Contabilitate - lucrare de stagiu

7/29/2019 Contabilitate - lucrare de stagiu

1/38

Contabilitate - lucrare de stagiu

Lucrare de stagiu:

I. Referat: Reevaluarea stocurilor de materii prime din intreprinderi supuse evaluarii

II. Studii de caz

1. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asambland panza pe un suport

achizitionat. In luna mai a cumparat 10.000 de panze la 10 lei bucata si 15.000 suporturi

la 20 lei bucata, si a asamblat 18.000 de umbrele, costul asamblarii fiind de 15 lei/bucata.Societatea detinea la inceputul perioadei 10.000 bucati de panza la 8 lei bucata si 5.000

bucati de suporturi la 15 lei bucata. In evaluarea stocurilor se aplica metoda FIFO (primul

intrat, primul iesit). Societatea a vandut in cursul lunii 16.000 de umbrele lapretulde 50lei/bucata, comisionul vanzatorului fiind de 2,5 lei/bucata. Care este costul de productie

si costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei?

Calcul panza:

SI 10.000*8 lei= 80.000 lei

Intrare 10.000*10 lei= 100.000 lei

Calcul suporti:

SI 5.000*15 lei= 75.000 lei

Intrare 15.000*20 lei= 300.000

Productie 18.000 *15 lei= 270.000 lei

Panza umbrela 10.000 buc * 8 + 8.000 buc * 10 = 160.000

Suport umbrela 5.000 buc * 15 + 13.000 buc * 20 = 335.000

Cost prelucrare 18.000 buc * 15 = 270.000

Cost de

productie

765.000

Cost unitar = 765.000 / 18.000 buc = 42,5 lei/umbrela

Cost complet = 765.000 +chel vanz(16.000 buc*2,5)

Rezultat = Venituri-Cheltuieli = 16.000 buc (50-2,5) 16.000 buc * 42,5 = 80.000

2. O societate-mama achizitioneaza de la o filiala din cadrul grupului 50.000 de actiuni cu

pretul de 1 leu/actiune. Se achita prin banca suma de 30.000 lei, iar restul se va achitaulterior prin aceeasi modalitate. Comisionul achitat societatii de valori mobiliare care a

instrumentat tranzactia este de 1%. In anul urmator se incaseaza cu ordin de plata

dividende in suma de 15.000 lei. Ulterior se vand 1.000 de actiuni cu pretul de 2

lei/actiune, incasarea facandu-se ulterior in numerar. Titlurile vandute se scot dinevidenta la pretul de cumparare.

www.re


2/38

Se cer inregistrarile contabile privind:

a) achizitia titlurilor si achitarea comisionului;

b) plata ulterioara a varsamintelor si incasarea dividendelor;c) vanzarea si incasarea titlurilor.

(a) achizitia titlurilor

50.000lei 261

Actiuni detinute laentitatile afiliate

= 5121

Conturi curente la banci

30.000lei

2691

Varsaminte de efectuat laentitatile afiliate

20.000lei

achitarea comisionului

500 lei 622

Cheltuieli cu comisioanele

si onorariile

= 5121


500 lei

(b)

varsamintele efectuate pentru emitent20.000

lei2691

Varsaminte de efectuat la

entitatile afiliate

= 5121Conturi curente la banci

20.000 lei

incasarea dividendelor

15.000

lei5121


= 7611Venituri din actiuni detinute laentitatile afiliate

15.000 lei

(c )

reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la pretul de cesiune2.000 lei 461

Debitori diversi

= 7641Venituri din imobilizari

financiare cedate

2.000 lei

incasarea titlurilor cedate

2.000 lei 5311Casa in lei

= 461Debitori diversi

2.000 lei

scaderea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare

1.000 lei 6641

Cheltuieli privindimobilizarile financiare

cedate

= 261

Actiuni detinute la entitatileafiliate

1.000 lei

3. Societatea ALFA prezinta urmatoarea situatie a capitalurilor proprii la 01.01.N:

capital social: 20.000 u.m.; rezerve: 3.000 u.m.;

rezerve din reevaluare: 3.000 u.m.;


3/38

rezultat reportat: 1.800 u.m.

In cursul exercitiului N s-au realizat urmatoarele operatii:

s-a majorat capitalul social prin aport in numerar, fiind emise 2.000 de actiuni, pret deemisiune 1,2 u.m., valoare nominala 1 u.m.;

s-au distribuit dividende in valoare de 800 u.m.;

s-a majorat capitalul social prin incorporarea de rezerve in valoare de 3.000 u.m., fiinddistribuite gratuit 3.000 de actiuni;

s-au reevaluat imobilizari corporale cu urmatoarele caracteristici: cost de achizitie

6.000 u.m., amortizare cumulata 2.000 u.m., valoare justa 8.000 u.m.; au fost rascumparate 2.000 de actiuni la pretul de 1,5 u.m. pe actiune, care au fost

ulterior anulate.

Rezultatul contabil net al exercitiului N a fost un profit de 2.500 u.m.

a) Efectuati inregistrarile contabile corespunzatoare pentru operatiile de mai sus.b) Calculati total capitaluri proprii la sfarsitul exercitiului N.

a) majorare capital social

2.400 (2.000 act *1,2)u.m. 456 = %

1011 2.000 u.m.1041 400 u.m.

incasare aport

2.400 u.m. 512 = 456 2.400 u.m.transferare capital social nevarsat la capital social varsat

2.000 u.m. 1011 = 1012 2.000 u.m.

b) distribuire dividende800 u.m. 129 = 457 800 u.m.

c) incorporare rezerve

3.000 u.m. 106 = 1012 3.000 u.m.d) reevaluare imobilizari

anulare amortizare cumulata

2.000 u.m. 281 = 213 2.000 u.m.Valoare neta contabila = 6.000 -2.000 = 4.000

Valoare justa = 8.000

8.000 - 4.000 = 4.000 diferenta pozitiva din reevaluare

inregistrare diferenta pozitiva din reevaluare,4.000 u.m. 213 = 105 4.000 u.m.

e) rascumparare actiuni

3.000 u.m. 109 = 512 3.000 u.m.(2.000

act*1,5)

anulare actiuni3.000 u.m. % = 109 3.000 u.m.

(2.000

act*1,5)

2.000 u.m.( 2.000 act 1012


4/38

*1)

1.000u.m. (3.000-

2.000)

149

D 1012 C

2.000 u.m.(e) SI 20.000 u.m.2.000 u.m.(a)

3.000 u.m. (c)

SF 23.000 u.m.

D 105 C

SI 3.000 u.m.4.000 u.m.(d)

SF 7.000 u.m.

D 117 C

SI 1.800 u.m.

SF 1.800 u.m.

NOTA S-a presupus un sold initial al rezervelor de 5.000 u.m., intrucat se

incorporau mai mult decat existau.

Capital social 23.000+ Rezerve 2.000

+ Rezerve din reevaluare 7.000

+ Rezultat reportat 1.800

- Repartizarea profitului 800

= Capitaluri proprii 33.000

4. O societate realizeaza prin vanzarea a 15.000 de bucati din produsul sau o cifra de

afaceri de 225.000 lei, suportand pierderi de 5.000 lei. Costurile suportate pentru

producerea si vanzarea acestui produs sunt de 230.000 lei, impartite astfel:

materie prima (variabile): 105.000 lei; personal (jumatate variabile si jumatate fixe): 60.000 lei;

amortizare imobil si masini de productie (fixe): 45.000 lei;

diverse (fixe): 20.000 lei.Managerul societatii cunoaste faptul ca are capacitatea de a produce si vinde pana la

20.000 bucati din produsul sau. Care este cantitatea de produs fabricata si vanduta care i-

ar permite sa nu mai suporte pierderi?

D 106 C

3.000 u.m.(c) SI 5.000 u.m.

SF 2.000 u.m.


