Managmentul Proiectelor de Constructii

8/3/2019 Managmentul Proiectelor de Constructii

1/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1 - Probleme generale

CAP. 1 PROBLEME GENERALE PRIVIND CONSTRUCTIILE SIMANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTII.

Managementul proiectelor este 0 ramura specializata a managementului aparuta In anii 1950pentru coordonarea si controlul activitatilor complexe din industria modems.

Managementul proiectelor presupune fixarea unor puncte de reper In raport cu care se vorstabili liniile directoare de urmat, observarea progresului In realizarea lucrarilor si corectareaexecuiiei proiectelor in functie de diferentele.

Managementul proiectelor cuprinde procese decizionale logice ~i progresive, 0 organizareadecvata, management financiar si comercial eficace, acorda 0 atentie deosebita intocrniriidocumentelor si sarcinilor administrative ~i aplica metode si tehnici de management traditionaleadaptate corespunzator.

Managementul proiecteior de constructii consta In planificarea, organizarea coordonarea sicontrolul proiectului, de la inceperea pana la terminarea acestuia, cu scopul de a realiza cerinteleclientului privind producerea unui obiectiv viabil din punct de vedere functional si financiar, curespectarea standardelor de calitate, a costurilor si termenele de executie convenite.

In constructii, managementul proiectelor a inceput sa fie utilizat abia in urma cu 20-30 deani, dar dezvoltarea sa In acest domeniu a fost foarte rapida, deoarece corespunde mult mai binenecesitatilor acestei ramuri. Desi a aparut in S.U.A., managementul proiectelor a fost preluat rapid siIn Europa, primele incercari de standardizare a practicilor In domeniu datand din 1979 si apartinandunui institut din Marea Britanie - The Chartered institute of Building. Acesta a devenit in prezent,alaturi de alte organizatii, cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor ( The ProjectManagement Institute), un organism care certifica atat managerii de proiect, cat si programele deinstruire In domeniu din intreaga lume. De asemenea, la nivel european, s-au elaborat proceduriprivind calitatea In domeniul managementului proiectelor, proceduri privind calitatea In domeniulmanagementului proiecteior, proceduri inscrise In standardele Organizatiei Internationale deStandardizare ( I.S.O.)

Productia de constructii prezinta deosebiri majore fata de productia industriala de rnasa. Deaceea, sunt necesare metode manageriale specifice.

Managementul proiectelor de constructii a fost la inceput un proces In mare parte intuitiv ~irudimentar, ajutat de utilele dar inadecvatele grafice Gantt.

De-a lungul anilor au fost create si aplicate noi principii si metode management al costurilor,timpului, resurselor ~i finantelor proiectelor, care trateaza procesul de constructii ca sistem unitar.

Managementul proiectelor de constructii incepe cu initierea constructiei, aceasta etapa seelaboreaza bugetul si graficul general de realizare a constructiei. Prin acestea se stabilesc obiectivelereferitoare la cost si timp.Dupa inceperea proiectului, sunt utilizate sisteme de monitorizare prin care se mascara laintervale regulate costurile efective si cantitatile de lucrari realizat. Sistemul de raportare of erainforrnatii privind evolutia lucrarilor fata de program stabilit initial. Aceasta permite sesizareaabaterilor ~i luarea unor decizii corective ca si realizarea unor previziuni privind costurile sitermenele de executie viitoare necesare pentru terminarea lucrarilor.

La realizarea unui proiect de constructii participa mai multe organizatii diferite: beneficiar,organisme finantatoare, autoritatea publica, constructor, proiectant, consultanti, furnizori demateriale si echipamente, etc. ceea ce impune sporirea ponderii activitatilor de coordonare si reglarea tuturor intrarilor necesare. Astfel managerul de proiect trebuie sa lucreze, In mod predominant, cu


2/31


persoane din alte organizatii decat cea din care face parte. in asemenea circumstante, autoritatea saeste conferita prin term eni contractuali ~i e ste m ai putin directa decat a unui m anager obisnuit.M anagementul proiectelor este realizat, in cele mai multe cazuri, de catre personal

apartinand unor organizatii diferite care colaboreaza strans pentru a realiza diversele obiective,a de se a c on tra dic to rii, a le p artilo r im plic ate .

Responsabilitatea pentru exercitarea managementului proiectelor revine, asa cum s-aprecizat, un o r organizatii diferite, In functie de preferintele ~i cornpetentele c1ientului si naturaaranjam entului contractual dintre parti. Indiferent daca m anagem entul proiectelor este exercitat declient, proiectant, constructor sau de catre 0 o rga nizatie ind ep end en ta spe cializata, p roc edu rilem ana geriale pertin ente su nt In m are acele asi.

M anagementul proiectelor de constructii se preocupa si de managementul resurselornecesare, ca si de m anagem entul financiar al proiectului.Resursele sunt reprezentate de materiale, forta de rnunca, utilaje ~i subantreprenori.

Managementul resurselor este un proces care consta In estimarea, program area si asigurarearesurselor necesare, ca si In nivelarea cererii de resurse 'in cazurile 'in care acest lucru este necesar siposibil.

M anagem entul financiar presupune responsabilitatea m anagerului de proiect pentru fluxul denumerar generat, necesarul lunar de plati, programul incasarilor de la client, previziuni aledisp on ib ilului d e n um erar, efectu area d e plati ca tre fumizo ri si su bco ntrac tanti.

Dupa term inarea executiei Iucrarilor , managementul proiectelor consta in evaluareanivelului si modului In care au fost atinse obiectivele. Documentele proiectului, impreuna curaportul final de evaluare, se arhiveaza pentru a servi ca baza de informare pentru realizarea Inconditii m ai bune a unor proiecte viitoare.

1.1 Particularitatile procesului de productie ~iale productiei de constructiiInrreaga activitate 'in constructii este influentata puternic de actiunea particularitatilor

p roc esulu i de pro du ctie. D in tre ace stea rn en tio narn urrn atoa rele:A) Procesul de productje este mobil jar produsele finite (objectele de constructii) suntfixe(legate de sol)Solul serveste ca fundatie 'in marea majoritate a obiectelor de constructii, In un ele situ atiisolul constituie parte integranta a constructiei (tunele, canale,drum uri, am enajari portuare, etc.) fapt

ce face ca obiectele de constructie sa se consume pe locul pe care au fost realizate. De aceea factoriiprocesului de productie ( forta de rnunca, sculele, uneltele si utilajele, etc.) se deplaseaza de la un locde munca la altul, de la un amplasament la altul, sau de la 0 localitate la alta. Spre deosebire inindustrie, de regula, produsele ce se fabrica se gas esc 'in rniscare, iar m ijloacele de rnunca ramanstabile. In industrie toate produsele obtinute se consum a in alt loc decat cel in care au fost prod use.

M obilitatea procesului de productie im pune refacerea organizarii santierului pentru fiecarenou amplasament (in industrie un model organizatoric bun poate fi folosit zeci de ani).Particularitatea irnpiedica perfectionarea activitati i de m ecanizare si In special, automatizareaexecu ti ei luc ra ri lo r.

M obilitatea procesului de productie dirninueaza gradul de folosire a utilajelor, fortei dernunca, m areste durata de executie si sporeste costurile de productie,

2


3/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1- Probleme generale

Reducerea influentei negative a acestei particularitati poate fi asigurata prtn crestereagradului de industrializare a lucrarilor de constructii.

B) Procesul de productie din constructii se desfasoara, 'in general sub cerulliber.Atat activitatea muncitorilor , cat si majoritatea proceselor de prcductie sunt influentate de

factori naturali ca : temperatura, umiditate, curenti de aer si lumina. Acestia pot incetini sau chiarstopa desfasurarea proceselor de rnunca. Factorii naturali impun un caracter sezonier al activitatii deconstructii ( intre 15 noiembrie si 15 martie activitatea este mult diminuata sau chiar intrerupta lamajoritatea agentilor economici).

Aceasta particularitate influenteaza negativ volumul productiei, gradul de folosire a utilajelordurata de executie, calitatea lucrarilor ~i deci costurile.

Atenuarea influentelor acestei particularitati se realizeaza prin diminuarea ponderiiproceselor umede pe santier ( a carer desfasurare nu este posibila pe timp friguros), folosirea unoraditivi pentru procesele umede ce nu pot fi inlocuite (in timpul friguros), sau protejarea lor terrnica,esalonarea lucrarilor in asa fel incat iarna sa se lucreze doar In spatii inchise, etc.

C) Durata cicIului de productie este relativ mare rata de industrie.Ca urmare a actiunii particularitatilor prezentate, a volumului mare de lucrari pentru fiecare

obiect si a intreprinderilor pentru desfasurarea proceselor naturale, ciclul de productie din constructiiare, In general, 0 durata mare ( luni sau chiar ani).

In aceasta situatie se inregistreaza 0 imobilizare de valori (materiale ~i productieneterrninata) mai mare decat In industrie, fapt ce mareste costurile.

Diminuarea influentei negative a acestei particularitati se poate realiza pe seama cresteriigradului de industrializare.

D) Diversitatea mare a lucrarilor de constructii.Aceasta particularitate este data de varietatea foarte mare a obiectelor de constructii, pe de 0parte, si de conditiile In care acestea se executa, pe de alta parte.

