1910

Spe.tatorii inlemesc clnd trece tnenul.l

,,Ori de clte ori el ma intreaba." ,,8 '-ul din ,,lntreaba" se

desprindea de aceasta propozitie si-si lua zborul, ca o minge

pe paji$te.

Gravitatea lui ma omoara. Cu capul infundat in guler' cu

prul neclintit, aranjat in juml lestei. cu mu$chii tncoda$ la locul

lor, tn partea de jos a obrajilor,

Mai exi$a padwea? Padue mai era destula" Dar de-abia imi

anmc priviea la zece paqi 9i renung prins din nou lntr-o discutie

plictisitoarc.

in intunericul padurii, in pamlntul reavan, ma orientez nu-

mai dupa albul gulerului sau.

Am rugat-o in vis pe balerina Eduardova2 sa mai danseze o

data cearda$ul. Ea avea o dunga lal. de umbra sau de lumina ln

mijlocul felei, htre marginea de ios a fruntii 9i centrul barbiei'

I Inagine care i-a fost sugerata lui Kafka de aporia lur zenon despe

sageata aflata in zbor (ved si infia)2 ivghenia Eduardova (1882-1960) fac€a Parte dinE-o lrupa ruseasca de

balet, care a dat spectacole la kaga h 1q)9.

10 ) Ftanz Katka

Tocmai se apropia cineva, mi$cindu_se dezgustator, ca un intri_gant incon$tient; voia sa-i spuna ca trenul pleaca imediat. Dinfelul in care ea a ascultat aceasE in$tiintarc mi_a devenit teribilde limp€de ca nu va rnai dansa" ,,Slnt o femeie proasta si rca- nu_ia$a?", a spus balerina. ,,O, nu, am raspuns, nu_i afa,,, si am datsA plec lntr-o diectie oarecare.

inainte arn inEebat-o despre numeroasele flori pe care lepoarta la cingatoare. ,,Ele sint de la toli priniii din Europa,., a zisea. M-am gindit bine ce rost a avut sa_mi spuna ca aceste floriproaspete, pe care le-a pus la cingatoare, i_au fost ddruite bale-rinei Eduardova de cAtle toti prinfii din Euopa.

Ca pretutindeni, balerina Eduardova, iubitoare de muzica,este tnso te $i in tramvai de doi violonigti carora le cerc ade_sea sa cinte. De vreme ce nu exista nici o interdicaie, de ce sAn-aiba voie sa cinte in namvai, daca interprelarea este buna, leplace calatorilor $i nu costa nimic, adica daca nu se face chetala sfusit? Totu$i, la inceput acest lucm este cam surprinzator qio clipa hecare tl gasesle nepotrivit, Dar in plina calatorie, incurentul putemic si pe straduF linisdta suna nostim.

Balerina Eduardova nu este atit de draguF tn aer lib€r ca pescena- Paloarea, oasele obr4iilor, carc intind pielea asfel incit cugreu pofi distinge o tresarire mai putemicA a fe1ei, nasul mare,care parca se ridica dintr-o adincitura,i cu care nu e de glumit,bunaoara sa-i verihci duriarea virfului sau sal apuci uso; $i sa-ltragi incolo si-ncoace, spunind: ,,dar acum vii cu mine.,, con-formalia masiva, cu talia inalta h ni$te fuste prea inqefite _ cuipoate sa-i placa asa ceva? Aproape ca searnana cu una dinhematusile mele, o femeie carn batriioara; muld oameni au multematusi mai in virsta care aiata.la fel. Clnd se afla in aer liber, nugaseqti insd la Eduardova nimic care sa compenseze ac€ste deza-vantaje, in afara de picioarele foarte bune; intr_adevaj, nu arenimic care sa-f ofere prilejul sa visezi, sa te miri sau mAcar sa_i

TURNAL ) 11

dai aren e. Aqa se face ca am vazut-o si eu foarte des Pe

Eduardova tratata cu o indiferenF Pe care nu 9i-o Puteau

as.unde nici barbatii altminted foarte abili $i corecti' desi ei l$i

dadeau, fre$te, multa osteneala in aceasta privintd, fa{a de o

balerina afit de cunos€uta cum era totusi Eduardova.

La pipait, pavilionul urechii mele este Proaspat, aspnr' rec€

Si suculent ca o frunza.

in mod absolut sigur, scriu aceste lucruri din disPerarc fata

de tmpul rneu Si f4a de viitorul carc ma a$teapta avind acest truP.

