UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCUREŞTIMANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABIL AL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

LUCRARE DE DISERTAŢIE

AUDITUL PUBLIC INTERNPRIVIND SALARIZAREA PERSONALULUI LA CASA DE PENSII

XXXX----XXXX

Autor:)

Îndrumător ştiinţific Prof.univ.dr.xxxxxxxxxxx

Xxxx----xxxx,

2010

CUPRINS

CAPITOLUL I- CONCEPTUL DE AUDIT

1.1 AUDITUL EXTERN

1.2 AUDITUL INTERN

1.3 DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND AUDITUL

CAPITOLUL II- AUDITUL PUBLIC INTERN

2.1 . ROLUL AUDITULUI

2.2. OBIECTIVELE ŞI SFERA DE ACTIVITATE

2.3. ORGANIZAREA ŞI ATRIBUŢIILE STRUCTURILOR DE AUDIT

2.4. ATRIBUŢIILE STRUCTURILOR DE AUDIT INTERN

2.5. DREPTURILE SPECIFICE AUDITORILOR INTERNI

2.6. TIPURI DE AUDIT

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ : DERULAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN PRIVIND SALARIZAREA PERSONALULUI CASEI DE PENSII XXXX----XXXX

3.1. PREZENTAREA INSTITUŢIEI

3.2. ATRIBUŢIILE GENERALE ALE CASEI JUDEŢENE DE PENSII

3.3. RAPORTUL DE AUDIT

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2

CAPITOLUL I.

CONCEPTUL DE AUDIT

Auditul reprezinta examinarea de catre o persoana competenta si independenta a fidelitatii

inregistrarilor contabile, financiare si fiscale, a probitatii si credibilitatii tranzactiilor economice.

Obiectul auditului a evoluat de la o corectare specifica a fraudelor in documentele contabile pana la

o apreciere globala de fidelitate a rapoartelor emise de o entitate economica si o analiza critica a

procedurilor si structurilor acestora.

Auditul reprezinta procesul desfasurat de personae fizice sau juridice legal abilitate, numite

auditori,prin care se analizeaza si se evalueaza, in mod professional,informatii legate de o anumita

entitate,utilizind tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi,numite probe de audit,pe

baza carora auditorii emit un document, numit raport de audit,o opinie responsabila si

independenta,prin apelarea la criterii de evaluare care rezulta din reglementarile legale sau din buna

practica recunoscuta unanim in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea auditata.

Prin audit se intelege:

examinare profesionista a unei informatii in vederea expunerii unei opinii

responsabile si independente,prin raportarea la un criteriu sau standard;

cercetare in scopul de a produce o judecata motivate si independenta, cu referinte

la normele de evaluare,in vederea aprecierii fiabilitatii ori eficacitatii sistemelor

si procedurilor unei entitati economice;

un examen obiectiv al unui element cu scopul de a exprima o opinie sau de a

obtine o concluzie asupra obiectului auditului.

Pentru abordarea unitară a auditului, sunt utilizate mai multe standarde:

Standardele de Audit IFAC - International Federation of Accountant (Federatia

Internationala a Contabililor);

Standardele de Audit INTOSAI ;

Liniile directoare ale UE pentru aplicarea Standardelor de Audit INTOSAI;

Standardele Naţionale de Audit (Camera Auditorilor din România a hotărât asimilarea

Standardelor de Audit IFAC - International Federation of Accountant ).

Standardele de audit sunt grupate pe clase şi stabilesc cadrul general pentru audit. Acestea

includ:

Planificarea, controlul şi ţinerea evidenţei . Auditorul trebuie să planifice, să controleze

şi să ţină evidenţa activităţii sale în mod corespunzător.

3

Sistemele de contabilitate şi controlul intern . Auditorul ar trebui să evalueze sistemul

de înregistrare şi procesare a tranzacţiilor entităţii auditate şi să evalueze dacă acesta

este potrivit pentru a fi folosit ca bază pentru elaborarea situaţiilor financiare. Aceasta

va ajuta la planificarea activităţii de audit şi la realizarea efectivă a procedurilor de

audit. Dacă auditorul decide că se poate baza pe controalele interne, trebuie să

evalueze aceste controale şi să efectueze teste de conformitate asupra lor.

Probele de audit . Auditorul trebuie să obţină suficiente probe de audit pentru a-i

permite să tragă concluzii rezonabile pe baza lor.

Raportarea . Raportul de audit trebuie să cuprindă o exprimare clară a opiniei pe baza

evaluării concluziilor trase conform probelor obţinute în cursul auditului.

Din anul 1999, in economia romaneasca este introdus prin lege auditul intern pentru

entitatile publice.

Conturarea auditului intern a impus definirea si a auditului extern.

1.1. Auditul extern

Auditul extern in Romania a fost organizat si restructurat in mai multe rinduri ,in prezent

fiind realizat de urmatoarele structuri:

expertize contabile,asigurate de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor

Autorizati din Romania- CECCAR;

auditul financiar,oferit de Camera Auditorilor Financiari din Romania – CAFR;

auditul performantei,realizat de Curtea de Conturi a Romaniei,concomitant cu

controalele effectuate in sectorul public;

auditul financiar-fiscal,efectuat de firmele de consultanta romanesti si internationale

recunoscute in domeniu.

Auditul extern este exercitat de o structură sau de o persoană care este organizată în afara

structurii organizatorice a instituţiei publice auditate.

La instituţiile publice auditul extern este exercitat de către Curtea de Conturi a României, în

baza prevederilor Legii nr. 94/1992, republicată în MO nr. 116/16 martie 2000.

1.2. Auditul intern

Auditul intern este:

un control intern de atestare sau certificare a documentelor financiar-contabile care nu se

confunda cu notiunea de control intern al unitatii patrimoniale;

4

activitate independenta de apreciere,pentru conducerea unitatii patrimoniale,prin examinarea

operatiilor contabile,financiare si altele privind ansamblul serviciilor;

un control de natura manageriala care opereaza prin masurarea si aprecierea calitatii altor

actiuni de control;

un control de evaluare a sarcinilor,de conformitate a inregistrarilor contabile, rapoartelor,

elementelor de activ,capitalurilor si rezultatelor;

activitatea de evaluare organizata in cadrul unei entitati sub forma unui serviciu (standarde).

1.3. Delimitări conceptuale privind auditul

Raportul dintre auditul intern şi auditul extern la instituţiile publice

Auditul intern este exercitat de o structură specializată, organizată în condiţiile legii la

nivelul instituţiei publice în cauză sau, după caz, de instituţia publică ierarhic superioară, structură

subordonată conducătorului instituţiei publice în care este organizat.

Auditul extern este exercitat de o structură sau de o persoană care este organizată în afara

structurii organizatorice a instituţiei publice auditate.

La instituţiile publice auditul extern este exercitat de către Curtea de Conturi a României, în

baza prevederilor Legii nr. 94/1992, republicată în MO nr. 116/16 martie 2000.

Observaţii:

În mod sigur auditorii interni şi externi au în comun grija pentru exactitatea contabilităţii

generale, dar această grijă trebuie nuanţată în sensul că auditorii externi sunt interesaţi de rezultatele

anuale, de ansamblu, în timp ce auditorii interni sunt interesaţi şi de rezultatele intermediare ale

gestiunii curente.

Controlul contabilităţii generale pretinde în orice caz utilizarea unui anumit număr de tehnici

comune cum ar fi analiza controlului intern (cu ajutorul diagramelor de circulaţie a documentelor,

de exemplu) sondaje statistice, cererile de confirmare directă a terţilor (bănci, clienţi, furnizori).

Detaliile privind controalele sunt consemnate pentru auditorii interni sau externi, în dosarele

de muncă, permanente sau anuale, care prezintă structuri analoge.

Între cele două tipuri de auditori trebuie să se instaureze o colaborare strânsă în ceea ce

priveşte contabilitatea generală în vederea:

- armonizării planurilor de muncă a fiecărui tip de auditori;

- schimburilor de dosare şi rapoarte.

Controalele auditorilor interni nu absolvă auditorii externi de responsabilitatea pe care

aceştia o au faţă de acţionari, proprietari, în cazul instituţiilor publice - statul. În timp ce auditorii

externi sunt mandataţi de către acţionari pentru a controla "regularitatea şi sinceritatea" conturilor,

5

auditorii interni depind ierarhic de conducerea unităţii. Această diferenţă antrenează numeroase

consecinţe:

În ceea ce priveşte cadrul de referinţă, auditorii externi iau ca bază de referinţă principiile

contabile general admise, iar auditorii interni iau ca bază de referinţă procedurile contabile şi

administrative obişnuite ale unităţii;

În ceea ce priveşte câmpul de acţiune, controlul auditorilor externi se referă în special la

rezultatele contabilităţii generale asupra anumitor informaţii solicitate prin lege. Auditorii interni

din contră, îşi stabilesc câmpul de acţiune în funcţie de dorinţele, indicaţiile conducerii generale, cu

respectarea legii.