De aceea, intuitia si experienta nu sunt sufieiente pentru a rezolva problemele curente aleconducerii si organizarii executiei lucrarilor. Acest neajuns poate fi atenuat prin folosirea unormodele moderne de conducere si organizare (In special modele ale cercetarii operationale).

D) Complexitatea mare a procesului de productie.Particularitatea mare este impusa de volumele foarte mari eonstruite care solicita volume la

fel de mari de materiale, manopera ~i ore functionare-utilaj, in activitatea curenta se opereaza eupeste 40000 de articole de deviz sau peste 10000 de artieole de deviz eomasate, aproximativ 150000de sorto-tipo-dimensiuni de materiale, 150 de meserii ~i peste 200 c1ase de utilaje. Si aceastaparticularitate cornplica activitatea de eondueere si organizare pentru care se apeleaza din ee In cemai mult la tehnica de calcul de ultima ora, eu perforrnante ridicate si un soft deosebit deperform ant.

E) Durata de viata a obiectelor de constructii este foarte mare.Deoarece obiectele de constructii se realizeaza din materiale rezistente In timp, ele au 0

durata mare de folosinta. Aceasta face ca uzura morala a constructiei sa actioneze mult mai frecvent~imai intens dec at la bunurile industriale care au 0 durata de viata de 5 pana la 30 de ori mai redusa.

3


4/31


Dim inuarea influentei negative a acestei particularitati se poate asigura prin proiectarearnodulara a suprafetelor si volum elor, prin asigurarea multifunctionalitatii sp atiilo r c on stru ite , p rinam pla sarea u nor pereti mob ili, e tc .

F) Productia de constructii are caracter de unicat.Caracterul de unicat este im prim at de diversitatea m are a obiectelor de constructii, da r si defaptul ca fiecare obiect este realizat pe un amplasament care este particular din punct de vedere alstru ctu rii si d uritatii so lulu i. Aceasta p artic ularita te se reflecta In eheltuielile m ari eu proieetarea

o bie ctiv elo r d e constructii, cu o rganiza rea santierelor ~ i cu executia propriu-zisa a lucrarilor,D im inuarea influentei negative a acestei particularitati se poate asigura prin perfectionareaactivitatii de proiectare rnodulara si, pe aceasta c ale, cre stere a g rad ulu i d e in dustria lizare a lu cra rilo rde const ructi i.

G) Greutatea mare a obiectelor de constructii.Dimensiunile obiectelor de constructii ti greutatea specifics m are a m aterialelor folositedetermina greutatea mare a obiectelor de constructii. Masa medie a constructiilor este de

aproximativ 24 de ori mai mare decat masa produselor industriale obtinute din aceeati unizazemone ta ra , G r eu ta te a con str uc tiilo r variaza, In functie de sistem ul constructiv adoptat, intre 1,0 si 1,8tf/m p de arie desfasurata,M asa m aterialelor ce urrneaza a se transporta pentru un obiect de constructii solicita m ijloace

d e tr an sp ort a de cv ate si c he ltu ie li c are r na re sc p re tu l c on str uc tie i.Reducerea influentei acestei particularitati se poate asigura prin prefabricate si folosireain lo cu ito rilo r d e ma te ria le .H) Activitatea de constructii are un caracter de pionierat.Daca obiectivul este realizat In spatiu nelocuit, constructorul are sarcina sa asigure, In afaraconditiilor de locuit pentru proprii m uncitori, si to ate cele la lte a ctivita ti n ec esa re atrag erii spatiuluirespectiv la viata econornica, sociala si culturala. Cheltuielile suplimentare impuse de aceasta

particularitate pot fi atenuate prin realizarea , In mai m are parte, a lucrarilor de organizare de santierIn sol ut ie de fi ni ti va .1.2. Ciclul de viata a proiectului de constructii

in realizarea unui proiect de constructii se parcurg 0 serie de etape care alcatuiesc ciclul deviata al proiectului. In literatura de specialitate exista diverse abordari ale acestui aspect.Cei mai multi au tori lim iteaza durata de viata a unui proiect de constructii la intervalul de

timp cup rin s intre initierea (definirea) proiectului si punerea In functiune a acestuia. A ltii consideraca durata de viata a unui proiect incepe cu data adjudecarii activitati de proieetare ( sau chiar la dataincheierii contractului de antrepriza) si se incheie la punerea In functiune a acestuia.A lte studii considera ca durata de viata a unui proiect incepe cu initierea ( definirea )

proiectului si se incheie cu activitatile im puse de lichidarea (postutilizarea) lui. A ceasta pozitie estejustificata de necesitatea analizei integrale a proiectului In vederea stabilirii costurilor globalesolicitate de acesta. D e m ulte ori proiecte eu eheltuieli initiale (proieetare si pro du ctie ) red use im pu nIn exploatare cheltuieli care depasesc cu m ult "econom iile" inregistrate In primele etape. In plus,analiza comportarii In exploatare a proiectelor furnizeaza inforrnatii foarte utile pentrup er fe ctio na re a p ro ie cte lo r v iito ar e.

4


5/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1- Probleme generaleAceasta abordare prezinta dezavantajul ca nu poate asigura continuitatea managementului pe

toata durata de viata a proiectului ca urmare a faptului ca, de cele mai multe ori, acesta este asiguratde catre parti diferite: de proiectant, constructor si beneficiar, In fiecare dintre perioadele distincte deviata (proiectare, constructie, exploatare), ca urmare a particularitatilor fiecarei etape, pe de 0 parte,si pe de alta parte, a duratei foarte mari de viata a proiectelor de constructii (durate ce pot depasidurata de viata a unei firme).

Se prezinta In continuare schematic modul de abordare a ciclului de viata a proiectului deconstructi i de catre di feriti autori.

Astfel, In cadrul metodologiei Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala(O.N.U.D.I.) privind elaborarea studiilor de fezabilitate ciclul de viata al proiectului cuprindeurmatoarele faze:a) Preinvestitionala

Studii de identificare a necesitatii si oportunitatii investitieiStudii de prefezabilitateStudii de fezabilitateStudii de evaluare si decizie.

b) InvestitionalaNegociere si contractareProiectareConstruirePunere In functiune

c) OperationalaP.Morris (Managing Project Interfaces: Key points for Project Success Prentice Holl, 1981)

prezinta ciclul de viata a proiectului astfel:

5


6/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1 - Probleme generale, ~

(r " ' 1L k S l l l l l ! a r I I~ i{ liJ il, ,_ / 1 \ . : : ) \ ( " , _ . ' ) ' f '. \ I _-\) r:


8/31


Conform Normativelor In vigoare In Romania ciclul de viata a proiectului dec on stru ctii p arc urg e u rrn ato are le e ta pe :

Pruiect arc gen


9/31


E tapele prezentate in fig.3 . cuprind activitati importante ~i cu efecte deosebite asuprar ezulta tu lu i f in al.a) Definire

D upa ce proprietarul ( investitor, initiator, client, beneficiar) a identificat nevoia de a realizaun obiectiv de constructii, trebuie sa-si defineasca cerintele si constrangerilc bugetare. D efinireaproiectului cuprinde stabilirea caracteristicilor generale ale acestuia, cum sunt: amplasam entul,dim ensiunile, configuratia, criteriile de perforrnanta, echipam entele necesare, etc. In aceasta etapa serealizeaza proiectul general al viitorului obiectiv, aceasta activitate fiind in responsabilitateaproprietarului, care poate apela insa la un proiectant.b) ProiectareA ceasta etapa consta in realizarea studiilor de prefezabilitate s i fez ab ilitate a in che ind u-se , incazul in care s-a luat decizia de realizare a proiectului, cu elaborarea proiectului tehnic.

In practica, In cazul anum itor form e de aranjam ente contractuale, proiectarea, aprovizionareasi construirea se suprapun, constructia real izandu-se pe m asura ce avanseaza proiectarea.Proiectarea poate fi realizata de catre beneficiar, dar cum In cele mai multe cazuri acesta nu

este specialist in domeniu, se recurge la un proiectant specializat sau la consultanti ( pentrustu diile de p re fez ab ilitate si fe za biI ita te).c) Contractare

In aceasta etapa se desfasoara licitatia pentru adjudecarea lucrarii ~l se incheie contractu Ip en tr u r ea liz ar ea con str uc tie i,d) Aprovizionare si constructie,

A provizionarea se refera la com andarea si receptionarea echipam entelor si m aterialelor cheienecesare pentru realizarea proiectului, In special a acelora cu intervale lungi intre lansarea com enziisi prim irea lor. Aprovizionarea poate fi realizata de catre antreprenorul general, de catre client saud e c atre 0 firm a specializata angajata de client.

C onstruirea este procesul de punere In opera a materialelor si echipamentelor. Aceastapresupune asigurarea cu resurse umane, utilaje, materiale ~i supervizarea realizarii lucrarilor.R ealizarea constructiei revine unui antreprenor general care poate realiza anum ite parti ale lucrariip rin in te rm ed iu l u no r s ub co ntra cta nti.

