t

ADRIANATEODORESCU

MATERNITATEAtN spaTrul novrANESCMecanisme qi reprezentlri socio-culturale

Prefald de Dan Chiribuci

INSTITUTUL EUROPEAN2017

Cuprins

Cuvf,nt inainte / 11

1. O istorie qi mai multe teorii ale maternitil[ii I 17

MATERNITATEA INTERNAUTICA. DIVERSITATE,STEREOTIPIZARE, RUPTURA / 33

1. Reprezentirile maternitifii: mediul online qi mediuloffline / 352. Reprezentiri imagistice ale maternitflfii pe Facebook / 38

2.1. Captain Mame. Multi-funcfionalizareafemeli / 4l2.2. Corpul implinit. Estetizarea gaviditalii qi a maternitilii / 462.3. Happy Mama.Maternitatea poate ltfun / 50

2.4. Copilul idealizat I 522.5. Bad Mama.Leclli pentru mame rele / 592.6.Tatdl depdqit qi absent. Scurte crime simbolice / 60

3. Texte emblematice ale maternitn{ii pe Facebook / 643.1 . Caracteristici morfolo gice / 66

3 .2. Car acteristici sintactic-discursive i 693.3. Maternitatea aa sens suprem al viefii personale / 71

3.4. Matemitatea ca datorie sociald / 78

3.5. Femeia rela{ionald. Varianta extremS: sI te ui{i pe tine insdli / 80

3.6. Matemitatea despre care nu se poate vorbi din afafi / 82

3.7. SA nu fii mamd / 84

3.8. Patemitate relaxatl / 85

3.9. Tentative de ieqire din stereotipii / 87

{. Revolu{ii mai mult sau mai pu(in glorioase. Reprezentiriale eqecului maternitlfii / 88

-1.1. ,,Lumea nu infelege ce sect6 persecutat[ sunt pdrinlii" / 89

1.2. ,,De ce nu mi-a{i spus cAt de greu e?" I 99

5. SmartWoman.intre cine nu are copii nu Stie ce-nseamnd Sice bine e sd nu ai copii Ei nici sd nu iyi doreqti I 104

5.1. Elogiul maternita,tii / 1065.2. Avantajele non-maternitnfii pe inlelesul tuturor / 108

NA$TEREA $I MATERNITATEA DIN PERSPECTIVAMAMELOR / 115

6. Metodologie gi puncte de plecare / 1177. Comportamente gi atitudiniin etapa de pre.intervievare I 123

7.1. Cuiozrtatea / 1237.2.Teama gi incertitudinea / 1257.3. Atacul asupra cercetdtorului / 128

8. Tipare de comunicare in intervievare I l3l.8.1. Supralicitarea discursivl a unor realitdli slab reprezentate / 1318.2. Tendinla crescbtoare de naturalizare a rispunsuld / 1338.3. Tendinla ascendentd de (auto-) persuadare / 1348.4. Puterea exemplului qi teoria depahar / 136

9. NaEterea, experienfl feminini biologicl qi culturall / 1399.1. PersonalizareanaSterii qi a graviditdtri I 1409.2. (Hiper-) Naturalizarea naSterli / 1469.3. Interludiu: naturalul controlat sau contradictia medicalizare-nattxalizare I 1549.4. Aldptarca. Necesitate Sirevoltd, / 1629.5. De-feminizareanaSteii I 167

10. Maternitatea intre imperativ qi facultttiv I 17410. 1. Reprezentarea maternitdtii in context istoric / 17510.2. Matemitateao o decizie limitatd,I 1181 0.3 . Matemitatea ca sens suprem al femeii / 194

11. Maternitatea qi munca - o rela{ie conflictuall / 2011 1 . 1. Resorturi social-imaginare I 2051 1 .2. Resorturi socio-politic e I 220

12. Limite de cercetare gi direcfii viitoare 1229

REPREZENTARI ALE MATERNITATII iN CRORUT-Nonrul.rrv nonrANE sc. REMTNTSCENTECoMUNISTE $I POSTMODERNITATE / 233

13. Propunere de lecturl cultural-semiotici a reprezentlriirealiti{ii prin lege / 23514. Consilierea psihologicl in criza de sarcinil / 240