PARALELA ÎNTRE CONCEPTUL DE AUDIT INTERN ŞI CEL DE AUDIT EXTERN

Functia de audit intern s-a nascut prin desprinderea unor activitati din auditul extern si de

aici si unele confuzii care se manifesta. In realitate cele doua functii sunt net differentiate,dar, in

acelasi timp,intre acestea se identifica si relatii de complementaritate.

PRINCIPALELE DIFERENŢE ÎNTRE FUNCŢIA DE AUDIT INTERN

ŞI CEA DE AUDIT EXTERN

DOMENII DE

REFERINŢĂ

AUDITUL INTERN AUDITUL EXTERN

Statul Face parte din functiile

intreprinderii

Ofera servicii si este independent din punct de

vedere juridic. In sectorul privat,auditorii

externi sunt numiti de actionari,care le

stabilesc si perioada pe care sa o auditeze,si

tot acestora le raporteaza.In sectorul

public,prin analogie,se solicita o

certificareinnumele contribuabilului.

Beneficiarii

auditului

Managerii de la toate

nivelurile

Toti cei care doresc o certificare a

conturilor:banci,autoritati,actionari,clienti,fur

nizori s.a.

Obiectivele

auditului

Evaluarea sistemului de

control intern si asigurarea

managementului ca acesta

functioneaza

Certificarea exactitatii conturilor si a

situatiilor financiare,care consta in

regularitatea,sinceritatea si imaginea fidela a

declaratiilor financiare finale.Cu aceata ocazie

6

auditul extern evalueaza si el sistemul de

control intern,dar numai pentru elemente de

natura financiar-contabila.

Domeniul de

aplicare a

auditului

Domeniul este

vast,deoarece include nu

numai toate functiile

intreprinderii,ci si

dimensiunile lor.

Domeniul auditului intern

depaseste domeniul

cifrelor.

Ex.:auditarea activitatii

cabinetului medical

Inglobeaza tot ceea ce participa la

determinarea rezultatelor,la elaborarea

situatiilor financiare finale si numai la

acestea,dar din toate functiile intreprinderii.

Periodicitatea

auditului

Activitate efectuatab

permanent prin actiuni

planificate,in functie de

analiza riscurilor

Misiuni in general in mod intermittent in

momente propice certificarii

conturilor,respective dupa sfirsitul

semestrului sau anului

Legatura cu

factorii din

entitate

Scimba mereu

interlocutorii in functie de

misiunea planificata –este

periodic pentru cei auditati

Are mereu aceiasi interlocutori ;din acest

punct de vedere auditul extern este permanent

pentru cei auditati.

Independenta Este independent in

exercitarea functiei sale,in

sensul unei independente a

mintii fata de subiectele pe

care le auditeaza.In acelasi

timp este dependent prin

faptul ca;

-apartine organizatiei;

-depinde de standardele

profesionale pe care

trebuie sa le respecte

Are independenta specifica titularului unei

profesii libere,reglementate juridic si statutar.

Este independent fata de clientul sau.

Metoda Etste o abordare in functie Are o metodologie precisa,standardizata si se

7

de riscuri si are deviza:

”Oricare ar fi sectorul,

domeniul de activitate,se

va audita cu aceleasi

tehnici si instrumente”.In

acest sens exista o

metodologie specifica si

originala.

bazeaza pe

inventare,analize,comparatii,rapoarte s.a.

Prevenirea

fraudelor

Se intereseaza de toate

problemele

organizatiei;evalueaza

confidentialitatea

dosarelor personale din

cadrul cabinetului

medical.

Se intereseaza numai de fraudele care pot

afecta conturile.

Perspectiva

auditului

Nu incearca sa asigure ca

situatiile financiare sunt

rezonabile,deoarece

aceasta este sarcina

auditului extern.

Nu efectueaza audit intern,deoarece nu are

norme metodologice pentru acesta.

Intre auditul intern si auditul extern exista o complementaritate de care beneficiaza

practicienii si care este reglementata de standardele profesionale ale celor doua categorii de auditori

astfel:

auditul intern este un complement al auditului extern,deoarece acolo unde exista functia de

audit intern,auditorul extern este in mod natural inclinat sa aprecieze in mod diferit calitatea

regularitatii,sinceritatii si imaginii fidele a conturilor care ii sunt prezentate.In practica poate

chiar sa foloseasca anumite lucrari ale auditului intern pentru a-si formula opinia sau pentru

a-si sustine demonstratia. Acest aspect este prevazut de Standardul 2050;

auditul extern este un complement al auditului intern,avind in vedere ca,acolo unde un

profesionist si-a exercitat meseria,avem un mai bun control si un element professional de

comparative. Auditorul intern poate ajunge sa profite de pe urma unor lucrari ale auditului

extern pentr a-si formula recomandarile si a-si sustine concluziile.

8

Din aceasta paralela rezulta cit de eficienta este in practica colaborarea dintre acesti

profesionisti pentru ambele parti.Aceste elemente de colaborare sunt sustinute de Standardele 2050

si 2440.

De asemenea auditul intern si auditul extern au doua lucruri in comun de care trebuie sa se

tina seama :

interzicerea oricarui amestec in gestiune;

utilizarea acelorasi instrumente si tehnici,chiar daca metodologia de aplicare este diferita.

Auditorul extern, in analiza functiei contabile,pentru a aprecia regularitatea,sinceritatea si

imaginea fidela a conturilor,examineaza:

1. exhaustivitatea inregistrarilor;

2. veridicitatea cifrelor;

3. evaluarea corecta a operatiunilor;

4. perioada de inregistrare;

5. corectarea situatiilor in functie de obligatiile legale.

Auditorul intern ,in studiul functiei contabile,examineaza:

1. respectarea regulilor de functionare stabilite de intreprindere(repartizarea

sarcinilor,proceduri de lucru,planificari s.a.) cauzele si eventualele consecinte;

2. ansamblul sistemului de control intern care guverneaza functionarea contabilitatii si care-I

permite responsabilului sa aiba un control mai bun asupra activitatii.El trebuie sa se

preocupe atit de pregatirea profesionala a contabililor,cit si de organizarea muncii.Toate

aceste informatii permit formarea unei pareri privind controlul asupra operatiilor contabile

si deci recomandarea unor solutii potrivite de imbunatatire a acestuia.In acest fel ne putem

da seama cit de mult s-ar insela un auditor intern care ar incerca sa faca o certificare,in

sensul ca ar elimina de la bun inceput posibilitatea de a formula o judecata exhaustive.

CAPITOLUL II .

AUDITUL PUBLIC INTERN

9

Auditul public intern1 reprezintă o activitate funcţional-independentă şi obiectivă, care dă

asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice,

perfecţionând activităţile entităţii publice. Ajută entitatea publică să-şi îndeplinească obiectivele

printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea

sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.

Auditul public intern nu trebuie confundat cu controlul intern, care este definit ca ansamblul

măsurilor luate de către conducere în scopul îmbunătăţirii gestiunii riscului şi creşterii

probabilităţilor ca scopurile şi obiectivele stabilite să fie atinse.

2.1. Rolul auditului intern

Auditul intern = profesie care s-a conturat de-a lungul anilor încercând să răspunda mereu

necesităţilor în continuă schimbare pe care le au organizaţiile.

Rolul primordial al auditului intern este de a acorda asistenţă personalului organismului

respectiv în îndeplinirea responsabilităţilor, pentru aceasta oferind conducerii asigurarea că

politicile, procedurile şi controalele efectuate în scopul evitării erorilor umane şi combaterii fraudei

sau acţiunilor greşite, acţionează eficient.

Conform reglementărilor legale în vigoare, auditul intern reprezintă un ansamblu de

activităţi şi acţiuni corelate, desfăşurate de structuri specializate, constituite la nivelul instituţiei

publice ierarhic superioare, care, pe baza unui plan şi a unei metodologii prestabilite, este destinat

să realizeze un diagnostic general al sistemului, sub aspect tehnic, managerial şi financiar-contabil2.

Auditul intern se organizează în mod independent, în structura fiecărei instituţii publice sub

forma unui compartiment specializat, constituit din persoane cu pregătire de specialitate numite

auditori interni. Auditorii interni care sunt funcţionari publici sunt selectaţi şi au drepturile,

obligaţiile şi incompatibilităţile prevăzute de Statutul funcţionarilor publici. Numirea sau revocarea

auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice, respectiv de către organul colectiv

de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului de audit public intern.

Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate

publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea

fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.

Auditul intern este o profesie bine organizată cu o influenţă crescândă, regăsită în peste 80

de institute naţionale care fac parte din Institute of Internal Auditors (IIA) , al cărui sediu se află la

ORLANDO în SUA, profesia reunind peste 77.000 de membrii repartizaţi în peste 120 de ţări.

