC
vezi Anexa 3
2.3.5 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR
2.3.5.1 CARACTERISTICI PRINCIPALE – ARHITECTURA SI URBANISM
Terenul pe care se va amplasa Sala multifunctionala pentru activitati culturale se afla in cadrul parcului Alexandru Ioan Cuza (Balta Alba) si este situat in intravilanul Municipiului Bucuresti.
Zona de amplasament se afla in imediata apropiere a intrarii principale in parc de pe latura de sud-est, in dreptul Liceului Dante Alighieri. Terenul propus pentru amplasamnet in suprafata de cca 3000mp este marginit:
La vest - de spatiu verde (val de pamant cu plantatie de pini) in lungul aleii care de pe malul lacului
La sud - de esplanadele pavate de acces pietonal in parc
La vest - de spatiu verde (cu denivelari locale si cu loc de joaca pentru copii)
La nord - de spatiu verde (cu o amenajare peisagera sub forma de monticul)
2.3.5.2 CARACTERISTICI PRINCIPALE – ARHITECTURA
Suprafata terenului considerat ca limita generala a amplasamentului si amenajarilor in cadrul parcului pentru sala multifunctionala pentru activitati culturale: 3000mp
Suprafata construita la sol a cladirii va fi de 2531mp
Suprafata desfasurata a cladirii va fi de 5600mp
Suprafata utile va fi de 4602mp
POT si CUT conform PUD aprobat
Regim de inaltime propus = P+2E (partial)
Hmax propus = 17,50m la terasa cladirii
Hmax propus = 26,50m la atic turn scena
Categoria de importanta a constructiei (conform HG 766/1997) va fi C.
Clasa de importanta a constructiei (conform P100/2006) va fi II.
Gradul de rezistenta la foc a constructiei (conform P118/1999) va fi II sala aglomerata S1
BILANT SUPRAFETE UTILE
COTA +/- 0,00 2099 MP
www.pb.ro
DEPOZIT DECORURI 337 MP
DEPOZIT RECUZITA 29 MP
DEPOZIT COSTUME 36 MP
CULISE 1 172 MP
CULISE 2 – CAMERA REGRUPARE ACTORI 60 MP
SCENA 284 MP
CAMERA TEHNICA DIMERE 5 MP
CAMERA TEHNICA REGIZOR SCENA 5 MP
VESTIARE PERSONAL TEHNIC CU OFICIU SI GRUPURI SANITARE CU DUS
56 MP
HOL CIRCULATII CULISE 31 MP
CASA SCARII CULISE 19 MP
BIROU REGIZOR, COREGRAF, SCENOGRAF 34 MP
HOL CIRCULATII ADMINISTRATIE 11 MP
CASA SCARII ADMINISTRATIE 19 MP
CABINA PAZA VEST 3 MP
CABINA PAZA EST 3 MP
FOYER EST COTA +1.00 / EVACUARE SALA 52 MP
FOYER VEST COTA +1.00 / EVACUARE SALA 48 MP
FOYER SPECTATORI +/-0.00 645 MP
GARDEROBE 63 MP
GRUPURI SANITARE 48 MP
BAR FOYER (ZONA PREZENTARE / SERVIRE) 37 MP
CAMERE TEHNICE 13 MP
CASA BILETE 17 MP
CAMERA SECURITATE / CENTRALA DE AVERTIZARE/ BMS 17 MP
WINDFANG 55 MP
COTA +4,00 1342 MP
FOYER SPECTATORI COTA + 5.25 475 MP
GRUPURI SANITARE SPECTATORI 36 MP
SALA SPECTACOLE 510 MP
CAMERA TEHNICA SUNET 7 MP
CAMERA TEHNICA LUMINI 7 MP
HOL CIRCULATII ADMINISTRATIE 11 MP
SALA REPETITII 80 MP
HOL CIRCULATII CULISE 11 MP
SALA REPETITII 102 MP
CABINE ACTORI 88 MP
GRUPURI SANITARE CU DUS ACTORI 15 MP
COTA +8,00 1168 MP
FOYER SPECTATORI COTA + 10.70 207 MP
GRUPURI SANITARE SPECTATORI 36 MP
SALA SPECTACOLE BALCON 237 MP
CABINA PROIECTII 7 MP
SECRETARIAT ADMINISTRATIE 21 MP
BIROU DIRECTOR 49 MP
HOL CIRCULATII ADMINISTRATIE 136 MP
BIROURI ADMINISTRATIE 113 MP
www.pb.ro
ARHIVA ADMINISTRATIE 18 MP
GRUPURI SANITARE SI OFICIU ADMINISTRATIE 19 MP
SPATII TEHNICE 146 MP
CABINE INDIVIDUALE ACTORI CU GR. SANITARE CU DUS 179 MP
a. SALA (510mp) + BALCON (237mp). Cuprind:- in sala 720 locuri (= 646 fotolii + 74 strapontine)- in lojele din sala 64 locuri - la balcon 416 locuri (= 380 fotolii + 36 strapontine)
2.3.5.3 CARACTERISTICI PRINCIPALE – STRUCTURA
Structura de rezistenta a salii multifunctionale pentru activitati culturale se imparte in:
Acoperis cu grinzi din beton precomprimat
Placi din beton armat monolit
Grinzi din beton armat monolit sau prefabricat
Pereti structurali din beton armat monolit
Gradene din beton armat monolit
Stalpi din otel
Talpi de fundatii dispuse pe doua directii
2.3.5.4 CARACTERISTICI PRINCIPALE - INSTALATII
INSTALATII SANITARE
1. Instalatii de alimentare cu apa rece si calda Se vor prevedea racorduri de alimentare cu apa rece si calda la toate spatiile care necesita utilizarea apei (Grupuri sanitare, vestiare, oficii de preparare hrana, etc.) Diametrele conductelor de apa rece si apa calda menajera se vor determina in functie de suma echivalentilor, conform STAS 1478 – 96, iar in cazul conductelor de legatura la obiectele sanitare se vor avea in vedere si particularitatile constructive ale obiectelor sanitare (diametrele armaturilor obiectelor sanitare). La intarea in cladire pe conducta de alimentare cu apa se va prevedea un filtru lavabil, incadrat de doi robineti sferici. Grupurile sanitare se vor prevedea cu obiecte sanitare montate pe cadru metalic inglobat in perete. Bateriile vor fi de tip stativ pe obiectul sanitar. Pentru montarea vaselor WC de tip suspendat se vor folosi cadre metalice incastrate in perete. Rezervoarele cu volumul V=9.0l si tehnica de spalare cu 2 cantitati de apa si actionare din fata vor fi montate pe acelasi cadru metalic, inglobate in perete. Pentru alimentarea obiectelor sanitare se va adopta o retea ramificata din tevi din polipropilena cu insertie de fibra compozita. Distributia se va monta pe structura de rezistenta a imobilului,
prin bratari de dimensiunea tronsonului calibrat. Montarea conductelor de distributie se va face ingropat in perete si se vor masca in consecinta. Fiecare obiect sanitar se va separa de retea prin robineti coltar cu rozeta cromata, montati sub tencuiala la pozitie. Fiecare grup sanitar va fi separat prin robineti sferici de trecere montati sub tencuiala. Retelele interioare de apa calda de consum si cele de apa rece vor avea trasee comune. Pentru a se asigura temperatura apei calde la parametri optimi se va realiza o retea de recirculare a apei calde. Pentru a se asigura recircularea apei calde se vor prevedea pompe de recirculare, acestea vor fi amplasate in interiorul spatiului destinat centralei termice. Pe conductele de alimentare cu apa rece, calda si conductele de recirculare se vor prevedea izolatii pentru pastrarea parametrilor termici ai apei.
