LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL II 2014 ANUL (acces 2012) GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale 1(46). La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoare contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma specializata, care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA 19%. In urma dezmembrarii activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5% si respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizarii. REZOLVARE: Reglementarile legale privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si casarea sunt prevazute la: - pct. 8.2.3.6. "Cedarea si casarea" din Reglementarile Contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 si - capitolul V "Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe" din Legea 15/1994 - republicata - cu modificarile si completarile ulterioare. - OMFP 2861/2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii; Procedura de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este urmatoarea: - stabilirea unei comisii care sa identifice, prin inventariere, mijloacele fixe ce nu mai corespund activitatii economice a societatii, potrivit art. 2 din OMFP 2861 / 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii; In urma inventarierii, se intocmeste Procesul-verbal de inventariere, potrivit art. 42 din OMFP 2861/2009. Conform art. 43 din acelasi act normativ "Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii. Acesta, cu avizul conducatorului compartimentuluifinanciar- contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale." - aceasta comisie intocmeste Procesul Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasarea unor bunuri materiale (cod 14-2-3/aA) - stipulat in OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, si propune modalitatea de scoatere din gestiune: prin casare, vanzare sau alte metode; - acest proces-verbal este trimis spre aprobare, consiliului de administratie, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimony 1
Transcript
LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II 2014
ANUL (acces 2012)
GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale
1(46). La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoare contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma specializata, care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA 19%. In urma dezmembrarii activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5% si respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizarii.
REZOLVARE:
Reglementarile legale privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si casarea sunt prevazute la:- pct. 8.2.3.6. "Cedarea si casarea" din Reglementarile Contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 si- capitolul V "Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe" din Legea 15/1994 - republicata - cu
modificarile si completarile ulterioare.- OMFP 2861/2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii; Procedura de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este urmatoarea:
- stabilirea unei comisii care sa identifice, prin inventariere, mijloacele fixe ce nu mai corespund activitatii economice a societatii, potrivit art. 2 din OMFP 2861 / 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii; In urma inventarierii, se intocmeste Procesul-verbal de inventariere, potrivit art. 42 din OMFP 2861/2009. Conform art. 43 din acelasi act normativ "Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii.
Acesta, cu avizul conducatorului compartimentuluifinanciar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale."- aceasta comisie intocmeste Procesul Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasarea unor bunuri materiale (cod 14-2-3/aA) - stipulat in OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, si propune modalitatea de scoatere din gestiune: prin casare, vanzare sau alte metode; - acest proces-verbal este trimis spre aprobare, consiliului de administratie, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimony
- dupa aprobare, se procedeaza la valorificarea modalitatilor privind scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe.
Pct. 71 indice 6 din Titlul II al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privindCodul fiscal stabileste ca, in aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal , cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
Pct. 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal stabileste ca, in sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , casarea activelor corporale fixe, indiferent daca sunt sau nu de natura bunurilor de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal , nu constituie livrare de bunuri. Se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscalpentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate daca la achizitia sau, dupa caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia acestora taxa a fost dedusa total ori partial si daca urmatoarele operatiuni au intervenit in legatura cu un bun de capital dupa data aderarii: achizitia sau, dupa caz, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare ori transformare. Prevederile art. 148 nu se aplica in cazul casarii de active corporale fixe de alta natura decat bunurile de capital.
In situatia in care mijlocul fix este scos din functiune fara a fi valorificat (vanzarea partilor componente, utilizarea acestora in activitatea curenta, operatiunea este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal . In acest caz, conform pct. 18 alin.
1
(4) din normele metodologice date in aplicarea art. 137 din Codul fiscal , baza de impozitare a TVA este constituita din valoarea de inregistrare incontabilitate diminuata cu amortizarea contabila.Operatiunea reprezinta o livrare catre sine pentru care societatea este obligata sa emita o autofactura conform art. 155 alin. (2) din Codul fiscal fiscal . Asadar, piesele ramase dupa dezmembrare, daca nu mai pot fi utilizate, se pot preda unei societati care are ca obiect de activitate colectarea deseurilor (Remat).
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
Casare:
2813“Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor ”
=
2131 “Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)” ”
160.000
Dezmembrare cu un furnizor:
% =401“Furnizori”
7.440
628“Alte cheltuieli executate de terti” 6.000
4426„TVA deductibila”
1.440
Plata furnizor:
401“Furnizori”
=5121,,Conturi la banci "
7.440
Se recupereaza materiale auxiliare reprezentand 5% din valoarea de intrare a imobilizarii:
5% 160.000 = 8.000
3028,,Alte material consumabile’’
=7588,, Alte venituri din exploatare”
8.000
Se recupereaza piese de schimb reprezentand 10% din valoarea de intrare a imobilizarii:
10% 160.000 = 16.0003024,,Piese de schimb’’
=7588,, Alte venituri din exploatare”
16.000
2(49). O societate comercialã deţine o instalaţie procuratã în anul 1 la valoarea de 50.000.000 lei, amortizatã linear în 5 ani. La sfârşitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justã stabilitã fiind de 25.000.000 lei.În conditiile aplicãrii metodei actualizãrii valorii nete, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care sunt înregistrãrile contabile
REZOLVARE:
2
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ.Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate.O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati.Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata. In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in „Capital si rezerve (contul 105 „Rezerve din reevaluare).Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza incontabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri: -recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; SAU-eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pata.Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.
Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate.
In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului „Capital si rezerve”, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului „Capital si rezerve”, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere.Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii: valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;Sau valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.
