Ilustrafia copertei: Eugene de Blaas, O tdndrd frumoasd, r88z Editura Cartea RomAneasci Calea Victoriei r33, sectorul r, Bucuregti www.cartearomaneasca.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naqionale a RomAniei SLAVICI,IOAN Mara / Ioan Slavici ; cuvant-inainte 9i note de Nicolae Manolescu. - Bucuregti : Cartea RomAneasci, zorT ISBN 978-973-z33169-9 L Manolescu, Nicolae (pref. ; note) 8zr.r35.r Editor: Cilin Vlasie Redactare: Mihaela Pogonici Layout & tehnoredactare: Stelian Bigan Coperta colec;iei: Ionu; Brogtianu Prepress: Marius Badea Copyright @ Editura Paralela 45,2o1:/ Editura Cartea RomAneasci este un imprint al Editurii Paralela 45 www.edituraparalela45.ro Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iar continutul este protejat de legislalia privind dreptul de proprietate intelectuali. foan Slavlci MARA Text integral CuvAnt-inainte gi note de Nicolae Manolescu ffi.o*rrA RoMANEAscA
Transcript
Ilustrafia copertei: Eugene de Blaas, O tdndrd frumoasd, r88z
Editura Cartea RomAneasciCalea Victoriei r33, sectorul r, Bucuregtiwww.cartearomaneasca.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naqionale a RomAnieiSLAVICI,IOAN
Mara / Ioan Slavici ; cuvant-inainte 9i note de Nicolae Manolescu. -Bucuregti : Cartea RomAneasci, zorT
Editura Cartea RomAneasci este un imprint al Editurii Paralela 45www.edituraparalela45.ro
Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iarcontinutul este protejat de legislalia privind dreptul de proprietate intelectuali.
foan Slavlci
MARA Text integral
CuvAnt-inainte gi notede Nicolae Manolescu
ffi.o*rrA RoMANEAscA
Crrprlns
Cuvdnt-tnainfe de Nicolae Manolescu.. ...............,...... 5Ioan Slavici - extras din Istoria literaturii romdne
pe?nSelesul celor care citesc, de Nicolae Manolescu .,,..,.,.,,.,..,2
A rirnas.[Ian:a, siraca, viduvi cu doi copii, siricufli de ei,dar era tiniri qi voinici gi harnici gi Dumnezeu a mai lisat siaibi gi noroc.
Nu-i vorbi, BArzovanu, riposatul, era, cAnd a fost, maimult cArpaci decAt cizmar qi qedea mai bucuros la birt decAtacasi; tot le-au mai rimas insi copiilor vreo doui sute depruni pe lunca Mur5gului, viufa din dealul despre P5uliq qi
casa, pe care muma lor o cipitase de zestre. Apoi, mare lucrupentru o precupea!5, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste
Murig, iar la Arad te duci in dou5 ceasuri.Marfi dimineaga Mara-gi scoate qatra pi cogurile pline in
piafa de pe firmurele drept al Murigului, unde se aduni latArg de siptimAni murigenii pAni de pe la SovArgin gi Sobo-teliu gi podgorenii pAni de pe la Cuvin. Joi dimineafa ea treceMurigul gi intinde fatra pe firmurele stAng, unde se adunibinilenii pini de pe la Figet, Cipilnaq gi SAn-Micliug. Vinerinoaptea, dupi cAntatul cocogilor, ea pleaci laArad, ca ziua s-oprindi cu gatra intinsi in piata cea mare, unde lumea se adunidin gapte finuturi.
Dar lucrul cel mare e ci Mara nu-fi iese niciodatd cu gol incale; vinde ce poate qi cumpiri ce gisegte; duce de la Radna ceea
ce nu gisepti la Lipova ori laArad qi aduce de laArad ceea ce nuglseqti la Radna ori la Lipova. Lucrul de cipetenie e pentrudAnsacasi nu mai aduciceadus qivinde mai bucuroscu cAgtig
pufin decat ca si-i ,,cloceasci" marfa.Numai in zilele de SAnti Marie se intoarce Mara cu coqurile
deqerte la casa ei.
19
Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Muriqului, e minis-tirea minorililor, vestita Maria Radna. Din turnurile bisericiimari qi frumoase se vid pe Muriq la deal ruinele acoperite cu
mugchi ale cetilii de la $oimoq; in fala bisericii se intindeRadna cea frumoasi gi peste Muriq e Lipova cu turnul sclipi-cios qi plin de zorzoane al bisericii romAnegti, iar pe Murig la
vale se intinde gesul cel nesffirgit al firii Unguregti. Mara insile trece toate cu vederea: pentru dAnsa nu e decit un loc largin faga ministirii, unde se aduni lumea cea mult5, grozav de
multl lume.CicI e acolo in biserica aceea o icoani ficltoare de minuni,
o Maici Precistd care lScrimeazi gi de a cireia vedere cei bol-navi se fac sinltoqi, cei siraci se simt bogali gi cei nenorocilise socotesc fericili.