Daca disperarca cedeaza atit de sigur, daca este adt de legata

de obiectul ei $i e tot a$a de retinuta ca a unui soldat carc asigura

retragerea. laslndu-se in schimb sfisiat, arunci nu este o dispe-

rare autendca. intotdeauna, adevarata disPerare Si-a depa$it

numaidecit scopul, (ajuns la aceasta vhgula, constat ca doar

prirna propozilie a fost corcda).

E$ti disperafDa? E$ti disperat?

O iei degraba din loc? Vlei sa te ascunzi?

Am tecut pe linga bordel ca Pe linga casa unei iubit€.

Scriitorii spun lucmri inferte.

'/-,\t)

(i

12 ) Fnnz Kafka

l-enjercsele ln ploaia torcndala.

De la fereastra compartirnentului.

in sfirsit, dupa cinci luni de viali, in care nu am putut sa

scriu nimic de care sa fi fost multumit si pe carc nu mi le va

compensa nici o putere, de$i toale ar avea obugatia sa faca acest

lucru, imi vine ideea sa mai stau de vorba cu mine insumi. Laasa ceva mai raspundeam, daca imi puneam cu adevarat

intrebari; aici se mai putea scoate ceva de la mine, din aceasta

gramada de paie cale sinl de cinci luni si a carci soarta pa.re sa

fie ac€ea de a fi apdnsa vaia. ca sa arda mai repede decit ar clipidin ochi cel carc o priveste. Sa mi se lntimple totu$i asra doarmie! Poate sa mi se lndmple qi de zece ori, fiindca nu rcglet nicimacar perioada nefericita. Starca in care ma aflu nu ins€amna

nefericire, dar nici fericire; nu este indifercnF, nici slabiciune,nici oboseala, nici preocupare pentru altceva - dar atunci ceeste? Faptul ca nu stiu ce insearnna are, probabil, legatura cuincapacitatea mea de a scrie. $i cled ca inteleg aceastA incapa-

ciare, fara sa-i cunosc motivul. Pentru ca toale lucnrrile care imivin in minte nu-mi vin de la radacina lo., ci abia de undeva de

pe la mijlocul lor. Daca atunci cineva ar inc€rca sa le opreas€4

a. fi ca si cind ar caua sa retina un fir de iarba" care incepe sa.

creasca abia de la jumatatea tulpinii, mullumindu-se cu el aSa

cum e, Asta pot sa faca pesemne unii, de exemplu, saltimbanciijaponezi, care se caFra pe o scara ce nu se spdjina pe parnint, cipe calciiele pe care le tine ridicate un om care sta pe jumatate

intins, o scara ce nu se reazema de perete, ci doar se inalta in aer.

Eu nu pot face a$a ceva, nemaipunind la socoteala faptul cascara mea nu are la dispozitie nici macar acele ca.lciie, Fireste,

asta nu lnseamna totul, iar o asemenea iotrebare nu ma deter-mina inca sa vorbesc. Dar in fiecare zi trebuie sa se indreptecahe mine cel putin un rind, asa cum lumea indreapE acumluneta caue cometa aceeal. $i de-a$ aparca o data in fata aceleipropozitii, atras de ea, cum s-a intimplat, de pilda, la ultimul

rukNAL t 13

Craciun, clnd inca mai er"am pe plmctul de a putea sa ma exPrim

air".,5ipar"u- ,a Ina aJlu tntr-adevar pe ultima treapta a scarii

cle, care w sprijinea insa lini$tita p€ Pamlnt si de peiete! Dar

"c pamtnt 9i ce pe.et"! $i totugi scara aceea nu a cazut' asa de

rae o apasau Picioade mele Pe Parnint si o ridicau pe Percte'