2. Instalatii de canalizare ape uzate menajere Se vor prevedea racorduri de canalizare menajera la toate spatiile care necesita evacuarea apelor uzate menajere (grupuri sanitare, vestiare etc.). Se va realiza o retea de canalizare menajera interioara separata de reteaua de canalizare pluviala din conducte de PVC sau PP acestea fiind montate pe structura de rezistenta a cladirii si mascate in consecinta, iar conductele de legatura la obiectele sanitare se vor monta ingropat in sapa. Pentru retelele de canalizare care traverseaza sala spectacol, scena si alte spatii la care se impune un anumit nivel de confort acustic se vor adopta conducte de canalizare fonoabsorbante izolate in consecinta. La amplasarea conductelor si la alegerea traseelor si a modului de montaj se va tine cont de recomandarile Normativului I 9 – 2009. Astfel se va asigura conductelor o panta continua, care sa permita scurgerea apelor uzate prin gravitatie in caz contrar existand riscul infundarii instalatiei de canalizare. Pentru evacuarea apelor uzate menajere aflate sub cota canalizarii stradale se vor prevedea statii de pompare ape uzate menajere realizare din polietilena si echipate cu pompe submersibile. La obiectele sanitare se vor prevedea sifoane cu garda hidraulica. Diametrele conductelor orizontale de canalizare de legatura a obiectelor sanitare la coloane se vor determina din conditii functionale si constructive, iar diametrul coloanelor de canalizare din conditii constructive si hidraulice . Pentru a se putea interveni in caz de nevoie pe coloanele de canalizare menajera si pe traseele orizontale se vor prevede piese de curatire de diametrul tronsonului respectiv astfel: pe coloane din doua in doua nivele, iar pe traseele orizontale la schimbarile de directie si la punctele de ramificatie greu accesibile. Retelele de incinta se vor realiza din conducte de PVC-KG montate ingropat pe pat de nisip si camine de vizitare prevazute cu capac carosabil.
3. Instalatii de canalizare ape pluviale Colectarea apelor pluviale de pe terasa cladirii se va realiza prin retele de canalizare pluviala separate de retelele de canalizare ape uzate menajere. Conductele de canalizare ape pluviale care traverseaza spatiile interioare se vor realiza din conducte de polietilena imbinate prin sudura. Receptoarele de terasa vor fi echipate cu rezistenta electrica pentru protectia impotriva blocarii din cauza inghetului.
www.pb.ro
Apele pluviale colectate de pe suprafata terasei vor fi dirijate la o rigola si dirijata prin guri de scurgere si retea de canalizare pluviala spre lacul din apropiere.
4. Retele de colectare a condensului Se va realiza o retea de canalizare pentru colectarea condensului de la echipamentele instalatiilor de climatizare. Reteaua de condens va fi separata de reteua de canalizare menajera si de cea pluviala si se va realiza din conducte de polipropilena. Reteua de colectare a condensului se va conecta la reteua de canalizare menajera la baza coloanelor printr-un sifon cu garda hidraulica.
5. Instalatii de stingere a incendiilor Se vor prevedea instalatii de stingere a incendiilor conform prevederilor normativului P 118/2/2013 - NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR,PARTEA A –II-A-INSTALATII DE STINGERE .Se vor realiza instalatii de stins incendiile tip hidranti interiori, hidranti exteriori, si instalatii automate de stins incendiile de tip sprinklere si perdele de drencere la cortina antifoc ce separa scena de zona sala public. Pentru asigurarea necesarului de apa in caz de incendiu se va prevedea o rezerva de apa de 650l.
6. Rezerva de apa si camera de pompare Rezerva de apa a fost calculata pentru a asigura volumul de apa necesar instalatiilor de combatere a incendiilor. Camera de pompare este amplasata in vecinatatea rezervei de apa si va contine grupurile de pompare pentru incendiu: hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere si drencere. Se va prevedea un spatiu pentru amplasarea Aparatelor de Control si Semnalizare si compresoarele de aer aferente instalatiilor de sprinklere. Camera de pompare va avea acces direct din exterior.
7. Instalatii automate de sprinklere si drencereConform - P 118/2/2013- NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR, PARTEA A –II-A-INSTALATII DE STINGERE: se va echipa cu instalatii automate de stingere a incendiilor de tip sprinklere si drencere.
Pentru eliminarea aerului sau a apei din reteaua de sprinklere, conductele se vor monta cu panta de 0,2%. In punctele cele mai inalte ale retelei se va prevedea un robinet de inchide şi port-furtun pentru spalarea conductelor şi un stut cu robinet şi mufa pentru montarea unui manometru. Alimentarea cu apa a instalatiei de sprinklere si drencere se va realiza de la rezerva de apa prin intermediul unei statii de pompare dimensionata pentru cel mai mare sector al instalatiei.
8. Instalatii de hidranti interiori Conform P 118/2/2013 cladirile propuse vor fi dotate cu instalatii de stins incendiile tip hidranti interiori. Pentru spatiile considerate ca fiind sali aglomerate se vor prevedea hidranti interiori care sa asigure cel putin patru jeturi in functionare simultana. Reteaua de distributie va fi din conducte de otel zincat OL-Zn.
Hidrantii interiori se vor prevedea in cutii inchise si fiind complet echipati si prevazuti cu furtun plat cu lungimea de 20m sau dupa caz furtun semirigid cu lungimea de 30m. Pentru alimentarea cu apa a hidrantilor interiori se va monta o statie de pompare amplasata in camera de pompare din vecinatatea rezervei de apa. Alimentarea cu apa a grupului de pompare se realizeaza de la rezerva de apa. Pentru alimentarea cu apa a instalatiei de hidranti interiori de la pompele mobile de incendiu se va prevedea in exterior un racord de tip B.
9. Instalatii de hidranti exteriori. Conform P 118/2/2013 se vor realize instalatii de hidranti interiori .Pentru stingerea din exterior se vor prevedea hidranti exteriori alimentati de la rezerva de apa pentru incendiu. Reteaua de incinta pentru alimentarea hidrantilor exteriori se va realize din conducte de polietilena de inalta densitate. Alimentarea cu apa a hidrantilor exteriori se va realiza cu ajutorul unui grup de pompare amplasat in camera de pompare. Alimentarea cu apa a grupului de pompare se realizeaza de la rezerva de apa.
