Lucrare de Diploma Biologie 2

7/23/2019 Lucrare de Diploma Biologie 2

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-de-diploma-biologie-2 1/24

”

PROIECT DE ABSOLVIRE

PRIMUL AJUTOR ÎN LEZIUNI ALE PIELII

COORDONATOR: ABSOLVENT:

1



PRIMUL AJUTOR ÎN LEZIUNI ALE PIELII

CUPRINS :

Argument ……………………………………………..3pag

Capitolul I………………………………….…………...4pag 1.Particularită i morfofunc ionaleț ț …… ………….……...4pag

2. Rolul i func iile fiziologice ale pieliiș ț …….........……......5pag 3.Funcţiilepielii ................................................ ..................5pag 4.Patologie............................................................................8pag

CapitolulII......................................................................10pag

Leziuni la nivelul pielii...................................................10pagCapitolulIII......................................................................17pagConcluzii si aprecieripersonale........................................22pagi!liogra"e........................................................................23pag

2



ARGUMENT

Organismul în miscare trebuie privit ca un tot unitar, ca un întreg, nu ca o manifestareizolată a unor mecanisme ale unor aparate si sisteme care ar acţiona complet inepenent .La baza miscărilor stau factori morfofuncţionali rezultaţi in miscarea însăsi si care nu suntaltceva ecat organele aparatului locomotor !oase,articulaţii, musc"i# si organele sistemuluinervos !receptori, nervi senzitivi, măuva spinării, encefal, nervi motori, plăci motorii,sisteme gama#. $ntrarea în acţiune a acestor factori si mecanismul lor sunt stereotipe si pot fi consierateca niste principi.%in istoricul anatomiei se esprin c&teva nume celebre, cum ar fi grecul'alien !1(1)2*1# sau +nre esal !1-2)1-/#, cel mai mare anatomist al secolului 0$)lea,care a trăit la ruelles, fiin unul intre primii care s)au ocupat e sistematizarea te"niciiisecţiei corpului omenesc. +natomia omului, ca si celelalte ramuri ale stiinţelor naturii, a cunoscut în secoleleurmătoare upă înfr&ngerea pre3uecăţilor religioase, un remarcabil progres si a a3uns să steala baza stuiului a numeroase activităţi stiinţifice si artistice. 4coala rom&nească e anatomie a aus o importantă contribuţie la ezvoltarea acestei

ramuri a biologiei. 5umele lui 6r.Rainer, 'r. 7.Popa,. Papilian, 8. $agnov, 9. Repciuc, %.Riga, 7. Rusu si al multor altora vor răm&ne str&ns legate e evoluţia anatomiei, în general, sia anatomiei funcţionale, în special.%efiniţia lui 6r. Rainer ) :+natomia este stiinţa formei vii;)concretizează concepţia scolii rom&nesti e anatomie.9ntorsa, fractura <i luaţia suntafecţiunile cele mai frecvente <i cunoscute ale aparatului locomotor . 4copul lucrării este e a îmbogăţi cuno<tinţele autorului privin subiectul at, e a cre<tecapacitatea e selectare <i e urmărire a cazurilor ce prezintă subiectul at. =n prima parte a lucrării este prezentată escrierea teoretică a temei, iar în cea e)a oua

parte este prezentată partea practică pentru teme aleasă. Primul a3utor reprezintă un comple e măsuri e urgenţă 1. să cunoască toate regulile e acorare a primului a3utor?2. să)<i păstreze calmul, să fie eficace <i rapi în luarea eciziilor <i măsurilor e acorare

a primului a3utor.

(



CAPITOLUL IPIELEA

PARTICULARITĂ I MORFOFUNC IONALEȚ Ț

7egumentul sau pielea formează cel mai mare organ al corpului, însum&n aproimativ 1/@in greutatea corpului unei personae !)/ Ag#. Pielea este un organ viu, nu o simplămembrană, îneplinin multe roluri vitale, at&t ca barieră c&t i ca reglator între lumeaș

eterioară i meiul controlat in interiorul corpului.ș

STRUCTURA PIELII I ANEXEȘPielea curpine trei straturi suprapuse,epiteliu !epidermul#, matrice con3uctivă !dermul# iș

esut grasos !ț hipdermul#.

Epidermul este un epiteliu stratificat ! esut format in celule 3utapose#, a cărui celule seț

iferen iază e la interior spre eterior prin procesul e c"eratinizare. 4e isting ouă păr i,ț ț

stratul viu, Balpig"i, în contact cu ermul i stratul cornos, constituit in ansamblul e celuleș

moarte c"eratinizate, la eterior. 4tratul cornos are o grosime e 1*)1- micrometri, fiin

alcătuit intr)un esut pluricelular, metabolic inactive, ce contine celule c"eratinizate,țesc"iratate par ial, aplatizate, reuse la un înveli celular, ens, umplut cu fibre e c"eratinăț ș

i impregnate cu lipe. Celule eterne ale stratului cornos se eta ează i escuamează. 4tratulș ș ș

cornos este în continuă formare, celulele superficiale fiin înlocuite upă înepărtarea lor ecele in interior. La ault, turnoverul lor are loc în aproimativ 2 săptăm&ni. Celulele încontact cu epierm viu con in un gra variabil e apă. +pa ifuzează prin acest esut printr)unț ț

process fizic)perspira ie a3ung&n p&nă la suprafa a pielii, factor important în termoreglare.ț ț

%eesuptul stratului cornos se găse te epierm viu, un strat e celule nucleate e aproimativș

-*)1** micrometri, cu proliferare rapiă, care generează aproimativ un strat e celule pe zi.9piermul nu conţine vase sanguine sau limfatice, ar este un sistem inamic comple în carecelulele se multiplică, migrează, se iferenţiază.