E tapa de construire se incheie cu receptia la term inarea lucrarilor si cu receptia finalaorg aniz ata si re aliza ta d e c atre be ne ficia r.e) Exploatare, intretinere si reparatiiDupa darea in cxploatarc ~i atingerea param etrilor proiectati obiectivul de constructii poatenecesita de-a lungul tim pului executarea unor lucrari de intretinere si reparati i.

Pentru realizarea acestora se poate apela la constructorul obiectivului ( 'in mod sigur Inperioada de garantie) sau la 0 alta firm a de constructii, daca beneficiarul nu are un com portamentspec ial i zat .1 ) Demolare sau reconversie.

9


10/31


Dupa expirarea duratei normate de viata a obiectivului sau chiar mai devreme, daca ratiunieconomice sau rehnologice 0 solicita, obiectivul trebuie demolat sau modificat. Pentru aceasta estenevoie de serviciile unei firme de proiectare si apoi a unei firme de constructii.1.3. Participantii Ia realizarea proiectului de constructii si sarcinile care Ie revin.

sunt:Avand In vedere etapele strabatute si durata constructiei participanti i la realizarea proiectului

PARTICIPANTI LAREALIZAREACONSTRUCTIEI

14--- Beneficiar (investitor)14--- Proiectant

I+----Constructor(antreprenor general)

14---- Fumizor de materiale ~i utilaje~-- Furnizor de utilaje de constructii

si m ijloace de transport...- __ Autoritatile publice ( consilii,

Inspect. de stat in constructi i, )

a) Beneficiarul lucrarii - este persoana fizica sau juridica sau agentul care cornandalucrarea. Uneori beneficiarul este numai investitor.

Beneficiarul asigura fondurile ~i stabileste:dimensiunile si capacitatile de productie;durata de executie;calitate;valoare, etc.

In procesul de realizare a constructiei beneficiarul este reprezentat de dirigintele de santier.In anumite situatii beneficiarul poate proiecta si executa constructia. In final beneficiarul

poate vinde constructia unui proprietar sau poate sa 0 incredinteze unui administrator.b) Proiectantul lucrarii (care poate fi ~i consultantul) este eel care la comanda

beneficiarului elaboreaza documentatia de proiectare.In anumite situatii proiectul are la baza expertiza tehnica real izata de experti tehnici atestati.

c) Constructorul sau contractantul este agentul economic sau persoana juridica care avandcapacitatea de a materializa proiectul executa lucrarile de constructii montaj. Constructorul sauantreprenorul poate executa singur 0 constructie sau poate apela la subantreprenori indeplinind doarfunctia de antreprenor general.

1 0


11/31


U rrnarirea din punct de vedere tehnic al executiei revine responsabilului tehnic cu executiaatestat.

d) Furnizorii de materiale si utilaje sunt agenti econom ici sau persoane juridice are pebaza ofertelor proprii ~ i a contractelor incheiate cu antreprenorul sau subantreprenorii asiguraa ce st or a ma te ri al e, s em i fa br ic at e s i prefabricate.

e) Furnizorii de utilaje de constructii ~i mijloace de transport.an tre pren oru lu i u tilajele d e constructii ~ i d e tran sp ort n ece sare r ea li za ri i l uc ra ri i. Acestia asigura

f) Autoritatea publica, em ite avizele n ecesare realizarii constructiei ~iasigura urmanrearealizarii ei d in punct de vedere legal si calitativ . Autoritatea publica, fermata din Consiliilemun ic ip al e, Cons il ii le judetene sa u C on siliile lo cale elibereaza c ertific atu l d e u rb an ism si autorizatiade cons tr u ir e.

Prin certificatul de urbanism se impun avizele necesare privind: alimentarea cu apa,energie electrica, protectia med iu lu i, etc.Controlul de stat al calitatii constructiilor se executa de catre Inspectoratul de Stat InConstructii, care raspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea legilor si

resp ectarea no rm elor tehn ice In constructii, urbanism si amena ja re a t er itor iu lu i .Alaturi de p articip an tii d irecti la re aliz are a constructiilor mai participa ~i alte factori

deosebiti de irnportanti ( laboratoare de In cerca ri, u nitati de cercetare, institutii de atestare,etc.).

Intre participantii la realizarea constructiilor ~ i In special intre investitor si constructor serealizeaza relatii functie de m odul cum se face coordonarea generala,

In cazul In care coordonarea general a a investitiei 0 e xe cu ta in ve stito ru l, re pre ze nta ntu lau to riza t al acestu ia in tra 1 1 1 u rrn ato arele re la tii c u facto rii im plic ati In rea liza rea in ve stitiei:

REPREZENTANTAUTORIZA T ALINVESTITORUL VI

ANTREPRENORGENERAL

FVRNIZORI

In cazul 1 1 1 care coordonarea generala este increditata reprezentantului autorizat alin vestito ru lu i, ac esta in tra In u rrn ato are le relatii cu fac to rii im plicati In realizarea in ve stitiei:

1 1


12/31


I PROIECTANT I~I INVESTITOR I FURNIZOR IEPREZENTANTAVTORIZAT ALINVESTITORUL VI~I DIRIGINTE DE SPECIALIT ATE I

~ TANTREPRENORGENERAL-c-: .~~

I FVRNIZORI I I SVBANTREPRENOR IPentru un contract "Ia cheie" poate exista urrnatoarea relatie:

REPREZENTANTAVTORIZAT ALINVESTITORVL VI PROIECTANT

ANTREPRENORGENERAL

FVRNIZORIFI, F2, F3 SVBANTREPRENORISAl, SA2, SA3

In situatia aleasa, coordonatorul general al investitiei este reprezentantul autorizat alinvestitorului, In grija caruia intra obligatiile de organizare a licitatiei, elaborare ~i incheiere acontractului cu antreprenorul general, coordonarea activitatii de proiectare, avizare si realizareaf in ala , c or es punzato ar e i nv es titie i.

1 2


13/31


Reprezentantul autorizat al investitorului poate angaja pe baza de contract diriginti despecialitate, care vor efectua in numele investitorului supravegherea ~i controlul cal itatii executariilucrarilor.Participantii la realizarea constructiilor au obligatii si raspunderi legale pentru realizareaproiectului.

a) Investitorstabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat pnn proiectare ~I executie, Inconcordanta cu prevederile legale;obtinerea acordurilor ~i autorizatiilor necesare realizarii constructiei;realizarea verificarii proiectelor prin experti autorizati;asigurarea executiei corecte a lucrarilor prin diriginti de santier sau agentieconomici specialitati;coordonarea In vederea solutionarii neconforrnitatiilor aparute pe parcursulexecutiei precum si a cerintelor proiectelor;asigurarea receptiei lucrarilor de constructii;intocrnirea si pastrarea cartii tehnice a constructiei;expertizarea constructiei de experti tehnici autorizati cand se executa lucrari laconstructie.

b) Proiectantprecizarea categoriei de importanta a constructieiasigurarea prin proiecte si detalii a nivelului de calitate corespunzator cerintelor sinormelor tehnice.Prezentarea proiectelor In fata specialistilor verificatori atestati desemnati deinvestitori si solutionarea neconforrnitatiilor si neconcordantiilor semnalateElaborarea caietelor de sarcini pentru executie, exploatarea si intretinereaconstructiilor si dupa caz a urrnariri In timpStabilirea fazelor de executie determinante pentru verificarea calitatiiStabilirea modului de tratare a defectelor aparute din vina proiectantului ~iurmarirea aplicari pe santier a solutiilor, dupa insusirea lor de catre specialistiatestatiParticipare la intocmirea carti tehnice si la receptia lucrarilor de constructii;

c) Executantsesizarea investitorului a neconforrnitatiilor din proiecte In vederea solutionarii lor;inceperea executiei numai la constructii cu avizele si aautorizatiile conform legi;asigurarea nivelului de calitate a lucrariilor printr-un sistem propriu de calitate;convocarea factorilor care trebuie sa participe la receptia lucrariilor pe fazedeterminante de executie In scopul obtinerii acordului de a continua executia.Solutionarea defectelor, neconcordantelor si neconforrnitatiilor aparute, numai pebaze solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;Folosirea la executie numai a produselor prevazute in proiect, certificate si pentrucare exista omologare si agrementare; inlocuirea produselor cu altele se face numaicu acordul proiectantului si a solutiilor stabilite de acesta si cu acordulinvestitorului.Respectarea proiectelor si a detaliilor de executieSesizarea Inspectiei de stat cand se produc accidente tehnice de executie;

1 3


14/31


Supunerea la receptie numai a constructiilor ~l a lucrarilor care corespundcerintelor de cal itate.Aducerea la indeplinire a masurilor impuse de actele de control sau dindocumentele de receptieRemedierea , pe cheltuiala proprie, a defectelor aparute din vina sa, atat inperioada de executie cat ti in perioada de garantie;Readueerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminareaexecutiei;Stabilirea raspunderii tuturor factorilor si participantilor la executie In conformitateeu sistemul propriu de urrnarire a calitatii,

d) Specialisti verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu executia ~i experti tehnici,atestatiSpecialistli verificatori de proiecte atestati raspund in mod dar cu proiectantul In ceea ee

priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului.Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce la revin, pentru

realizarea nivelului de calitate corespunzatoare cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care suntangajati.

Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte ~i lucrari de constructiisau constructii afiate in exploatare, raspund pentru solutiile date.

Obligatiile specialistilor atestati se vor prezenta in detaliu in paragrafele urrnatoare,e) Proprietarii constructiilorProprietarii constructiilor au urrnatoarele obligatii principale:

efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere ~i de reparatii care le revin prevazuteconform normelor legale in cartea tehnica a constructiei ~i rezultate din activitateade urmarire a cornportarii in timp a constructiilor.Pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei ~i transmiterea acesteia,la instrainarea constructiei, noului proprietar,Asigurarea urrnaririi cornportarii in timp a constructiilor, conform cu prevederiledin cartea tehnica si reglernentarilor tehnice;Efectuarea dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, informare, extindere,desfiintare partiala, precum ~i de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe bazade proiecte intocmite de persoane fizice sau persoane juridice autorizate siverificate potrivit legii.Asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor impuse prinreglernentarile legale;Asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, curespectarea prevederilor legale in vigoare.

f) Administratori ~i utilizatori.Administratorii si utilizatorii constructiilor au urrnatoarele obligatii principale:

folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute In carteatehnica a constructiei;efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii ce Ie revin conformcontractu lui;

1 4


15/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1- Probleme generaleefectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta numat cu acordulproprietarului respectarea prevederilor legale;efectuarea urrnaririi cornportarii in timp a constructiilor conform cartii tehnice aconstructiei si contractului incheiat cu proprietarul;sesizarea in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in Constructii in cazul unoraccidente tehnice sa constructiile in exploatare.

g)UniHiti de cercetare.Unitatile care presteaza activitati de cercetare constructii au urmatoarele obligatii principale:

efectuarea de cercetari teoretice ~i experimentale preliminare in vedereafundarnentarii reglernentarilor tehnice In constructii;fundamentarea ,elaborarea ~i experimentarea de solutii tehnice pentru produse s iprocedee noi pentru constructii;verificarea si controlul noilor produse si procedee la solicitarile producatorilor, Invederea eliberarii de agremente tehnice, corespunzator dispozitiilor legale.

1.4 Sistemul calitatii in constructii.,Calitatea (qualitas - fel de a fi) - categorie filozofica care exprima insusirile esentiale ale

unui produs sau serviciu care il fac sa se distinga de toate celelalte produse (servicii) similare care auaceeasi destinatie sau utilizare. (definitie incompleta in conditiile actuale).

Aceasta definitie a fost mult imbunatatita in ultima perioada avand In vedere si alte aspectelegate de produse si servicii si in special aspectele economice si sociale precum si plasareaconsumatorului in centrul economiei de piata. Obiectivele tuturor producatorilor si a realizatorilor deservicii, pentru a se putea rnentine pe piata, sunt satisfacerea consumatorilor prin cunoastereanecesitatilor acestora.

In conformitate cu Organizatia lnternationala de Standardizare (ISO) cal itatea este aceaproprietate sau caracteristica de functionare a unui produs a carei evaluare permite sa se determinedaca produsul respectiv raspunde cerintelor carora Ie este destinat."

Legea calitatii, din tara noastra precizeaza "calitatea este definita de totalitatea cerintelorexplicite si implicite ale unui produs / serviciu care asigura realizarea scopului pentru care a fostcreat si comercializat"

Cerintele calitatii sunt optiuni formulate de beneficiari fata de un produs / serviciu in timpulcercetarilor de piata reprezentand comanda sociala la un moment dat, comanda care are un caracterdinamic.

Referitor la constructii legea actuala din Romania privind calitatea in constructii (legea nr.1011995) prevede calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare aacestora in exploatare, in scopul satisfaceri i, pe intreaga durata de existenta, a exigentelorutilizatorilor ~i colectivitatilor.

Sistemul calitatii in constructii se compune din:ReglemenHirile tehnice in constructii care se stabilesc prin regulamente si proceduri si care au caobiect conceptia, calculul, alcatuirea , executia ~i exploatarea constructiilor.Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor se certifica de catre producator. Nu sefolosesc produse Tara certificarea calitatii.

1 5


16/31


Agrementele tehnice pentru noi prod use ~i procedee care stabilesc aptitudinea de utilizare,conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera ~i de intretinere a lor.Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expe rt iz ar ea p ro ie ct elor si a constructiilor.Proiectele se verifies obligatoriu de catre specialisti verificatori de proiecte atestati ( altiidecat cei ce au elab orat p ro iectu l).

Executia este verificata de investitori prin diriginti de specialitate iar expertizele tehnice alep ro iectelo r ~ i constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici autorizati.Conducerea si asigurarea calitatii In constructii constituie 0 obi igatie ce rev in e tu tu ro r facto rilo rce participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si se m aterializeaza intr-u n sistemp ro priu fie ca ru i fac to r.

A utorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize ~i incercari In constructii se fac conformp re ve de ril or l eg ale .Activitatea metrologica in constructii urrnareste asigurarea ,etalonarea, verificarea ~i mentinerea'in stare d e functionare a m ijloacelor de rnasurare ~ i c on tr ol n ec es are .Receptia constructiilor urmareste certificarea realizarii acestora conform cu docurnentatia deexecutie si cu cartea tehnica a constructiei In care se inscriu date referitoare la realizarea ~iexploatarea constructiei. Se intocrneste p rin g rija in vestito ru lu i s i se preda proprietarului care aresarcin a sa 0 com pleteze la zi.

Comportarea in exploatare si interventiile in timp se inscriu in cartea tehnica,Interventiile ( reco nstru ire, co nso lid are, traan sfo rm are, ex tin dere, reparatii) se fac numai pe bazaunui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau de un expert tehnic avizat.Postutilizarea constructiilor se refers la activitatile d e d ez afe cta re , d emon ta re si dem olare ac on str uc tii lo r, d e r ec ondit io n are si de refolosire a elem entelor ~i produselor recuperabile, precum ~ide reciclare a deseurilor cu asigurarea protectiei m ediului potrivit legii.

Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre Inspectoratul de Stat InC on stru ctii care u rrn areste ap licarea unitara a prevederilor legale privind calitateaa constructiilor lanivelul intregii tari,

Dintre componentele sistemului calitatii in constructii doar conducerea si asigurareacalitatii in constructii cade in sarcina constructorului.1.5. Categorii de importanta si clase ale constructiilorA. Categoria de importanta

A plicarea sistem ului calitatii In dom eniul constructiilor are la baza in prim ul rand categoriad e irn po rta nta a c on stru ctie i.C ategoria de im portanta se utilizeaza pentru:- d iferen tierea cerin telo r si a criteriilo r d e p erfo rrn an ta im pu se co nstru ctiilo r;- evidentierea unor caracteristici sau aspecte specifice ale constructiei, care trebuie sa faca

obiectul unei tratari deosebite diferentiind constructiile din aceeasi categorie d e irnportanta;- punerea in evidenta a unor activitati cu pondere mare si importante pentru constructie In

oricare din fazele de existenta a acesteia ( conceptie-proiectare, executie exp loatare);- diferentierea in stabilirea unor decizii priv ind constructia (aspecte econom ice, prioritati,

etc.).

1 6


17/31


Categoria de importanta are In vedere realizarea anumitelor niveluri de calitate si delimitareaobligatiilor care revin tuturor factorilor irnplicati In viata constructiei tinand seama de urrnatoareleaparte: - implicarea vitala a constructiilor In societate si natura sub aspectul riscului care poate aparepentru siguranta si sanatate in cazul unor disjunctii;

- implicarea functional a a constructiilor In dorneniul socio-economic prin functiile sociale,culturale, tehnico-economice, ecologice si prin ponderea mediului construit In raport cu mediulnatural;

- caracteristicile proprii ale constructiilor ca si produse prin prisma volumului mare demateriale si munca inglobate, utilizare indelungate, necesitatea adaptarii la conditiile locale demediu natural (teren, conditii ciimaterice, ape subterane, etc)

La constructiile existente In analiza criteriilor pentru incadrarea in categorii de importantatrebuie sa se ia In vedere si urmatoarele aspecte:

- componentele cultural-istorice si sociale ale constructiilor;- actiunea defavorabila In timp asupra constructiilor a conditiilor de teren si mediu;- conceptia de alcatuire si calcul luate In considerare la proiectarea si executia initiala nu

ofera asigurarea necesara ceea ce impune aducerea constructiilor In situatia de a satisface cerinteleesentiale;

- aparitia un or cerinte ~i exigente noi determinate de functiunile constructiei sau deschimbarea functiunilor.

Categoria de irnportanta se stabileste pentru ansambluri de constructii considerate cu caracterunitar ( situri istorice, retele de circulatie sau functionale, etc.) sau pentru fiecare obiect deconstructie din cadrul unui ansamblu.

Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:Categoria A - Constructii de importanta exceptionalaConstructii a carer disfunctii pot avea efecte negative foarte mari pe arii extinse ~i perioadeindelungate de timp ( centrale nucleare, constructii hidrotehnice CLi mari acumulari de apa, etc)ducand la pierderi umane si materiale importante.