3
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;-diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiuluifinanciar;-sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;-valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
50.000.000 : 5 ani = 10.000.000 anual amortizare timp de 3 ani
6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor’’
=
2813“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”
10.000.000
6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor’’
=
2813“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”
10.000.000
6811
,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor’’
=
2813,,Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor’’
10.000.000
Valoare Justa = 25.000.000Valoare neta contabila = 20.000.000Diferenta din reevaluare = 5.000.000
2131 ,,Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)’’
=105,, Rezerve din reevaluare,,
5.000.000
2131 2813 105
3(51). Situatia stocurilor unei societãţi comerciale este: 01.08. stoc iniţial– 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.; intrãri: pe 05.08 – 2.000 buc. x 6.000 lei/buc., pe 09.08 – 3.000 buc. x 7.000 lei/buc.,pe 25.08 – 6.000 buc. x3.000 lei/buc., pe 30.08 – 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; ieşiri: pe 18.08– 8.000 buc. si pe 28.08 – 4.000 buc.Care este valoarea ieşirilor din data de 28.08 şi a stocului final evaluat prin metoda costului mediu ponderat calculat dupã fiecare operaţie de intrare?
REZOLVARE:
Metode de evaluare a stocurilor
4
5.00030.000
10.00010.00010.000
Sf = 0
50.000 5.000 30.000
Sf=25.000
In conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi feluri de bunuri se procura la preturi diferite, pentruevaluarea cantitatilor de stocuri iesite sau consumate, avand la baza valoarea de intrare a acestora, reglementarile si standardel internationale recomanda urmatoarele metode de evaluare:· Metoda costului mediu ponderat (CMP);· Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);· Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);· Metoda costului standard.Metoda costului mediu ponderat (CMP)Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi):Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:
a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare.b.Actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte perioade, care in
principiu sa nu depaseasca durata medie de stocare.
4(52). Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exerciţiul N urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte 240.000 lei, din care variabile 180.000 lei; cheltuieli excepţionale 120.000 lei. Capacitatea de producţie a fost utilizatã pentru 60% din nivelul de activitate normal. Obţinerea produsului finit se înregistreazã în contabilitatea financiarã şi în cea de gestiune.
REZOLVARE:
COST DE PRODUCTIE = Ch.directe + Ch.ind. = Ch.directe +¿Ch.variab.+ ( Ch.fixe. x cap. de productie)]= 600.000 +¿180.000+ ( 60.000 x 60%)]= 816.000 lei
In contabilitatea financiaraPresupunem cheltuieli directe 200.000+300.000+100.000
601 ,,Cheltuieli cu materiile prime’’ =
301,,Materii prime ‘’
200.000
5
641,,Cheltuieli cu salariile personalului’’ =
421,,Personal - salarii datorate’’
400.000
Cheltuieli indirecte: variabile si fixe(cota parte)
Cheltuieli variablie (presupunem):641,,Cheltuieli cu salariile personalului’’ =
421,,Personal - salarii datorate’’
180.000
Cheltuieli fixe – cota parte = 36.0006811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor’’
=
2813,,Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor ‘’
36.000
Correspondenta in contabilitate de gestiune:
% =901,,Decontari interne privind cheltuielile’’
816.000
921,,Cheltuielile activitatii de baza’’
600.000
923,,Cheltuieli indirecte de productie’’
216.000
Aceasta formula nu are corespondent in contabilitatea financiara
921,,Cheltuielile activitatii de baza’’ =
923,,Cheltuieli indirecte de productie’’
216.000
In contabilitatea financiaraInregistram productia: 345,,Produse finite’’ =
711,,Venituri aferente costurilor stocurilor de produse’’
816.000
Corespondenta in contabilitate de gestiune:
902,, Decontari interne privind productia obtinuta’’
=921,,Cheltuielile activitatii de baza’’
816.000
5(57). O societate comercialã emite 5.000 obligaţiuni având valoarea nominalã 20.000 lei; valoarea de emisiune este de 18.000 lei şi valoarea de rambursare este de 21.000 lei. Durata împrumutului este de 5 ani, iar dobânda anualã este de 20%. Care sunt înregistrãrile specifice emiterii acestui împrumut obligatar.