!ermul se găse<te situat între epierm <i ţesutul subcutanat <i are o grosime e *,2)*,(cm.=n partea inferioară ermul este constituit intr)un strat ens, ţesut con3uctiv alcătuit in



fibre e proteine !colagen, reticulină, elastină, ispersate într)o matriţă cu o consistenţă esemigel#. %ermul reticular se continuă spre epierm cu ermul papilar, separate e acesta

printr)o linie sinuoasă <i conţine terminaţii nervoase !corpusculii tactili#, La interfaţa epierm)erm se găsesc <i melanocite, istribuite neregulat, care prouc un pigment, melanina, care seepozitează în epierm, permanent la pielea neagră <i ca răspuns la raiaţia ultravioletă la

pielea albă. "ipdermul sau ţesutul subcutanat se găse<te sub erm. 9ste un ţesut aipos, în care segăse<te o proporţie însemnată in grosimea organismului, cu rol e protecţie.=n aceastăregiune se găsesc vase sanguine <i glane suoripare. +neele pielii sunt aparatul pilosebaceu<i glanele suoripare. 6irele e păr sunt constiuite in celule c"eratinizate compactate.6iecare folicul pilos are asociată cel puţin o glană sebacee situată la -** micrometri esuprafaţa cutanată. 'lanele sebacee sunt eocrine, secretă o substanţă grasă numită sebum,care este un amestec e grăsimi, cu rol lubrefiant -. 4uprafaţa e piele ocupatăe foliculii pilo ecrine <i apocrine. 'lanele ecrine secretă transpiraţia sărată, sunt istribuite pe toată

suprafaţa corpului cu o ensitate e 1**)2** e glane pe cm, fiin mai concentrate înanumite zone !palme, tălpi#. 4ecreţia este o soluţie apoasă, iluată e electoliţi, cu un pDF-,cu rol în termoreglare. 'lanele apocrine sunt situate în aile, regiunea anogenitală a s&nilor.4ecretă un lic"i lăptos constituit in proteine, lipoproteine, lipie, za"aruri.=n urmacontaminării microbiene, secreţia apocrină e pe suprafaţa pielii evine responsabilă emirosul corpului. 4istemul circulator al pielii constă în arterele <i venele care formeazăsuprafaţa vasculară isponibilă pentru sc"imbul e substanţe între s&nge <i ţesutul local.+rterele pielii provin in pleul arterial al ermului.Ramuri ale acestuia alimentează foliculii pilo<i, sistemul glanular al pielii ţesutul subcutanat<i ermul. 4istemul limfatic se găse<te tot în erm. 9piermul prime<te substanţe nutritive

prin ifuzie.

ROLUL I FUNC IILE FI#IOLOGICE ALE PIELIIȘ Ț

Ca organ comple, pielea prezintă multiple funcţii, mai mult sau mai puţin specifice, încep&ncu funcţia e protecţie metabolică, secretoare,receptoare <i termoreglatoare. Protecţia mecanică, c"imică, termică, fizică, antimicrobiană <iimpermeabilitatea pielii la apă se atoresc în primul ran epiteliului cornos al epiermului

bogat în c"eratină. Pielea asigură o protecţie împotriva agenţilor fizici <i c"imici, întărită prinacţiunea Aeratinei <i a melaninei. 9a 3oacă un rol sensorial mulţumită receptorilor nervo<imicroscopici, sensibili la pipăit, urere <i temperatură. Pielea intervine <i în termoreglare

!mentinerea unei temperaturi interne constante# prin ilatarea vaselor sanguine cutanate <i prin evaporarea suorii, ceea ce permite evacuarea unui eces e călură. Pielea este epusăla iferiţi factori nocivi in meiul etern, e natură mecanică, c"imic, fizică <i microbiană.Precum <i unor factori care acţionează in interiorul organismului. Prin mobilitatea ei peţesuturile subaiacente, prin stratul e grăsime <i prin elasticitatea ei, pielea poate amortiza<ocurile mecanice. Pe regiunile care sunt epuse acţiunilor mecanice, stratul cornos este maigros <i mai compact !palmă#, ermul este mai elastic <i mai fleibil, iar "ipoermul lecăptu<e<te cu un strat e grăsime abunentă. 9piermul, prin proprietatea sa e a reflectarazele luminoase prin pigmentul epozitat în stratul germinativ, constituie un ecran protectorcare împieică pătrunerea razelor luminoase în profunzime. 4tratul e grăsime care acoperătoată suprafaţa epiermului <i resturile e acizi răma<i upă evaporarea suorii formează

