Lucrare originala

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “LOGOS”

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT

Borbely Anișoara Perju Laurentiu

2015

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

RECTOCOLITA ULCERO

HEMORAGICA

MOTTO: ”Sănatatea este o comoară pe care puţini știu să

o preţuiască, deși aproape toţi se nasc cu ea”.

Hipocrate

CUPRINS

CAPITOLUL I.INTRODUCERE ÎN NURSING

I.1.DEFINITIA NURSINGULUI

CAPITOLUL II ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV

II.1.NOȚIUNI GENERALE

CAPITOLUL III NOȚIUNI TEORETICE LEGATE DE RECTOCOLITA ULCERO -

HEMORAGICA

III.1.DEFINIȚIE

III.2. TABLOU CLINIC

III.3. EXPLORĂRI PARACLINICE

III.4. SEMNE ȘI SIMPTOME

III.5.EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

III.6.TRATAMENT

III.7.DIAGNOSTIC

CAPITOLUL IV. EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE A PACIENTULUI CU

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA

CAPITOLUL V. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU


CAPITOLUL VI. PREZENTAREA CAZURILOR PACIENȚILOR CU


CAPITOLUL VII.CONCLUZII

CAPITOLUL VIII.BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I.INTRODUCERE IN NURSING

I.1DEFINITIA NURSINGULUI

Nursing-ul este o parte integrantă al sistemului de îngrijire al sănătății cuprinzând:

promovarea sănătății; prevenirea bolii; îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, psihic,

handicapați) de toate vârstele, în toate unitățile sanitare, așezările comunitare si în

toate formele de asistență socială.

Nursingul este o artă care necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică si talent

la fel ca orice pictor sau sculptor.Ce este mai mult?Să ai de a face cu o pânză de

pictură sau cu marmura sau să ai de-a face cu organismul viu,cu ființa umană-templul

lui Dumnezeu( Florence Nightingale – 1860 ).

Definiția Nursingului

Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi bolnav;

Nursing = proces de îngrijire; esența nursingului este relația complexă profesional-

terapeutică şi empatică dintre nursă ( asistentă) şi pacient.

Nursing înseamnă a îngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metodă

sistematică, organizată, ce permite acordarea de îngrijiri individualizate.

In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, în sens larg, ca ştiința de a îngriji.

Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficiență pentru bolnav, trebuie să

cunoşti arta de a îngriji.

Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă deintervenții, de la restabilirea

sănătății până la o fază individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea

sănătății populației pe termen mai lung”

Nevoile fundamentale

Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului,

sistematizate de Virginia Henderson se bazează pe atingerea independenţei în satisfacerea

acestor nevoi.

Majoritatea conceptelor şi modelelor demonstrează necesitatea abordării persoanei prin

prisma tuturor nevoilor, fiind relevant că asistenta medicală, prin natura profesiei, acordă

îngrijiri persoanei - ca un întreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.


Starea de boală reprezintă ruperea echilibrului creat de organism cu mediul său, stare

ce constituie un semnal de alarmă tradus printr-o suferință fizică şi/sau psihică, o

dificultate sau o inadaptare la o situație nouă, provizorie sau definitivă. Acest

dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce până la

respingerea socială a pacientului din anturajul său.


Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respira;

2. a se alimenta şi hidrata;

3. a elimina;

4. a se mişca, a păstra o bună postură;

5. a dormi, a se odihni;

6. a se îmbrăca şi dezbrăca;

7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;

8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;

9. a evita pericolele;

10. a comunica;

11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;

12. a se realiza;

13. a se recreea;

14. a învăţa.

A fi asistentă medicală înseamnă:

să nu fi niciodată plictisită

să fi înconjurată de probleme;

să ai multe de făcut şi atât de puţin timp;

să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate;

să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă; unii te vor

binecuvânta, aţii te vor blestema;

nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a

îndura şi de curajul acestora;

vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se;

vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare;

vei plânge și vei râde mult și vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman!

Asistenta medicală trebuie să aibă următoarele calități:

Competență profesională;

Să acorde îngrijiri de sănătate fără discriminări;

Să cunoască toată legislația din domeniul sanitar;

Mult devotament, sensibilitate la suferința oamenilor, tact, răbdare, perseverență,

dragoste pentru aproapele său, înțelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea de a

educa.

Personalităţi din istoria profesiei noastre.

CAPITOLUL II ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV

II.1.NOȚIUNI GENERALE

Sistemul digestiv (digestia) are loc intr-un tub lung de 9m ,in tubul digestiv care incepe cu

cavitatea bucala (pe aici intra hrana) si se termina cu rectul (pe aici se indeparteaza

substantele neasimilate). Partile principale sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul,

stomacul si intestinele. Gura, prima portiune a tubului se afla in cavitatea bucala. Aici au loc

cele mai importante subprocese ale digestiei, incepând cu descompunerea moleculelor mari in

molecule mai mici, dizolvabile.

Cavitatea bucala este separata de fosele nazale prin bolta palatina, alcatuita din palatul dur si

valul palatin. Limba este un organ musculos, alcatuit dintr-o radacina si un corp liber. Dintii

sunt organe dure, fixate in cavitati numite alveole dentare. Colul face legatura dintre coroana

si radacina. In consumarea alimentelor un rol important il au dintii.

In partea din fata opt incisivi (patru in dantura superioara, patru in cea inferioara), patru

canini (cate unul in partea superioara si inferioara, pe ambele laturi), opt premolari si

doisprezece molari. Saliva este secretata de trei perechi de glande salivare. In faringe

esofagul se incruciseaza cu caile respiratorii.Esofagul este o conducta musculo-membranoasa

ale carei capete sunt inchise de niste inele musculoase.

Stomacul este un sac in forma de J, asemanator cu cimpoiul, ce se imparte in trei parti

functionale: gura stomacului - cardia, fundul stomacului si portiunea terminala. Aceste parti

produc sucuri gastrice diferite. Producerea sucului gastric este controlata in mare parte de

nervi si in parte de hormoni.

Pancreasul exocrin secreta sucul pancreatic (un lichid limpede si incolor), care este condus

prin doua canale in duoden. Situat in spatele stomacului, imediat sub acesta, seamana cu o

sticla culcata. Pancreasul incepe sa produca sucul imediat dupa ce hrana a fost introdusa in

gura. O alta functie principala a pancreasului uman este producerea celor doi hormoni

pancreatici, insulina si glucagonul.

Vezica biliara este un sac in forma de para atasat de partea de jos a ficatului, functia ei fiind

de a depozita bila care se produce in ficat si de a o elimina la nevoie. Bila este un lichid

galben-verzui, avand in compozitia sa in cea mai mare parte apa, plus colesterol, saruri biliare

si acizi biliari. Bila se elimina prin canalul biliar comun in duoden unde se amesteca cu

chimul gastric. Corpul uman are nevoie de bila pentru a digera grasimile.

Ficatul, cea mai mare glanda (1,5 - 2kg), este situat in partea dreapta superioara a

abdomenului, sub diafragma. Pe fata superioara a ficatului se observa lobul drept si lobul

stang. Lobul drept este mai mare , ocupând toata partea dreapta de sus a abdomenului. La

exterior exista o capsula conjuctiva - fibroasa din care pornesc spre interior pereti, care separa

ficatul in lobuli. Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bila, care alimenteaza in

permanenta vezica biliara. Este un adevarat centru de reciclare, in special pentru globulele

sanguine rosii moarte. Durata normala de viata a globulelor sanguine rosii este de

aproximativ 100 zile.

Intestinul subtire este partea din tubul digestiv care face legatura dintre stomac si intestinul

gros. Este un tub elastic si moale de muschi si membrane intestinale, care sta strâns rasucit in

cavitatea abdominala, si care intins poate ajunge la o lungime de 6m. In intestinul subtire se

disting trei parti: duodenul, jejunul si ileonul. Duodenul are forma literei C si este asezat in

spatele abdomenului prin muschiul peritoneal, celelalte parti fiind acoperite de peritoneu

numai pe fata lor anterioara.

Intestinul gros are o lungime de 1,5m si o latime de 6,5 cm. Este impartit in 4 sectiuni

principale: cecum, colon, rect si canalul anal. Prima portiune a intestinului gros este colonul,

care incepe in partea dreapta a abdomenului. Ileonul se varsa in colon deasupra capatului sau

inferior. Segmentul inchis de sub aceasta jonctiune - cecum, de forma unei pungi din care se

prelungeste apendicele. Colonul traverseaza abdomenul pe sub stomac, inainte sa se curbeze

din nou brusc in jos. Partea din colon care ajunge la pelvis se numeste rect- o portiune de

trecere de aproximativ 12 cm lungime, care se termina in canalul anal.

Unit cu partea superioara a stomacului, duodenul este portiunea initiala a intestinului subtire

cu rol in digestia eficienta a hranei. Are o forma de potcoava ce inconjoara capul glandei

pancreatice. Peretele duodenului are doua straturi musculare care se contracta si se relaxeaza

alternativ, contribuind la deplasarea continutului alimentar in timpul digestiei. Deasupra

stratului muscular se gaseste submucoasa ce contine multe glande care secreta mucusul

protectiv. Aceasta previne autodigestia duodenului sau lezarea lui de catre compusi acizi

reveniti din stomac.

In stratul superficial al duodenului, mucoasa, se gasesc glande care secreta un suc alcalin ce

contine unele dintre enzimele necesare pentru digestie. Sucul actioneaza, de asemenea, pentru

a neutraliza secretia gastrica acida. Celulele mucoasei necesita o reinoire constanta. Ele se

multiplica mai rapid decat oice alte celulue ale organismului: din o suta de celule, una este

inlocuita la fiecare ora pe tot parcursul vietii.

Digestia

Hrana partial digerata care ajunge in duoden contine mult acid clorhidric. In duoden,

aciditatea este neutralizata de catre secretiile proprii ale duodenului si de actiunea bilei si a

sucurilor pancreatice, care se varsa in duoden din vezicula biliara si pancreas. Duodenul

primeste sucurile digestive de la pancreas si cantitatile importante de bila, care este produsa

in ficat si stocata in vezica biliara, pana cand este nevoie de ea.

Secretia sucului pancreatic este declansata de doi hormoni. Secretina stimuleaza producerea

unor cantitati mari de sucuri alcaline care neutralizeaza aciditatea chimului partial digerat.

Enzimele pancreatice se produc ca raspuns la eliberarea unui al doilea hormon,

pancreozimina. Bila este, de asemenea, eliberata in duoden din vezicula biliara, pentru a

fragmenta particulele de grasimi.

Enzimele pancreatice ajuta la digestia hidratilor de carbon si a proteinelor pe langa cea a

grasimilor. Aceste enzime includ tripsina, care desface peptonele in componente mai mici,

peptidele; lipaza care desface grasimile in molecule de glicerol si acizi grasi; amilaza care

desface hidratii de carbon pana la maltoza. Hrana digerata patrunde apoi in jejun si ileon,

portiuni ale intestinului subtire situate in continuarea duodenului, unde au loc stadiile finale

ale modificarilor chimice. Enzimele sunt eliberate de celulele unor mici indentatii numite

criptele Lieberkuhn.

Cea mai mare parte a absorbtiei are loc in ileon, care pe peretele interior prezinta milionae de

proeminente minuscule, denumite vilozitati.. Fiecare vilozitate contine un capilar si o mica

ramura limfatica, chilifer. Cand hrana digerata vine in contact cu vilozitatile, glicerolul, acizii

grasi si vitaminele dizolvate intra in chilifere si sunt transportate in sistemul limfatic si, apoi,

in fluxul sangvin.

Aminoacizii rezultati din digestia proteinelor si zaharurilor din hidratii de carbon, plus

vitamine si minerale importante cum ar fi calciu, fier, iod, sunt absorbite direct in capilarele

vilozitatilor Aceste capilare duc la vena port-hepatica, care transporta hrana direct la ficat.

Acesta, la randul lui, retine unele substante pentru necesitatile proprii si pentru stocare, iar

restul acestora sunt trecute mai departe in circulatia generala a organismului.

Mezenterul

Este o membrana care sustine jejunul si ileonul. Este alcatuita din doua straturi de peritoneu.

Are o lungime de aproximativ 15 cm si este atasata de peretele posterior al abdomenului.

Adancimea mezenterului, masurata de la baza pana la intestit, este de aproximativ 20 cm,

ceea ce permite atat jejunul, cat si ileonul sa se miste relativ liber in cavitatea abdominala.

Jejeunul

Jejunul reprezinta sediul de absorbtie al alimentelor nutritive utilizabile din hrana, lasand sa

treaca apa si produsii de degradare. Procesul de absorbtie este finalizat de ileon. Jejunul are o

lungime de aproximativ 2,5 m inainte de jonctiunea cu ileonul. Pentru a indeplini acest rol,

jejunul are o structura specializata, pentru a asigura o suprafata maxima de contact cu

lumenul, astfel incat sa poata asigura o absorbtie crescuta.