Constructii cu valoare istorica si nominalizate In patrimoniu universalCategoria B - Constructii de importanta deosebita

Constructii a carer disfunctii pot avea efecte negative importante dar pe arii limitate si peanumite perioade de timp ( constructii din industria chimica, constructii hidrotehnice , etc)

Constructii cu valoare cuprinse In patrimoniu national.

Categoria C - Constructii de importanta normalsConstructii a carer disfunctii pot avea efecte negative limitate ~i care nu sunt cuprinse Incategoria A si B.

Constructii cu valoare din patrimoniu local ~i regional.Categoria D - Constructii de importanta redusa

Constructii a carer disfunctii pot avea efecte negative neimportante si cu pierderi materialereduse .

1 7


18/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1- Probleme generalePentru stabilirea categoriei de importanta se au In vedere 6 factori determinanti carora Ii se

ataseaza cate trei criterii asociate.Factori deterrninanti, cu criteriile asociate sunt urrnatorii:1. Importanta vitala determinata de efectul unor disfunctii ale constructiei ( rezistenta,

stabilitate, izolare t er rn ic a, e tans ei ta te , durabilitate, etc.) cu rise de deces, ran ire sau imbolnavire apersoanelor sau cu efecte de distrugere In v ia ta anima la sau vegetala,

Criteriile asociate factorului determinant au in vedere efectele prod use de disfunctii care potfi:

directe irnplicand persoane care folosesc direct constructia ( locuire, desfasoaraactivitati In ele, etc.)indirecte implicand persoane sau cornunitati care se afla In raza de actiune aconstructiilor ( constructii hidrotehnice, constructii chimice, etc.)evolutive prin amplificare semnificative rapida sau in timp a partii periculoase (propagarea unui incendiu, degradari structurale in lant, etc.) sau prin declansareaunor efecte periculoase cumulative ( explozii, incendiu, contarninari, etc.)

2. Importanta socio-economica si culturala deterrninata de influenta constructiilor asupracalitatii vietii ( mediu protector, arnbianta, etc.) a activitatii economice care se desfasoara In interior( crearea mediului corespunzator activitatiilor, componente tehnologice, etc.) precum ~i de legaturacaracteristicile culturale (functiuni social-culturale, arhitectura, valoare docurnentara legata deistorie si civilizatie) si valorile efective tinand cont de cornunitati sociale.

Criteriile asociate au In vedere:marimea comunitatii care apeleaza la functiile constructiei precum ~I valoareabunurilor adapostite de constructie;ponderea pe care functiile constructiei 0 au In comunitate;natura si importanta functiilor constructiei.

3. Implicarea ecologies prin prisma relatiei ~I influentei vrzavt de mediu inconjurator(biosfera, teren, apa, aer).

Criteriile asociate au in vedere:rnasura In care realizarea, existenta si exploatarea constructiei duce la modificareaunor caracteristici ale mediului natural si construit ( nivelul apelor freatice,disfunctii in circulatii firesti, trepidatii, etc)riscul sau gradul de influenta negativa asupra mediului natural si construit in cazulunor disfunctii ale constructiei ( poluare, contaminare, infectare a apelor, etc);rolul activ al constructiei In refacerea sau protejarea mediului natural si construit (stabilirea terenului, incadrarea In natura, etc).

4. Necesitatea luarii In considerare a duratei de utilizare (existenta) avand In vedere viataIunga de existenta a unei constructii In decursul conice evalueaza cerintele utilizatorilor si i~i facefectul actiunile la care este supusa.

Durata mare de exploatare a constructiilor impune luarea masurilor pentru realizareadurabilitatii precurn si urrnarirea cornportarii In timp pentru luarea tuturor rnasurilor de rnentinere aperformantelor sau pentru aducerea lor la nivelele impuse.

Criteriile asociate au In vedere:durata de utilizare preconizata;

1 8


19/31


rnasura In care perforrnantele alcatuirilor constructuve depind de cunoastereaevolu tiei actiu nilo rt s olicitarilo r) p e d urata de u tilizare ;rnasura In care perform antele functionale depind de evolutia cerintelor pe durata deutilizare.

5. Necesitatea adaptarii la condltiile locale de teren si de m ediu datorita interconditionariidintre constructie teren sau m ediu am biant prin a ct iun ile s i c ond it ii le im puse de constructie terenului( so li c it ar il e fundatiei, terasam ente, etc.) sau de mediu constructiei ( pro te ct ii , h id ro izo la ti i, izolareterrnica, etc.). Importa nta d eo se bita 0 ar e e vo lu tia si rn od ific arile c on ditiilo r d e tere n si de m ediu siinfluenta lor asupra constructiei pe toata durata de existents.

C riteriiJ e asociate au In vedere:dependenta solutiilor constructive de conditiile locale de teren si d e m ed iu ;evolutia defavorabila In tim p a conditiilor locale de teren si de m ediu;masurile d eo se bite p en tru ex ploa tare a constructiei impuse de conditiile locale deteren si d e m ed iu .

6. Volumul de munca si de materiale necesare avand In vedere atat componenteleInglobate efectiv In constructie cat ~i cele ne inglobate dar necesare ( lucrari provizorii, lucrari deorganizare de santier, etc.) precum si partea necesara pentru rnentinerea sigurantei constructiei saupe ntru rea liza rea u no r a ctivita ti p e pe rioa da de e xplo ata re.C riteriile asociate au In vedere sunt:

ponderea volum ului de munca si materiale inglobate;vo lumu l ~ i c om plex itatea activitatilor pe durata de existents a constructiei Invederea mentine ri pe rfor rnantelor ;activitati deosebite In exploatare im puse de functiunile constructiei ( degajari detem peratura, de zgom ot, de mediu m as iv, vibratii, etc.)

Fiecarui criteriu asociat i se atribuie un punctaj p(i) de la 0 la 6, functie d e niv elu lapreciat al influentei criteriului ( 0- inexistent; 1- redus, 2- mediu, 4- apr ec ia bil, 6 -r id ic at)deterrninand apoi punctajul mediu pen) pe factorul determ inant ( n = I . .. 6):

P(n) . k(n) = (Ipti) /n(i)ken) - coeficient de unicitate cu valoarea 1, de regula dar cu valoarea maxima 2 pentruconstructii obisnuite ( structural sau a functiunilor uti Iitare) declarate m onum ente istorice saud e a rta ;n(i )=3 - num arul criterilor asociate

Punctajul total ca si suma punctajelor obtinute pe factorii deterrninanti incadreazaconstructiile in categorii de irnportanta ( ~ 30 - categoria exceptionala; 18 ... 29 - categoriadeosebita; 6 . .. 17 - categoria norrnala; :::;5 - categoria redusa) .

B. Clasel e cons truc ti il orC lasele constructiilor (categorii de im portanta specifice) privesc constructiile (sau parti ale

acestora) numai sub anumite aspecte specifice ( actiunea seisrnica, sensibilitatea la vant si zapada,pericolul de incendiu si rezistenta la foe, aglom eratea cu persoane etc).

19


20/31


Exista, spre exemplu situatii cand constructii de categorie de irnportanta normala ~a fieincadrate In clase de irnportanta deosebita si invers.

Se prezinta In continuare cateva clasificari a constructiilor din punet de vedere al elaselorspecifice.

Din punet de vedere al proiectarii si asigurarii la actiunea seisrnica constructiile seincadreaza In urmatoarele clase de importanta :Clasa I - Constructii de importanta vitala pentru societate, a caror functionalitate in timpulcutremurului ~i imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral.

spitale, statii de salvare, statii de pompieri.Cladiri pentru unitati administrative, centrale si judetene, cu rol de decizie Inorganizarea masurilor de urgenta dupa cutremure.Cladiri pentru comunicati i de interes national si judeteanUnitati de producere a energiei eleetrice din sistemul nationalCladiri care adapostesc muzee de importanta nationala

Clasa II - Constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avandu-sein vedere consecintele acestora:

celelalte cladiri din domeniul ocrotirii sanatatiiscoli, crese. Gradinite, camine pentru copii, handicapati, batraniCladiri care adapostesc aglorneratii de persoane; sali de speetacole artistiee ~Isportive, biserici, centre comerciale importanteCladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebiteCladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari desubstante toxice.Cladiri industriale care adapostesc echipamente de mare valoare economica.Depozite cu prod use de strica necesitate pentru aprovizionarea de urgenta apopulatiei.

Clasa III - Constructii de importanta norrnala (constructii care nu fac parte din c1asele I, IIsauTV)

cladiri de locuit, hoteluri, camine ( cu exceptia celor din c1asa Il)constructii industriale ~i agrozootehnice curente.

Clasa IV. - Constructii de importanta redusa:constructii agrozootehnice de importanta redusa ( de ex.: sere, constructii parterdiverse pentru cresterea animalelor ~i pasarilor, etc.)constructii de locuit parter sau parter si etajalte constructii civile ~i industriale care adapostesc bunuride mica valoare si In carelucreaza un personal restrans.

in anumite situatii, unele componente ale cladirilor, inclusiv instalatii si echipamente aleacestora, se pot incadra In clase de irnportanta diferite de cea a restului cladirii.