5/38

Cheltuieli variabile = 105.000 + (60.000/2) = 135.000

Cheltuieli fixe = 30.000 + 45.000 + 20.000 = 95.000

Cifra de afaceri = 15.000 buc * 15 = 225.000 lei

- Cheltuieli variabile = 15.000 buc * 9 135.000 lei

= Marja costurilor variabile

= 90.000 lei

- Cheltuieli fixe 95.000 lei

= Pierdere -5.000 leiPentru ca societatea sa nu suporte pierderi cantitatea care trebuie sa o produca si

sa o vanda este q.

q= 95.000/ 6=15.834

5. Un utilaj a fost achizitionat la valoarea de 200.000 u.m., la data de 1 ianuarie 2005,

durata de viata utila 5 ani, valoare reziduala nula. Durata de viata utila ramasa a fost

revizuita la 7 ani la data de 31 decembrie 2007. Calculati, conform IAS 16, amortizareaaferenta anului 2007.

Rezolvare:Valoare contabila = 200.000 u.m

Valoare amortizabila cf. IAS 16 = Valoare contabila Valoare reziduala

Valoare amortizabila = 200.000 0 = 200.000 u.m

Amortizare 2005 = 200.000 : 5 ani = 40.000 u.mAmortizare 2006 = 40.000 u.m

Valoare ramasa de amortizat = [200.000 (40.000 * 2)] = 120.000 u.m.

Amortizare 2007 = 120.000 : 5 ani = 24.000 u.m

6. O societate achizitioneaza 20 ha de teren la costul de 500.000 lei. La data achizitiei s-au efectuat lucrari de restaurare a amplasamentului in vederea plantarii unei culturi de

pepeni, costul lucrarilor fiind 80.000 lei. Societatea estimeaza ca peste 5 ani va efectua o

rotatie a culturilor, urmand a cultiva rosii. Ca urmare a vanzarii pepenilor, profitul

societatii va creste cu 4% in urmatorii 5 ani. Contabilizati, conform IAS 16, achizitia siamortizarea.

Rezolvare:- achizitia terenului:

2111 = 404 500.000 lei

- recunoasterea costurilor cu restaurarea amplasamentului:2112 = 404 80.000 lei

- amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de crestere a

beneficiilor: 80.000 lei: 5 ani = 16.000 lei:6811 = 2811 16.000 lei

7. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:


6/38

1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri in valoare de 100 lei, conditiile de plata

fiind: 10% din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa un an

de la vanzare, iar 40% dupa 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca in acel moment clientular putea obtine un credit echivalent de pe piata financiara la o rata a dobanzii de 60%;

2) vinde un program informatic pentru suma de 2.000 lei incluzand in factura si pretul

activitatii de service dupa instalare in valoare de 150. lei; activitatea de service serealizeaza timp de 3 ani incepand cu anul N.

Sa se contabilizeze tranzactiile conform IAS 18 Venituri.

Rezolvare:1)

Anul Plata Val. Actualizata a incasarilor anuale (lei)

Dobanda anuala(lei)

01.01.N 10 10 0

01.01.N+1 50 50 / (1+60%)1 = 31,25 18,75

01.01.N+2 40 40 / (1+60%)2 = 15,63 24,37

100 56,88 43,12

Diferenta dintre 100 si 56,88 reprezinta venit amanat, respectiv 43,12.

Inregistrarea vanzarii stocului de marfuri:

411 = % 100

Clienti 707 Venituri din vanzarea marfurilor 56,88472 Venituri in avans 43,12

Incasarea la vanzare 01.01.N:5121 = 411 10

Conturi la banci in lei Clienti

Incasare la data 01.01.N + 1:

5121 = 411

Conturi la banci in lei Clienti 50

Concomitent venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din dobanzi:

472 = 766 18,75Venituri in avans Venituri din dobanzi

Incasare la data 01.01.N + 2:5121 = 411

Conturi la banci in lei Clienti 40

Concomitent venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din dobanzi:472 = 766 24,37

Venituri in avans Venituri din dobanzi


7/38

2) Inregistrarea vanzarii programului informatic in anul N:

411 = % 2.150Clienti 707 Venituri din vanzare 2.050

472 Venituri in avans 100

Incasarea la vanzare in anul N:5121 = 411 2.150

Conturi la banci in lei Clienti

In anul N+ 1 venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din vanzare:

472 = 707 50

Venituri in avans Venituri din vanzare

In anul N+ 2 venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din vanzare:

472 = 707 50

Venituri in avans Venituri din vanzare

8. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri in valoare de 1.000.000 lei, conditiile de

plata fiind: 10% din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa

un an de la vanzare, iar 40% dupa 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca in acel momentclientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiara la o rata a dobanzii de

60%;

2) cumpara, pe data de 30.07.N, un numar de 1.000 de obligatiuni, valoarea nominala a

unei obligatiuni 1 leu, pretul de achizitie 1,2 lei; dobanda anuala este de 30%, incasata la31 decembrie N.

In conditiile aplicarii IAS 18 Venituri curente sa se contabilizeze operatiile de mai sus.

Rezolvare:

1) Valoarea actualizata a incasarilor legate de tranzactie este de:

500.000 + 250.000 + 250.000 = 753.906,251,6 1,62

Se poate considera ca pretul de vanzare contine venituri din dobanzi in suma de

1.000.000 - 96.485.261 = 246.093,75 u.m., esalonabile pe cele doua exercitii de credit.

inregistrarea vanzarii stocului de marfuri:411 = % 1.000.000

707 753.906,25

472 246.093,75Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient sa se

calculeze dobanzile teoretice la soldul creditului ramas, adica:

- in numele exercitiului N:(753.906,25 - 500.000) x 60% = 152.343,75 u.m.

- in numele exercitiului N+1:

(753.906,25 - 750.000 + 152.343,75) x 60% = 93.750 u.m.

Repartizarea veniturilor in avans la venituri financiare va genera urmatoarele inregistrari:


8/38

- in exercitiul N:

Venituri in avans = Venituri din dobanzi 152.343,75

- in exercitiul N+1:Venituri in avans = Venituri din dobanzi 93.750

2)Perioada detinere = 1 august 31 decembrie = 5 luni.

Post-achizitie: 1000 obligatiuni x 1 lui/obligatiune (VN) x 30% x 5/12 = 120 leiAnte-achizitie: 1000 obligatiuni x 1 leu/ obligatiune (VN) x 30% x 7/12 = 170lei

5121 = % 290766 120

506 170

9. In cursul anului N o intreprindere efectueaza urmatoarele operatii: acorda un imprumut

unei filiale aflate in dificultate financiara de 850 u.m.; incaseaza contravaloarea unui

imprumut obligatar cu caracteristicile: numar de obligatiuni 1.000 titluri, valoare

nominala 1,1 u.m./titlu, pret de rambursare 1,2 u.m., pret de emisiune 0,9 u.m.; vindetitlurile de participare inainte de achitarea totala, pret de cesiune 900 u.m., partea

neeliberata 400 u.m. si le incaseaza; majoreaza capitalul social prin noi aporturi innumerar incasate in contul curent in conditiile: numar de actiuni 1.000 titluri, valoare

nominala 0,6 u.m./titlu, pret de emisiune 0,8 u.m./titlu, valoare matematica contabila 0,9

u.m./titlu; vinde cu incasare directa 5 calculatoare in valoare de 2.000 u.m. acordand unscont de 10% (exclusiv TVA); plateste dobanzi si dividende in valoare de 1.200 u.m. din

care 100 u.m. legati de activitatea de exploatare. In conditiile in care nu se tine cont de

TVA, calculati fluxurile de numerar provenite din activitatea de investitii si finantare.