Mucoasa jejunala prezinta o serie de pliuri circulare. Observand la microscop suprafata

interna, se vede ca intreaga suprafata este alcatuita din mici proeminente digitiforme,

denumite vilozitati. Fiecare vilozitate are aproximativ un milimetru. Suprafata de contact cu

hrana digerata creste si mai mult, deoarece invelisul celular al fiecarei vilozitati are o

structura specifica, cu "margine in perie".

Absorbtia hranei

Intrucat jejunul are rolul de a permite trecerea hranei din intestin in sange, necesita o irigatie

eficienta. Arterele si venele ce transporta sangele catre si de la peretii jejunali trec prin

mezenter. Venele care dreneaza jejunul, ca si venele care dreneaza restul intestinului, nu

ajung direct la inima, ele conflueaza pentru a forma vena porta, care ajunge la ficat.

Aceasta inseamna ca substantele nutritive absorbite in sange sunt transportate intai la ficat,

pentru metabolizare, inainte de a ajunge in restul organismului.Grasimile din alimente sunt

absorbite in sistemul limfatic concomitent cu absorbtia altor substante nutritive in sange.

Fiecare vilozitate are un vas limfatic central sau "chilifer", care face posibila absorbtia. Acest

tip particular de fluid limfatic ce contine grasimi si care dreneaza din intestin este denumit

chil.

Ileonul

Reprezinta portiunea terminala a intestinului subtire, in care hrana ajunge, in drumul ei, de la

stomac la colon. Are o lungime de 3,5 m - conectand duodenul si jejunul cu intestinul gros -

si reprezentand aproximativ jumatate din lugimea totala a intestinului subtire. Ileonul are o

structura asemanatoare cu celelalte doua segmente ale intestinului subtire. Suprafata externa

este protejata de peritoneu - o membrana care captuseste cavitatea abdominala. Peretele este

alcatuit, in principal, din straturi musculare responsabile pentru transportul hranei digertae si

straturi mucoase care delimiteaza lumenul.

Bila

Este un fluid consistent, amar, de culoare galben-verzuie, produs in ficat si stocat in vezicula

biliara. Este eliberat din vezicula in intestinul subtire, ca raspuns la prezenta alimentelor, si

este esentiala pentru digerarea grasimilor. Face parte, de asemenea, din sistemele excretorii

ale corpului, deoarece contine produsii de degradare a celuleor uzate. In fiecare zi, ficatul

produce aproximativ 1 litru de bila. Desi contine peste 95 % apa, are in compozitie o gama

larga de substante chimice ce includ saruri minerale, colesterol si pigmenti biliari ce ii

confera culoarea caracteristica.

Bila ramane in vezicula biliara pana cand devine necesara in procesul de digestie. Pe masura

ce hrana patrunde din stomac in duoden, acesta produce un hormon denumit colecistochinina.

Acest hormon ajunge pe cale sangvina la vezicula biliara si determina contractia peretilor

acesteia, astfel incat bila este eliminata. Dupa aceea, bila se scurge printr-un alt duct, ductul

biliar comun (coledoc) si printr-un orificiu ingust, sfincterul Oddi, care permite sa patrunda in

intestinul subtire.

Sarurile minerale din bila, ce includ bicarbonatul, nutralizeaza aciditatea hranei partial

digerata in stomac. Sarurile biliare, substante chimice denumite glicocolat de sodiu si

taurocolat de sodiu, descompun grasimile astfel incat enzimele digestive isi pot exercita

actiunea. Pe langa actiunea de emulsionare, se crede ca sarurile biliare favorizeaza absorbtia

grasimilor prin peretle intestinal. Ele transporta de asemenea vitaminele A, D, E, K.

Organismul isi conserva sarurile biliare. Ele nu sunt distruse dupa utilizare, 80-90 % dintre

ele fiind transportate inapoi la ficat prin sange, unde stimuleaza secretia de ila si sunt

refolosite de organism. Culoarea bilei se datoreaza pigmentului denumit bilirubina. Una din

functiile principale ale ficatului este de a lisa globulele rosii uzate. In cursul acestui proces,

hemoglobina, pigmentul din eritrocite, este descompus chimic si formeaza biliverdina, un

pigment verde care este rapid convertit in bilirubina de culoare galben-verzuie.

Rinichii sunt situati in partea dorsala a abdomenului, in spatele stomacului si ficatului, de o

parte si de alta a sirei spinarii, protejati de coastele inferioare(rinichiul stâng mai sus decât cel

drept). Fiecare rinichi are o lungime de aproximativ 10cm, o latime de 6cm si cântareste circa

150gr. Rinichiul este conectat la principalul sistem sangvin prin intermediul arterei renale,

care transporta sângele spre rinichi si prin vena renala, care transporta din rinichi sangele

filtrat si curatat.

Rinichiul este acoperit la exterior de o capsula fibroasa, sub care se gasesc doua zone: zona

corticala (de culoare brun-galbuie, la exterior) si zona medulara (de culoare rosu-inchis, la

interior). Piramidele renale sunt alcatuite din tuburi colectoare si vase de sange. Unitatea

structurala si functionala a rinichiului este nefronul. Artera renala se ramifica pâna la nivel de

arteriole, care patrund câte una in capsula nefronului si formeaza glomerulul. Pelvisul renal

se continua cu uretrele. Uretrele sunt conducte (25-30cm) care ies din partea concava a

fiecarui rinichi.

Vezica urinara este un organ cavitar, in care se depoziteaza urina, situata in partea inferioara

a cavitatii abdominale. Peretele muscular are trei straturi de muschi si este captusit cu o

mucoasa cutata. Uretra, aflata in continuarea vezicii urinare, este canalul de evacuare a urinei

in mediul extern.

CAPITOLUL III NOȚIUNI TEORETICE LEGATE DE CANCERUL COLORECTAL

III.1.DEFINIȚIE

este o boala inflamatorie nespecifica, cu caracter ulcerativ-purulent,

localizata de preferinta in regiunea recto-sigmoidiana, dar care poate sa cuprinda colonul in

intregime.

Varsta la care apare cel mai frecvent se situeaza intre 24 - 45 de ani, dar poate surveni si inainte de

20 sau peste 50 de ani. Apare in aceeasi masura la ambele sexe.

III.2. TABLOU CLINIC

Tabloul clinic este caracterizat prin manifestari digestive si extradigestive. Manifestarile

digestive constau din episoade de diaree cu sange, mucus si puroi. Mai apar durerile

abdominale, tenesmele si crampele abdominale. Palparea abdomenului este dureroasa in

hipogastru sau pe traiectul colonic.

De obicei, episoadele diareice au un numar de scaune de 3-10/zi (rareori mai multe), iar in

puseele severe adesea pot aparea doar emisii de sange, mucus si puroi. In afara episoadelor

acute, scaunul poate fi chiar normal, sau se ajunge, eventual, la 2-3 scaune, dar de obicei fara

sange.

Manifestarile extradigestive sunt: anemia secundara pierderii sanguine, febra sau

subfebrilitatea in puseu, pierderea ponderala, astenia. Uneori pot aparea artrita, eritemul

nodos, uveita (relativ rar). Alte afectiuni ce pot aparea concomitent, dar in legatura cu RUH,

sunt: colangita sclerozanta (ne vom gandi la ea cand un astfel de pacientul are un sindrom

colestatic), bolile hepatice, amiloidoza secundara, spondilita anchilozanta.

Multa vreme s-au cautat agenti patogeni care ar putea explica aparitia bolii. Acestia au fost

diversi agenti virali sau bacterieni (cum ar fi micobacterium). La ora actuala se considera ca

insasi flora intestinala normala poate deveni un factor de risc pentru aparitia bolii prin

anularea, la un moment dat a tolerantei imune normale a mucoasei intestinale. Trebuie

cunoscut ca intestinul dezvolta in mod normal o toleranta la antigenele microbiene ale florei

intestinale. Pierderea acestei tolerante va duce la aparitia bolii.

III.3. EXPLORĂRI PARACLINICE

Examenul de baza este rectosigmoidoscopia, care se face pana la 30 cm si arata scurgeri de

mucus, sange si puroi, o mucoasa deosebit de fragila ("mucoasa plange cu sange"), prezenta

ulceratiilor, aspectul unui tub dilatat cu disparitia jonctiunii recto-sigmoidiene, abcese, zone

de necroza.

Irigogralia deceleaza si leziunile situate mai sus de 30 cm si poate evidentia abcese, ulceratii

mari, scurtari, retractii si stenoze.

Biopsia rectosigmoidiana necesita multa prudenta si se face doar cand exista o suspiciune de

cancer.

Coproculturile se fac sistematic si repetat, pe ele bazandu-se antibioterapia. Examenul

sangelui arata o viteza de sedimentare crescuta, leucocitoza, anemie hipocroma. In formele

prelungite se constata hipoproteinemie, pierdere de sodiu si potasiu si alterari ale testelor

functionale hepatice.

III.4. SEMNE ȘI SIMPTOME

Forme clinice: benigna, in care localizarea este numai recto-sigmoidiana; medie, cea mai

frecventa; grava, in care localizarea este intinsa. Rectocolita ulcero-hemoragica se manifesta

clinic prin simptome digestive, dominate de sindromul recto-sigmoidian si prin fenomene

generale: subfebrilitate, chiar febra septica uneori (febra si pulsul crescut arata severitatea

bolii), astenie, deprimare, anemie, emaciere, uneori edeme. Sindromul recto-sigmoidian este

caracterizat prin scaune sanghinolente, cu mucus si puroi, cu tenesme si diaree, care poate

varia de la 2-3 scaune/zi la peste 15 emisiuni imperioase. Debutul poate fi acut, subacut (cel

mai frecvent) si insidios. Clinico-evolutiv se descriu trei forme:

- forma acuta fulminanta (5 - 15%), cu debut febril dizenteriform, dureri abdominale difuze,

rapida alterare a starii generale, tulburari hidro-electrolitice si denutritie proteica;

- forma cronica continua (5 - 15%), cu persistenta atenuata a

Simptomelor din faza acuta;

- forma cronica intermitenta, care evolueaza cu recaderi si remisiuni variabile in timp. Este

tipul cel mai obisnuit.

Debutul bolii, care in general este insidios, mai rar cu aspect de boala infec-tioasa, se

caracterizeaza prin dureri abdominale si scaune frecvente, moi, in numar de 3 - 10 - 30 pe zi,

cu dureri la si dupa defecatie. Scaunele sunt cu fecale sau afecaloide, cu mucus, cu sange si

puroi, ultimele doua aspecte fiind pretioase pentru diagnostic. in regiunea ano-rectala

bolnavul are o jena permanenta, cu senzatia de arsura sau de usturime. Starea generala este

alterata, cu paloare, astenie, stare febrila, tahicardie. Apetitul este pastrat sau redus. Cu

timpul, bolnavul se deshidrateaza, pierde electroliti, scade in greutate, poate ajunge casectic.

Simptomele evolueaza cu un aspect de periodicitate. Primul puseu dureaza 2 - 3 saptamani

pana la 2 - 3 luni, apoi intervine o perioada de liniste relativa, in carebolnavul mai are doar

mici tulburari. Puseul urmator are o durata mai lunga si o simptomatologie mai grava,

perioada de liniste se scurteaza, apoi acalmiile sunt tot mai rare si pe un rastimp mai scurt.

La examenul obiectiv se constata - pe langa aspectul general descris - limba saburala si uri

abdomen excavat si sensibil la palpare. Ficatul poate fi marit si sensibil.

III.5.EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

Evolutia este grava, cu perioade din ce in ce mai lungi si mai accentuate, cu mers catre

casexie si exitus, iar complicatiile sunt numeroase si pot sa provoace chiar moartea.

Complicatiile pot fi acute sau cronice, la nivelul intestinului sau extraintestinale.

Complicatiile intestinale acute apar mai ales in formele grave:

colectazia acuta este o dilatatie enorma si brutala a intestinului si necesita o interventie

chirurgicala imediata;

perforatia colonului poate fi spontana sau dupa corticoterapie si impune un Tratament

chirurgical prompt;

hemoragiile mari, brutale, dicteaza interventia chirurgului si terapia intensa. Complicatiile

intestinale cronice survin mai ales in formele de lunga durata:

abcesele si fistulele sunt foarte frecvente;

stenoza este o complicatie aproape in toate cazurile;

cancerizarea este semnalata din ce in ce mai des (4 - 6%).

Complicatiile extraintestinale sunt si ele numeroase: hepatice, articulare, cutanate si mucoase,

oculare, renale, rar cardiovasculare; se pot ivi amiloidoza, stari septice, avitaminoze.