1 Mircea Boulescu – Audit şi control financiar, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, pag. 152 Camera Auditorilor Financiari din România, Standarde, Codul privind conduita etica si profesionala, Editura Economica, 2000.

10

Conform IIA, auditul intern efectuează misiuni de asigurare şi de consiliere, iar domeniile

sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern şi conducerea organizaţiei, finalizându-se prin

plusul de valoare adus acestora.

Auditul intern, conform Legii nr. 672/2002 privind auditul intern este definit ca activitate

funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna

administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice. Ajută

entitatea publică să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care

evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiune a

riscului, a controlului şi proceselor de administrare.

Auditul intern nu trebuie să fie confundat cu controlul intern.

Controlul intern, conform Legii privind auditul intern, reprezintă ansamblul formelor de

control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în

concordanţă cu obiectivele acesteia şi reglementările legale, în vederea asigurării administrării

fondurilor în mod economic, eficient şi eficace. Include, de asemenea, structurile organizatorice,

modelele şi procedurile.

Rolul auditului intern este de a contribui la buna şi efectiva gestiune a fondurilor publice.

Aportul structurii de audit intern constă în promovarea unei culturi privind realizarea unui

management efectiv şi eficient în cadrul entităţii publice.

Misiunea structurii de audit intern este de a audita sistemele de control din cadrul entităţii

publice în scopul de a evalua eficacitatea şi performanţa structurilor funcţionale în implementarea

politicilor, programelor şi acţiunilor în vederea îmbunătăţirii continue a acestora.

2.2. Obiectivele si sfera de activitate

Auditul public intern are ca obiective:

asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile

entităţii publice (evaluarea managementului riscurilor);

sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematică şi metodică,

prin care se evaluează şi îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe

gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării (evauarea sistemelor de

control).

Sfera auditului public intern cuprinde:

activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din

momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii

finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;

11

constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă,

precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau

închirierea de bunuri din domeniul public/privat al statului ori al unităţilor administrativ-

teritoriale;

sistemele de management financiar şi de control, inclusiv contabilitatea şi sistemele

informatice aferente.

Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate

publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la:

formarea şi utilizarea fondurilor publice;

administrarea patrimoniului public.

Perspectivele auditului public intern sunt în asistenţa managerială deoarece ajută conducerea

să organizeze şi perfecţioneze controlul intern. Auditul intern este o cotra-verificare făcută de un

terţ şi generează un mai bun control asupra activităţilor şi, în consecinţă, responsabilităţi. Cu toate

acestea, recomandările auditului intern nu devin obligatorii, el rămânând în poziţia de consultant

intern.

Conceptul audit-consiliere se afirmă, dar fără a afecta conceptul audit-control. Auditul

merge mai departe decât simplul control de conformitate, el are rol de consiliere, de recomandare,

nu de decizie. Auditul intern are caracter represiv sau preventiv. În cazul caracterului represiv,

auditul intern, scoate la iveală erorile, fraudele, deturnările de fonduri. Auditul intern cu caracter

preventiv pune accent pe recomandări (consiliere, consultanţă) care permit managerilor să

progreseze printr-un mai bun control asupra activităţii şi responsabilităţii lor.

2.3. Organizarea si atributiile structurilor de audit intern

Auditul public intern:

• este activitatea funcţional independentă şi obiectivă care dă asigurări şi consiliere

conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând

activităţile entităţilor publice;

• ajută unitatea publică să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi

metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului

de conducere bazat de gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare;

• este o funcţie independentă de evaluare stabilită în cadrul unei entităţi publice;

• are rolul de a contribui la buna şi efectiva gestiune a fondurilor publice.

12

Auditul public intern are în vedere următoarele caracteristici ale operaţiunilor, activităţilor

sau acţiunilor care se efectuează, se execută sau se desfăşoară în cadrul instituţiei publice:

a) Conformitatea operaţiunilor, activităţilor sau acţiunilor.

Conformitate: caracteristica unei operaţiuni, a unor acte sau fapte administrative produse în cadrul

unei instituţii publice de a corespunde politicii asumate în mod expres în domeniul respectiv de

către instituţia în cauză sau de către o autoritate superioară acesteia, potrivit legii. Conformitatea

presupune:

Legalitate: caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi

sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării sale. Obiectul auditului public intern respectă

prevederile legale în vigoare;

Regularitate: caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul

principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din

care face parte. Obiectul auditului public intern respectă prevederile care se referă la modalităţi,

proceduri, scheme sau la modele de efectuare, execuţie sau desfăşurare;

Încadrare în plafoanele valorice: obiectul auditului public intern nu antrenează depăşirea

plafonului valoric maxim aprobat pentru acea operaţiune, acţiune sau activitate;

b) Economicitatea operatiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: obiectul auditat realizează

condiţia costului minim în condiţiile date. Costul minim se evaluează prin determinarea costului de

oportunitate al realizării obiectului auditat;

c) Eficacitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: obiectul auditat realizează condiţia

de atingere a obiectivului stabilit prin realizarea sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie să se

realizeze într-o marjă pe care auditorul o considera rezonabilă;

d) Eficienţa operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: reprezintă o corelare între

economicitate şi eficacitate, în sensul unei optimizări a celor două caracteristici, în condiţiile

realizării obiectului auditat;

e) Oportunitatea temporală a realizării obiectului auditat. Oportunitate: caracteristica

unei operaţiuni de a servi, în mod adecvat, în circumstanţele date, realităţii unor obiective ale

politicilor asumate. Se analizează dacă momentul în care obiectul auditat a fost cel mai propice sub

aspectul asigurării atingerii obiectivului stabilit.

f) Oportunitatea structurală a realizării obiectului auditat. Se analizează: dacă obiectul

auditat s-a realizat în acea conjunctură acţională, normativă etc., care să confere cel mai înalt grad

de eficienţă; modul în care realizarea obiectului auditat se încadrează într-o structură mai largă de

operaţiuni, activităţi sau acţiuni.

13

g) Acoperirea riscului intern asociat realizării operaţiunii, activităţii sau acţiunii auditate: se

evaluează modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri interne (economice,

tehnice, financiare, funcţionale etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri interne au fost

acoperite a priori de managementul sistemului auditat;

h) Acoperirea riscului de sistem asociat realizării operaţiunii, activităţii sau a acţiunii

auditate: se evaluează modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri de

sistem (economice, tehnice, financiare, funcţionale etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste

riscuri de sistem au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;

i) Conectarea sistemului, prin realizarea obiectului auditat, la viitor: modul şi gradul în care,

prin realizarea obiectului auditat, sistemul în care s-a realizat acel obiect este asigurat împotriva

epuizării funcţionale şi/sau primeşte impulsuri noi de dezvoltare, stabilitate şi perfecţionare

specifice.

Conform prevederilor legii, prin circuitul auditului se înţeleg stabilirea fluxurilor

informaţiilor, atribuţiile şi responsabilităţile referitoare la acestea, precum şi arhivarea

documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită

totodată reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.

Conform prevederilor legii, prin circuitul auditului se înţeleg stabilirea fluxurilor informaţiilor,

atribuţiile şi responsabilităţile referitoare la acestea, precum şi arhivarea documentaţiei justificative

complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită totodată reconstituirea

operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.

Auditul public intern3 este organizat astfel:

a) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) - structură distinctă în

cadrul Ministerului Finanţelor Publice, constituită din compartimente de specialitate, in directa

subordonare a ministrului finanţelor publice, având atribuţii de coordonare, evaluare, sinteză în

domeniul activităţii de audit public intern la nivel naţional, care efectuează şi misiuni de audit

public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale. UCAAPI este condusă de un director

general, numit de ministrul finanţelor publice, cu avizul Comitetului pentru Audit Public Intern

(CAPI);

b) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) - organism cu caracter consultativ, constituit din 11

membri, specialişti din afara Ministerului Finanţelor Publice, condus de un preşedinte. CAPI

3 *** - Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 953 din 24 decembrie 2002.

14

sprijină UCAAPI în definirea strategiei şi îmbunătăţirea activităţii de audit public intern în sectorul

public;

c) Compartimentele de audit public intern din entităţile publice – structuri funcţionale de bază în

domeniul auditului public intern, care exercită efectiv funcţia de audit public intern.

2.4. Atributiile structurilor de audit intern

Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate

publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea

fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.

Atribuţiile4 compartimentului de audit public intern sunt:

a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu

avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior, în cazul entităţilor publice subordonate;

b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;

c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management

financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate,

regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

d) informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice

auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile

sale de audit;

f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului

entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.

Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani5, fără a se limita la

acestea, următoarele:

a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată,

inclusiv din fondurile comunitare;

b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului

ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

4 *** - Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 953 din 24 decembrie 2002

5 Mircea Boulescu – Audit şi control financiar, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, pag. 17

15

d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor

administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de

creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice.