Rezolvare:

Flux de numerar din activitatea de investitii:

Incasari din vanzarea activelor imobilizate ..........(2.000 2.000*10%) = 1.800

+ Incasari din creante imobilizate

+ Dobanzi incasate+ Dividende incasate

- Plati privind achizitia de active imobilizate- Plati privind creantele imobilizate ...............................................................850= Numerar net din activitatea de investitii ..............................................2.650

Flux de numerar din activitatea de finantare:

Incasari din capitaluri proprii sub forma emisiunilor de actiuni sau din cresteri de

capital propriu ....................................................................................... 800*+ Incasari din datorii financiare pe termen lung (credite bancare si

asimilate) ....................................................................................................................

1.400**

- Plati privind rambursarea si distribuirile de capital propriu- Plati privind rambursarea de datorii financiare


9/38

- Dobanzi si dividende platite .............................................(1.200 100) =1.100= Numerar net din activitatea de finantare ..............................................3.300

Nota:

* Incasari din crestere capital social = 1.000 actiuni * Pret emisiune (0,8) = 800 u.m.

** Incasari din datorii financiare pe termen lung 1.400 u.m.

Contravaloare imprumut obligatar=1.000 oblig.*Pret emisiune (0,9) =900 u.m.

Valoate oblig. vandute = Pret cesiune - Parte neeliberata =900400=500 u.m.

10. In cursul anului N, o intreprindere efectueaza urmatoarele operatii: incaseaza o rata

scadenta de 700 u.m. si dobanda aferenta de 300 u.m. unui imprumut acordat in anulprecedent unei filiale aflate in dificultate financiara; achizitioneaza o filiala de 1.600 u.m.

din care numerar dobandit 400 u.m.; achizitioneaza 5 autoturisme in valoare totala de

2.000 u.m. din care 600 u.m. preluate in leasing financiar, restul achitate pe loc, primindun scont de 5%; plateste dobanda anuala aferenta unui imprumut obligatar emis in

exercitiul anterior cu caracteristicile: numar de obligatiuni 1.000, valoare nominala 1u.m., pret de rambursare 1,2 u.m., pret de emisiune 1,1 u.m.; rata dobanzii 30%;

ramburseaza o transa de 200 de obligatiuni; plateste rata anuala de leasing financiar 50u.m. si contracteaza un credit bancar pe termen lung 1.400 u.m. In conditiile in care nu se

tine cont de TVA, calculati fluxurile de numerar provenite din activitatea de investitii si

finantare.

Rezolvare:

Flux de numerar din activitatea de investitii:

Incasari din vanzarea activelor imobilizate

+ Incasari din creante imobilizate ................................................................... 700+ Dobanzi incasate .........................................................................................300

+ Dividende incasate

- Plati privind achizitia de active imobilizate.............................................. 1.780*- Plati privind creantele imobilizate= Numerar net din activitatea de investitii ............................................= 2.780

Nota:

* Plati privind achizitia de active imobilizate 1.780

Achizitie filiala, din care numerar dobandit 400

Plata 5 autoturisme, cu scont primit (1.400 1.400*5%) = 1.330

Plata rata anual de leasing financiar 50

Flux de numerar din activitatea de finantare:

Incasari din capitaluri proprii sub forma emisiunilor de actiuni sau din cresteri de

capital propriu


10/38

+ Incasari din datorii financiare pe termen lung (credite bancare si

asimilate) ...................................................................................................................

1.400

- Plati privind rambursarea si distribuirile de capital propriu- Plati privind rambursarea de datorii financiare ...........................................240*

- Dobanzi platite ......................................................................................... 300**- Dividende platite= Numerar net din activitatea de finantare ..............................................1.940

Nota:

* Valoarea de rambursare este pretul achitat de obligatar cu ocazia rambursariiimprumutului care a creditat firma cu ocazia emiterii obligatiunilor.

Valoare transa rambursata = 200 obligatiuni * Val de rambursare (1,2) = 240

** Valoarea nominala reprezinta pretul obligatiunii inscris pe document sireprezinta baza de calcul pentru dobanda.

Dobanda platita aferenta imprumutului obligator = 1.000 obligatiuni * Valnominala (1) * Rata dobanzii (30%) = 300

11. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul deviramente interne la 31 decembrie:

a) debitor;

b) creditor;c) fara sold.

Raspuns: c)

12. Cand efectuati controlul separarii exercitiilor in contabilitatea stocurilor procedati la:

a) inventarierea la 31 decembrie;

b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionari identificate in inventarul fizic;c) controlul tuturor aprovizionarilor din ultimele 15 zile ale exercitiului.

Raspuns: b)

13. Daca ati constatat incertitudini care insa nu afecteaza in mod semnificativ situatiile

financiare, opinia va fi:a) fara rezerve;

b) fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii;

c) procedati la extinderea controlului.


11/38

Raspuns: b)

14. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori

semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta:

a) risc inerent;b) risc de audit;

c) risc de nedetectare.

Raspuns: a)

15. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate

profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:

- Standardele Internationale de Audit (ISA),

- Practicile Internationale de Audit (IAPS),- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul

pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei

Internationale a Contabililor (IFAC)

- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritatein domeniu

Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in

functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineascascopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.

Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:

- norme profesionale de lucru- norme de raportare

- norme generale de comportament

16. Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus

sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins

obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea

erorii tolerabile. Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole unnumar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe

segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a

verificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : =Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a

populatiei


12/38

17. Ce este riscul legat de control?

Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o

categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii deoperatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de

control intern utilizate.

Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerenteoricarui sistem contabil si de control intern.

In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand:

sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;sistemul contabil si decontrol intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.

Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa

documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale.

18. Societatea Alfa, auditata de dumneavoastra, a achizitionat la 5 aprilie 2002 un

ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli:

pret cumparare teren .................................................... 90 mil. lei

pret cumparare constructie.......................................... 410 mil. leitaxe inregistrare ........................................................... 83 mil. lei

cheltuieli cu actele ....................................................... 3,5 mil. leionorarii notar ......................................................... 14.744 mil. lei

(din care TVA 2.744 mii lei)

comisioane ............................................................ 29.900 mil. lei(din care TVA 4.900 mii lei)

cheltuieli arhitecti ................................................. 23.920 mil. lei(din care TVA 3.920 mii lei)

reparatii ................................................................ 263.120 mii lei

(din care TVA 43.120 mii lei)

Societatea a inregistrat in cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.

Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate in cheltuielile perioadei, in contul terenuri si incontul constructii?

Rezolvare:

Costul de achizitie include pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de

transport aprovizionare si alte cheltuieli de punere in stare de utilitate

Deoarece toate cheltuielile ocazionate de achizitia si punerea in functiune a

imobilizarilor corporale se inregistreaza in valoarea de intrare a imobilizarilor,

suma ce trebuie contabilizata in cheltuielile perioadei in contul de terenuri si in

contul constructii este ZERO.


13/38

Se calculeaza cat reprez terenul din total 90/500=18%

Constructia =82%

Ch ptr teren 18%*(taxa de inreg+ch cu actele+ch notar+ch comis)Ch constructie 82%* (taxa de inreg+ch cu actele+ch notar+ch comis)+ch arhitecti+ch

reparatii

Ch perioadei nu exista

Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000

+83.000.000 + 3.500.000 +14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei

21X = % 655.064.000

404 500.000.000

446 155.064.000

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli suntinregistrate in contabilitate atunci cand au loc.

