1

MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoastere a documentatiei:

Denumirea lucrării: Plan Urbanistic Zonal – DEPOZIT ŞI SPAŢIU DE PREL.UCRARE A MIERII DE ALBINE

Localitatea: jud. Harghita; loc. municipiul Gheorgheni , cod poştal :535500; str. Pompierilor, Postata Mocsár, nr. FN, Carte Funciarǎ nr. 53043 şi 53113.

Beneficiar: Mincsor Szabolcs, jud. Harghita, loc. municipiul Gheorgheni, cart. Florilor, Bl. 18/Et.I/Ap.25.,

Proiectant general: BIROUL DE ARHITECTURǍ : arh. Gáll J. Vilmos, jud. Harghita, loc. municipiul Miercurea Ciuc, cod poştal 530132, str. Nicolae Bǎlcescu, nr. 2/4.

1.2. Obiectul PUZ:

Solicitări ale temei-program: În municipiul Gheorgheni, în zona noprdică a localitătii, adiacent străzii Pompierilor

în prezent există un teren având o suprafată de 7167,00 mp, proprietatea privată MINCSOR SZABOLCS . Pe acest teren proprietarul terenului intentionează să realizeze o zonă în vederea construirii unui DEPOZIT ŞI SPAŢIU DFE PRELUCRARE A MIERII DE ALBINE . Planul urbanistic zonal, va trebui să dea o rezolvare posibilă următoarelor probleme: -stabilirea conditiilor de amplasare a constructiilor propuse -rezolvarea circulatiei, a drumurilor de acces la fiecare obiectiv -rezolvarea alimentării cu apă

-rezolvarea canalizării apelor uzate -rezolvarea alimentãrii cu energie electricã -stabilirea zonei de protectie privind situl NATURA 2000 ROSPA 0033.

Prevederi ale programului de dezvoltare a localitătii pentru zona studiată: Conform Planului Urbanistic General al municipiului Gheorgheni , nr. 2644/2000,

aprobat cu Hotãrârea Consiliului Local nr.27/2000. , terenul studiat se situează în extravilanul localitǎţii şi este zonă cu teren fâneaţǎ . Pentru schimbarea destinatiei din zonă cu teren agricol , în zonă cu destinaţie de teren clădit şi pentru includerea terenului din extravilan în intravilanul localitãtii Gheorgheni , prin certificatul de urbanism nr. 39 din 22.02.2012. eliberat de cãtre Primăria municipiului Gheorgheni s-a solicitat elaborarea prezentului Plan Urbanistic Zonal pentru amplasamentul de mai sus , care să reglementeze concepţia generală de urbanism şi de arhitectură privind amplasarea construcţiilor şi amenajărilor aferente. Planul Urbanistic Zonal va cuprinde reglementări urbanistice referitoare la soluţii arhitectural – urbanistice în funcţie de caracterul zonei, infrastructură edilitară, statutul juridic al terenului.

1.3. Surse de documentare: * Lista studiilorşi a proiectelor elaborate anterior PUZ

-Planul de amenajare a Teritoriului Judetului Harghita (P.A.T.J) -Planului Urbanistic General al municipiului Gheorgheni , nr. 2644/2000.

* Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUZ -Studiu geotehnic întocmit de SC Geo-Tech SRL Gheorgheni -Studiu Topografic întocmit de ing. Imre Tibor

* Date statistice -Suprafata de teren studiat: 7167,00 mp

2

-Regimul juridic: terenul se găseşte în proprietate particulară, proprietar fiind Mincsor Szabolcs.

-Regim economic: folosinţa actuală este cea de teren liber, fără construcţii situat în extravilan , fiind teren arabil – fâneaţǎ. * Proiecte de investitii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistică a zonei : NU SUNT . 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evolutia zonei: * Date privind evoluţia zonei Terenul studiat fiind situat în apropierea zonei cu unităti economice , se va încadra

conform Planului Urbanistic Zonal în curs de elaborare, în zonă cu unităti economice . * Caracteristici semnificative ale zonei, relaţionate cu evoluţia localităţii : Schimbarea destinaţiei zonei studiate în zonă cu unităţi economice şi

reglementarea zonei din punct de vedere urbanistic este deosebit de necesar dacã avem în vedere dezvoltarea economică a municipiului . Planul Urbanistic Zonal împreună cu RLU aferent acestuia constituie act de autoritate al administraţiei publice locale. Prescripţiile cuprinse în RLU (permisiuni şi restricţii) sunt obligatorii pe întregul teritoriu ce face obiectul PUZ. * Potenţial de dezvoltare

Terenul va fi destinat realizării unor construcţii cu funcţiunea de Depozit şi spaţiu de prelucrare a mierii de albine. Planul urbanistic zonal prezintă soluţii de amenajare a terenului.

2.2. Încadrarea în localitate: * Poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii : Amplasamentul studiat este situat în partea nordică a municipiului Gheorgheni,

spre zona cu unităţi economice , situate în Postata Mocsár. Terenul se învecinează cu strada Pompierilor şi unitǎţi economice la est ( S.C. TOHAN S.A, Fermǎ de gǎini ouǎtoare, Fermǎ de prepeliţe), cu terenuri agricole arabile şi fâneaţă la nord, sud.şi vest, fiind proprietăţ particulare , a unor persoane fizice .

* Relaţionarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziţiei, accesibilităţii, cooperării în domeniul edilitar, servirea cu instituţii de interes general :

Terenul este un teren fără constructii, ea nu dispune de reţele edilitare , apă rece potabilă , canalizarea apelor uzate fecaloid-menajere . În zonă există reţea de energie electrică de joasă tensiune şi apǎ rece potabilǎ. Legătura cu centrul se realizează prin intermediul străzii Pompierilor , cu două benzi de circulaţie. Terenul se găseste în proprietate privată, nu există instituţii de interes general.

2.3. Elemente ale cadrului natural: * Elemente ale cadrului natural ce pot interveni în modul de organizare

urbanistică: relieful, reţeaua hidrografică, clima, condiţii geotehnice, riscuri naturale : Teritoriul municipiului Gheorgheni , se întinde între munţii Gurghiului la vest , munţii Giurgeului la est şi sud , munţii Călimani la nordm , desfăşurându-se de a lungul văii Mureşului , pe direcţie sud-nord având o lungime de 75 km. , cu lăţime maximă de 30 km. Zona cercetată se situează în partea nordică a municipiului . Valea depresiunii se extinde între cotele 640-850 m., altitudine absolută . Depresiunea Gheorgheni reprezintă un bazin colmatat prin sedimentarea unor

3

depozite pliocene şi cuaternare , constituite în special din piroclastite în alternanţă cu depozitele aluvionare psefitice , psamitice şi pelitice .

2.4. Circulatia: * Accesul carosabil la zona studiată se face în prezent prin intermediul străzii

Pompierilor, fiind o stradă cu două benzi de circulaţie. * Capacităti de transport, greutăţi în fluenţa circulaţiei, incomodări între tipurile de

circulaţie, precum şi dintre acestea şi alte funcţiuni ale zonei, necesităţi de modernizare a traseelor existente şi de realizare a unor artere noi, capacităţi şi trasee ale transportului în comun, intersecţii cu probleme, priorităţi :

În apropierea zonei studiate, adiacent laturii estice,este strada Pompierilor, terenul studiat fiind accesibil direct din stradă , prin care este asigurat şi legătura cu centrul municipiului. Nu este nevoie de modernizarea srăzii , decât realizarea unei porţi de acces în incintă.

2.5. Ocuparea terenurilor:

* Principalele caracteristici ale funcţiunilor ce ocupă zona studiată : Zona studiată în prezent are destinatia de teren arabil , fără construcţii . Terenul

este liber în totalitate. * Relationări între funcţiuni ;

Funcţiunea majoră a zonei este cea de teren agricol, situat în totalitate în extravilanul municipiului.

* Gradul de ocupare a zonei cu fond construit : -Suprafaţa totală studiată: 7167,00 mp. -Suprafaţa ocupată la sol de clădiri: 245,80 mp. -Suma suprafeţelor desfăşurate ale clădirilor: 335,80 mp. -Procent de ocupare a terenului: 3,43% / 7,00% -Coeficient de utilizare a terenului 0,05 / 0,10

* Aspecte calitative ale fondului construit : Fondul construit din apropierea zonei studiate se prezintă în stare bună, dar nu

prezintă valori arhitecturale. Pe terenul studiat nu există construcţii, fiind propus realizarea obiectivului pentru care se elaborează PUZ.

* Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine Accesul în zonă este asigurat prin strada Pompierilor.

Există posibilităţi de racordare a noului obiectiv la reţeaua de energie elctrică de joasă tensiune stradală din zonă , în vederea alimentării cu energie electrică. Este posibil realizare de branşament la reţeaua stradalǎ de apǎ rece. În această zonă nu există reţele de canalizare a apelor uzate fecaloid – menajere.

* Asigurarea cu spatii verzi : În zonă există spaţii verzi fiind o zonă agricolă ,cu terenuri arabil şi fâneaţǎ.

* Existenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine : Nu sunt.

* Principalele disfuncţionalităţi : -lipsa reţelei de alimentare cu apă, în interiorul terenului studiat -lipsa colectării apelor uzate, în reţea de canalizare, pe plan zonal -lipsa rezolvării modului de colectare a deşeurilor

4

2.6. Echipare edilitară: * Stadiul echipării edilitare a zonei, în corelare cu infrastructura localităţii (debite şi

reţele de distribuţie apă potabilă, reţele de canalizare, reţele de transport energie electrică, reţele de telecomunicaîie, surse şi reţele de alimentare cu căldură, posibilităţi de alimentare cu gaze naturale-după caz)

Gospodărirea apelor : În zona studiată există reţea de alimentare cu apă ,se propune branşarea lui, dar

totodatǎ se va realiza şi o sursǎ proprie prin puţ forat şi hidrofor având în vedere presiunea scâzutǎ a debitului , în timpul zilei.

În zona studiată şi în vecinătatea ei nu există reţea de canalizare a apelor uzate fecaloid –menajere, se va rezolva prin bazin vidanjabil .

Alimentarea cu energie electrică : O linie electrică de joasă tensiune este în zonă , strada Pompierilor , cu posibilitate

de racordare a noului obiectiv la aceasta, în vederea alimentării cu energie electrică. Alimentarea cu gaze naturale :

Nu este cazul. Telecomunicatii :

Nu este cazul . 2.7. Probleme de mediu:

* Relaţia cadrul natural – cadrul construit Amplasamentul studiat este în totalitate liber de sarcini, în prezent nu există fond

construit . * Evidenţierea riscurilor naturale şi antropice :

Terenul are aspect stabil. Nu sunt indicii privind agresivitatea naturală a apelor freatice asupra metalelor si betoanelor.

