managementul riscului

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ

ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL

Ec. Lidia IONESCU (căs. MÂNDRU)

CERCETĂRI PRIVIND EVALUAREA RISCULUI ÎNTR-UN SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT CALITATE - RISC

PENTRU SOCIETĂŢILE INDUSTRIALE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: PROF.DR.ING. ION POPESCU

BRAŞOV 2010

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV RECTORAT

Bdul Eroilor nr.29, Braşov, 500036, tel.+40268413000, Fax +40268410525

ww.unitbv.ro

COMPONENŢA COMISIEI DE DOCTORAT

Numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov Nr. 4298 / 15.10.2010

PREŞEDINTE: - Prof.univ.dr.ing. Nouraş Barbu LUPULESCU

DECAN – Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial

Universitatea „Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: - Prof.univ.dr.ing. Ion POPESCU


REFERENŢI: - Prof.univ.dr.ing. Constantin OPREAN

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

- Prof.univ.dr.ing.ec. Constantin MILITARU Universitatea „Politehnica” din Bucureşti - Prof.univ.dr.ing. Valentin DIŢU


Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 25 noiembrie 2010, ora 11, Corpul V,

Universitatea „Transilvania” din Braşov, Sala III 6, Str. Mihai Viteazul nr.5.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi în timp

util pe adresa Universităţii „Transilvania” din Braşov, Secretariat, Serviciul Doctorat.

”TRANSILVANIA” UNIVERSITY OF BRAŞOV FACULTY OF TEHNOLOGICAL ENGINEERING

AND INDUSTRIAL MANAGEMENT

Ec. Lidia IONESCU (căs. MÂNDRU)

RESEARCH ON RISK ASSESSMENT IN A QUALITY-RISK INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM

FOR INDUSTRIAL COMPANIES

SUMMARY OF PHD THESIS

SCIENTIFIC COORDINATOR Prof. PhD. Eng. ION POPESCU

BRAŞOV 2010

Cercetări teoretice şi studii de caz privind evaluarea riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile industriale

Ec. Lidia IONESCU-MÂNDRU – Rezumatul tezei de doctorat 3

PREFAŢĂ

Calitatea reprezintă o parte integrantă a competitivităţii iar extinderea pieţei europene a facut

ca ţările în dezvoltare sau cu economii în tranziţie să se confrunte cu dificultăţi în creşterea calităţii

bunurilor şi serviciilor oferite. Cu ajutorul sistemelor de management al calităţii organizaţiile îşi pot

atinge obiectivele cu privire la calitate cel mai important fiind acela de a satisface necesităţile şi

aşteptările explicite şi implicite ale clienţilor. Activităţile care se desfăşoară în cadrul societăţilor

comerciale cu profil industrial sunt supuse riscurilor, acestea din urmă fiind mai mult sau mai puţin

cunoscute, mai uşor sau mai greu de evitat şi putând avea consecinţe mai mult sau mai puţin grave.

Un management proactiv al riscurilor permite luarea de decizii optime în condiţii de risc şi

incertitudine iar insuficienta cunoaştere a riscurilor, evaluarea lor greşită va afecta în mod direct

rezultatul final al activităţilor desfăşurate. Un management integrat calitate-risc va permite

simplificarea sistemelor de management deja existente în cadrul unei firme, va contribui la creşterea

beneficiilor aduse de fiecare sistem în parte, va facilita optimizarea consumului de resurse utilizate

şi totodată va face posibilă reducerea costurilor de menţinere a mai multor sisteme de management.

În concluzie este imperios necesar ca în cadrul societăţilor comerciale cu profil industrial (şi

nu numai) să se pună accent pe conştientizarea faptului că un management integrat calitate-risc

eficient va contribui la fructificarea la maxim a potenţialului real al organizaţiilor, permiţând

integrarea cât mai rapidă a acestora în mediul de afaceri.

*

* *

Doresc să adresez, pe această cale, mulţumiri domnului Prof.univ.Dr.Ing Ion Popescu, în

calitate de conducător de doctorat, pentru îndrumarea ştiinţifică de-a lungul perioadei de elaborare

şi finalizare a prezentei lucrări.

Recunoştinţa autorului se îndreaptă şi spre conducerea Universităţii „Transilvania” din

Braşov, Facultatea de Inginerie Tehnologică precum şi corpului profesoral de la catedra T.C.M.,

pentru sprijinul acordat pe întregul parcurs al realizării tezei de doctorat.

Aduc de asemenea mulţumiri tuturor celor care, direct sau indirect m-au ajutat, încurajat şi

stimulat pentru finalizarea acestei lucrări.

Nu în ultimul rând mulţumesc familiei pentru dragostea, sprijinul, răbdarea şi încrederea

acordată.

Braşov, noiembrie 2010 Autorul.



CUPRINS Prefaţă................................................................................................................................ Cuprins............................................................................................................................... Introducere......................................................................................................................... 1. CONSIDERAŢII ASUPRA STADIULUI ACTUAL AL CERCETĂRILOR

PRIVIND EVALUAREA RISCULUI ÎNTR-UN SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT CALITATE-RISC PENTRU SOCIETĂŢILE INDUSTRIALE.......................................................................................................... 1.1 Consideraţii teoretice privind managementul calităţii.....................................

1.1.1 Evoluţia în timp a conceptului de calitate. Orientări actuale în definirea calităţii .......................................................................................................

1.1.2 Evoluţia sistemului de management al calităţii............................................. 1.1.3 Sistemul de management al calităţii conform ISO 9000............................... 1.1.4 Documentaţia sistemului de management al calităţii.................................... 1.1.5 Auditul calităţii............................................................................................. 1.1.6 Certificarea şi acreditarea sistemului de management al calităţii.................

1.2 Aspecte privind managementul riscului............................................................ 1.2.1 Riscul: concepte şi criterii de clasificare a riscului....................................... 1.2.2 Factorii determinanţi ai riscului.................................................................... 1.2.3 Structura procesului de management al riscului........................................... 1.3 Noţiuni privind societăţile comerciale cu profil industrial............................... 1.3.1 Definirea noţiunii de societate comercială cu profil industrial..................... 1.3.2 Societatea comercială industrială ca sistem.................................................. 1.3.3 Funcţiile societăţilor comerciale cu profil industrial.................................... 1.4 Analiza corelaţiei calitate-risc în procesele economico-industriale.................

1.4.1 Definirea corelaţiei calitate-risc în procesele economico-industriale........... 1.4.2 Modalităţi de evaluare a incertitudinii.......................................................... 1.4.3 Conceptul de management integrat calitate-risc........................................... 1.5 Concluzii...............................................................................................................

2. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT.............................................................. 2.1 Tendinţe actuale ale cercetărilor în domeniul evaluării riscului şi al

managementului integrat calitate-risc............................................................... 2.2 Delimitarea domeniului de cercetare................................................................. 2.3 Obiectivele tezei de doctorat...............................................................................

3 STUDII ŞI CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL INTEGRAT CALITATE-RISC PENTRU SOCIETĂŢILE COMERCIALE CU PROFIL INDUSTRIAL.....................................................................................

3.1 Studiu privind managementul calităţii societăţilor comerciale industriale.... 3.1.1 Calitatea produselor industriale....................................................................

3.1.2 Metode şi tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii.................................. 3.2 Studiu privind managementul riscului la nivelul societăţilor industriale......

3.2.1 Concepte privind managementul riscului industrial..................................... 3.2.2 Sistemul decizional al organizaţiei............................................................... 3.2.3 Optimizarea deciziilor în condiţii de risc şi incertitudine............................. 3.2.4 Strategii de prevenire a riscurilor.................................................................

3.3 Proiectarea sistemului de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial......................................................... 3.3.1 Etapele proiectării şi implementării sistemului de management al calităţii

în cadrul unei societăţi comerciale cu profil industrial................................ 3.3.2 Factorii critici în implementarea sistemului de management al calităţii.......

3/3 4/4 8/6 11/9 11/9 11/9 14/10 20/- 30/- 32/- 36/- 40/11 40/11 43/- 45/12 52/15 52/15 54/15 55/16 61/16 61/16 66/- 68/18 69/18 71/19 71/19 72/19 73/19 75/21 75/21 75/21 85/25 95/26 95/26 101/- 102/27 105/- 106/28 106/28 110/29



3.3.3 Managementul riscului în calitate…………………………………………. 3.4 Concluzii………………………………………………………………………...

4 STUDII ŞI CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND EVALUAREA RISCULUI ÎN ACTIVITATEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE CU PROFIL INDUSTRIAL............................................................................................

4.1 Evaluarea riscului la nivel macroeconomic. Influenţa riscului de ţară asupra activităţii societăţilor comerciale cu profil industrial..........................

4.1.1 Evaluarea riscului la nivel macroeconomic.................................................. 4.1.2Influenţa riscului de ţară asupra activităţii societăţilor industriale................ 4.2 Conceptul şi evaluarea riscului la nivel microeconomic. Metode de

evaluare a riscurilor în activitatea societăţilor industriale............................. 4.2.1 Conceptul, factori de influenţă şi indicatori de evaluare a riscului

economic...................................................................................................... 4.2.1.1 Definiţia riscului economic, factori de influenţă, tipologie ............. 4.2.1.2 Indicatori de evaluare a riscului economic la nivel microeconomic.

4.2.2 Evaluarea riscului financiar........................................................................... 4.2.2.1 Conceptul de risc financiar, tipologie............................................... 4.2.2.2 Indicatori de evaluare a riscului financiar......................................... 4.2.3 Evaluarea riscului global al firmei din perspectiva riscului economic şi

financiar....................................................................................................... 4.2.4 Evaluarea riscului de faliment....................................................................... 4.2.4.1 Definiţie, consideraţii generale cu privire la riscul de faliment........ 4.2.4.2 Indicatori de evaluare a riscului de faliment..................................... 4.2.5 Evaluarea riscurilor juridice contractuale..................................................... 4.2.5.1 Riscuri legate de nerespectarea obligaţiilor contractuale.................. 4.2.5.2 Riscul în contractul de vânzare-cumpărare.......................................

4.3 Echipa de evaluare a riscurilor ce pot interveni în activitatea societăţilor comerciale cu profil industrial............................................................................

4.4 Regruparea principalelor categorii de riscuri după funcţiile unei societăţi comerciale cu profil industrial............................................................................

4.5 Aplicaţii soft utilizate în evaluarea riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale industriale.......................

4.6 Concluzii............................................................................................................... 5 STUDII DE CAZ PRIVIND EVALUAREA RISCULUI ÎNTR-UN SISTEM

DE MANAGEMENT INTEGRAT CALITATE-RISC PENTRU SOCIETĂŢILE COMERCIALE CU PROFIL INDUSTRIAL............................ 5.1 Studii de caz privind evaluarea riscului pentru societăţi comerciale

industriale aflate în dificultate............................................................................ 5.1.1 Studiu de caz la S.C. Alpha S.A.................................................................... 5.1.2 Studiu de caz la S.C. Delta S.A.....................................................................

5.2 Studiu de caz privind evaluarea riscului pentru o societate comercială industrială profitabilă S.C. Beta S.A. ................................................................

6 CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII PERSONALE, DEZVOLTĂRI VIITOARE ŞI MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR CERCETĂRII............................................................................................................ 6.1 Concluzii generale................................................................................................ 6.2 Contribuţii personale........................................................................................... 6.3 Dezvoltări viitoare în domeniul abordat............................................................ 6.4 Modalităţi de valorificare a rezultatelor cercetării...........................................

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. ANEXE CU REGIM RESTRICTIV LIMITAT..........................................................

115/29 134/- 135/33 135/33 136/33 140/- 141/33 141/33 141/33 144/33 149/35 149/35 151/35 155/36 156/36 156/36 158/36 166/- 166/- 166/- 168/37 168/38 175/39 184/40 185/40 185/40 185/40 203/44 219/49 235/53 235/53 237/55 238/56 238/57 239/58 255/-



INTRODUCERE

De-a lungul timpului, riscul a reprezentat una dintre cele mai fascinante teme de investigare

şi cercetare. Secolul XX s-a caracterizat printr-o creştere considerabilă a componentei internaţionale

a afacerilor, multitudinea de factori ce intervin în relaţiile economice globale făcând ca mulţi

specialişti să afirme că, în prezent, afacerile tind să devină din ce în ce mai riscante.

În contextul mediului de afaceri actual marcat de globalizarea fenomenelor, de criza

economico-financiară ce s-a extins la nivel mondial, tot mai multe firme se confruntă cu necesitatea

unui management cat mai eficient al riscului prin care să preîntâmpine sau să reducă gradul de

apariţie al unor evenimente imprevizibile ce le-ar putea afecta negativ competitivitatea. Înainte de

începe orice activitate se impune identificarea, evaluarea şi eliminarea/reducerea riscurilor pe cât

posibil, acceptându-se doar acele riscuri care nu afectează decât în mică măsură activitatea firmei.

Insuficienta cunoaştere a riscului, evaluarea sa greşită, lipsa unei protecţii adecvate va afecta în mod

negativ rezultatul final al activităţii desfăşurate.

Unul din domeniile în care riscul poate avea influenţe majore dar mai ales consecinţe grave

este reprezentat de sistemul de management al calităţii. Gestionarea riscului în calitate este deosebit

de importantă întrucât calitatea şi riscul se află într-o corelaţie reciprocă permanentă. Atingerea şi

menţinerea unui nivel de calitate corespunzător precum şi deterioarea calităţii pot genera costuri

foarte mari de aceea este imperios necesară o bună gestionare a riscurilor în calitate prin detectarea

şi tratarea lor sistematică. Noile metode de planificare sistematică a calităţii au apărut ca răspuns la

noile cerinţe cu privire la asigurarea calităţii. Aceste metode trebuie să permită analiza şi eliminarea

defectelor potenţiale încă din stadiul de proiectare a produsului astfel încât să nu se ajungă la

identificarea defectelor abia în faza de producţie sau mai târziu.

Teza de doctorat este structurată în şase capitole, desfăşurându-se pe parcursul a 339 pagini,

ce cuprind 118 figuri, 23 tabele, 94 ecuaţii de calcul, 202 referinţe bibliografice şi 21 de anexe cu

regim restrictiv limitat.

În capitolul 1, intitulat „Consideraţii asupra stadiului actual al cercetărilor privind

evaluarea riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile

industriale” este realizată, pe baza materialului bibliografic studiat, o trecere în revistă a

rezultatelor şi tendinţelor actuale ale cercetărilor referitoare la sistemele de management al riscului,



al calităţii precum şi a sistemului de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale

industriale.

Capitolul 1 este structurat în cinci subcapitole după cum urmează:

Subcapitolul 1.1 „Consideraţii teoretice privind managementul calităţii” redă în şase sub-

subcapitole aspecte privind orientările actuale în definirea calităţii, principiile, cerinţele,

documentaţia sistemului de management al calităţii, auditul calităţii, certificarea şi acreditarea

sistemului de management al calităţii.

Subcapitolul 1.2 „Aspecte privind managementul riscului” redă în trei sub-subcapitole

concepte şi criterii de clasificare a riscului, factorii determinanţi ai riscului, structura procesului de

management al riscului.

Subcapitolul 1.3 „Noţiuni privind societăţile comerciale cu profil industrial” redă în trei sub-

subcapitole aspecte privind definirea şi funcţiile societăţilor comerciale cu profil industrial tratând

totodată acest tip de societate ca sistem.

Subcapitolul 1.4 „Analiza corelaţiei calitate-risc în procesele economico-industriale” redă în

trei subcapitole definirea corelaţiei calitate-risc în procesele economice-industriale, modalităţile de

evaluare a incertitudinii precum şi conceptul de management integrat calitate-risc.

Trecerea în revistă a principalelor aspecte privind evaluarea riscului într-un sistem de

management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial precum şi analiza

stadiului actual al cercetărilor în acest domeniu au permis formularea mai multor concluzii ce sunt

prezentate în subcapitolul 1.5 „Concluzii”.

În urma studiului asupra stadiului actual al cercetărilor privind evaluarea riscului într-un

sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial, în

capitolul 2 „Obiectivele tezei de doctorat” s-au evidenţiat tendinţele actuale de cercetare abordate

în cadrul tezei, obiectivele propuse precum şi delimitările domeniului de cercetare.

Capitolul 3 „Studii şi contribuţii teoretice privind managementul integrat calitate-risc

pentru societăţile comerciale cu profil industrial” este focalizat asupra studiilor şi contribuţiilor în

domeniul abordat fiind structurat astfel:

În subcapitolul 3.1 „Studiu privind managementul calităţii societăţilor comerciale cu profil

industrial” sunt descrise caracteristicile de calitate, factorii de influenţă precum şi indicatorii de

apreciere a calităţii produselor industriale de asemenea fiind detaliate şi metodele şi tehnicile de

îmbunătăţire continuă a calităţii.

În subcapitolul 3.2 „Studiu privind managementul riscului la nivelul societăţilor comerciale

cu profil industrial” sunt prezentate o serie de concepte privind managementul riscului industrial,



corelaţia între atitudinea faţă de risc şi funcţia de utilitate, sistemul decizional al organizaţiei,

optimizarea deciziilor în condiţii de risc şi incertitudine precum şi strategii de prevenire a riscurilor.

În subcapitolul 3.3 „Proiectarea sistemului de management integrat calitate-risc pentru

societăţile comerciale cu profil industrial” sunt specificate etapele proiectării şi implementării

sistemului de management al calităţii în cadrul unei societăţi comerciale cu profil industrial, factorii

critici în implementarea sistemului de management al calităţii precum şi procesul de management al

riscului în calitate.