REZOLVARE:
6
% =161,,imprumuturi din emisiuni de obligatiuni’’
100.000.0005.000x20.000 lei
461,,debitori diversi’’
90.000.0005.000x18.000 lei
169,,Prime privind rambursarea obligatiunilor’’
10.000.0005.000x2.000 lei
5121,,Conturi la banci in lei ‘’ =
461,,debitori diversi’’
90.000.000
Amortizarea Primei privind rambursarea obligatiunilor annual 10.000.000: 5 ani = 2.000.000667,,Cheltuieli privind sconturile acordate’’ =
169,,Prime privind rambursarea obligatiunilor’’
2.000.000 x 5 ani = 10.000.000
Inregistrarea dobanzii anuale:20% x 20.000.000 = 4.000.000 anual
666 ,,Cheltuieli privind dobanzile’’
=1681,,Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni,,
4.000.000x 5 ani
505,,Obligatiuni emise si rascumparate’’ =
5121,,Conturi la banci’’ 105.000.000
% =505,,Obligatiuni emise si rascumparate’’ 105.000.000
1618,,Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”
100.000.000
668“Alte cheltuieli financiare’’
5.000.000
GRUPA I - Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati
7
1(3). Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine în stoc la începutul anului mărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc este de 50000 lei, iar TVA 38000 lei. În cursul perioadei de gestiune se achiziţionează mărfuri la preţul fără TVA de 300.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vând mărfuri în cursul lunii prin magazinul cu amănuntul în valoare de 420.000 lei, (inclusiv TVA). Se descarcă gestiunea. Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul
E(378) = K * Sold (371) fara TVA = 0,2 * 182.581 = 38527
Intrare marfuri:
% =401,,Furnizori’’
372.000
371 ,,Marfuri ‘’
300.000
4426,,TVA deductibila’’
72.000
Incarcare gestiune:
371,, Marfuri ‘’
= % 146.000
378,,Diferente de pret la marfuri’’
60.000
4428,,TVA neexigibila’’
86.400
Vanzare si scadere gestiune:
8
%=
371 ,,Marfuri’’
420.000
607 ,,Cheltuieli privind marfurile’’
297.237
378,,Diferente de pret la marfuri’’
41.473
4428,,TVA neexigibila’’
81.290
2(11). O entitate economică înregistrată în scopuri de TVA, în România achiziţionează, de pe piaţa internă, materii prime în valoare de 32.400 lei plus TVA şi materiale auxiliare de 1785 lei + TVA.Pentru desfăşurarea activităţii sale economice entitatea, înregistrează şi alte cheltuieli, pentru care primeşte în cursul lunii facturi: energie electrică 1.560 lei + TVA; transport 700 lei + TVA; telefon 530 lei + TVA, servicii de contabilitate 1.800 lei + TVA şi achiziţionează un echipament tehnologic în valoare de 11.800 lei + TVA.În cursul lunii entitatea livrează în România, pe bază de factură produse finite la preţul de vânzare de 75.820 lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienţilor emite facturi în valoare de 2.565 lei + TVA.La sfârşitul lunii se efectuează regularizarea taxei pe valoarea adăugată, ţinând cont de faptul că entitatea are TVA de recuperat din luna precedentă în valoare de 3.787 lei.
REZOLVARE:
-achiziţionează, de pe piaţa internă, materii prime în valoare de 32.400 lei plus TVA
% =401,,Furnizori’’
40.176
301,,Materii prime ‘’
32.400
4426,,TVA deductibila’’ 7.776
Primesc facturile de la furnizori:
% =401,,Furnizori’’
2.213.4
302 ,,Materiale consumabile’’
1.785
4426,,TVA deductibila’’ 428.4
9
4111 (5311),, Clienti/ Casa in lei’’
= % 420.000
707,,Venituri din vanzarea marfurilor’’
338.710
4427,,TVA colectata’’
81.290
% =401,,Furnizori’’
1.934.4
605,,Cheltuieli privind energia si apa’’
1.560
4426,,TVA deductibila’’
374.4
% =401,,Furnizori’’
868
624,,Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal’’
700
4426,,TVA deductibila’’
168
% =401,,Furnizori’’
657.2
626,,Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii’’
530
4426,,TVA deductibila’’
127.2
% =401,, Furnizori’’
2.232
628,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti’’
1800
4426,,TVA deductibila’’
432
% =404,, Furnizori de imobilizari ‘’
14.642
2131,,Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)’’
Total 4426 = 12.138 leiTotal 4427 = 18.812.4 leiAvem TVA de recuperat = 3.787
4427,, TVA colectata’’
= % 18.812.4
4426,,TVA deductibila’’ 12.138
4423,,TVA de plata’’
6.674.4
4423,,TVA de plata’’
=4424,,TVA de recuperat’’
3.787
4424,,TVA de recuperat’’
=473,,Decontari din operatii in curs de clarificare’’
0.4
3(14). Întreprinderea „A” primeşte o adresă prin care se confirmă aprobarea unei subvenţii solicitate pentru anul în curs în sumă de 300.000 u.m.n. După 30 de zile se primeşte subvenţia constând într-un utilaj industrial a cărui durată de viaţă utilă este stabilită la 5 ani. După 2 ani de utilizare utilajul nu mai este necesar, situaţie în care acesta se vinde la preţul de 270.000 u.m.n., inclusiv TVA. Se descarcă gestiunea şi se încasează contravaloarea utilajului vândut prin contul de la bancă. Amortizarea s-a calculat după sistemul liniar.
REZOLVARE:
Întreprinderea „A” primeşte o adresă prin care se confirmă aprobarea unei subvenţii solicitate pentru anul în curs în sumă de 300.000 u.m
445,,Subventii’’
=475,,subventii pt.investitii”
300.000
Se primeşte subvenţia constând într-un utilaj industrial:2131,,Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)’’
=445,,Subventii’’
300.000
Se amortizeaza imobilzarea si subventia primul an:6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor’’
=
2813,,Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor ‘’
60.000
11
475,,subventii pt.investitii’’ =
7584,,Venituri din subventii pentru investitii’’
60.000
Se amortizeaza imobilzarea si subventia al doilea an:6811,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor’’ =
2813,,Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor ‘’
60.000
475,,subventii pt.investitii’’ =
7584,,Venituri din subventii pentru investitii’’
60.000
Se vinde:
461,,Debitori diversi’’
= % 270.000
7583,,Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital’’
217.742
4427,, TVA colectata ‘’
52.258
Se incaseaza:5121,,Conturi la banci in lei ‘’ =
461,,Debitori diversi’’
270.000
Se scade gestinea:
% =2131,,Echipamente tehn.(masini, utilaje si instalatii de lucru) ,,
300.000
6583,,Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital’’
180.000
2813,,Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor’’
120.000
Se constituie datoria fata de stat:
% =4482,,Alte creante privind bugetul statului’’
300.000
475,,subventii pt.investitii’’ 180.000
6588,,Alte cheltuieli de exploatare’’
120.000
12
Se plateste datoria:
4482,,Alte creante privind bugetul statului’’
=5121 ‘’Conturi la banci in lei ‘’
300.000
4(20). Se înregistrează cheltuieli de dezvoltare efectuate cu ocazia realizării unui prototip de forţe proprii în sumă de 20.000 u.m.n. Durata de viaţă utilă 5 ani. După 2 ani de utilizare a prototipului în care a fost amortizat după metoda liniară, se vinde prototipul la preţul de 18.000 u.m.n (inclusiv TVA).Se primeşte în contul creanţei un efect comercial (bilet la ordin) care se depune la bancă şi se încasează.