împreună cu grăsimile epiermului acea mantă aciă care constituie bariera cea mai eficaceîmpotriva pătrunerii microorganismelor în piele. 4uprafaţa pielii, în comparaţie cu interiorul

-



corpului, are o reacţie aciă. +ceasta evine tot mai alcalină înspre straturile profune.9c"ilibrul acio)bazic al pielii, stabilit la valoarea unui pD e -,- se poate sc"imba prinspălări cu săpunuri alAaline, pielea evenin astfel receptivă la atacurile microorganismelor.Bantaua aciă, c"eratinizarea, regenerarea epiermului prin eliminarea continuă a stratuluiefoliativ constituie pentru piele o protecţie eficace împotriva microorganismelor. 6aţă e

cauzele nocive interne, pielea recţionează prin procese inflamatoare.$%Fu&' i$ de (ermre)l$rețRolul pielii în termoreglare este foarte important. 9l este moerat în ceea ce prive<te luptaîmpotriva frigului, ar etreme e important în lupta împotriva călurii. Becanismul e

punere în acţiune a secreţiei suoripare *% prin ecitarea receptorilor cutanaţi, influul a3unge la centrii termoreglatori?+% prin acţiunea irectă a temperaturii urcate !sau scăzute# a corpului asupra centrilor.+cţiunea frigului prouce un refle vasoconstrictor, prin care mu<c"iul ecretor al părului secontractă, prouc&nu)se în acela<i timp o vasoconstricţie. Prin contracţia mu<c"iului se

prouce o contracţie a pielii, suprafaţa ei se mic<orează <i în acela<i timp se elimină sebumul,

care a3unge la suprafaţa pielii. +mbele procese împieică o pierere mai însemnată ecălură. La acţiunea călurii, suprafaţa pielii se întine cu ilatarea concomitentă a vaselor <icu un aflu arterial intensiv. +ceastă acţiune vasoilatatoare prouce o iraiere mai mare ecălură <i etermină acţiunea secretatoare a glanelor suoripare. 4uoarea abunentă sevarsă la suprafaţa pielii, une prin evaporare, prouce o răcire a organismului.=n timp ce la otemperatură obi<nuită se elimină aproimativ un litru e suoare în 2 ore, în caz etemperatură foarte riicată se poate elimina <i un litru pe oră. +cţiunea glanelor suoripare

poate fi consierată ca o supapă e siguranţă împotriva acţiunii călurii riicate. 4uoarea seelimină continuu prin perspiraţia insensibilă, care are rept scop să compenseze iferenţele etemperatură la nivelul iferitelor regiuni cutanate. =n bolile e piele în care aceste procese suntabsente, cum ar fi i"tioza, bolnavii au continuu senzaţia e frig. ,%Fu&' i$ de -e're ie i e.'re ie $ pieliiț ț ș țCelor ouă glane !sebacee <i suoripare# le revin un rol principal în procesul e secreţie <i eecreţie al pielii. 'lana sebacee, sub influenţa sistemului nervos, secretă sebumul care sevarsă pe suprafaţa pielii. 4ebumul ă pielii supleţea caracteristică, o apăra <i împieică

pătrunerea iferitelor substanţe lic"ie. =n general, secreţia e sebum atinge la om aproape 2grame zilnic. 9liminarea este mai bogată în regiuni cu glane mai multe. Concomitent cusebumul se elimină o serie întreagă e substanţe e ezagregare <i substanţe "eterogene !eeemplu ioul în acneea ioică#. 'lana suoripică secretă suoarea, care are reacţie aciă.4uoarea conţine GG@ apă <i 1@ substanţe solie, săruri anorganice. +cţiunea glanei stă subinfluenţa sistemului nervos central. +numite stări care uc la mărirea conţinutului în apă al

ţesuturilor, călura <i factorii psi"ici prouc o secreţie suoripară mai bogată. Prin suoare seelimină in organism o serie întreagă e substanţe "eterogene, meicamente <i substanţetoice. 9a serve<te într)o mică măsură rept compensator al activităţii rinic"ilor. +cţiuneafavorabilă a băilor fierbinţi <i a băilor e soare, a curelor e transpiraţii în iferite boli <iintoicaţii meicamentoase se bazează pe eliminarea unor substanţe toice in organism prinsuoare.'%Fu&' i$ -e&/ri$l0 $ pieliițPielea prin poziţia ei eterioară, este epusă la acţiunea factorilor nocivi in meiul etern. 9areprezintă o suprafaţă sensibilă foarte mare. $mportanţa pielii ca organ e simţ nu esteapreciată suficient. 9a poate înlocui, e pilă, la orbi procesul e cunoa<tere prin cel tactil,ace<tia a3ung&n să perceapă forma obiectelor la cal, la rece !sensibilitate termică#, apoi cea tactilă, cusubiviziunea ei, sensibilitatea ureroasă.