19. Enumerati si explicati opt diferente intre auditul extern si auditul intern

Auditul intern Auditul extern

Statutul auditorului entitate independenta juridic prestator de servicii independent din

punct de vedere juridic

Beneficiarii auditului conducereaconducerea, actionarii, bancile,autoritatile de stat, partenerii

Obiectivele auditului

aprecierea controlului asupra

activitatii intreprinderii si

formularea de recomandaripentru imbunatatirea acestuia

certificarea regularitatii, sinceritatii si aimaginii fidele a conturilor, rezultatelor

si situatiilor financiare

Domeniul de aplicare

toate functiile intreprinderii, in

toate dimensiunile si aspectele

lor

functiile intreprinderii care participa la

determinarea rezultatului

Prevenirea fraudei

orice tip de frauda care implica

intreprinderea, sub aspectpatrimonial sau al oricarui alt

aspect

orice frauda care are sau se presupune caar putea avea influenta asupra

rezultatelor

Independenta auditorilorindependenta profesionala,

juridica si statutara

independenta profesionala, juridica si

statutara

Periodicitatea auditarilorpermanent, conform unui plan

anual

intermitent, in momente propice

certificarii conturilor

20. Cum se clasifica expertizele contabile?

Expertizele contabile se clasifica astfel


14/38

dupa scopul principal in care au fost solicitate:

- expertize contabile judiciare- expertize contabile extrajudiciare

dupa natura principalelor obiective la care se refera

- expertize contabile civile- expertize contabile penale- expertize contabile comerciale- expertize contabile fiscale- alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si

expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti

21. Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil?

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste

obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul

profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate

si cu prudenta profesionalaIndependenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul

profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiileeconomice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare

membru al societatii are relatii cu altii.

22. Ce intelegeti prin competenta expertului contabil?

Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il

definesc si experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este

conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de oinstructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative,

iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor sireglementarilor la nivel national si international.

23. Explicati relatia dintre etica si calitatea in profesia contabilaEtica profesionala trebuie inteleasa, aplicata si respectata de toti membrii Corpului.

Cerintele de etica ale profesionistilor contabili au ca baza Codul Etic National, emis de

CECCAR, in conformitate cu Codul Etic International emis de organismul mondial alcontabilitatii IFAC.

Necesitatea si importanta unor norme de etica ti conduita profesionala si

personala rezida din rolul important pe care il au liber profesionistii contabili fata de stat

si societate.Codul presupune ca o cerinta esentiala a calitatii serviciilor stiinta, competenta si

constiinta, independenta de spirit si dezinteres material, moralitate, probitate si demnitate.

Datorita faptului ca practic este imposibil de a stabili cerinte etice pentru toatesituatiile cu care se pot intilni profesioanistii contabili in activitatea lor, codul reprezinta

un ansamblu de principii si obiective a acaror respectare conduce la realizarea

dezideratului de etica si calitate a activitatilor.


15/38

Obiectivele profesiei contabile stabilite prin acest cod indeplinesc cele mai inalte

standarde de profesionalism, ating cele mai inalte nivele de performanta si raspund

cerintelor interesului public.Pentru indeplinirea acestor obiective, profesionistii contabili trebuie sa respecte

principii fundamentale bazate pe : integritare, obiectivitate, independenta, competenta

profesionala si bunavointa, confidientialitate, comportament profesional, norme tehnice siprofesionale.

Profesionistul contabil va trebui sa-si exerseze rationamentul professional pentru

a se asigura de respectarea principiilor pentru situatia pe care o analizeaza.Obiectivitatea unui profesionist contabil poate fi amenintata sau sa para a fi

amenintata drept consecinta a intereselor financiare ale clientului. In acest caz

profesionistul contabil trebuie sa fie pregatit astfel ca prin natura deprinderilor

profesionale, sa poata evalua singur daca interesele financiare influenteaza independentasau obiectivitatea sa in indeplinirea responsabilitatilor care ii revin.

Integritate, atit individuala cit si la nivel de institutie este esentiala. De fapt,

inegritatea cu care actioneaza profesia contabila si integritatea persoanelor care participa

la aceasta profesiune, reprezinta noul concept in cadrul dontrinei si deontologiei profesieicontabile, pentru redarea increderii publicului in raportarile financiare.

Pe linga vegherea cunoasterii si aplicarii eticii si normelor profesionale, trebuieasigurata o competitie si o concurenta loiala intre profesionistii contabili, descurajind

orice tendinta agresiva sau abuziva pe piata, prin mijloace care lezeaza interesele publice.

Etica va reprezenta pentru toti profesionistii contabili, prestigiul si independentain raporturile cu societatea economica si sociala, incurajind prin serviciile oferite,

transparenta si credibilitatea informatiilor financiare, contribuind astfel la procesul de

reforma pentru integrarea europeana.

Importanta cunosterii si aplicarii principiilor de baza fundamentale ale profesieicontabile independente de catre fiecare membru CECCAR reprezinta garantia unui

profesionalism modern si performant, raspunzind celor mai inalte exigente.

24. Cine poate exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de catre persoanele care au

aceasta calitate.Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei

ordonante si are competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a

supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a

efectua expertize contabile. Asupra constatarilor, concluziilor, opiniilor si recomandarilorsale, expertul contabil intocmeste raport.

Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei

ordonante si are competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile in vedereaintocmirii situatiilor financiare.

25. Care este organizarea CECCAR?

CECCAR este persoana juridica de utilitate publica si autonoma din care fac parteexperti contabili si contabili autorizati. Are filiale, fara personalitate juridica, inresedintele de judet si municipiul Bucuresti.


16/38

Organizareasi functionarea CECCARse stabilesc prin regulament aprobat deConferinta Nationala, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Justitiei.Corpul este organizat pe sectiuni, comisii, departamente si Secretariatul general,

subordonate Biroului permanent al Consiliului superior al Corpului.

Atributiile CECCAR se refera la urmatoarele elemente:

- organizarea examenului de admitere, efectuarea stagiului si sustinerea examenului deaptitudini;- elaborarea si publicarea normelor privind activitatea profesionala si conduita etica aprofesionistilor contabili etc.

Organele de conducere ale CECCARsunt:- Conferinta Nationala aCECCAR;- Consiliul Superior al Corpului;

- Biroul permanent al Consiliului Superior.

Conferinta nationala este organul superior de conducere si de control al

Corpului.Conferinta nationala este constituita din membrii Consiliului superior, membrii

consiliilor filialelor Corpului, ai comisiilor de disciplina, reprezentantii MinisteruluiEconomiei si Finantelor de pe langa Consiliul superior si consiliile filialelor, precum si

din reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile

generale, conform normei de reprezentare de 1 la 100 membri inscrisi in TabloulCorpului, in vigoare la 31 decembrie a anului expirat.

Conferinta nationala este legal constituita daca este asigurata participarea majoritatii

membrilor, iar hotararile sunt valabil adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Daca la prima convocare nu se intruneste numarul necesar, este convocata din nouConferinta nationala, care este legal constituita cu participarea a cel putin 30% din

numarul membrilor, iar hotararile sunt valabil adoptate cu votul majoritatii membrilor

prezenti.

Conferinta nationala este ordinara si extraordinara.

Consiliul superior exercita drepturile Corpului, aferente statutului sau de persoana

juridica de utilitate publica; in mod esential, are ca atributie reprezentarea profesiunii in

fata autoritatilor publice prin presedintele sau si coordonarea actiunilor consiliilorfilialelor judetene.

Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv presedintele, si 8 supleanti.

Reprezentarea expertilor contabili si contabililor autorizati se stabileste in functie de

procentajul expertilor contabili in raport cu totalul membrilor Corpului la nivelul tarii.

Biroul permanent al Consiliului superior este compus din presedinte, ales de Conferintanationala, si din vicepresedinti, alesi de Consiliul superior.

Presedintele Consiliului superior este si presedintele Biroului permanent.

Vicepresedintii Biroului permanent sunt alesi prin vot secret dintre membrii Consiliului

superior. Alegerea la primul tur de scrutin este valabila cu votul a doua treimi din


17/38

numarul celor prezenti, care trebuie sa fie de cel putin trei patrimi din numarul membrilor

Consiliului superior. La al doilea tur, candidatii sunt alesi pe baza majoritatii simple,

dintr-o participare de cel putin 40% din numarul membrilor; la egalitate de voturi, esteales cel mai in varsta. Dupa expirarea mandatului vicepresedintii Biroului permanent pot

fi realesi dupa o perioada egala cu cea a mandatului detinut.