14. 1 . Psiholo gizarea matemitd{ii. Libertatea intrebdrilor qi

obligativitatea rdspunsului unic / 24214.2. Trupul sublimat. Copilul da, embrionulba / 246

14.3. ,,In the Name of the Father". O altd comodificare a femeii I 248

15. Reproducerea umani asistati medical I 25415.1. Nemesis medical. CShe o post-medicalizare amatemftn+ii? 1257

15.2. Trupul extrem-funcfionalizat. Ovul, embrion, copil 1265

16. Reintoarcerea la munci a tinerelor mame 126916.1 . ,,We can do it!" Munca intre maternitatea deconstruitd qi

super-maternitate / 27 3

16.2. Dezvrdjirea muncii. A educa qi a ingriji ca piloni etici I 27916.3. Starificarea maternitdlii. Deschideri Silimitiri I 282

CONCLUZII GENERALE I 287

17. Citevr viluri smulse / 28918. Cflteva sugestii / 293

Anexa 1. Texte emblematice 1297Anexa 2. Ghid de interviu: ,,Nagterea. Experienli personali gi

determinare sociall" / 309

Referinfe bibliografice I 313

Index / 329

Abstract / 335

R6sum6 / 339

1. O istorie qi mai multe teorii alematernitltii

O scurti trecere prin istoria maternitSlii occidentale facevizibil faptul cd maternitatea a fost asociatd,incd din cele maivechi timpuri, cu nafura qi cu naturalul. Femeile deveneau mamedeoarece natura le-a impus, ca posesoare de uter, cum s-arspune, acest ro1. in Antichitate, maternitatea era considerati oditorie fa1[ de continuitatea speciei. in Evul Mediu, singuracale de refuz, consfinlit social, al matemitSlii era, conform mo-delului biblic creqtin, cdlugiria. Perioada iluminist[ aduce cusine constructul cultural al dragostei maternet, dragoste care numai reprezintl feminitatea pur qi simplu, ci feminitatea de vdrf,implinirea ei. Secolul XX are drept principale caracteristicinafionalizarea matemitilii gi de-privatizarea ei, iar ca reztlJtat alacestui proces, dar qi al cregterii puterii medicale (igienizare,descoperirea principalelor vaccinuri qi a antibioticelor), se pro-duce medicalizarea reproducerii. Cu precddere p6n[ in secolulXX - dar, in fpluri uneori mai pulin explicite, alteori chiar maiaeresive, cdci pline de nostalgia lumii primitive pierdute, gi

dupd acest secol - maternitatea perceputi ca fapt natural a

insemnat pentru femei constituirea unor reprezent[ri culfuraleale femininului care au inclus elemente precum fecunditatea qi

Ramona Pdnnescu, Evolulii politice ale maternitdlii, Editura Polirom,IaSi,2012. Philippe Arids, L'Enfant et laviefamiliale sous l'AncienRdgime, Editions du Seuil, Paris, 1975.

l7

MATERNITATEA IN SPATIUL ROMANESC

fertilitatea, teluricul gi materialitatea, innobilarea prin suferinfi,grija qi responsabilitatea pentru celilalt mergAnd p6ni la ade-vdratd. vocafie alteritari, emfaza asupra instinctualului, a biolo-gicului (instinctul matern). De altfel, se poate observa ci bio-logia a fost, timp de multe secole, ridicati la rang de gen femi-nin gi a devenit opresivd pentru femeie, obligati sa iiba mul-tiple sarcini (pdni la 21, spune Giddensr) qi copii, limitatd laroluri domestice, educat6 in spiritul fragilitdlii qi a1 corporalitaliice este vdzttd drept constituind, pe de alt6 parte, marele sdu atu,elemente care i-au diminuat potenlialul de autonomie. Cu toateacestea, in toate aceste etape istorice, indiferent de discursurilegi practicile legale ale vremii qi, oricdt ar suna de abrupt, spredeosebire de animale, femeile au incercat s6 iqi controleze sarci-ni1e, ca numir, ca aparigie, ca semnifica1ie2. Cu alte cuvinte,femeile au depus eforturi, inci dinainte de aparilia pilulei contra-ceptive, a legalizdt'ri pe scari largd a avortului qi a migcirilorfeministe, in vederea control[rii maternititii qi a scoaterii ei desub imperiul strict al naturalitdlii.