În Capitolul 4 „Studii şi contribuţii teoretice privind evaluarea riscului în activitatea

societăţilor comerciale cu profil industrial” sunt abordate aspecte privind dimensionarea riscului la

nivel macroeconomic şi microeconomic, fiind totodată expuse metodele de evaluare a riscurilor ce

apar în activitatea societăţilor comerciale cu profil industrial.

În continuarea capitolului este prezentată regruparea principalelor categorii de riscuri după

funcţiile unei societăţi comerciale cu profil industrial.

Totodată este prezentată o aplicaţie soft utilizată în evaluarea riscului într-un sistem de

management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial.

Scopul capitolelor 3 şi 4 este de pregăti baza teoretică necesară pentru realizarea studiilor de

caz prezentate în capitolul 5.

Capitolul 5 „Studii de caz privind evaluarea riscului într-un sistem de management integrat

calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial”cuprinde trei studii de caz: două

studii de caz se referă la societăţi comerciale cu profil industrial aflate în dificultate, celălalt studiu,

la o societate comercială cu profil industrial profitabilă.

În Capitolul 6 „Concluzii generale, contribuţii personale, dezvoltări viitoare şi modalităţi

de valorificare a rezultatelor cercetării”sunt prezentate concluziile generale formulate pe baza

studiilor elaborate, elementele de originalitate ale tezei de doctorat, direcţiile de dezvoltare ale

cercetărilor viitoare precum şi o sinteză a modalităţilor de valorificare a rezultatelor cercetării.

Teza de doctorat se încheie cu prezentarea referinţelor bibliografice ale materialelor

consultate în vederea elaborării prezentei lucrări.



1. CONSIDERAŢII ASUPRA STADIULUI ACTUAL AL

CERCETĂRILOR PRIVIND EVALUAREA RISCULUI

ÎNTR-UN SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT

CALITATE-RISC PENTRU SOCIETĂŢILE INDUSTRIALE

1.1 Consideraţii teoretice privind managementul calităţii

1.1.1 Evoluţia conceptului de calitate. Orientări actuale în definirea calităţii

Un moment important în evoluţia conceptului de calitate îl reprezintă începutul anilor 1900

când firma Ford Motor Company introduce pentru prima dată asamblarea pe bandă rulantă,

trecându-se astfel la producţia de masă şi la standardizarea componentelor automobilului. Aceasta a

determinat asocierea conceptului de calitate cu „conformitatea cu specificaţiile” [MOR06]. În 1914,

Departamentul Inspecţiei Aeronautice din cadrul Royal Flying Corps (Anglia) introduce şi aplică

pentru prima dată conceptul de sistem de calitate stabilind astfel cerinţele de bază privind asigurarea

calităţii produselor. În 1920, Western Electric Co., pune pentru prima dată bazele unui

compartiment de calitate subordonat directorului general [STA00]. Pentru a reduce costurile foarte

mari pe care inspecţia 100% a produselor le presupunea, compania a recurs la aplicarea teoriei

probabilităţilor în verificarea loturilor de produse pe bază de eşantioane bazând-se pe teoria

matematicianului W. Shewhart care a asociat conceptul de calitate cu „variabilitatea proceselor de

fabricaţie”. În 1974 Joseph Juran a emis o definiţie celebră a calităţii şi anume „fitness for use”

adică „adecvat scopurilor de utilizare”. În lucrarea sa „Total Quality Control” , A. Feigenbaum a

considerat ca termenul calitate reprezintă „ansamblul caracteristicilor dobândite în urma

marketingului, proiectării, fabricaţiei şi mentenanţei, care determină gradul în care produsul în

funcţionare sau serviciul va satisface aşteptările clientului”. Astfel clientul împreună cu necesităţile

şi aşteptările sale este plasat în centrul noţiunii de calitate.

Prima definiţie standardizată a calităţii a fost dată în 1987 de către ISO (prin familia de

standarde ISO 9000), calitatea fiind definită astfel: „ansamblu de caracteristici ale unei entităţi

care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface necesităţi exprimate sau implicite”.

A doua revizie, din anul 2000, a familiei de standarde ISO 9000 a condus la o definiţie mai

completă a calităţii şi anume: „calitatea reprezintă măsura în care un ansamblu de caracteristici

intrinseci îndeplinesc cerinţele”.



1.1.2 Evoluţia sistemului de management al calităţii

1.1.2.1 Inspecţia calităţii

Conform [***00], inspecţia reprezintă o „evaluare a conformităţii prin observare şi judecare

însoţite după caz de măsurare, încercare sau comparare cu un calibru”.

1.1.2.2 Controlul calităţii

Conform [***00], controlul calităţii reprezintă „o parte a managementului calităţii

concentrată pe îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate”. Acest concept are la bază acceptarea

ideii lui W. Shewhart conform careia există o variabilitate naturală a rezultatelor unui proces.

Variaţia este determinată de acţiunea factorilor reprezentaţi în figura 1.3 [VAC90], [MAN08].

Figura 1.3 Cauzele variabilităţii proceselor

1.1.2.3 Asigurarea calităţii

Asigurarea calităţii reprezintă „o parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea

încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite” [***00].

1.1.2.4 Managementul calităţii

Managementul calităţii constă din „activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o

organizaţie în ceea ce priveşte calitatea” [***00]. Conform [MOR06], acest sistem de management

are patru elemente componente redate în figura 1.4:

CAUZELE VARIABILITĂŢII PROCESELOR

Factori aleatorii: -Masină-unealtă -Metodă -Materie primă -Mână de lucru -Mediu de lucru

Factori speciali: -dereglarea, uzura maşinii- unelte -neconformitatea materiei prime -modificări excepţionale ale mediului de lucru: variaţii bruşte de temperatură, etc.

Variabilitate naturală Variabilitate accidentală

Nu pot fi eliminaţi în totalitate Pot fi eliminaţi



1.1.2.5 Managementul calităţii totale

Managementul calităţii totale (T.Q.M. – Total Quality Management) reprezintă “un mod

de management al unei organizaţii, concentrat asupra calităţii, bazat pe participarea tuturor

membrilor acesteia şi care vizează un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului precum şi

avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”[***94].

Calitatea totală presupune satisfacerea continuă a cerinţelor clienţilor în condiţiile unor

costuri cât mai mici [PRU00].

1.2 Aspecte privind managementul riscului

1.2.1 Riscul: concepte şi criterii de clasificare a riscului

Una dintre cele mai complete definiţii ale riscului o găsim în Dicţionarul Merriam-Webster's

Collegiate Dictionary, Eleventh Edition [MWD03] unde riscul este definit după cum urmează:

„1: posibilitatea de a pierde sau de a suferi un prejudiciu;

2: cineva sau ceva care crează sau sugerează un pericol (hazard);

3: şansă de pierdere sau de pericol pentru obiectul unui contract de asigurare; de asemenea, gradul

de probabilitate al unei astfel de pierderi;

4: posibilitatea ca o investiţie (stoc sau marfă) să îşi piardă din valoare”.

Managementul riscului reprezintă procesul prin care o organizaţie abordează riscul în mod

sistematic printr-o serie de metode şi proceduri ce au drept scop identificarea, analiza şi tratarea

riscurilor.

Managementul calităţii:

Asigurarea calităţii: „parte a

managementului

calităţii, concentrată

pe furnizarea

încrederii că cerinţele

referitoare la

calitate

vor fi îndeplinite”

Controlul calităţii: „parte a

managementului

calităţii, concentrată pe

îndeplinirea

cerinţelor

calităţii”

Îmbunătăţirea calităţii: „parte a

managementului

calităţii, concentrată pe

creşterea abilităţii de a îndeplini

cerinţele calităţii”

Planificarea calităţii: „parte a

managementului

calităţii concentrată pe stabilirea

obiectivelor calităţii şi care specifică

procesele operaţionale

necesare şi resursele

aferente pentru a îndeplini obiectivele

calităţii”

Figura 1.4 Elementele componente ale sistemului de management al calităţii



1.2.3 Structura procesului de management al riscului

Structura procesului de management al riscului la nivelul întreprinderii poate fi reprezentată

în mod schematic conform figurii 1.17:

Figura 1.17 Structura procesului de management al riscului la nivelul întreprinderii

1.2.3.1 Stabilirea obiectivelor

Stabilirea obiectivelor reprezintă o precondiţie pentru identificarea, evaluarea şi planificarea

răspunsului la risc, fiind structurată conform figurii 1.18:

Stabilirea obiectivelor

Identificarea riscului

Monitorizarea şi controlul

riscului

Planificarea răspunsului

la risc

Evaluarea riscului

- obiective la nivel înalt; - obiective suport pentru misiunea firmei

- obiective la nivel executiv; - obiective de operare, raportare şi conformare cu legislaţia în vigoare

- stabilirea pragurilor (nivelelor) de risc

Obiective strategice

Obiective operaţio- nale

Risc acceptat

Figura 1.18 Stabilirea obiectivelor în managementul riscului



1.2.3.2 Identificarea riscului

În această etapă sunt identificate evenimentele care ar putea să afecteze în mod negativ

capacitatea organizaţiei de a atinge obiectivele propuse, organizaţia trebuind să ia în considerare

atât riscurile interne (pe care le poate controla şi influenţa) cât şi riscurile externe (care nu se află

sub controlul organizaţiei).

1.2.3.3 Evaluarea riscului

A) Analiza calitativă a riscului

a) Probabilitatea şi impactul riscului

Probabilitatea riscului reprezintă posibilitatea ca acel risc să apară [BAP03].

Conform teoriei probabilităţilor, se numeşte probabilitate a evenimentului A (notată cu P(A)) raportul dintre numărul m de rezultate favorabile producerii evenimentului A şi numărul total de n rezultate ale experimentului, considerate egal posibile (toate rezultatele sunt posibile) [CEN99].

n

mAP =)( (1.1)

Impactul riscului indică efectul pe care îl are riscul asupra obiectivelor organizaţiei dacă

acesta se manifestă.

Probabilitatea şi impactul riscului sunt apreciate ca fiind „foarte ridicate”, „ridicate”,

„moderate”, „scăzute” sau „foarte scăzute”.

a) Matricea scorului riscului

Scorul riscului se calculează după formula:

Scorul riscului = Probabilitatea x Impactul (1.3)

Pentru a determina scorurile corespunzătoare fiecărui risc se întocmeşte matricea scorului

riscului conform tabelului 1.3 [BAP03]:

Tabelul 1.3 Matricea scorului riscului

Impactul riscului Probabilitatea

0,05 0,10 0,20 0,40 0,80

0,90 0,05 0,09 0,18 0,36 0,72

0,70 0,04 0,07 0,14 0,28 0,56

0,50 0,03 0,05 0,10 0,20 0,40

0,30 0,02 0,03 0,06 0,12 0,24

0,10 0,01 0,01 0,02 0,04 0,08



Scor < 0,05 – impact scăzut (culoarea verde)

0,05 ≤ Scor < 0,15 – impact moderat (culoarea galbenă)

Scor ≥ 0,15 – impact ridicat (culoarea roşie).

B) Analiza cantitativă a riscului

Prin analiza cantitativă se urmăreşte evaluarea numerică a probabilităţii şi impactului

fiecărui risc asupra obiectivelor organizaţiei. În acest scop sunt utilizate mai multe tehnici

cantitative cum sunt metoda arborilor de decizie şi simularea Monte Carlo [BAP03].

a) Metoda arborilor de decizie

Cu ajutorul aceste metode sunt reprezentate deciziile şi evenimentele aleatoare aşa cum sunt

ele percepute de către decidenţi, conform figurii 1.19 [NIV99], [MAN09e]. Pentru fiecare

eveniment viitor probabil (reprezentat sub formă de cerc) este prevăzută acţiunea (reprezentată sub

formă de pătrat) ce poate fi adoptată de către decident, rezultând o structură arborescentă.

Realizarea unui eveniment viitor poate implica adoptarea uneia sau mai multor căi de urmat, suma

probabilităţilor aferente acestor posibile evoluţii fiind egală cu 1 [DRA03].

D – punctul de decizie E – evenimentul probabil U – profitul corespunzător diferitelor grade de incertitudine

D

E

E

E

E

E

E

E

E

E

D

D

D

D

E

d’1

d’’1

P(a)

P(b)

d’’2

d’2

d’2

d’’

2

d’’2

d’2

d’’2

d’2

P(b)

P(a)

p(r/a) u (d’1, a, d’

2, r) p(s/a) u (d’

1, a, d’2, s)

p(t/a) u (d’1, a, d’

2, t)

Figura 1.19 Arborele decizional

Momente

1 2 3 4

p(r/a) u (d’1, a, d’’

2, r) p(s/a) u (d’

1, a, d’’2, s)

p(t/a) u (d’1, a, d’’

2, t)

p(r/b) u (d’1, b, d’

2, r) p(s/b) u (d’

1, b, d’2, s)

p(t/b) u (d’1, b, d’

2, t) p(r/b) u (d’

1, b, d’’2, r)

p(s/b) u (d’1, b, d’’

2, s) p(t/b) u (d’

1, b, d’’2, t)

p(r/a) u (d’’1, a, d’

2, r) p(s/a) u (d’’

1, a, d’2, s)

p(t/a) u (d’’1, a, d’

2, t) p(r/a) u (d’’

1, a, d’’2, r)

p(s/a) u (d’’1, a, d’’

2, s) p(t/a) u (d’’

1, a, d’’2, t)

p(r/b) u (d’’1, b, d’

2, r) p(s/b) u (d’’

1, b, d’2, s)

p(t/b) u (d’’1, b, d’

2, t)

p(r/b) u (d’’1, b, d’’

2, r) p(s/b) u (d’’

1, b, d’’2, s)

p(t/b) u (d’’1, b, d’’

2, t)



Deciziile d’1 şi d

’’1 sunt luate în condiţii de incertitudine întrucât consecinţele opţiunii făcute

depind de evenimentele probabile E din momentul 2, evenimente a cărui apariţie exactă nu este

cunoscută în momentul 1. Studiile efectuate prevăd probabilităţile P(a) şi P(b) ca evenimentele E

(cu variantele a şi b) din momentul 2 să apară. Indiferent de alegerea din acest moment,

managementul organizaţiei va trebui să decidă a doua oară în momentul 3 când va trebui să opteze

pentru deciziile d’2 şi d

’’2. Rezultatul acestei a doua decizii depinde de evenimentul din momentul 4,

eveniment a cărui apariţie este incertă în momentul 3. Cele trei consecinţe finale le vom nota cu r,s

şi t. În cazul în care în momentul 2 a avut loc evenimentul a, probabilităţile de a se produce

consecinţele r, s şi t sunt p(r/a), p(s/a) şi p(t/a). Dacă se va produce evenimentul b, probabilităţile

vor fi p(r/b), p(s/b) şi p(t/b) [NIV99].

1.2.3.4 Planificarea, monitorizarea şi controlul riscului

A) Planificarea răspunsului la risc

Există mai multe strategii de răspunsuri la risc, pentru fiecare risc trebuind selectată strategia

care are cele mai mari şanse să fie eficace. Se recomandă selectarea unei strategii principale şi a

unei strategii de rezervă din următoarele alternative: evitarea riscului, transferul riscului, diminuarea

riscului, acceptarea riscului.

B) Monitorizarea şi controlul riscului

Monitorizarea are în vedere starea riscurilor şi acţiunile adoptate pentru atenuarea lor.

Controlul riscului presupune corectarea abaterilor de la acţiunile de răspuns la risc

planificate şi îmbunătăţirea proceselor de management al riscului.

1.3 Noţiuni privind societăţile comerciale cu profil industrial

1.3.1 Definirea noţiunii de societate comercială cu profil industrial

Societatea comercială reprezintă veriga organizatorică unde are loc fuziunea între factorii de

producţie cu scopul de a produce şi desface bunuri economice (produse, servicii, informaţii, etc) în

structura, cantitatea şi calitatea impuse de cererea de pe piaţă şi obţinerea unui profit [BAD06].

1.3.2 Societatea comercială industrială ca sistem

Reprezentarea schematică a întreprinderii ca sistem pune în evidenţă existenţa conexiunii

inverse (feedback) prin care este posibilă autoreglarea activităţii ca răspuns la acţiunea unor factori

perturbatori interni sau externi aşa cum este reprezentat în figura 1.20 [PDA04], [MAN08]:



Figura 1.20 Societatea comercială industrială ca sistem

1.3.3 Funcţiile societăţilor comerciale cu profil industrial

În mod obişnuit, societatea comercială industrială prezintă cinci funcţii de bază [PDA04]:

cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, financiar-contabilă, resurse umane.

Există însă şi o a şasea funcţie, calitatea, relaţia dintre aceasta şi celelalte funcţii ale întreprinderii

fiind reprezentată în figura 1.22 [KEL90]:

1.4 Analiza corelaţiei calitate-risc în procesele economico-industriale

1.4.1 Definirea corelaţiei calitate-risc în procesele economico-industriale

Corelaţia calitate-risc reprezintă acea legătură reciprocă ce se manifestă între calitate şi

risc, două noţiuni fundamentale în procesele de producţie care nu pot exista una fără cealalaltă astfel

încât între schimbările, respectiv variaţiile de mărime ale acestora există o dependenţă reciprocă

[OPV06], [MAN10a]. Pentru o bună gestionare a corelaţiei calitate – risc este necesară antrenarea

tuturor factorilor din întreprindere. Aceasta va influenţa în mod favorabil evoluţia managementului

organizaţiei la nivel global ca urmare a întrepătrunderii principiilor managementului calităţii totale

şi ale riscului total aşa cum este reprezentat în figura 1.25 [MAN09a].