In cazul in care postul devine vacant sau daca un membru este in imposibilitate de a-si

indeplini mandatul, se procedeaza la o noua alegere.

Biroul permanent al Consiliului superior se intruneste lunar si ori de cate ori este necesar

si ia decizii cu votul majoritatii simple a membrilor sai. Biroul permanent asigura

infaptuirea hotararilor Conferintei nationale si ale Consiliului superior in perioadeledintre sedintele acestuia. Deciziile emise de Biroul permanent intre sedintele Consiliului

superior se prezinta acestuia pentru validare.

26. Care sunt atributiile Corpului?

CECCAR are urmatoarele atributii:

acorda dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat;

retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat; controleaza competenta si moralitatea membrilor sai;

controleaza calitatea serviciilor prestate de membrii sai.

27. Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond de comert 1.000;stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente

din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si imprumuturi bancare 5.000; ratade remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiara exprimata

prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.

Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani.

Rezolvare:

GW = ANC + (CB ANC* i)(1+t) n

ANC = ACTIVE DATORII

= ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000) = 74.000

CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000

i = rata neutra de plasament = 15 %

t = rata de actualizare = 12 %


18/38

GW 1 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 9.017,86

(1+ 0,12) 1 1,12

GW 1 = 64.982,14

GW 2 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 8.051,66

(1+ 0,12) 2 1,12 2

GW 2 = 65.948,34

GW 3 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 7.188,98

(1+ 0,12) 3 1,12 3

GW 3 = 66.811,02

GW 4 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 6.418,73(1+ 0,12) 4 1,12 4

GW 4 = 67.581,26

GW 5 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 5.731,01

(1+ 0,12) 5 1,12 5

GW 5 = 68.268,99

28. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor intreprinderi?Evaluarea actiunilor detinute la alte societati se face diferit, dupa cum sunt cotate sau nu

la bursa.

A. Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursaEvaluarea titlurilor de participare cotate la bursa se face, de regula, in functie de profitul

net pe actiune (PNA) si coeficientul PER (Price Earning Ratio):

V = PNA x PER

Un PER superior mediei semnifica cert o rata a rentabilitatii financiare mai scazutaimediat, dar el indica, de asemenea, ca daca cumparatorul este dispus sa plateasca mai

mult pentru o unitate monetara de profit net in prezent, este pentru ca el prevede o

evolutie favorabila a rezultatelor intreprinderii in viitor.Rezulta ca valoarea bursiera a titlurilor este o valoare de randament care tine cont de

capitalizarea fluxurilor de venituri viitoare asteptate de la aceste titluri.

in cazul participatiei minoritare, fara putere de decizie in activitatea firmei emitente aactiunilor, valoarea titlurilor de participare se determina pe baza relatiei:

VB = Na x ca in care:


19/38

Na = numarul de actiuni detinute;

ca = cursul unei actiuni dupa ultima cotatie.

Valoarea titlurilor de participare dintr-un pachet majoritar se stabileste in functie devaloarea firmei emitente (stabilita prin una din abordarile clasice) si cota de participare la

capitalul social. De regula valoarea unei actiuni dintr-un pachet majoritar este mai mare

decat valoarea unei actiuni dintr-un pachet minoritar.B. Evaluarea titlurilor de participare necotate

in cazul intreprinderilor necotate la bursa, evaluarea se poate efectua in mai multe

moduri, si anume:

a) la cursul titlului numai in cazul in care acesta a facut obiectul unor tranzactii

frecvente recente si pentru un numar important de fiecare data;

b) in cazul societatilor care nu fac obiectul unor cotatii. in acest caz se pot aveaurmatoarele tipuri de evaluari.

Evaluarea actiunii prin actualizarea dividendelor. Fundamentul acestei metode este

urmatorul: valoarea de piata a unei actiuni trebuie sa fie egala cu valoarea actuala a

fluxurilor viitoare de lichiditati degajate.

Evaluarea actiunii prin comparatie pe baza coeficientului PER al firmelor cotate.

Valoarea unei actiuni se stabileste prin comparatie, in functie de profitul net pe actiune al

firmei necotate si un coeficient de capitalizare PER pentru intreprinderile cotate la bursa,recalculat (PER):

V = PNA x PER

Recalcularea coeficientului PER se face in functie de parametrii care diferentiaza cele

doua firme, cum ar fi: lipsa de lichiditate a actiunilor necotate, dependenta fata defurnizori si clienti, calitatea activelor etc.

Determinarea valorii unei actiuni prin comparatie presupune ca gradul de asemanare sa

fie cat mai mare posibil, si anume: aceeasi activitate, aceeasi zona geografica, acelasi

risc, aceeasi rentabilitate etc. Coeficientii de corectie mentionati sunt luati in calcul deevaluatori pe baza experientei proprii sau a unor lucrari de evaluare similare

29. Ce este actualizarea?Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.

Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in

capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare demarimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

30. Clasificati diferitele tipuri de evaluari.


20/38

In functie de obiect, evaluarile pot fi:

- evaluari de bunuri mobile si imobile independente;

- evaluari de grupe de bunuri si unitati generatoare de numerar;- evaluari de active economice;

- evaluari de active si elemente intangibile;

- evaluari de intreprinderi in ansamblul lor.In functie de metoda, evaluarile se pot grupa in:

- evaluari patrimoniale;

- evaluari bazate pe performante;- evaluari combinate;

- evaluari combinate;

- alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate- cifra de afaceri

etc.).In functie de scop, evaluarile se pot grupa in trei categorii:

- evaluari contabile;

- evaluari administrative;

- evaluari economice si financiare.

In functie de beneficiar:- evaluari pentru asigurare;

- evaluari pentru creditare;

- evaluari pentru impozitare etc.

In functie de valorile obtinute, evaluarile pot fi:

- evaluari care au la baza valoarea de piata;

- evaluari care au la baza valori diferite de valoarea de piata;- evaluari nebazate pe piata.

Dintr-un alt unghi, metodele de evaluare pot fi grupate in:metode clasice se aplica, de regula, la intreprinderile necotate;

- metode bursiere se aplica, de regula, la intreprinderile ale caror titluri

sunt tranzactionate pe o piata reglementata.

31. Diagnosticul efectuat de evaluator urmareste:

a) stabilirea competitivitatii intreprinderii;

b) modalitatea de manifestare a functiilor intreprinderii si stabilirea concluziilor;c) determinarea rentabilitatii intreprinderii.

Raspuns: b)

32. Societatea X nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in faliment

avand la baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatiapatrimoniului conform bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel:

Echipamente tehnologice 30.000 lei

Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei

Marfuri 900 lei


21/38

Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei

Conturi la banci in lei 2.000 lei

Cheltuieli in avans 1.000 leiFurnizori 12.000 lei

Venituri in avans 1.250 lei

Capital subscris varsat 2.500 leiRezerve legale 200 lei

Alte rezerve 4.000 lei

Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se

prezinta dupa cum urmeaza:

- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)

Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19%;

b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 19%;c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei;

d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei;e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de

furnizori;

f) Achitarea datoriei fata de furnizori.Se cere:

a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.

c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati.