Astazi an facut, de exemPlu' tlei obraznicii: fata de un con-

ductor, fata de unul dintre sefii mei' ei bine' n-au fost decit doua"

d3r ma dor ca si cum m-ar dtn€a stomacul Din panea oricui ar

6 venit, ar fi fost niste obraznicii, a$a cum s-a tntimplat la

inceput $i in cazul meu. Mi-arn deschis asadar sufletul' rrrA lup-

tam in van, in ceala, iar cel mai grav era ca nimeni nu baga de

s.a-a ca fac.at , t eb..ia sa fac' chiar $i fala de insolitodi mei'

acea obraznicie ca pe o obraznicie carc u'ma sa aiba o mina

coroo ri i po* ta"punderca; dar cel mai rau a fost cind unul

dinlle cunoscutii mei nu a luat aceasta obraznicie nici macar

drcpt o rasanra de caracrer, ci drcpt caractelul insu$i' m-a facut

arent asupra obrazniciei mele 9i a admirat-o' De ce nu ramin

inchis in mine insumi? Acum imi spun totusi: "Uite' lumea se

lasa Uatuta a" tin", "onductorul

si qeful au ranas calrni cind ai

ftecat, ultimul a si sautaf '' insa asta nu inseamna nimic' Nu Pod

oUtin nimi" duca te abandonezi' Dar ce omiti' in afara de asta"

in cercul tiu? La aceasa solicitar€ nu raspund decit atit si eu as

prefera sa ma las batut in cercul meu decit sa bat eu lnsumi pe

cineva din afara lui, dar tmde dracului este acest cerc? Un timP

1"\\u/

I Pe atunci, lumea asiepta aparitia cometei Halley.

14 a Fnnz Kafka

l-am vazut pe pamint, parca era stropit cu var, insa acum Pluteste

doar a$a in juml meu, ba nici macar nu mai pluteste.

17/18 lt8/I9l md [191Ol. Noaptea aparidei cometei.

Am fost lrnprcuna cu Bleil, cu sotia $i copilul lui; m-am

ascultai un timp, vorbind deschis, parca mieuna un Pisoi, dar

oricum.Cite zile au txecut iarasi mute! Azi este 29 mai. Daca n-arn

nici macar fermitatea sa iau zilnic in mina acest condei, aceasta

bucata de lemn! cred deja ca nu o am. vislesc, calaresc, inot,

stau la soare. De acee4 pulpele sint bune, coaPsele nu sint rcle,

burta mai merge, dar pieptul este deja foarte prapadit, iar cind

capul, la ceafA-..

Duminica, 19 iunie 1910: am dormit, m-am trezit, am dor-

mir, m-arn uezit, jalrrica viaF.

Daca ma gindesc bine, trebuie sa sPun ca educada mi-a facut

foarte rau ln unele privinle. N-am fost crescut, ce-i drept,

undeva. depane, eventual in vl€o ruina ln munti; impotdva aces-

tui lucru n-a.S putea scoate nici tm cuvint de rePros. Cu riscul ca

o serie tntreaga din profesorii mei de odinioara nu are crun sa

inleleaga acest lucru, as sPune ca preferam sa fi fost acel mic

locuitor al ruinelor, ars de soarele care m-ar fi luminat din toate

pa4ile acolo, intre ruine, pe iedera calduF, daca a$ fi fosr slab

chiar de la inceput, napadit de insusirile mele bune, care ar ficrescut in mine cu fona buruienilor'

Daca ma glndesc bine, trebuie sa spun ca educatia mi-a facut

foafte rau ln unele privinle. Acest rePros vizeaza o multirne de

oameni, se refera anume la parinlii mei, la niste rude, la unele

I Scriitorul Franz Blei (1871-f942), in a carui revista, I{ypetbt, au

aparu! mai multe povestiri de Kalka. impreuna cu acesta, cu solia lui'Mari4 si cu fiul lor, Peter Kafta si Max Brod au fost in noaPlea resP€c-

riva pe kurcnziberg, sa vada cometa-

TURNAL '

15

.Ers,oane care ne-au vizitat casa' la diversi scriitori' la o anumira

;;;-;;"* --" dus la scoala un an intrEg' la o gramada de

;;J; ;t" *buie sa-i comprim bine in memorie' aldel

lt *"p^'nt t, *" cite unul: dar de vreme ce i-arn inghesuit

I, a"lt * ta*nazz iara$i pe alo€uri)' la un inspector $colar'

il *"ron, "urt ^"',

agsle' pe scurt' acest rcPros se rasuceste

h ,o"i"ot" "u.,n

po-"al La acest rcpro$ nu vrcau sa aud nici

irepli"a, pent ., "a

um auzit deja prca multe' dar penttu ca am

i"'r",'rt "trl"-o t" ttajodtatea replicilor' le includ ln reprogul

Jrr" ,t 0""t". *u* "a

educatia mea si aceste contraziceri mi-au

facut foafie rau in unele Privinfe'