Mara, deqi creptini adevirati, se duce qi ea citeodati la
biserica aceasta, dar se inchini cre$tinette, cu cruci gi cu m5-tinii, cum se cuvine in fap lui Dumnezeu. Ci icoana face
minuni, asta n-o crede; gtie prea bine ci o Maici Precisti nem-
leasci nu e o adevirati Maici Precisti. E insf, altceva la mijloc.Cilugirii, care umbl5 ragi ca-n palmi gi se strAmbi grozav de
urAt, au o qtiinfi tainici gi gtiu si fac[ fel de fel de farmece
pentru ca boala s5-gi vie la leac, siracul sf,-qi giseasci spri-joana qi nenorocitul sI se fericeasci. Bine face dar lumea care
vine la Maria Radna si se inchine, gi Marei ii rAde inima cAnd
pe la Sinte Mirii timpul e frumos, ca lumea si poativeni cale
de o siptS.mAni de zile, cete-cete, cu praporele in vAnt, cu
crucile impodobite cu flori gi cAntAnd psalmi gi litanii. Acum,cAnd vin sutele gi se aduni miile pe locul cel larg din falaministirii, acum e seceriqul Marei, care dimineala iese cu co-
purile pline qi seara se intoarce cu ele goale. De aceea se in-chini Mara qi in fafa icoanei, apoi igi ia copilaqii, pe care
totdeauna ii poartl cu dAnsa, ii di pulin inainte qi le zice:
,,inchinaqi-vi gi voi, slricufii mamei!"Sunt siraci, siricugii, ci n-au tati; e siracl qi ea, c-a rimas
viduvl cu doi copii; cui, Doamne, ar putea s5-i lase cdnd se
duce la tArg? cum ar putea dAnsa si stea de dimineal5 pAniseara firi ca si-i vadi? cum, cAnd e atAt de bine s5-i vezi?!
20
Umbli Mara prin lume, aleargi sprinteni, se tArguiepte qi
se cearti cu oamenii, se mai ia gi de cap cAteodatS, plAnge qi
se plAnge c-a rimas viduvi, qi apoi se uiti lmprejur s5-qi vadicopiii gi iar rAde.
,,Tot n-are nimeni copii ca mine!", igi zice ea, qi nimeni nupoate s-o ftie aceasta mai bine decAt dAnsa, care ziua toativede mereu copii gi oameni qi nu poate si vadi fiinli ome-neasci firi ca s-o puni aliturea de copiii ei. Mulli sunt sini-togi qi rumeni, voinici qi plini deviaf5, degtepfi qi flumoqi, riisunt, mare minune, gi e lucru gtiut ci oameni de dai-Doamnenumai din copii rii se fac.
Mai sunt qi zdrenfiroqi qi desculli gi nepieptlnali qi nespi-lali qi obraznici, siricufii mamei; dar tot cam a$a e qi mamalor ea insiqi; cum altfel ar putea si fie o viduvi slraci? cumar putea si fie copiii sf,raci, care igi Petrec viafa in tArg, printrepicioarele oamenilor?
Muiere mare, spitoasi, greoaie gi cu obrajii bituli de soare,
de ploi gi devAnt, Mara sti ziua toati sub qatr5, in dosul mesei
pline de poame gi de turti dulce. La stAnga, e coqul cu Pegte,iar la dreapta clocotegte apa fierbinte pentru ,,vornoviqti", Pen-tru care rade din cAnd in cAnd hreanul de pe masi. Copiiialeargl gi iqi cautd treabi, vin cind sunt flimAnzi qi iar se duc
dupi ce s-au siturat, mai se joaci voiogi, mai se bat, fie intredAnqii, fie cu allii, pi ziua trece pe nesim;ite.
Serile, Mara, de cele mai multe ori, mlnAncd ea singuri,deoarece copiii, obosili, adorm, in vreme ce ea giteqte mAn-
carea. MtrnAnci insf, mama gi pentru ea, gi pentru copii. Picatar fi sI rtrrnAie eeva pe mAine.