/





PATOLOGIE

+ctualmente se cunosc mai mult e 2.*** e boli e piele, susceptibil să fie clasificate îniferite grupe în funcţie e cauza lor. %ovaa importantă a îmbătr&nirii în ansamblu aorganismului, îmbătr&nirea cutanată epine e trei orine e factori> un factor genetic)variabil e la un inivi la altul, factori eterni)reprezentaţi îneosebi prin epunerea la soare,factor esenţial ) al îmbătr&nirii cutanate e suprafaţă <i factori e meiu)legaţi e e coniţiilesocieoeconomice, e igiena vieţii, e o alimentaţie prea bogată sau, invers, e o malnutriţie,e intoicaţiile cu alcool, cu tutun, cu roguri, <i în sf&r<it, e starea e sănătate a subiectului.Bi3loacele e luptă împotriva acestei îmbătr&niri sunt temporare <i, în ansamblu, cu

eficacitate limitată. Petele pigmentate pot fi istruse cu azot lic"i, cu bisturiul electric sau culaserul cu ioi e carbon. =n sc"imb, este posibil să se înt&rzie apariţia îmbătr&nirii cutanate.6actorul e eparte cel mai important este reucerea epunerii la raiaţiile solare, lucru caretrebuie să fie făcut in copilărie.+tunci c&n epunerea solară nu poate fi evitată, pielea trebuie sa fie prote3ată cu creme saucu lapte cu efect antisolar, alese cu gri3ă în funcţie e natura pielii <i e graul e însorire.P$(l)i$ este partea meicinei care se ocupă cu etiologia !cauzele#, patogeneza !fenomenele,mecanismele patolgice# e ecurgere a bolii, mai precis cu simptomele !semnele# sau grupuluie simptome !sinroame# a bolii, precum i urmările acestora asupra organismului. Patologiaș

este un instrument important pentru meicină e a în elege mecanismul, moificările e organț

prouse e boli, îmbunătă irea stabilirii iagnosticului, nu numai in timpul vie ii ar i upăț ț ș

moartea pacientului. In aspect important care se poate stabili eclusiv numai cu a3utorul patologiei prin biopsie, natura benignă sau malignă a unei tumori, sau prin necropsie!autopsie#stabilirea faptului acă tratamentul prescris e meic a fost corect sau fals, atenecesare meicinei legale !forensic pat"ologist#.

Patologia are ouă ramuri>2 +natomia patologică care eaminează moificările organelor macroscopic?2 Patologia "istolgică care eaminează moificările esuturilor sau celulelor bolnave subț

microscop.Mu'$-ele

J



4unt o continuare a epiermei cu o structură pu in moificată, ele sunt membrane careț

căptu esc organele cavitare i canalele ce se esc"i la eterior. Bucoasele secretă mucus,ș ș

ceea ce asigură umiitatea i lubrifierea organelor pe care le tapează. 5atura glanelor iș ș

secre iei lor variază e la o mucoasă la alta, corespunzător cu func ia fiziologică particulară aț ț

fiecăruia intre esuturi, mucoasele tubului igestiv i glanele lor, e eemplu, au un rolț ș

precis în igestie i în absorb ia alimentelor, în căile aeriene, mucusul opre te o parte inș ț ș

praful in"alat etc.

G



CAPITOLUL IILE#IUNI LA NIVELUL PIELII

PLĂGI 3I BAN!A4E

Pielea este un organ cu funcţii importante pentru viaţă. %ar factorii eterni îi pot cauza leziuni

care necesită acorarea primului a3utor.%upă profunzime, se isting>1. ) tăieturi simple, cu afectarea eclusivă a pielii?2 ) tăieturi complee, c&n vătămarea cuprine, upă caz, oase, vase e s&nge, nervi,tenoane, mu<c"i sau organe interne. %$69R$79 7$PIR$ %9 PLK'$4f&<ierea, frecarea prouc plăgi superficiale. %acă nu se infectează, ele se vinecă fără a lăsacicatrice.$nciziile a&nci, provocate e tăi<uri ascuţite, pot s&ngera in abunentă. 7ăietura este eobicei curată. 4&ngerarea are un efect e curăare <i, astfel, pericolul infectării este mic, acăobiectul care a prous rana nu a fost murar sau ruginit.

Penetrări prin străpungere !cu un cui, cuţit, geam# cu o esc"izătură mică e intrare <i uncanal îngust e)a lungul tăieturii. +tingerea organelor interne este frecventă <i, aeseori,impurităţile pătrun a&nc în ţesuturi, mărin riscul infectării. 7oate plăgile provocate prinîn3ung"iere !ale pieptului sau abomenului# trebuie tratate e meic, fiin pericol e

perforare. 7ot meiul trebuie să eamineze <i secţionarea înc"eieturilor, pentru a se evitainfecţiile.Plăgile provocate prin împu<care pot avea aspecte iferite, în funcţie e calibrul armei <i eviteza glonţului. C&n este lovit e un glonţ, osul se sfarmă. Orificiul e intrare al glonţului

poate fi mic <i a&nc, iar cel e ie<ire poate fi larg <i zrenţuit, tesuturile fiin rupte <iîns&ngerate. 4c"i3ele provoacă o combinatie e răni zrobite <i răni a&nci, similare celor

provocate prin împu<care.