INSTALATII ELECTRICE
1. Alimentarea de baza cu energie electrica, bransamente si calitatea energiei electrice Alimentarea cu energie electrica, se va realiza din reteaua orasaneasca de medie tensiune, prin intermediul a doua posturi de transformare proprii, putere instalata 1000KVA fiecare. Cablurile de medie tensiune se vor poza ingropat. Posturile de transformare se vor amplasa in interiorul constructiei, intr-o incapere pusa la dispozitie de catre beneficiar. Posturile de transformare vor trebui sa corespunda conditiilor impuse de standardele STAS 1703, IEC 76, IEC 726. Compensarea factorului de putere si a energiei reactive se va realiza prin intermediul unei baterii de condensatoare automata, in trepte. Pentru filtrarea armonicilor vor fi prevazute filtre de armonici. 2. Alimentarea cu energie electrica de rezerva, independenta Alimentarea de rezerva cu energie electrica se va realiza dintr-o sursa independenta prin intermediul unui grup electrogen 300KVA. In cazul aparitiei unei avarii la reteaua de distributie receptoarele considerate vitale vor fi preluate de grupul electrogen. Autonomia de functionare la sarcina maxima va fi de minimum 4 ore.
INSTALATII TERMICE VENTILARE-CLIMATIZARE
In varianta recomandata se utilizeaza energie termica conventionala obtinuta in centrala termica pe gaz pentru incalzire si prin intermediul chillere-lor pentru racire.
Necesarul de energie termica de 1200 kW pentru incalzirea spatiilor inchise este asigurat din sursa conventionala – gaze naturale prin:
2 cazane avand capacitatea de 600 kW fiecare,
Necesarul de energie termica pentru racirea spatiilor prevazute in proiect de 1300 kW este asigurat din sursa conventionala – energie electrica prin:
www.pb.ro
2 chillere avand capacitatea de racire de 650 kW fiecare,
2.3.5.5 CARACTERISTICI PRINCIPALE - RETELE
Constructia se va racorda la retelele de apa, canalizare, electricitate si gaz care se vor asigura la limita amplasamentului. Racordurile si bransamentele la retelele de utilitati nu fac obiectul prezentului studiu.
2.3.5.6 RECOMANDAREA VARIANTEI OPTIME PENTRU APROBARE
Elaboratorul studiului de fezabilitate recomanda varianta 1 ca varianta optima pentru aprobare.
2.3.6 SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUM – NECESAR PENTRU VARIANTA PROMOVATA
Conform Normativ P118/2-2013 articolul 6.1. punctual b) (constructii cu Sali aglomerate) este necesara echiparea cu hidranti exteriori de incendiu. Conform Normativ P118/2-2013 ANEXA nr. 7 debitul instalatiei de stingere cu hidranti exteriri este de 15l/s (cladirea este echipata cu instalatii de stingere cu sprinklere). Timpul normat de functionare al instalatiei cu hidranti exteriori este de 3 ore. Se va realiza o retea de hidranti exteriori in sistem inelar din PEID si echipata cu hidranti exteriori subterani de incendiu Dn100mm. Amplasarea hidrantilor se va realiza astfel incat fiecare punct al constructiei sa fie atins de debitul normat de stingere.
Hidranti interiori
S-au prevazut instalatii de hidranti interiori , Qhi=4x2.1=8.4l/s - cu 4 jeturi in functiune,
Ljet=10m (conform anexa Nr.3 din P118/2-2013) . Lungimea furtunului de Lfurtun=20m. Timpul teoretic de functionare al instalatiei de stins incendiu cu hidranti interiori este de 60min. Instalatia este de tip separativ.
Instalatii de sprinklere
Instalatia a fost dimensionata in concordanta cu prevederile din P118/2-2013,
- Aria de declansare simultana : As = 200 mp ;
- Intensitate de stingere : Is = 0,12 l / sec. m2.
S-a ales Sprinkler cu declansare normala de tip Dn15mm cu capul in sus sau cu capul in jos
de 1/2". Presiunea de utilizare la capul sprinklerului va fi de 10mCA (1bar).
qs=1,33l/s
Instalatia pentru sprinklerele este de tip apa-apa.
Sprinklere in sistem deschis
Pentru protejarea cortinei de separatie intre scena si sala de spectacol s-au prevazut sprinklere in sistem dechis (drencere) de o parte si de cealalta a cortinei, deasupra golurilor protejate care leaga scena de incaperile vecine.
S-au prevazut drencere tip perdea . Sau prevazut sprinklere astfel incat sa se asigure o perde a de apa de 1l/sm.
Parametrii de debit si presiune vor fi asigurati de statia de pompare incendiu , echipata cu agregat de pompare hidranti interiori-exteriori, agregat de pompare sprinklere , agregat de pompare drencere (sprinklere deschise).
In realizarea conditiilor de confort descrise mai sus pentru spatiile inchise aferente salii multifunctionale pentru activitati culturale sunt necesare principalele utilaje, cu capacitatile prezentate mai jos:
2 cazane avand capacitatea de 600 kW, fiecare,
2 chillere avand capacitatea de 650 kW, fiecare,
Consumul de energie termica estimat pentru incalzirea, ventilarea-climatizarea salii multifunctionale si a anexelor, conform scenariului mai sus amintit, va fi:
Einc.tot. = 1.783,8 MW
Eacm.tot. = 291,6 MW
Einc+acm.tot. = 2.075,4 MW
www.pb.ro
2.4 DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI
Realizare proiect tehnic si detalii de executie 12 x x x x x x x x x x x x
Obtinere avize si autorizatie de construire 9 x x x x x x x x x
Organizare de santier 4 x x x x
Excavatie 2 x x
Realizare fundatii 5 x x x x x
Realizare suprastructura 9 x x x x x x x x x
Realizare inchideri compartimentari 8 x x x x x x x x
Realizare instalatii 12 x x x x x x x x x x x x
Racordul la utilitatile disponibile pe sit 8 x x x x x x x x
Realizare finisaje exterioare si interioare 15 x x x x x x x x x x x x x x x
Dotare cu echipamente si mobilier 13 x x x x x x x x x x x x x
Organizare inchidere santier 4 x x xx
ACTIVITATI PROIECTARE 12 x x x x x x x x x x x x
ACTIVITATI EXECUTIE 51 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x xx
www.pb.ro
3 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI (VEZI ANEXA 1.1)
3.1 VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL
Vezi ANEXA 1.1
3.2 ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI
Vezi ANEXA 1.1
4 ANALIZA COST – BENEFICIU
Metodologie
Analiza cost-beneficiu reprezinta un instrument necesar in luarea deciziilor de alocare a resurselor in cazul proiectelor de investitii atat private cat si publice.
Analiza cost-beneficiu reprezinta o modalitate de evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din punctul de vedere al eficientei economice. In esenta, consta in compararea costurilor totale cu beneficiile exprimate in termeni financiari.
Analiza cost-beneficiu este un cadru conceptual aplicat oricarei evaluari cantitative, sistematice a unui proiect investitional public sau privat sau a unei politici guvernamentale din perspectiva publica sau sociala.
Analiza cost-beneficiu este o componenta esentiala de fundamentare a fezabilitatii unui proiect investitional din punct de vedere al impactului asupra mediului economic, social sau al mediului ambiental si reflecta toate valorile pe care societatea este dispusa sa le plateasca pentru un bun sau serviciu, respectiv costurile de oportunitate pentru societate.
Analiza cost-beneficiu este relevanta din urmatoarele motive:
Pentru a verifica daca proiectul propus este fezabil din punct de vedere financiar. Au fost astfel calculati si analizati urmatorii indicatorii economici: rata interna de rentabilitate finanicara a proiectului si valoarea financiara neta actualizata generata de proiect (RIR si VAN);
Analiza cost – beneficiu din cadrul acestui proiect va cuprinde:
identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta;
analiza optiunilor;
analiza financiara inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;
analiza de senzitivitate;
analiza de risc.