III.6.TRATAMENT

Tratamentul este de foarte lunga durata (ani de zile) si necesita ingrijire spitaliceasca si

ambulatorie.

Tratamentul igieno-dietetic consta in repaus la pat si spitalizare, in cursul perioadelor

evolutive, si in repaus psihic si fizic, in restul timpului.

Regimul alimentar va inlatura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele si fructele

bogate in celuloza. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avand continut suficient de

proteine si vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gris, orez, oua moi, branza de vaci, unt

proaspat, carne fiarta sau la gratar, peste slab, sucuri de fructe, dulciuri putin concentrate,

cartofi putini, piureuri de dovlecei, morcovi, suficienta sare si, la nevoie, adaos de clorura de

potasiu.

Tratamentul medicamentos.

Tratamentul simptomatic va consta in reechilibrare hidro-electrolitica, transfuzii cu sange si

plasma, perfuzii cu proteolizate, polivitamine; impotriva durerilor tinctura de opiu (3 - 4

picaturi de trei ori/zi) si an:.^olinergice (Lizadon, Bergonal, Pro-Banthine, Neopepulsan).

Tratamentul antiinfectios se bazeaza pe coproculturi repetate, cu antibiograma. Se prefera la

inceput sulfamidele: salazopirina, cu doze de atac de 6 - 8 g/24 de ore, apoi se scade treptat

pana la o doza de intretinere de 1 - 2 g/zi, timp indelungat (6 luni pana la 2 ani). Se mai

incearca sulfaguanidina, ftalilsulfatiazol. La bolnavii la care nu se obtin rezultate la sulfamide

se prescriu antibiotice dupa antibiograma: streptomicina, cloramfenicol, tetraciclina etc.

Corticoterapia a dat rezultate satisfacatoare, cu tot riscul de perforatie. inainte se prescriau

doze mai mari; in prezent se recomanda 20 mg prednison/zi, apoi 10 mg/zi, timp de 1 - 2 luni.

Tratamentul local prevede clisme medicamentoase, care pot contine: prednison 10

mg/clisma, salazopirina, 2 g, Dermatol, tanin, vitamine, tinctura de opiu, antispastice. Se mai

incearca radioterapia antiinflamatorie.

Neurolepticele s-au dovedit de un real ajutor: haloperidol, clordelazin, diaze-pam etc.

Concretizand, Tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice presupune doua puncte:

- repaus in formele acute, mai ales in formele severe;

- alimentatie adecvata, de crutare a colonului, la inceput stricta, ulterior mai larga, cu

reducerea stimulilor termici, fizici si chimici, saraca in reziduri, crescand

[ aportul proteic (3000 calorii/zi din care 150 g proteine) si excluderea cu desavarsire [ a

laptelui. Dieta trebuie sa fie si acceptata de bolnav;

- Tratamentul medical, vizeaza reechilibrarea hidro-electrolitica si nutritionala (uneori

parenterala), cu reechilibrare acido-bazica (glucoza, dextroza, sodiu, potasiu, calciu),

hidrolizate de proteine, polivitamine, anabolizante proteice (Madiol, Steranabol), transfuzii

de sange in caz de necesitate, uneori chiar gamaglobuline nespecifice;

- psihoterapia, tranchilizantele si sedativele sunt indicate anxiosilor (meprobamat, hidroxizin,

diazepam, tioridazin).

- Tratamentul antiinflamator si antiinfectios se face prin: salazopirina (Azulfidine), 3 g/zi,

dupa mesele principale, pana la 12 g/zi (24 tablete); in formele usoare si medii.

Uneori microclisme cu 3 - 4 g salazopirina, in 100 ml apa calduta sau ceai de musetel;

antibiotice cu spectru larg: tetraciclina si ampicilina;

corticoterapie si ACTH (40 mg la 8 ore, eventual cu 100 mg hemisuccinat de hidrocortizon

in formele grave). Prednisonul se administreaza cu prudenta (40 - 60 mg/zi);

Tratamentul imunosupresiv cu Imuran, azatioprina.

Tratamentul chirurgical este aplicat din ce in ce mai des. Indicatiile interventiei chirurgicale

sunt urmatoarele: cancerizarea, perforatia, colectazia, hemoragiile abundente si repetate,

extinderea leziunilor in inaltime pe colon si extinderea ulceratiilor in profunzime.

III.7.DIAGNOSTIC

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe aspectul scaunelor, pe alterarea starii generale, pe

caracterul periodic progresiv si pe examenele paraclinice, in special rectosigmoidoscopia.

Diagnosticul diferential se face cu: dizenteria (examen bacteriologic), enteroco-litele acute si

cronice, colopatia muco-membranoasa, limfogranulomatoza Nicolas-Favre; important este sa

deosebim rectocolita ulceroasa de cancerul rectal si sigmoidian (varsta mai inaintata,

rectosigmoidoscopia, biopsia, irigografia).

Dificultati de diagnostic exista si cu hemoroizii interni, fisuri anale, boala Crohn, Colita

ischemica si infarctul colonie (accidente vasculare, consecinte ale aterosclerozei, cu debut si

evolutie mai severa, uneori dramatica), colita, polipoza intestinala (pseudopolipii din

rectocolita), colonul iritabil, etc.

CAPITOLUL IV. EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE A PACIENTULUI CU

RECTOCOLITA ULCERO HEMORAGICA

Bolnavii de rectocolita ulcero-hemoragica sau boala Chron trebuie sa acorde o atentie marita

alimentelor pe care le mananca si sa evite pe cat posibil acele mancaruri care irita colonul.

Stiu ca e foarte greu sa rezisti unelor tentatii, sunt si eu in aceeasi situtie, dar de cand am

aceasta problema de sanatate am ajuns la concluzia ca mai bine ma lipsesc de un anumit fel

de mancare ca sa pot iesi cu prietenii in oras decat sa ma bucur 10 minute de o mancare

anume, iar apoi sa stau 3 zile numai la baie.

Un regim alimentar, in cazul celor cu rcuh, trebuie sa ofere toate substantele nutritive

necesare corpului si sa indeplineasca proprietati precum

Sa ofere o cantitate suficienta de calorii de calitate bolnavului

Sa furnizeze saruri minerale, mai ales fier, in cantitati suficiente, pentru a preveni

complicatii precum anemia

Sa aduca un aport bogat de vitamine

Sa nu irite, fie mecanic sau chimic, intestinul gros

Atunci cand ai un episod acut, cu multe scaune diareice, se pierd multe proteine ce trebuie

inlocuite prin dieta.

Ca si sursa de proteine sunt indicate:

Supa de carne, de perisoare

Carne slaba (rasol sau gratar)

Peste slab (cel gras, precum somonul, am observat ca nu imi face bine)

Oua fierte moi

Branzeturi nefermentate

Pe langa proteine, glucidele trebuie si ele sa furnizeze macar jumate din caloriile necesare

zilnic.

Ca si sursa de glucide poti manca:

Orez, budinca de orez

Fulgi de ovaz

Cartofi fierti sau copti

Macaroane sau taitei de orez. Pastele de ou baloneaza si irita colonul, asa ca sunt

recomandate pastele din orez. Sunt foarte bune.

Piscoturi

Turta dulce

Prajituri de casa

Incearca pe cat posibil sa eviti alimentele bogate in fibre, precum painea integrala, cereale,

fructe sau legume crude. Chiar daca toti nutritionistii spun ca fibrele sunt importante pentru o

viata sanatoasa, in cazul celor cu rcuh acestea irita intestinul, cauzeaza balonari si dureri

abdominale si de aceea e bine sa le eviti pe cat mai mult posibil

De tinut minte ca prin diaree se pierde o cantitate importanta de lichide si electroliti, care

trebuie inlocuite. Aceasta se poate face printr-o hidratare corecta (ceaiuri, compoturi, supe,

apa plata) si alimente care contin mult potasiu, precum cartofi, banane, avocado.

Alimentele care irita intestinul si care trebuie evitate:

grasimile animale;

varza;

conopida;

napi;

fasole;

broccoli;

alcool;

cafea;

zahar;

fructe uscate sau cu continut crescut in zahar (struguri, pepene, ananas).

Alimentatia indicata in puseu acut

Intr-un puseu acut, e indicat ca mesele sa fie dese si in cantitati mici. Mai bine mananci de 4-

5 ori pe zi si mai putin, e mult mai bine pentru colon.

Mai jos ai un tabel cu alimentele premise si nepermise atunci cand ai un puseu acut:

Alimente Permise Interzise

Bauturi Ceai caldut, putin indulcit (de menta,

sunatoare, musetel) Evita ceaiul verde

sua negru

lapte, sucuri de fructe, bauturi prea reci,

alcool, cafea

Paine Alba (recomandat prajita, sau veche de o

zi), niciodata proaspata

integrala, graham, neagra

Cereale Decorticate (fierturi de orez, fulgi de

ovaz)

Nedecorticate, mamaliga*

Lactate Branzeturi nefermentate (cas, telemea de

vaca desarata, urda, branza de vaci)

Lapte, smantana, branzeturi fermentate, iaurt

Grasimi Unt, ulei de masline, frisca Grasimi prajite

Carne Animal tanar (gratar, rasol), muschi file

(fiert), pui(nu din comert), peste, curcan

Grasa, cu mult tesut conjunctiv, prajita,

afumata, mezeluri, carnati

Oua Fierte moi, maioneza facuta in casa,

ochiuri romanesti (fierte in apa)

Prajite (ochiuri), omleta

Cartofi copti sau fierti prajiti

Fainoae macroane, taietei (de orez)

Supe,

ciorbe

De carne, perisoare De legume

Desert piscoturi, biscuiti, turta dulce, budinca

sau prajituri de casa

ciocolata, cacao, dulciuri din comert

Fructe Fierte sau coapte, fara coaja sau seminte Crude

Legume Fierte sau coapte, fara coaja sau seminte Crude (exceptie face ardeiul verde gras, care

mie nu imi face rau)

Diverse mirodenii neiuti, sare, patrunjel, cimbru,

marar

msline, condimente iuti, usturoi, ceapa, alune,

conserve, muraturi cu otet, maioneze din

comert

CAPITOLUL V. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU

RECTOCOLITA ULCERO HEMORAGICA

Particularităţile procesului de nursing

In evaluarea pacientului cu rectocolita ulcero-hemoragica asistentul medical va urmări:

- stabilirea istoricului suferinţei actuale,

- identificarea obiceiurilor aimentare

- aprecierea statusului nutriţional al pacientului

- stabilirea condiţiilor de viaţă şi muncă .

Importantă este aprecierea relaţiilor pacientului cu membrii familiei sale în vederea identificării

principalelor surse de suport emoţional ce vor fi valorificate în timpul perioadei de îngrijire

In urma evaluării pacientului, asistentul medical va stabili diagnosticele de nursing pe baza cărora îşi

va organiza activitatea de îngrijire:

1. anxietate legată de aşteptarea intervenţiei chirurgicale

2. alterarea stării de nutriţie, mai puţin decât necesităţile organismului, legată de anorexie

3. durere legată de prezenţa şi extinderea procesului dureros

4. depresie, legată de prognosticul rezervat al afecţiunii

5. lipsa de cunoştinţe legate de modificările de comportament şi stil de viaţă pe care le presupune

afecţiunea actual.

Obiective:

1. reducerea anxietăţii

2. îmbunătăţirea statusului nutriţional

3. calmarea durerilor

4. acceptarea diagnosticului şi adaptarea comportamentului şi stilului de viaţă la situaţia dată.

OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL

• reducerea anxietăţii

• îmbunătăţirea statusului nutriţional

• calmarea durerilor

• asistentul medical va încuraja pacientul să-şi exprime neliniştea, teama, îngrijorarea şi chiar revolta

faţă de diagnosticul şi prognosticul bolii

• va încuraja membrii familiei să asculte şi să manifeste înţelegere faţă de momentele dificile, de

nesiguranţă ale pacientului

• asistentul medical va încuraja modificarea comportamentului alimentar cu mese mici şi repetate,

neiritante gastric

• se vor administra suplimente de vitamine şi fier

• asistentul medical va realiza zilnic bilanţul hidric intrări ieşiri şi va cântări pacientul, pentru a putea

aprecia scăderea, menţinerea sau creşterea în greutate

• pacientul va fi atent monitorizat în vederea identificării manifestărilor deshidratării (sete, mucoase

uscate, pliu cutanat leneş, tahicardie)

• se vor administra antiemetice conform indicaţiilor medicului.

• suport psihologic

• asistentul medical va administra analgetice conform indicaţiilor, dar un rol deosebit de important îl

are cointeresarea pacientului în controlarea senzaţiei dureroase (modificarea poziţiei, asigurarea unui

mediu liniştit şi confortabil, restrângerea vizitelor) şi metodele nefarmacologice de ameliorare a

durerilor (masaj, aromoterapie, meloterapie).