Conducerea organizaţiei

Figura 1.22 Relaţia dintre funcţia calitate şi celelalte funcţii ale întreprinderii

Resurse umane

Financiar-Contabil

Producţie Cercetare-Dezvoltare

Comercial

Calitate

Produse

Servicii Informaţii Energie

Resurse umane Materiale Disponibilităţi băneşti Informaţii, Energie

PROCESE INTERNE

Feedback

IEŞIRI INTRĂRI TRANSFORMARE



Figura 1.25 Principiile calităţii totale şi ale riscului total Corelaţia calitate-risc presupune abordarea într-un model holistic a caracteristicilor de

calitate ale produselor şi serviciilor în condiţii de incertitudine, conform figurii 1.27 [MAN09a].

Figura 1.27 Abordarea sistemică a riscului şi a caracteristicilor de calitate

ale produselor şi serviciilor

unde: Cdocumentaţie tehnică - caracteristicile de calitate specificate în documentaţia tehnică Cfabricaţie - caracteristicile de calitate ale procesului de fabricaţie

Dezvoltare produse/servicii

Furnizor

Aprovizionare

Fabricaţie

Desfacere / prestare

CLIENT

Exploatare

Cexploatare

Cclient Cfabricaţie

Cdocumentaţie

tehnică

Qproiectare Rproiectare

Qde bază Rde bază

Qdi

nam

ică

Rdi

nam

ic

Qfa

bric

aţie

Rfa

bric

aţie

R I S C

Calitatea totală şi riscul total

Stăpânirea ansamblului costurilor şi pierderilor

potenţiale acceptate

Atitudine preventivă, preferenţială faţă de atitudinile corective

Asocierea armonioasă a managementului directiv

cu managementul participativ

Considerarea simultană a componentelor calităţii

produselor sau serviciilor oferite: cost-

termen-performanţe

Armonizarea influenţelor tuturor

stakeholderilor: furnizori, clienţi, etc

Dezvoltarea unui sistem informaţional adecvat

Corelaţia permanentă între calitate şi risc



Cclient - caracteristicile de calitate cerute şi aşteptate de client Cexploatare- caracteristicile de calitate în exploatare (fiabilitate, disponibilitate, mentenanţă, etc). Q – calitate R – risc.

1.4.3 Conceptul de management integrat calitate-risc

Un sistem integrat de management reprezintă o abordare managerială sistematică ce

permite luarea de decizii strategice şi operaţionale optime, prin punerea în evidenţă a tuturor

aspectele esenţiale ce conduc la desfăşurarea eficientă a activităţilor desfăşurate în cadrul unei

organizaţii. Managementul integrat calitate-risc are la bază întrepătrunderea a două sisteme de

management: managementul calităţii şi managementul riscului ale căror evoluţii sunt relativ

convergente în timp, ambele îndreptându-se către Managementul Calităţii Totale (TQM – Total

Quality Management) respectiv Managementul Riscului Total (TRM – Total Risk Management)

(vezi subcapitolul 3.3.3).

Integrarea a două sau mai multe sisteme de management într-un sistem de management

integrat prezintă urmatoarele avantaje [www.b, accesat 22.04.2010]:

� simplificarea sistemelor de management deja existente;

� creşterea beneficiilor aduse de fiecare sistem în parte;

� optimizarea consumului de resurselor utilizate;

� reducerea costurilor de menţinere a mai multor sisteme de management.

1.5 Concluzii

În urma studiului efectuat asupra stadiului actual al cercetărilor privind evaluarea riscului într-

un sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale industriale se desprind

următoarele concluzii:

� În economia de piaţă, orice afacere prezintă riscuri mai mari sau mai mici fiind necesar ca o

parte din acestea să fie asumate de cei în cauză, în caz contrar diminuându-se posibilităţile

de a obţine profit; însă, în asumarea riscurilor trebuie avută în vedere respectarea unei

condiţii esenţiale şi anume aceea că riscurile specifice afacerii trebuie să fie cunoscute,

respectiv identificate, analizate şi evaluate, elaborându-se apoi strategii de prevenire a

consecinţelor nefaste ale acestora [MAN08h].

� Lipsa unui sistem de măsurare a calităţii face imposibilă coordonarea şi orientarea

proceselor în vederea satisfacerii cerinţelor clientului, fiind deosebit de important să se

cunoască nivelul calitativ real al unui produs pentru ca apoi acesta să poată fi comparat cu

valoarea ţintă [MAN09b].



� Informaţiile obţinute cu ajutorul indicatorilor de măsurare a calităţii vor fi temeinic

analizate, pe baza lor, managementul stabilind măsurile care trebuie luate pentru

îmbunătăţirea calităţii. Implementarea tardivă a acestor măsuri va genera pierderi în lanţ, a

căror acoperire va necesita eforturi suplimentare din partea organizaţiei [MAN09b].

� Gestionarea riscului în calitate este deosebit de importantă întrucât calitatea şi riscul se află

într-o corelaţie reciprocă permanentă. Atingerea şi menţinerea unui nivel de calitate

corespunzător precum şi deterioarea calităţii pot genera costuri foarte mari de aceea este

imperios necesară o bună gestionare a riscurilor în calitate prin detectarea şi tratarea lor

sistematică [MAN10a].

2. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

2.1 Tendinţe actuale ale cercetărilor în domeniul evaluării riscului şi

al managementului integrat calitate-risc

Luarea deciziilor manageriale este supusă unui număr mare de influenţe pe care decidentul

nu le poate controla în totalitate. De aceea este important ca în procesul de luare a deciziei,

decidentul să ia în calcul riscul producerii unor evenimente ce pot avea efecte nefavorabile asupra

obiectivelor sale. În general, indivizii încearcă să evite riscul sau, dacă nu pot, aceştia încearcă să-l

minimizeze sau să îl transfere. Cu toate acestea, ei sunt dispuşi să îşi asume anumite riscuri dacă

există o şansă de câştig, însă acest câştig trebuie corelat cu gradul de risc acceptat de persoana în

cauză [MAN09e]. Insuficienta cunoaştere a riscului, evaluarea sa greşită, lipsa unei strategii

adecvate de prevenire a riscurilor poate afecta în mod negativ rezultatul final al activităţii

desfăşurate.

2.2 Delimitarea domeniului de cercetare

Prezenta teză de doctorat se va axa asupra următoarelor domenii de cercetare:

� abordări privind managementul calităţii societăţilor comerciale cu profil industrial;

� evaluarea riscurilor ce pot interveni în activitatea societăţilor comerciale industriale;

� elaborarea unui sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile industriale;

� cercetări experimentale şi studii de caz privind evaluarea riscului într-un sistem de

management integrat calitate-risc pentru societăţile industriale.

2.3 Obiectivele tezei de doctorat

Premisa de la care porneşte prezenta teză de doctorat este aceea a corelaţiei calitate–risc,

urmărindu-se măsura în care îmbinarea managementului calităţii cu managementul riscului poate



conduce la gestionarea cu succes a activităţilor desfăşurate de societăţile comerciale cu profil

industrial, accentul fiind pus pe evaluarea riscurilor cu care se pot confrunta acest tip de societăţi.

Ca urmare a concluziilor rezultate în urma studiului efectuat asupra stadiului actual al

cercetărilor privind evaluarea riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru

societăţile industriale, în prezenta teză de doctorat sunt propuse următoarele obiective:

1. Aspecte privind stadiul actual actual al cercetărilor în domeniile abordate, cu accent pe:

� Fundamente teoretice ale managementului calităţii şi al riscului: orientări actuale în definirea

calităţii, evoluţia sistemelor de calitate, documentaţia sistemului de management al calităţii,

auditul calităţii, certificarea şi acreditarea, concepte şi criterii de clasificare a riscului, factorii

determinanţi ai riscului, structura procesului de management al riscului;

� Noţiuni privind societăţile comerciale cu profil industrial: definirea noţiunii de societate

comercială cu profil industrial, societatea comercială industrială ca sistem, funcţiile societăţilor

comerciale cu profil industrial;

� Analiza corelaţiei calitate-risc în procesele economico-industriale: definirea corelaţiei calitate-

risc în procesele economico-industriale, modalităţi de evaluare a incertitudinii, conceptul de

management integrat calitate-risc.

2. Studiu privind managementul integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil

industrial cu referire la:

� Managementul calităţii societăţilor comerciale cu profil industrial: consideraţii generale,

factori de influenţă ai calităţii, indicatori de apreciere a calităţii, metode şi tehnici de

îmbunătăţire continuă a calităţii;

� Managementul riscului la nivelul societăţilor comerciale cu profil industrial: tipologia riscului

industrial, gradul de manifestare a riscului industrial, corelaţia între atitudinea faţă de risc şi

funcţia de utilitate, optimizarea deciziilor în condiţii de risc şi incertitudine, strategii de

prevenire a riscurilor;

� Proiectarea sistemului de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu

profil industrial: etapele proiectării şi implementării sistemului de management al calităţii în

cadrul unei societăţi comerciale cu profil industrial, factorii critici în implementarea sistemului

de management al calităţii, etapele procesului de management al riscului în calitate, analiza

previzională a riscurilor în calitate.

3. Evaluarea riscului în activitatea societăţilor comerciale cu profil industrial, cu referire la:

� Dimensionarea riscurilor la nivel macroeconomic: evaluarea riscului de ţară ce poate interveni

în activitatea societăţilor comerciale cu profil industrial, influenţa riscului de ţară asupra

activităţii societăţilor comerciale industriale;



� Dimensionarea riscurilor la nivel microeconomic: evaluarea riscului economic, a riscului

financiar, de faliment, global precum şi a riscurilor juridice contractuale ce pot interveni în

activitatea societăţilor comerciale cu profil industrial;

� Aplicaţii soft utilizate în evaluarea riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc

pentru societăţile comerciale cu profil industrial.

4. Studii de caz privind evaluarea riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru

societăţile comerciale cu profil industrial:

� Studiu de caz privind evaluarea riscului pentru o societate comercială industrială profitabilă;

� Studiu de caz privind evaluarea riscului pentru o societate comercială industrială aflată în

dificultate.

3. STUDII ŞI CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND

MANAGEMENTUL INTEGRAT CALITATE-RISC PENTRU

SOCIETĂŢILE COMERCIALE CU PROFIL INDUSTRIAL

3.1 Studiu privind managementul calităţii societăţilor comerciale cu profil industrial

3.1.1 Calitatea produselor industriale

3.1.1.1 Consideraţii generale

Calitatea produselor este expresia finală a calităţii proceselor de producţie, ea fiind dată de

performanţele tehnice, economice, psihosenzoriale, etc ale produselor.

Calitatea industrială se referă la conformitatea produsului cu documentele tehnice

normative (standarde, fişe tehnice, etc).

3.1.1.2 Caracteristicile de calitate ale produselor industriale

Pentru ca un produs să corespundă cerinţelor clientului el trebuie să aibă anumite

caracteristici de calitate ce pot fi împărţite în mai multe categorii aşa cum este reprezentat în figura

3.2 [MAN09a]:



Figura 3.2 Caracteristicile de calitate ale produselor industriale

3.1.1.3 Factorii ce influenţează calitatea produselor industriale

Calitatea produselor industriale depinde de numeroşi factori a căror influenţă este dată de

condiţiile în care se desfăşoară procesul de producţie.

Aceşti factori se clasifică conform criteriilor redate în figura 3.3 [MAN09a]:

Figura 3.3 Factorii care influenţează calitatea procesului de producţie

Caracteristicile de calitate ale

produselor industriale

a) Caracteristici tehnice

c) Caracteristici psiho-senzoriale

d) Caracteristici de ordin social

b) Caracteristici economice

e) Caracteristici de disponibilitate

Factorii care influenţează calitatea procesului de producţie

După nivelul de dezvoltare al forţelor de producţie şi

caracterul acestora

După gradul de obiectivitate al factorului

După natura influenţei asupra calităţii producţiei

• Factori cu acţiune

pozitivă: perfecţionarea tehnologiilor, a utilajelor, instalaţiilor

• Factori cu acţiune negativă: multiple schimbări în procesul tehnologic, dezvoltarea rapidă a fabricaţiei.

• Factori obiectivi: sunt dependenţi de natură şi tehnică

• Factori subiectivi: sunt dependenţi de executant

• Factori care depind de

nivelul de dezvoltare a forţelor de producţie:

tehnica şi tehnologiile utilizate, nivelul de pregătire al personalului, etc.

• Factori care depind de caracterul forţelor de producţie:sistemul de management, sistemul motivaţionl, etc.



3.1.1.4 Indicatori de apreciere a calităţii produselor industriale

Pentru aprecierea calităţii se poate folosi un sistem de indicatori dintre care cei mai

importanţi sunt [MAN09b]:

a) indicatorii parţiali ai calităţii produselor

b) indicatorii claselor de calitate

c) indicatorii rebuturilor

d) indicatorii reclamaţiilor clienţilor

a) Indicatorii parţiali ai calităţii produselor reflectă o serie de caracteristici măsurabile ale

produselor, conţinutul acestora referindu-se o însuşire, trăsătură sau proprietate care corespunde

anumitor cerinţe.

b) Indicatorii claselor de calitate se se împart în două categorii:

1. Indicatori care se utilizează în cazul firmelor care realizează o producţie omogenă

2. Indicatori care se utilizează în cazul firmelor care realizează o producţie eterogenă

1. Indicatori care se utilizează în cazul firmelor care realizează o producţie omogenă

• Coeficientul mediu de calitate are următoarea formulă de calcul:

cK =

∑

∑

=

=

×

n

oi

i

n

oi

ii

q

qc

(3.1)

unde: i - numărul claselor de calitate

c – cifra corespunzătoare clasei de calitate i; c = 0,1,2,...,i

q – producţia fizică corespunzătoare clasei de calitate i.

• Preţul mediu de vânzare al produsului se determină după cum urmează:

p =

∑

∑

=

=

×

n

i

i

n

i

ii

q

pq

1

1 (3.4)

Unde: p – preţul corespunzător clasei de calitate i.

2. Indicatori care se utilizează în cazul firmelor care realizează o producţie eterogenă

• Coeficientul mediu generalizat are următoarea formulă de calcul:

GK =

∑

∑

=

=

×

××

n

i

ii

n

i

iii

pq

pqK

1

1 (3.5)

Unde: i – tipul de produs fabricat



iK - coeficientul mediu de calitate

q – volumul fizic al producţiei

p – preţul.

• Cheltuieli la 100 RON cifră de afaceri datorată calităţii necorespunzătoare (ChCA100)

Acest indicator se determină astfel:

ChCA100 = 100×

CA

Cpn (3.8)

Unde: Cpn – cheltuieli cu producţia necorespunzătoare

CA – cifra de afaceri.

b) Indicatorii rebuturilor

• Valoarea producţiei rebutate se determină conform relaţiei:

Rv = +×∑=

ird

n

ird cqi 1

irr

n

irr cqi

×∑=1

(3.9)

Unde: i - tipul de produs

qrd – cantitatea de rebuturi definitive

crd – costul unitar al unui rebut definitiv

qrr – cantitatea de rebuturi recuperabile

crr – costul unitar al remedierii unui rebut recuperabil.

• Procentul de producţie rebutată

Formula de calcul este:

Ppr = 100

1

×

×∑=

n

i

ii

V

cq

R (3.10)

Unde: Rv – valoarea producţiei rebutate

∑=

×

n

i

ii cq1

- valoarea producţiei exprimată în costuri. (3.11)

• Pierderile valorice înregistrate de firmă din rebutarea producţiei se determină astfel:

Pr = Rv - Srec (3.12)

unde: Rv – valoarea producţiei rebutate

Srec – sumele recuperate de firmă prin valorificarea rebuturilor, sumele reţinute de la

persoanele în culpă precum şi despăgubirile primite de la furnizorii care au livrat

materiale necorespunzătoare ce au generat apariţia acestor rebuturi.

• Procentul de pierderi din producţia rebutată se calculează după următoarea formulă:

Pr % = 100Pr

1

×

×∑=

n

i

ii cq

(3.13)



Timp

Performanţe

Timp

Kaizen Inovare

Performanţe

t1 t1 t2 t3 t4 t5 t6

p1 p6

p5

p4

p3

p2

p1

Unde: Pr - pierderile valorice înregistrate de firmă din rebutarea producţiei

∑=

×

n

i

ii cq1

- valoarea producţiei exprimată în costuri. (3.14)

c) Indicatorii reclamaţiilor clienţilor

Aceşti indicatori reflectă noncalitatea şi se referă la:

- Cantitatea de produse refuzate la recepţie sau reclamate în perioada de garanţie şi

valoarea acestora;

- Ponderea cantitativă şi valoarică produselor refuzate sau reclamate în totalul producţiei;

- Cheltuielile cu remedierea produselor refuzate sau reclamate;

- Numărul de cereri de reparaţii la 1000 bucăţi expediate.

3.1.2 Metode şi tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii

Îmbunătăţirea continuă reprezintă îmbunătăţirea treptată, continuă a calităţii produselor şi

serviciilor, a productivităţii şi competitivităţii, cu participarea întregului personal al întreprinderii

respective. Acest mod de îmbunătăţire a calităţii a înregistrat o dezvoltare deosebită în Japonia unde

este cunoscut sub denumirea de Kaizen ( în limba japoneză kai=schimbare, zen=spre mai bine).