* Marcarea punctelor şi traseelor din sistemul căilor de telecomunicaţii şi din categoriile echipării edilitare ce prezintă riscuri pentru zonă

Nu este cazul . * Evidenţierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecţie :

În zona studiată nu sunt valori de patrimoniu ce ar necesita protecţie . * Evidentierea potentialului balnear şi turistic – după caz :

Zona studiată nu are potenţial balnear şi turistic . 2.8. Optiuni ale populatiei: Terenul studiat se gãseste în proprietate privată, proprietar Mincsor Szabolcs din

municipiul Gheorgheni . În prezent terenul are destinatia de teren agricol - fâneaţǎ, prin elaborarea Planului Urbanistic Zonal urmând să fie schimbată această destinatie în cea de zonă cu teren clădit, pentru desfăşurare de activităţi economice. Opţiunea proprietarului fiind aceea de a realiza o unitate economicǎ de :Depozit şi spaţiu de prelucrare a mierii de albine

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare: Din punct de vedere geologic pe intervalul 0,00 –0,30 m. s-a interceptat sol

vegetal , 0,30 -1,10 mm. argilǎ prǎfoasǎ gǎlbuie – maronie cu rar pietriş, plastic consistentǎ, 1,10 – 1,90 m. argilǎ prǎfoasǎ gǎlbuie – cafenie cu rar pietriş plastic consistenǎ spre vârtoasǎ. Pe baza datelor obţinute prin executarea forajelor, terenul de fundare prezintă caracteristici fizico-mecanice şi de capacitate portantă, având valori pentru rocile reprezentative, putând prelua sarcinile încărcărilor construcţiei, luându-se în considerare

5

o presiune convenţională de bază : Pconv=200 - 220 Kpa, la adâncimea minimă de fundare Dfmin= -1,30 m.

3.2. Prevederi ale PUG:

În Planul Urbanistic General al municipiului Gheorgheni terenul studiat figurează ca teren extravilan , fiind un teren liber de construcţii, destinaţia fiind cea de zonă pentru terenuri arabile .Pentru schimbarea destinaţiei, totodatã în vederea reglementǎrii zonei din punct de vedere urbanistic este necesar elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal, documentaţie ce trebuie aprobat conform reglementãrilor în vigoare.

3.3. Valorificarea cadrului natural: Terenul rezervat construcţiilor proiectate este în totalitate un teren liber, în zonă nu

există spaţii verzi amenajate. În general, suprafaţa terenului se caracterizează aproximativ orizontală , fără accidente naturale sau artificiale. În urma realizării investiţiilor preconizate cu toate utilităţile necesare, funcţiunea predominantă a zonei va fi cea de zonă cu profil de unităte cu profil economic : Depozit cu spaţiu de prelucrae a mierii de albine. Zona se dezvoltă între altitudinea de 640,00 m şi 850,00 m,

3.4. Modernizarea circulatiei:

* Organizarea circulaţiei şi a transportului în comun ; Adiacent zonei studiate, este strada Pompierilor, o stradă modernizată cu două

benzi de circulatie . Prin intermediul acestei strãzi este asigurat legãtura între zona studiatǎ şi centrul municipiului. Această stradă necesită periodic lucrări de reparaţi.. Gardul de împrejmuire spre acest drum va avea înãltimea maximã de 2,00 m.

* Organizarea circulaţiei pietonale : Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor de orice fel este permisă

numai dacă se asigură accese pietonale, potrivit importanţei şi destinaţiei construcţiilor. În cazul de fată accesul pietonal se vor realiza de pe trotuarele străzii Pompierilor, şi a accesului pietonal realizat pentru incintă.

3.5. Zonificare funcţională – reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici:

Organizarea teritoriului a fost influenţat de următorii factori: - forma terenului considerat - străzile existente în afara zonei (cu care se vor lega străzile de servire locală

propuse) - orientarea optimă a constructiilor propuse

- condiţiile de relief - interdicţiile şi restricţiile referitoare la zona studiată

Întocmirea planului urbanistic zonal a pornit de la aceste date şi condiţii. Soluţia este concepută în asa fel încât între fiecare constructie si aliniament, există o zonă de protecţie faţă de sursele de poluare ale căilor de circulatie. Clădirile vor avea acoperiş şarpantă. Regimul de înălţime va fi subsol + parter + mansardă (1 etaj). Regimul de aliniere este dată în plansa REGLEMENTARI. Procentul maxim de ocupare cu constructii a unui lot va fi de max. 7,00%. Pentru arhitectura noilor construcţii se recomandă adoptarea unui stil modern, ancorat în tradiţia locală, cu utilizarea materialelor tradiţionale. Noile construcţii se vor realiza pe baza unor proiecte unicat, elaborat de către arhitect, conform Legii pt. modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 (Monitorul Oficial din 24 oct. 1996).

6

Bilant teritorial comparativ :

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata

(mp)

Procent % din total

zonă studiată

Suprafata

mp.