Din punet de vedere a riscului seismic, in sensul efectelor probabile ale unor cutremureasupra constructiilor existente se stabilesc 4 clase de rise :

20


21/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1 - Probleme genera IeClasa RsI - constructii cu rise ridicat de prabusire la cutremure avand intensitatile

corespunzatoare zonelor seism ice de calcul ( cutrem urul de proiectare);Clasa RsII - constructii cu p robab il it at e redusa de prabusire dar la care sunt asteptatedegradari structurale m ajore la cutrem urul de proiectare;Clasa RsIII - constructii la care sunt asteptate degradari structurale care nu influenteazasemnificativ siguranta structurala dar degradari Ie elementelor nestructurale sunt importante, lacutr emu ru l d e p ro ie cta re ;Clasa RsIV - constructii la care raspunsul seism ic este sim ilar cu ee l al constructiilor no ipro iectate la cutremuru l de p roiec tare.

Din punct de vedere a sensibilitatii la actiunea vintului constructiile pot fi de :Categoria C1 - constructii curente putin sen sibile la actiunea vantului ;Categoria C2 - constructii curente sensibile la actiunea vantului ( cladiri ina lte , stru ctu ri siparti usoare de constructi i, turnuri, cosuri de fum , galeri i de transport etc);

Categoria C3 - constructii care ridica p ro bleme sp ec ific e dat or ita c ornple xi ta ti i c or nport ar iila actiunea vantului (antene T v, turnuri de televiziune, cosuri de fum cu Inaltime mare, estacade cudeschideri si inaltim i m ari etc. )

Din punct de vedere al protectiei la foe, functie de sarcina terrnica ~i destinatiec on stru ctiile p ot f cu pericol mare, mediu sau redus.

BIBLIOGRAFIE1. Legea nr. 1011995 privind calitatea In constructii, M . O f. 12/20052. Hotarirea G uvernului nr. 76611995 pentru aprobarea unor regulam ente privind calitatea

In con struc tii, M .O f . 532/19973. H . G . nr. 766/1997 - Regulament privind stabilirea categoriei de irnportanta ac on stru ctiilo r, M .O f . 3 52 /1 99 74. H .G . nr. 76611997 Regulament privind conducerea si a sig ura re a c alita tii In c on stru ctii,

M .O f . 3 52 11 99 75. Legslatia privind Calitatea In constructi i si atestarea conforrnitati i produselor pentruconstructii. Vol 1,2 , E d. M AT RIX ROM , Bucuresti, 20056. N orm ativul pentru proiectarea antiseisrnica a constructiilor de locuinte, social- culturale,

agrozootehnice si industriale-PIO O / 92, B uletinul C onstructiilor, V ol. 1-2,19927 . Radu V., Curteanu D. - Managementul proiectelor de constructii, E d. E conornica,B uc ure sti, 2 00 0

21


22/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1- Probleme generale1.6.Metode de evaluare a constructiilor si terenurilor

1.6.1. Consideratii generaleIm obilele form ate din terenuri, cladiri si constructii, reprezinta 0 cornponenta im portanta a

m ijlo ac elo r fix e d in p atrim on iu l societatilor com erciale sau persoanelor fizice.D im ensionarea valorii patrim oniale irnplica reconsiderarea valorii fiecarui element

com ponent al acesteia, prin prism a utilitatii reale de moment, ca s i c erin te lo r d ez vo lta rii viitoare. E areprezinta un criteriu important In stabilirea strategiei activitatii fiind un factor ce influenteazah ota ra to r p osib ilita tile si d ire ctiile d e d ez vo lta re .

Pentru specificul activitatii de evaluare a lucrarilor (imobile) de constructii, 0 conditieesentiala In obtinerea de rezultate corecte, corespunzatoare realitatii fizice si econom ice, este analizarezultatului obtinut In urma calculelor econom ice, compararea sa cu multimea altor rezultate Inoperatii similare, incadrarea acestuia In contextul general al p re tu lu i p ie te i. Aceasta analiza cere dinpartea evaluatorului, stapanirea intr-un inalt grad a pregatiri i profesionale specifice, dar si a uneia semene a a na liz e.

S e pot rnentiona ca obligatorii pentru evaluator In dom eniul im obiliar, urmatoarele :a. - cunoasterea ~i mai ales aplicarea In mod obiectiv a normelor tehnice legate de

alcatuirea tehnico-constructiva a constructiilor ~ i terenuri lor de to a te categori iIe ;b. - cunoasterea duratei de viata si exploatare a constructiilor ;c. - cunoasterea capacitatii de utilizare a terenurilor ;d. - informarea permanenta asupra evolutiei tehnico-econom ice a activitatii de constructii-

montaj si de prornotie imobiliara ;e. - cunoasterea normelor tehnice de calcul a stabilitatii ~i rezistentei constructiilor, de

comportarea In timp a acestora ;f. - cunoasterea modului de intocrnire a docurnentatiilor economice ale activitatii deconstructii-rnontaj, a ponderii capitolelor de cheltuieli specifice ale acesteia In to ta lu l d ev iz ulu igeneral;

g. - informarea perrnanenta asupra variatiei valorilor bazei de calcul, rezultate In urm amodificarilor In prevederile legale de incadrare In domeniu, sau In urrna evo lu ti ei pe p ia ta p re tu ri lo r

h. - cunoasterea metodologiilor de evaluare si alegerea celei mai indicate, in cazul inanaliza, functie de gradul tehnico-econom ic cerut de beneficiar ;i. - respectarea termenelor c on tra cta te p en tru e fe ctu are a operatiilor .1.6.2. Valoarea constructiilor1. Valoarea de piatiiReprezinta suma estimata pentru care un activ / bun material ar putea f schimbat la dataevaludrii intre un curnparator hotarat si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie echilibrata, dupa un

marketing adecvat, In care fiecare parte a actionat In cunostinta de cauza, prudent ~i laraconstrangeri (SEV 4.03) .E ste valoarea stabilita corespunzator calculului tehnic, cu corectiile aduse de inforrnatiile

p rivin d niv elu l tran za ctiilor pe p iata lib era, influ en tate d irect d e a ctiu ne a ce rerii-o ferte i.

22


23/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1 - Probleme genera Ie

Aceasta valoare este variabila in functie de momentul evaluarii si de conditiile concreteexistente la un m om ent dat, in tendintele actiunii pietei libere.

E ste de fapt valoarea reala la care un obiectiv poate f m aterializat in actiunea de vanzare-cumparare.

2. Valoarea de inlocuireE ste valoarea reala tehnica, caracteristica tipului de constructie In analiza, calculata prin

aplicarea m etodologiei ce ia in considerare dim ensiunile, caracteristicile tehnico-constructive sidotarile obiectului, ca si preturile unitare pentru categoriile de lucrari.In m etodologiile aplicate poate f :- valoarea de inlocuire initiala ( la punerea in functiune ) ;

- valoarea de inlocuire actualizata ( la un moment dat ) .Rezulta, in functie de metodologia de calcul aplicata, prin calcule tehnico-economice, sau

prin metode de comparatie si grila de date valorice .3. Valoarea de investitieReprezinta valoarea incorporata In obiectul de analiza, la momentul punerii in functiune,

Pentru acel m om ent, este egala CLI v alo are a d e inlo cu ire in itiala.Se stabileste prin :

an te ca lcu la re =deviz lucrare (D .C .L . , D .A .S.F ., Deviz oferta )post cal cu la re = situati i de lucrari real executate .

In general, in conditii contractu ale normale, variatia intre cele doua cai de stabilire este de5% d in to ta lul v alo rii.

In conditiile variatiei preturilor pe perioade determ inate ( inflatii cu rate de peste 5-7% pean ), valoarea de investitie este legata direct de durata de executie, necesitand calcule In consecinta,4. Valoarea de lichidareE ste valoarea m inim a la care obiectul in analiza poate f va lorific at p e p iata lib era.

Se stabileste prin scaderea din valoarea de inlocuire actualizata, a valorii rezultateincorporate In urma exploatarii in timp a obiectului; in final se corecteaza cu aplicarea conditiilorconcrete de valorificare corespunzatoare pretului de piata.

E ste influentata direct de strategia stabilita in actiunea de valorificare a obiectului.5.Valoarea de concesionareConform specifica] iei de term en, este valoarea calculata pentru concesionarea in folosinta a

ob iec tu lu i pe 0 anum ita perioada, cu stabilirea de redevente periodice (luna, an, etc.).A re la baza valoarea de inlocuire actualizata, corectata cu criteriile valorii de piata, din care

se sta bile ! te p erio ad a tota l a de amo rtiza re.In general pentru constructii, durata de amortizare luata in considerare este de 15-25 de

ani, functie de im portanta, conditii de plata, caracteristici tehnico-constructive, parteneri in afacere,conditii speciale de colaborare, etc.