REZOLVARE:
203,, Cheltuieli de dezvoltare’’ =
722,,Venituri din productia de imobilizari corporale’’
20.000
6811,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor’’
=2803,,Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare’’
4.000
6811,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor’’ =
2803,,Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare’’
4.000
461,,Debitori diversi’’
= % 18.000
7583,,Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
14.516
4427,, TVA colectata
3.484
% =203,,Cheltuieli de dezvoltare’’
20.000
6583,,Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital’’
14.000
2803,,Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare’’
8.000
405 = 461 18.000
13
,,Efecte de platit pentru imobilizari’’,,Debitori diversi’’
5113 ,,Efecte de incasat’’
=405,,Efecte de platit pentru imobilizari’’
18.000
5121,,Conturi la banci in lei ‘’
=5113,,’Efecte de incasat’’
18.000
5(26). Societatea achiziţionează 1.000 obligaţiuni, cost achiziţie 5 lei/bucată, ca investiţii financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achită imediat din contul de la bancă iar diferenţa la o dată ulterioară, tot prin virament bancar. Jumătate din obligaţiuni se revând peste o săptămână la un preţ de vânzare de 6,50 lei/bucată iar cealaltă jumătate cu preţul de vânzare de 4,50 lei/bucată. Încasarea se realizează în contul de la bancă.
REZOLVARE:
Societatea achiziţionează 1.000 obligaţiuni, cost achiziţie 5 lei/bucată, ca investiţii financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achită imediat din contul de la bancă iar diferenţa la o dată ulterioară
501,,Actiuni detinute la entitatile afiliate’’
= % 5.000 (1.000x5)
5121,,Conturi la banci in lei’’
3.000
509,,Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt’’
2.000
Se incaseaza Varsaminte de efectuat ulterior prin banca509,,Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt’’
=5121,,Conturi la banci in lei ‘’
2.000
Jumătate din obligaţiuni se revând peste o săptămână la un preţ de vânzare de 6,50 lei/bucată
5121,,Conturi la banci in lei ‘’
= % 3250(500x6.5)
501,,Actiuni detinute la entitatile afiliate’’
2500(500x5)
7642,,Castiguri din investitii pe termen scurt cedate,,
750(500x1.5)
iar cealaltă jumătate se revinde cu preţul de vânzare de 4,50 lei/bucată.
% =501,,Actiuni detinute la entitatile afiliate’’
2.500(500x5.5)
14
5121,,Conturi la banci in lei ‘’
2.250(500x4.5)
6642,,Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate’’
250 (500x0.5)
6(30). Societatea primeşte, pe baza bonului de comandă, o factură de la Ticket Service SRL reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă solicitate la care se adaugă valoarea imprimatelor.Valoarea unui tichet este de 9,35 lei/bucată iar cantitatea este de 400 tichete. Valoarea imprimatelor este de 50 lei + TVA 24%. Factura se achită din contul de la bancă cu ordin de plată. Toate tichetele achiziţionate sunt distribuite salariaţilor.
REZOLVARE:
Se plateste valoarea comenzii tichete de masa la Ticket Service SRL
409,,Furnizori debitori’’
=5121,,Conturi la banci in lei ‘’
3802
Se inregistreaza facturea de tichete de masa
% =401,,Furnizori ‘’
3802
5328,,Alte valori
3740
628,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
50
4426,,TVA deductibila’’
12
Se plateste stinge datoria furnizorului cu avansul
401,,Furnizori’’
=409,,Furnizori debitori’’’
3802
Se distribuie tichetele si se trece pe cheltuliei contravaloarea (in aceeasi luna pentru care s-au comandat)642
,,Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor’’
=5328,,Alte valori
3740
15
GRUPA II - Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare
1.(1.) Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.
REZOLVARE:
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :-sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.-sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )- sa respecte programul de lucru- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine
16
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei Conflictul de loialitate15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:sa incalce legea;sa incalce regulile si standardele profesiei;sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului;sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.Sprijinirea colegilor angajatiUn profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.Competenta profesionalaUnui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.Prezentarea informatiilor18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:- sa respecte principiul independetei- sa respecte legislatia fiscala in domeniu- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
2.(2.) Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul unei misiuni de audit de bază?
REZOLVARE:
O particularitate esenţială a profesioniştilor contabili se referă la asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public.Acest lucru presupune din partea unui profesionist contabil în general, şi a auditorului financiar în special de a-şi asuma responsabilitatea în ceea ce priveşte asigurarea conformităţii cu cele cinci principii fundamentale de etică. Pentru contabilii şi auditorii din întreaga lume :• Nu contează cultura• Nu contează din ce regiune provin
17
• Nu contează dacă vin dintr-o economie dezvoltată sau în curs de dezvoltare au acelaşi numitor comun : Încrederea Publică
3.(4.) Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
REZOLVARE:
Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general - proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:- cerintele profesioanle- aptitudini si competente- repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date- delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate- consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente- acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei- monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatiiControlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la:- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;- dezvoltarea solidaritatii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata în doua metode: controale colegiale si controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.
4.(5.) Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.