2.5. Drepturile specifice auditorilor interni

Auditorii interni au acces la toate datele si informatiile , inclusiv la cele in format

electronic, pe care le considera relevante pentru obiectivele si scopul misiunii de audit.

Personalul de conducere si de executie din structura auditata are obligatia sa ofere

documentele si informatiile solicitate, in termenele stabilite, precum si tot sprijinul necesar

desfasurarii in bune conditii a auditului public intern.

Auditorii interni pot solicita date, informatii, precum si copii ale documentelor, certificate de

conformitate, de la persoanele fizice si juridice aflate in legatura cu structura auditata, iar acestea au

obligatia de a le pune la dispozitie la data solicitata. Totodata auditorii interni pot efectua la aceste

persoane fizice si juridice orice fel de reverificari financiare si contabile legate de activitatile de

control intern la care au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalitatii si a

regularitatii activitatii respective.

Ori de cate ori in efectuarea auditului public intern sunt necesare cunostinte de stricta

specialitate, conducatorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra oportunitatii

contractarii de servicii de expertiza/consultanta din afara entitatii publice.

2.6. Tipuri de audit

Literatura de specialitate şi legislaţia privind auditul public intern6 definesc următoarele

tipuri de audit:

a) Auditul de sistem - reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control

intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru

identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;

6 *** - Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 953 din 24 decembrie 2002

16

b) Auditul performanţei sau auditul de eficacitate - examinează dacă criteriile stabilite pentru

implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi

apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele.

Auditul performanţei înglobează eficacitatea şi eficienţa şi evaluează performanţa managerială şi

operaţională a programelor publice şi entităţilor publice care utilizează resurse financiare, de

personal sau de altă natură în vederea îndeplinirii lor.

Auditul de eficacitate constă în:

- diagnosticul, aprecierea metodelor, procedurilor, analizelor şi organizării activităţii;

- emiterea unei opinii nu numai cu privire la buna aplicare a regulilor, dar şi cu privire la calitatea

lor.

Criteriul eficienţei este de a face cât mai bine posibil, ceea ce necesită cea mai bună calitate în ceea

ce priveşte cunoştinţele, priceperea, comportamentul şi comunicarea.

c) Auditul de regularitate sau de conformitate - reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor

financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării

ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice, care le sunt aplicabile.

Acest tip de audit compară regula cu realitatea, ceea ce ar trebui să fie cu ceea ce este, pe baza unui

sistem de referinţe.

Auditul de regularitate parcurge următoarea filieră:

informarea cu privire la ceea ce ar trebui să fie;

semnalizarea dezechilibrelor, aplicaţiilor care nu s-au efectuat, interpretările greşite ale

dispoziţiilor stabilite;

analiza cauzelor şi consecinţelor;

recomandarea, ceea ce trebuie făcut pentru ca pe viitor să fie aplicate regulile;

raportarea rezultatelor celui auditat.

CAPITOLUL III.

17

DERULAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN PRIVIND SALARIZAREA

PERSONALULUI CASEI DE PENSII XXXX----XXXX

Derularea misiunii de audit public intern

Misiunile de audit intern se desfăşoară conform normelor metodologice proprii activităţii de

audit intern ale fiecărei instituţii publice.

Misiunile de audit intern se realizează printr-o metodologie proprie şi presupun,parcurgerea

următoarelor etape,proceduri şi documente:

ETAPE PROCEDURI DOCUMENTE

PREGĂTIREA MISIUNII DE

AUDIT

INIŢIEREA AUDITULUI

PO1, PO2, PO3

Ordinul de serviciu

Declaraţia de independenţă

Notificarea privind declanşarea

misiunii de audit public intern

COLECTAREA ŞI

PRELUCRAREA

INFORMAŢIILOR PO4

ANALIZA RISCURILOR PO5

Tabelul “puncte tari şi puncte

slabe’

ELABORAREA

PROGRAMULUI DE AUDIT

PUBLIC INTERN PO6

Programul de audit

Programul preliminar al

intervenţiilor la faţa locului

DESCHIDEREA ŞEDINŢEI

PO7

Minuta şedinţei de deschidere

INTERVENŢIA LA FAŢA

LOCULUI

COLECTAREA DOVEZILOR

PO8

Teste

Formularele constatărilor de

audit

CONSTATAREA ŞI

RAPORTAREA

IREGULARITĂŢILOR PO9

Formular de constatare şi

raportarea a iregularităţilor

REVIZUIREA

DOCUMENTELOR P10

Nota centralizatoare a

documentelor de lucru

ÎNCHIDEREA ŞEDINŢEI P11 Minuta şedinţei de închidere

ELABORAREA Proiect de raport

18

RAPORTUL DE AUDIT

PUBLIC INTERN

PROIECTULUI DE RAPORT

DE AUDIT P 12

TRANSMITEREA

PROIECTULUI DE RAPORT

P13

REUNIUNEA DE

CONCILIERE P14

Minuta reuniunii de conciliere

RAPORTUL FINAL P15 Raportul final

SUPERVIZAREA P16

DIFUZAREA RAPORTULUI

DE AUDIT PUBLIC INTERN

P17

URMĂRIREA

RECOMANDĂRILOR

URMĂRIREA

RECOMANDĂRILOR P18

Fişa de urmărire a

recomandărilor

1.4 Prezentarea institutiei

Casa Judeţeană de Pensii Xxxx----xxxx, denumită în continuare casă teritorială de pensii,

este organizată şi funcţionează ca serviciu public deconcentrat, în subordinea Casei Naţionale de

Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită în continuare CNPAS, fiind investită cu

personalitate juridică în baza prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte

drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare şi a prevederilor Hotărârii

Guvernului nr. 13/08.01.2004 privind aprobarea Statutului Casei Naţionale de Pensii şi Alte

Drepturi de Asigurări Sociale, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului

nr.73/23.01.2008.

Casa Judeţeană de Pensii Xxxx----xxxx asigură, în teritoriu, aplicarea unitară a legislaţiei

din domeniul pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale, precum şi din domeniul asigurărilor

pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

În funcţie de complexitatea activităţii, de numărul şi structura asiguraţilor din judeţ, în

cadrul Casei Judeţene de Pensii Xxxx----xxxx pot funcţiona, cu aprobarea CNPAS, case locale de

pensii, care nu sunt investite cu personalitate juridică şi funcţionează sub coordonarea, îndrumarea

şi controlul Casei Judeţene de Pensii Xxxx----xxxx. În funcţie de complexitatea sarcinilor, de

întinderea şi organizarea administrativă a judeţului, cu aprobarea CNPAS, se pot înfiinţa puncte de

19

lucru, pentru preluarea unor documente şi asigurarea activităţii de relaţii publice. Necesitatea

înfiinţării acestora precum şi modul de organizare vor fi stabilite de directorul executiv.

Finanţarea cheltuielilor de organizare, funcţionare şi de investiţii ale Casei Judeţene de

Pensii Xxxx----xxxx se asigură de către CNPAS, din fondurile repartizate de la bugetul asigurărilor

sociale de stat.

3.2. Atribuţii generale ale Casei Judeţene de Pensii Xxxx----xxxx

Casa Judeţeană de Pensii Xxxx----xxxx are următoarele atribuţii principale:

Înregistrează şi asigură evidenţa contribuabililor, în condiţiile legii;

Încheie contracte de asigurare socială, potrivit legii;

Asigură evidenţa asiguraţilor şi a contribuţiilor de asigurări sociale, conform legii;

Organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de

pensii administrate privat;

Calculează, reţine şi virează contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi impozitul

asupra pensiilor, în condiţiile legii;

Certifică stagiul de cotizare şi punctajul asiguratului, în condiţiile legii;

Stabileşte cuantumul drepturilor de pensie de asigurări sociale şi efectuează plata

acestora, potrivit legii;

Stabileşte şi plătesc pensii de serviciu, indemnizaţii şi alte drepturi prevăzute în legi

speciale, finanţate de la bugetul de stat, în condiţiile legii;

Gestionează baza de date a pensionarilor sistemului public de pensii şi a beneficiarilor

de drepturi prevăzute de legi speciale;

Urmăreşte periodic compatibilitatea dintre diferitele tipuri de pensii sau prestaţii,

precum şi dintre acestea şi salariu;

Emite decizii de recuperare a drepturilor băneşti încasate necuvenit şi urmăresc

recuperarea acestora, în condiţiile legii;

Colectează şi virează contribuţiile de asigurări sociale pentru asiguraţii individuali,

potrivit legii, fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze

procedura de executare silită, prin organe proprii;

Prezintă propuneri pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi, după

caz, pentru fundamentarea unor indicatori ai bugetului de stat;

Asigură execuţia bugetară în profil teritorial şi organizează contabilitatea acesteia;

20

Realizează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;

Distribuie persoanelor îndreptăţite, în limita locurilor repartizate, bilete de tratament

balnear;

Rezolvă contestaţii, sesizări şi reclamaţii, potrivit competenţelor legale;