• asistentul medical va ajuta pacientul să-şi exprime îngrijorarea şi teama faţă de suferinţa actual

• pacientul va fi încurajat să-şi exprime neliniştea în modul său personal

• pacientului i se va răspunde onest la toate întrebările şi va fi implicat în stabilirea deciziilor

terapeutice

• de multe ori pacientul are nevoie de momente de intimitate, când poate să plângă şi doreşte să fie

singur; acestea este necesar să fie respectate!

• este important suportul emoţional din partea echipei medicale, dar va fi respectată personalitatea

pacientului şi relaţia acestuia cu familia.

CAP.VI.PREZENTAREA CAZURILOR PACIENȚILOR CU RECTOCOLITA

ULCERO HEMORAGICA

CAZUL I

Culegerea datelor

Nume și prenume: D.E.

Vârsta: 62 ani

Sexul: feminin

Domiciliul: Timișoara

Elemente fizice:

Grupa sanguină: 0 I, Rh pozitiv.

Greutatea: 60Kg; Înălțimea: l,62m

Nu prezintă alergii la condițiile obișnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).

Date despre spitalizare:

Data internării: 11.03. 2014

Data externării: 25.03 2014

Diagnostic la internare: Colita ulcero-hemoragica

Diagnostic la externare: Colita ulcero-hemoragica

Motivele internării: dureri în fosa iliacă stângă și flancul stâng, constipație ce alternează cu

diaree, balonare, scaune cu mucozități și sânge, astenie fizică, scădere ponderală.

Istoricul bolii;

Pacienta afirmă că de 2-3 luni prezintă dureri în fosa iliacă stângă și flancul stâng, constipație

ce alternează cu diaree,, balonare, scaune

Antecedente heredo-colaterale: fără importanță;

Antecedente personale: pacienta este la menopauză;nașteri 2,avorturi 3.

Antecedente patologice: nu prezintă.

Condiții de viață: bune, locuiește cu soțul și unul dintre copii într-o casă cu 3 camere.

Naționalitatea: română

Religia: creștin – ortodoxă;

Factori de risc privind modul de viață: nu consumă alcool, cafea, nu fumează;

Examen clinic general (efectuat de medic):

· Starea generală: ușor alterată;

· Tegumente și mucoase: palide, calde, elastice.

· Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporo-

spațial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracție musculară prezentă.

· Aparat respirator:sonoritate pulmonară, murmurul vezicular prezent, torace normal

conformat.

· Aparat cardio-vascular: șocul apexian prezent în spațiul V intercostal stâng, artere periferice

pulsatile, T.A.= 140/75 mm Hg, P = 80 p / min, R = 23 r / min.

· Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice, loja renală liberă, rinichi nepalpabili; pacienta la

menopauză

· Aparat digestiv: reflexul de deglutiție este prezent, abdomen mobil cu mișcările respiratorii,

dureros la palpare în fosa iliacă stângă și flancul stâng, balonat.

· S.N.C = reflexe condiționate și necondiționate prezente, ROT prezente.

STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1.Nevoia de a respira și a aveao bună circulație:nealterată;

· aparat respiratorintegru morfo - funcțional;

· respirație ritmică amplă, profundă, de tip abdominal.

· nu prezintă zgomote respiratorii;

2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata;

· pacienta prezintă proteză dentară, mucoasa bucală roz și umedă, limba roz.

· reflexul de deglutiție este prezent, masticația este ușoară.

· alimentație inadecvată prin deficit din cauza afecțiunii organice intestinale manifestată prin

scădere ponderală, consum redus de alimente, slăbiciune și lichide, tegumente uscate.

· modificarea programului meselor care era în număr de trei mese și două gustări, din cauza

scăderii apetitului, ajungând la două mese pe zi și o gustare.

· scăderea poftei de mancare din cauza durerii și a anxietătii manifestată prin scădere

ponderală, pacienta pierzând în greutate

· consumă în jur de 1500 ml de lichide pe zi

3. Nevoia de a elimina: alterată

· pacienta prezintă micțiuni fiziologice, 4-5 pe zi;

· urina are culoare galben deschis până la galben închis, de aspect normal= clar;

· mirosul este de urină proaspătă (de bulion);

· reacția este acidă> cu pH-ul 5,5; densitatea -1015;

· diureza 1200 ml;

· modificarea tranzitului intestinal din cauza afecțiunii organice manifestată prin constipație

alternând cu scaune diareice cu mucus și sânge, dureri în fosa iliacă stângă și flancul stâng;

· diaree și constipație din cauza tulburărilor de tranzit manifestate prin scaune în număr de 3-

6 scaune pe zi sau, dimpotrivă, scaune la 2-4 zile, cu mucozități și sânge;

· mirosul este fetid;

· tulburările de tranzit stau sub forma alternanței perioadelor de diaree cu cele de constipație

· balonare din cauza acumulării de gaze în intestin și absorbției lor insuficiente.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură: ușor alterată

· aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;

· sistemul muscular integru;

· dificultate în deplasare din cauza durerilor abdominale manifestată prin mers ușor aplecat;

5. Nevoia de a dormi și a se odihni: alterată

· insomnie din cauza durerilor abdominale manifestată prin oboseală;

· neliniște din cauza tulburărilor de gândire manifestată prin apariția unor sentimente și idei

pe care se străduiește să le îndepărteze.

· dificultate de adormire din cauzaanxietății manifestată prin somn agitat, superficial;

· somnul este insuficient cantitativ și calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore puține

de somn și trezirisauperioade de veghe întimpulnopții, fața palidă, ochi incercănați.

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: nealterată

· pacienta se poate îmbrăca și dezbrăca singură

7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale: nealterată

· temperatura corpului este în limite normale: 36° C;

· tegumentele sunt palide, călduțe;

8. Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumenteleși mucoasele: nealterată;

· pacienta își poate efectua singură toaleta corporală;

· are unghii curate, tăiate scurt;

· isi efectuează singură toaleta bucală și a protezei;

9. Nevoia de a evita pericolele: alterată

· salonul în care se află pacienta este bine aerisit,

· anxietate datorită amenințării fizice prin investigațiile ce urmează a fi făcute manifestată

prin neliniște;

· tulburări de gândire din cauza incertitudinii diagnosticului,comportament agitat alternând cu

perioade de liniște;

· fatigabilitate manifestată prin slăbire fizica, adinamie, lipsă de forță.

10. Nevoia de a comunica: nealterată

· pacienta poate comunica verbal și nonverbal, este receptivă la întrebările echipei medicale;

· este interesată de boala sa, vrea să știe cat mai multe;

· iși exprimă clar ideile, dorințele, emoțiile.

11. Nevoia de a practica religia: nealterată.

· pacienta este de religie creștin-ortodoxă, participă la slujbele bisericești și are încredere în

Dumnezeu;

12. Nevoia de fi util: nealterată

· pacienta iși acceptă starea nouă în care se găsește;

· pacienta poate depăși anumite momentecritice;

· vrea să revină în mijlocul familiei, sănătoasă, să fie împreună cu soțul și copiii.

13. Nevoia de a invăța: nealterată

· pacienta este conștientă de necesitatea formării unei noi atitudini și deprinderi corecte în

vederea obținerii unei stări de bine;

· prezintă interes față de toate informațiile și materialele care descriu boala.

14. Nevoia de a se recrea: nealterată

· pacienta este interesată de ceea ce se petrece în jurul său, este activă și participă la activități.

· prezintă interes față de activitățile curente ale vieții.

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

Obiective globale :

· pacienta să înțeleagă importanța spitalizării;

· să revină la nivelul optim de sănătate;

· să aibă stabilit diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul medical pentru recăpătarea

independenței funcționale

Obiective intermediare:

· să înțeleagă importanța examenelor clinice și de laborator pentru stabilirea diagnosticului;

· la sfârșitul spitalizării, să fie capabilă să-și recapete independența față de nevoile afectate;

· să aibă încredere în personalul medical;

· să înțeleagă necesitatea regimului alimentar, să-1 cunoască și să-1 respecte.

Obiective specifice:

· să revină la un tranzit intestinal normal.

· să nu mai aibă dureri abdominale.

· să nu mai prezinte diaree și constipație.

· să revină la programul normal al meselor, să-i revină pofta de mâncare.

· să fie echilibrată nutrițional și hidro-electrolitic pentru a nu mai scădea în greutate.

· să revină la un mers normal.

· să-și recapete interesul pentru mișcare.

· să nu mai prezinte insomnii și să nu mai aibă tulburări de gândire.

· să poată adormi mai ușor și să aibă un somn odihnitor.

· să-și diminueze anxietatea.

Data Diagnostic de

Nursing

Obiective Intervenții Evaluare

1 2 3 4 5

11.03 Modificarea

tranzitului intestinal

din cauza

necunoscută

manifestată prin

Pacienta să fie

diagnosticată cât

mai repede, în

vederea instituirii

unui tratament

Am pregătit bolnava

pentru:

- recoltarea analizelor de

sânge pentru examene de

laborator (HLG,

Pacienta a fost

cooperantă și a

executat toate

indicațiile medicului

și ale mele în vederea

constipație

alternând cu scaune

diareice multiple cu

mucus și sânge,

dureri în fosa iliacă

stângă și flancul

stâng,balonare

postprandială.

Alimentație

inadecvată prin

deficit din cauza

tumorii sigmoidiene

manifestată prin

inapetență, scădere

ponderală, consum

redus de alimente și

lichide, tegumente

uscate.

Dificultate în a se

odihni, din cauza

durerilor

abdominale

manifestată prin

oboseală și somn

întrerupt.

adecvat bolii sale.

Pacienta să revină

la un tranzit

intestinal normal

în următoarele

două zile.

Bolnava să fie

echilibrată

nutrițional și

hidro-electrolitic

în urăatoarele

două zile.

Bolnava să

crească în

greutate 0,5 Kg pe

săptămână.

Pacienta să

doarmă, liniștit,

timp de 8 ore pe

noapte, fără

întrerupere, în

următoarele 48 de

ore.

Pacienta să-și

diminueze

durerile

abdominale în

două-trei ore.

hematocrit, ureea

sanguină și glicemie,

VSH,TS, TC, timp

Howell, timp Quick,

examen de urină, examen

radiologie toracic, EKG),

examenul materiilor

fecale.

- examenul colonoscopic;

Am invățat pacienta să nu

mai consume alimente

greu digerabile cum ar fi:

fasole, varză,

condimente, banane,

mere, precum și lichide

acidulate. Să consume

compoturi, ceaiuri, apă

plată.

I-am spus pacientei să

facă mici plimbări și

exerciții ușoare de flexie

și extensie a mâinilor și

picioarelor pentru a avea

un tranzit cât mai bun și

pentru evitarea meteori

sinului abdominal.

Pentru diminuarea

balonărilor, am învațat

pacienta să meargă la

toaletă pentru a elimina

efectuării tuturor

analizelor și a

explorărilor.

Nu a mai consumat

alimente greu

digerabile și care

produc balonare.

Si-a anunțat familia

să-i aducă doar

alimentele permise de

regimul impus de

medic, adică supe și

mâncăruri ușoare, apă

plată, ceaiuri și

compoturi. Și-a

diminuat senzația de

balonare, mergând la

toaletă, pentru a

elimina gazele

acumulate în intestin.

Pacienta a mărit

cantitatea de lichide

consumate,

respectând regimul

impus, consumând

2500 ml de lichide pe

zi, și prezintă

tegumente umede,

elastice.

A respectat programul

meselor, consumând

gazele din intestin. I - am

dat preventiv un

comprimat de cărbune

animal, la indicația

medicului.

Am calculat zilnic rația

alimentară ținând cont de

starea în repaus a

pacientei și la necesarul

de bază de 1375 de cal/zi,

la indicația medicului, am

suplimentat necesarul de

calorii cu 1000 cal/zi.

Mesele au fost

repartizate, astfel încât,

să acopere deficitul de

alimente, care au dus la o

scădere importantă în

greutate, mesele fiind

repartizate în număr de 5

pe zi la interval de trei

ore, cum ar fi: ora 8, 11,

14, 17, 20. Alimentația a

fost compusă în special

din: supe, lactate, ouă,

făinoase, piureuri de

legume.

Am calculat zilnic

bilanțul hidric:

- intrări -1500 ml /zi

alimentele care i-au

fost recomandate. A

mers împreună cu

mine și am cântărit-o,

observând o ușoară

creștere în greutate de

0,150 kg în prima zi.

Durerile abdominale

s-au diminuat în urma

tratamentului aplicat,

iar pacienta a avut un

somn liniștitor, fără

întreruperi de 8 ore pe

noapte.