Contuziile sunt traumatisme ce rezulta in actiunea unui agent vulnerant mecanic, care prouce leziuni tisulare, pastr&n însa integritatea tegumentelor. =n fuctie e forta e actiune

1*



al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profune sau mite9c"imoza este forma cea mai simpla e contuzie, ce apare atorita ruperii vaselor sangvinein tesutul subcutanat !apare ca o zona rosie albastruie, care în c&teva zile îsi moificaculoarea, evenin v&nata, apoi galben)verzuie#.Dematomul este o tumefiere ureroasa, e volum variabil, ce apare in cauza acumularii între

tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile e s&nge, prin ruperea accientala a unor vasesangvine.Caracteristicile plăgilor

prin tăiere ) au marginile regulate, limitate, se vinecă repee? cele operatorii sunt e obiceiaseptice prin înţepare ) sunt cele mai frecvente <i cele mai în<elătoare, gravitatea lor este înraport cu a&ncimea, seiul <i graul e infectare? plăgile limitate a&nci favorizeazăezvoltarea germenilor anaerobi? plăgilor prin înţepare cu creion c"imic le trebuie acorată oatenţie eosebită, mai ales c&n în plagă, răm&n fragmente e creion, eoarece substanţac"imică continuă să acţioneze <i să istrugă ţesuturile? înţepăturile m&inii pot prouce leziuniinflamatoare) etermină panariţii prin contuzii ) în cazul unor contuzii profune se pot

prouce leziuni istructive, eci plăgi ale organelor profune> creier, mu<c"i, ficat, splină,

rinic"i, intestin etc., fără să eiste o plagă a pielii prin mu<cătură e animale M sesuprainfectează cu regularitate? pot fi poarta e intrare pentru turbare? mu<căturile e viperă

prouc fenomene generale toice prin arme e foc M se caracterizează prin istrucţii mari ,sunt foarte complee.Plăgi prin înţepare cu spini vegetali>) spinul trebuie etras complet, la nevoie, recurg&nu)se la incizie c"irurgicală) acă nu s)a etras este posibilă ezvoltarea unei infecţii !abces, flegmon#Plăgile prin înţepare plantară !cui, s&rmă# favorizează ezvoltarea unor infecţii virulente? setratează c"irurgical în servicii e specialitate.Plăgile prin înţepătură e insectă !albine, viespi#, prin inoculare e venin, prouc fenomenealergice> prurit, "iperemie, eem local sau, uneori, eem glotic cu crize e sufocare, frisoane,convulsii, <oc anafilactic sau colaps. 4imptomatologia plăgilor 4imptome locale> urerea este variabilă ca intensitate, poate cea spontan sau upăantialgice? reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra ezvoltării infecţiei impotenţafuncţională este partială sau totală prezenţa unei soluţii e continuitate? în plăgile mari, a<a)numitele plăgi cumari ilacerări, se pot observa istrugeri mari at&t e piele, c&t <i e vase, mu<c"i, nervi,fragmente e oase sau iferite organe situate în profunzime? uneori, părţi in aceste organe

pot să iasă prin marginile plăgii?

aceasta se numeste evisceraţie "emoragia este variabilă, ca pulsul poate fi rapi ) ta"icaric ) în plăgi însoţite e "emoragii eterne sauinterne sau e <oc traumatic. tensiunea arterială ) acă scae ) enotă prezenţa unei "emoragiisau a unui <oc traumatic febra poate avea semnificaţia ebutului infecţiei sau resorbţia unor"ematoame. COBPL$C+N$$ +L9 PLK'$LOR4&ngerarea> va înceta e la sine în cazul tăieturilor minore. C&n piererile e s&nge suntmari, eistă pericolul întreruperii circulaţiei.$nfecţia> pielea este un înveli< protector împotriva impurităţilor care pot pătrune în corp.C&n pielea este ruptă atorită pericolului perforaţiei, ca în cazul rănilor e cuţit în piept <iabomen sau infectării articulare în cazul tăieturilor în articulaii, toate aceste plăgi trebuietratate e meic.7etanos> plăgile infectate, cum sunt cele zrobite sau tăiate, pot conuce la tetanos,complicaţie ce poate fi observată abia upă c&teva zile e la infectare.

inecarea plagilor inecarea plăgilor se poate realiza prin>¬ vinecare primară¬ vinecare secunară¬ vinecare terţiară inecarea primară!:per primam; sau :per primam intentionem;#) este vinecarea ce se obţine e la început, fără complicaţii? este vinecarea ieală pentruorice plagă operatorie? vinecarea se prouce în /)J zile inecarea secunara !persecunam sau per secunam intentionem#>) în acest tip e vinecare este întoteauna prezentă infecţia, spre eosebire e vinecarea

primară inecarea tertiară !per tertiam intentionem#>

) se prouce atunci c&n o plagă evoluează un timp pe linia vinecării secunare 6aza 1> faza inflamatorieș

)) apare între ziua * i (ș

=n această fază apar "emostaza i inflama ia.ș ț

6aza 2> faza e granula ie )) apare între ziua ( i 1 =n această fază se formează esutul eț ș ț

granula ie i restaurarea vasculară. 6aza (> faza e regenerare M este cel mai lung proces i seț ș ș