Apoi, dupl ce a mai btrut gi o ulcicX de ap5 bun5, ea scoate
siculepl, ca si facf, socoteala. Niciodat[ instr ea n-o face numaipentru ziua trecut5, ci pentru toatf, viafa. ScizAnd dobAnda
din capete, ea pune la o parte banii pentru ziua de mAine, se
duce la cip[tAiul patului gi aduce cei trei ciorapi: unul pentruzilele de betranete gi pentru lnrnormAntare, altul pentru Per-
sida pi al treilea pentru Tric5. Nu e chip str treaci zi ftrrtr ca
ea sI puni fie qi micar numai cAte un crei;ar ln fiecare din cei
trei ciorapi; mai bucuros se imprumuttr pentru ziua de mAine.
CAnd poate si puni florinul, ea-l siruti, apoi rimAne apa, sin-
gur5, cu banii intingi pe masi, sti pe gAnduri pi incepe in cele
din urmi si plAngi.Nu doari ci i-ar fi greu ceva; cdnd simte greul viefii, Mara
nu plAnge, ci sparge oale ori ristoarni mese 9i coquri. Ea iqi diinsd seama cAt a avut cAnd a rimas viduvi, cAt are acum Ei cAt
o si aibi odate. $i chiar Mara si fii te moi cAnd simfi cI e bine
sd fii om in lumea aceasta, si alergi de diminea;i pAni seara gi
si gtii ci n-o faci degeaba.
Peste zi ea vede multi lume, pi daci-i iese-n cale vreo fe-
meie care-i place gi ca fire, gi ca stare, s,i ca infSliqare, ea-9i zice
cu tainici mullumire: ,,Aga are sI fie Persida mea!" Iar dacibirbat e cel ce-i place, ea-gi zice: ,,Apa are sd fie Trici al meu!"
Era una, preoteasa de la Pecica, o femeie minunatd, 9i dulce
la fire, gi bogati, qi frumoasi: ar fi spart Mara toate oalele dacicineva s-ar fi incumetat si-i spuni cI Persida ei n-are si fie totaga, ba chiar mai gi mai. Iar preoteasa aceea stf,tuse patru ani de
zile la cilugirileledin Oradea-Mare: eradeci lucru hotirdtciqiPersida are si stea cel pufin cinci ani la cilugirilele din Lipova.
Agi ficut Marace-aficut, gi maicaAegidia, econoama, i-a
figiduit ci-i va lua copila qi pentru numai 6o de florini pe an,
cici e viduvl cu doi copii, siricufii de ei' Au trecut insi doi
ani de atunci, Persida implinise noul ani, 9i Mara nu se Putuhotiri si dea atata binet - pentru nimic. Ar fi putut si dea;
avea de unde; asta ea insipi o qtia mai bine decAt origicine; dar
n-o ierta firea si rumpl din nici unul dintre cei trei ciorapi.
Triciii ficea mai puflni bitaie de cap. Era un om la Lipova,
Bocioacf,, starostele cojocarilor, care lucravara cu patru qi iarna
cu zece calfe, scotea la toate tArgurile cele mai li"umoase cojoace,
linea tiierea cirnii in arAndi gi avea de nevasti pe Marta, fata
preotului de la Cladova. Minunat om! - aqa trebuia si 6e qi
TricS! Iar pentru aceasta nu era nevoie de multi gcoali: atit ca
s5-l primeasci ucenic.Maica Aegidia cerea insi mult, qase florini pe luni, qi pe
deasupra mai erau qi alte cheltuieli.
,,Hm", zise Mara, increlindu-qi sprAncenele, qi incepu sifaci in gAndul ei socoteala cam cAqi oameni vor fi trecAnd in
22
fieqtecare an peste podul de plute de pe Murip. Nimeni inlumea aceasta n-ar fi putut si faci socoteala aceasta mai binedecAt dAnsa, care atAta timp a stat pe lirmurii Muripului. Ce-ar
fi fost adici dacd ar fi luat din ciorapul Persidei arAnda podu-lui? Putea si dea mai mult decAt al1ii, fiindci nu voia si cAqtige
decAt cei 6o florini gi inci ceva pe deasupra. Apoi mai cAgtiga
qi dreptul de a-gi pune masa gi cogurile la capul podului, pe
unde trecea toati lumea.Stitea Mara, stitea gi numira in gAndul ei banii, cAte doi
creilari de om gi cAte zece de perechea de cai ori de boi, numiramereu qi-i aduna de se ficeau mul1i, incit ochii i se umpleaude lacrimi.
S-ar putea oare si fii viduvi siraci, si-;i vezi fata preo-
teasi, feciorul staroste in breasla coiocarilor gi inima si nu 1i
se moaie?!Ci lucrurile ar putea sivie gi altfel, asta Mara nu putea s-o
creadi cAnd vedea ca-n aievea cum atAt de bine au si iasiodati toate.