- ieșiri - 1200 ml / zi

Se suplimentează

necesarul de lichide cu

1000 ml /zi, repartizate

astfel: la fiecare 3 ore

cate 200 ml de ceaiuri,

sucuri neacidulate,

compot. Am lăsat

pacienta să aleagă

alimentele după gusturile

sale, respectând

contraindicațiile

regimului.

Am cântărit zilnic

bolnava, plecând de la 60

de kg, în prima zi luând

în greutate 0,1500 Kg.

Am intocmit cu pacienta

un program

corespunzător de odihnă,

două ore după masa de

prânz, între orele 14-16 și

8 ore pe noapte între

orele 23-7. Am

administrat: la indicația

medicului o fiola de

Diazepam i.m. înainte de

culcare cu 2 ore. I-am

administrat pacientei o

fiola de Algocalmin i.m.

seara, la indicația

medicului, pentru

diminuarea durerilor

abdominale.

12.03 Anxietate datorită

amenințării fizice

prin investigațiile ce

urmează a fi făcute

manifestată prin

neliniște.

Dificultate în

deplasare din cauza

durerilor

abdominale prin

mers ușor aplecat.

Pacienta să nu

mai prezinte

anxietate și să fie

informată cu

privire la

investigațiile ce

urmează a-i fi

făcute în

următoarele 12

ore.

Pacienta să nu

mai prezinte

dureri

abdominale, și să

revină la un mers

normal în 24 de

ore

Am explicat pacientei că

toate actele medicale care

au fost efectuate sunt în

vederea punerii unui

diagnostic cât mai repede

și cât mai concret. Am

asigurat pacientei

repausul la pat. Am

pregătit pacienta în

vederea examenului

colonoscopic,

explicându-i în ceea ce

constă și anume: că

trebuie să consume până

a doua zi 4 litri de apă în

care se adaugă o

substanță praf, numită

Fortrans.

Am invățat pacienta cum

să consume acest amestec

și i-am spus ca nu are

voie să consume altceva

până în momentul în care

i se va face colonoscopia.

Am sfătuit pacienta ca ori

de cate ori are dureri

abdominale, să stea în

repaus la pat, în poziție

Pacienta și-a diminuat

anxietatea cu privire

la investigații și a

cooperat cu echipa

medicală.

A respectat indicațiile

în vederea efectuării

colonoscopiei,

neconsumând

alimente, ci doar

amestecul de apă cu

Fortrans.


durerile abdominale și

a stat în pozițiile

antalgice pe care i le-

am recomandat,

observând eficacitatea

acestora.

antalgică, de decubit

lateral cu picioarele

flectate pe abdomen și

mâinile încrucișate pe

torace, iar dacă stă pe

spate, în decubit dorsal,

să stea cu picioarele

îndoite și cu o pernă sub

genunchi. I-am

administrat o fiolă de

Piafen la indicația

medicului.

13.03 Diminuarea

interesului pentru

mișcare din cauza

afecțiunii organice

manifestată prin

menținerea timp

îndelungat a unei

stări de imobilitate.

Anxietate din cauza

necunoașterii

diagnosticului

manifestată prin

neliniște.

Pacienta să se

mobilizeze

executând;

mișcări ușoare și

să facă plimbări

mici prin salon

sau pe hol în

următoarele 12

ore.

Să-și. diminueze

anxietatea.

Pacienta să aibă

informații despre

posibila sa boală

și măsurile de

prevenire a

complicațiilor în

decurs de trei ore.


imobilitatea nu face

altceva decât să-i

amplifice starea de

anxietate și că poate să

aibă complicații

pulmonare, cardio-

vasculare. Am ajutat

pacienta să se deplaseze

prin salon, am

determinat-o să practice

exerciții ale musculaturii,

în limita toleranței timp

de zece minute de trei-

patru ori pe zi. Am

discutat cu pacienta

despre semnele bolii sale,

despre rolul

investigațiilor, despre

eficiența echipei

medicale. I-am spus că

Pacienta a cooperat și

s-a lăsat ajutată de

mine pentru a executa

mișcări și plimbări

prin salon de câte ori

a fost nevoie.


anxietatea, a ascultat

cu atenție explicațiile

pe care i le-am dat și

așteaptă examenul ce

urmează a-i fi

efectuat.

În urma efectuării

colonoscopiei, s-a pus

diagnosticul de

neoplasm de colon

sigmoid stadiul III și

până la aflarea

diagnosticului cu

certitudine, nu trebuie sa

fie panicată și neliniștită,

deoarece echipa medicală

este foarte bine pregătită,

are multă experiență, iar

investigația care urmează

a-i fi făcută, respectiv .

colonoscopia, ne va da

detalii sigure despre

boală. Pentru că a aflat de

suspiciunea de cancer,

am încercat să-i întăresc

convingerea că această

boală nu este sinonimă cu

moartea sau cu izolarea

socială.

s-a

dat recomandarea de

intervenție

chirurgicală.

14.03 Alimentație

inadecvată prin

deficit din cauza

restricției

alimentare impusă

de intervenția

chirurgicală

intestinală.

Pacienta să

înțeleagă și să

respecte

indicațiile pre

operatorii..

Pacienta să fie

pregătită din

punct de vedere

fizic pentru

operație, în 24 de

ore.

A fost impusă o restricție

alimentară pacientei și s-

a instituit o dietă hidrică

în următoarele 48 de ore,

premergătoare

intervenției chirurgicale.

Am administrat ulei de

ricin și laxative ceea ce a

ajutat substanțial

evacuarea intestinului,

cerință obligatorie în

operația pe colon ce

urmează a fi efectuată.

Am administrat pacientei

soluție de Manitol 10%,

Pacienta a respectat

dieta hidrică impusă,

suprimând

alimentația.A

cooperat cu echipa

medicală la toate

pregătirile

preoperatorii, fiind

receptivă la sugestiile

acesteia.

în cantitate de 1500 ml.

La indicația medicului

pentru profilaxia

infecțiilor, am

administrat parenteral

Penicilina, asociată cu

Kanamicină, tratament

care se aplică și în ziua

operației și postoperator.

Anxietate din cauza

intervenției

chirurgicale și a

complicațiilor

manifestate prin

stări de neliniște,

agitație, facies

crispat, voce

tremurătoare,

insomnie.

Pacienta să fie

pregătită fizic și

psihic pentru

intervenția pe

colon.

Am încercat să diminuez

pacientei neliniștea în

ceea ce privește operația

și despre posibilele

complicațiile ulterioare

prin explicații despre

intervenția chirurgicală

cu tot ceea ce include

aceasta. Am informat

pacienta despre diferitele

proceduri preoperatorii

(asepsia, pregătirea

locală, medicația, sonda

vezicală), proceduri

postoperatorii (sala de

trezire, îngrijirile

intensive, controlul

durerii, repausul la pat).


neliniștea în ceea ce

privește intervenția,

ințelegând explicațiile

echipei medicale

preoperatorii și

postoperatorii.

17.03 Dificultate în a

respira, datorită

intervenției

chirurgicale,

manifestată prin

modificarea

amplitudinii

respirației, tahipnee

și a durerilor

postoperatorii

Pacienta să

respire fără

dificultate, să aibă

un ritm

respiratoriu

regulat,, de 23

respirații / min,

să-și diminueze

tahipneea în

decurs de trei ore

Am ajutat pacienta să

efectueze exerciții

respiratorii, să aibă

poziții adecvate și să iși

schimbe poziția din două

în două ore.

Am observat culoarea

unghiilor, a buzelor și a

tegumentelor și le-am

notat în foaia de

observație. Am umezit

aerul din încăpere cu apă

alcoolizată. Am

monitorizat și înregistrat

TA., pulsul, respirația,

temperatura.

Să aibă poziții adecvate,

cu picioarele flectate pe

abdomen (Fowler).

Administrare la

indicațiile medicului 1

fiolă Piafen + 1 fiolă

algocalmin.

După două ore,

pacienta respiră mai

liniștit, prezintă

tegumente și mucoase

mai puțin palide.

Tahipneea s-a

diminuat (20 r / min)

Durere din cauza

plăgii operatorii

Pacienta să

beneficieze de

Am sfătuit pacienta să

comunice cu echipa

Pacienta comunică cu

echipa medicală,

abdominale,

manifestată prin.

plâns și facies

crispat

siguranță

psihologică pentru

înlăturarea stării

de anxietate în

urmatoarele 2

zile. Pacienta să-și

diminueze

durerile în 24 h.

medicală și familia și am

încurajat familia să

comunice cu pacienta,

pentru a menține un

climat de optimism.

Am administrat la

indicația medicului

antialgicele Piafen +

Algocalmin i.m.

familia și colegele de

salon, prezentând

ameliorarea stării de

anxietate.


durerile.

Alimentatie

insuficienta din

cauza restrictiei

alimentare impusa

de interventia

chirurgicala pe

colon.

Pacienta să fie

echilibrată

hidroelectrolitic

asigurându-se

regimul alimentar

postoperator.

În prima săptămână se

instituie o dietă hidrică

sau se prescrie o dietă

restrânsă cu minimum de

deșeuri pentru a inhiba

motricitatea intestinală

administrând totodată

câte două linguri de ulei

de parafină de 2-3 ori pe

zi. Pe cale parenterală se

administrează soluții cu

electroliți și proteine

glucoză 5 %, 10 %, ser

fiziologic, clorură de

potasiu. Din ziua a treia

se vor administra

înghițituri rare de ceai

neîndulcit ½ kg în 24 de

ore, iar în zilele

următoare se vor da

treptat iaurt, ouă, bulion

de carne (în funcție de

reluarea tranzitului

intestinal). Pe cale orală

Pacienta este

echilibrată

hidrelectrolitic.

se administrează apă sau

alte lichide ca supa

strecurată.

ANALIZE MEDICALE

În data de 11.03.2014:

Hemoglobină-11.6g%, Neutrofile segmentare-76%, Limfoplasmocite-1, Creatinină- 0, 90

mg/100 ml,

12.03.2014

ZnS04- 14,6 UML,VSH-60 mm(1h),VSH-120mm(2h) leucocite-7800 /mm3

13.03.2014

Epitelii-epitelii plate,rotunde,rare,mucus prezent,frecvent oxalat de Ca.

14.03.2014

Fibrinogen-325mg/100ml,hemoglobină-10,62 g%.

TRATAMENT

11.03.2014:Cărbune animal,Diazepam 1f,Algocalmin 1f

12.03.2014:Piafen 1 f

13.03.2014:Dormicum 1f,Manitol 10%(1500 ml),Penicilină 8.000.000 ui/zi

14.03.2014:NaCl 10%(1500 ml),Glucoză 5%(1500ml),Atropină 1f,Fentanyl

1f,Pavulon1f,Dormicum 1f.

25.03.2009 - Externarea

Pacienta se internează în secția de chirurgie acuzând dureri în fosa iliacă stângă și flancul

stâng, constipație ce alternează cu diaree, balonare, scaune cu mucozități și sânge, astenie

fizică, scădere ponderală. În urma examenelor de specialitate se pune diagnosticul de

neoplasm de colon sigmoid, cu indicația de intervenție chirurgicală.

Pacienta a fost operată, tehnica operatorie fiind „anus iliac pe baghetă”, operația a decurs în

condiții bune. Pacienta se externează în stare ameliorată, cu indicația de a reveni la control

peste o lună. În perioada de convalescență igiena corporală se va face pe regiuni, se vor

administra laxative în caz de nevoie și calmante.Pacientei i se recomandă repaus fizic, să

evite frigul și să respecte administrarea tratamentului conform prescripției medicale.Să se

prezinte la control după o lună de zile.

Regimul alimentar va înlătura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele și fructele

bogate în celuloză. Va fi bogat din punct de vedere caloric, având-conținut suficient de

proteine și vitamine.

CAZUL 2

Date de identificare:

Nume și prenume: R.V.

Vârsta: 60 ani

Sexul: bărbătesc

Domiciliul: Caracal, Județul Olt

Elemente fizice: Grupa sanguină: B III, Rh pozitiv.

Greutatea: 65kg; inaltimea: 1,75 m

Diagnostic la internare: Tumoră abdominală

Diagnostic la externare: Neoplasm de colon ascendent stadiul III (T3 NI Mx) Tehnica

operatorie: Hemicolectomie dreapta cu ileotransverso anastomoză T-L

Motivele internării: dureri abdominale predominante în flancul drept, amețeli, greață,

astenie fizică, scădere ponderală, tulburări de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.

Istoricul bolii:

Pacientul afirmă că boala a debutat insidios în urmă cu 4-5 luni, prin inapetență, scădere

ponderală, dureri abdominale predominante în flancul drept. Episodul actual a debutat prin

amețeli, greață, astenie fizică, tulburări de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.

Bolnavul se interneaza în clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Județean de Urgență, pentru

examen de specialitate.