Rezolvare:

a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare

A.Intocmirea bilantul initial al soc. X

A.ACTIVE IMOBILIZATE

I.IMOBILIZARI CORPORALE (30.000-15.000) 15.000

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 15.000

ACTIVE CIRCULANTE

I.STOCURI (900-100) 800

II CASA SI CONTURI LA BANCI 2000

ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 2.800CHELTUIELI IN AVANS 1.000

DATORII CURENTE 12.000

ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORIICURENTE NETE (active circulante total+cheltuieli in

avans-datorii curente-venituri in avans)

-9450

TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE (active

imobilizate total+active circulante nete = 15.000-9.450)

5.550


22/38

VENITURI IN AVANS 1.250

CAPITAL SI REZERVE

I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500

II.REZERVE (200+4.000) 4.200

REZUTATUL REPORTAT (pierdere) 1.150

TOTAL CAPITALURI PROPRII (2.500+4.200-1.150) 5.550TOTAL CAPITALURI 5.550

a). Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale):

461 = % 8.330

7583 7.0004427 1.330

-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice

% = 2131 30.0002813 15.000

6583 15.000

-incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice5121 = 461 8.330

- inchiderea contului 7583

7583 = 121 7.000

- inchiderea contului 6583121 = 6583 15.000

b).Valorificarea marfurilor:4111 = % 1.428

707 1.200

4427 228

- incasarea contravalorii marfurilor vandute5121 = 4111 1.428

- scaderea din gestiune a marfurilor vandute

607 = 371 900-anularea provizionului

397 = 7814 100

- inchiderea conturilor 707 si 7814% = 121 1.300

707 1.200

7814 100- inchiderea contului 607

121 = 607 900c)incasarea chiriei platite in avans:

5121 = 471 1.000d)restituirea chiriei incasate anticipat:

472 = 5121 1.250

Regulaizarea si plata TVA4427 = 4423 1.558

4423 = 5121 1.558


23/38

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

D CONT 121 C D CONT 5121 C

15.000 7.000 2.000 1.250

900 1.300 8.330 1.5581.428

1.000

15.900 8.300

Sold D 7.600

12.758 2.808

Sold D 9.950

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.

ACTIVE CIRCULANTE

I.CASA SI CONTURI LA BANCI 9.950

ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 9.950DATORII CURENTE 12.000

ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORIICURENTE NETE (active circulante-daorii curente)

-2.050

TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE -2.050

CAPITAL SI REZERVE

I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500

II.REZERVE (aceasta suma este formata din repartizarea

profitului net in anii anteriori)

4.200

III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR

-din exercitiul curent

-din lichidare

8.750

1.150

7.600TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve-rzultatul ex.)

-2.050

TOTAL CAPITALURI -2.050

1).Determinarea capitalului propriu (activului net):

CP(AN) = 9.950 12.000 = -2.050 leiRezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 2.050 lei, capitalul propriu (activul

net) este insuficient.

In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu suntsuficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare

silita impotriva asociatilor.Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe

profit.

2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:2.1)Decontarea rezervelor legale

1061 = 456 200

2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)


24/38

456 = 441 32

2.3)virarea acestuia

441 = 5121 322.4) Decontarea altor rezerve

1068 = 456 4.000

2.5). Impozit pe dividende(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)

456 = 446 667

446 = 5121 667

3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :

Cap. social Rezervelegale

Alte rezerve TOTAL

Aociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201

Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800

TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi si furnizori

Pierderi din

exercitiulcurent

Pierderi

dinlichidare

Furnizori Total Diferente

Aociatul A 70% 805 5.320 8.400 14.525 1.0324

Asociatul B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425

TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749

(20.750 -

6.001)

4.)Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse deasociati pentru plata furnizorilor:

a)capitalul social de restituit asociatilor

1012 = 456 2.500b) pierderea curenta si pierderea din lichidare

456 = 121 8.750 (1.150+7.600)

c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)5121 = 456 2.749

Asociatul A 1.924

Asociatul B 825

Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924Asociatul B: 2.749 x 30% = 825

d) achitarea furnizorilor401 = 5121 12.000

e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta

astfel:


25/38

D CONT 456 C D CONT 5121 C

32 200 9.950 32

667 4.000 2.749 667

8.750 2.500 12.000

9.449 6.700Sold D 2.749

12.699 12.699

2.749

Sold 0 Sold 0

33. Sa se analizeze poziia financiara a societaii comerciale Flamingo International SA

pe cei trei ani (sursa: www.bvb.ro)

2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)

Active imobilizate - Total

Active circulante - Total

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total

Active circulante, respectiv datorii curente nete

Total active minus datorii curente

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total

Venituri in avansCapital subscris varsat

Total capitaluri proprii

Creante - Total

Datorii - Total

Cifra de afaceri neta

Venituri din exploatare - Total

Cheltuieli din exploatare - Total

Rezultat din exploatare

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rezultat financiarRezultat curent

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

143.054.409,00

397.304.858,00

351.363.656,00

45.405.095,00

188.459.504,00

0,00

566.606,0077.905.001,00

187.382.433,00

315.376.709,00

351.363.656,00

565.047.673,00

581.971.941,00

564.463.692,00

17.508.249,00

8.706.195,00

16.654.773,00

-7.948.578,009.559.671,00

0,00

0,00

148.008.754,00

101.887.738,00

61.873.806,00

43.681.968,00

191.690.722,00

10.307.567,00

5.270.725,0077.905.001,00

178.603.980,00

90.387.499,00

72.181.373,00

193.688.714,00

193.728.944,00

213.621.180,00

-19.892.236,00

11.900.816,00

14.758.583,00

-2.857.767,00-22.750.003,00

0,00

0,00

13.858.081,00

153.925.014,00

76.770.893,00

77.154.280,00

91.012.361,00

1.654.695,00

0,0052.235.375,00

88.286.322,00

136.917.860,00

78.425.588,00

206.782.194,00

208.425.995,00

193.698.564,00

14.727.431,00

38.171.659,00

43.226.185,00

-5.054.526,009.672.905,00

0,00

0,00

Rezultat extraordinar

Venituri totale

Cheltuieli totale

Rezultat brut

Rezultat net

Rezultat / actiune

Plati restante - Total

Furnizori restanti - Total

Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale

Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat

Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

0,00

590.678.136,00

581.118.465,00

9.559.671,00

9.559.671,00

-

0,00

0,00

0,00

0,00

154

0,00

205.629.760,00

228.379.763,00

-22.750.003,00

-22.750.003,00

-

0,00

0,00

0,00

0,00

49

0,00

246.597.654,00

236.924.749,00

9.672.905,00

8.081.904,00

-

0,00

0,00

0,00

0,00

57

Rezolvare:

Lr = (Active circulante Stocuri) / Datorii curente


26/38

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu

se cunoaste valoarea stocurilor.

Interpretare:

Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si

trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putincaracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai

probabil pierderi in cazul lichidarii). Motivul pentru care stocurile au fost excluse din

calcul este acela de a focaliza atentia doar asupra elementelor cu statut cert, care se afladeja sub forma de bani sau sunt in curs de a atinge acest stadiu. Acest indicator reprezinta

un bun indiciu despre abilitatea companiilor de a-si onora datoriile pe termen scurt.

Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1.

Acest indicator arata modul in care compania va fi capabila sa-si continueactivitatea, fara a beneficia de fluxuri monetare in viitor (perioada respectiva este

denumita interval fara credit).

Nivelul considerat satisfacator pentru acest indicator este 1, insa cifrele obtinute

nu trebuie luate ca atare, ci trebuie corelate cu sfera de activitate si stadiul atins in ciclulcomercial. Un nivel ridicat al acestui indicator sugereaza, aparent, o lichiditate pozitiva,

dar poate de asemenea sugera o blocare nerentabila a fondurilor in stocuri greu vandabile,creante incerte si cash. Intr-o perioada inflationista, o valoare mare a activelor curente va

indica in mod cert pierderi monetare si diminuarea puterii de cumparare.

Lichiditatea imediata:

Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nuse cunoaste valoarea trezoreriei.

Interpretare:

Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numeraruluiaflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata.