1 .6 .3 . Analiz a con str uc tiilo rE fectuarea lucrarii de evaluare im plies 0 analiza foarte atenta si detaliata a obiectului in

analiza.Pentru realizarea acestui deziderat, evaluatorul expert efectueaza 0 serie intreaga de

activitati, cum sint :

23


24/31


a) - inspectia in teren : are drept scop cunoasterea generals ~i detaliata a obiectului, aconditiilor generale de am plasare, a dotarilor s pe cif ic e d ir ec te si indirecte generale, a starii tehnice, aspecificului activitatii desfasurate, etc.;b) - descrierea obiectului: realizeaza caracteristicile specifice, stand la baza incadrariitehnice a obiectului In m etodologia de calcul ; de asem enea, prezinta obiectul din punct de vederetehnico-constructiv;c) - miisuriitori: indiferent de metoda de evaluare adoptata, o bie ctu l tre bu ie masurat Intotalitatea sa; de asem enea, functie d e me to do lo gie , sint necesare rnasuratori pentru categoriilespeciale de com ponente ale obiectului, ce intra In calculul de evaluare.

Masuratorile se executa cu m ijloace manuale normale sau cu instrumente de specialitate,fiecare dimensiune fiind verificata prin confruntare cu docurnentatia tehnica a obiectului (dadexists).

d) - incadrarea in ansamblul general de amplasare # activitate:In v ed er ea calcularii valorii de piata, este im portant a se stabili si cunoaste elem entele de

incadrare in ansam blu, care sunt:- zona de am plasare, functie de destinatia obiectului;- dotarea am plasam entului cu trasee, m ijloace de transport in com un;- poluare de zona sau l oc ala (f iz ic a, c hi rn ic a, etc.);- dotarea cu retele urbane ~i facilitati de exploatare (drum uri, pavaje, sistem e de paza,

etc.);- o r ien tarea c ard in ala , in fl ue nta s a a supr a exp lo ata rii;- a rnbianta med iu so cia l;- a lte c ara cte ristic i lo ca le .

1.6.4. Metode de evaluareM etodele de evaluare general cunoscute ~i apl icate in R om ania In prezent, sunt:

- m etoda prin cornparatie;- m etod a estirn arii co stu rilo r d e in lo cu ire ;- m e to da estimarii p ri n veni tu ri ;- m e to da in dic ilo r.

1.Metoda prin comparatieEs te 0 metoda rapida care necesita 0 baza de date adecvata si se bazeaza p e c ompa ra re acaracter is ti c ilor tehnico-cons tructive s i de dotare ale obiectului analizat, cu alte obiecte cu valoareacunoscuta, care prezinta c ara cte ristic i id en tic e sa u fo arte a pro pia te .

Foloseste 0 baza de date bine pusa la punet si actualizata permanent, deservita de unsistem info rm atio na l fo arte d ez vo lta t p e o rizo nta la.Se foloseste ca 0 metoda rapida de evaluare, ca ~i pentru compararea rezultatelor obtinuteprin alte m etode de baza,2. Metoda estimiirii prin venituri (randament)M etodologie rnoderna, care urrnareste efectuarea In valoarea patrim oniului, a indicelui deeficienta al imobilului.M etoda este relativ nou introdusa In E uropa (cca. 15 ani ), fiind aplicata in special, in cazul

a ctiu nilo r d e a so cie re in tre p arten eri, p en tru ex ploa ta rea im obile lo r.

24


25/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1 - Probleme generaleEste 0 metoda de evaluare cu rezultate pozitive, in special pentru cazurile cand valoarea de

patrimoniu a activului este foarte mica in raport cu rezultatul economic al afacerii (sau situatieinverse).

3. Metoda indicilorMetoda aplicata mecanic In actiuni de evaluare, de nep ro fcsionisti si are un grad de eroare

uneori neacceptabil fata de valorile reale, datorita bazei de plecare in calcul, care nu este corectaplicata.

Pentru profesionisti, care pot aprecia valorile de inventar fata de rnarimea si dotareaobiectului In analiza, erorile metodei pot f reduse la un nivel acceptabil.

Consta practic In multiplicarea pretului de investitie sau achizitie a activului, prin coeficientide corelare a pretului care reflects conditiile concrete din mornentul efectuarii evaluarii, precum ~iuzura fizica reala a acestuia In acelasi moment.

Reprezinta 0 metoda rapids, usor de insusit ~i aplicat, fiind folosita In special, In actiunea deverificare a rezultatelor obtinute prin calculul metodei de baza.

Este metodologia indicata in mod direct de normele si actele normative Hotararii Guvernuluinr. 945/1990, 464,77611991, 26 ,412/1992, 177-179,20611993, 500/94 .

Indicii folositi:- indicele de constructie, calculat de M.L.P.A.T.indicele de relatii constructor-beneficiar, rezultat In urma concilierii intreacestia; - indicele de plata, calculat de C.E.T.(Corpul Expertilor Tehnici), pe bazaexperientei proprii si a inforrnatiilor din actele normative si mijloace mas-media.

Acesti indici au diferente destul de mari, In urma actiunii de natura subiectiva a celor ce-icalculeaza.

4. Metoda valor;; de inlocuire actualizateEste metoda cea mai cornpleta si cea mai bine fundamentata tehnic, care aduce rezultatele

cele mai apropiate de valoarea reala a obiectului.Metodologia asigura analizarea si luarea In calcul a tuturor aspectelor concrete legate de

alcatuirea ~i dotarea obiectului in analiza.Se bazeaza pe 0 cunoastere detaliata a tehnologiei ~i componentelor activitatii de constructii-

montaj, care sta la baza efectuarii clasificarii imobilelor in cadrul actelor normative de sprijin.Are drept baza de porn ire pretul unitar al constructiei specifice In analiza, pret stabilit prin

preluarea pretului de barem si a corectiilor necesare, corespunzator incadrarii constructiei In bazade date oferita de normele tehnice aplicate.

Baza de date tehnice ~i valorile aplicate este reprezentata de Cataloagele de clasificare sievaluare a mijloacelor fixe intocmite de Comisia Centrala de Inventariere ~i Clasificare aMijloacelor Fixe din 1964 si Legea 6211968, completate cu Legea 15/1994, privind durata de viata~i de exploatare.

Deoarece aceste Cataloage sint putin cunoscute, unii evaluatori folosesc diverse metode decalcul a pretului tehnic unitar de barem de pornire. Acest aspect tehnic trebuie avut In vedere debeneficiar la actiunea de contractare a lucrarii de evaluare si la aprecierea pregatirii profesionale aspecialistului.

25


26/31


M etodologia asigura calculul valorii tehnice corespunzatoare fiecarui tip de constructie Inanaliza, aceasta fiind apoi prelucrata prin coeficientii de uzura fizica, de circulatie valorica si deincadrare In amb ia nta d e ex plo ata re .

In m od deosebit, trebuie acordata 0 a ten tie ap arte co eficie ntulu i d e uzura reala, in flu en ta t d e- uzura de vechim e;- stare a t ehnica rea la ;- uzura moral a si de evolutie tehnica;- uzura de intretinere,

Desi metoda nu este indicata expres ca metodologie de lucru In cadrul actelor normative dereevaluare (H G 945, 26, 177 -179,206,500), ea este recunoscuta ca fiind cea m ai exacta si eficientaI n domeniu .

Varianta - cea mai exacts - Metoda devizelor, care reflecta valoarea reala a constructiei "canoua" , cuprinzand cheltuielile directe (m aterial, rnanopera, utilaj), la care se adauga cheltuielilec on ex e, re gia si p ro fitu l.Gradul de uzura scriptic

DcGus=-xl00%Dusa uDcGus = xl00%Dc+Drunde:

Gus = gradul de uzura scriptic Du = durata de utilizare (ani, luni) De = durata de utilizare consurnata (ani) D r = durata de utilizare rarnasa (ani) Du = D.S .N . - durata de serviciu normata, conf. L 621 1968= D.U .N . - durata de utilizare norrnata, conf. L 151 1994 si H GR 266/]994.

Dr = Dur = ( 1 - Dc )XD.u .N.D.S.N.Relatia de calcul detaliata:

k kIVci- IVraiGus = ;=1 1=1 xl00

kIVci;=1unde:

K = nr. D e com ponente structurale ale cladirii Vci = v alo ar ea componen te i ia const ructi ei Vrai = valoarea rarnasa de am ortizat a com ponentei i.

Exemplu de calcul:Cladire cu 3 etaje, parter ~i subsol, an PIF - 1967 .

26


27/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1 - Probleme generaleStructura de rezistenta: fundatie continua din beton sim plu sub pereti ~i fundatii izolate din

b.a. sub stalpi, structura in cadre (stalpi si grinzi din b.a) Inchiderile sunt alcatuite din peretiiexteriori de 37 ,5 em , cei interiori despartitori fiind de 15 cm . Plansee sunt din beton armat.A coperisul: sarpanta din lem n, cu invelitoare din tigla tip solzi.

Pardoseli din beton simplu, sclivisit si partial parchet la subsol, iar la etaje: holuri dinm ozaic, parchet in spatiile de depoz it ar e carti.