4.1 IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINTA
Prin prezentul proiect se doreste dezvoltarea unei Sali multifunctionale pentru activitati culturale cu o capacitate de 1.200 de locuri cu adresa in sector 3 Bucuresti, Parcul Alexandru Ioan Cuza (Titan), cu acces din zona Liceului Teoretic „Dante Aligheri” - avand ca obiective principale promovarea culturii atat la nivel local cat si national si oferirerea unei modalitati de a petrece timpul liber intr-un spatiu de spectacol de inalt nivel european. Sala multifunctionala va fi conceputa pentru a gazdui conferinte, intruniri, proiectii de film, concerte si spectacole de teatru sustinute de catre formatii sau trupe aflate in turneu.
Investitia ce face subiectul prezentului proiect se estimeaza a fi de 38.286.399 lei fara TVA, 47.347.963 lei cu TVA si reprezinta capitalul investit in prezentul proiect.
Amplasamentul
Regiunea de dezvoltare este Bucuresti-Ilfov, oras Bucuresti.
Obiectivul general
Obiectivul general al prezentului proiect il constituie dezvoltarea unei Sali multifunctionale pentru activitati culturale avand ca scop promovarea culturii in Romania, promovarea vechilor si noilor talente nationale, cresterea calitatii vietii locuitorilor din zona.
Obiectivele specifice
crearea a 70 de noi locuri de munca in faza de operare a investitiei;
desfasurarea a 8 piese de teatru/luna , a 8 concerte/luna, 4 proiectii film/luna, 20 evenimente culturale/an pe terasa cladirii, 4 conferinte pe luna; 10 evenimente/an (5 luni in sezonul cald: targuri si alte evenimente speciale) pe terasa cladirii si 5 evenimente/an ( expozitii/targuri) in zona foyerelor;
obtinerea de venituri considerabile din vanzarea de bilete, aproximativ 12.884.800 lei/an venituri care se vor investi in continuare in crearea si mentinerea unui ambient de spectacol relaxant, modern si la nivel european;
atragerea de investitori in zona, cel putin 1, datorita implementarii proiectului si crearea de noi locuri de munca indirect;
cresterea calitatii vietii;
dezvoltarea sociala durabila;
cresterea valorii terenurilor si constructiilor din zona;
cresterea valorii proprietatilor din zona.
www.pb.ro
Perioada de esalonare a investitiei este de12 luni. Insa pentru a pune totul in functiune si pentru a pastra o marja de timp rezerva in cazul situatiilor neprevazute se estimeaza o perioada de implementare de 1 an si jumatate.
Pentru a putea demonstra eficacitatea, eficienta si mai ales necesitatea finantarii proiectului, prezumtia costurilor, economiilor si tuturor indicatorilor financiari se va face pe o perioada de 20 ani. Aceasta reprezinta perioada de previziune a fluxurilor de numerar folosita in analiza cost-beneficiu. Astfel perioada de referinta a proiectului este de 21 de ani si jumatate si este impartita in doua faze. Dupa estimarile realizate, am avea urmatoarea situatie :
faza de executie – an 1 si 6 luni an2 ;
faza de operare – 20 de ani de operare.
4.2 ANALIZA OPTIUNILOR
In general, pentru dezvoltarea unui proiect se au in vedere mai multe alternative. Aceste optiuni se analizeaza din punctul de vedere al riscurilor generate, al tehnologiei si echipamentelor folosite, al beneficiilor aduse cat si al durabilitatii pe viitor.
Exista cateva alternative prin care beneficiarul ar putea sa indeplineasca obiectivele stabilite. In acest scop se prezinta mai jos o lista lunga de alternative care ar face posibila atingerea obiectivelor specifice ale proiectului:
alternativa de a nu face nimic, astfel nu se ating obiectivele propuse;
realizarea unor investitii partiale;
solutie propusa prin proiect;
utilizarea unei variante mai putin avantajoase;
apelarea in totalitate la un credit bancar in scopul dezvoltarii investitiei care nu va permite abordarea oricarei solutii tehnice ci a unei solutii mai ieftine si mai putin performante;
crearea unui parteneriat in scopul atragerii finantarii necesare dezvoltarii investitiei.
Toate solutiile mai sus mentionate pot fi variante aplicabile in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite initial, insa nu toate vor fi avantajoase pentru indeplinirea acestora.
Ca urmare, s-a creat o lista scurta de alternative (potrivite si fezabile), analizand pentru fiecare in parte avantajele si dezavantajele.
Asadar, pentru acest proiect vom alege urmatoarele optiuni:
Varianta 0: a nu se realiza nimic;Varianta medie: a se realiza proiectul printr-o investitie mai putin avantajoasa;Varianta maxima: a se realiza proiectul prin solutia recomandata de catre proiectant.
Avantaje si dezavantaje optiuni
Din punct de vedere tehnic ambele variante sunt conforme cu ceea ce se doreste. Singura
diferenta este costul, iar acesta difera la partea de instalatii din cauza unui bransament suplimentar de apa ( s-ar construi un rezervor special in parc) la varianta alternativa. Prin varianta propusa, se elimina astfel acest bransament si se reduce suprafata construita a cladirii, reducand astfel costurile de constructie. La varianta propusa va fi folosita apa din parc, o solutie eficienta si eficace, fara costuri suplimentare din acest punct de vedere.
Asadar, avantajele variantei propuse prin proiect sunt valoarea investitiei care este mai mica decat cea a variantei alternative si implicit costurile operationale mai scazute.
Date economice si indicatori financiari
Investitie varianta maxima ( varianta 1 - propusa prin proiect): 38.286.399 lei fara TVA, 47.347.963 lei cu TVA.
Investitie varianta medie ( varianta 2 - alternativa): 38.651.269 lei fara TVA, 47.799.377 lei cu TVA.
Din punctul de vedere al indicatorilor financiari, rata interna de rentabilitate si valoarea actuala neta, lucrurile se prezinta astfel:
Premise generale:
investitia este mai mica pentru varianta maxima;
costurile operationale sunt mai mici pentru varianta maxima si sunt prezentate in detaliu in subcapitolul analizei financiare;
Indicatori financiari varianta 1:
Rata interna de rentabilitate: 1,8 %
Valoarea actuala neta: - 13.026.683 lei
Indicatori financiari varianta 2:
Rata interna de rentabilitate: 1,4 %
Valoarea actuala neta: - 14.707..297 lei
Dupa cum se observa, diferenta dintre indicatori nu este considerabila, totusi pentru varianta propusa prin proiect acestia sunt mai buni, indicand ca varianta 1 este solutia cea buna si din punct de vedere economic.
Analizand avantajele si dezavantajele variantelor de mai sus, recomandarea expertului privind solutia optima atat din punct de vedere tehnic cat si economic pentru realizarea
www.pb.ro
acestui proiect, este Varianta maxima – Varianta 1.
Prin urmare, solutia propusa prin proiect este Varianta ”maxima”.
4.3 ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA FINANCIARA: FLUXUL CUMULAT, VALOAREA ACTUALA NETA, RATA INTERNA DE RENTABILITATE SI RAPORTUL COST-BENEFICIU
Prezenta analiza fiananciara a fost realizata conform Ghidului privind metodologia pentru Analiza Cost-Beneficiu pentru Proiectele de Investitii – Document de lucru Nr. 4 din anul 2006 elaborat de Comisia Europeana.