ea"r"u -a gir,a"tt Uine 9i de fiecarc data uebuie sa spun pe

utrn;"" "n "utiu *i-a facut foarte rau in unele privinfe' Acest

s se indreapta impotriva unei mullimi de oameni; bineinFles'

ri"i "i

.e una fuofufta si nu $tiu deloc cum sa se descurce unu cu

lnt, "" al**" *"tini de gnrp; nici nu le rcce pdn mine sa-ti

li"" o"ftii, i- a" timbit' nu indraznesc sa zimbeasca' fiindca

fi, " "ret,r*- ^"i

sint pain$i mei' niSte rude' unii profesori'

"--.nJ, i""a,a**a' citeva fete de la orele de dans' unele p€r-

larr" "utt.,"-uu

t'i"i't odinioara cas4 ni$te scriitori' nn instruc-

,o, O" ao, ur, "on*lor de bilete' un insp€ctor scolar' aPoi unii

Jar.r"ni p. "ur"

i-u^ lnttlnit doar o data pe suada 9i altii de cale

nu-mi pot aminti chiar acum sau de cale nu-rni voi mai aduce

"iil "i"i"a"ta si, r" frne' a$i ab caror leclii nici nu le-am luat

in seama, fiindca pe atunci emm abatut cumva in alta dircclr€'

.. scun. sint atida" incit Eebuie sa fiu alent sa nul Pomenesc Pe

liu*i'd. aoua oti Fata de toli acestia irni exprim reprosul: in

acest mod le fac cuno$tinF inEe ei' dar nu suPolt nici o rcPlica"

Caci, la drept vorbind' am supoftat deja destule replici $i' pen-

Jlr_ca- fo* "o-uatut

in majoritatea dinre ele' nu pot face

li,"*" o*n "^

t"tud ln reprosul meu si aceste contraziceri $i

l-"0* "n "

** o" educa{ia mea' 9i aceste contraziceri mi-au

facut foafte rau in unele Privinle'

16 ) Franz Katka

Va aSteptati, poate, ca eu sa fi fost crescut undeva, departe?Nu, in mijlocul ora$ului arn fost crescut, chiar in mijlocul ora-$ului. Nu, de pilda, in vrco ruina din munii sau pe malul lacului,Parintii mei sr toF cei care i_au urrnat au fos pina acum acoperitde reprogul meu, sub care au incanrnlit; acrrm ei aa,l uqo. a"_Jparte si zimbesc, pentru ca eu mi-am luat miinile de pe ei, mile-am dus la frunte Si ma gindesc: ar fi trebuit sa fiu micullocuitor al ruinelor, sa trag cu urechea ln fpetele stancutelor, alecAior umbre sa treaca peste mine, 9 ma racoresc sub luna, dupace m-a ars soarele, care intre ruine m_ar lumina din toate pa4ilepe culcugul rneu de iedera, daca a$ fi fost cam staU cfriar ae Uinceput, napadit de lnsu$irile mele bune, care ar fi trebuit sacreasca in mine cu fo4a buruienilor.

Adesea ma gindesc bine $i las gindul sa_si urmez€ cursul,fara sa intervin, dar oricum ma rasucesc,

"iung _arO"u*u fuconcluzia ca educatia mi-a facut ingrozitor de rau h uneleprivinte. in aceasta constatare este

impotrivauneimulri'id"."-;;.T:fi "Tff;'J.-rHl1:mei cu rudele noastre, despre o anumita bucatareasa, aespreprofesori, despre ni$te scriitori, despre familii de prieteni,

despre un insfuctor de inot, desprc niste bastina$i dirlocuril;de vilegiatura, despre citeva doamne din parcul oragului, lacate acest lucru ar trece cu totul neluat in seana, despre unfiizer, despre o cer5etoare, despre un cirmaci, despre mediculcasei si despre multi altii, si ar mai fi in"a, au"a us