Antecedente heredo-colaterale: fără importanță

Antecedente personale: apendicită gangrenoasă cu peritonită la 35 de ani

Nationalitatea: română

Religia: creștin-ortodoxă

Factori de risc privind modul de viață: nu fumează, consumă alcool și cafea ocazional.


· Starea generală: ușor alterată


· Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporo-

spațial. Nu prezintă fracturi. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracție musculară

prezentă.

· Aparat respirator: sonoritate pulmonară, murmurul vezicular prezent, torace normal

conformat.


pulsatile, T.A.= 130/70 mm Hg, P = 70 p / min, R = 19 r / min.

· Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice, loja renală liberă, rinichi nepalpabili.


dureros la palpare în flancul drept.


· Examenul radiologic la indicația medicului, se efectuează EKG.


1. Nevoia de a respira și a avea o bunp circulație: nealterată

· aparat respirator integru morfo- funcțional

· respirație ritmică, amplă, profundă, de tip abdominal.

· frecvența respirației este de 19 r/min.

· puls 70 p/min.

· TA. max = 130mmHg ; T.A. min = 70 mmHg.

· nu prezintă zgomote respiratorii.

· mucoasă respiratorie este umedă, cu secreții reduse, transparente, dense.

· tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile.

2. Nevoia de a bea și a mânca: ușor alterată

· pacientul prezintă dentiție bună, mucoasa bucală umedă.

· reflexul de deglutiție este prezent, masticația este ușoară.

· inapetență din cauza grețurilor manifestată prin scădere ponderală de la 78 de kg la 65 de kg

în decurs de 4 luni.

· consumă în iur de 1800 ml de lichide.

3. Nevoia de a elimina: ușor alterată

· pacientul prezintă micțiuni fiziologice, 4-5 pe zi.

· urina are culoare galben deschis, de aspect normal= clar.

· mirosul este de urină proaspătă.

· diureza 1500 ml

· mirosul este fetid

· modificarea tranzitului intestinal din cauza afecțiunii organice intestinale manifestată prin

scaune mucopurulente, scădere ponderală.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură: nealterată

· aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic.

· sistemul muscular integru, normoton, normokinetic.


· dificultate în a adormi din cauza durerilor abdominale manifestată prin somn agitat,

superficial.

· anxietate din cauza lipsei de informații privind examinările și investigațiile manifestată prin

stare de disconfort și ochi incercănați.


· pacientul se poate îmbrăca și dezbrăca singur.

· hainele sunt adecvate climatului și locației.


· temperatura corpului este în limite normale: 36,7° C.

· tegumentele sunt palide, călduțe.

· temperatura mediului ambiant este cuprinsă intre 18 - 25° C.

· transpirație minimă.

8. Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele și mucoasele: nealteratș

· pacientul își poate efectua singur toaleta corporală.

· cavitatea bucală prezintă dentiție bună.

· pielea este curată, netedă, catifelată.

· are unghii curate, tăiate scurt.


· anxietate datorită amenințării fizice prin investigațiile ce urmează a fi făcute.

· fatigabilitate manifestată prin slăbire fizică, astenie, lipsa de forță.

· durere abdominală manifestată prin grimase, gemete, facies crispat.


· pacientul poate comunica verbal și nonverbal, este receptiv la întrebările echipei medicale

· funcționarea adecvată a organelor de simț: acuitate auditivă și vizuală, sensibilitate tactilă,

sensibilitate gustativă și a mirosului.

· este interesat de boala sa, vrea să știe cît mai multe.

· își exprimă clar ideile, dorințele, emoțiile.

11. Nevoia de a practica religia: nealterată

· pacientul este de religie creștin-ortodoxă.

· pacientul este conștient de ceea ce se întâmplă și acționează conform propriilor convingeri.


· pacientul își acceptă starea nouă în care se găsește.

· pacientul speră că poate depăși anumite momente critice.

· vrea să revină în mijlocul familiei, sănătos, să fie împreună cu soția și copiii, pe care-i

iubește

13. Nevoia de a învăța: nealterată

· pacientul este conștient de necesitatea formării unei noi atitudini și deprinderi corecte în

vederea obținerii unei stări de bine.

· prezintă interes față de toate informațiile și materialele care descriu boala.


· pacientul este interesat de ceea ce se petrece în jurul său, este activ.

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE:

Obiective globale:

· pacientul să înțeleagă importanța spitalizării.

· să revină la nivelul optim de sănătate.

· să aibă stabilit diagnosticul și să fie de acord cu tratamentul medical pentru recăpătarea

independenței funcționale.


· să înțeleagă importanța examenelor clinice și de laborator pentru stabilirea diagnosticului.

· la sfârșitul spitalizării,sa fie capabil să-și recapete independența față de nevoile afectate.

· să aibă încredere în personalul medical.



· să revină la un tranzit intestinal normal.

· să nu mai aibă dureri abdominale.

· să fie echilibrat nutrițional și hidro-electrolitic pentru a nu mai scădea în greutate.

· să nu mai prezinte insomnii și să nu mai aibă tulburări de gândire.

· să poată adormi mai ușor și să aibă un somn odihnitor.

· să-și diminueze anxietatea cu privire la:

· amenințarea fizică privind investigațiile ce urmează a fi făcute.

· incertitudinea unui diagnostic.

· scăderea în greutate.

· prezența scaunelor mucopurulente.

PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI PE 5 ZILE

Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

1 2 3 4 5

2.03 Modificarea tranzitului

intestinal din cauza afecțiunii

organice manifestată prin

scaune mucopurulente, dureri

abdominale în flancul drept.

Pacientul să fie

diagnosticat cât mai

repede, în vederea

instituirii unui

tratament adecvat bolii

sale.

Pacientul să revină la

un tranzit intestinal

normal în următoarele

două zile.

Am pregătit bolnavul

pentru:

recoltarea analizelor de

sange pentru examene de

laborator (HLG,

hematocrit, ureea sanguină

și glicemie, VSH,TS, TC,

timp Howell, timp Quick,

examen de urină, examen

radiologie toracic, EKG),

examenul materiilor fecale.

examenul colonoscopic

Pacientul a fost

cooperant și a executat

toate indicațiile

medicului în vederea

efectuării tuturor

analizelor și a

explorărilor

paraclinice.

Alimentație inadecvată prin

deficit din cauza tumorii

abdominale manifestată prin

greață, amețeli, inapetență,

scădere ponderală, consum

redus de alimente și lichide,

Bolnavul să fie

echilibrat nutrițional și

hidro-electrolitic în

următoarele două zile.


alimentară ținând cont de

starea în repaus a

pacientului. Am calculat

zilnic bilanțul

hidric.intrări-1800

ml/.ziieșiri - 1400 ml.1

zi

Pacientul fost receptiv

la tot ce i s-a spus, nu

a mai consumat

alimente greu

digerabile, a mărit

cantitatea de lichide

consumate respectând

regimul impus.

Am explorat gusturile și

obiceiurile pacientului și i-

am spus să consume

alimente ușor digerabile.

Se suplimentează necesarul

de lichide cu 1000 ml /zi,

repartizate astfel: la fiecare

3 ore câte 200 ml de

ceaiuri, sucuri neacidulate,

compot.

Am lăsat pacientul să

aleagă alimentele după

gusturile sale, respectând

contraindicațiile regimului.

Am suplimentat necesarul

de calorii cu 1000 cal / zi

Durere abdominală manifestată

prin grimase, gemete, facies

crispat.

Pacientul să nu mai

prezinte durere

abdominală, în

următoarele 3 ore

Am așezat pacientul în

poziție antalgică: decubit

dorsal cu picioarele flectate

sau decubit lateral cu

picioarele flecatate pe

abdomen.

Am ajutat pacientul să-și

diminueze durerile

abdominale,

administrându-i o fiolă de

Algocalmin la indicația

medicului.

Durerile pacientului s-

au diminuat în urma

aplicării tratamentului.

03.0

3

Anxietate datorită amenințării

fizice prin investigațiile ce


prezinte anxietate și să

Am explicat pacientului că

toate măsurile care au fost

Pacientul și-a diminuat

anxietatea cu privire la

urmează a fi făcute. fie informat cu privire

la investigațiile ce

urmează a-i fi făcute

în următoarele 12 ore.

luate sunt în favoarea lui,

că nu are de ce să se teamă

deoarece aceste investigații

se efectuează în vederea

punerii unui diagnostic cât

mai repede și cât mai

concret.

Am asigurat pacientului

repausul la pat. Am

pregătit pacientul în

vederea examenului

colonoscopic, explicându-i

în ceea ce constă și anume:

că trebuie să consume până

a doua zi 4 litri de apă în

care se adaugă o substanță

praf, numită Fortrans.

Am învățat pacientul cum

să consume acest amestec

și i-am spus că nu are voie

să consume altceva până în

momentul în care i se va

face colonoscopia.

investigații și a

cooperat cu echipa

medicală.

A respectat indicațiile

în vederea efectuării

colonoscopiei,

neconsumând

alimente, ci doar

amestecul de apă cu

Fortrans.

Diminuarea, interesului pentru

mișcare din cauza afecțiunii

organice manifestată prin stări

de imobilitate.

Pacientul să se

mobilizeze execu-tând

mișcări ușoare și să

meargă prin salon sau

pe hol.

Am explicat pacientului că

imobilitatea nu face altceva

decât sa-i amplifice starea

de anxietate și că poate să

aibă complicații

pulmonare, cardio-

vasculare.

Pacientul a ascultat

indicațiile și execută

mișcări și mici

plimbări prin salon.

Dificultate în a se odihni, din

cauza durerilor abdominale și

Pacientul să doarmă,

liniștit, timp de 8 ore

Am întocmit cu pacientul Durerile abdominale s-

au diminuat în urma

anxietății, manifestată prin

somn agitat, superficial.

pe noapte, fără

întrerupere, în

următoarele 48 de ore.

Pacientul să-și

diminueze durerile

abdominale și

anxietatea.

un programc de odihnă.

Am administrat la indicația

medicului o fiolă de

Diazepam i.m. înainte de

culcare cu 2 ore.

I-am administrat

pacientului o fiolă de

Algocalmin

i.m. la indicația medicului,

pentru diminuarea

durerilor abdominale.

Am identificat împreună cu

pacientul cauzele anxietății

și am încercat să-i

diminuez temerile cu

privire la boala sa.

tratamentului aplicat,

iar pacientul având un

somn liniștitor, fără

întreruperi de 8 ore pe

noapte.

4.03 Stare de disconfort manifestată

prin fața palidă și ochi

încercănat!

Pacientul să-și

diminueze semnele de

oboseală și să aibă o

stare de bine.

Am asigurat un climat de

calm si de securitate. Am

ajutat pacientul sa fie

increzator in propriile forte

explicandu-i cu blandete ca

nu are de ce sa se teama si

sa aiba incredere in echipa

medicala

Pacientul si-a diminuat

starea de disconfort,

precum si temerile pe

care le avea, avand

incredere in personalul

medical.

08.0

3

Durere din cauza plăgii

abdominale, manifestată prin

plâns și facies crispat.

Pacientul să

beneficieze de

siguranța psihologică

pentru

Am ajutat bolnavul să stea

cu picioarele flectate, cu 0

pernă sub regiunea

poplitee, pentru că

musculatura abdominală să

Pacientul comunică cu

echipa medicală,

familia și colegii de

salon, prezentând

ameliorarea stării de

înlăturarea stării de

anxietate în

următoarele 2 zile

nu fie contractată,

reducând astfel durerile

produse de plaga

operatorie. Am sfătuit

pacientul să comunice cu

echipa medicală și familia

și am încurajat familia să

comunice cu pacientul,

pentru a menține un climat

de optimism.

Am administrat medicația

antalgică 1 fiolă de

Aspegic.

anxietate

Diaforeza din cauza

anxietății legată de evoluția

plăgii operatorii,

manifestată prin transpirații și

tegumente umede


prezinte transpirații

abundente în

următoarele 24 h

Am efectuat toaleta pe

regiuni a bolnavului, am

schimbat lenjeria de corp și

de pat. Am asigurat 0

temperatură

corespunzătoare în salon.

Am administrat tratamentul

medicamentos.

Pacientul nu mai

transpiră abundent și

se simte curat și mai

liniștit.

Dificultate în a respira, datorită

intervenției chirurgicale,

manifestată prin modificarea

amplitudinii respirației,

tahipnee

Pacientul sa respire

normal, să aibă un

ritm respirator regulat,

să-și diminueze

tahipneea în decurs de

2h

Am ajutat pacientul să


respiratorii, să aibă poziții

adecvate și să își schimbe

poziția din două în două

ore. Am observat culoarea


tegumentelor și le-am notat

în foaia de observație. Am

umezit aerul din încăpere

cu apă alcoolizată. Am


După două ore,

pacientul respiră mai

liniștit, prezintă

tegumente și mucoase

mai puțin palide.