Organizează şi desfăşoară activitatea de pregătire şi perfecţionare profesională a

personalului, prin programe de instruire specifice domeniului de activitate;

Asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;

Asigură comunicarea cu asiguraţii, contribuabilii şi beneficiarii sistemului public de

pensii, inclusiv cei care fac obiectul legilor cu caracter special, cu reprezentanţii

organizaţiilor de pensionari, sindicatelor, patronatelor, cu reprezentanţii altor autorităţi

sau instituţii, precum şi cu reprezentanţii mass-media;

Numeşte conducerea caselor locale de pensii, cu excepţia Casei de Pensii a

Municipiului Bucureşti, unde directorii executivi adjuncţi ai caselor locale de pensii

sunt numiţi de preşedintele CNPAS;

Asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii caselor locale de pensii;

Întocmeşte şi înaintează CNPAS, potrivit legislaţiei în vigoare, contul de execuţie al

bugetului asigurărilor sociale de stat în profil teritorial, precum şi al bugetului de stat

pentru indicatorii ce i-au fost repartizaţi;

Îndeplineşte atribuţii referitoare la sistemul pensiilor administrate privat, potrivit

legislaţiei în vigoare şi conform competenţelor stabilite de preşedintele CNPAS ;

Îndeplineşte atribuţii referitoare la aplicarea regulamentelor comunitare sau a altor

instrumente juridice internaţionale, potrivit legii;

Asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în

domeniu şi a convenţiilor în vigoare;

Realizează activităţile ce decurg din statutul României de stat membru al Uniunii

Europene, în domeniu specific de activitate;

Asigură confidenţialitatea şi securitatea bazelor de date proprii;

Îndeplineşte, la nivel teritorial, atribuţiile prevăzute de lege privind sistemul asigurărilor

pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

Organizează şi asigură evidenţa la nivel teritorial a tuturor persoanelor juridice şi fizice

asigurate pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

Gestionează baza de date privind asiguraţii pentru accidente de muncă şi boli

profesionale şi asigură caracterul confidenţial al acesteia;

21

Constată cazurile asigurate, stabileşte drepturile de asigurare şi controlează modul de

acordare a drepturilor de asigurare, ca urmare a accidentelor de muncă şi bolilor

profesionale;

Organizează şi păstrează evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

Constată contravenţii şi aplică sancţiuni, potrivit legii, angajatorilor care nu-şi duc la

îndeplinire sarcinile privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale,

prin personalul abilitat în acest scop de CNPAS;

Organizează activitatea de securitate, sănătate în muncă;

Organizează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor;

Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de Statutul CNPAS, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.13/2004, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului

nr.73/2008, ori stabilite de preşedintele CNPAS, potrivit legii.

3.3. Raportul de audit

Raportul de audit public şi anexele acestuia :

Ordinul de serviciu Anexa nr.1

Declaraţia de independenţă Anexa nr.2

Notificarea privind declanşarea misiunii de audit Anexa nr.3

Colectarea informaţiilor Anexa nr.4

Lista centralizatoare a obiectelor auditabile Anexa nr.5

Identificarea riscurilor Anexa nr.6

Stabilirea factorilor de risc,ponderile acestora şi aprecierea

nivelurilor riscurilor Anexa nr.7

Stabilirea nivelului riscului şi a punctajului total al riscului Anexa nr.8

Clasarea operaţiilor în funcţie de analiza riscului Anexa nr.9

Tabelul puncte tari şi puncte slabe Anexa nr.10

Tematica în detaliu a operaţiilor auditabile Anexa nr.11

Programul de audit intern Anexa nr.12

Programul intervenţiei la faţa locului Anexa nr.13

Minuta şedinţei de deschidere Anexa nr.14

Chestionar de control intern Anexa nr.15

Lista de verificare nr.1 Anexa nr.16

Test nr.1 Anexa nr.17

22

Reîncadrarea funcţionarilor publici-2009 Anexa nr.18

Sporul de vechime în muncă Anexa nr.19

Indemnizaţii de conducere Anexa nr.20

Salariul de merit Anexa nr. 21

Centralizator stabilirea drepturilor salariale Anexa nr. 22

Lista de verificare nr.2 Anexa nr.23

Test nr.2 Anexa nr.24

Centralizator modificarea drepturilor salariale Anexa nr.25

Lista de verificare nr.3 Anexa nr.26

Test nr.3 Anexa nr. 27

Situaţia prezenţei,concediilor medicale şi de odihnă-2009 Anexa nr.28

Lista de control privind evidenţa prezenţei,concediilor

de odihnă şi concediilor medicale –anul 2009 Anexa nr.29

Lista de verificare nr.4 Anexa nr.30

Test nr.4 Anexa nr.31

Lista de control privind modul de evidenţă al

dosarelor profesionale Anexa nr.32

Lista de verificare nr.5 Anexa nr.33

Test nr.5 Anexa nr.34

Lista de control privind evidenţa carnetelor de muncă Anexa nr.35

Nota centralizatoare a documentelor de lucru Anexa nr.36

Minuta şedinţei de închidere Anexa nr.37

Raport de audit Anexa nr.38

Fişa de urmărire a recomandărilor Anexa nr.40

ANEXA NR.38

Procedura – P15 : Raportul final

23

Casa Judeţeană de Pensii Se aprobă ,

- Xxxx----xxxx - Director Coordonator

Compartimentul Audit Intern Ion POPESCU

Nr.13.088/03.09.2009

RAPORT DE AUDIT INTERN

STRUCTURA AUDITATĂ:

COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE

MISIUNEA DE AUDIT INTERN :

,, GESTIUNEA RESURSELOR UMANE ,,

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit a fost efectuată de Cagnea Virginia – auditor intern .

24

Ordinul de efectuare a misiunii de audit - Ordinul de serviciu nr. 18688/15.12.2009 .

Baza legală a acţiunii de auditare:

Planul de audit intern pentru anul 2010, aprobat de conducerea instituţiei;

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare;

OMFP nr. 38/15.01.2003 prin care se aprobă Normele metodologice de exercitare a

auditului public intern;

Durata acţiunii de auditare : 04.01.2010 – 17.02.2010

Perioada supusă auditării : 01.01.2008 -31.12.2009.

Scopul misiunii de audit intern a fost de a se evalua activitatea de gestiune a resurselor umane

desfăşurată la nivelul C.J.P Xxxx----xxxx în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de legalitate,

economicitate, eficacitate.

S-au avut în vedere următoarele obiective şi obiecte auditabile :

1. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului C.J.P.Xxxx----xxxx cu principalele

subobiective :

Stabilirea elementelor de natură salarială;

Modificarea drepturilor salariale;

2. Evidenţierea prezenţei,recuperărilor,învoirilor şi concediilor;

3. Gestionarea dosarelor profesionale ;

4. Gestionarea carnetelor de muncă;

Tipul de auditare –a fost efectuat un audit de conformitate privind respectarea principiilor, regulilor

metodologice şi procedurale în ceea ce priveşte activitatea de gestionare a resurselor umane.

Principalele tehnici de audit utilizate:

a)verificarea în vederea asigurării validării,realităţii şi acurateţei înregistrărilor în carnetele de

muncă şi dosarele profesionale.

Tehnici de verificare utilizate:

Comparaţia:pentru deciziile de numire şi datele înscrise în carnetele de muncă şi în dosarele

profesionale;

Examinarea:pentru detectarea erorilor în completarea carnetelor de muncă,dosarelor

profesionale;

Garantarea:pentru verificarea realităţii datelor din documentele ce au stat la baza justificării

înregistrărilor;

Urmărirea:pentru a se constata dacă toate operaţiunile au fost real efectuate.

b)observarea fizică în vederea formării unei păreri proprii privind modul de întocmire şi emitere a

documentelor.

25

Instrumente de audit:

-teste;

-liste de verificare pentru a stabili condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare obiectiv

auditabil.

Documente şi materiale examinate în cadrul Compartimentului de Resurse Umane - verificarea la

faţa locului a vizat următoarele materiale şi documente întocmite în perioada auditată :

-decizii de numire,modificare a drepturilor salariale;

-ştate de funcţii;

-carnete de muncă,dosare profesionale,fişe de post;

-foi colective de prezenţă;

-cereri de concedii de odihnă,recuperări,concedii medicale,concedii fără plată.

Materiale întocmite pe timpul auditării :

foi de lucru privind descrierea activităţilor auditate;

liste de verificare pe obiective (LV);

documente de lucru;

tabel Puncte tari şi puncte slabe, Tematica în detaliu;

programul de audit, Programul intervenţiei la faţa locului;

chestionarul de control intern (CCI)

minutele şedinţelor de deschidere, închidere .

Organizarea Compartimentului RESURSE UMANE –

Acesta a funcţionat în perioada supusă auditării cu 1 salariat .

Organizarea şi funcţionarea compartimentului au fost conforme organigramei şi Regulamentului de

organizare şi funcţionare.