REZOLVARE:
Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si în mod deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet în lucrarile de audit si la procedurile referitoare la lucrarile încredintate unor colaboratori ai auditorului.Natura, calendarul si întinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:- exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism, înscrise în Codul etic;- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau societatii permite acestuia sa se achite în mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste în cadrul unei misiuni de audit;
18
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi încredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesara;- delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite.Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare si control ale misiunii;- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;- înlesnirea muncii în echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
GRUPA II - Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor
1. (32.) Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare 5.000; licente 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare.
Disponibil si alte valori mob 10.000 Datorii fin pe termen lung 75.000de plasament 675.000 675.000
2. (33.) Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode, cunoscând urmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clãdiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.REZOLVARE:
A CORECTI
I
ANC P CORECTII ANC
CH DE INFIINTARE-15.000
CLADIRI 200.000
ECHPAMENTE – 250.000
STOCURI – 300.000
CASA – 10.000
BANCA – 150.000
-15000 0
200000
250000
300000
10000
150000
K SOCIAL – 100.000
REZERVE – 10.000
PROFIT - 55.000
FURNIZORI –
400.000
IMPR BANC. TL –
200.000
CREDITORI – 80000
V ANTICIPATE –
80.000
DIFERENTE DIN
+80.000
-80.000
-15000
100000
10000
55000
480000
200000
800000
-15000
20
CRECTII
TOTAL 925.000 -15000 910000 TOTAL 925000 -15000 910000
Met aditiva
ANC = Kpr + / - Dif din corectii
Kpr = Ksoc + rezerve + profit – 165000
Dif din corectii – 15000
ANC = 165000-15000 = 150000
Met substractiva
ANC = total active – total datorii = 910.000 – 760000 = 150000
3. (49.) Cum se evalueazã creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
REZOLVARE:
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
GRUPA II - Categoria V – Fuziuni si divizari de intreprinderi
1. (45.) Din contabilitatea celor două societăţi A şi B intrate în fuziune rezultă:Societatea A: active diverse 90.000 lei exclusiv 1.000 acţiuni achiziţionate cu 6 lei / acţiune deţinute la B, datorii 17.020 lei, număr de acţiuni 16.000 titluri cu valoarea nominală 2 lei/ acţiune. Societatea B: active diverse 70.000 lei, datorii 13.840 lei, număr de acţiuni 8.000 titluri cu valoarea nominală de 2 lei/ acţiune.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise şi prima de fuziune.
REZOLVARE:
1.000 acţiuni x 6 lei/acţiune = 6.000. leiA B
Active diverse 90.000. lei Active diverse 70.000 lei+ Titluri deţinute neincluse în activ
6.000. lei - Datorii 13.840lei
= Total activ 96.000. lei Activ net contabil 56.160 lei
21
- Datorii 17.020 lei Număr acţiuni 8.000 acţiuni= 78.980 lei VMCB=
56 . 160. 000 lei8. 000 actiuni
7,02 lei/acţiune
+Plusvaloare din deţinere titluri1.000 acţiuni × (7,02lei/acţiune – 6. lei/acţiune)
1.020 lei
Activ net contabil 80.000 leiNumăr acţiuni 16.000 acţiuni
Capitalul propriu creşte cu 9.828 acţiuni emise x 5 lei/acţiune = 49.140 lei- Capitalul social creşte cu 9.828 acţiuni emise x 2 lei/acţiune valoarea nominală A = 19.656 lei= Prima de fuziune 1 = 29.484 lei
1.404 acţiuni anulate
1.404 acţiuni anulate x 5 lei/acţiune = 7.020 lei- Cost de achiziţie acţiuni deţinute 1.000 acţiuni x 6 lei/acţiune = 6.000 lei= Prima de fuziune 2 = 1.020 lei
Prima de fuziune = 29.484 lei + 1.020 lei = 30.504 lei
GRUPA II - Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii
1. (20.) Comentaţi definiţia auditului intern
REZOLVARE:
Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entitãtii auditate,respectiv angajat prin contract; cantonat initial în misiuni legate de buna calitate a informatiilor financiare, astãzi, auditorul intern se ocupã din ce în ce mai mult de misiuni de audit operational, de verificarea existentei, a gradului de adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne în toate sectoarele si pe toate functiile întreprinderii.
Auditorul este persoana care are calificarea si care este mandatat pentru a conduce toate componentele unui audit.- Nu apartine unei caste superioare si nu este investit cu nici o putere;- Constata fapte;
22
- Respecta principii deontologice stricte;- Apartine unui corp nou de meserii creat in ultimii ani.
In indeplinirea functiilor sale, un auditor intern nu are asupra activitatilor pe care le controleaza nici responsabilitate directa, nici autoritate. Din aceste motive, controlul si avizul auditorului intern nu trebuie in nici un mod sa descarce alte persoane de exercitarea responsabilitatilor care le-au fost repartizate.
Independenta este esentiala pentru eficacitatea auditului intern. Ea se obtine, in primul rând, prin statutul sau si prin obiectivitatea sa:
- statutul functiei de audit intern si sustinerea pe care i-o aduce Conducerea sunt determinanti majori ai actiunii si ai valorii sale. Din acest motiv conducatorul functiei de audit intern, trebuie sa fie atasat unui compartiment a carui autoritate acopera un domeniu intins si asigura, la recomandarile sale, o actiune eficace, adecvata actiunii sale eficace vis-à-vis de recomandarile auditorului;
- obiectivitatea este esentiala functiei de audit. Pentru acest motiv, un auditor intern nu trebuie sa defineasca si sa puna in loc proceduri in orice activitate normala supusa la controlul sau; aceasta ar fi de natura sa compromita independenta sa.