Procent % din total

zonă studiată

Locuinte si functiuni complementare

- - - -

Unităti industriale si dep. - - - -

Unităti agro - zooteh. - - 245,00 3,43

Institutii si servicii - - - -

Căi de comunic.si transp. din care:

rutier (+pietonal)

feroviar

aerian

naval

- - - - -

- - - - -

358,00

358,00 - - -

6,00

6,00 - - -

Spatii verzi, sport, agrement, protectie

spatii verzi

-

-

-

-

Constructii tehnico– edilit. - - - -

Gospodărire com.,cimitire - - - -

Destinatie specială - - - -

Terenuri libere 7167,00 100,00 6564,00 90,57

Ape - - - -

Păduri - - - -

Terenuri neproductive - - - -

TOTAL INTRAVILAN 7167,00 100,00 7167,00 100,00

Indici urbanistici ai PUZ :

SITUATIA EXISTENTĂ

SITUATIA PROPUSĂ

ST Suprafata terenului considerat

7167,00 mp. 7167,00 mp.

SC Suprafata ocupată la sol de clădiri

- 245,80 mp.

SD Suma suprafetelor desfăsurate ale clădirilor

- 335,80 mp.

POT Procentul de ocup. a teren. / POT max

- 3,43 / 7,00 %

CUT Coeficientul de utiliz. teren. / CUT max

- 0,05 / 0,10

3.6. Dezvoltarea echipării edilitare: Alimentare cu apă Alimentarea cu apă a constructiilor propuse se va realiza prin branşament la

reţeaua stradalǎ din zonǎ , şi completare cu surse proprii : puţ forat şi hidrofor .

7

Canalizare menajeră a apelor uzate fecaloid- menajere : În zona studiată şi în vecinătatea ei neexistând reţea de canalizare a apelor uzate

fecaloid - menajere, momentan nu se poate conta pe canalizarea apelor menajere în sistem centralizat. Pânã la realizarea sistemului centralizat de canalizare apele uzate menajere rezultate, vor fi descărcate în bazin vidanjabil etanş, iar de aici vor fi transportate, prin vidanjare, pe bază de contract, la staţia de epurare a municipiului Gheorgheni.

Canalizare pluvială Terenul prezintã o înclinaîie dinspre vest spre est, existând o diferentã de nivel de

cca. 0,15 m între partea vesticã şi cea esticã. Apele pluviale rezultate din precipitaţii vor fi conduse, cu cǎdere liberǎ la rigola deschisǎ(prin scurgere liberã) stradalǎ, existentǎ a strǎzii Pompierilor, ce se va curǎţa periodic , prin grija beneficiarului.

Alimentare cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică va fi rezolvată de la reţeaua electrică de joasă

tensiune a furnizorului, existent în zonă (în strada Pompierilor), conform unei documentatii întocmite de F.R.E. RENEL RA. Cablurile de energie electrică proiectate se vor poza pe cât posibil în spatiile verzi sau sub trotuare. La subtraversarea părţilor carosabile şi a aleiilor cablurile se vor proteja în tuburi de protecţie.

Alimentare cu căldură Alimentarea cu căldură a noilor construcţii se va asigura prin încălzire centrală,

agentul termic urmând să fie asigurat de la centrala termicǎ, proprie functionare cu combustibil solid , lemne de foc, prin gazeificare. Amplasarea centralei termice şi caracteristicile coşului de fum, construcţie special destinatǎ, şi se vor respecta prescripţiile PSI.

Telecomunicatii NU ESTE CAZUL

Deşeurile menajere Deşeurile menajere rezultate vor fi colectate în containere Îcu capac, şi

transportate, pe timp de varã din douã în douã zile, iar pe timp de iarnã lunar, de către unitatea specializată pentru această activitate (pe bază de contract), la statia de depozitare a deşeurilor menajere a municipiului Gheorgheni.

3.7. Protectia mediului:

Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare În zona studiată sursele de poluare pot fi surse fixe si mobile. Surse fixe: Principala sursă fixă de poluare pentru factorul de mediu aer reprezintă

centrala termicâ cu funcţionare pe combustibil solid, lemne de foc, funcţionare cu gazeificare. Amplasarea centralei termice şi caracteristicile coşului de fum vor respecta toate prescripţiile în vigoare.

Surse mobile: Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt autovehiculele de circulaţie stradală. În vederea reducerii poluării, în incinte se va actiona în vederea eliminării din trafic a autovehiculelor a căror emisii de noxe constituie o sursă de poluare a atmosferei.

Prevenirea producerii riscurilor naturale În sǎpǎtura deschisǎ, menţinutǎ timp mai îndelungat, terenul devine sensibil la

variaţia factorilor de umiditate şi fenomene gelive, fapt ce poate conduce la prǎbuşirea pereţilor sǎpǎturii. În acest context sǎpǎturile vor fi executate numai pe mǎsura asigurǎrii condiţiilor de turnare imediatǎ a betoanelor.

Epurarea şi preepurarea apelor uzate

8

Apele uzate menajere rezultate de la Depozitul şi spaţiul de prelucrare a mierii de albine, vor fi descărcate în bazin vidanjabil, etanş, iar de aici va fi Vidanjat şi transportat pe bază de contract, la statia de epurare a municipiului Gheorgheni..

Depozitarea controlată a deşeurilor Deseurile menajere rezultate, vor fi colectate în containere închise de gunoi cu

capac, de unde vor fi transportate, pe timp de varǎ din douǎ în douǎ zile, iar pe timp de iarnǎ lunar, de către o unitate specializată pentru această activitate (pe bază de contract), la staţia de depozitare a deşeurilor menajere a municipiului Gheorgheni.