Pentru acest salariat a fost întocmită fişa postului prin care sunt stabilite relaţiile ierarhice de

subordonare şi sarcinile de serviciu.

Atribuţiile acestui salariat din cadrul Compartimentului Resurse Umane, conform fişei postului :

- întocmirea ştatelor de funcţii pe care le supune spre avizare conducerii;

- răspunderea privind aplicarea corectă a reglementărilor legale în domeniul salarizării

personalului,precum salariul de bază,sporul de vechime,indemnizaţiile,alte sporuri;

- verificarea foilor colective de prezenţă privind operarea corectă a timpului lucrat şi nelucrat;

- organizarea concursurilor de recrutare,promovare şi avansare a personalului;

- întocmirea şi actualizarea carnetelor de muncă;

- întocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale;

26

- pregătirea şi perfecţionarea profesională continuă a salariaţilor.

Auditorul intern pentru realizarea derulării etapelor specifice misiunii de audit intern a avut în

vedere obiectivele misiunii, prezentate mai sus, pentru evaluarea funcţionalităţii sistemului de

control intern care se desfăşoară în cadrul Compartimentului Resurse Umane în baza ROF-ului

instituţiei .

II. CONSTATĂRI

1. STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

1.1. Stabilirea elementelor de natură salarială

1.1.1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale

(Obiectul auditabil nr.1 din Lista Centralizatoare )

1.1.2. Salariul de bază

(Obiectul auditabil nr.2 din Lista Centralizatoare)

În baza Listei de verificare nr.1 (Anexa nr.16 la prezentul Proiect de Raport) şi a testului

nr.1 (anexa nr.17 la prezentul Proiect de Raport) misiunea de audit a constatat că salariile de bază

pentru personalul C.J.P.Xxxx----xxxx au fost stabilite în conformitate cu prevederile legale care au

reglementat salarizarea personalului bugetar(funcţionari publici şi personal contractual).

Conform Ştatelor de Funcţii întocmite de către Compartimentul Resurse Umane,situaţia posturilor

din cadrul unităţii a fost următoarea:

-la data de 31.12.2008 un total general de 60 de posturi din care:

ocupate 59 posturi( 52 funcţii publice şi 8 personal contractual),

vacante 1 post ( la compartimentul Informatică).

-la data de 31.12.2009 un total general de 86 de posturi din care:

total C.J.P.-61 posturi(60-din activitatea de bază,1-accidente de muncă şi boli

profesionale);din acestea ocupate 60 posturi(52 funcţii publice şi 8 personal

contractual),vacante 1 post(la compartimentul Comunicare).

Perioada determinată – 25 posturi din care:

Recalculare pensii – 24

Accidente de munca şi boli profesionale-1 post.

Referitor la reîncadrarea funcţionarilor publici, conform art.6 şi 7 din O.U.G. nr.92/2004, situaţia se

prezintă astfel (Anexa nr. 18 la prezentul Proiect de Raport):

În Clasa A un număr de 14 funcţionari publici pe următoarele grade profesionale:

- gradul superior – 8 funcţionari publici;

27

- gradul principal – 4 funcţionari publici;

- gradul asistent – 2 funcţionari publici(din aceştia 1 are raportul de serviciu suspendat pentru

creştere copil până la 2 ani).

În Clasa B un număr de 5 funcţionari publici pe următoarele grade profesionale:

- gradul superior – 3 funcţionari publici;

- gradul principal – 2 funcţionari publici.

În Clasa C un număr de 33 funcţionari publici pe gradele profesionale:

- gradul superior – 30 funcţionari publici(din aceştia 1 are raportul de serviciu suspendat

pentru creştere copil până la 2 ani);

- gradul principal – 2 funcţionari publici;

- gradul asistent – 1 funcţionar public.

1.1.3. Indemnizaţii de conducere (Obiectul auditabil nr.3 din Lista Centralizatoare).

În perioada auditată au fost acordate indemnizaţii de conducere pentru personalul cu funcţii de

conducere astfel 9 Anexa nr.20 la prezentul Proiect de Raport):

- în anul 2008 au fost acordate indemnizaţii de conducere unui număr de 9 salariaţi: 3

directori; 3 şefi de serviciu (cu menţiunea că la Serviciul Stabiliri Pensii s-a schimbat şeful

de serviciu la 01.04.2008), 1 şef la compartimentul Expertiză Medicală şi o indemnizaţie

acordată cf.art.22, alin.(3) din O.U.G.nr.123/2003;

- în anul 2009 au fost acordate indemnizaţii de conducere unui număr de 7 salariaţi; 3

directori; 3 şefi de serviciu, 1 şef la compartimentul de Expertiză Medicală.

1.1.4. Sporul pentru complexitatea în muncă (Obiectul auditabil nr.4 din Lista Centralizatoare).

În perioada auditată au fost acordate sporuri pentru complexitatea în muncă astfel (Anexa nr.22 la

prezentul Proiect de Raport):

- spor cf.art.18, alin.(3) din Legea nr.672/2002 – 1 salariat;

- spor cf.art.13, alin.(7) din Legea nr.84/2003 – 3 salariaţi;

- spor cf. Anexei nr.2 la H.G.nr.281/1993 cu modificările şi completările ulterioare – 3

salariaţi.

1.1.5 Sporul de vechime în muncă (Obiectul auditabil nr.5 din Lista Centralizatoare)

În perioada auditată a fost acordat spor pentru vechimea în muncă astfel (Anexa nr.19 la prezentul

Proiect de Raport):

- spor vechime 25% - 37 salariaţi;

- spor vechime 20% - 12 salariaţi;

28

- spor vechime 15% - 9 salariaţi;

- spor vechime 10%- 1 salariat;

- spor vechime 5% - 2 salariaţi.

1.1.6. Salariul de merit (Obiectul auditabil nr. 6 din Lista Centralizatoare)

În perioada auditată a fost acordat salariul de merit astfel (Anexa nr.21 la prezentul Proiect

de Raport):

- în anul 2008 unui număr de 17 salariaţi: 3 directori şi 14 salariaţi cu funcţii de execuţie

( unui număr de 6 salariaţi cu funcţii de conducere le-a fost acordat salariul de merit până la

01.04.2008,iar unui număr de 8 salariaţi cu funcţii de execuţie le-a fost acordat salariul de

merit de la 01.04.2008);

- în anul 2009 unui număr de 16 salariaţi: 3 directori şi 13 salariaţi cu funcţii de execuţie (din

aceştia unui număr de 5 salariaţi cu funcţii de execuţie le-a fost acordat salariul de merit

până la 01.04.2009,iar unui număr de 8 salariaţi cu funcţii de conducere le-a fost acordat

salariul de merit de la 01.04.2009).

1.2. Modificarea drepturilor salariale

1.2.1. Decizia de modificare a drepturilor salariale (Obiectul auditabil nr.7 din Lista

Centralizatoare).

1.2.2. Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salariale (Obiectul auditabil nr.8 din Lista

Centralizatoare).

În baza Listei de verificare nr.2 (Anexa nr.23 la prezentul Proiect de Raport) şi Testului nr.2 (Anexa

nr.24 la prezentul Proiect de Raport) misiunea de audit a urmărit examinarea modificărilor

drepturilor salariale respectiv:

- modificarea drepturilor salariale , urmare a creşterii vechimii în muncă;

- modificarea drepturilor salariale , urmarea acordării indemnizaţiei de conducere;

- modificarea drepturilor salariale , urmarea acordării sporului pentru complexitatea în muncă;

- modificarea drepturilor salariale , urmarea acordării salariului de merit;

- analiza diminuărilor salariale,urmare a aplicării sancţiunilor disciplinare.

Pe parcursul intervenţiei la faţa locului s-au avut în vedere şi următoarele elemente:

- modificările de drepturi salariale să fie aprobate de conducătorul unităţii;

- modificările de drepturi salariale să fie operate în carnetele de muncă şi în dosarele

profesionale;

29

- să existe decizia conducătorului instituţiei publice de diminuare a drepturilor salariale la

propunerea comisiei de disciplină ( în situaţia existenţei unei abateri disciplinare);

- diminuarea drepturilor salariale în cazul unei abateri disciplinare să fie realizată efectiv prin

reţinerea sumelor.

Constatări referitoare la acest obiectiv:

- modificările de drepturi salariale au fost aprobate de directorul executiv al

C.J.P.Xxxx----xxxx;

- modificările de drepturi salariale au fost operate în carnetele de muncă ale salariaţilor şi

în dosarele profesionale ale funcţionarilor publici;

- la nivelul C.J.P.Xxxx----xxxx în perioada auditată nu au existat cazuri de abateri

disciplinare.

2. EVIDENŢIEREA PREZENŢEI , ÎNVOIRILOR ŞI CONCEDIILOR

2.1.Norme şi proceduri referitoare la modul de evidenţă a prezenţei , învoirilor, recuperărilor şi

concediilor (Obiectul auditabil nr.9 din Lista Centralizatoare).