întine pe urata a ( săptăm&ni. Contrac ia plăgilor este mecanismul fiziologic careț

iminuează imensiunile plăgii i vinecă zona în care rana este prezentă. +ceasta reprezintăș

o fază)c"eie în procesul e vinecare i începe la aproimativ o saptăm&nă in momentulș

apari iei rănii.ț

7ratamentul local al plăgilor 7ratamentul variază în funcţie e nivelul la care se acoră asistenţa !locul accientului, lacabinet meical sau la spital#. $niferent e nivelul la care se intervine, pentru a îngri3i o plagăîn mo corespunzător se cere ca>Q îngri3irea să se facă în coniţii e asepsieQ să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor Q plaga să fie prote3ată e factorii nocivi M termici, infecţio<i in meiul încon3urător Q să fie asigurat un repaus al regiunii lezateQ tratamentul local al plăgilor să se facă cu a3utorul pansamentelor.

ARSURILE

Pielea prote3ează corpul <i a3ută la menţinerea temperaturii normale a organismului.Pielea poate fi afectată at&t e temperaturi înalte !foc esc"is, lic"ie fierbinti, substantec"imice# proucanu)se arsuri c&t <i e temperaturi scazute proucanu)se egerături . +t&ttemperaturile crescute c&t <i cele scăzute pot afecta <i alte organe <i sisteme, prouc&nu)se"iper)E"ipotermia. Copii <i persoanele v&rstnice sunt mai preispuse la aparitia leziuniloratorate calurii sau frigului. Ina in principalele funcţii ale pielii este menţinerea temperaturii corpului in limitenormale !(/ M (H grae Celsius#.Becanismele e răcire sau incalzire a corpului suntcooronate e o structura in creier numita "ipotalamus.Dipotalamusul actioneaza in urmaevaluarii temperaturii sangelui care il traverseaza. Copii mici <i varstnicii au eficienţe în

funcţionarea normală a "ipotalamusului.

12



Can organismul evine prea rece vasele e sange in piele se ingusteaza !vasoconstrictie# pentru a preveni piererea suplimentara e calura si pentru a mentine sangele cal la nivelulcapului si toracelui .+ctivitatea glanelor suoripare este iminuata. 6irele e par se riica!:pielea e gaina;# pentru amentine aerul cal aproape e piele. +par contractii musculare!frisoane# pentru a prouce calura.

C&n organismul evine prea cal vasele e s&nge in piele se ilata !vasoilatatie# pentru afavoriza piererea e calura. 'lanele suoripare evin mai active, secreta transpiratie,transpiratie care racoreste pielea pe masura ce se evaporă. +rsura este o leziune provocată e acţiunea calurii asupra tesuturilor? o temperatura careepaseste / grae celsius este nociva pentru tesuturi.Can pielea este lezata in urma uneiarsuri aceasta nu mai functioneaza eficient ca o bariera impotriva infectiilor cat si a piererilor e lic"ie si saruri minerale.O parte in acest lic"i se acumuleaza sub pielea lezata forman

besici ! vezicule#. TIPURI !E ARSURI

7ip e arsură Cauze +rsura termica 6lacara,contact cu obiecte incinse, frecare ! o frang"ie # Oparire apori,lic"ie fierbinţi +rsura electrica Curent electric e 3oasa sau inalta tensiune,trasnet +rsura c"imica Prouse inustriale!acizi sau baze# , inalbitor,

etergenti puternici !pt.aragaz# Leziune e frig %egeraturi,contact cu metale foarte reci,contact cu

vapori foarte reci!azot sau oigen lic"i# +rsura cauzata e raiatii +rsura solara , arsura e ultraviolete,surse raioactive

! naturale sau inustriale# +rsura reprezintă o afecţiune locală <i generală eclan<ată e acţiunea ageţilor termici

!ar <i c"imici, electrici sau raici#, actual sau potenţial gravă, cu evoluţie staială bineeterminată, cu prognosticul epinz&n e amploarea <i evoluţia leziunilor locale <i acomplicaţiilor ar ) alterarea ec"ipamentului enzimatic tisular acă temperatura agentului termic a fost între /oC <i /*o C? acă timpul e acţiune a agentului termic este scurt <i temperatura acestuia nu aepă<it /*o C, leziunile sunt reversibile? ) necroza e coagulare care se prouce la temperaturi ale agentului termic peste /*o C? ) caramelizarea glucielor tisulare, la temperaturi e peste 1J*o C?

) carbonizarea ţesuturilor se prouce la temperaturi peste /**o C? ) calcinarea tisulară care este eterminată e temperaturi ale agentului termic peste 1***o C.Pe e altă parte fiecare arsură poartă amprenta agentului vulnerant !termic, c"imic, fizic# carea eterminat)o>) flacăra ezvoltă temperaturi e H**MJ**o C care acţionează constant asupra tegumentelor!care sunt epuse#, etermin&n apariţia unei escare care evine un ecran protector pentruţesuturile subiacente? reprezintă moalitatea cea mai frecventă e proucere a arsurilor? ) eplozia !gaze inflamabile, vapori supra&ncălziţi, etc.# care acţionează un timp foarte scurtar cu temperaturi e orinul a 12**o M1J**o C, etermină arsuri foarte grave at&t aţesuturilor epuse pe care le istruge instantaneu, c&t <i leziuni in"alatorii ale căilorrespiratorii, fie prin in"alarea aerului fierbinte, fie prin in"alarea monoiului e carbon sau aaltor substanţe toice !peste 1**# eistente în fumul in"alat?