"."u si "sputea sa-le spun tutuor pe nume; pe scun. sint atilia, incit tre_

oure sa tru atent caj la grarnada, sa nul pomenesc pe vreunulde doua ori. Acum s-ar putea crede ca, datorita acestui numarmTe.de oameni, un rcpro$ gi_ar pierde deja din fermitare Si artrebui sa si-o piarda pur 9i simplu, caci un repros nu este unstrateg, el nu merge decit drept inainte ti nu $tie sa se imparta.Chiar Si in acest caz, cind el se lndreapta impotriva unor per_soane din trecut. Acestea pot fi pasEate in memorie cu oenergre pe care am uitat-o; cu greu vor mai avea sub ele o

IURNAL I 17

podea $ chiar picioarele lor vor fi deja fum. Iar unor oameniaflali intr-o asemenea situalie urmeaza sa li se reproseze acum,cu oarccare folos, greseli pe carc le-au facut cindva 1n educaiiaunui tinar care pentru ele este acum la fel de neinleles ca Si elepentru noi. Da.r nici macar nu le facem sa-si aninteasca de

acele timpuri; ele nu-si pot aminti nimic, iar daca le ha4uiestecineva, il dau tacub la o parte; nimeni nu le poate constdngesa faca asta, insa, evident, nici nu se poate vorbi despre con-stringere, caci este foarte probabil ca ele sa nici nu ne audacuvintele. Stau acolo ca niste clini obositi, fiindca isi consumatoata energia pentru a ramine in amintirc. Dar daca i-am facecu adevarat sa auda Si sa vorbeasca, atunci ne-ar liui urechilede contralnvinuirile lor; numai pentru ca oamenii iau cu ei pe

lumea ceala.lta convingerea ca mo4ii slnt onorabili si o sustininzecit de acolo. Iar daca aceasa parere n-ar fi corectA $i mortiiar avea un rcspect deosebit fala de cei vii, abia atunci ei se vorocupa de viata lor din trecut, care le este totuSi foarte aproape,

Si din nou ne-ar liui urechile. $i chiar daca acea$a parere n-arfi corccta !i mo4ii ar fi de-a &eptul impa4iali, nici atunci ei n-arputea consimti u€odat. sa fie deranjati cu reprosuri carc nu potfr dovedite. Caci astfel de reproguri nu pot fi dovedite nici de

la om la om, Nici existenta gregelilor din trecut in privintaeducaliei, nici macar patemitatea acestora nu pot fi demon-strate. Iar acum sa ni sa arate repro$ul care lntr-o asemenea

situatie nu s-ar transforma intr-un suspin!Acesta este reprcsul pe carc il am de facut. El are un miez

sanabs Si este suslinut teorEtic. Ceea c€ a fost efectiv alterat in carxrl

meu, dar deocamdata uit sau iert asta si inca nu fac scandal. inschimb, pot dovedi in fiecare moment ca educatia pe care arnpdmit-o a cautat sa faca din mine un alt om decit c€ea c€ arn ajuns.

Asadar, Fejudiciul pe carc mi l-ar fi putut aduce educatorii mei,potivit intentiei lor, este ce€a ce le rcpro;ez; cer sa-mi dea omulcare sint acum, iar pentru ca nu mi-l pot da, bat toba, trimi-tindule rcpro$ul Si rlsul meu pe lumea ce3lalta- Dar toate acestea

nu slujesc derit unui alt scop. Reproqul legat de faphrl ca ei au

18 I Franz Kafka

alterat totusi o parte din mine, chiar o buna pane - ln vis, aceasta

irni apare uneori a5a cum le apare altora mLeasa moarta -, acest

rcprcS, carc este meeu gara sa devina un suspin, tebuie sa ajwgain primul rind nevatarnat dincolo, ca un rcprcg cinstit ce este. ASa

se face ca marele rcprog, caruia nu i se poare intimpla nimic, il iape c€l mic de mina si unde merge cel mare, Fpaie 9i cel mic, 1ns4

odata trecut dincolo, cel mic continua sa iasa in evidenF, asa cum

am asteptat mercu sa se intimple, si face zarva cu toba.