• Recuperarea terenurilor degradate,consolidări de maluri, plantări de zone verzi. Terenul are aspect stabil. Săpăturile pentru turnarea fundaţiilor pot fi executate vertical până la adâncimea proiectată. Nu sunt indicii privind agresivitatea naturală a apelor freatice asupra metalelor si betoanelor.

Organizarea sistemelor de spaţii verzi Vor fi plantate arbori şi arbuşti care se pot alterna cu fâşii de plantaţii joase.

Protejarea bunurilor de patrimoniu, prin instituirea de zone protejate În zona studiată nu sunt valori de patrimoniu ce ar necesita protecţie

Refacere peisagistică si reabilitare urbană Prin realizarea noilor constructii, inclusiv a utilităţilor aferente propuse în proiect nu

vor rezulta poluanti, activităti ce ar putea afecta ecosistemele acvatice şi terestre. În timpul realizării celor propuse se vor lua măsuri ca după terminarea lucrărilor, spaţiile verzi afectate de lucrare să fie curăţate de deşeurile rezultate.

Valorificarea potentialului turistic si balnear NU ESTE CAZUL

• Eliminarea disfunctionalităţilor din domeniul căilor de comunicaţie şi al reţelelor edilitare majore:

NU ESTE CAZUL

3.8. Obiective de utilitate publică: Pentru a facilita prevederea si urmărirea realizării obiectivelor de utilitate publică sunt necesare următoarele operatiuni:

Listarea obiectivelor de utilitate publică

DENUMIREA LUCRĂRII

CATEGORIA DE INTERES

DIMENSIUNI

NATIONAL

JUDETEAN

LOCAL

SUPRAF. TEREN

LUNGIME

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

- - -

SĂNĂTATE, ASISTENTĂ SOCIALĂ

- - -

ÎNVĂTĂMÂNT,CULTURĂ, COMERT, DOTĂRI RELIGIOASE

- - -

INDUSTRIE, SILVICULTURĂ SI AGRICULTURĂ

- - -

GOSPODĂRIE COMUNALĂ

- - -

CĂI DE COMUNICATIE

- STRADÃ CATEGORIA III

- - • 358,00 71,60

9

INFRASTRUCTURĂ MAJORĂ

- CONDUCTA DE ADUCTIUNE DE APÃ DE BRANŞAMENT.

- - - 15,60 15,60

PROT. MONUMENTELOR, ANSAMBLURILOR SI SITURILOR IST

- - -

APĂRAREA TĂRII, ORDINEA PUBLICĂ SI SIGURANTA NAT.

- - -

Identificarea tipului de proprietate asupra bunului imobil (teren + constructii) din zonă, conform Legii 213/1998:

-terenuri proprietate publică (de interes national, judetean si local) -terenuri proprietate privată (de interes national, judetean si local) -terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice: 7167,00 mp. Pentru identificarea tipului de proprietate asupra bunului imobil vezi plansa A04 - Proprietatea asupra terenurilor

Determinarea circulatiei terenurilor între detinători, în vederea realizării obiectivelor propuse: - terenuri ce se intentionează a fi trecute în proprietatea publică a unitătilor administrativ-teritoriale: - - terenuri ce se intentionează a fi trecute în proprietatea privată a unitătilor administrativ-teritoriale: - - terenuri destinate concesionării: - - terenuri aflate în proprietate privată, destinate schimbului: 7167,00 mp.

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

Înscrierea amenajării si dezvoltării urbanistice a zonei în prevederile PUG: Conceptia generală de amenajare si dezvoltare urbanistică a zonei studiate

corespunde prevederilor Planului Urbanistic General al municipiului Gheorgheni nr. 2644/2000, pentru o zonă în care funcţiunea predominantă este funcţiunea de rterenuri arabile cu activitǎţi economice. Prezentul Plan Urbanistic Zonal este elaborat conform metodologiei din Ghidul de elaborare PUZ, cu respectarea Regulamentului general de urbanism, iar după aprobare, prevederile acestuia si conceptia generală de amenajare si dezvoltare urbanistică a zonei studiate, va fi preluat în cadrul noului Plan Urbanistic General al municipiului Gheorgheni.

Categorii principale de interventie -parcelarea zonei pentru delimitarea noilor functiuni propuse -stabilirea conditiilor de amplasare a constructiilor propuse

-rezolvarea circulatiei, a drumurilor de acces, a parcãrilor -rezolvarea alimentării cu apă

-rezolvarea canalizării apelor uzate -rezolvarea alimentării cu energie electrică -rezolvarea colectării deseurilor

Priorităti de interventie -trasarea si parcelarea zonei studiate -realizarea circulatiei, a drumurilor de acces -realizarea constructiilor propuse -realizarea alimentării cu apă, a canalizării apelor uzate -realizarea alimentării cu energie electrică

Aprecieri ale elaboratorului PUZ asupra propunerilor avansate

10

Propunerile din documentatie dau rezolvare tuturor solicitărilor din tema program prezentat la punctul 1.2. Obiectul PUZ. În faza următoare, când se va trece la realizarea celor prevăzute în prezenta documentatie mai întâi se vor elabora proiectele de executie pentru fiecare tip de investitie care se preconizează să fie realizat (constructii, circulatie carosabilă, retele edilitare). Noile constructii se vor realiza pe baza unor proiecte unicat, care vor fi elaborate de către arhitecti, conform Legii pt. modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 ( Monitorul Oficial din 24 oct. 1996). Odată aprobat Planul Urbanistic Zonal şi Regulamentul aferent capătă valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale.