De regula, indicatorii de lichiditate determina abilitatea companiilor de a utiliza

activele curente pentru a-si onora datoriile pe termen scurt, insa prezinta inconvenientulca se bazeaza pe o valoare statica, oferita de bilant si nu prezinta nici o indicatie cu

privire la fluxurile monetare degajate de activitatea societatii. Rata de lichiditate calculata

pe baza de cash-flow vine sa remedieze aceasta problema, plecand de la premisa ca

documentele contabile de sinteza contin si un tablou al fluxurilor monetare.Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.

2. Indicatori de risc:

Gradul de indatorare:

Gi = [Datorii pe termen lung / Capital propriu] * 100


27/38

Gi 2007 = 0 / 187.382.433 * 100 = 0

Gi 2006 = 10.307.567 / 178.603.980 * 100 = 5,77 %Gi 2005 = 1.654.695 / 88.286.322* 100 = 1,87 %

Acoperirea dobanzilor:

Ad = Profit inaintea impozitarii si platii dobanzii / Cheltuieli cu dobanzile

Ad 2007 = 9.559.671 / 16.654.773 = 0,57

Ad 2006 = -22.750.003 / 14.758.583 = -1,54

Ad 2005 = 9.672.905 / 43.226.185 = 0,22

3. Indicatori de gestiune:

Viteza de rotatie a stocurilor:

NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri

DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] * 365

Nu se cunoaste valoarea stocurilor.

Viteza de rotatie a debitelor-clienti:

DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] * 365

DzCl 2007 = 315.376.709 / 565.047.673 * 365 = 203,72

DzCl 2006 = 90.387.499 / 193.688.714 * 365 = 170,33DzCl 2005 = 136.917.860 / 206.782.194 * 365 = 241,68

Viteza de rotatie a furnizorilor:

DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365

Nu se cunoaste valoarea datoriilor comerciale (furnizorii).

Viteza de rotatie a imobilizarilor:

NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate

NrAI 2007 = 565.047.673 / 143.054.409 = 3,95NrAI 2006 = 193.688.714 / 148.008.754 = 1,32

NrAI 2005 = 206.782.194 / 13.858.081 = 14,92

Viteza de rotatie a activelor totale:


28/38

NrAT = Cifra de afaceri / Active totale

NrAT 2007 = 565.047.673 / (143.054.409+397.304.858) = 565.047.673/540.359.267 =

1,045

NrAT 2006 = 193.688.714 / (148.008.754+101.887.738) = 193.688.714/249.896.492 =0,775

NrAT 2005 = 206.782.194 / (13.858.081 + 153.925.014) = 206.782.194/167.783.095 =

1,232

4. Indicatori de profitabilitate:

Rentabilitatea capitalului angajat (rentabilitatea financiara);

Rfin = [Profit inaintea impozitarii si platii dobanzii / Capital angajat] * 100

Capital angajat = Capital propriu + Datorii pe termen lung

Capital angajat 2007 = 187.382.433 + 0 = 187.382.433Capital angajat 2006 = 178.603.980 + 10.307.567 = 188.911.547

Capital angajat 2005 = 88.286.322 + 1.654.695 = 89.941.017

Rfin 2007 = 9.559.671 / 187.382.433 * 100 = 5,10 %

Rfin 2006 = -22.750.003 / 188.911.547 * 100 = -12,04 %

Rfin 2005 = 9.672.905 / 89.941.017 * 100 = 10,75 %

Marja bruta din vanzari (rentabilitatea comerciala):

Rcom = [Profit brut aferent vanzarilor / Cifra de afaceri] * 100

Rcom 2007 = 9.559.671 / 565.047.673 * 100 = 1,69 %Rcom 2006 = -22.750.003 / 193.688.714 * 100 = -11,75 %

Rcom 2005 = 9.672.905 /206.782.194 * 100 = 4,68 %

34. Sa se calculeze si sa se interpreteze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC

Flamingo International SA.

Rezolvare:

Anul 2007Lichiditatea curenta (generala):

Lc = active circulante/datorii curente = 397.304.858,00 / 351.363.656,00 =1,13

Lc > 1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt dinactivele circulante.


29/38

Lichiditatea rapida (testul acid):


Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se

cunoaste valoarea stocurilor.



Anul 2006

Lichiditatea curenta (generala):Lc = active circulante/datorii curente =101.887.738,00 /61.873.806,00 =1,64

Lc >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din

activele circulante

Lichiditatea rapida (testul acid):



cunoaste valoarea stocurilor.




cunoaste valoarea trezoreriei.

Anul 2005

Lichiditatea curenta ( generala):

Lc = active circulante/datorii curente =153.925.014,00 /76.770.893,00 =2Lc >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din

activele circulante.

Lichiditatea rapida (testul acid):Lr = (Active circulante Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu secunoaste valoarea stocurilor.

Lichiditatea imediata:Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt


cunoaste valoarea trezoreriei.


30/38

35. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelorsimilare cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in

urma carora pot rezulta elemente similare veniturilor si cheltuielilor.

SFERA DE CUPRINDERE A IMPOZITULUI

Impozitul pe profi t se aplica dupa cum urmeaza:

a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profi tului impozabil obtinut din orice

sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;

b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui

sediu permanent in Romania, asupra profi tului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fi zice nerezidente care

desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii

din profi tul impozabil al asocierii atribuibile fi ecarei persoane;d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu

proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de

participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profi tului impozabil aferent

acestor venituri;

e) in cazul persoanelor fi zice rezidente asociate cu persoane juridice romane care

realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate

juridica, asupra partii din profi tul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fi zice

rezidente.

Pentru determinarea profi tului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai

cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele

reglementate prin acte normative in vigoare.

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:

a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre

contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate

pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli

profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de

riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii fi rmei,

produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate


31/38

producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in

categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor

campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele

de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

36. S.C. GAMA S.R.L. este stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, fiind

platitor lunar de TVA avand ca obiect de activitate farmacie si stomatologie. In cursul

lunii martie 2009 ea realizeaza urmatoarele operatiuni (toate sumele sunt fara TVA):achizitioneaza de la Bayer, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania, 12.000

folii aspirina in valoare de 4.000 euro;

achizitioneaza de la S.C. Farmas S.A., stabilita si inregistrata in scop de TVA inRomania, 3.500 folii paracetamol in valoare de 2.500 lei;

achizitioneaza de la S.C. Leasingul S.A. un automobil in leasing financiar pentru care

achita avans de 4.300 lei in luna martie 2009, urmand sa achite apoi 36 de rate lunare a

500 lei/rata, incepand din luna aprilie 2009;

primeste de la furnizori facturile pentru energie electrica si apa in suma de 1.200 lei;livreaza catre persoane fizice, in farmacia din Bucuresti, 16.000 folii aspirina in valoare

de 20.000 lei;presteaza servicii consultatii stomatologice in suma de 8.500 lei;

livreaza catre persoane fizice din Franta, pe baza de comanda postala, paracetamol in

valoare de 3.000 euro.livreaza catre Solaris, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Franta, 1.300 folii de

paracetamol in valoare de 4.200 euro;

livreaza proteze dentare clientilor, persoane fizice, de la stomatologie in valoare de 5.000

lei;Se cunoaste ca S.C. GAMA S.R.L. achizitioneaza aspirina si paracetamolul numai in

scopul revanzarii, iar celelate achizitii nu le poate evidentia separat pe tipuri de activitati.Curs de schimb 1 euro = 4 lei. Plafonul de vanzari la distanta este 35.000 euro inRomania si 40.000 euro in Franta.

Cerinte:TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat si TVA de plata sau de recuperat pentru

luna martie 2009;

Precizati scadenta de depunere a decontului de TVA;Precizati pentru ce operatiuni trebuie intocmita declaratie recapitulativa si care este

termenul de depunere a acesteia.