GRUPA III - Categoria III – Expertize contabile
1.(4.) Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa numire în calitate de expert contabil judiciar într-un dosar civil. Dilema sa este care este locul cel mai indicat pentru citarea părţilor. Argumentaţi răspunsul.
REZOLVARE:
Citarea partilor se face la sediul expertului contabil, ca dovada a impartialitatii, ar lucrarile expertizei se desfasoara la sediu expertului contabil si la sediul partilor implicate in proces. Daca in proces este implicata o persoana fizica acesta va fi citat la sediul expertului pentru ca asupra lui sa nu fie exercitate eventuale presiuni.
2. (5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiză judiciară de natură civilă, a constatat după studierea dosarului, că pentru e exprima o opinie motivată, mai sunt necesare documente cu caracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui să procedeze. Argumentaţi răspunsul.
23
REZOLVARE:
In lipsa documentelor necesare efectuarii expertizelor, se cere in scris partilor o data cu depunerea unei cereri motivate de prelungire a termenului de finalizare a expertizei. In cazul refuzului de a da documentele suplimentare necesare expertizei se intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile.
3. (19.) Explicati principiul confidentialitatii?
REZOLVARE:
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma -subalterni sau colaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate.Confidenfialitatea se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui tert.Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.Obligatiile de confidenfialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei tari.Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate;b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii;- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implica responsabilitatea sa.Se recomanda, in toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.
GRUPA III - Categoria VII – Studii de fezabilitate
1. ( 31.) Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi cu o rată de actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:
Calculaţi valoarea actualizată netă şi apreciaţi fezabilitatea investiţională prin intermediul acestui indicator.
REZOLVARE:
Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash –flow-ul mediu anual.Tr = It / CF mediu anualIt = 15.000 leiCF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (-15.000 + 3.020 + 3.020 + 3.200 + 5.200 + 14.200 )/6 = 13.640/ 6 = 2.273Tr = 15.000 / 2.273 = 6,60 Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 6,60Rezultatul net = total încasări – total cost Rezultatul net = 64.180 lei – 50.540 lei = 13.640 lei Rentabilitatea medie =Rezultat .net/capital propriu=(64.180-50.540) /15.000 = 91 %
GRUPA III - Categoria VIII – Analiza-diagnostic a intreprinderii
1. (3.) Analizaţi nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment şi al trezorerieipentru o întreprindere din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informaţii bilanţiere:
SN = active totale – datorii totale = 165.000 – 100.000 = 65.000Ponderea capitalurilor proprii in total activ (65.000: 165.000)*100 = 39,4%, Intreprinderea are o pozitie financiara foarte buna.
1.Indicatorii de lichiditate indica un nivel bun al lichiditatii firmei:a).Indicatorul lichiditatii =Active curente/datorii curenteActive curente=Stocuri+Creante+Disponibilitati =20.000+40.000+5000 =65.000Datorii curente=Dat.din expl.+Dat.bancare t.s. =47.000+3000 =50.00065.000/50.000=1,3
b).Indicatorul lichiditatii curente = Active curente-Stocuri/Dat crt.65.000-20.000/50.000=0,90
2.Indicatori de riscIndicatorul gradului de indatorareCapital imprumutat/Capital propriu x100Capital imprumutat=credite peste 1 an=50.000Capital propriu=65.00050.0000/65.000x100=76,92sauCapital imprumutat/Capital angajat x 100Capital imprumutat=50.000Capital angajat= capital imprumutat+capital propriu=50.000+65.000=115.00050.000/115.000=43,40 Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurata de proprietar.O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pt.creditori.O valoare mai mica de 50 demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciilor datoriei).
2. (12.) Calculaţi şi interpretaţi rata stabilităţii financiare şi rata autonomiei financiare pentru oîntreprindere din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informaţii bilanţiere:
5. TN = FR - NFR TN = 15.000 – 13.000 = 2.000 5.000 – 3.000 = 2.0006. SN = active totale – datorii totale = SN = 165.000 – 100.000 = 65.000 Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (65.000) da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.Aceastã ecuatie fundamentalã a bilantului redã averea netã a actionarilor, activul este angajat în datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor firmei. Activul societatii este finantat in proportie de 39 % din capital propriu, 70% din fonduri proprii si atrase pe termen lung si 30% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare sucesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.
Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 65.000/115.000/100 = 56,5% este ridicata si garanteaza autonomia financiara viitoare.GRUPA IV - Categoria VI – Administrarea si lichidarea intreprinderilor
1. (6.) Identificaţi balanţa de verificare a unei firme pe care consideraţi că o supuneţi lichidării.Parcurgeţi fazele contabile ale lichidării:- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor şi stabilirea precisă a datoriilor);- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vînzare: vor fi cel puţin trei categorii de imobilizări (amortizabile şi neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mărfuri…), recuperări de creanţe (cu şi fără acordare de reduceri comerciale/financiare);- plata datoriilor: se poate opta pentru situaţia în care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;- stingerea unor conturi de provizioane şi a cel puţin unei categorii de ajustări pentru depreciere;- închiderea capitalurilor proprii care includ cel puţin capital social (din aporturi şi din profituri nete), rezerva legală, rezervă din reevaluare şi rezultat reportat.Se cere prezentarea calculelor şi a formulelor contabile aferente întregii operaţiuni de lichidare.