Întocmit

arh. Gáll Vilmos János

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ

I. Dispozitii generale

1. Rolul RLU

Regulamentul local de urbanism aferent PUZ reprezintă o piesă de bază în aplicarea PUZ, el întărind si detaliind reglementările din PUZ.

2. Baza legală a elaborării

La baza elaborării RLU aferent PUZ stau:

Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525/1996 si Ghidul de aplicare al RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000

Legea nr. 50/1991 si Legea nr. 453/2001 privind autorizarea executării constructiilor

Reglementările cuprinse în PUG si în prescriptiile regulamentului local de urbanism aferente PUG, pentru zona ce face obiectul PUZ.

3. Domeniul de aplicare Odată aprobat, împreună cu PUZ, RLU aferent acestuia, constituie act de

autoritate al administratiei publice locale. Prescripţiile cuprinse în RLU (permisiuni si restrictii) sunt obligatorii pe întregul teritoriu ce face obiectul PUZ. Pe baza RLU se eliberează certificatele de urbanism şi autorizatiile de construire pentru teritoriul ce face obiectul PUZ.

II. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor

4. Reguli cu privire la păstrarea integritătii mediului şi protejarea patrimoniului

natural si construit

11

4.1.Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole din extravilan în vederea autorizării construcţiilor se realizează în conditiile art.4 din Regulamentul general de urbanism:

- autorizarea executării construcţiilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru tipurile de construcţii şi amenajări specifice lucrǎrilor de agriculturǎ, sau conexe acestor activitşţi, cu respectarea condiţiilor impuse de lege şi de prezentul regulament.

- de asemenea, autorizarea prevăzută la aliniamentul precedent se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea ratională a terenurilor

- prin autorizarea de construire, terenurile agricole din extravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii

5. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public: 5.1.Autorizarea executării constructiilor în zonele de servitute si de protectie ale

sistemelor de alimentare cu apă, canalizare si a altor lucrări de infrastructură se realizează în conditiile respectării prevederilor art.11 din Regulamentul general de urbanism:

-autorizarea executării constructiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si în zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de comunicatie si altor asemenea lucrări de infrastructură este interzisă.

-în sensul prezentului regulament riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiatii, surpări de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.

-fac exceptie de la prevederile alin.(1) constructiile si amenajările care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.

5.2. În vederea asigurării echipării tehnico-edilitare, autorizarea executării constructiilor se face în conformitate cu prevederile art.13 din Regulamentul general de urbanism:

-autorizarea executării constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor presupun cheltuieli de echipare edilitară ce depăsesc posibilitătile financiare si tehnice ale investitorilor interesati este interzisă

-autorizarea executării constructiilor poate fi conditionată de stabilirea, în prealabil, prin contract, a obligatiei efectuării, în parte sau total, a lucrărilor de echipare edilitară aferente de către investitorii interesati.

6. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii 6.1. Orientarea fată de punctele cardinale: -Autorizarea executării constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a

recomandărilor de orientare fată de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la Regulamentul general de urbanism. Amplasarea constructiilor de locuinte trebuie făcută astfel, încât pentru toate încăperile de locuit amplasate pe fatada cea mai favorabilă (sud) să se asigure durata minimă de însorire de 1 1/2 h la solstitiul de iarnă. Totodată se recomandă evitarea orientării spre nord a dormitoarelor.

6.2. Amplasarea fată de drumurile publice -În conformitate cu Regulamentul general de urbanism, autorizarea executării

constructiilor este permisă cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii.

6.3. Amplasarea fată de aliniament -În conformitate cu prevederile Regulamentului general de urbanism, clădirile vor fi

amplasate retrase fată de aliniament, după cum urmează: • retragerea constructiilor fată de aliniament este permisă numai dacă se respectă

coerenta si caracterul fronturilor stradale

12

• autorizarea de construire se emite numai dacă înăltimea clădirii nu depăseste distanta măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii fată de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

-În sensul prezentului regulament, prin aliniament se întelege limita dintre domeniul privat si domeniul public.

6.4. Amplasarea în interiorul parcelei -În conformitate cu prevederile Regulamentului general de urbanism,

autorizarea executării constructiilor este permisă numai dacă se respectă:

distantele minime obligatorii fată de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform Codului civil.

distantele minime necesare interventiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitătii teritoriale de pompieri.

În relatie cu limitele laterale ale parcelei, constructiile pot fi amplasate astfel:

-în regim izolat (cu retrageri fată de vecinătăti) Distanta minimă admisă de Codul Civil între fatadele cu ferestre si balcoane si

limita proprietătii, îngrădită sau nu este de 2,00 m. Pentru asigurarea respectării normelor de însorire si de prevenire a incendiilor, între fatadele cu ferestre ale constructiilor amplasate pe aceeasi parcelă este recomandabilă o distantă minimă egală cu jumătatea din înăltimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai mică de 3 m.