2.2.Utilizarea foilor colective de prezenţă (Obiectul auditabil nr.10 din Lista Centralizatoare).

2.3.Evidenţa concediilor de odihnă (Obiectul auditabil nr.11 din Lista Centralizatoare).

2.4.Evidenţa concediilor medicale (Obiectul auditabil nr.12 din Lista Centralizatoare).

2.5.Evidenţa învoirilor şi recuperărilor (Obiectul auditabil nr.13 din Lista Centralizatoare).

În baza Listei de verificare nr.3 (Anexa nr.26 la prezentul Proiect de Raport) şi a Testului nr.3

(Anexa nr.27 la prezentul Proiect de Raport ) misiunea de audit a avut in vedere pentru acest

obiectiv următoarele elemente:

1. verificarea modului de evidenţiere a prezenţei:

- utilizarea formularelor tipizate;

- respectarea principiului dublei semnături;

- datele preluate în ştatul de plată să corespundă cu cele din foile colective de

prezenţă.

2. verificarea modului de evidenţiere a concediilor de odihnă:

- planificarea anuală a concediilor de odihnă;

- concordanţa efectuării concediilor cu planificarea anuală;

- existenţa justificării pentru cererile de concediu care nu concordă cu perioadele

planificate (rechemare);

3. verificarea modului de evidenţiere a concediilor medicale:

30

- conformitatea certificatelor medicale;

- corespondenţa perioadelor din certificate cu cele din foile colective de prezenţă;

- datele preluate în ştatul de plată corespund cu cele din certificatele medicale.

4. verificarea modului de evidenţiere a învoirilor şi recuperărilor:

- sistemul de evidenţă a învoirilor şi recuperărilor;

- modul de compensare a învoirilor;

- aprobarea învoirilor şi recuperărilor.

Constatări referitoare la acest obiectiv

În urma verificărilor efectuate (Anexa nr.28 la prezentul Proiect de Raport) şi analizei Listei de

control privind evidenţa prezenţei,recuperărilor,concediilor de odihnă şi concediilor

medicale,prezentate în Anexa nr.29 la prezentul Proiect de Raport , s-a constatat:

- utilizarea formularelor tipizate;

- respectarea principiului dublei semnături (şef serviciu şi director executiv adjunct(al

Direcţiei din care face parte serviciul) doar pe foile colective de prezenţă ale Serviciilor

Stabiliri Pensii , Plăţi Pensii şi Stagii de Cotizare);

- datele preluate în ştatul de plată corespund cu cele înscrise în foile colective de prezenţă;

- inexistenţa planificării concediilor de odihnă pentru anul 2008;

- conformitatea certificatelor medicale;

- perioadele din certificate corespund cu cele din foile colective de prezenţă;

- datele preluate în ştatul de plată corespund cu cele din certificatele medicale.

Recomandare :

Remedierea deficienţei referitoare la existenţa unei singure semnături pe foile colective de

prezenţă ale salariaţilor din compartimentele care nu au şef de serviciu;

Efectuarea planificării anuale a concediilor de odihnă şi respectarea acestei planificări.

3. GESTIONAREA DOSARELOR PROFESIONALE

3.1.Norme şi proceduri referitoare la gestionarea dosarelor profesionale (Obiectul auditabil nr.14

din Lista Centralizatoare)

3.2.Actualizarea dosarelor profesionale (Obiectul auditabil nr.17 din Lista Centralizatoare)

În activitatea de gestionare a dosarelor profesionale întocmirea în format standard a

dosarului profesional,trebuie să se realizeze în termen de 10 zile de la intrarea noilor angajaţi în

31

corpul funcţionarilor publici şi acesta trebuie să cuprindă o serie de documente obligatorii,conform

art.4 din H.G.nr.432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici.

În cazul deciziilor colective(decizii privind majorarea salariilor,acordarea salariului de

merit,indemnizaţia de conducere)acestea se introduc în dosare,pe ani,în ordinea cronologică a

emiterii acestora.

În baza Listei de verificare nr.4(Anexa nr.30 la prezentul Proiect de Raport) şi Testului nr.4

(Anexa nr.31 la prezentul Proiect de Raport) misiunea de audit a urmărit la acest obiectiv dacă

dosarele profesionale conţin datele şi documentele obligatorii aşa cum sunt prevăzute de lege şi

anume:

- nume şi prenume;

- data şi locul naşterii;

- starea civilă;

- numele copiilor minori şi data naşterii acestora;

- situaţia militară , dacă este cazul;

- pregătirea profesională;

- cazierul judiciar;

- funcţia,categoria,clasa,gradaţia;

- copii de pe carnetul de muncă;

- copie de pe cartea de identitate sau buletin de identitate;

- decizia de numire;

- fişa postului;

- cereri de concediu de odihnă pe ultimii 3 ani;

- raportul de evaluare pentru ultimii 5 ani;

- declaraţia de avere actualizată în condiţiile legii;

- declaraţia de interese actualizată în condiţiile legii.

Testarea elementelor conţinute în dosarele profesionale s-a concretizat în elaborarea Listei de

control privind modul de evidenţă a dosarelor profesionale,prezentate în Anexa nr.32 la prezentul

Proiect de Raport.

Constatări

Din analiza modului de întocmire,actualizare,rectificare,păstrare şi evidenţă a dosarelor

profesionale ale funcţionarilor publici din C.J.P.s-a constatat că acestea corespund scopului de a

asigura gestionarea unitară şi eficientă a resurselor umane , precum şi necesităţilor de urmărire a

carierei funcţionarilor publici.

32

4. GESTIONAREA CARNETELOR DE MUNCĂ

4.1. Norme şi proceduri privind administrarea carnetelor de muncă( Obiectul auditabil nr.18 din

Lista Centralizatoare)

4.2. Actualizarea carnetelor de muncă ( Obiectul auditabil nr.18 din Lista Centralizatoare)

În baza Listei de verificare nr.5(Anexa nr.34 la prezentul Proiect de Raport) şi a Testului nr.5

(Anexa nr.35 ),misiunea de audit a urmărit la acest obiectiv completitudinea şi corectitudinea

datelor înscrise în carnetele de muncă,astfel;

1. verificarea completării cu datele de identificare extraprofesionale;

- nume şi prenume;

- situaţia militară;

- starea civilă;

- studii.

2. verificarea corectitudinii înregistrării elementelor salariale în carnetele de muncă:

- salariul de bază;

- sporul de vechime;

- indemnizaţia de conducere;

- sporul de complexitate în muncă;

- salariul de merit.

3. verificarea certificării carnetelor de muncă.

Testarea s-a concretizat în elaborarea Listei de control privind evidenţa carnetelor de

muncă,prezentată în Anexa nr.36 la prezentul Proiect de Raport de Audit.

Constatări

În urma verificării carnetelor de muncă ale personalului C.J.P.Xxxx----xxxx şi pe baza Listei

de control privind evidenţa carnetelor de muncă s-a constatat că elementele salariale au fost

înregistrate corect, de asemenea datele de identificare extraprofesionale au fost completate şi

actualizate.

III. CONCLUZII

33

Auditorul intern pe baza testărilor şi analizelor efectuate evaluează activitatea privind

gestiunea resurselor umane din cadrul Casei Judeţene de Pensii Xxxx----xxxx conform grilei:

Nr.

crt.OBIECTIVUL

APRECIERE

FUNCŢIONALDE

ÎMBUNĂTĂŢITCRITIC

1. STABILIREA DREPTURILOR

SALARIALE CUVENITE

PERSONALULUI

X - -

2. EVIDENŢIEREA PREZENŢEI,

RECUPERĂRILOR ŞI CONCEDIILOR

- X -

3. GESTIONAREA DOSARELOR

PROFESIONALE

X - -

4. GESTIONAREA CARNETELOR DE

MUNCĂ

X - -

Menţionez că aceste aprecieri se bazează pe testele efectuate şi pe documentele de lucru întocmite

pe parcursul misiunii de audit.

Auditor, - hhhhhhhhhhh

CONCLUZII

34

Deşi auditul este de dată recentă în România , scurta experienţă acumulată a demonstrat că

acest domeniu cunoaşte o evoluţie rapidă şi constantă şi că devine o prezenţă indispensabilă în toate

sferele de activitate.

Auditul progresează , se adânceşte,se profesionalizează şi se extinde sub presiunea unor factori ce

ţin de înmulţirea şi diversificarea sectoarelor de activitate,de complexitatea crescândă a politicii de

gestiune, de nevoia de eficienţă,calitate şi securitate,dar şi de necesitatea acoperirii unor domenii

noi cum sunt: auditul de mediu,de calitate etc.

În ultimii ani ,în România ,au fost declanşate o serie de activităţi de profesionalizare şi

implementare a acestei forme de control intern aflate la dispoziţia managerului unităţii şi

anume,auditul public.