Daci in secolul al XIX-lea femeile g[seau in mater-nitate argumentul forte, tocmai pentru cd era considerat cel maifiresc, pentru revendicarea drepfurilor politice, o dat6 cu explo-zia feminismului (pluralul ar fi mai potrivit) din anii ,60-,70,

afost supusd dezbaterii qi tema maternitelii. Lucr[rile consacrateistoriei feminismului par a se pune de acord asupra faptului cdau existat trei mari valuri a miqcdrii de emancipare a femeilor incadrul cdrora maternitatea s-a configurat in mod diferit. primul

I Anthony Giddens, ,,sexualitatea gi genul,,, ,,Familia qi relaflile intime,,,in Sociologie, traducere de Oana Gheorghiu, edifla a V-a, Editura

. All, Bucureqti. 2010 (2006).'Massimo De Angelis, ,,Production and Reproduction,, in The Beginning

of History. Value Struggles and Global Capital, pluto press, Londra& Ann Arbor, 2007,pp. 5l-64.

18

MATERNITATEA iN SPATIUL ROMANESC

fional, ca avdnd inci lacune structural-conceptuale. Aceasta dinmai multe motive, dintre care doul mi se par a fi mai impor-tante. Mai intdi, faptul cd matemitatea, in ciuda militantismuluifeminin pentru raportarea la maternitate ca alegere, ca libertate(un militantism rlmas mult prea teoretic gi neuniform distribuitdiverselor p6turi sociale), continu[ si se reproduci social intr-un mod traditional - moqtenirea culturald a dorinleilindatoririide a avea copiir. Aceasta qi pe fondul valorificdrii mra prece-dent a conceptului de instinct matern gi a legdturii fundamentaledintre mamd qi copil. Spre exemplu, Diane E. Eyer arutd incartea sa din 1991 ci attachment parenting-ul - care insist[ penecesitatea abnegaliei mamei pentru copil in primul an de via!6mai ales, in vederea stabilirii legdturii mamd-copil considerateobligatorii pentru a-l pregdti corespunzitor pe acesta pentruviatd - e o ideologie tot mai puternicd, edificatd pe mituri qific{iuni, nu pe realitltli qtiinlifice, al cirei succes se datoreaziunor agende politice care doresc menlinerea femeilor in poziliiinferioare, domestice'.

Apoi, paradoxal, prin faptul cE femeile qi-au c6qtigatdrepturi firndamentale - la munc6, la vot, la opinie etc. - caredeterminS, la nivelul larg al percepfiei sociale, o situare in ana-cronism a feminismului qi a revendicdrilor feminine/feministe.in plus, exist[ o serie de discrimin[ri pozitive practicate inmediul public (num[r fix minim pentru deputali, miniqtri-femeietc.) qi in mediul privat (obligativitatea de a avea un anumitnumdr de femei in companie etc.), discriminiri ce contribuie lacreqterea sentimentului general cd situalia femeilor este clari-frcatd,, dacd nu chiar intoarsi in favoarea lor. Suplimentar la cele

' Nancy Chodorow, The Reproduction of Mothering: Psychoanalysis

^ and the Sociology of Gender, University of California Press, 1999.

' Diane E. Eyer, Mother-Infant Bonding: A Scientific Fiction, YaleUniversity Press, 1991.