D.S.N . = 100 ani,D .U .N . = 50 ani.De = 2005 - 1967 = 38 ani

Gu, =38: 100=38%Dr = Dur = ( 1 - 38/100) X 50 = 31 ani

GU2= 3 81 (3 8 + 31) x 100 = 55% !!! > 38%1.6.5. Surse de informatii necesare in evaluareaconstructiilor

In re aliz are a operatiunilor de evaluare, indiferent de m etodologia aplicata, operatoriiapeleaza la 0 bibliografie deosebit de variata, dar absolut necesara pentru intocm irea lucrarilor.P rinc ip alele titlu ri b ib lio gra fic e :- Hotarflrl de Guvern nr. 449, 608, 945, 1109, 1355 I 1990,

464,776,834/1991,26,412/1992,177-179,206/1993,500/1994.983 I 1998 si 95 I 1999

- Decrete a le P re se din te lu i R ep ub lic ii n r.9 3 /197 7, 216/1981,256/1 984, 61 11990 ;- Cataloage de preturi unitare si c la sific are a le C .C .I.M .F . 1 1 96 4;- Indicatoare de norme de deviz , seria 1981;- Legea 62 11968 ~i 15 I 1994, privind durata de serviciu In exploatare;- Legea 10/1995 a Calitatii lucrarilor de const ructi i;- Buletine Statistice period ice ale C om isiei N ationale de Statistics;- Buletine tehnice ale com isiei tehnice ale C .E .T . din R om ania;- Ordinele nr. 4D , lIN 11990, IO N 11991, 34N 11998 ale M LPAT ;- Norrnele de reevaluare n r. 7 1-9 06 II 9 92 ,2 66 5 11992 ~i 1884511997 ale M F;- Cataloage de preturi pentru lucrari de constructii-montaj, pentru populatie RpC , RpE ,Rpl, RpS, RpG , RpAc I 1 982;- Standarde P rofesionale E uropene A probate pentru E valuarea Proprietatilor lm obiliare-ANE V AR + fR O V A L 1998 (eng!. original 1997 )- Catalog de STANDARDE , RE CO MANDARI, NO TE ale ANE V AR- E valuarea m ijloacelor fixe, C -tin C otovanu, P . N istor A NE VAR -1995- A lte norme si docurnentatii tehnice de elaborare a proiectelor ~i de incadrare tehnico-econornica a constructiilor.

27


28/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1 - Probleme generale1.6.6.Evaluarea terenurilor

1.Metoda conform HGR 834/1991Vt =Vb x (1+N) x K

unde: Vt = v alo ar ea te re nu lu iVb = valoarea de baza a terenului determ inata ca lim its la un nivel de 495 lei/mp. ( 5 lei/mp x

99 ani perioada de concesionare )K = coef. de actualizare (raport $/Ieu fata de 25.05.1992 cand 1$ =6351ei )(1+ N ) = coef. de corectie a valorii de baza, N ::: 9 este suma notelor acordate pe

b az a d e c rite rii.sau dupa aparitia HGR 500/1994 :Vt =Vb x ( 1 + N ) x 8,873 x Ko

Ko = coef. de actualizare, fata de 30.05.1994 cand 1$ = 1677 leiSau dupa aparitia HGR 983/1998 + HGR 95 /1999 :

Vt =Vb x ( l+N) x 8,873 x 7,352 x K,K, = coef. de actualizare, fata de 30.06.1998 cand 1$ = 8610 lei

CRIT ER II PE NT RU DE PART AJARE A E VALUARfI T ERE NURILO RNota acordataCRITERIUL NOTA

a) C ategoria local itati i- Sat 0,1 -- Sat resedinta de com una 0,2 -- Oras 0,4 -- Municipiu 0,6 -- Municipiu resed. d e judet 1,0 1,0- Munic ip iu l B uc ure sti 1,5 -b) Pozitia terenului fata de accesulla retele de

transport - T r an sp or t ru tie r 0,2 0,2- T r an sp or t fe ro via r 0,3 0,3- T r an sp or t flu via l 0,5 -- T ransport maritim 0,5 -- T r an sp or t a eria n 0,5 0,5c )E c hip area teh nic o-e dilitara a z on ei- Retele de apa - canal 0,5 0,5

28


29/31


- Retele de energie electric 0,5- Retele de energie termica 0,5- Retele de gaze naturale 0,5- Retele telefonice 0,5- Retele de transport urban 0,5

d)Amplasarea terenului- In afara local itatii- In zona periferica a local it.- In zona mediana a localit.

0,50,50,50,5

- In zona central a

0,00,50 , 81 , 0

0 , 7

e)Functiile economice si caracteristicilesociale ale localitatii

- Activ. preponderent agricol- A ctivo limit.ind.iprest.serv.- F-ctii economice complexe

0 , 5 -0 , 8 -1 , 0 1 , 0- 1 , 5 -- 1 , 0 -0 , 5 0 , 5

f)Restrictii de folosirea teren. conf. PUG- Functie incompat. cu PUG- F. compat. cu restrictii- F. compatibila cu PUG

g) Caracteristici geotehnice ale terenului- Normale 1 , 0 1 , 0- Dificile de fundare - 0 , 2 -- Necesita desecari - 0 , 5 -- Instabil, alunecari - 0 , 7 -h) Terenuri poluate eu reziduuri- Gazoase - 0 , 3 -- Solide - 0 , 5 -- Lichide - 0 , 7 -TOTAL N 7 , 7

2. Metoda bonitatiiVt =Kx(A+S+G+T+E+Tf+D+B+R+C+V+P)xM xF xGs xH xGo Xcr xU xZ

unde : K =coef. de actualizare ( 1$ = 6 3 5 lei)A = valoarea de baza a terenului ( HGR 41211992 )S = pozitionarea terenului fata de inst. sanitareG =" "" gazeT = idem termoficareE = idem electriceTf'= idem telefonD = tipul de drum la care are acces terenul ( % din A )B = proportii si orientarea terenului ( % din A )

29


30/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICap. 1- Probleme generaleR = restrictii d e fo lo sire co nfo rm p lan ulu i u rb an istic( % din A )C = suprafa I a adecvata sau nu In cadrul urban ( % din A )V = aspectul urbanistic si estetic al im obilelor vecine , calitatea locatarilor si gradullor de incadrare sociala (% din A)P = poluare ( % din A )M = ponderea terenului con struibil fata de intregul te re n e va lu atF = co ef. p riv in d n atu ra teren ulu iGs = coef. privind gradul seism ic al zoneiH = coef. priv ind regim ul de inaltirne construibilGo = a x b coef. privind starea terenului (grad de ocupare )Cr = a x b, coef. special de respingere datorita unor cauzeju ri dic e s oc ia leU = u ti li za re a t er enu lu iZ=coef de zona, indiferent de utilizarea terenului

PARAME TRI DIN FO RMULA DE CALCULPARAMETRU VALORI

K 51,79A 14.715S 16,7%=2457G 16,7%=2457T 3,35%=493E 6,7%=986T f 3.4%=500D 16,7%=2457B 13%=1913R 0C 5%=736V 0P 0M 1,00F 1,00Gs 0,98H 1,0Go 0,95Cr 1,0U 1,0Z 0,85

VALORI/mp 1.095.000USD I mp 33,3Suprafata [mp] 532,0

30


31/31

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIICa . 1 - Probleme enerale

TERENULUI [mil. lei] 582,54

3. Metoda cornparatiei directeS e utilizeaza la evaluarea teren ului liber sau care se con sidera liber pen tru scopul evaluarii.M etoda este cea m ai utilizata si preferata atunci cand exista dat e compar ab il e.Prin aceasta m etoda, preturile si acele inforrnatii referito are la loturi sim ilare, sunt analizate,com parate si corectate functie de asem anari sau diferentieri. E lem entele de cornparatie sunt :

- d rep tu rile d e p ro prietate,- re stric ti i Ie le ga le,- conditiile pietei ( data vanzarii ),- lo ca li za re a,- caracteristicile fizice (suprafata, form a, lungim ea la fatada )utilitatile disponibile,- zo narea,

- cea mai buna utilizare.Se recornanda sa se coreleze rezultatele a doua sau m ai m ulte cornparatii.

4. Metoda valorii de piataE valuarea In conditiile pietei ( SE V 4.03) se bazeaza In general pe analiza unor proprietati

com parabile. Procesul de evaluare ii solicita evaluatorului sa desfasoare cercetari adecvate sirelevante, sa efectueze analize com petente si sa traga concluzii info rm ate ~i fundam entate.In acest proces, evaluatorul nu va accepta date T ara explicatii, dar va lua In considerare toateinforrnatiile de piata pertinente, tendintele m anifestate pe plata, tranzactiile com parabile, alte

in fo rrn ati i. Da ca in fo rrn atii le su nt lim itate, ev alu ato ru l v a p rezen ta ex plicit situatia existents.5. Metode de randament

Vt = Pn / run de : P n = p ro fitu l n et

r = rata neutra de capital iza re = 8%Pn = ( Vb - C e ) x ( 1 - Ip / 100 ),

unde : Vb = valoarea veniturilor brute realizate intr-un an de exploatare a terenului.Ce = v alo area to ta l a a cheltuielilor cu terenul evaluat, intr-un anIp = im po zitu l p e p ro fit.

6. Metode combinateVt = K x Vp + ( 1 - K) x Vr

unde : Vp = v alo are a d ete rrn in ata co nf. meto de lo r p atrimonialeV r = v alo area d eterrn in ata co nf. m eto dei d e ran dam en t

K = coef. In functie de activitatea desfasurata pe terenul evaluat

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	flavia-dunes
View:	228 times
Download:	0 times

Managmentul Proiectelor de Constructii

Documents