Tahipneea s-a


T.A., pulsul, respirația,

temperatura.

Eliminare urinară insuficientă,

din cauza intervenției

chirurgicale, manifestată prin

absența micțiunilor spontane

Asigurarea unei

eliminări normale în

raport cu cantitatea de

lichide ingerate și

administrate

parenteral; prevenirea

infecției urinare, în 10

ore

Am verificat

permeabilitatea sondei

urinare introduse înaintea

efectuării operației și am

urmărit evitarea cudării

acesteia. Am încercat

stimularea micțiunilor,

astfel: am pus comprese

calde pe regiunea pubiană,

am introdus bazinetul cald

sub bolnav, am dat drumul

apei la chiuvetă.

Pentru prevenirea infecției

urinare am efectuat

manevre sterile. După

îndepărtarea sondei urinare

se verifică golirea vezicii

urinare din patru în patru

ore, în condițiile unui aport

de lichide ingerate. Se

observă dacă apar semne

de infecție

După șase ore, sonda

urinară este

permeabilă, necudată.

După îndepartarea

sondei urinare se

elimină 200 de ml de

urină. Nu au apărut

semne de infecție

urinară.

9.03 Dificultate în a dormi și a se

odihni din cauza durerilor

provocate de actul chirurgical,

manifestate prin ore de somn

insuficiente, somn agitat

Pacientul să

beneficieze de un

somn corespunzător

cantitativ și calitativ,

de 8 h pe noapte fără

întreru-pere, în timp

de o zi

Am instruit pacientul să

practice tehnici de relaxare,

exerciții respiratorii cu 30

min. înainte de culcare.

Am aerisit salonul, am

schimbat lenjeria de pat și

de corp, i-am oferit

pacientului o cană cu lapte

cald. Am aplicat

Pacientul are un somn

liniștit fără întrerupere

cu o durată de

aproximativ șapte ore

și jumătate.

tratamentul medicamentos

la indicația medicului.

ANALIZE MEDICALE:

02.08.2013:HLG- 10,57 g %, Limfoplasmocite-1,V.S.H –l h -70mm,și la 2h-130mm

03.08.2013:HLG-11.62 g%,VDRL-negativ,uree-0.35g%

TRATAMENT ADMINISTRAT

10.03.2014: Glucoză 10 % 1500 ml.Ser fiziologic 1000 ml ,Ampicilina 3 g,Piafen l

f,Algocalmin l f..

11.03.2014: Diazepam l cp,Glucoză 10 % 1500 ml,Ser fiziologic 1000 ml,Ampicilina 3

g ,Mialgin l f.

12.03.2014: Glucoză 10 % 1500 ml,Ser fiziologic 1000 ml,Ampicilina 3 g,Piafen l

f,Algocalmin l f.

În data de 12.03.2014 pacientului i se face externarea.

CAZUL 3

Date de identificare:

Nume și prenume: N.I.

Vârsta: 41 ani

Sexul: femeiesc

Domiciliul: Craiova județul Dolj

Elemente fizice: Grupa sanguină: A II, Rh pozitiv.

Greutatea: 60 kg,înălțimea 1.70 m

Diagnostic la internare: Tumora sigmoidiană

Diagnostic la externare Neoplasm de joncțiune rectosigmoidiană stadiul III (T3, NI, M0).

Ocluzie intestinală cronică.

Motivele internarii: dureri abdominale predominante în flancul drept, amețeli, greață,

astenie fizică, scădere ponderală, tulburări de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.

Istoricul bolii: Pacientă în vârstă de 41 de ani se internează în clinica de chirurgie prin

transfer din secția Medicală II, unde s-a diagnosticat un „proces vegetant sigmoidian”, cu

recomandarea de intervenție chirurgicală. Boala a debutat de aproximativ 4 luni cu dureri

abdominale difuze în fosa iliacă stângă și flancul stâng, balonări abdominale postprandiale,

rectoragii, scădere ponderală importantă 25 de kg în 4 luni.

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: menarhă la 14 ani; ciclu menstrual regulat,nasteri: 2,avorturi: 2,nu

are alte antecedente patologice

Nationalitatea: română

Religia: creștin-ortodoxă

Factori de risc privind modul de viață: nu consumă alcool, cafea; nu fumează.


· Starea generală: ușor alterată.


Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporo-spațial.

Sistemul muscular: bine reprezentat, contracție musculară prezentă.

· Aparat respirator: sonoritate pulmonară, murmurul vezicular prezent, torace normal

conformat.


pulsatile, T.A.= 110 / 70 mm Hg, P = 65 p / min, R = 19 r / min.

· Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice, loja renală liberă, rinichi nepalpabili; pacienta

prezintă ciclu menstrual regulat.


dureros la palpare în fosa iliaca stângă și flancul stâng, balonat.



1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulatțe: nealterată.

aparat respirator integru morfo – funcțional;

respirație ritmică, amplă, profundă, de tip costal superior;

frecvența respirației este de 19 r/min;

puls 65 p/min;

T.A. max =110 mmHg ; T.A. min = 70 mmHg;

nu prezintă zgomote respiratorii;

ambele hemitorace prezintă aceeași mișcare de ridicare și coborâre în timpul

inspirației și expirației;

mucoasa respiratorie este umedă, cu secreții reduse, transparente;

tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile.

2. Nevoia de a bea și a mânca: ușor alterată

pacienta prezintă dentiție bună, mucoasă bucală roz și umedă, limba roz;

reflexul de deglutiție este prezent, masticația este ușoară.

alimentație inadecvată prin deficit din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestată

prin scădere ponderală, consum redus de alimente și lichide;

inapetența din cauza durerii și a anxietății manifestată prin scădere ponderală,inițial

având o greutate de 80 de kg, iar în decurs de patru luni, a scăzut circa 22 Kg, în

prima lună scăzând cinci kg, apoi în cea de-a doua cinci, în cea de-a treia cinci, iar în

ultima lună șapte Kg;

dacă înainte de manifestările enunțate mai sus, pacienta nu avea preferințe culinare,

acum nu mai poate consuma alimente care sunt greu digerabile și produc balonare

cum ar fi: condimente, fasole, mazăre, varză, mere, banane;

-consumă în jur de 2000 ml de lichide pe zi.

3. Nevoia de a elimina: alterată

-pacienta prezintă micțiuni fiziologice, 4-5 pe zi;

-urina are culoare galben deschis până la galben inchis, de aspect normal= clar;

-mirosul este de urină proaspătă (de bulion);

-reacția este acidă, cu pH-ul 5; densitatea =1025;

-diureza 1700 ml;

-modificarea tranzitului intestinal din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestată

prin rectoragie și scaune cu sânge, dureri în fosa iliacă stângă și flancul stâng;

-mirosul este fetid;

-balonare postprandială din cauza acumulării de gaze în intestin și absorbției lor

insuficiente.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură: nealterată

aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;

sistemul muscular integru;

diminuarea interesului pentru mișcare din cauza afecțiunii organice manifestată prin

menținerea timp îndelungat a unei stări de imobilitate.


dificultate în a adormi din cauza tensiunii psihice continue manifestată prin somn agitat,

întrerupt;

somnul este insuficient cantitativ și calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore

puține de somn și treziri sau perioade de veghe în timpul nopții, fața palidă, ochi încercănati.


pacienta se poate îmbrăca și dezbrăca singură;

hainele sunt alese cu gust și decență, adecvate climatului și locației;

veșmintele sunt alese conform taliei și staturii pacientei.


temperatura corpului este în limite normale: 37° C;

tegumentele sunt roz, calduțe;

temperatura mediului ambiant este cuprinsă între 18 - 25° C;

transpirație minimă;

8. Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele și mucoasele: nealterată.

pacienta iși poate efectua singură toaleta corporală;

pielea este curată, netedă, catifelată;

urechile sunt de conformație normală, curate;

mucoasa bucală este umedă;

are unghii curate, tăiate scurt;

își efectuează singură toaleta bucală;


salonul în care se află pacienta este bine aerisit, temperatura ambiantă este de 18- 25° C,

umiditatea între 30% - 60%;

anxietate datorită amenințării fizice prin investigațiile ce urmează a fi făcute;

fatigabilitate manifestată prin slăbire fizică, adinamie, lipsă de forță;

frica din cauza anxietății manifestată prin facies crispat, grimase, imobilitate.


pacienta poate comunica verbal și nonverbal, este receptivă la întrebările echipei

medicale;

funcționarea adecvată a organelor de simț: acuitate auditiva și vizuală, sensibilitate

tactilă, sensibilitate gustativă și a mirosului;

este interesată de boala sa, vrea să știe cât mai multe;

isi exprima clar ideile, dorintele, emoțiile

11. Nevoia de a practica religia: nealterată

pacienta este de religie creștin-ortodoxă, participă la slujbele bisericești și are încredere în

Dumnezeu;

pacienta este conștientă de ceea ce se întâmplă și acționează conform propriilor

convingeri.


pacienta își acceptă starea nouă în care se găsește;

pacienta poate depăși anumite momente critice;

vrea să revină în mijlocul familiei, sănătoasă, să fie împreună cu soțul și copiii, pe care-i

iubește și să aibă grijă de nepoțelul pe care 1-a crescut de când era mic.

13. Nevoia de a învăța: nealterată

pacienta este conștientă de necesitatea formării unei noi atitudini și deprinderi corecte în

vederea obținerii unei stări de bine;

prezintă interes față de toate informațiile și materialele care descriu boala sa


pacienta este interesată de ceea ce se petrece în jurul său, este activă și participă la

activități;

prezintă interes față de activitățile curente ale vieții.

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE:

Obiective globale:

· pacienta sî ințeleagă importanța spitalizării;

· să revină la nivelul optim de sănătate;

· să aibă stabilit diagnosticul cu certitudine și să fie de acord cu tratamentul medical pentru

recăpătarea independenței funcționale.


· să înțeleagă importanța examenelor clinice și de laborator pentru stabilirea diagnosticului;la

sfârșitul spitalizării, să fie capabilă să-și recapete independența față de nevoile afectate;

· să aibă încredere în personalul medical;



· să revină la un tranzit intestinal normal;

· să nu mai aibă dureri abdominale;

· să nu mai prezinte rectoragie;

· să fie echilibrată nutrițional și hidro-electrolitic pentru a nu mai scădea în greutate;

· să-și recapete interesul pentru mișcare;

· să nu mai prezinte insomnii, să poată adormi mai ușor și să aibă un somn odihnitor;

· să-și diminueze anxietatea.

PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI PE 5 ZILE

Data Diagnostic de

nursing

Obiective Interventii Evaluare

1 2 3 4 5

12.0

3

Modificarea

tranzitului intestinal

din cauza tumorii

sigmoidiene

manifestată prin

rectoragie, scaune cu

sânge, dureri în fosa.

iliaca stanga și flancul

stâng, balonare

postprandiala.

Pacienta să fie pregătită

în vederea intervenției

chirurgicale. Pacienta

să revină la un trazit

intestinal normal în

urmatoarele două zile.

Am pregătit bolnava

pentru: - recoltarea

analizelor de sange

pentru examene de

laborator (HLG,

hematocrit, ureea

sanguină și glicemie,

VSH,TS, TC, timp

Howell, timp Quick,

examen de urină,

examen radiologie

toracic, EKG) Am

învățat pacienta să nu

mai consume alimente

greu digerabile cum ar

fi: fasole, varza,

condimente, banane,

mere, precum si lichide

acidulate. Sa consume

compoturi, ceaiuri, apă

plată. I-am spus

pacientei să facă mici

Pacienta a cooperat cu

echipa medicală și a

executat toate indicațiile

medicului și ale mele în

vederea efectuării tuturor

analizelor și a explorărilor.

Nu a mai consumat

alimente greu digerabile și

care produc balonare. Și-a

anunțat familia să-i aducă

doar alimentele permise de

regimul impus de medic,

adica supe si mancaruri

usoare, apa plata, ceaiuri si

compoturi. Si-a diminuat

senzatia de balonare,

mergand la toaleta, pentru

a elimina gazele acumulate

în intestin.

plimbări și exerciții

ușoare de flexie și

extensie a mâinilor și

picioarelor pentru a avea

un tranzit cât mai bun și

pentru evitarea

meteorismului

abdominal. Pentru

diminuarea balonărilor,

am învățat pacienta să

meargă la toaletă pentru

a elimina gazele din

intestin - am dat

preventiv un comprimat

de cărbune animal, la

indicația medicului.

Alimentație

inadecvată prin deficit

din cauza tumorii

sigmoidiene

manifestată prin

inapetență, scădere

ponderală, consum

redus de alimente și

lichide.