REZOLVARE:
30.06.2014
27
A. Active imobilizateEchipament tehnologic ct 2131 (valoare bruta) 1787Aparate si instalatii de masura ct 2132 (valoare bruta) 10940Mobilier ct 214 (valoare bruta) 16542Amortizare echipament th si aparate de masura ct 2813 -12461Amortizare mobilier ct 2814 -9979Total active imobilizate (valoare neta) 6829B. Active circulanteMarfuri (ct 371) 900Ajustari pentru deprecierea marfurilor (ct 397) -100Creante 887Conturi la banci (ct 5121) 55total active circulante 1742C. Cheltuieli in avans 0D. Datorii ce trebuie platite in mai putin de 1 anFurnizori 857E. Active circulante nete (B+C-D-I) 885F. Total active minus obligatii curente (A+E) 7714G. Datorii ce trebuie platite in mai mult de 1 an (ct 4551) 311697H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (ct 151) 5000I. Venituri in avans 0j. Capital si rezerveCapital subscris si varsat (ct 1012) 200Rezerve ct 1061, 1068) 0Rezultat reportat (ct 1171) -298200Profit sau pierdere (ct 121) -10983
1. Valorificare imobilizari corporale si marfuri a) echipamentelor tehnologice :
461 = % 248 7583 200 4427 48
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice % = 2131 1787 2813 1521 6583 266
b) aparate si instalatii de masura
461 = % 124 7583 100 4427 24
scadere din evidenta aparate si instalatii de masura
2. (8.) După plata datoriilor firmei aflate în lichidare, mai rămîn bani şi structura capitalurilor
proprii cuprinde capital social, rezerve legale şi alte rezerve. Finalizaţi contabilizarea lichidării, ştiind că dintre asociaţi, 30% sînt persoane fizice, ceilalţi
persoane juridice.
REZOLVARE:
Cod fiscalART. 65 Definirea veniturilor din investiţii(1) Veniturile din investiţii cuprind:a) dividende;b) venituri impozabile din dobânzi;c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor art. 7;d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare;e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
ART. 66 Stabilirea venitului din investiţii(8) Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.ART. 67(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:d) venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cotă de 16%, impozitul fiind final. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori.
ART. 20 Venituri neimpozabileh) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare.
GRUPA V - Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1. (212.) S.C. Alfa S.R.L, cu sediul în Târgovişte, România, înregistrată în scopuri de TVA în România conform art 153 livrează către ABC cu sediul în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în Ungaria, ciuperci în valoare de 5.000 euro, fără TVA. Ciupercile sunt transportate din România în Ungaria de către ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Alfa, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.
REZOLVARE:
Societatea din romania factureaza fara Tva fiind vorba de o livrare intracomunitara.Operatiunea este scutita cu drept de deducere in urmatoarele conditii:
Art.10 din OMFP nr.2222/2006 completat cu Ordinul ministrului finantelor publice nr 3419/209:
31
(1) Scutirea de taxa pentru livrarile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin (2) lit a) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptiile de la pct.1 si 2 ale aceleiasi litere a) se justifica pe baza urmatoarelor documente:
a) Factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin (5) din Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru;
b) Documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru; si dupa caz
c) Orice alte documente cum ar fii: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare.
2. (226.) O persoană juridică, înregistrată în scop de TVA care activează în domeniul productiei de mobilier realizeaza in luna iunie urmatoarele operatiuni:-achizitie de masa lemnoasa pe picior utilizata ca materie prima 850.000 lei, preţ fără TVA;-achizitii de materiale consumabile 250.000 lei, preţ fără TVA;-inregistrarea de facturipentru cazarea personalului trimis in delegatie 25.000 lei, pret fara TVA;-achizitionarea de produse alcoolice si de tutun destinate activitatii de protocol 15.000 lei, pret fara TVA;-livrarea de produse finite(mobilier) 1.450.000 lei, pret cu TVA.Toate operatiunile se desfasoara in România, furnizorii si clientii fiind persoane inregistrate in scop de TVA in Romania.a) Determinati TVA aferenta lunii iunie;b) Stiind ca la sfârşitul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinati care este valoarea TVA pe care societatea o datoreaza catre bugetul statului la sfârşitul lunii iunie.
REZOLVARE:
Pas 1. Determinarea TVA deductibila Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achizitie:
- Achizitie de masa lemnoasa pe picior genereaza un TVA deductibil si un TVA colectat in valoare de : 850.000 * 24% = 204.000
- Achizitie de materiale consumabile genereaza un TVA deductibil de 250.000 * 24% = 60.000- Prestarea de servicii de cazare se impoziteaza cu cota de 9% deci TVA-ul deductibil generat
de aceste facturi va fii de 25.000 * 9% = 2.250- Pentru achizitionarea de produse alcolice si din tutun destinatea activitatii de protocol
societatea nu are dreptul de deducere a Tva, nu se inregistreaza TVA deducbilTva deductibil = 204.000+60.000+2.250 = 266.250Pas 2. Determinarea TVA colectat
- Achizitie de masa lemnoasa pe picior genereaza un TVA deductibil si un TVA colectat in valoare de : 850.000 * 24% = 204.000
- Pentru livrarea de produse finite com aplica cota de Tva recalculata : Tva colectat = 1.450.000 * (24/124) = 280.645,16
Tva colectata = 204.000+280.645,16 = 484.645,16Pas 3. Determinarea TVA de plata sau de recuperat la sfarsitul lunii iunie:Tva de plata – 484.645,16 – 266.250 = 218.395,16Pas 4. Determinarea TVA de plata la bugetul statului Tva de plata la buget = 218.395.16 – 2.500 = 215.895,16
3. (231) Prezentaţi momentul exigibilităţii accizelor în cazul produselor supuse accizelorarmonizate.