7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

7.1. Accese carosabile -Autorizarea executării constructiilor este permisă numai dacă există posibilităti de

acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. -Numărul si configuratia acceselor se determină conform anexei nr. 4 al

Regulamentului general de urbanism: • în cazul Depozitului şi spaţiului pentru preparare a mierii de albine, se va asigura

acces carosabil pentru fiecare corp de clǎdire, pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor

7.2. Accese pietonale -Autorizarea executării constructiilor si a amenajărilor de orice fel este permisă

numai dacă se asigură accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiilor. -În sensul prezentului articol prin accese pietonale se înteleg căile de acces pentru

pietoni, dintr-un drum public. 8. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

8.1. Racordarea la retelele tehnico edilitare existente -Autoriazrea executării constructiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării de noi consumatori la retelele existente de apă si la instalatiile de energie electrică. -Se poate deroga de la prevederile alin.(1) dacă beneficiarul se obligă fie să mărească capacitatea retelelor existente, fie să construiască noi retele.

8.2. Realizarea de retele tehnico edilitare -Extinderile de retele sau măririle de capacitate a retelelor edilitare se realizează de către investitor sau beneficiar, partial sau în întregime, în conditiile contractelor încheiate. -Lucrările de racordare si de bransare la reteaua edilitară se suportă în întregime de investitor sau de beneficiar.

13

9. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si constructiilor 9.1. Parcelare -Autorizarea executării constructiilor este permisă numai dacă se respectă

cumulativ următoarele conditii: • front la stradă de minimum 12 m pentru cădiri izolate • suprafata minimă a parcelei de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat

9.2. Înăltimea constructiilor -Autorizarea executării constructiilor se face cu respectarea înăltimii propuse

-În sensul prezentului regulament, clădiri imediat învecinate sunt cele amplasate alăturat, de aceeasi parte a străzii. 9.3. Aspectul exterior al constructiilor - Autorizarea executării constructiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu depreciază aspectul general al zonei. -Autorizarea executării constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intră în contradictie cu aspectul general al zonei si depreciază valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzisă. 9.4. Procentul de ocupare al terenului -Autorizarea executării constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare a terenului să nu depăsească limita superioară stabilită în PUG pentru această zonă. Procentul maxim de ocupare cu constructii a unui lot (POT) va fi de max. 7,00%. 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si împrejmuiri 10.1. Parcaje

-Autorizarea executării constructiilor care, prin destinatie necesită spatii de parcare se emite numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public. -Suprafetele parcajelor se determină în functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform anexei nr. 5 la Regulamentul general de urbanism: • pentru obiectivulîn cauzǎ va fi prevăzut un loc de parcare ,

10.2. Spatii verzi -Autorizarea de construire va contine obligatia mentinerii sau creării de spatii verzi si plantate, în functie de destinatia si capacitatea constructiei, conform anexei nr. 6 la Regulamentul general de urbanism: • pentru constructii de locuinte vor fi prevăzute spatii verzi si plantate minimum 2 mp/locuitor 10.3. Împrejmuiri

-În conditiile Regulamentului general de urbanism este permisă autorizarea următoarelor categorii de împrejmuiri: • împrejmuiri transparente, necesare pentru separarea unor servicii functionale, asigurarea protectiei vizuale

Recomandări de realizare a împrejmuirilor: -Împrejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferintă transparente. Portile se

vor deschide spre incintă. -Împrejmuirile realizate pe limitele laterale si posterioară a clădirii vor fi de

preferintă opace. Înăltimea minimă considerată necesară pentru protectia proprietătii este de 2 m.

III. ZONIFICAREA FUNCTIONALĂ 11. Unităti si subunităti functionale

14

Zona studiată, care face obiectul Regulamentului local de urbanism are următoarele unităti si subunităti functionale:

L – Locuire – UNITATE ECONOMICǍ

SP – Spatii plantate

TE – Echipare edilitară

CR – Căi de comunicatie rutiere

IV. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂTILOR SI SUBUNITĂTILOR FUNCTIONALE

L – Locuire

1.Generalităti: Art.1 - tipurile de subunităti functionale

-L - locuintă – UNITATE ECONOMICǍ Art.2 - functiunea dominantă a zonei – activitate economicǎ – profil agricol Compusă din:

Depozit cu spaţiu de preparare a mierii de albine : cu regim de înăltime S + P + M (1 etaj) – subzona L Art.3 – functiuni complementare admise ale zonei -căi de comunicatie rutiere

-constructii aferente lucrărilor tehnico edilitare

2.Utilizare functională Art.4 - utilizări permise

-constructiicu profil economic , si functiuni complementare. Art.5 – utilizări permise cu conditii

-nu sunt Art.6 – utilizări interzise -unităti de producţie şi depozitare producătoare de noxe, anexe gospodăresti de tip rural

Art.7 – Orientarea fată de punctele cardinale: Amplasarea constructiilor trebuie făcută astfel, încât pentru toate încăperile

amplasate pe fatada cea mai favorabilă (sud) să se asigure durata minimă de însorire de 1 1/2 h la solstitiul de iarnă.

Art.8 – Amplasarea fată de drumurile publice -În conformitate cu Regulamentul general de urbanism, autorizarea executării

constructiilor este permisă cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii.

Art.9 – Amplasarea fată de aliniament În conformitate cu prevederile Regulamentului general de urbanism,

clădirile vor fi amplasate retrase fată de aliniament, respectându-se coerenta si caracterul fronturilor stradale.

