+ All Categories
Home > Documents > M Ă RILE, OCEANELE ŞI APELE OCEANICE

M Ă RILE, OCEANELE ŞI APELE OCEANICE

Date post: 20-Jan-2016
Category:
Upload: crwys
View: 181 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
Description:
M Ă RILE, OCEANELE ŞI APELE OCEANICE. I. APELE OCEANICE / MARITIME OCEANUL: cea mai mare întindere de apă sărată, acumulat ă în bazinele oceanice ; - PowerPoint PPT Presentation
12
M M Ă Ă RILE, OCEANELE RILE, OCEANELE ŞI ŞI APELE OCEANICE APELE OCEANICE
Transcript
Page 1: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

MMĂĂRILE, OCEANELE RILE, OCEANELE ŞIŞI APELE OCEANICE APELE OCEANICE

Page 2: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Marea Galbenă(mare extracontinentală)

Oceanul IndianCel mai cald ocean al Terrei

I. APELE OCEANICE / MARITIME

OCEANUL: cea mai mare întindere de apă sărată, acumulată în bazinele oceanice;

MAREA: spaţiu întins de apă, de dimensiuni mult mai mici decât oceanul, situat între două continente, în interiorul sau la exteriorul acestora;

Page 3: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Caracteristicile oceanelor

adâncimea medie a Oc. Planetar: peste 3700 m, iar cea maximă – de 11.033 m (în Gr. Marianelor din Oc. Pacific).

salinitatea: concentraţia de săruri din apă – între 35-37‰;

suprafaţa Oc. Pl: 361 mil. km², ¾ din supr. Terrei;

Page 4: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

mareele: oscilaţii ale nivelului oceanului, care prezintă ridicări (flux) şi coborâri (reflux);

curenţii oceanici: deplasări ale imense mase de apă care se produc la suprafaţă;

valul:valul: unda formată la suprafaţa unda formată la suprafaţa mărilor sau oceanelor prin mişcarea apei, mărilor sau oceanelor prin mişcarea apei, datorită vântului sau cutremurelor.datorită vântului sau cutremurelor.

temperatura scade de la Ecuator spre Poli;

Page 5: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE
Page 6: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Caracteristicile mărilor

au legătură cu oceanele;

se află peste platformele continentale; curenţii marini: mase de apă în

mişcare, la suprafaţa mărilor (pe orizontală sau pe verticală) cauzaţi de vânturi, maree, presiune atmosferică, etc.

Page 7: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Mări ale Terrei

Marea Mediterană suprafaţa: 2.5 milioane km² adâncimea medie 1370 m. salinitatea: cca. 38%. cele mai importante insule: Cipru, Creta,

Malta, etc.

Page 8: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Marea Marmara Marea Egee

Marea Marmara suprafaţa: 11,350 km²; salinitatea medie a apei este de 22,1‰; insule: Avsa, Insula Prinţilor, Imrali etc.

Marea Egee adâncimea maximă: 2.591 m suprafaţa: 180.000 km²; aparţine de Marea Mediterană;

Page 9: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Marea Caraibelor

Marea Japoniei

Marea Japoniei e aproape izolată de ocean; mareele sunt foarte mici; suprafaţa: 978.000 km²; adâncimea medie de 1.752 m;

Marea Caraibelor suprafaţa. 2.78 milioane km2; adâncimea medie: 2.491 m, salinitatea de aproximativ 36 %; principlele insule: Cuba, Hispaniola (Haiti şi

Republica Dominicană), Jamaica, Puerto Rico;

Page 10: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Marea Caspică(Lacul Caspic)

Portul Aktau

Marea Caspică suprafaţa: 371.000 km² adâncimea maximă: 1.025

m; situată la – 28 m faţă de

nivelul Oceanului Planetar; nivelul Marii Caspice e supus

unor frecvente fluctuaţii în 1980 avea 361.000 mii

km², nivelul apelor fiind cu 29 m mai jos decât nivelul Oceanului Planetar;

importante porturi sunt: Baku Astrahan, Aktau, Lenkoran, Kras- novodsk.

Page 11: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Echipa oceanografilor:Echipa oceanografilor:

•Dinu MihaelaDinu Mihaela•Ion DorianIon Dorian•Togan RobertTogan Robert•Vasile ValentinaVasile Valentina

Page 12: M Ă RILE, OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

BIBLIOGRAFIE

• Gâşteanu P., OCEANELE ȘI MĂRILE TERREI, Ed. Albatros, Bucureşti, 1979

• http://www.e-referate.ro • http://didactic.ro


Recommended