20

O istorie Si mai multe teorii ale maternitdlii

spuse, un fapt care decurge din reproducerea tradilionald a

dorinlei de a avea copii, trebuie observat, chiar st6mind criticidin partea unor facliuni feministe, cI femeile insele contribuiela consolidarea reprezentlrii naturaliste a matemit[fii: rol esen-

lial pentru femeie, rol de implinire personalS qi recunoaqteresocial6. Matemitatea se poate lesne converti, qi adeseori o face,in instrument de auto-aftrmare a feminitilii qi de exprimarearogant[, culturalS, a unei trdsdturi feminine altfel cu rddlcinibiologice care, atunci cAnd sunt supralicitate, reduc, injust, chipulfemeii la determindri naturaliste.

Mai mult ca niciodatS, maternitatea inseamnd pentru

societatea occidentalS contemporani o valoare in sine. Nunumai in ceea ce priveqte conqtientizarea conotaliilor sale socio-economice - asigurarea forlei de munc6, a continuitSlii na{iona-le1, cdt qi in ceea ce priveqte perceplia culturalS a femeii, respec-

tiv a mamei. Maternitatea tinde sd fie privitd ca fiind o etapinecesard in via{a femeii, care supotld amdndri, dar nu poate fi onon-alegere, indiferent cd rdmdne o dimensiune ce completeazd

alte dimensiuni feminine sau c[ joacl rolul supremei impliniri.Cultura de masi exalte pe diverse c[i - filme, articole de presi,reviste dedicate femeilor, cdrli dedicate cregterii copiilor adre-

sate mamelor - o imagine edulcoratd qi stereotipizatd a mater-nit6lii, in corelalie cu imaginea unui copil angelizat. Apare ointreagd ideologie a parentingului opresivz, a nebuniei mater-nitelii3, sarl a maternitd[ii intensivet, ce presupun dedicarea to-

I ZygmuntBauman, Mortatity, Immortality, and Other Life Strategies,Polity Press, Cambridge, 1992.

t Judith Warner, Perfect Madness. Motherhood in the Age of Anxiety,Riverhead Trade, New York, 2006.

' Erica Jong, ,,Mother Madness", in The Wall Street Journal, 6 noiem-brie,20l0.

21

MATERMTATEA ix spelnrr nouANpsc

tald amamei pentru copil. in virtutea ideii ci aga este natural, sepropune gi se practicd aldptarea prelungitd Si co-sleeping-u7z, iarprin portretizdile deformante qi idealizante ale mass-media senaSte noul momism3. Se vorbeqte, prin urmare, despre o noulparadigmi, extrem de puternici, paradigma mamei bune:

mama bund este cunoscutl ca fiind acel formidabil constructsocial ce pune presiune asupra femeilor in vederea con-formlrii lor la anumite standarde gi idealuri, in funcfie de caresunt judecate gi se judecl ele insele. Mama bunl este recu-noscutd ca fiind institulionalizatl prin aranjamente gi practicisociale qi, astfel, operdnd mai presus de sistemul de credin{esau de alegeri personale ale femeilor. in sf6rqit, mama bun6este implicit corelatl cu teoriile stratificlrii de gen. Se in{e-lege cf, mama bund este oarecum implicatd in subordonareafemeilora.

1 Sharon Hays, The Cultural Contradiction of Motherhood,Yale UniversityPress,1998.

' Hadley Freeman, ,,Attachment Parenting: The Best Way to Raise aChild - or Maternal Masochism?",in The Guardian,30 Iulie 2016,https ://www.theguardian. com/lifeandstyle / 20 I 6 I j:uJl 3 0 I allachment-parenting-best-way-raise-child-or-matemal-masochism, consultatultima datd in 17.11.2016. May Friedman, ,,Attachment Parenting",in O'Reilly, Andrea (ed.), Encyclopedia of Motherhood, Sage,

- Thousand Oaks CA,2010, pp. 86-87.

' Srsan Douglas ana Ueredith Michaels, The Mommy Myth: TheIdealization of Motherhood and How It Has (Jndermined Women,The Free Press, 2004.

n Susan Goodwin and Kate Huppatz,,,The Good Mother in Theoryand Research: An Overview", in Susan Goodwin and Kate Huppatz(eds.), The Good Motherhood. Contemporary Motherhoods inAustralia, Sydney University Press, 2010, pp. 1-25.

22