Bolnava să fie

echilibrată nutrițional și

hidro-electrolitic în

următoarele două zile.


alimentară ținând cont

de starea în repaus a

pacientei și la indicația

medicului, am

suplimentat necesarul de

calorii cu 1000 cal/zi.

Mesele au fost

repartizate, astfel încât,

să acopere deficitul de

alimente, care au dus la

o scădere importantă în

greutate, mesele fiind

repartizate în număr de

5 pe zi la interval de trei

ore, cum ar fi:ora 8, 11,

14, 17, 20. Alimentația a

fost compusă în special

Pacienta a mărit cantitatea

de lichide consumate,

respectând regimul impus,

consumând 2500 ml de

lichide pe zi, și prezintă

tegumente umede, elastice.

A respectat progra-mul

meselor, consumând

alimentele care i-au fost

recomandate. A mers

împreună cu mine și am

cântărit-o, observând o

ușoară creștere în greutate

de 0,500 kg în prima zi.

din: supe, lactate, ouă,

făinoase, piureuri de

legume.

Am calculat zilnic

bilanțul hidric:

intrări -

1600 ml / zi

ieșiri - 1300

ml / zi

Se suplimentează

necesarul de lichide cu

1000 ml /

zi, repartizate astfel: la

fiecare 3 ore câte 200 ml

de ceaiuri, sucuri

neacidulate, compot.

Am lăsat pacienta să

aleagă alimentele după

gusturile sale,

respectând

contraindicațiile

regimului. Am cântărit

zilnic bolnava, plecând

de la 60 de kg, în prima

zi luând în greutate

0,500 kg.

Diminuarea interesului

pentru mișcare din

cauza afecțiunii

Pacienta să execute

mișcări ușoare prin

salon pentru prevenirea


imobilitatea nu face

altceva decât să-i

Pacienta a fost receptivă la

indicațiile mele.

organice manifestată

prin menținerea, timp

îndelungată. unei stări

de imobilitate

trombozelor, a

complicațiilor

pulmonare, în

următoarele 12 ore

amplifice starea de

anxietate și că poate să

aibă complicații

pulmonare, cardio-

vasculare.Am ajutat

pacienta să se deplaseze

prin salon, am

determinat-o să practice

exerciții de flexie și

extensie ale membrelor,

în limita toleranței timp

de zece minute de trei-

patru ori pe zi.

A executat mișcări ușoare

pentru a evita complicațiile

ulterioare.

13.0

3

Dificultate în a se

odihni, din.cauza

durerilor abdominale

și anxietății,

manifestată prin

oboseală și somn

întrerupt.

Pacienta să doarmă,

liniștit, timp de 8 ore pe

noapte, fără

întrerupere, în

urmatoarele 48 de ore.

Pacienta să-și

diminueze durerile

abdominale și

anxietatea

Am intocmit cu pacienta

un program

corespunzător de

odihnă, 2 ore de odihnă

după masa de prânz și 8

ore noaptea.

Am administrat la

indicația medicului o

fiolă de Diazepam i.m.

înainte de culcare cu 2

ore. I-am administrat

pacientei o fiolă de

Algocalmin i.m. la

indicația medicului,

pentru diminuarea

durerilor abdominale.

Am identificat împreună

cu pacienta cauzele

anxietății și am încercat

Durerile abdominale s-au

diminuat în urma

tratamentului aplicat, iar

pacienta a avut un somn

liniștitor, fără întreruperi

de 8 ore pe noapte.

să-i diminuez temerile

cu privire la boala sa.

Anxietate din cauza

intervenției

chirurgicale ce

urmează a fi făcută.

Să-și diminueze

anxietatea și să aibă

informații despre boală

sa și măsurile de

prevenire a

complicațiilor.

Am explicat pacientei

cum să-și păstreze

repausul fizic și psihic.

Am favorizat un climat

de liniște și securitate,

prin aerisirea salonului,

informând-o cu privire

la intervenția

chirurgicală.


anxietatea, a ascultat cu

atenție explicațiile pe care i

le-am dat și așteaptă

intervenția chirurgicală.

Balonare

postprandială din

cauza, acumulării de

gaze în intestin și

absorbției lor

insuficiente.

Pacienta să nu mai

prezinte balonări în

următoarele 2 zile.

Pacienta nu mai

consumă alimente,

deoarece trebuie să

respecte regimul impus

preoperator. Să respecte

indicațiile medicale. I se

administrează ulei de

ricin ceea ce poate ajuta

substanțial evacuarea.

Am educat pacienta să

execute exerciții fizice

pentru a avea un tranzit

cât mai bun și pentru

evitarea meteorismului

abdominal.

Ca urmare a regimului

impus, pacientei i s-a

diminuat senzația de

balonare postprandială.

Anxietate din cauza

necunoașterii

diagnosticului

manifestată prin

neliniște.

Să-și diminueze

anxietatea. Pacienta să

aibă informații despre

posibila sa boală și

măsurile de prevenire a

complicațiilor în decurs

Am discutat cu pacienta

despre semnele bolii

sale, despre rolul

investigațiilor, despre

eficiența echipei

medicale. I-am spus că



atenție explicațiile pe care i


examenul ce urmează a-i fi

efectuat. în urma efectuării

de trei ore. până la aflarea

diagnosticului cu

certitudine, nu trebuie să

fie panicată și

neliniștită, deoarece

echipa medicală este

foarte bine pregătită, are

multa experienta, iar

investigația care

urmează a-i fi făcută,

respectiv colonoscopia,

ne va da detalii sigure

despre boală. Pentru că

a aflat de suspiciunea de

cancer, am încercat să-i

intăresc convingerea că

această boală nu este

sinonimă cu moartea sau

cu izolarea socială.

colonoscopiei, s-a pus

diagnosticul de neoplasm

de joncțiune

rectosigmoidiană L-L

stadiul III și s-a dat

recomandarea de

intervenție chirurgicală.

14.0

3

Posibila infecție din

cauza tumorii

sigmoidiene

manifestată prin

adinamie, amețeală.

Pacienta să nu prezinte

infecție din cauza

tumorii sigmoidiene

Am administrat

pacientei antibiotice la

indicația medicului,

pentru prevenirea

infecției.

Pacienta primește

medicația conform

prescripției medicale.

Anxietate din cauza

intervenției

chirurgicale ce

urmează a fi făcută.

Să-și diminueze

anxietatea. Pacienta să

aibă informații despre

boala sa și măsurile de

prevenire a

complicațiilor

Am explicat pacientei

cum să-și păstreze

repausul fizic și psihic.

Am favorizat un climat

de liniște și securitate,

prin aerisirea salonului,

informând-o cu privire

la intervenția

chirurgicală.



atentie explicațiile pe care i


intervenția chirurgicală

urmează a-i fi efectuată.

18.0

3

Dificultate în a

respira, datorită

intervenției

chirurgicale,

manifestată prin

modificarea

amplitudinii

respirației, tahipnee

Pacienta să respire fără

dificultate, să aibă un

ritm respiratoriu

regulat,, de 20 respirații

/ min, să-și diminueze

tahipneea în decurs de

trei ore



respiratorii, să aibă

poziții adecvate și să își

schimbe poziția din

două în două ore. Am

observat culoarea


tegumentelor și le-am

notat în foaia de

observație. Am umezit

aerul din încăpere cu

apă alcoolizată. Am


T.A., pulsul, respirația,

temperatura.

După doua ore, pacienta

respiră mai liniștit, prezintă

tegumente și mucoase mai

puțin palide. Tahipneea s-a


Durere din cauza

plăgii abdominale,

manifestată prin plâns

și facies crispat

Pacienta să beneficieze

de siguranța

psihologică pentru

înlăturarea stării de

anxietate în

următoarele două zile

Am sfătuit pacienta să

comunice cu echipa

medicală și familia și

am încurajat familia să

comunice cu pacienta,

pentru a menține un

climat de optimism

Pacienta comunică cu

echipa medicală, familia și

colegele de salon,

prezentând ameliorarea

stării de anxietate

Eliminare urinară

insuficientă, din

cauza, intervenției

chirurgicale,

manifestată prin

absența micțiunilor

spontane

Asigurarea unei

eliminări normale în

raport cu cantitatea de

lichide ingerate și

administrate parenteral;

prevenirea infecției

urinare, în 1.2 ore

Am verificat

permeabilitatea sondei

urinare introduse

înaintea efectuării

operației și am urmărit

evitarea cudării acesteia.

Am încercat stimularea

micțiunilor, astfel:

am pus comprese calde

După șase ore, sonda

urinară este permeabilă,

necudată. Dupa

îndepărtarea sondei urinare

se elimină 150 de ml de

urină. Nu au apărut semne

de infecție urinară.

pe regiunea pubiană

am introdus bazinetul

cald sub bolnavă

am dat drumul apei la

chiuvetă.

Pentru prevenirea

infecției urinare am

efectuat manevre sterile.

După îndepărtarea

sondei urinare se

verifică golirea vezicii

urinare din patru în

patru ore, în condițiile

unui aport de lichide

ingerate. Se observă

dacă apar semne de

infecție

19.0

3

Alimentație

insuficientă cantitativ

și calitativ datorită

intervenției

chirurgicale,

manifestată prin

hidratare și ingestie de

alimente în cantitate

insuficientă din cauza

regimului postoperator

Pacienta sa fie

echilibrată

hidroelectrolitic și

nutrițional la un nivel

optim și să prezinte

mucoase umede în

termen de 24 ore

În prima zi după

operație am administrat

pacientei alimentație

parenterală, instituind

perfuzii cu glucoză 10%

1500 ml și ser fiziologic

1000 ml. Am efectuat

bilanțul hidro-

electrolitic și am urmărit

diureza.

Alimentația per os

constă în administrare

de ceai neindulcit,

Pacienta este echilibrată

hidro-electrolitic; fluidele

administrate parenteral au

fost monitorizate și

înregistrate. Prezintă

mucoase umede.

zeama de compot, supe

strecurate, apă plată,

aproximativ 200 ml din

2 în 2 ore, administrate

în cantități mici, cu

lingurița.

Dificultate de a se

mobiliza din cauza

intervenției

chirurgicale,

manifestată prin

imobilitate și durere la

nivelul plăgii

abdominale.

Pacienta să aibă o

postură adecvată și

nedureroasă, tonusul

muscular prezent și să-

și mențină celelalte

nevoi fundamentale

satisfăcute în 2 zile

Am schimbat poziția

bolnavei din două în

două ore, am masat

regiunile predispuse la

escare și pentru

prevenirea măririi

presiunii

intraabdominale. Am

ajutat pacienta să

efectueze exerciții fizice

din trei în trei ore. Am

ajutat pacienta la

satisfacerea nevoilor

fiziologice ale

organismului. La

indicația medicului, am

aplicat tratamentul

pentru diminuarea

durerilor.

Pacienta prezintă o postură

normală și puțin dureroasă,

la sfârșitul celei de-a doua

zile de la operație.

S-a efectuat masaj la

membrele inferioare, iar

poziția a fost schimbată din

două în două ore.

Comunicare ineficace

la nivel afectiv din

cauza neadaptării la

noua situație,

manifestatp prin facies

plâns și închidere în

sine.

Pacienta să se adapteze

la noua situație și cu

traumă determinată de

operație, să prezinte

încredere în sine și în

cei din jur pentru a face

față situației existente

în 12 de ore.


înțeleagă că depresia,

îngrijorarea, sentimentul

de neputință, sunt

normale și de așteptat.

Am comunicat cu

familia pacientei pentru

a înțelege că pacienta

Familia si prietenii au

ajutat la determinarea

pacientei să înțeleagă și să

accepte situația prin care

trece, să aprecieze pozitiv

intervenția pe care a

suportat-o și să comunice

normal cu cei din jur.

are nevoie de un suport

emoțional și moral

suplimentar, din partea

aparținătorilor.

ANALIZE MEDICALE:

13.03.2014:Hemoglobină-11.62g%, Neutrofile segmentare-59%

14.03.2014: V.S.H –l h-65mm, Urocultură-negativă

18.03.2014:Hemoglobină-11.62g%

TRATAMENT

12.03.2014: Cărbune animal;Diazepam 1 f,Algocalmin l f.

13.03.2014: Piafen 1 f ,Fortrans 4 plicuri (1 cutie).

15.03.2014: Manitol 10%, 1500 ml,Penicilină 8.000.000 /zi,Kanamicină,NaCl 10%, 1500

ml,Glucoza 5% 1500 ml.

16.03.2014: Fentanil 1 f,Pavulon l 1 f,Panchetamină l f,Voluven 1 f,Lysthenon 1 f,Dormicum

1 f

VII. CONCLUZII

Date post:	15-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	ichimoaea-alex-si-andreea
View:	147 times
Download:	35 times

Lucrare originala

Documents