Kaizen se deosebeşte de metodele pentru îmbunătăţirea calităţii practicate de managerii

europeni şi americani, care pun accentul pe inovaţii; superioritatea conceptului japonez rezultă din

faptul că, pentru aplicarea strategiei „paşilor mici” resursele necesare sunt nesemnificative în timp

ce strategiile bazate pe inovare necesită investiţii foarte mari, schimbarea fiind radicală în raport cu

situaţia iniţială. Ambele strategii sunt redate în figurile 3.4 şi 3.5 [MAN09c], [MAN09d].

Figura 3.4 Îmbunătăţirea calităţii Figura 3.5 Îmbunătăţirea calităţii prin strategia Kaizen prin inovare (strategia „paşilor mici”) (strategia „paşilor mari”)

Există mai multe aspecte ce fac o diferenţiere netă între strategia Kaizen şi strategia de

îmbunătăţire a calităţii prin inovare, după cum reiese din tabelul 3.1 [MAN09c].



Tabelul 3.1 Principalele elemente de diferenţiere a strategiei Kaizen de strategia inovării Criterii Strategia Kaizen Strategia inovării

Complexitatea schimbării mică mare, radicală Frecvenţa schimbării mare mică

Delimitare în timp continuă în salturi Gradul de risc mic mare

Participanţi fiecare angajat al întreprinderii

persoanele „alese” pentru inovare

Deviza menţinere şi îmbunătăţire renunţare la situaţia anterioară şi reconstruire

Tehnologii utilizate know-how convenţional şi nivelul existent al tehnicii

modificare tehnologică importantă, soluţii noi

Efort investiţii mici, mobilizare puternică

investiţii importante, mobilizare slabă

Factorul principal de succes Factorul uman factorul tehnic Efect creştere economică lentă creştere economică rapidă

3.2 Studiu privind managementul riscului la nivelul societăţilor

comerciale cu profil industrial

3.2.1 Concepte privind managementul riscului industrial

3.2.1.1 Tipologia riscului industrial

Riscurile industriale (reprezentate schematic în figura 3.9) pot fi [FPO04], [MAN09a]:

statistice, de conjunctură, impredictibile, de accidente, de fabricaţie.

Figura 3.9 Tipologia riscurilor industriale

Statistice: sunt o consecinţă a imperfecţiunii mijloacelor de producţie, societatea acoperindu-le din punct de vedere financiar prin intermediul provizioanelor constituite.

Riscuri

industriale

Impredictibile: sunt legate de dificultatea de aprevedea viitorul, previziunea având rolul de a reduce incertitudinle.

De accidente: accidente de muncă care constituie atât obiectul asigurărilor cât şi al măsurilor de prevenire.

De conjunctură: sunt legate de modificările de mediu asupra cărora organizaţia are o influenţă redusă (cursul de schimb, strategia concurenţilor,etc).

De fabricaţie: au la bază folosirea de utilaje dereglate, mână de lucru insuficient calificată, defecţiuni în sistemul informaţional, etc.



3.2.1.2 Gradul de manifestare a riscului industrial

Cu cât frecvenţa de manifestare a riscului este mai mare cu atât consecinţele riscului sunt mai

mici ca intensitate. Relaţia dintre gradul de acceptabilitate a riscului şi magnitudinea riscului este

prezentată în figura 3.12 [FPO04]:

Figura 3.12 Relaţia între magnitudinea riscului şi gradul de acceptabilitate

3.2.3 Optimizarea deciziilor în condiţii de risc şi incertitudine [MAN09e]

a) Optimizarea deciziilor în condiţii de risc

Pentru alegerea variantei optime se va calcula valoarea aşteptată VA pentru fiecare

alternativă luată în considerare:

VA = j

n

ji

i xp ×∑=1,

(3.17)

unde: pi – probabilităţile de apariţie ale evenimentelor

xj – valorile previzionate ale rezultatelor evenimentelor.

Decidentul va alege alternativa cu valoarea cea mai mare.

b) Optimizarea deciziilor în condiţii de incertitudine

Poate fi realizată prin mai multe metode şi tehnici cum sunt: tehnica pesimistă, tehnica

optimistă (Abraham Wald), tehnica de optimalitate (Leonid Hurwicz), a proporţionalităţii (Bayes-

Laplace), a minimizării regretelor (Leonard I.Savage).

Risc inacceptabil

Nivel foarte ridicat al riscului

Nivel de acţiune

Nivel ridicat al riscului Alternative strategice de diminuare

Nivel de inacţiune

Nivel normal al riscului Risc acceptabil

GR

AD

UL

DE

AC

CE

PT

AB

ILIT

AT

E

MA

GN

ITU

DIN

EA

RIS

CU

LU

I



3.3 Proiectarea sistemului de management integrat calitate-risc

pentru societăţile comerciale cu profil industrial

3.3.1 Etapele proiectării şi implementării sistemului de management al calităţii

în cadrul unei societăţi comerciale cu profil industrial

Etapele principale care trebuie parcurse în vederea implementării unui sistem de

management al calităţii în cadrul unei societăţi comerciale industriale sunt redate în figura 3.17

[MAN09a]:

Figura 3.17 Etapele proiectării şi implementării sistemului de management al calităţii în cadrul unei societăţi comerciale industriale



3.3.2 Factorii critici în implementarea sistemului de management al calităţii

Factorii critici în implementarea sistemului de management al calităţii sunt reprezentaţi

schematic în figura 3.18 [FPO04], [MAN09i]:

Figura 3.18 Factorii critici în implementarea sistemului

de management al calităţii

3.3.3 Managementul riscului în calitate

3.3.3.1 Etapele procesului de management al riscului în calitate

Managementul riscului în calitate reprezintă un proces sistematic de evaluare, control,

comunicare şi revizuire a riscurilor privind calitatea produselor/serviciilor pe toată durata lor de

viaţă.

Un model pentru managementul riscului în calitate este prezentat în figura 3.19, însă se pot

utiliza şi alte modele, accentul pe fiecare componentă putând fi diferit de la caz la caz [MAN09a].

Factorii critici în implementarea sistemului

de management al calităţii

1. definirea clară a politicii calităţii de către conducerea de vârf

2. determinarea riguroasă a obiectivelor cu privire la calitate

3. definirea strategiilor şi a tacticilor pentru atingerea obiectivelor propuse

4. asigurarea unei organizări adecvate TQM

5. îmbunătăţirea continuă a calităţii, preocuparea permanentă pentru inovare

6. antrenarea întregului personal

7. ţinerea sub control a tuturor proceselor

8. asigurarea calităţii prin acţiuni preventive

9. utilizarea de metode, tehnici şi instrumente adecvate



Figura 3.19 Etapele procesului de management al de riscului în calitate

3.3.3.4 Analiza previzională a riscurilor în calitate

A) Concepte şi criterii de clasificare privind analiza modului de defectare şi a efectelor

(FMEA)

Analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora este o metodă de analiză a

probabilităţii de defectare a unui produs, proces sau sistem tehnologic în scopul planificării

acţiunilor corective şi a măsurilor ce se impun pentru prevenirea apariţiei acestora.

Identificarea riscului

Analiza riscului

Evaluarea riscului

Reducerea riscului

Acceptarea riscului

Activităţi de revizuire

Rezultatele procesului de management al riscului în

calitate

Evaluarea riscului

Controlul riscului

Revizuirea riscului

Risc inacceptabil

Iniţierea procesului de management al riscului în

calitate



A1) Tipuri de FMEA

Există trei tipuri de FMEA aplicabile pentru: proiectare, proces şi sistem.

A2) Etapele implementării şi documentaţia FMEA

Etapele implementării FMEA sunt prezentate în figura 3.23 [OLA00]:

Figura 3.23 Etapele implementării FMEA

1. Planificare şi pregătire

În această etapă este esenţial să se definească corect obiectivele ţintă întrucât acest demers

este costisitor. Dacă obiectivele nu sunt clar definite activitatea desfăşurată poate depăşi limite

rezonabile, putându-se ivi situaţii în care probleme referitoare la calitate să fie omise.

2. Analiza riscului

Se completează formularul în zona rezervată pentru această analiză. Există trei modalităţi de

completare în funcţie de coloana care se completează prima:

� Se începe cu coloana efectelor, se trec posibilele disfuncţionalităţi după care se identifică

defectele şi cauzele. Această variantă de completare este relativ simplă dar pot fi omise

anumite cauze.

Evaluarea riscului: - acţiuni de minimizare - reverificare

Planificare şi pregătire

Analiza riscului

Evaluarea riscului

Sfârşit

Risc?

Risc?

Nu

Da



� Se începe cu coloana defectelor pentru componente ale produsului sau etape ale proceselor.

Produsul/procesul este divizat în componente/procese parţiale iar defectele sunt trecute în

coloana din formular. Aceasta este metoda clasică de operare ce oferă un compromis

acceptabil între activitatea desfăşurată şi corectitudinea rezultatelor analizei.

� Se începe cu coloana cauzelor defectelor; astfel componentele sau procesele parţiale sunt

analizate luînd în considerare atribute/funcţionalităţi sau parametrii de proces care se trec în

coloana „surse ale defectelor”. Această variantă este cea mai detaliată şi implicit cea mai

costisitoare, ea aplicându-se de obicei pentru procese sau sisteme cu componente critice.

3. Evaluarea riscului

Cauzele, efectele şi verificările curente pentru toate defectele potenţiale vor fi evaluate din

punct de vedere al probabilităţii de apariţie a efectelor asupra clienţilor şi al probabilităţii de

detectare. Metodologia de evaluare a riscului este prezentată în figura 3.24 [FMP04]:

Figura 3.24 Metodologia de evaluare a coeficientului de risc RPN

4. Minimizarea riscului

Subetapele aplicării acţiunilor de minimizare a riscului constau în:

- stabilirea acţiunilor de întreprins (prevenire, limitare a defectelor, detectare)

- stabilirea departamentului responsabil

- fixarea datei de implementare a acţiunilor.

PRESUPUNERE Defectul nu va fi

detectat la producător

PRESUPUNERE Defectul apare la

client

PRESUPUNERE Defectul apare la

producător

PRESUPUNERE Probabilitatea detectării la client

PRESUPUNERE Efectul defectului pentru client

PRESUPUNERE Probabilitatea detectării la producător

Probabilitatea apariţiei defectelor „A”

Se evaluează pe o scară de la 1...10

Coeficientul de risc RPN 1...1000

Severitatea defectelor „S”


Probabilitatea detectării defectelor „D”




4. STUDII ŞI CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND

EVALUAREA RISCULUI ÎN ACTIVITATEA

SOCIETĂŢILOR COMERCIALE CU PROFIL INDUSTRIAL

4.1 Evaluarea riscului la nivel macroeconomic. Influenţa riscului de

ţară asupra activităţii societăţilor comerciale cu profil industrial

Riscul de ţară exprimă probabilitatea de apariţie a unor pierderi financiare în afacerile

internaţionale, pierderi generate de manifestarea unor evenimente la nivel macroeconomic în ţara

analizată.

4.1.1 Evaluarea riscului la nivel macroeconomic

Agenţiile de rating clasifică ţările pe categorii de risc în funcţie de posibilitatea acestora de

a înregistra dificultăţi în rambursarea la timp a obligaţiilor financiare. Cele mai cunoscute agenţii de

rating la nivel internaţional sunt Standard&Poor’s, Moody’s, Euromoney, Economist Intelligence

Unit, International Country Risk Guide, etc.

4.2 Conceptul şi evaluarea riscului la la nivel microeconomic. Metode

de evaluare a riscurilor în activitatea societăţilor comerciale cu profil

industrial

4.2.1 Conceptul, factori de influenţă şi indicatori de evaluare a riscului economic

4.2.1.1 Definiţia riscului economic, factori de influenţă, tipologie

Riscul economic (de exploatare) reprezintă incapacitatea firmei de a se adapta la timp şi cu

cel mai mic cost la variaţiile mediului în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

4.2.1.2 Indicatori de evaluare a riscului economic la nivel microeconomic

A) Pragul de rentabilitate economică

Pragul de rentabilitate economică reprezintă acel punct (punct critic) sau nivel de

activitate în care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare iar rezultatul economic este nul.

După acest prag, activitatea firmei devine rentabilă generând profit.

� Pragul de rentabilitate în unităţi fizice (qpr)

v

pr

mq

FTCh=

(4.5)

Unde: ChFT - cheltuieli fixe totale

mv - marja unitară a cheltuielilor variabile.



� Pragul de rentabilitate în unităţi valorice (CApr)

MV

pr

RCA FTCh

=

(4.12)

MVR - rata medie a marjei cheltuielilor variabile.

B) Indicatori de evaluare a riscului economic

a) Indicele de securitate (IS)

Acest indice pune în evidenţă marja de securitate de care dispune firma şi se calculează astfel

[GOR06], [BAL92]:

real ă

SCA

Ipr real ă CA-CA

=

(4.16) unde: CAreală = cifra de afaceri la nivel de activitate

CApr = cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate.

b) Rata pragului de risc (Rpr)

Aceasta exprimă direct riscul de exploatare şi se calculează după formula:

100CA pr

×=

real ă

pr

CAR

(4.17)

c) Indicatorul de poziţie a cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate

Se poate exprima în mărime absolută (α ) sau relativă (α’).

� În mărime absolută:

prreală CACA −=α

(4.18)

� În mărime relativă

100CA

' real ă×=

prCAα

(4.19)

d) Coeficientul de elasticitate (denumit şi coeficientul efectului de pârghie a exploatării)Ke

Formula de calcul este următoarea [ISM03]:

pr

eCACA

CAK

−

=

(4.21)



4.2.2 Evaluarea riscului financiar

4.2.2.1 Conceptul de risc financiar, tipologie

Riscul financiar reflectă sensibilitatea rezultatului obţinut de agenţii economici la

modificarea condiţiilor de finanţare a activităţii firmei.

4.2.2.2 Indicatori de evaluare a riscului financiar

a) Pragul de rentabilitate financiară

Formula de calcul a pragului de rentabilitate financiară este următoarea:

v-1

Dob F +=PMF

(4.22)

unde: PMF = pragul (punctul mort) de rentabilitate financiară

F = cheltuieli fixe de exploatare (exclusiv dobânda)

Dob = dobânda ca o cheltuială financiară fixă de exploatare

v = coeficient privind ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri

b) Pârghia financiară

Conform [DRA03], pârghia financiară se calculează astfel:

proprii

fin

Cap

Dat=fP

(4.24) unde: Datfin = datorii financiare (sau capitaluri împrumutate)

Capproprii = capitalurile proprii ale firmei

c) Rentabilitatea financiară a capitalului propriu se poate calcula şi astfel:

proprii

net

Cap

R=finR

(4.28)

unde: Rnet = rezultatul net al exerciţiului

Capproprii = valoarea totală a capitalurilor proprii .

d) Rentabilitatea economică Rec se calculează astfel:

AT

T)-(1 RE=ecR

(4.30)

unde: RE = rezultatul din exploatare

AT = activele totale ale firmei.

T = rata de impozitare a profitului.



4.2.3 Evaluarea riscului global al firmei din perspectiva riscului economic şi

financiar

Riscul global al firmei este acel risc generat de sensibilitatea rezultatului net în raport cu

cifra de afaceri, el fiind asumat de acţionari.

Acest risc se măsoară cu ajutorul coeficientului de elasticitate global (eg) care se calculează după

următoarea formulă:

fin

gCh

e−

=

RE

MCV

(4.31) unde: MCV = marja asupra cheltuielilor variabile

RE = rezultatul exploatării

Chfin = cheltuieli financiare (dobânzi).

4.2.4 Evaluarea riscului de faliment

4.2.4.1 Definiţie, consideraţii generale cu privire la riscul de faliment

Riscul de faliment (de insolvabilitate) reprezintă posibilitatea de apariţie a incapacităţii de

onorare a obligaţiilor scadente ale firmei care rezultă din angajamente contractate anterior,

operaţiuni curente sau prelevări obligatorii.

4.2.4.2 Indicatori de evaluare a riscului de faliment

A) Analiza statică patrimonială a riscului de faliment

Principalele instrumente operaţionale utilizate în analiza statică patrimonială a riscului de

faliment sunt:

� fondul de rulment

� ratele de lichiditate.

Fondul de rulment FR se determină astfel:

FR = AC - DTS (4.36) Unde: AC = Active circulante

DTS = Datorii pe termen scurt.

Ratele de lichiditate cel mai des utilizate în analiza riscului de faliment sunt:

a) Rata lichidităţii (solvabilităţii) generale RLG

- se calculează după formula:

TS

C

D

A=LGR (4.37)

b) Rata lichidităţii (solvabilităţii) parţiale RLP

Se determină folosind următoarea formulă de calcul:



TS

C

D

SA −=LPR (4.38)

Unde: S = stocuri.

c) Rata lichidităţii (solvabilităţii) imediate (rata capacităţii de plată imediată) RLI

- se calculează ca raport între elementele cu cel mai mare grad de lichiditate ale activului şi

obligaţiile firmei pe termen scurt.

TSD

DispR LI = (4.39)

unde: Disp = disponibil în numerar (casă, bancă, cecuri, etc.)