Art.10 – Amplasarea în interiorul parcelei În relatie cu limitele laterale ale parcelei, constructiile pot fi amplasate în

regim izolat (cu retrageri fată de vecinătăti) Distanta minimă admisă de Codul Civil între fatadele cu ferestre si balcoane

si limita proprietătii, îngrădită sau nu este de 2,00 m. Pentru asigurarea respectării normelor de însorire si de prevenire a incendiilor, între fatadele cu ferestre ale

15

constructiilor amplasate pe aceeasi parcelă este recomandabilă o distantă minimă egală cu jumătatea din înăltimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai mică de 3 m. Art.11 – Accese carosabile

Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. Se va asigura acces carosabil pentru locatari, pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor.

Art.12 – Accese pietonale Autorizarea executării constructiilor si a amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigură accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei. Art.13 – Racordarea la retelele tehnico edilitare existente Autoriazrea executării constructiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării noului consumator la retelele existente de apă si la instalatiile de energie electrică.

Art.14 – Realizarea de retele tehnico edilitare Extinderile de retele sau măririle de capacitate a retelelor edilitare se realizează de către investitor sau beneficiar, partial sau în întregime, în conditiile contractelor încheiate. Lucrările de racordare si de bransare la reteaua edilitară se suportă în întregime de investitor sau de beneficiar.

Art.15 – Proprietatea publică asupra retelelor edilitare Retelele de drumuri publice si alte utilităti aflate în serviciul public sunt proprietate publică a localitătii. Retelele de alimentare cu energie electrică si de telecomunicatii sunt proprietate publică a statului, dacă legea nu dispune altfel.

Art.16 - Parcelare Autorizarea executării constructiilor este permisă numai dacă se respectă

cumulativ ca frontul la stradă să fie de minimum 12 m pentru cădiri izolate, iar suprafata minimă a parcelei de să aibă minimum 200 mp.

Art.17 – Înăltimea constructiilor Autorizarea executării constructiilor se face cu respectarea înăltimii medii a clădirilor învecinate si a caracterului zonei, fără ca diferenta de înăltime să depăsească cu mai mult de două niveluri clădirile imediat învecinate. Regimul de înăltime va fi subsol + parter + mansardă (1 etaj).

Art.18 – Aspectul exterior al constructiilor Autorizarea executării constructiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu depreciază aspectul general al zonei. Se va respecta caracterul general al zonei si armonizarea noilor constructii cu aspectul clădirilor învecinate (materiale, goluri, registre de înăltime, detalii de arhitectură, conformarea acoperisului si învelitorii). Proiectele pe baza cărora se vor realiza noile constructii, vor fi întocmite numai de arhitecti.

Art.19 – Procentul de ocupare al terenului Procentul maxim de ocupare cu constructii a unui lot (POT) va fi de max.7,00 %. Art.20 – Parcaje Pentru incinta va fi prevăzut un loc de parcare propriu, în afara domeniului public. Art.21 – Spatii verzi Pentru constructii de locuit vor fi prevăzute spatii verzi si plantate minimum 2 mp/locuitor. Art.22 – Împrejmuiri

Împrejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferintă transparente. Portile se vor deschide spre incintă. Împrejmuirile realizate pe limitele laterale si posterioară a clădirii vor fi de preferintă opace. Înăltimea minimă considerată necesară pentru protectia proprietătii este de 2 m.

16

SP – Spatii plantate 1.Generalităti

Art.1 - tipurile de subunităti functionale -SP.n. – spatii verzi naturale

Art.2 - functiunea dominantă a zonei: spatii verzi amenajate sau naturale Compusă din: -spatii verzi naturale - subzona SP.n. Art.3 - functiuni complementare admise ale zonei -constructii aferente lucrărilor tehnico edilitare 2.Utilizare functională Art.4 - utilizări permise -spatii verzi naturale Art.5 – utilizări permise cu conditii

-nu sunt ART.6 – utilizări interzise

-orice fel de lucrări sau tipuri de exploatare a terenului care pot conduce la degradarea peisajului, disparitia vegetatiei si poluare vizuală

-depozitarea de deseuri

TE – Echipare edilitară 1.Generalităti

Art.1 - tipurile de subunităti functionale -TE.a. – alimentare cu apă

Art.2 - functiunea dominantă a zonei: amenajări aferente lucrărilor tehnico-edilitare Compusă din: -conductă de apă orăsenească - subzona TE.a. Art.3 - functiuni complementare admise ale zonei -nu sunt 2.Utilizare functională Art.4 - utilizări permise

-amenajări aferente retelei tehnico-edilitare Art.5 – utilizări permise cu conditii

-nu sunt ART.6 – utilizări interzise

-orice constructie în zona de protectie a conductei de apă orăsenească, limitele laterale ale acestei zone situându-se la o distantă de 10 m de la conducta de apă, pe ambele părti laterale, unde se instituie interdictie temporară de construire (pe durata de existentă a conductei de apă)

17

C – Căi de comunicatie 1.Generalităti Art.1 - tipurile de subzone functionale

Subunităti -C.r. - căi de comunicatie rutiere Art.2 - functiunea dominantă a zonei: căi de comunicatie Compusă din: -căi rutiere - subunitatea - C.r. Art.3 - functiuni complementare admise ale zonei

-servicii compatibile functiei de bază a zonei

2.Utilizare functională Art.4 - utilizări permise

-întreaga retea de străzi din zonă apartinând domeniului public -parcaje publice

V. UNITĂTI TERITORIALE DE REFERINTĂ Zona studiată face parte din UTR nr. 16 – în Planul Urbanistic General al municipiului Miercurea Ciuc nr. 143/1998. Întocmit

arh. Gáll Vilmos János