Obiectivul principal al acestei analize este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula ratele rentabilitatii adecvate, in special rata financiara interna a rentabilitatii (RIR) si valoarea neta financiara actuala corespunzatoare (VAN).
Pentru a putea demonstra eficacitatea, eficienta si mai ales necesitatea finantarii proiectului, prezumtia costurilor, veniturilor si tuturor indicatorilor financiari se va face pe o perioada de 20 ani. Recomandarea Comisiei Europene pentru “alte servicii” in afara de energie, apa si mediu, cai ferate, drumuri, industrie, porturi si aeroporturi este de 15 ani, insa pentru ca proiectul este unul complex, s-a ales o perioada de referinta de 20 de ani.
Asadar, orizontul de timp al proiectului de investitie reprezinta perioada de previziune a fluxurilor de numerar folosita in analiza cost-beneficiu. Astfel perioada de referinta a proiectului este de 21 de ani si jumatate si este impartita in doua faze. Dupa estimarile realizate, am avea urmatoarea situatie :
faza de executie – an 1 si 6 luni an2 ;
faza de operare – 20 de ani de operare.
Avand in vedere faptul ca timpul are un impact semnificativ asupra valorii sumelor de numerar, fluxurile de numerar au fost actualizate folosind factorul de actualizare descrescator de-a lungul timpului calculat pentru o rata de actualizare de 5% pentru analiza financiara, conform documentului de lucru 4 al Comisiei Europene, in perioada 2007-2013.
Metoda de analiza folosita este fluxul de numerar incremental. Asadar, fluxul investitiei ar fi diferenta dintre fluxul de numerar cu proiect si fluxul de numerar fara proiect. Cum in acest caz, obiectivul ce urmeaza a fi realizat este unul nou, inceput de la zero, scenariul fara proiect ar fi un scenariu fara operatiuni, prin urmare, diferenta dintre scenariul cu proiect si scenariul fara proiect este egala cu scenariul cu proiect. Cu alte cuvinte, fluxul investitiei ce va fi utilizat este fluxul de numerar cu proiect.
Prezentam astfel mai jos toate estimarile generate de proiect.
4.3.1 Bugetul proiectului
Investitia prezentului proiect atinge valoarea de 38.286.399 lei fara TVA, 47.347.963 lei cu TVA.
4.3.2 Estimarea costurilor si veniturilor operationale aferente proiectului.
Premise generale:
estimarea va lua in considerare valori constante pentru fiecare cost si venit in parte pe perioada de analiza;
primul an de operare va fi alcatuit din 6 luni, prin urmare valorile costurilor si veniturilor vor fi reduse la jumatate;
de asemenea, se va utiliza un curs valutar de 1 E=4,40 lei conform prognozelor Comisiei Nationale de Prognoza 2013-2016;
perioada de previziune este de 20 de ani.
4.3.2.1 Estimarea costurilor operationale
Premise:
costurile aferente exploatarii proiectului sunt alcatuite din: salarii si onorarii, intretinere cladire si imprejurari, energie, apa, gaz, paza, curatenie, consumabile, si alte costuri operationale;
estimarile s-au realizat pe baza preturilor pietei si a costurilor istorice ale altor proiecte similare
Salarii
In cadrul proiectului vor fi angajate in jur de 70 de persoane co norma intreaga, impartite astfel:
personal administrativ – 6 persoane contabilitate inclusiv contabil sef, 8 persoane marketing – ticketing, 2 persoane secretariat, 3 persoane arhiva, 1 admnistrator: in jur de 20 de persoane se vor afla la acest nivel cu un salariu mediu de aproximativ 2.500 lei/luna;
personal operator – 8 electricieni, 12 masinisti, 4 regizori de scena, 4 ingineri lumina, 4 ingineri sunet, 6 cabinieri, 6 plasatoare, 4 garderobiere, etc.: in jur de 48 de persoane se vor afla la acest nivel cu un salariu mediu de aproximativ 2.000 lei/luna;
Director: salariu 4.000 lei/luna;
Director adjunct: salariu 3.500 lei/luna.
Onorarii
www.pb.ro
Trupele care vor juca in piese de teatru sau in diferite spectacole si alti artisti care se vor afla pe scena salii multifunctionale vor fi rasplatiti pentru prestatiile lor sub forma de onorarii.
S-a estimat o medie de 20 actori / spectacol de teatru cu un onorariu de 1.500 lei/actor/spectacol. Iar cei care se vor afla in concert ( trupe, formatii, solisti etc.) pe noua scena vor primi in jur de 40% din pretul biletului platit de catre spectatori.
Intretinere
Mentenanta obiectivului de investitie se refera la diverse reparatii si modificari, se estimeaza o valoare de 4.000 lei/luna.
Curatenie si paza
Pentru curatenie si paza se vor angaja firme specializate in aceste domenii.
Firma de paza va percepe lunar un tarif de 6,50 lei/ora/post ( documentare tarif pe piata – intre 6, 50 si 9 lei), ajungand astfel la o valoare de 4.680 lei/luna ( 6,50 lei*24ore*30 zile).
Firma de curatenie va percepe un tarif de aproximativ 1,5 lei/mp/luna, ajungand astfel la o valoare de 8.400 lei/luna la o suprafata de 5.600 mp..
Energie, apa, gaze
Dat fiind numarul mare de spatii aferente constructiei, si consumurile de energie, apa si gaz vor fi considerabile. Se estimeaza astfel o valoare de 10.000 lei/luna.
Materii prime si materiale consumabile
Se vor achizitiona consumabile uzuale pentru desfasurarea activitatii de zi cu zi precum hartie, tonner, sapun, hartie igienica, detergenti, prosoape etc.
In plus, vor exista costuri si pentru pregatirea salilor si a scenei. Chiar daca cei care vor performa aici vor avea sau nu propriul echipament, decorul pentru spectacolele de teatru de exemplu va putea fi realizat partial de catre firme angajate de catre primarie pentru a indeplini aceasta sarcina, acolo unde este cazul.
Astfel, se estimeaza o valoare de 10.000 lei/luna pentru materii prime si materiale consumabile.
Alte costuri operationale
Acestea sunt alcatuite din telefon, internet ( costul cu tot sistemul de comunicare) birotica, curier, asigurari, promovare, alte costuri generale de administratie si reprezinta 3% din costurile directe.
Prezentam mai jos toate costurile operationale pe ani.
Scopul principal al proiectului este evident punerea la dispozitie a unui spatiu adecvat pentru divertisment de prima calitate. Din aceasta “punere la dispozitie” se vor obtine venituri, venituri ce vor fi ulterior folosite tot in beneficiul comunitatii si anume al dezvoltarii si mentinerii continue a spatiului de divertisment.
Veniturile operationale vor fi alcatuite in principal din organizarea de spectacole.