B) Metoda scorurilor

b1) Modelul Altman

Funcţia scor elaborată de Altman are următoarea formă [ALT68]:

z = 3,3 x r1+ 1,4 x r2 +1,2 x r3+ 0,9 x r4 + 0,6 x r5 (4.41)

unde: r1 = Rezultatul brut din exploatare / Activ total

r2 = Rezerve / Activ total

r3 = Active circulante nete / Activ total

r4 = Cifra de afaceri / Activ total

r5 = Capitaluri proprii / Datorii.

b2) Modelul Conan şi Holder

Pentru firmele din domeniul industrial, funcţia z se prezintă astfel:

z = 0,24 x r1+0,22 x r2+ 0,16 x r3 - 0,87 x r4 - 0,10 x r5 (4.42)

unde: r1 = Rezultatul brut din exploatare / Datorii totale

r2 = Capitaluri proprii / Total pasiv

r3 = (Active circulante – Stocuri) / Activ total

r4 = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri

r5 = Cheltuieli cu personalul / Cifra de afaceri

4.3 Echipa de evaluare a riscurilor ce pot interveni în activitatea

societăţilor comerciale cu profil industrial

Pentru realizarea unei evaluări eficiente şi obiective a riscurilor ce pot interveni în

activitatea unei societăţi comerciale cu profil industrial facem propunerea ca această evaluare să nu

fie realizată doar de o singură persoană fiind necesară constituirea unei echipe formată din minim

trei persoane, atât din interiorul cât şi din afara firmei, conform reprezentării din figura 4.10:



Figura 4.10 Componenţa echipei de evaluare a riscurilor

4.4 Regruparea principalelor categorii de riscuri după funcţiile

unei societăţi comerciale cu profil industrial

Aşa cum a fost prezentat în capitolul 1, conform [PDA04], societatea comercială industrială

prezintă cinci funcţii de bază: a) Cercetare-dezvoltare

b) Producţie

c) Comercială

d) Financiar-contabilă

e) Resurse umane.

La acestea, conform [KEL90], [CIU02], [MOR06] se adaugă funcţia calitate.

În continuare vom considera că acestor funcţii enumerate mai sus li se adaugă şi funcţia de

mentenanţă precum şi funcţia ecologică astfel încât vom regrupa categoriile de risc după cele opt

funcţii reprezentate în figura 4.11.

Figura 4.11 Succesiunea funcţiilor în cadrul unei întreprinderi

Echipa de evaluare a riscului

Persoane din interiorul firmei

Persoane din afara firmei

Managerul firmei / Şef Departament

Economist (evaluarea riscurilor din punct

de vedere economic)

Inginer (evaluarea riscurilor din punct de vedere tehnic)

Producţie

Resurse umane

Comercială Desfacere

Financiar-contabilă

Cercetare-dezvoltare

Comercială Studiul pieţei Aprovizionare

Calitate

Mentenanţă

Ecologie



4.5 Aplicaţii soft utilizate în evaluarea riscului într-un sistem de

management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu

profil industrial

În figura 4.18 este prezentată logigrama aplicaţiei soft creeată în scopul evaluării riscului

într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial.

Figura 4.18 Logigrama aplicaţiei soft pt evaluarea riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial



4.6 Concluzii

Riscurile cu care se poate confrunta o organizaţie în activitatea desfăşurată trebuie

abordate într-o manieră holistică, înglobate într-un sistem de management al riscurilor mai degrabă

decât ca riscuri independente. Tratarea riscurilor trebuie realizată de o echipă managerială cu

competenţe în diferite domenii de activitate ale firmei (strategic, financiar, operaţional, informatic)

având obligaţia de a identifica şi evalua riscurile precum şi de a întreprinde acele acţiuni care să

plaseze şi să menţină riscurile în limite acceptabile din punct de vedere al raportului cost / profit pe

care le implică astfel de acţiuni.

Evaluarea riscurilor ce pot interveni în activitatea societăţilor comerciale industriale permite

managerilor următoarele:

- identificarea diferitelor tipuri de risc

- identificarea celor mai bune oportunităţi de dezvoltare

- identificarea factorilor suscceptibili de a crea valoare la termen

- elaborarea strategiei de prevenire/minimizare/transfer a riscului.

5. STUDII DE CAZ PRIVIND EVALUAREA RISCULUI

ÎNTR-UN SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT

CALITATE-RISC PENTRU SOCIETĂŢILE

COMERCIALE CU PROFIL INDUSTRIAL

5.1 Studii de caz privind evaluarea riscului pentru societăţi

comerciale industriale aflate în dificultate

5.1.1 Studiu de caz la S.C. Alpha S.A.

Pentru realizarea acestui studiu de caz am considerat o societate comercială reală, cu profil

industrial, pe care o vom denumi în continuare SC Alpha SA în scopul păstrării confidenţialităţii

datelor.

Societatea are peste 80 de ani de experienţă industrială, sistemul de management al calităţii

este certificat încă din 1998 în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:1995, recertificat

conform standardului ISO 9001: 2001 şi începând cu anul 2008 după standardul ISO 9001: 2008.

Din 2009 sistemul este dublat de o certificare ISO 9001: 2008 emisă de DQS Germania.



În ceea ce priveşte cifra de afaceri, evoluţia în timp a acesteia este prezentată în figura 5.3:

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

30.000.000

35.000.000

40.000.000

45.000.000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anii

Cif

ra d

e a

fac

eri

(R

ON

)

Figura 5.3 Evoluţia cifrei de afaceri in perioada 1999-2009

În figura 5.4 este prezentată evoluţia rezultatului net al firmei pentru perioada 1999-2009:

-12.000.000

-10.000.000

-8.000.000

-6.000.000

-4.000.000

-2.000.000

0

2.000.000

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Anii

Re

zu

lta

tul n

et

(RO

N)

Figura 5.4 Evoluţia rezultatului net al exerciţiului în perioada 1999-2009

Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada 1999-2009 este redată în figura 5.5:

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

199

9

200

0

200

1

200

2

200

3

200

4

200

5

200

6

200

7

200

8

200

9

Anii

Numă

r m

ediu

sala

riaţi



� Evaluarea riscurilor ce pot interveni în activitatea desfaşurată de SC ALPHA SA 1. Evaluarea riscului la nivel macroeconomic

Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a acordat României în aprilie

2010 un rating de ţară de "Baa3" [www.f]. Aceasta înseamnă că securitatea capitalului şi a

dobânzii este adecvată în prezent, dar există posibilitatea apariţiei de dificultăţi, atât pe termen

scurt cât şi pe termen lung.

Agenţia Moody’s a estimat că pentru anul 2010 va menţine perspectiva negativă în ceea ce

priveşte mediul economic românesc. Prin urmare, societăţile comerciale a căror activitate se

desfăşoară preponderent în România vor trebui să fie prudente şi să gestioneze eficient riscurile ce

pot apare în timp.

2. Evaluarea riscurilor la nivel microeconomic

A) Evaluarea riscului economic (de exploatare)

Cifra de afaceri realizată de SC Alpha SA în 2009 se situează sub pragul de rentabilitate

economică (CApr - cifra de afaceri prag).

Valoarea indicelui de securitate (Is) este destul de mică pentru anul 2008 şi 2009 ceea ce indică

faptul că marja de securitate a firmei este foarte de mică, apropiată de zero.

Valoarea indicatorului de poziţie absolută a cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate α

pentru anul 2009 indică faptul că flexibilitatea firmei este destul de mică.

Indicatorul de poziţie relativă a cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate α’ arăta o

situaţie relativ stabilă în 2008 ceea ce indica faptul că firma se află într-o situaţie relativ stabilă,

pentru ca în 2009 valoarea indicatorului să scadă cu circa 11%, situaţia companiei fiind instabilă.

Coeficientul de elasticitate (coeficientul efectului de pârghie a exploatării) Ke indică faptul că,

în 2009 riscul de exploatare este ridicat deşi în 2008 întreprinderea este generatoare de profit ca

urmare a creşterii cifrei de afaceri.

B) Evaluarea riscului financiar

În anul 2008, cifra de afaceri a depăşit pragul (punctul mort) de rentabilitate financiară (PMF)

însă în 2009 cifra de afaceri s-a situat sub pragul de rentabilitate financiară.

Valoarea pârghiei financiare (Pf)

Pentru anul 2008 raportul este subunitar (Pf < 1) ceea ce indică faptul că rata autonomiei financiare

a întreprinderii este ridicată, angajamentele sale fiind suficient garantate de capitalurile proprii.

Pentru anul 2009 valoarea pârghiei financiare (Pf) este de 0,00 întrucât firma nu înregistrează datorii

financiare. Firmele care nu au datorii financiare nu se confruntă cu riscul financiar însă nici nu

beneficiază de efectul de pârghie financiară al îndatorării, valoarea firmei neputând fi crescută pe

această cale.



Rentabilitatea financiară a capitalului propriu (Rfin) pentru anii 2008 şi 2009 indică faptul că

firma a realizat un profit net mic raportat la capitalurile proprii angajate în activităţile sale.

Valoarea rentabilităţii economice (Rec ) pentru anii 2008 şi 2009 se situează sub rata inflaţiei;

pentru ca firma să înregistreze o creştere reală este necesar ca rata rentabilităţii economice să fie

superioară ratei inflaţiei .

Efectul de pârghie financiară a îndatorării (Epf) (eficienţa îndatorării asupra rentabilităţii

financiare) este de negativ în 2008. În acest caz, rentabilitatea financiară este o funcţie

descrescătoare de gradul de îndatorare iar îndatorarea firmei deteriorează performanţele acesteia

fiind necesară minimizarea raportului Dat fin / Cap proprii. Pentru anul 2009, efectul de pârghie

financiară a îndatorării (Epf) este 0,00 întrucăt compania nu are datorii financiare.

A) Evaluarea riscului de faliment

C1) Evaluarea statică patrimonială a riscului de faliment

Valorile fondului de rulment (FR) pentru 2008 şi 2009 indică faptul că firma înregistrează un

excedent de lichidităţi potenţiale pe termen scurt faţă de datoriile exigibile pe termen scurt.

Atât pentru 2008 cât şi pentru 2009, rata lichidităţii (solvabilităţii) generale (RLG) este

supraunitară (RLG > 1) ceea arată că cel puţin pe termen scurt, întreprinderea îşi poate achita

datoriile exigibile.

Rata lichidităţii (solvabilităţii) parţiale (RLP) reflectă o situaţie favorabilă în ceea ce priveşte

solvabilitatea, firma putându-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi.

Rata lichidităţii (solvabilităţii) imediate (rata capacităţii de plată imediată) (RLI) are o valoare

ridicată, însă aceasta, deşi teoretic indică o lichiditate foarte bună totuşi, ea poate indica şi o folosire

ineficientă a resurselor financiare disponibile.

C2) Evaluarea riscului de faliment prin metoda scorurilor

• Evaluarea riscului de faliment cu ajutorul modelului Conan şi Holder

Evaluarea riscului de faliment cu ajutorul modelului Conan şi Holder indică faptul că se

impune găsirea unei strategii de redresare a firmei.

4. Elaborarea de strategii de prevenire/diminuare/transfer a riscului către o parte terţă

În 2009, criza economică globală a afectat negativ evoluţia cifrei de afaceri a societăţii, mai

ales în prima parte a anului.

Astfel, pentru a asigura un cash-flow stabil, managementul societăţii urmăreşte lărgirea

portofoliului de clienţi din domeniul auto, în special pentru prima dotare (Dacia, Ford). Vor fi

promovate acele proiecte ce pot fi dezvoltate utilizând baza tehnologică actuală a societăţii (fără a

implica investiţii suplimentare semnificative) şi care pot genera o marjă de profit rezonabilă.



Totodată, au fost luate o serie de măsuri de reducere a costurilor şi anume:

• scăderea numărului de salariaţi cu 33% începând cu ianuarie 2009;

• scăderea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile lucrătoare ăn funcţie de volumul comenzilor;

• trimiterea în şomaj tehnic a personalului de producţie în funcţie de volumul comenzilor;

• redistribuirea personalului pentru execuţia investiţiilor şi amenajărilor în regie proprie;

• renegocierea contractelor de achiziţie a materiilor prime şi materialelor;

• implementare unor inovaţii de proces pentru a reduce consumurile de materii prime,

materiale şi utilităţi.

Însă, simpla reducere a cheltuielilor de operare nu poate fi sustenabilă fără conceperea unei

strategii menită să relanseze activitatea societăţii şi care să asigure o creştere pe termen lung a cifrei

de afaceri şi a profitului. În acest sens, Consiliul de Administraţie împreună cu conducerea

executivă a societăţii au demarat un amplu proces de analiză a pieţei şi de identificare a

oportunităţilor şi strategiilor de dezvoltare a afacerilor.

În mai 2009, managementul SC Alpha SA a decis demararea unui proiect de repoziţionare

strategică a societăţii şi de generare a unei strategii unitare de dezvoltare a afacerilor care să

asigure o rată a profitului la nivelul aşteptărilor acţionarilor săi, în vederea listării companiei la

Bursa de Valori Bucureşti 2011-2012.

Pentru atingerea obiectiv de implementare a noii strategii, au fost identificate o serie de

măsuri pe termen scurt şi mediu şi anume:

1. Eficienţă şi informare corectă;

2. Creşterea calităţii produselor;

3. Orientarea către piaţă;

4. Dezvoltarea competenţelor tehnice;

5. Managementul performanţei.

5.1.2 Studiu de caz la S.C. Delta S.A.

Pentru realizarea acestui studiu de caz am am considerat o societate comercială reală cu profil

industrial, pe care o vom denumi în continuare SC Delta SA în scopul păstrării confidenţialităţii

datelor.

Societatea a fost înfiinţată în anul 1997, sistemul de management al calităţii este certificat din

anul 2005, de către DQS România, în conformitate cu standardul ISO 9001: 2000, obţinându-se

certificatele DQS şi IQNeT DQS.



Evoluţia în timp a cifrei de afaceri realizată de SC DELTA SRL este prezentată în figura 5.17:

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anii

Cif

ra d

e a

faceri

(R

ON

)



-2.000.000

-1.000.000

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anii

Rez

ult

atu

l n

et

(RO

N)



0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anii

Nu

măr m

ed

iu s

ala

riaţi

Figura 5.19 Evoluţia numărului mediu de salariaţi



1. Evaluarea riscului la nivel macroeconomic


2010 un rating de ţară de "Baa3" [www.j]. Aceasta înseamnă că securitatea capitalului şi a dobânzii

este adecvată în prezent, dar există posibilitatea apariţiei de dificultăţi, atât pe termen scurt cât şi pe

termen lung. Agenţia Moody’s a estimat că pentru anul 2010 va menţine perspectiva negativă în

ceea ce priveşte mediul economic românesc. Prin urmare, societăţile comerciale a căror activitate se


pot apare în timp.


A) Evaluarea riscului economic (de exploatare)

Valoarea pragului de rentabilitate economică (CApr - cifra de afaceri prag)

Cifra de afaceri realizată de SC Delta SA în anii 2008 şi 2009 este situată sub pragul de

rentabilitate.

Valoarea indicelui de securitate (Is) este negativă atât în 2008 cât şi de în 2009 ceea ce indică

faptul că marja de securitate a firmei este foarte mică, chiar negativă.


arată că flexibilitatea firmei este redusă riscul de exploatare fiind mare.

Valoarea indicatorului de poziţie relativă a cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate α’

indică faptul că firma se află într-o situaţie instabilă, cifra de afaceri reală nedepăşind valoarea

pragului de rentabilitate.

Coeficientul de elasticitate (coeficientul efectului de pârghie a exploatării) Ke indică faptul că

riscul de exploatare este major, Ke având o valoare negativă.


Pragul (punctul mort) de rentabilitate financiară (PMF) este superior cifrei de afaceri realizată

de SC Delta SA atât în anul 2008 cât şi în 2009. Pentru o cifră de afaceri situată peste acest nivel,

firma va putea să obţină profit din activitatea financiară.

Pragul (punctul mort) de rentabilitate financiară (PMF) este de 1.286.698 RON. Pentru a obţine

profit din activitatea financiară compania va trebui să realizeze o cifră de afaceri a cărei valoare să

se situeze peste nivelul pragului de rentabilitate financiară.

Pârghiei financiare (Pf)

Raportul este subunitar (Pf < 1) ceea ce indică faptul că rata autonomiei financiare a întreprinderii

este bună, angajamentele sale fiind suficient garantate de capitalurile proprii.

Rentabilitatea financiară a capitalului propriu (Rfin) are o valoare negativă în anul 2008, ceea ce

indică faptul că firma nu a realizat profit net din capitalurile proprii angajate în activităţile sale. În



anul 2009 însă, Rfin este pozitivă şi indică faptul că firma a realizat un profit net mic raportat la

capitalurile proprii angajate în activităţile sale.

Valoarea rentabilităţii economice (Rec) este negativă în anul 2008 şi în anul 2009; pentru ca firma

să înregistreze o creştere reală este necesar ca rata rentabilităţii economice să fie pozitivă şi

superioară ratei inflaţiei .

Valoarea efectului de pârghie financiară a îndatorării (Epf) (eficienţa îndatorării asupra

rentabilităţii financiare) indică faptul că îndatorarea are un efect negativ asupra rentabilităţii

financiare a firmei deci se manifestă „efectul de măciucă”. În acest caz, rentabilitatea financiară este

o funcţie descrescătoare de gradul de îndatorare iar îndatorarea firmei deteriorează performanţele

acesteia fiind necesară minimizarea raportului Dat fin / Cap proprii.

C) Evaluarea riscului de faliment


Fondul de rulment (FR) indică faptul că firma înregistrează un excedent de lichidităţi potenţiale pe

termen scurt faţă de datoriile exigibile pe termen scurt; prin urmare firma se află într-o situaţie

favorabilă în ceea ce priveşte solvabilitatea fiind în măsură sa achite datoriile scadente ea dispunând

în plus de un „stoc tampon” de lichidităţi potenţiale.