1(



) lic"iul fierbinte care acţionează prin temperaturi ce nu epă<esc 1**o C ar mai mult timp!persist&n pe tegumente, îmbibarea "ainelor, etc.# <i generează leziuni profune,

proporţionale cu timpul e acţiune? ) solie fierbinţi !metale topite, etc.# care etermină arsuri profune ar bine elimitate es"iratant !clorură ecalciu, alcool, fenol, crezol#, caustic)iritant !io, brom, erivaţii petrolului, clor, etc.#,vezicante !levizită, iperită#, citotoice !aniline#, Aeratolitice !etergenţi, ale"ie#,sensibilizante !alergeni#. Cele mai grave arsuri c"imice sunt eterminate e an"irie <i fosfor metalic. Becanismul patogenic în arsurile c"imice este comple, fiin funcţie e naturasubstanţei? acizii !aci clor"iric, aci sulfuric, aci azotic, aci fosforic, etc.# inuc reacţiieoterme care etermină o necroză e coagulare iar bazele !"iroi e soiu, "iroi e

potasiu, etc.# inuc o reacţie e "iroliză în ţesuturile cu care vin în contact#? easemenea esteimportant timpul e acţiune !fiin în funcţie e urata contactului cu ţesuturile pe care leagresează, cantitatea <i concentraţia substanţei implicate# precum <i capacitatea substanţeivulnerante e a se absorbi <i pătrune în circulaţia sistemică, cu efecte toice specifice asupra

organismului? ) arsurile electrice epin e tipul e curent !curentul alternativ este mai agresiv ec&tcurentul continuu#, e frecvenţă !cu c&t frecvenţa este mai 3oasă cu at&t este mai periculos#, eintensitate !amperii sunt cei care omoară#, e tensiune !volţii sunt cei care ar#, e traseulcurentului electric prin organism !interesarea corului este cea mai periculoasă# precum <isuprafaţa <i urata e contact cu ţesuturile !care au o rezistenţă etermină o arsură termică !se ega3ă temperaturi care pot epă<i 2***o C# <ielectrocutează, perturb&n grav potenţialul electric al celulelor? riscul este maim atunci c&nsunt interesaţi neuronii <i corul !poate inuce tulburări e ritm cariac, c"iar fibrilaţieventriculară#? ) arsurile raice sunt arsurile eterminate e energia raiantă ega3ată e razele Roentgen!0#, raiaţiile ionizante !gama, cobalt, raiu, etc.# sau cele ega3ate în cursul eploziiloratomice? pot easemenea apare <i upă epuneri cronice !iraiere cu oze mici timp maiînelungat prin nerespectarea normelor e protecţie , etc. Pe l&ngă efectele locale !arsuraraică#, apar 1) graul $ !arsura superficială, pragul 1 e profunzime# este arsura care interesează

epiermul, respect&n însă stratul bazal cu membrana bazală care răm&ne continuă <i pleulcapilar superficial ceea ce permite vinecarea cu :restituţio a integrum;, fără sec"ele, în timpscurt? iritaţia terminaţiilor nervoase intraepiteliale inuce eliberarea e "istamină <i enzimevasoilatatoare, responsabile !clinic# e eritem, eem, călură <i urere locală !usturime#? 2 ) graul $$ !arsura intermeiară, pragul 2 e profunzime# este arsura care afectează oar

parţial elementele responsabile e refacerea tegumentelor !afectarea parţială a membranei bazale cu stratul bazal <i inconstant lezarea pleului capilar superficial, subepiermic#? esterespectat ermul capilar care conţine foliculii pilosebacei <i glomerulii glanelor suoripareîmpreună cu segmentele e origine ale canalelor ecretoare !căptu<ite e epiteliul pe seamacăruia se va realiza reepitelizarea zonei arse#? este respectat easemenea <i pleul capilarermic intermeiar care asigură nutriţia elementelor tisulare regeneratoare. Clinic apar

flictene cu conţinut sero)citrin, ureroase !c&n nu este interesat pleul capilar superficial# saucu conţinut "emoragic <i foarte ureroase !acă pleul cervical superficial este lezat#? un

1



tratament local <i general bine conus permite regenerarea epitelială nonc"irurgicală cuvinecare cvazicompletă în cazul flictenelor superficiale, cu conţinut seros sau o vinecare cu

preţul unor cicatrici vizibile, acă flictena este profună, cu conţinut "emoragic?() graul $$$ !arsura profună, pragul ( e profunzime# reprezintă arsura care istruge toate

elementele interesate în regenerarea epitelială !ermul papilar împreună cu pleurile capilare

superficial <i intermeiar, foliculii pilosebacei <i canalele ecretoare ale glanelor suoripare#.Clinic este prezentă escara puţin ureroasă sau neureroasă !necroza terminaţiilor nervoase#?în pragul ( e arsură este respectat ermul reticular cu pleul capilar ermic profun?epă<irea acestui prag !interesarea "ipoermului cu glomerulii glanelor suoripare# upă<coala anglo)saonă nu are importanţă in punct e veere terapeutic, presupun&n totabsenţa posibilităţilor e regenerare epitelială <i necesitatea tratamentului c"irurgical !ecizia