Rezolvare:Cota tva medicamente = 9%

Serviciile stomatologice si livrarea protezelor sunt operatiuni scutite fara drept de

deducere(art 141 CF)

a) achizitioneaza de la Bayer, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania,

12.000 folii aspirina in valoare de 3.000 euro;


32/38

371 = 401 12.000 (3.000 euro*4lei)4426=4427 1080 (570 euro*4lei)

b) achizitioneaza de la S.C. Farmas S.A., stabilita si inregistrata in scop de TVA inRomania, 3.500 folii paracetamol in valoare de 2.500 lei;

% = 401 2725

371 2500

4426 225

c) achizitioneaza de la S.C. Leasingul S.A. un automobil in leasing financiar pentru

care achita avans de 4.300 lei in luna martie 2009, urmand sa achite apoi 36 de rate

lunare a 500 lei/rata, incepand din luna aprilie 2009;

212 = 167 22300

167 = 409 4.300409 =5311 4.300

c) primeste de la furnizori facturile pentru energie electrica si apa in suma de 1.200lei;

% = 401 1428605 1200

4426 228

e) livreaza catre persoane fizice, in farmacia din Bucuresti, 16.000 folii aspirina in

valoare de 20.000 lei;

4111 = % 21800

707 20000

4427 1800

f) presteaza servicii consultatii stomatologice in suma de 8.500 lei;

4111 = 704 8.500

g) livreaza catre persoane fizice din Franta, pe baza de comanda postala, paracetamolin valoare de 3.000 euro.

4111 = 707 12.000 (3000 euro * 4 lei)


33/38

i) livreaza proteze dentare clientilor, persoane fizice, de la stomatologie in valoare de

5.000 lei;

4111 = 704 5000

Se cunoaste ca S.C. GAMA S.R.L. achizitioneaza aspirina si paracetamolul numai inscopul revanzarii, iar celelate achizitii nu le poate evidentia separat pe tipuri de

activitati. Curs de schimb 1 euro = 4 lei.

Cerinte:a) TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat si TVA de plata sau de recuperat

pentru luna martie 2009;

4426 = 225+228+1180 = 1630

4427 = 1180

% =4426 1630

4427 11804424 450

b) precizati scadenta de depunere a decontului de TVA;

scadenta = pana pe data de 25 aprilie 2009

37. Un agent economic este incadrat la inceputul anului in categoria micilor producatoriindependenti. Capacitatea sa de productie la inceputul anului era de 190.000 hl. In luna

iulie pune in functiune o noua capacitate de productie de 30.000 hl. Productia sa cumulata

pentru lunile ianuarie august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl in luna iulie si50.000 hl in luna august. Berea produsa are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitara si

cursul de schimb prevazute in Codul fiscal sa se determine acciza datorata in luna iulie si

acciza datorata in luna august.

Formula de calcul a accizei este:

Acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato x acciza unitara x cursul de schimb.

Rezolvare:

Agentul economic beneficiaza de acciza redusa pana pe data de 1 a lunii urmatoare celei

in care a avut loc punerea in functiune a capacitatii de productie, urmand ca din luna

urmatoare sa aiba loc trecerea dintr-o categorie de impozitare in alta.


34/38

Pentru produsele supuse accizelor la nivel comunitar, cursul de schimb valutar leu/euro

utilizat la calculul accizelor pentru anul 2010 este de 4,2688 RONpentru 1 euro, stabilit

de Banca Centrala Europeana in data de 1 octombrie 2009 si publicat in Jurnalul Oficialal Uniunii Europene.

Acciza iulie 2010 va fi de = 20.000 x 10 x 0,43 x 4,2688 = 367.116,80 lei.Acciza august 2010 va fi de = 50.000 x 10 x 0,748 x 4,2688 = 1.596.531,20 lei.

38. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.

Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea

profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea

exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilorinterne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).

Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza

verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective debaza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, inacest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau

sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta

decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.

Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si

proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura

posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implicarespectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor

si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a

informatiilor financiare.Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o

serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele

contabilitatii si realitate.

39. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii

matricei si a raportului intermediar.

Misiunea de auditintern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului deorganizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, afunctionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativnormativ.

In etapa de pregatire a misiunii de auditintern au fost intocmite documentele standard sis-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de

analiza riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare,

nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor siierarhizarea acestora in vederea finalizarii procedurii Analiza riscurilor si obtinerea

tematicii in detaliu a misiunii de audit, pe baza careia se va concentra munca pe teren.


35/38

In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de

verificare pregatite in etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare,

teste de control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au statla baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a

formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor.

Probe de audit :

1) Obtinerea unei situatii a capitalului social

Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In

cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective , participatiile acestora trebuieprezentate in situatiile financiare.

2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiulfinanciar anterior

Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate decapital, rezerve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au

facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare.

3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve

Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezervetrebuie justificate in vbaza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat

prinn reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De

asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor.

Au fost solicitate catre verificare :

-statutul companiei s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire lacapitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul

comertului;

-detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital;-registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii,

pe parcursul intregului exercitiu financiar

-procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fostaprobata de si s-a efectuat pe baze legale.

-registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a

inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege.

Presupunem urmatorul exemplu:

Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2008 de 900.000lei sa

fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca sumanerepartizata. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere


36/38

fiscal. In luna octombrie a anului 2009 adunarea generala stabileste repartizarea profitului

pentru majorarea capitalului social sau la dividende a intregii sume.

Aplicand procentul de 5%rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului

incheiat sumele se vor evidentia astfel:

129 = 1061 45.000 lei

"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"

In exercitiul urmator, respectiv in anul 2008, se efectueaza inchiderea contului de profit

si pierdere si a celui de repartizare.

121 = % 900.000 lei"Profit si pierdere"

129 45.000 lei

"Repartizarea profitului"117 855.000 lei

"Rezultatul reportat

Rezulta ca la 31 decembrie 2008 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care

societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala.

In anul 2009, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplulprezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 855.000lei, care urmeaza sa

fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori.

Hotararea AGA de a majora capitalul social:

117 = 1068 855.000 lei"Rezultat reportat" "Alte rezerve"

1068 = 1011 855.000 lei

"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"

1011 = 1012 855.000 lei

"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"

Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul

Oficial al Romanie. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua

publicarii.

Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2008, existent in ct. 117, se

poate inregistra si astfel:


37/38

117 = 1012 855.000 lei

Rezultatul reportat Capital subscris varsat

In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta odistribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu

exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.

Repartizarea profitului la dividend

Din punct de vedere contabil, inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii

situatiilor financiare de catre adunarea generala, se efectueaza astfel:

121 = 117 855.000 lei

"Profit si pierdere" "Rezultatul reportat"

117 = 457 855.000 lei

"Rezultatul reportat" "Dividende de plata"

457 = % 855.000 lei"Dividende de plata" 5311 718.200 lei

"Casa"

446 136.800 leiAlte impozite

taxe si varsaminte

asimilate

446 = 5121 136.800 lei

Alte impozite Conturi la bancitaxe si varsaminte in lei

asimilate

40. Aprovizionarea presupune:

a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;

c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare

corespunzatoare;

d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina datereale;

e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;

f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de controlintern care pot diminua aparitia riscurilor respective


38/38

Raspuns: a), c), d), e), f).

Riscuri posibile:

a avea comenzi de bunuri care nu sunt pentru nevoile intreprinderii;

a avea comenzi la preturi mult mai ridicate decat nevoile intreprinderii; a avea comenzi care nu reflecta nevoile intreprinderii.

Proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor enumerate anterior:

efectuarea de cereri de achizitie in format standard, care sa poarte unnumar si sa fie autorizate de un responsabil;

departamentul de achizitii sa identifice furnizorii sis a monitorizeze

preturile practicate de acestia;

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	b01eru84
View:	306 times
Download:	0 times

Contabilitate - lucrare de stagiu

Documents