Rata lichidităţii (solvabilităţii) generale (RLG) RLG > 1, ceea ce semnifică existenţa unui

supliment de resurse, respectiv fond de rulment care permite firmei să facă faţă unor evoluţii

imprevizibile. Valoarea supraunitară a ratei arată că cel puţin pe termen scurt, întreprinderea îşi

poate achita datoriile exigibile.

Rata lichidităţii (solvabilităţii) parţiale (RLP) reflectă o situaţie favorabilă, firma putându-şi onora

datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi.


mică iar aceasta indică faptul că firma nu poate achita într-un termen foarte scurt, chiar imediat

datoriile scadente. Pentru anul 2009 SC Delta SA a obţinut o amânare la plată cu şase luni a

datoriilor scadente.


• Evaluarea riscului de faliment cu ajutorul modelului Altman

Funcţia scor indică faptul că firma se află într-o zonă lipsită de ameninţarea falimentului.


Funcţia scor pentru anul 2008, indică faptul că situaţia companiei este dificilă, riscul de faliment

fiind de peste 90%. Pentru anul 2009, valoarea funcţiei scor arată că situaţia companiei este foarte

bună, riscul de faliment fiind mai mic de 10%.



Observăm că evaluarea riscului de faliment prin metoda scorurilor, în cazul SC Delta SA a

generat două rezultate diferite: pe de o parte, conform modelului Altman, SC Delta SA se află într-o

zonă lipsită de ameninţarea falimentului însă, conform modelului Conan şi Holder, situaţia

companiei este dificilă, riscul de faliment fiind de peste 90%. Aceste rezultate diferite se datorează

faptului că funcţia scor Altman a fost creată pe modelul economiei americane iar funcţia elaborată

de Conan şi Holder a fost creată în condiţiile economiei franceze. Aceasta ne îndreptăţeşte să

subliniem încă o dată faptul că în evaluarea riscului trebuie să se ţină cont şi de principalii factori cu

caracter economic şi social din mediul firmei, factori ce pot influenţa performanţele/rezultatele

acesteia mărind astfel gradul de acurateţe al previzionării; ne referim aici la variabile cu caracter

macroeconomic, de piaţă, calitative cum sunt calitatea managementului, calitatea produselor,

tendinţa pieţei, cota de piaţă, nivelul de pregătire al forţei de muncă, etc [MAN10].

Iată de ce simpla aplicare a funcţiilor scor nu este de în anumite cazuri suficientă pentru a

evalua cu exactitate riscul de faliment al unei firme, analistul trebuind să interpreteze datele ţinând

cont de situaţia de ansamblu a firmei.


Analizând datele de mai sus observăm că, în timp, cifra de afaceri realizată de societatea Delta

SA a avut o evoluţie relativ constantă atingând nivelul maxim în anul 2003. Începând cu anul 2008

însă, datorită crizei economice globale, nivelul cifrei de afaceri a scăzut pentru ca în anul 2009 să se

situeze sub pragul de rentabilitate.

În ceea ce priveşte rezultatul exerciţiilor financiare, valoarea maximă a profitului a fost

înregistrată în anul 2007 pentru ca în 2008 însă, firma să încheie exerciţiul financiar cu pierdere. În

anul 2009, SC Alpha SA încheie anul cu profit însă unul relativ mic rezultat nu din activitatea de

exploatare ci din activitatea financiară ca urmare a anulării provizioanelor constituite în

contabilitate pentru deprecierea titlurilor de plasament.

Analizând per ansamblu situaţia firmei, se constată un risc de exploatare major, cifra de afaceri

situându-se sub nivelul pragului de rentabilitate atât în 2008 cât şi în 2009 iar valorile indicelui de

securitate (Is ) a firmei sunt negative. De asemenea, rentabilitatea economică (Rec) are valori

negative atât pentru anul 2008 cât şi pentru anul 2009. Pentru ca firma să înregistreze o creştere

reală este necesar ca rata rentabilităţii economice să fie pozitivă şi superioară ratei inflaţiei.

Prin urmare se impune găsirea unor strategii de redresare a firmei: astfel, conform politicii

în domeniul calităţii, pentru a doua parte a anului 2010 (trimestrele III şi IV) este propusă

îndeplinirea următoarelor obiective:



� certificarea sistemului de management al calităţii conform SR EN ISO 9001: 2008;

� introducerea de noi tehnologii de sudură: procedeu de sudură MIG MAG;

� extinderea segmentului de piaţă prin promovarea imaginii firmei;

� îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în clădirea administrativă prin asigurarea încălzirii

centralizate.

Totodată, managementul companiei intenţionează să mute (să concentreze) toată activitatea într-

un spaţiu mai mic (se urmăreşte reducerea cheltuielilor pentru utilităţi şi îmbunătăţirea controlului

producţiei) şi să închirieze spaţiile pe care le deţine altor agenţi economici astfel:

• sub formă de spaţii pentru birouri;

• sub formă de hale industriale utilizabile pentru: producţie, depozite, săli de expoziţie,

etc, acestea fiind situate într-o zonă cu acces la reţeaua de drumuri naţionale.

SC Delta SA va trebui să îşi concentreze eforturile în vederea înnoirii permanente a produselor,

a pătrunderii pe noi pieţe, corelate cu intensificarea preocupărilor pentru asigurarea unui potenţial

tehnic şi uman care să corespundă exigenţelor unei competiţii tot mai intense.

5.2 Studiu de caz privind evaluarea riscului pentru o societate

comercială industrială profitabilă S.C. Beta S.A.

Pentru realizarea acestui studiu de caz am am considerat o societate comercială reală

(microîntreprindere) cu profil industrial, pe care o vom denumi în continuare SC Beta SRL în

scopul păstrării confidenţialităţii datelor.

Societatea a fost înfiinţată în anul 1992 iar produsele realizate sunt certificate de ICECON

CERT Bucureşti în ceea ce priveşte conformitatea calităţii acestora conform prevederilor Directivei

89/106/CEE şi a Legii nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor. ICECON CERT

atestă faptul că produsele realizate de SC Beta SRL sunt supuse de producător încercărilor iniţiale,

unui control al producţiei în staţia de sortare precum şi încercărilor suplimentare pe eşantioane

prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit.

SC Beta SRL are implementat un sistem de management al calităţii (sunt elaborate politica în

domeniul calităţii, manualul calităţii, proceduri de sistem, proceduri de lucru) care însă, până în

prezent, nu a fost certificat de organele abilitate.



În ceea ce priveşte cifra de afaceri, evoluţia în timp a acesteia este prezentată în figura 5.16:

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anii

Cif

ra d

e a

fac

eri

(R

ON

)



-100.000

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

900.000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anii

Re

zu

lta

tul

net

(RO

N)



0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Anii

Nu

mă

r m

ed

iu s

ala

riaţi

Figura 5.31 Evoluţia numărului mediu de salariaţi



� Evaluarea riscurilor ce pot interveni în activitatea desfaşurată de SC BETA SRL

1. Evaluarea riscului la nivel macroeconomic


2010 un rating de ţară de "Baa3" [www.f]. Aceasta înseamnă că securitatea capitalului şi a dobânzii

este adecvată în prezent, dar există posibilitatea apariţiei de dificultăţi, atât pe termen scurt cât şi pe

termen lung. Agenţia Moody’s a estimat că pentru anul 2010 va menţine perspectiva negativă în

ceea ce priveşte mediul economic românesc. Prin urmare, societăţile comerciale a căror activitate se


pot apare în timp. Însă, situaţia economică tinde să fie instabilă la nivel mondial datorită crizei

financiare globale astfel încât, indiferent de zona geografică în care o firmă îşi desfăşoară

activitatea, managementul va trebui să gestioneze eficient evenimentele imprevizibile ce pot apărea.


Valoarea pragului de rentabilitate economică (CApr - cifra de afaceri prag)

SC Beta SRL are o cifră de afaceri situată cu mult peste pragul de rentabilitate, societatea fiind

profitabilă.

Valoare indicelui de securitate (Is) indică faptul că marja de securitate a firmei este bună.


arată că flexibilitatea firmei este destul de ridicată deci riscul de exploatare este mic, firma având

capacitatea de a se adapta la cerinţele pieţei.

Valoarea indicatorului de poziţie relativă a cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate α’

indică faptul că firma se află într-o situaţie confortabilă; cifra de afaceri reală depăşeşte cu 96,61%

respectiv 51,91% cifra de afaceri corespunzătoare pragului de rentabilitate.

Coeficientul de elasticitate (coeficientul efectului de pârghie a exploatării) Ke

Cifra de afaceri realizată de SC Beta SRL este destul de îndepărtată faţă de pragul de rentabilitate

ceea ce face ca valoarea coeficientului de elasticitate să fie mică deci riscul de exploatare este redus.


Pragul (punctul mort) de rentabilitate financiară (PMF)

Cifra de afaceri realizată de SC Beta SRL este situată peste acest nivel PMF deci firma este eligibilă

pentru a obţine profit din activitatea financiară.

Valoarea pârghiei financiare (Pf) atât pentru anul 2008 cât şi pentru anul 2009 este de 0,00

întrucât firma nu înregistrează datorii financiare. Firmele care nu au datorii financiare nu se

confruntă cu riscul financiar însă nici nu beneficiază de efectul de pârghie financiară al îndatorării,

valoarea firmei neputând fi crescută pe această cale.



Rentabilitatea financiară a capitalului propriu (Rfin) indică faptul că firma realizează profit net

din capitalurile proprii angajate în activităţile sale; însă în 2009 rentabilitatea financiară a

capitalului propriu a fost cu 25,84% mai mică decât în 2008.

Valoarea rentabilităţii economice (Rec) se situează peste rata inflaţiei ceea ce face ca firma să

înregistreze o creştere reală .

Efectul de pârghie financiară a îndatorării (Epf) (eficienţa îndatorării asupra rentabilităţii

financiare) este de 0,00 atât pentru anul 2008 cât şi pentru anul 2009 datorită faptului că firma nu

are datorii financiare.

C) Evaluarea riscului de faliment


Fondul de rulment (FR) indică faptul că firma înregistrează un excedent de lichidităţi potenţiale pe

termen scurt faţă de datoriile exigibile pe termen scurt; prin urmare, firma se află într-o situaţie

favorabilă în ceea ce priveşte solvabilitatea fiind în măsură să achite datoriile scadente ea dispunând

în plus de un „stoc tampon” de lichidităţi potenţiale.

Rata lichidităţii (solvabilităţii) generale (RLG) (RLG > 1) ceea ce semnifică existenţa unui

supliment de resurse, respectiv fond de rulment care permite firmei să facă faţă unor evoluţii

imprevizibile. Valoarea supraunitară a ratei arată că cel puţin pe termen scurt, întreprinderea îşi

poate achita datoriile exigibile.


ridicată atât în 2008 cât şi în 2009 (RLI > 0,3).


• Evaluarea riscului de faliment cu ajutorul modelului Altman

În urma aplicării funcţiei scor a rezultat că firma se află într-o zonă lipsită de ameninţarea

falimentului.


Funcţia scor indică faptul că situaţia companiei este bună, riscul de faliment fiind mai mic de 10%.


Analizând datele de mai sus observăm că, în timp, cifra de afaceri realizată de societatea Beta

SRL a înregistrat o creştere constantă (exceptând anul 2001) atingând nivelul maxim în anul 2008.

În anul 2009 însă, datorită crizei economice globale, nivelul cifrei de afaceri a scăzut, fiind cu circa

33% mai mică decât cea realizată în anul 2008 dar nesituîndu-se sub pragul de rentabilitate. În ceea

ce priveşte rezultatul exerciţiilor financiare, valorile maxime ale profitului au fost înregistrate în anii

2003 şi 2008. Într-un singur an (2001), SC Beta SRL a încheiat exerciţiul financiar cu pierdere



datorită unei concurenţe neloiale pe piaţa materialelor de construcţii. Referitor la numărul mediu de

salariaţi acesta a fost relativ constant de-a lungul timpului, cu excepţia anului 2002, când, ca urmare

a dificultăţilor întâmpinate în anul 2001, managementul societăţii a luat hotărârea de a reduce

numărul de personal până la redresarea firmei, lucru care se întâmplat relativ repede astfel încât

începând din 2003 firma şi-a mărit progresiv numărul de angajaţi.

În urma evaluării riscurilor, pentru SC Beta SRL rezultă un nivel scăzut al lor atât în ceea ce

priveşte riscul economic (de exploatare), financiar cât şi riscul de faliment. Cu toate acestea,

managementul SC Beta SRL este conştient că riscuri imprevizibile pot apare în orice moment mai

ales în contextul crizei economice actuale.

Astfel, managementul companiei intenţionează ca terenul rezultat în urma exploatării să fie

amenajat şi introdus în circuitul turistic, compania putând intra astfel pe o nouă nişă de piaţă. De

asemenea, SC Beta SRL intenţionează să construiască o instalaţie de generare a curentului electric

din surse de energie regenerabilă (eoliană, solară - fotovoltaică, geotermală). În acest sens, firma a

realizat un studiu pe durata unui an zile cu privire la construcţia unei instalaţii eoliene însă s-a

constat că energia vântului nu este suficientă pentru a dezvolta un astfel de sistem. Prin urmare,

firma doreşte să se îndrepte spre celelalte surse de energie regenerabilă.

Conform politicii în domeniul calităţii, SC Beta SRL doreşte să devină un nivel de referinţă

pentru clienţii şi furnizorii săi iar numele său să devină un echivalent al calităţii în domeniul

produselor de carieră pentru betoane, mixturi asfaltice şi straturi de fundare. Pentru aceasta,

administratorul şi-a stabilit ca obiectiv pentru viitorul apropiat certificarea sistemului de

management al calităţii atât pentru carieră cât şi pentru staţia de sortare. În funcţie de evoluţia

sectorului construcţiilor se va aborda gestiunea calităţii prin prisma unui sistem de management al

calităţii totale, integrat şi/sau reengineeringul întreprinderii.

6. CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII PERSONALE,

DEZVOLTĂRI VIITOARE ŞI MODALITĂŢI DE

VALORIFICARE A REZULTATELOR CERCETĂRII

6.1 Concluzii generale

Prezenta teză de doctorat se înscrie pe linia preocupărilor naţionale şi internaţionale în

domeniul cercetărilor privind evaluarea riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc

pentru societăţile comerciale industriale.

Rezultatele cercetărilor teoretice şi aplicative efectuate pe parcursul elaborării prezentei teze

de doctorat permit evidenţierea următoarelor concluzii:



� În prezent, cele mai multe decizii se iau în condiţii de risc şi incertitudine iar insuficienta

cunoaştere a acestora explică într-o anumită măsură diferenţele între rentabilitatea diverselor

proiecte de afaceri.

� În economia de piaţă orice afacere prezintă riscuri mai mari sau mai mici a căror

acceptare/asumare trebuie să aibă loc în cunoştinţă de cauză, în raport cu câştigurile ce se

pot obţine: riscurile specifice afacerii în cauză trebuie să fie bine cunoscute în prealabil,

identificate, analizate, evaluate, găsindu-se măsuri şi soluţii de prevenire a consecinţelor

acestora.

� În ceea ce priveşte evaluarea riscului, în activitatea practică există două pericole:

- subevaluarea riscului (mergând până la ignorarea sau minimalizarea acestuia) ceea ce

poate duce la desfăşurarea unor activităţi deosebit de riscante, cu consecinţe negative

asupra rezultatelor firmei

- supraevaluarea riscului, care poate bloca iniţiativele, ritmul de afaceri şi obţinerea de

profituri; prudenţa exagerată frânează dezvoltarea şi progresul în economia de piaţă.

� În contextul actual al creşterii complexităţii mediului de afaceri, evaluarea corectă a

riscurilor precum şi construirea unei strategii eficiente de gestionare a acestora trebuie să se

transforme din simple opţiuni ale echipelor manageriale în practici de afaceri indispensabile

pentru reuşita pe termen lung a întreprinderii.

� Atitudinea faţă de risc variază de la un individ la altul, ea depinzând în mare măsură de

mărimea riscului, de nivelul ierarhic la care se află managerul dar şi de natura resurselor

implicate.

� Cu cât firma se află într-o situaţie economico-financiară mai bună cu atât este posibilă

asumarea unor riscuri mai mari cu probabilităţi de obţinere a unor rezultate (câştiguri)

superioare fiind însă necesară existenţa unor resurse de compensare în caz de eşec.

� Sistemul tradiţional de asigurare a calităţii, bazat pe detectarea produselor defecte nu mai

este adecvat cerinţelor actuale; astfel, în condiţiile creşterii exigenţelor clienţilor cu privire

la calitate, a scăderii perioadei de proiectare şi lansare pe piaţă a produselor este imperios

necesar să existe o planificare sistematică a calităţii.

� Calitatea are un caracter dinamic atât datorită restructurării, modernizării cât şi promovării

progresului tehnic pe de o parte iar pe de altă parte datorită exigenţelor tot mai înalte ale

consumatorilor cu privire la calitate

� În condiţiile actuale de intensificare a concurenţei, companiile vor trebui să devină tot mai

competitive aceasta însemnând să satisfacă necesităţile şi aşteptările consumatorilor, să



reducă costurile şi să crească cantităţile de produse oferite pe piaţă fără a aduce vreun

prejudiciu calităţii.

� Calitatea se construieşte pas cu pas, ea nu se controlează ci se planifică, ea se realizează şi se

îmbunătăţeşte continuu.