8 piese de teatru/luna cu pret mediu/bilet de 30 lei, grad mediu de ocupare 70% - 850 persoane;
8 concerte/luna cu pret mediu/bilet de 75 lei, grad mediu de ocupare 90% - 1080
persoane;
4 proiectii de film/luna cu pret mediu/bilet de 35 lei, grad mediu de ocupare 90% - 1080 persoane;
20 evenimente culturale/an pe terasa cladirii (diverse proiectii) cu pret mediu/bilet 40 lei – 200 persoane;
O alta metoda de castig este cea de inchiriere a spatiului pentru organizarea unor conferinte, targuri, expozitii si alte evenimente. S-a estimat un numar de 4 conferinte pe luna cu o chirie perceputa de 2.000 Euro/conferinta; 10 evenimente/an (5 luni in sezonul cald targuri, evenimente speciale) pe terasa cladirii cu o chirie de 4.000 Euro/eveniment si 5 evenimente/an ( epxozitii/targuri) in zona foyerelor cu o chirie de 4.000 Euro/eveniment.
Insumand toate cele de mai sus se obtine o valoare anuala de 12.884.800 lei.
Aceasta analiza este efectuata in scopul verificarii urmatorului aspect: daca resursele financiare sunt suficiente pentru acoperirea tuturor fluxurilor financiare de iesire, an dupa an, pentru intregul orizont de timp al proiectului, in cazul acesta 20 de ani.
Sustenabilitatea financiara este verificata daca fluxul de numerar cumulat (neactualizat) este mai mare sau egal cu zero pentru toti anii luati in considerare.
Prezentam tabelul de sustenabilitate in cele ce urmeaza:
La determinarea fluxului de numerar net cumulat s-au avut in vedere toate costurile si toate sursele din finantare (atat pentru investitie cat si operare si functionare, inclusiv economiile).
Dupa cum se poate observa in tabel, intrucat fluxul de numerar cumulat este pozitiv si chiar crescator, plecand de la 1.437.558 lei in primul an de operare si ajungand la 58.432.156 lei in ultimul an al estimarii, anul 20, putem afirma ca proiectul este sustenabil financiar, ceea ce demonstreaza ca proiectul nu este supus riscului de a ramane fara disponibilitati de numerar. Acesta isi poate sustine activitatile pe parcursul operarii sale.
4.3.4 Raportul cost-beneficiu
Potrivit ghidului pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investitii, realizat de Comisia Europeana, DG Politici Regionale, raportul B/C este VAN (I)/VAN (O), unde „I” sunt fluxurile de intrare si „O” sunt fluxurile de iesire. Daca acest raport este mai mare decat 1, proiectul este corespunzator deoarece beneficiile, masurate de valoarea actuala a tuturor fluxurilor de intrare, sunt mai mari decat costurile, masurate de valoarea actuala a tuturor fluxurilor de iesire.
In cazul acestui proiect, raportul cost /beneficiu este egal cu 1,29. Acesta este mai mare decat 1. Prin urmare, proiectul este corespunzator si are sens sa fie finantat. Fluxul de intrare actualizat este mai mare decat fluxul de iesire actualizat, ceea ce inseamna ca beneficiile isi pot sustine costurile de operare a proiectului.
Tabelul raport cost-beneficiu este prezentat mai jos:
4.3.5 Indicatori financiari - RIR si VAN din punctul de vedere al investitiei
Indicatorii de evaluare a performantelor utilizati de analiza cost-beneficiu sunt urmatorii:
Rata interna de rentabilitate ;
Valoarea neta actualizata financiara a investitiei.
Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) reprezinta rata de actualizare la care valoarea venitului net actualizat (VAN) este zero. Costurile actualizate sunt egale cu veniturile actualizate.
Valoarea neta actualizata financiara a investitiei indica valoarea insumata la momentul zero a fluxurilor viitoare de venituri si cheltuieli, actualizate la o anumita rata.
In conformitate cu recomandarile Comisiei Europene (Directoratul General pentru Politici Regional) incluse in Documentului de lucru 4 „Ghid privind metodologia de realizare a analizei cost – beneficiu”, pentru perioada 2007-2013 ratele de actualizare care se vor utiliza sunt:
in cazul analizei financiare:5%;
in cazul analizei economice 5.5 % ( analiza economica se realizeaza conform noului HG28/2008 doar pentru proiectele mari, cu investitii de peste 25 milioane Euro). Asadar, in cazul acestui proiect analiza economica nu se va realiza.
In tabelul de mai jos vom prezenta RIR si VAN din punctul de vedere al analizei
financiare. S-a luat in calcul si valoarea reziduala a investitiei, calculata ca amortizare a investitiei in cei 20 de ani.
Analizand tabelul de mai sus, putem afirma urmatoarele:
Rata interna de rentabilitate este de 1,8%. Aceasta rata din punctul de vedere al investitiei, masoara capacitatea veniturilor nete de exploatare de a acoperi costurile de investitii, indiferent de modalitatea in care acestea sunt finantate. Rata interna de rentabiliate trebuie sa fie mai mica decat rata de actualizare de 5%. In cazul prezent, rata este mai mica decat 5%, prin urmare este corespunzatoare;
Valoarea actuala neta a investitiei este - 13.026.683 lei. Aceasta valoare este negativa din cauza fluxului negativ si 0 din cele 18 luni de implementare ale proiectului care prin actualizare valoreaza mai mult decat anii pozitivi.
Asadar, potrivit Documentului de lucru 4, elaborat de Directia Politica Regionala, din cadrul Comisiei Europene, indicatorii de performanta financiara ai proiectului – rata interna de rentabilitate si valoarea actuala neta demonstreaza ca proiectul este eligibil pentru finantare.
4.4 ANALIZA DE SENZITIVITATE
Analiza senzitivitate financiara
Analiza senzitivitatii evalueaza diferitele modificari posibile ale celor mai importanti factori externi si impactul lor asupra indicatorilor financiari.
Cu ajutorul acesteia se evalueaza cele mai probabile rezultate ale proiectelor si se creeaza premisele de a retine variantele cele mai plauzibile de desfasurare a acestora.
Posibilitatile de variatie demne de luat in seama sunt:
Variatia costurilor operationale cu mentinerea la nivel constant a veniturilor anuale previzionate;
Variatia veniturilor cu mentinerea la un nivel constant a costurilor previzionate;
Variatia factorului de actualizare;
Conform metodei recomandate in Documentul de lucru 4 “Ghid privind metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu“, realizat de Directia Generala a Politicilor Regionale din cadrul Comsiei Europene de variatie a economiilor si chetuielilor operationale si a costurilor investionale cu 1%, avem urmatoarea situatie:
Variabile cheie (lei fara TVA) Variatie VAN VAN referinta Variatie VAN
Testul de senzitivitate efectuat releva faptul ca scazand sau crescand veniturile (economiile), costurile operationale si costurile cu investitia, nu se vor obtine deteriorari considerabile ale indicatorilor economici. Rezulta de aici faptul ca proiectul are nevoie de finantare pentru a se realiza. Pentru o analiza mai detaliata a acestor variatii, prezentam urmatoarele situatii:
Variatia veniturilor
Se vor lua in calcul variatii ale economiilor cu 5%, 10% si 20% atat in sens crescator cat si in sens descrescator pentru a studia impactul relativ al variatiei asupra ratei interne de
rentabilitate financiara si asupra valorii nete actualizate.