Adesea ma gindesc bine si las gindul sa-9i urmeze cursul,fara sa intervin, dar de fiecar€ data ajung la concluzia ca educaliape carc am primit-o m-a deformat mai mult decit sint in stare sa

inteleg. hivit din afara, sint un om ca 9i alfii, caci educaiia mea

fizica s-a marginit la ceea ce este nofinal, dupa cum $i corpulmeu a fost unul obisnuit, $i, chiar daca sint destul de scund sicarn gras, slnt rotu$i pe placul multor4 chiar si al fetelor, Despre

aceasta nu se poate zice nimic. Chiar de cufnd, una a spus ceva

foarte intelept: ,Ah, de-as putea sa va vad odata gol, trebuie sa

fti dragut si numai bun de samtat!", a zis e3- Dar daca mi-ar lipsiici buza de sus, colo pavilionul urechii, ici o coasta, dincolo un

deget, daca a$ avea pe cap petice de chelie $i ciupituri de varsat

de fala, tot n-a$ face o pereche ponivita cu imperfectiunea mea

launtrica, Aceasta imperfecliune nu este tnnas€uta $i de aceea e

cu atit mai greu de suportat. Caci chiar de la na$tere am, ca ori-care altul, centrul meu de grcutate interior, pe care nici cea maismindta educatie nu a reugit sa-l mute din loc. Continuu sa am

acesr bun centru de greutate, dar intruciwa nu mai am corpulaferent. Iar un centru de greutate care nu mai arc nimic de facutse transforma ln plumb $i se ascunde in trup ca un glont. Darimperfectiunea ace€a nici nu este meritata si am indurat aparilia

ei fara sa am weo vina. De aceea, nici nu ma pot cai vreodata,

oricit as vrea. Caci cainla ar h buna pentm mine: ea lsi ineacadurerea plingind in sine, o inlatura $i rezolva singura oriceproblema, ca pe o chestiune de onoarc; ne pastram onestitatea,

usurindu-ne prin cainF-

ruENAL ' 19

Dupa cum sPuneam, imperfecliunea mea nu est€ innascuta

si e nemeritata; cu toate acestea. o suPort mai bine decit suPorta

i4ii, ",,

* rnut" .foa de imaginalie ;i cu resurse deosebite' un

Jrli"io" -urt -"i *ic, de Pilda o nevasta nesuferita' condilii'rao.oiou"t, -.r..ii jalnice, si' suportind-o' nu ma fac nicide-

cum negm de disperare, ci alb si ro$u la fata---

lf,r"--us f*'u"A.l daca educalia mea ar fi razbatut in mine

aft ctt voia Poare ca tineretea mea a fost pl€a scut' Pentru ast4 ill

aar" "* "* * aata inima durah ei scwta si acunu la douazeci

si opt a" *i. l,r^A usu a fost Posibil sa-mi mai rdnina fo{e pen-

* u-rni au "a"-u

a" c€ea ce atn pierdut h tinereF' apoi Penru a

ma consola dupa acesle pierderi' pe urma pentru a face' sub toale

^p"""f", *p-i*i l" adrcsa tecutului si' in fine' g-mi mai ramina

"n rao * **n ut *n* mine' Da toare acesre forte nu sint decft

ait.a-atit" . ""ft pe care le aveam cind eram copil 9i care

-l* op* -ui -"tt dectt pe allii celor care mi-au altemt tinerelea;

da, o buna ma$ina de ct$se este urntdt' si depa$iB in pimul rind

de praf si de vint' iar obstacolele zboara cafe rcIile ei' incft aproaP€

caJi vine sa crezi ca la mijloc esre vorba desFe dragoste'

Ceea c€ mai sint acum imi aparc cit se poare de clar din fo4a

"u "a","proq* . aau sa iasa din mine' Au existat perioade in

"-" "r, "t"u- i"

^i"e altceva decit rePrcguri minate de furie'

^tf"l irr"tt, utur,"i

"lnd ma simteam bine din punct de vedere

il", * fi*t" p" t"uo" de oameni straini' deoarece repro5urile

se artrncau in mine dintr-o Parte in alta' ca aPa intr-un lighean pe

careJ duci lePede.

Acele timPuri au trecut' Repro$urile se aIla lrnprastiate in

mine, ca niste unelte straine, Pe care de-abia mai am curajul sa

te up,rc ti sa t ;aic. totoaat4 alt€rarea vechii mele educatii pae

,a-si "-t oin noo

"r."at" in mine' din ce in ce mai mult; patima

l-"*, *ut o a"u$irc generala a burlacilor de virsta mea' imi

J"""nia. ni-n "att"

ac€i oameni Pe carc umrau sa-i loveasca

repro$udle mele, iar o intimplare precum cea de ieri' care era

"-iiauo u fet oe tecuent. ca faPtul de a minca' este acum atit de

rara. incit o consemnez'