REZOLVARE:
- pentru produsele din producţia internă, la data efectuării livrării, la data acordării produselor ca dividende sau ca plată în natură, la data la care au fost consumate pentru reclamă şi publicitate si, respectiv, la data înstrăinării ori utilizării în oricare alt scop decât comercializarea- pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul recepţionării acestora;- pentru produsele importate, la data înregistrării declaraţiei vamale de import.
32
4. (237) Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare. Pretul maxim cu amnuntul declarat de agentul economic este de 15 lei/pachet. Determinati acciza totala stiind ca acciza unitara este de 51,49 euro/1.000 tigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de 19% iar acciza minima este de 79 Euro/1.000 tigarete.
Acciza totală = Acciza specifică + Acciza ad valorem
Acciza specifică = Au × C × Q, unde:
Au - acciza unitară (euro/1.000 ţigarete) - 51,49 euro/1.000 ţigarete;
C - cursul de schimb (lei/euro) - 4,5223 lei/euro (curs valabil în 2014);
Q - cantitatea (unităţi de 1.000 buc. de ţigarete).
Acciza ad valorem = Aa × PA × Q, unde:
Aa - acciza ad valorem (19%);
PA - preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat (lei/pachet) - 14 lei;
Q - cantitatea (număr de pachete din cantitatea Q) - 20.000.
Acciza specifică = 51,49 euro × 4,5223 lei/euro × 20.000 × 20 buc. / 1.000 buc. = 93.141,290 lei
Acciza ad valorem = 19% × 15 × 20.000 = 57.000 lei
Acciza totală = 93.141,290 lei
Acciza minimă = 20.000 x 20 /1000 x 79 euro/1000 tigarete x 4,5223 = 142,90
Acciza datorată nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în echivalent euro/1.000
de ţigarete (art. 177-(4)).
GRUPA V - Categoria XII – Doctrina si deontologie profesionala
1. Care sunt activitatile profesiei contabile care pot fi efectuate potrivit OG 65/1994 ?
REZOLVARE:
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare;b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege;e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică;
33
f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale;g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de contabilitate. Art. 7. – Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar şi consultanţă fiscală, cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi. Art. 8. – Experţii contabili pot să-şi exercite profesia individual ori se pot constitui în societăţi comerciale potrivit legii. Art. 9. – Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale;c) consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili;d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea generală.
2. Care sunt conditiile pentru ca o societate comerciala sa devina si societate comerciala
membra C.E.C.C.A.R. ?
REZOLVARE:
Caracteristicile societăţilor comerciale sunt date de condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească, potrivit art. 8 şi art.10 al O.G.nr. 65/1994, republicata şi anume:
Să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil şi/sau de contabil autorizat: Această condiţie imperativă exclude înscrierea în contractul de societate şi statut, ca obiect de activitate distinct, a unor activităţi economice sau comerciale.
Codurile CAEN aprobate de Biroul Permanent al Consiliului Superior al CECCAR pentru codificarea obiectului de activitate sunt comunicate mai jos.
Majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale.
Pentru respectarea principiului independenţei profesiei şi pentru protejarea membrilor Corpului de orice presiune din interiorul societăţii comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate care ar putea aduce atingere acestui principiu, prin majoritatea acţionarilor sau asociaţilor în cadrul socie-tăţilor comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate se înţelege că cel puţin 51% din numărul membrilor sunt experţi contabili şi / sau contabili autorizaţi membrii ai Corpului. Prin deţinerea majorităţii acţiunilor sau părţilor sociale de către experţi contabili sau contabili autorizaţi se înţelege, de asemenea, că cel puţin 51% din numărul şi valoarea lor totală sunt deţinute de experţi contabili şi / sau contabili autorizaţi, membrii ai Corpului.
3. Enumerati 5 (cinci) abateri disciplinare care pot fi sanctionate de Comisia de disciplina a filialei
REZOLVARE:
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Finantelor Publice sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului;b) absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala;c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului referitoare la publicitate;d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp;
34
e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: expert contabil sau contabil autorizat;f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute in prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenele stabilite, la filiala de care apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz;i) incalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese;j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesionala;k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, in relatiile cu Corpul sau cu tertii;l) inscrierea in rapoartele de expertiza contabila sau in alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamantul acestora sau fara sa fi fost consultati;m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti;n) neindeplinirea obligatiilor prevazute in Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale;o) orice alte incalcari ale normelor si hotararilor luate de organele de conducere ale Corpului.La stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se va tine seama de gravitatea incalcarii si de conse-cintele acesteia.
4. Aria de cuprindere a auditului de calitate
REZOLVARE:
Auditul de calitate cuprinde:- cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul acestuia (auditul structural);- aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele de lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);- respectarea normelor cu privire la formarea şi dezvoltarea profesională continuă şi îndeplinirea obligaţiilor de membru (audit de conformitate).
5. Care sunt organele alese (colective) ale Corpului ?
REZOLVARE:
Organele centrale de conducere ale Corpului sunt Conferinţa Naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, denumită în continuare Conferinţa Naţională, Consiliul Superior al Corpului, denumit în continuare Consiliul Superior, şi Biroul permanent al Consiliului Superior, denumit în continuare Biroul permanent.
Conferinţa Naţională este organul superior de conducere şi de control al Corpului.Conferinţa Naţională este constituită din membrii Consiliului Superior, membrii consiliilor filialelor Corpului, ai comisiilor de disciplină, reprezentanţii Ministerului Finanţelor de pe lângă Consiliul Superior şi consiliile filialelor, precum şi din reprezentanţi din fiecare filială a Corpului, desemnaţi de adunările generale, conform normei de reprezentare de 1/100.