Analizand evolutia indicatorilor, in functie de variatia economiilor, rezulta urmatoarea situatie:
Se observa in tabelul de mai sus, ca daca vom creste veniturile cu 10% si 20% influentam valoarea indicatorilor financiari, rata interna de rentabilitate egaland sau depasind 5% iar valoarea actuala neta devenind pozitiva. Modificarile nu sunt considerabile dar echipa de management al proiectului trebuie sa tina cont si sa fie atenta la schimbarile ce vor surveni in proiect, deoerece intr-un proiect public acesti indicatori trebuie sa fie tinuti sub control pentru a justifica pe mai departe necesitatea de finantare.
Variatia cheltuielilor operationale
Se vor lua in calcul variatiile cheltuielilor anuale de 5%, 10% si 20% atat in sens crescator si in sens descrescator pentru a studia impactul relativ al variatiei asupra ratei interne de rentabiliatate financiara si asupra valorii nete actualizate.
Analizand evolutia indicatorilor in functie de variatia cheltuielilor rezulta urmatoarea situatie :
Se observa ca doar in cazul in care cheltuielile scad cu 20%, rata interna de rentabilitate devine mai mare de 5% si valoarea actuala neta devine pozitiva.
In rest, indicatorii isi pastreaza valori corespunzatoare, acest lucru demonstarnd inca o data ca proiectul are nevoie de finantare pentru a putea fi implementat.
Variatia factorului de actualizare 5%
Pentru a evalua influenta factorului de actualizare se vor lua in calcul urmatoarele valori ale ratei de actualizare: 4%, 4,5%, 4,75% ca si valori mai mici ale ratei de actualizare si 5,25%, 5,5%, 6% ca si valori mai mari ale ratei de actualizare decat cea de referinta.
Variatia factorului de actualizare nu va avea influenta asupra ratei interne a rentabilitatii, ea ramanand constanta si anume 1,8%.
Iar valoarea actuala neta, dupa cum se observa in tabel, va ramane negativa pentru toate variantele de scadere sau crestere ale factorului de actualizare.
Prezentam grafic rezultatele de mai sus:
www.pb.ro
-50.000.000,00
-40.000.000,00
-30.000.000,00
-20.000.000,00
-10.000.000,00
0,00
10.000.000,00
20.000.000,00
venituri
rata deactualizare
costuri
4.5 ANALIZA DE RISC
De cele mai multe ori proiectele se aleg in functie de gradul de risc pe care il au si gradul de beneficii pe care il pot aduce intr-o anumita perioada de timp. Astfel exista proiecte cu un grad mare de risc si beneficii substantiale, proiecte cu risc scazut si beneficii scazute, proiecte cu risc crescut si beneficii scazute si proiecte cu risc scazut si beneficii susbstantiale.
Cele mai importante criterii de analizat, din punctul de vedere al riscurilor sunt cele:
Tehnice;
Financiare;
Legale/Juridice;
De forta majora;
Administrative.
Aceste riscuri pot fi acceptate, diminuate, impartite sau transferate, depinde de importanta fiecaruia.
Pentru a determina impactul de ordin negativ pe care il poate avea un risc asupra unui proiect am realizat urmatoarea scara de valori de la 1 la 3:1 reprezentand impact negativ scazut; 2 - impact negativ mediu; 3 - impact negativ crescut;
Avand in vedere analiza detaliata care s-a realizat in proiect si luand in considerare toti factorii externi care ar putea influenta aparitia de riscuri, in tabelul de mai jos sunt prezentate probabilitatile de aparitie si impactul fiecarui risc identificat :
Tipul de risc Pro
ba
bili
tate Impact
1 2 3
Riscuri tehnice
Lucrarile de interventie ale prezentului proiect ar putea sa nu fie corect definite si dimensionate, sa nu raspunda unor nevoi specifice ale potentialilor utilizatori
Mica X
Medie
Mare
Riscuri logistice
Acestea se refera la eventuale pauze operationale neplanificate datorate deficientelor in ceea ce priveste adaptabilitatea si planificarea.
Mica
Medie X
Mare
Riscuri financiare
Estimarea nerealista a bugetului necesar realizarii proiectului
Mica
Medie X
Mare
Riscuri manageriale
Estimarea incorecta a activitatilor si duratei acestora, managementul defectuos al proiectului (neincadrarea in termenele propuse).
Mica
Medie
Mare X
Riscuri legale/juridice
Riscul de modificare a normelor de reglementare ale sectorului in cauza, modificari care ar putea aduce costuri suplimentare. De asemenea, exista riscul modificarii cuantumului impozitetor si taxelor. Astfel, exista posibilitatea ca pe parcursul
Mica X
Medie
Mare
www.pb.ro
proiectului regimul de impozitare general sa se schimbe in defavoarea solicitantului, ceea ce poate avea un impact negativ asupra veniturilor financiare ale acestuia
Risc de forta majora
1. Conditii nefavorabile, independente de orice factor intern sau extern care ar putea duce la nerealizarea proiectului, de exemplu dezastre naturale.
Mica X
Medie
Mare
Din tabelul de mai sus putem identifica urmatoarele:
Riscuri tehnice
Lucrarile de interventie ar putea sa nu fie corect definite si dimensionate, sa nu raspunda unor nevoi specifice ale potentialilor utilizatori
Probabilitate: mica: Alegerea solutiei tehnice optime cu accent pe dimensionarea adecvata a capacitatilor si functionalitatilor va fi realizata plecand de la specificatiile existente in documentatia proiectului;
Impact negativ mare : In cazul in care acest risc ar aparea, ar genera un impact negativ foarte mare, banii ar urma sa fie investiti in lucrari care nu corespund necesitatilor.
Solutie: Dimensionarea corecta si in detaliu a lucrarilor cu specialisti in domeniu. Includerea unor marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului, verificarea tuturor fazelor in detaliu, analiza resurselor si capacitatea tehnica de a respecta conditiile de executie, includerea in contractul de executie a unor clauze contractuale de garantie pentru lucrarile efectuate, se va avea in vedere respectarea specificatiilor referitoare la materiale si echipamente.
Riscuri logistice
Acestea se refera la eventuale pauze operationale neplanificate datorate deficientelor in ceea ce priveste adaptabilitatea si planificarea.
Probabilitate de aparitie - medie : probabilitatea de aparitie este medie din cauza lipsei datelor in sensul necunoasterii pe deplin a situatiei lucrarilor; imposibilitatii anticiparii ratelor de consum de materiale etc.
Impact negativ mediu : in cazul in care acest risc ar aparea ar genera un impact negativ mediu, proiectul nefinalizandu-se la timp.
Solutie: In acest context, solutiile imaginate si propuse de catre solicitant vizeaza contracararea minusurilor enuntate prin: asigurarea ca lantul de aprovizionare sa fie caracterizat de flexibilitate, cunoasterea deplina a situatiei lucrarilor, comunicarea eficienta cu furnizorii de lucrari si servicii, utilizarea de mijloace de livrare adecvate, toate acestea pentru a face fata pe deplin desfasurarii lucrarilor in graficul de timp propus.
Riscuri financiare
Estimarea nerealista a bugetului necesar realizarii proiectului.
Probabilitate de aparitie - medie : exista posibilitatea ca preturile de achizitie pentru activitatile legate de proiect sa sufere o crestere nejustificata sau sa existe modificari majore ale cursului de schimb si ale costurilor de operare.