� Îmbunătăţirea continuă a calităţii face posibilă ameliorarea performanţelor indicatorilor de

eficienţă economică a căror evoluţie este strâns legată de eficienţa managementului firmei

� Atingerea şi menţinerea unui nivel de calitate corespunzător precum şi deteriorarea calităţii

pot genera costuri foarte mari de aceea este imperios necesară o bună gestionare a riscurilor

în calitate prin detectarea şi tratarea lor sistematică.

� Un management eficient al corelaţiei calitate-risc poate asigura o calitate superioară a

produsului prin furnizarea de mijloace proactive de identificare şi control a potenţialelor

probleme cu privire la calitatea produselor fabricate.

� Gestionarea corelaţiei risc - calitate trebuie să conducă la elaborarea unei strategii a calităţii

şi implicit a riscului, la stabilirea metodelor adecvate de informare, măsurare, analizare şi

control a calităţii în condiţii de risc şi incertitudine.

6.2 Contribuţii personale

Rezultatele cercetărilor teoretice, a studiilor de caz efectuate pe parcursul elaborării

prezentei teze de doctorat permit evidenţierea următoarelor contribuţii personale:

� S-a realizat o analiză critică asupra stadiului actual al cercetărilor privind evaluarea

riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale

industriale;

� S-a sintetizat baza teoretică a conceptului de management integrat calitate-risc precum şi

aspectele referitoare la modul de abordare al acestuia;

� A fost realizat un studiu teoretic privind calitatea produselor industriale cu accent pe

caracteristicile de calitate ale acestora, factori de influenţă, indicatori de apreciere a

calităţii;

� S-au prezentat în sinteză metodele şi tehnicile de îmbunătăţire continuă a calităţii;

� S-a elaborat un studiu teoretic privind metodele şi tehnicile de optimizare a deciziilor în

condiţii de risc şi incertitudine;

� S-au elaborat strategii de prevenire a riscurilor ce pot interveni în activităţile desfăşurate

de societăţile comerciale cu profil industrial;

� S-au prezentat contribuţiile teoretice privind proiectarea şi implementarea sistemului de

management al calităţii în cadrul unei societăţi comerciale cu profil industrial;



� S-au prezentat studii şi contribuţii privind analiza previzională a riscului în calitate,

accentul punându-se pe metodele de planificare sistematică a calităţii ;

� S-au prezentat în sinteză, metodele şi tehnicile de evaluare a riscului într-un sistem de

management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial la

nivel macroeconomic şi microeconomic;

� S-a realizat o regrupare a principalelor categorii de riscuri după funcţiile societăţilor

comerciale cu profil industrial;

� S-a stabilit o echipă complexă de evaluare a riscurilor cu scopul de a înlătura dificultăţile

apărute în practică;

� A fost elaborată o aplicaţie soft utilizată în evaluarea riscului într-un sistem de

management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial;

� Au fost efectuate trei studii de caz privind evaluarea riscului într-un sistem de

management integrat calitate-risc pentru societăţi comerciale cu profil industrial: două

societăţi aflate în dificultate iar una profitabilă

6.3 Dezvoltări viitoare în domeniul abordat

Rezultatele teoretice şi studiile de caz efectuate în cadrul tezei de doctorat pot conduce în viitor

la dezvoltarea următoarelor direcţii de cercetare:

� Implementarea pe scară largă a managementului integrat calitate-risc cu accent pe

planificare, control, monitorizare, evaluare şi îmbunătăţire continuă;

� Utilizarea indicatorilor de evaluare a riscurilor pentru fiecare categorie de risc astfel încât

rezultatele şi performanţele organizaţiei să fie cât mai fidel evidenţiate;

� Implementarea pe scară largă a aplicaţiei soft (prezentate în capitolul 4) pentru evaluarea

riscului într-un sistem de management integrat calitate-risc;

� Evaluarea proceselor prin control statistic pe baza fişelor de control care să asigure

intervenţia în timp util asupra procesului analizat, prevenindu-se astfel apariţia

neconformităţilor;

� Abordarea multidimensională a modelării şi evaluării riscului: utilizarea modelelor de

decizie matriceală tip Markov, utilizarea metodelor de ajustare exponenţială („exponential

smoothing”) cum este cea de tip R. K. Brown, utilizarea procedurilor de fuzzyficare cu

ajutorul cărora se va urmări obţinerea celei mai mici abateri de la obiective în condiţiile

suplimentării disponibilităţii de resurse cu cele mai mici cantităţi posibile.



6.4 Modalităţi de valorificare a rezultatelor cercetării

Rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat au

fost valorificate prin publicarea unui număr de 21 de lucrări, după cum urmează:

- 5 lucrări ştiinţifice publicate în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale cotate

ISI: [MAN10], [DCM10], [PCM10], [MAN09b], [BEM09]

- 10 lucrări ştiinţifice publicate în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale din ţară

şi străinătate: [MAN09c], [MAN09d], [MAN09f], [MAN09g], [MAN09i], [RMM09],

[MAN08a], [MAN08e], [MAN08f], [MAN08h]

- 3 lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate de circulaţie internaţională:

[MAN10a], [MAN10b], [MAN09e]

- 3 lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate de circulaţie naţională: [MAN08b],

[MAN08c], [MAN08g].



BIBLIOGRAFIE

1. [ALT02] ALTMAN, Edward I. Revisiting Credit Scoring Models in a Basel II Environment,

Credit Risk, Credit Rating: Methodologies, Rationale and Default Risk, London Risk

Books, 2002

2. [ALT68] ALTMAN, Edward I. Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of

Corporate Bankruptcy. Blackwell Publishing, American Finance Association,

Journal of Finance, Vol.23, No.4, September 1968

3. [BAD06] BADEA, Florica. Managementul producţiei. Bucureşti, Editura ASE, 2006, ISBN

973-594-828-1

4. [BAL92] BALLADA, S. Outils et mecanismes de gestion financiare. Paris, Maxima,1992

5. [BAP03] BÂRSAN-PIPU, Nicolae, POPESCU, Ion. Managementul riscului: concepte,

metode, aplicaţii. Braşov,Editura Universităţii Transilvania,2003, ISBN 9736351807

6. [BEM09] BEGU, Liviu, MÂNDRU, Lidia. „Quality Improvement – Comparative Analysis”,

4th International ISI Conference on Business Excelence, Academy of Economic

Studies Bucharest, ”Transilvania” University Brasov, Infomarket Publishing House,

October 2009, ISBN 978-973-1747-11-8.

7. [BLB09] BUZATU, Constantin, LEPĂDĂTESCU, Badea, BĂLĂCESCU, Adriana,

DUMITRAŞCU, Adela Eliza, MIHAIL Laurenţiu Aurel, DIŢU Valentin, ENESCU,

Ioan. Bazele teoretice şi aplicative ale superfinisării în construcţia de maşini. Braşov.

Editura Universităţii Transilvania, 2009, ISBN 978-973-598-490-8

8. [CEN99] CENUŞĂ, Gheorghe. Teoria probabilităţilor şi statistica matematică.Bucureşti,

Editura ASE, 1999, ISBN 973-9462-18-9

9. [CNO00] COŞEA, Mircea, NASTOVICI, Luminiţa, OPREI, Ion. Politici microeconomice de

evaluare a riscului. Braşov, Editura Lux Libris, 2000, ISBN 973-9428-18-2

10. [DCM10] DAVID, Nicoleta, CÂRSTEA, Claudia-Georgeta, PĂTRAŞCU, Lucian, RAŢIU,

Ioan-Gheorghe, MÂNDRU, Lidia. ”Building Solutions for Web Personalization”,

9th WSEAS International ISI Conference on Artificial Intelligence, Knowledge

Engineering and Databases, (WSEAS) Press, University of Cambridge, United

Kingdom, February 2010, ISBN 978-960-474-154-0

11. [DOH00] DOHERTY, Neil A. Integrated Risk Management: Techniques and Strategies for

Reducing Risk. McGraw – Hill, New York, USA, 2000, ISBN 0-07-135861-7

12. [DRA03] DRAGOTĂ, Victor şi colectiv. Management financiar. Vol.1, Bucureşti, Editura

Economică, 2003, ISBN 973-590-841-7



13. [FEI86] FEIGENBAUM, Armand V. Total Quality Control. 3rd Edition, McGraw-Hill,

Singapore, 1986

14. [FMP04] FILIP, Natalia, MORARIU C.Olimpiu, POPESCU, Ion. Ingineria şi managementul

calităţii. Braşov, Tipografia Universităţii Transilvania, 2004, ISBN 973-635-271-4

15. [FPO04] FILIP, Natalia, POPESCU, Ion. Managementul calităţii. Braşov, Tipografia

Universităţii Transilvania, 2004.

16. [GAR09] GARVEY, Paul R. Analytical Methods for Risk Management: A Systems

Engineering Perspective. Taylor & Francis Group,USA, 2009,ISBN 9781584886372

17. [GOR06] GHEORGHIU, Alexandru, ORFESCU, Dorina. Analiza riscurilor în activitatea

întreprinderii şi strategii de prevenire. Bucureşti, Editura ASE, 2006

18. [ISM03] ISAIC-MANIU, Irina. Măsurarea şi analiza statistică a riscului în România.

Bucureşti, Editura ASE, 2003, ISBN 973-594-312-3

19. [KEL90] KELADA, Joseph. ”La gestion integrale de la qualite. Pour une qualite totale”,

Editions Quafec, Quebec, 1990

20. [MAN10] MÂNDRU, Lidia, KHASHMAN, Adnan, CÂRSTEA, Claudia-Georgeta, DAVID,

Nicoleta, PĂTRAŞCU, Lucian, "The Diagnosis of Bankruptcy Risk Using Score

Function", 9th WSEAS International ISI Conference on Artificial Intelligence,

Knowledge Engineering and Databases (AIKED'10), World Scientific and

Engineering Academy and Society (WSEAS) Press, University of Cambridge,

United Kingdom, 20-22 February 2010, ISBN 978-960-474-154-0, ISSN 1790-5109

21. [MAN10a] MÂNDRU, Lidia, MÂNDRU, Eduard-Cristian. „Corelaţia calitate-risc în procesele

economico-industriale”, revista „Meridian Ingineresc”, Editura Universităţii Tehnice

a Moldovei, nr.1, 2010, Chişinău, ISSN 1683-853X

22. [MAN10b] Mândru Lidia, Lucian Pătraşcu. „Avoiding Quality Risks Through Forecasting

Analysis”, revista „Meridian Ingineresc”, Editura Universităţii Tehnice a Moldovei,

nr.2, 2010, Chişinău, ISSN 1683-853X

23. [MAN09] MÂNDRU, Lidia. „Cercetări teoretice şi aplicative privind evaluarea riscului în

activitatea societăţilor comerciale industriale”. Referat II, Doctorat, Universitatea

„Transilvania”, Braşov, 2009

24. [MAN09a] MÂNDRU, Lidia. „Elaborarea unui sistem de management integrat calitate-risc

pentru societăţilor comerciale industriale”. Referat III, Doctorat, Universitatea

„Transilvania”, Braşov, 2009

25. [MAN09b] MÂNDRU Lidia, HÂRLAB, Alina, CAMARDA Adina Liana. Indicators used to

measure the quality of products, Creativity and Management International ISI



Conference – New Face of TMCR, Technical University of Moldavia-Chişinău,

Gh. Asachi Technical University of Iaşi,May 2009,Chişinău, ISBN 9789975451154

26. [MAN09c] MÂNDRU, Lidia, MÂNDRU, Eduard-Cristian, Raţiu Ioan-Gheorghe. „Methods

and Techniques for Continuous Quality Improvement”, Managerial Economics and

Accounting Management for NATO Armies International Conference, University

of Defense, Brno, Czech Republic, 2009, ISBN 978-80-7231-624-3

27. [MAN09d] MÂNDRU, Lidia, BEGU, Liviu-Stelian. „Quality Improvement. Comparative

Analysis Between Kaizen Strategy and Strategy of Innovation”, The 33rd Annual

Congress of The American Romanian Academy of Arts and Sciences, Proceedings

Volume I, Polytechnic International Press, Montreal, Quebec, Canada, 2009, ISBN

978-2-553-01433-8

28. [MAN09e] MÂNDRU, Lidia, BEGU, Liviu-Stelian. Optimizarea deciziilor în condiţii de risc

şi incertitudine, revista „Meridian Ingineresc”, nr.2, Editura Universităţii Tehnice

a Moldovei, 2009, Chişinău, ISSN 1683-853X, pp.78-81

29. [MAN09f] MÂNDRU, Lidia, BEGU, Liviu-Stelian. „Strategii de prevenire a riscurilor ce pot

interveni în comerţul internaţional cu produse alimentare” (Стратегии

Пpeдупpeждehия Pиcкоb Кotopыe Moгут Проиcxoдиt При Topгobлe

Продoboлctbehhыми Tobapamи), Simpozionul Internaţional „Probleme

economice ale ramurilor prelucrătoare ale Complexului Agro-Industrial”,

Universitatea de Stat din Mogilev, Republica Belarus, mai 2009, ISBN 9854762939

30. [MAN09g] MÂNDRU, Lidia, MÂNDRU, Eduard-Cristian. „Auditul sistemului de

management al calităţii. Metodologie aplicativă pentru companiile ce activează în

sectorul agroalimentar” (Методология Аудита Системы Meheджmehta Качества

B Oблactи Пpeдпpияtий Агропроmьппленногo Комплeкca), lucrare în limba

rusă, Simpozionul Internaţional „Probleme economice ale ramurilor prelucrătoare

ale Complexului Agro-Industrial”, Universitatea de Stat din Mogilev, Republica

Belarus, mai 2009, ISBN 985-476-293-9

31. [MAN09h] MÂNDRU, Lidia. „Economie europeană”. Editura Universităţii Tehnice a

Moldovei, Chişinău, Republica Moldova, 2009, carte aflată în biblioteca

Universităţii Libere Internaţionale din Chişinău, Republica Moldova

(http://library.ulim.md/ro/servicii/intr_noi/09/mar.php#), ISBN 978-9975-45-107-9

32. [MAN09i] MÂNDRU, Lidia. „Factorii critici în implementarea sistemului de management al

calităţii totale”, The Risk Economy and a Gamble Society International

Symposium, „George Bariţiu” University of Braşov, Faculty of Economic Sciences,



”Editura Didactică si Pedagogică” Publishing House, october, 2009, ISBN 978-

973-30-2642-6, acreditată CNCSIS.

33. [MAN08] MÂNDRU, Lidia. „Stadiul actual al cercetărilor în domeniul managementului

calităţii societăţilor comerciale cu profil industrial”, Referat I, Doctorat,

Universitatea „Transilvania” Braşov, 2008

34. [MAN08a] MÂNDRU, Lidia, MÂNDRU, Eduard-Cristian. „Kaizen strategy: characteristic

features and implementation possibilities for European companies”, Fourth

International PhD, DLA Symposium, University of Pecs, Hungary, october 2008,

ISBN 978-963-7298-27-1

35. [MAN08b] MÂNDRU, Lidia. „Managementul riscului şi al timpului în cadrul proiectelor”,

Buletinul Ştiinţific al UGB Braşov, Editura Omnia UNI S.A.S.T, Braşov,

octombrie 2008, ISSN 1223-1282

36. [MAN08c] MÂNDRU, Lidia. „Managementul resurselor financiare – una din premisele pentru

buna desfăşurare a unui proiect”, Buletinul Ştiinţific al UGB Braşov, Editura

Omnia UNI S.A.S.T, Braşov, mai 2008, ISSN 1223-1282

37. [MAN08d] MÂNDRU, Lidia. „Rolul Comisiei Europene în politica de concurenţă”, în volumul

„Studii Europene. Analize multidimensionale”, Editura Lumen, Iaşi, 2008, ISBN

978-973-166-031-8

38. [MAN08e] MÂNDRU, Lidia, MÂNDRU, Eduard-Cristian. „The Evolution of Quality

Concept”, The 15th GBU-IC on Control, Development and Applied Informatics in

Business and Economics Symposium, „George Bariţiu” University of Braşov,

Faculty of Economic Sciences, Didactica and Pedagogica Publishing House,

november, 2008, ISBN 978-973-30-2393-7

39. [MAN08f] MÂNDRU, Lidia, MÂNDRU, Eduard-Cristian. „Dinamica sistemelor de calitate”,

Simpozionul Internaţional al Clubului Economiştilor Braşoveni, Editura Didactică

şi Pedagogică, november, 2008, ISBN 978-973-30-2473-6

40. [MAN08g] MÂNDRU, Lidia, MÂNDRU, Eduard-Cristian. „Riscul şi factorii determinanţi ai

acestuia în afacerile economice internaţionale”, revista „Convorbiri Economice”,

nr.11, Editura Ecran Magazin, noiembrie 2008, ISSN 1582-3555

41. [MAN08h] MÂNDRU, Lidia, BEGU, Liviu-Stelian. „Corelaţia între atitudinea faţă de risc şi

funcţia de utilitate”, Simpozionul Internaţional al Clubului Economiştilor

Braşoveni, Editura Didactică şi Pedagogică, november,2008, ISBN 978-973-302-

473-6



42. [MAS06] MASAAKI, Imai. Apply Kaizen successfully. The structure defines the flexibility

of a company. Kaizen Forum Magazine. Global Edition 06/2006. Switzerland,

Kaizen Institute, quoted 9th of sept 2008, http://www.kaizen.com

43. [MOR06] MORARIU, C.Olimpiu. Sistemul de management al calităţii. Braşov, Editura

Universităţii Transilvania, 2006,ISBN (10)973-635-738-4,(13)978-973-635-738-1

44. [NIC05] NICULESCU, Maria. Diagnostic global strategic. Vol.2, Bucureşti, Editura

Economică, 2005, ISBN 973-590-722-4

45. [NIV99] NICOLESCU, Ovidiu, VERBONCU, Ion. Management. Bucureşti, Editura

Economică, 1999, ISBN 973-590-164-1

46. [OLA00] OLARU, Marieta şi colectiv. Tehnici şi instrumente utilizate în managementul

calităţii. Bucureşti, Editura Economică, 2000, ISBN 973-590-256-7

47. [OKS05] OPREAN, Constantin, KIFOR, Claudiu, Vasile, SUCIU, Octavian. Managementul

integrat al calităţii. Sibiu, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2005, ISBN

973-739-034-2

48. [OPV06] OPREAN, Constantin, VANU, Alina. Dicţionar explicativ pentru ştiinţă şi

tehnologie. Magementul integrat al calităţii. Bucureşti, Editura AGIR, 2006, ISBN

973-720-044-6

49. [PAP02] PALERIU, Eugenia, POPESCU, Maria. Managementul calităţii. Braşov, Editura

Infomarket, 2002, ISBN 973-8204-22-4

50. [PAT07] PATRICHE, Cezar Flavian. Cercetări privind managementul integrat calitate-risc în

restructurarea tehnico-economică a societăţilor comerciale, Teză de doctorat,

Braşov, Universitatea Transilvania, 2007

51. [PCM10] PĂTRAŞCU, Lucian, CÂRSTEA, Claudia-Georgeta, RAŢIU, Ioan-Gheorghe,

MÂNDRU, Lidia, PARASCHIVESCU, Andrei Octavian, RADU, Florin.