Această ofensivă de profesionalizare şi implementare o putem considera ca fiind un fapt

absolut normal , în contextul în care luăm în calcul atât elementele noi apărute în abordarea şi

perfecţionarea sistemelor de control intern,promovate de specialiştii în domeniu la nivel

internaţional cât şi din dorinţa de aliniere a structurilor de specialitate din România, la

valorile,modul de exprimare,şi evaluare a performanţelor obţinute de către entităţile publice,impuse

de cerinţele standardelor internaţionale de audit.

Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor dintr-o entitate publică, inclusiv

asupra activităţii entităţilor subordonate cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor

publice,precum şi administrarea patrimoniului public.

Activitatea de audit public se desfăşoară în conformitate cu planul anual de audit public

intern.Proiectul acestuia este elaborat de către compartimentul de resort pe baza:

evaluării riscului asociat diferitelor structuri,activităţi,programe/proiecte sau

operaţiuni;

preluării sugestiilor conducătorului entităţii publice;

consultării cu entităţile publice ierarhice superioare;

luării în considerare a recomandărilor Curţii de Conturi.

Numai după ce compartimentul entităţii publice îl aprobă, acest proiect devine operaţional.

Există însă şi activităţi de audit intern desfăşurate ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu

caracter excepţional, necuprinse în planul de audit public intern anual, practică întâlnită în întreaga

lume a auditului.

În realizarea misiunilor de audit, auditorii interni îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin

de serviciu,emis de şeful compartimentului de audit public intern,ordin care cuprinde în mod

explicit; scopul,obiectivele,tipul şi durata auditului public intern şi nominalizarea echipei de

35

auditare. Structura ce urmează a fi auditată este notificată de către compartimentul de audit public

intern cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit.

În notificare se fac cunoscute: scopul,principalele obiective şi durata misiunii de audit,tematica în

detaliu,programul comun de cooperare,precum şi perioadele în care se realizează intervenţiile la faţa

locului,conform normelor metodologice.

Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile pe care le consideră relevante pentru

scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu.

Personalul de conducere şi de execuţie din structura auditată are obligaţia să ofere tot

sprijinul necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern.Auditorii interni pot cere

date,informaţii,precum şi copii ale documentelor,certificate pentru conformitate, de la persone fizice

şi juridice aflate în legătură cu structura auditată,iar aceasta are datoria de a le pune la dispoziţie la

data solicitată. Legea prevede , de asemenea, că auditorii interni pot efectua la aceste persone fizice

şi juridice orice fel de verificări financiare şi contabile legate de activitatea de control intern la care

acestea au fost supuse,care vor fi utilizate pentru constatarea legalităţii şi a regularităţii activităţii

respective.

Când în efectuarea activităţii de audit public intern este nevoie de cunoştinţe de strictă

specialitate,conducătorul compartimentului de audit public decide asupra oportunităţii contractării

de servicii de expertiză/consultanţă din afara entităţii publice.

La sfârşitul fiecărei misiuni de audit public intern,auditorii elaborează un proiect de raport

care reflectă cadrul general,obiectivele,constatările,concluziile şi recomandările şi care este însoţit

de documente justificative. Proiectul se transmite structurii auditate.În maximum 15 zile de la

primirea raportului,structura auditată trimite punctele sale de vedere privind misiunea de audit în

următoarele 10 zile,compartimentul de audit public intern organizează reuniunea de conciliere cu

structura auditată,în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile ,în vederea formulării

recomandărilor.

Şeful compartimentului de audit public intern trimite raportul finalizat împreună cu rezultatele

concilierii,conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea,pentru analiză şi avizare.Acesta

din urmă informează compartimentul de audit intern asupra modului de implementare a

recomandărilor,fixând şi un calendar al acestora. Şeful compartimentului de audit public intern

informează UCAAPI în legătură cu recomandările care nu au fost avizate,recomandări însoţite şi de

documentaţia de susţinere.

Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează UCAAPI sau organului ierarhic

superior după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.

36

În urma derulării oricărei misiuni de audit se încheie un raport de audit intern care este şi trebuie să

fie un document de informare pentru conducătorii instituţiilor publice cu privire la existenţa sau

inexistenţa unui bun control asupra domeniului auditat şi care sunt,eventual,măsurile importante

care trebuiesc luate pentru a îmbunătăţi situaţia.

În acelaşi timp, raportul de audit intern mai trebuie să fie, din punct de vedere al structurii

auditate şi un instrument de lucru.

Pornind de la raportul de audit, responsabilii auditaţi vor întreprinde acţiuni corective,de

aceea recomandările formulate de auditori să fie concrete şi precise pentru ca structurile auditate să

fie în măsură să definească cu exactitate acţiunile ce trebuie întreprinse.

Materializarea răspunsului entităţii auditate cu privire la implementarea recomandărilor formulate

este planul de acţiune. O dată cu acceptarea recomandării se va decide cine va fi responsabil cu

punerea ei în aplicare şi când.Acest aspect este foarte important deoarece oferă recomadărilor

auditorului un efect care îi va pune în valoare acţiunea.

Auditul public intern este cel care,prin metode specifice de analiză a

riscului,identifică,clasifică şi evaluează nivelul riscurilor pentru operaţiunile activităţilor

auditabile,având drept scop eficacitatea controlului intern,auditul contribuie la îmbunătăţirea

sistemului de management al riscurilor şi la întărirea controlului intern cu efecte favorabile în

atingerea obiectivelor entităţii.

Auditul dă asigurări conducerii pentru buna administrare a fondurilor publice,sub aspectul

respectării ansamblului principiilor,regulilor procedurale şi metodologice iar prin recomandările

făcute în urma misiuniilor de audit,se remediază disfuncţionalităţile şi iregularităţile constatate

având ca efect îmbunătăţirea calităţii realizării obiectivelor entităţii.

Activitatea de audit intern are rolul de a adăuga valoare instituţiei, de a contribui la

îndeplinirea obiectivelor în condiţii de economicitate,eficacitate şi eficienţă,aceasta depinzând de

calitatea comunicării cu mediul auditat, de modul de înţelegere şi percepere a activităţii de audit.

Personal ,consider că fiecare conducător al instituţiilor publice trebuie să conştientizeze care

este menirea reală a activităţii de audit ( consilierea managementului ) şi în acest fel la nivel

naţional să se acorde locul şi rolul de care trebuie să se bucure activitatea de audit public intern.

BIBLIOGRAFIE

37

1. Boulescu Mircea, Audit şi control financiar, Editura FRM, Bucureşti, 2007

2. Boulescu Mircea, Bârnea Corneliu, Control financiar intern şi audit intern la entităţile

publice, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

3. Luminiţa Ionescu, Controlul financiar şi fiscal, fundamente teoretice şi practice, Ed.

Cartea Universitară, Bucureşti, 2007

5. Luminita Ionescu - Public Accountancy and Internal Control, Denbridge Press,

New York, 2007

6. Luminita Ionescu - Internal Control, Public Accountancy and Organization

Culture, Denbridge Press, New York, 2008

7. Mircea Boulescu, Corneliu Bârnea, Ovidiu Ispir, Control financiar intern şi audit intern la

entităţile publice, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

8. Jacques Renard, Teoria şi practica auditului intern, Editura Ministerului Finanţelor

Publice, Bucureşti, 2003.

*** Legea nr. 672 / 2002 privind auditul public intern în MO nr. 953/ 24 decembrie 2002 .

*** Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale

privind exercitarea activităţii de audit public intern, publicat în Monitorul Oficial nr. 130 şi

130 bis din 27 februarie 2003, modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Finanţelor

Publice nr. 423/2004, publicat în Monitorul Oficial nr. 245 din 19 martie 2004.

*** Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, publicat în

Monitorul Oficial nr. 320 din 13 mai 2003. Modificat prin OMFP nr. 1226/2003, publicat în

Monitorul Oficial nr. 666 din 19 septembrie 2003, OMFP nr. 1679/2003 publicat în

Monitorul Oficial nr. 627 din 9 iulie 2004, modificate şi completate prin OMFP nr.

912/2004 publicat în Monitorul Oficial nr.627 din 09 iulie 2004.

*** Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare,

precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, utilizate necorespunzător; publicată în

Monitorul Oficial nr. 622 din 30 august 2003, aprobată prin Legea nr. 529/2003 publicată în

Monitorul Oficial 897 din 15 decembrie 2003.

*** Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1792/2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind angajarea, lichidarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum

şi organizarea, evidenţa şi repartizarea angajamentelor bugetare şi legale, publicat în

Monitorul Oficial 37 din 28 ianuarie 2003.

38

*** Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 946 din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului

controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice

şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, publicat în Monitorul Oficial nr. 675

din 28 iulie 2005.

www.cafr.ro - Audit intern

www.cafr.ro - Standardele de Audit Intern

www.cafr.ro - Normele Profesionale ale Auditului Intern

www.mfinante.ro/audit - Audit public intern

www.public-audit-forum.gov.uk - Public Audit Forum

39