Impact negativ mediu : estimarea nerealista va insemna ca banii preconizati a fi cheltuiti atat pentru investitie cat si pentru exploatare nu vor fi indeajuns. Impactul negativ este mediu spre mare pentru ca nevoia de bani va fi imperioasa. Astfel banii necesari ar trebui sa provina din diferite alte surse decat cele preconizate.
Solutie: Avand in vedere complexitatea proiectului, utilizarea bugetului pe componente va fi un important instrument de management pentru definirea cerintelor de resurse si a asteptarilor privind beneficiile proiectului. Bugetul proiectului se va baza pe estimarile de costuri. Dupa prima estimare de cost care este necesara pentru analiza fezabilitatii, solicitantul se va asigura ca cerintele proiectului sunt cunoscute deja la un nivel de detaliu suficient pentru a construi o estimare de costuri mai precisa, care sa constituie suportul critic al deciziilor privind politica de preturi si planul strategic al proiectului. De asemenea, se va realiza o estimare cat mai realista a cresterii preturilor pe piata.
Riscuri manageriale
Estimarea incorecta a activitatilor si duratei acestora, managementul defectuos al proiectului (neincadrarea in termenele propuse, lucru in echipa ineficient etc.).
Probabilitate de aparitie - mare: risc cu probabilitate de aparitie ridicat.
Impact negativ mare : acest risc poate aduce intarzieri in livrarea rezultatelor proiectului si in atingerea indicatorilor propusi.
Solutie: Estimarea incorecta a activitatilor si duratei acestora va fi evitata prin programarea activitatilor si alocarea resurselor de catre managerul de proiect care va lua in considerare timpul alocat fiecarei activitati, tinand cont de disponibilitatea resurselor. Pentru programarea activitatilor proiectului, managerul de proiect va avea in vedere respectarea urmatoarelor cerinte: identificarea tuturor activitatilor proiectului din fiecare etapa cheie, fiecare sarcina individuala a proiectului va fi clar identificata astfel incat sa fie usor integrata intr-o retea de sarcini (activitati); stabilirea termenelor, a duratelor de realizare, a rezervelor de timp si a resurselor necesare pentru fiecare activitate; stabilirea relatiilor de precedenta, respectiv dependenta intre activitati, stabilirea activitatilor care se pot desfasura concomitent; stabilirea momentelor de validare a realizarilor proiectului, verificarea respectarii constrangerilor de buget, calitate, timp si resurse. In ceea ce priveste riscurile legate de competenta echipei de proiect, pentru asigurarea lucrului eficient in echipa, managerul proiectului va organiza reuniuni de lucru pentru a stabili atributiile responsabililor de sectiuni de plan si pentru a facilita si coordona elaborarea de variante de programe si bugete. In acest scop, managerul de proiect va intreprinde
www.pb.ro
urmatoarele actiuni: explicarea contextului strategic, relevanta si prioritatea proiectului; folosirea abilitatilor si experientei tuturor membrilor echipei de proiect pentru planificarea proiectului; invitarea specialistilor implicati si motivarea lor pentru a-si aduce contributia la intocmirea planului si la executia proiectului; va evita realizarea unui plan numai dupa opiniile personale si va incerca sa obtina acordul tuturor factorilor interesati in derularea proiectului; va repartiza responsabilitatile pentru elaborarea sectiunilor proiectului (a variantelor de activitati, cerinte, programe, bugete) si se va asigura de faptul ca fiecare membru al echipei de proiect isi va asuma aceste responsabilitati; va asigura dezbaterea propunerilor integrarea acestora in planul global al proiectului; va inainta spre aprobare proiectul de plan catre grupurile de lucru implicate in derularea proiectului si catre managementul organizatiei.
Daca va fi necesar se vor organiza training-uri interne.
Riscuri legale/juridice
Riscul de modificare a normelor de reglementare ale sectorului, modificari care ar putea aduce costuri suplimentare.
Probabilitate de aparitie - mica: nu se intrevede aparitia unui astfel de risc, probabilitatea este categorisita ca mica, tinand cont ca de regula proiectele contractate se supun regulilor stabilite la semnarea contractelor si nu celor aparute pe durata implementarii acestora.
Impact negativ mediu : intr- o astfel de situatie, cresterea costurilor nu va produce un impact negativ foarte mare.
Solutie: Veniturile aplicantului trebuie sa permita acoperirea diferentelor nefavorabile, produse de astfel de situatii.
Riscuri de forta majora
Conditii nefavorabile, independente de orice factor intern sau extern care ar putea duce la nerealizarea proiectului, de exemplu dezastre naturale.
Probabilitate de aparitie - mica: risc cu probabilitate de aparitie scazut.
Impact negativ mare : stoparea proiectului.
Solutie: Beneficiarul trebuie sa isi asigure activele proiectului.
Riscurile care vor avea probabilitatea cea mai mare de producere si impactul negativ cel mai crescut vor primi cea mai mare atentie din partea managementului.
Analiza de risc vizeaza de asemenea si estimarea distributiei de probabilitate a modificarilor indicatorilor de performanta financiara si economica. Pentru aceasta trebuie identificate variabilele cheie ce influenteaza rezultatele si a distributiei de probabilitate pentru fiecare in parte, in functie de care se stabileste apoi distributia de probabilitate pentru VNAF/C, RIRF/C, VNAE si RIRE.
Variabilele cheie ce influenteaza VNAF/C si RIRF/C si retinute in analiza de risc sunt venit spectacol si cost materii prime.
Fiecarei variabile cheie i-au fost asociate 3 stari probabile: pesimist, realist si optimist. Nivelurile efective ale acestor stari pentru fiecare variabila au fost stabilite in raport cu valorile avute in vedere in realizarea previziunilor. Astfel nivelul ,,realist" corespunde nivelului folosit in prognoze, iar celelalte doua presupun o majorare (reducere) cu un anumit procent fiecare. Variatiile procentuale (raportate la cele folosite in previziuni) sunt prezentate in tabelul urmator:
Variabila cheie
Pesimist (P)
Realist (R)
Optimist (O)
Venit spectacol
-10% 0% 10%
Cost materii prime
10% 0% -10%
Prin combinarea tuturor posibilitatilor de variatie, se obtin 8 variante posibile pe care le prezentam in tabelul urmator:
www.pb.ro
Se observa ca in 6 variante din cele 8 , rata interna de rentabilitate este mai mica decat 5% si valoarea actuala neta este negativa iar in 2 variante din 8 RIR este mai mare cu putin decat 5% iar valoarea actuala devine pozitiva.
Grupand aceste variante pe intervale de variatie se obtine urmatoarea distributie deprobabilitate dupa valoarea RIRF/C.
Valoare RIR Variante
Probabilitate de aparitie
-8,2% 1 12,50%-3% 2 25,00%3% 2 25,00%
5%-7% 3 37,50%Total 8 100,00%
Pentru a surprinde intensitatea variatiei indicatorilor de performanta financiara la variatia variabilelor cheie am calculat media si deviatia standard.
Media obtinuta este: M = 1,04%.
Deviatia standard se calculeaza ca o medie patratica a abaterilor individuale ale variantelor variabilei. Pentru acest proiect am obtinut o deviatie standard de 0,0788% ceea ce indica faptul ca la variatia cu ±10% a variabilelor esentiale identificate, RIRF/C se modifica, in medie, in plus sau in minus cu 4,74%, semnificand existenta unor riscuri scazute pentru proiectul analizat.