” Determination of Cash Flows by Type of Activity”, 9th WSEAS International ISI

Conference on Artificial Intelligence, Knowledge Engineering and Databases

(AIKED'10), World Scientific and Engineering Academy and Society (WSEAS)

Press, University of Cambridge, United Kingdom, 20-22 February 2010, ISBN

978-960-474-154-0, ISSN 1790-5109

52. [PDA04] POPESCU, Maria, DASCĂLU, Adrian, ALBU, Ruxandra Gabriela. Management.

Braşov, Editura Infomarket, 2004, ISBN 973-8204-64-x

53. [PIS02] PIŞLEAG, Ana. Diagnosticul financiar al întreprinderii. Teorie şi aplicaţii.

Bucureşti, Editura Matrix Rom, 2002, ISBN 973-685-419-1



54. [RMM09] RAŢIU, Ioan-Gheorghe, MÂNDRU, Lidia, MÂNDRU, Eduard-Cristian. „Criteria

for Assessment of the Web Sites Containing Financial and Accounting

Information”, Managerial Economics and Accounting Management for NATO

Armies International Conference, University of Defense, Brno, Czech Republic,

2009, ISBN 978-80-7231-624-3

55. [SAV54] SAVAGE, Leonard. The Foundations of Statistics. John Wiley and Sons, New

York, 1954

56. [STA00] STANCIU, Costel. Managementul calităţii - Analiza reflectării calităţii produselor

în performanţele economico-financiare ale întreprinderii. Bucureşti, Editura ASE,

2000, ISBN: 973-8127-45-9

57. [STA03] STAMOU, Theofanis. Integrated Management Systems: Theory and Practice,

University of East England, 2003

58. [VAC90] VACHETTE, J.L., Amelioration continue de la qualite. S.P.C., Les Editions

d’Organisation, Paris, 1990, ISBN 2-7081-1151-5.

59. [VNM44] VON NEUMANN, John, MORGENSTERN, Oskar. Theory of Games and

Economic Behaviour, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1944

60. [WOO05] WOOD, John C., WOOD Michael C. Joseph M. Juran: Critical Evaluations in

Business and Management. Routledge, Oxon, UK, 2005, ISBN 0-415-32571-4

61. [ZOP98] ZOPOUNIDIS, Constantin. Operational Tools in The Management of Financial

Risks, Kluwer Academic Publishers, USA, 1998, ISBN 0-7923-8055-x, pp.92-103

62. [***04] ISO 1002: 2004 – The International Customer Satisfaction Standard

63. [***01] SR EN ISO 9001:2000. Sisteme de management al calităţii. Cerinţe

64. [***01a] Project Risk Management. Risk Management SIG Committee, 2001

65. [***00] SR EN ISO 9000:2000. Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale

şi vocabular

66. [***95] Potential Failure Mode and Effect Analysis (FMEA). Chrysler Corporation, Ford

Motor Company and General Motors Corporation, 1995

67. [***94] EN ISO 8402:1994. Quality management and quality assurance. Vocabulary

68. [www.a] http://apt1.mfinante.ro

69. [www.b] http://www.best-management-practice.com

70. [www.c] http://www.constructionrisk.com/

71. [www.d] http://www.iso.org/iso

72. [www.e] http://www.standardandpoors.com/

73. [www.f] http://v3.moodys.com



CONTENTS Thesis/ Summary Preface................................................................................................................................ Contents............................................................................................................................. Introduction........................................................................................................................

1. CONSIDERATIONS ON CURRENT STAGE OF RESEARCHES ON RISK EVALUATION IN A QUALITY-RISK INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM FOR INDUSTRIAL COMPANIES.....................

1.1 Theoretical considerations on quality management..................................... 1.1.1 The evolution of quality concept. Current guidance in defining quality...

1.1.2 The evolution of quality management system........................................... 1.1.3 Quality management system under ISO 9000 standards...…………........ 1.1.4 The documentation of quality management system................................... 1.1.5 Quality control........................................................................................... 1.1.6 Certification and accreditation of quality management system.................

1.2 Aspects regarding risk management.............................................................. 1.2.1 Risk: concepts and criteria for risk classification...................................... 1.2.2 Determinants of risk................................................................................... 1.2.3 The structure of risk management process................................................. 1.3 Aspects regarding trading companies with industrial profile..................... 1.3.1 The concept of trading companies with industrial profile......................... 1.3.2 The industrial trading company as a system.............................................. 1.3.3 Functions of trading companies with industrial profile.............................

1.4The analysis of quality-risk correlation in economic-industrial processes.. 1.4.1 Definition of quality-risk correlation in economico-industrial processes..

1.4.2 Methods for assessing uncertainty............................................................. 1.4.3 The concept of quality-risk integrated management.................................. 1.5 Conclusions.......................................................................................................

2. OBJECTIVES OF THE PhD THESIS................................................................ 2.1 Current trends of researches within the approached domain..................... 2.2 Delimitation of the research field................................................................... 2.3 Objectives of the PhD thesis...........................................................................

3. STUDIES AND THEORETICAL CONTRIBUTIONS ON QUALITY-RISK INTEGRATED MANAGEMENT FOR TRADING COMPANIES WITH INDUSTRIAL PROFILE ........................................................................

3.1 The study of quality management for industrial trading companies.......... 3.1.1 Quality of industrial Products...................................................................

3.1.2 Methods and techniques for continuous quality improvement................. 3.2 The study of risk management for trading companies with industrial

profile................................................................................................................ 3.2.1 Concepts regarding the management of industrial risk............................. 3.2.2 Organization’s decisional system..............................................................

3.2.3 Optimizing decisions under risk and uncertainty............................. 3.2.4 Risk prevention strategies……........................................................

3.3 Designing a quality-risk integrated management system for trading companies with industrial profile...................................................................

3.3.1 Stages of design and implementation of a quality management system within a trading company with industrial profile……….............................

3.3.2 Critical factors in quality management system implementation...............

3/3 4/4 8/6 11/9 11/9 11/9 14/10 20/- 30/- 32/- 36/- 40/11 40/11 43/- 45/12 52/15 52/15 54/15 55/16 61/16 61/16 66/- 68/18 69/18 71/19 71/19 72/19 73/19 75/21 75/21 75/21 85/25 95/26 95/26 101/- 102/27 105/- 106/28 106/28 110/29



3.3.3 Quality Risk Management……...…....…………………………………. 3.4 Conclusions……….......……………………………………………………...

4. STUDIES AND THEORETICAL CONTRIBUTIONS IN THE RISK ASSESSMENT FOR THE ACTIVITY OF TRADING COMPANIES WITH INDUSTRIAL PROFILE......................................................................... 4.1 Macroeconomic risk assessment. Influence of country risk upon the

activity of trading companies with industrial profile..................................... 4.1.1 Macroeconomic risk assessment................................................................. 4.1.2 Influence of country risk upon the activity of industrial trading

companies………................................................................................................ 4.2 Concept and assessment of microeconomic risk. Risk assessment

methods for the activity of trading companies with industrial profile........ 4.2.1 Concept, influencing factors and indicators of economic risk assessment.

4.2.1.1 Economic risk: definition, influencing factors, typology…........... 4.2.1.2 Indicators of economic risk assessment at the microeconomic

level……………………………………………………………….. 4.2.2 Financial risk assessment ........................................................................... 4.2.2.1 Financial risk: concept, typology...................................................... 4.2.2.2 Indicators of financial risk assessment.............................................. 4.2.3 Company’s global risk assessment in terms of economic and financial

risk………………………………………………………………………… 4.2.4 Bankruptcy risk assessment........................................................................ 4.2.4.1 Bankruptcy risk: definition, general considerations......................... 4.2.4.2 Indicators of bankruptcy risk assessment ......................................... 4.2.5 Legal agreement’s risk assessment ............................................................ 4.2.5.1 Risks related to agreement obligations failure………….................. 4.2.5.2 Risks related to purchasing–sale contract.........................................

4.3 Risk evaluation team......................................................................................... 4.4 Regrouping the main categories of risk according to the functions of a

trading company with industrial profile........................................................ 4.5 Software applications used for risk assessment in a quality-risk integrated

management system for trading companies with industrial profile ............. 4.6 Conclusions.........................................................................................................

5. CASE STUDIES REGARDING RISK EVALUATION IN A QUALITY-RISK INTEGRATED MANAGEMENT SYSTEM FOR TRADING COMPANIES WITH INDUSTRIAL PROFILE................................................ 5.1 Case studies regarding risk assessment for industrial trading company

in difficulty........................................................................................................ 5.1.1 Case study at S.C. Alpha S.A................................................................... 5.1.2 Case study at S.C. Delta S.A....................................................................

5.2 Case study regarding risk assessment for a profitable industrial trading company S.C. Beta S.A. ..................................................................................

6. GENERAL CONCLUSIONS, PERSONAL CONTRIBUTIONS, FUTURE DEVELOPMENTS AND VALORIFICATION METHODS OF RESEARCH RESULTS........................................................................................

6.1 General conclusions......................................................................................... 6.2 Personal contributions..................................................................................... 6.3 Future developments........................................................................................ 6.4 Valorification methods of research results....................................................

REFERENCES....................................................................................................... RESTRICTED APENDIX........................................................................................

115/29 134/- 135/33 135/33 136/33 140/- 141/33 141/33 141/33 144/33 149/35 149/35 151/35 155/36 156/36 156/36 158/36 166/- 166/- 166/- 168/37 168/38 175/39 184/40 185/40 185/40 185/40 203/44 219/49 235/53 235/53 237/55 238/56 238/57 239/58 255/-



REZUMAT

Sistemul de management integrat calitate-risc reprezintă un concept organizaţional şi de

management orientat către viitor. El are la bază ideea de dezvoltare a unor sisteme de management

preventiv care să permită o gestionare eficientă a activităţilor organizaţiei.

După cum rezultă din prezenta teză, integrarea a două sau mai multe sisteme de management

într-un sistem de management integrat prezintă urmatoarele avantaje:

� simplificarea sistemelor de management deja existente;

� creşterea beneficiilor aduse de fiecare sistem în parte;

� optimizarea consumului de resurselor utilizate;

� reducerea costurilor de menţinere a mai multor sisteme de management.

În urma studiilor de caz efectuate, putem concluziona că, în ceea ce priveşte evaluarea riscului

într-un sistem de management integrat calitate-risc pentru societăţile comerciale cu profil industrial,

în activitatea practică există două pericole:

- supraevaluarea riscului, care poate bloca iniţiativele, ritmul de afaceri şi obţinerea de

profituri; prudenţa exagerată frânează dezvoltarea şi progresul în economia de piaţă;

- subevaluarea riscului (mergând până la ignorarea sau minimalizarea acestuia) ceea ce poate

duce la desfăşurarea unor activităţi deosebit de riscante, cu consecinţe negative asupra

rezultatelor firmei.

SUMMARY

Quality-risk integrated management system represents an organizational and a management

concept which is future-oriented. It is based on the idea to develop preventive management systems

that enable efficient control upon company’s activities. As a result of this PhD thesis, the integration of two or more management systems in an

integrated management system presents the following advantages:

� simplify the existing management systems;

� increase the benefits of each system;

� optimize the consumption of used resources;

� reduce the costs of maintaining multiple management systems.

Following the case studies, we conclude that, in terms of risk assessment, in practical work

there are two menaces:

- overstatement of risk, which can block initiatives, the pace of business and gain of profit;

excessive caution hinders the development and progress in market economy;

- underestimation of risk (ranging up to ignore or minimize it) which can lead to pursuit of very

risky activities, with negative consequences on business results.



CURRICULUM VITAE

INFORMAŢII PERSONALE

Nume MÂNDRU LIDIA Telefon 0724963002 E-mail [email protected]

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

Ian. 2010 - prezent

Mart.2008 - prezent Dec.2005 - febr.2008 2002 - 2004 1998 - 2005

Cercetător asociat al Intelligent Systems Research Group, Near East University, Cipru Lector universitar Universitatea „George Bariţiu” Braşov. Asistent universitar la Universitatea „George Bariţiu” Braşov. Cenzor al S.C. ROMMETROLOGIA S.A. Braşov. Economist la S.C.”ROMAN” S.A. Braşov având din anul 2002 funcţia de şef birou Credite, Impozite şi Asigurări şi adjunct şef serviciu Financiar-Trezorerie.

EDUCAŢIE

oct. 2007- prezent 1992 - 1997

STUDII

Universitatea „Transilvania” Braşov - doctorat Universitatea „Transilvania” Braşov, Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Relaţii Economice Internaţionale, cursuri de zi

iunie 2010

febr.- mart.2002

aug.- sept.2001

1994 – 1996

1995

1994

SPECIALIZĂRI, CURSURI DE PERFECŢIONARE ÎN ŢARĂ ŞI

ÎN STRĂINĂTATE

Training în autorat ştiinţific organizat în cadrul proiectului „Doctoratul în şcoli de excelenţă – Evaluarea calităţii cercetării în universităţi şi creşterea vizibilităţii prin publicare ştiinţifică”, CNCSIS, Guvernul României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Curs de înţelegere şi aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate IAS 2001 -CECCAR - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Curs de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate IAS 2001 - Centrul Naţional de Pregătire O.K.Service în colaborare cu ASE Bucureşti. Curs de psihopedagogie şi metodică - Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic, Universitatea Transilvania Braşov. Participantă la seminariile studenteşti internaţionale AuCamp’95, Universitatea din Ulm - Germania. Participantă la seminariile studenţeşti internaţionale ISFiT-’94, Universitatea din Trondheim - Norvegia.

LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE Engleză: citit, scris, vorbire fluentă Italiană: satisfăcător

LUCRĂRI ELABORATE ŞI PUBLICATE

25 de lucrări ştiinţifice din care: 5 ca unic autor, 15 ca prim autor şi 5 coautor, 5 fiind cotate ISI.



CURRICULUM VITAE PERSONAL DATA

Name MÂNDRU LIDIA Phone 0724963002 E-mail [email protected]

PROFESIONAL EXPERIENCE Ian. 2010 - present

Mart.2008 - present Dec.2005 - febr.2008 2002 - 2004 1998 - 2005

Affiliate research partner at Intelligent Systems Research Group, Near East University, Cyprus. Lecturer at ”George Bariţiu” University of Braşov. Assistant lecturer at ”George Bariţiu” University of Braşov. Censor at S.C. ROMMETROLOGIA S.A. Braşov. Economist at S.C.”ROMAN” S.A. Braşov; since 2002 Head of Credits, Taxes and Insurances Office, vice Head of Treasury Department.

EDUCATION

oct. 2007- present 1992 - 1997

EDUCATION

”Transilvania” University of Braşov – PhD School. ”Transilvania” University of Braşov, Faculty of Economic Sciences, Department of International Economic Relations.

iunie 2010

febr.- mart.2002

aug.- sept.2001

1994 – 1996

1995

1994

SPECIALIZATIONS, TRAINING COURSES IN COUNTRY AND ABROAD

Training in scientific authorship - CNCSIS, Romanian Government, Ministry of Education and Research. Course of understanding and application of International Accounting Standards IAS 2001 - CECCAR - Corpus of Expert and Licensed Accountants of Romania. Course of implementation of International Accounting Standards IAS 2001 - National Training Center O.K. Service, ASE Bucharest. Course of psycho-pedagogy and methodology - ”Transylvania” University of Braşov, Teacher Training Department. Participant in international workshops AuCamp’95, organized by University of Ulm - Germany. Participant in international workshops ISFiT-’94, University of Trondheim – Norway.

FOREIGN LANGUAGES English : fluently spoken and written Italian: satisfactory

PUBLISHED PAPERS 25 scientific papers: 5 as unique author, 15 as first author and 5 coauthor; 5 are ISI indexed.



Date post:	01-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	alina-danciu
View:	146 times
Download:	8 times

managementul riscului

Documents