M grefarea precoce, în primele - zile#. 7R+7+B957IL +R4IR$LOR

7ratamentul acestei mari urgenţe c"irurgicale este continuu <i susţinut pe toată perioaa eevoluţie a arsurii !incep&n cu momentul proucerii, p&nă la completa vinecare#? e

promtituinea <i corectituinea tratamentului epine viaţa bolnavului. 7ratamentul începe la

locul accientului <i se continuă în spital? tratamentul este local <i general. 1.7ratamentul la locul accientului începe cu ega3area, înepărtarea pacientului in locule acţiune al agentului vulnerant? cel care eecută această primă manevră, personal calificatsau nu, trebuie să)<i asigure propria protecţie !va purta îmbrăcăminte uă sau costum special,etc.#. %upă evacuare se impune, stingerea flăcărilor !acă acestea încă persistă# cu substanţespumante !apa nu stinge prouse petroliere care ar# sau înnăbu<ite cu pături? nu vom permiteîn nici un caz pacientului să fugă cu flăcările arz&n. %acă îmbrăcămintea este fierbinte sauimbibată cu prouse inflamabile aceasta va fi inepărtată? nu se vor practica gesturiterapeutice; asupra leziunilor locale !aplicare e miere e albine, albu< e ou, etc.#. 4e vaorganiza c&t mai repee cu putinţă transportul pacientului către primul spital, în coniţii econfort termic? concomitent se va monta o perfuzie !personalul meico)sanitar al salvării,etc.# în scopul aministrării e soluţii perfuzabile arsuri termice care cuprin peste 1*@in suprafaţa corpului? arsurile la copii taraţi, v&rstnici, iniferent e suprafaţa arsă? arsurilecare cuprin perineul, zonele funcţionale sau estetice precum <i etremităţile? arsurile

profune c"iar acă sunt limitate, beneficiază e ecizie)grefare precoce? arsurile c"imice, prin electrocuţie sau flamă electrică. 2. 7ratamentul în spital, într)un serviciu e c"irurgie.

!EGERATURILE

=n cazul unei protecţii insuficiente împotriva frigului, m&inile, picioarele, nasul, urec"ile sauobra3ii sunt alimentate cu mai puţin s&nge <i evin foarte sensibile. %egerăturile seisting prin ureri, piererea sensibilităţii în partea corpului atinsă <i printr)o culoarero<iatică ce se sc"imbă într)una paliă ) răceala !bruscă# a pielii?

) pielea se face ca e găină <i victima tremură? ) oboseală accentuată?

) ureri ale mu<c"ilor <i ale membrelor <i, în cazuri foarte grave, piererea cuno<tinţei înaceste cazuri se sc"imbă imeiat îmbrăcămintea umeă cu "aine uscate <i moi,

1-



căluroase. Bai multe straturi subţiri izolează mai bine ec&t unul singur <i grosS 6aceţimi<cări rapie, acoperiţi)vă reciproc <i masaţi în irecţia inimii părţile e corp care par afi în pericol.

Ce fac în cazul unei îng"eţări generaleT Prote3aţi)l pe cel îng"eţat e frig, e umiitate, e v&nt, încălziţi)l e la mi3loc spre membre,

aministraţi)i băuturi cale !fără alcoolS#, încălziţi apoi progresiv părţile periferice alecorpului, îmbrăcaţi)l cu "aine suplimentare. ATENTIE6 O cre<tere prea rapiă e temperatură poate fi fatală victimeiS Ce fac în cazul unei egerături localeTMi5'$7i mem,rul de)er$(8 9&'0l/i7i2l pri&(r2 ,$ie '$ld0 &u m$i mul( de ;< C%8 d$'0 ep-i,il8 9& =ur de >? de mi&u(e8 &u -p$r)e7i ,05i'ile@ & '$/urile )r$e p$r(e$ de 'rpde)er$(0 e i&-e&-i,il08 p$lid0 5i dur0% (re,uie de l$ 9&'epu( (r$($(0 '$ de)er$re )e&er$l08de'i ,$i$ '$ld0 -e 1$'e 9&(re)ului 'rp %egerăturile reprezinta leziuni prouse e frig, ce etermina moificari ale ţesuturilor, fiinaccentuate e es"iratare senzatia e raceala, intepaturi,

furnicaturi in zona afectata, ureri, arsuri sau c"iar senzatia ca regiunea respectiva estestrabatuta e curent electric. +lte simptome sunt> transpiratie ecesiva, "iperemie !roseataintensa a zonelor afectate#, pete albastrui sau ecolorarea tegumentelor, cangrena, necrozategumentelor.Cele mai afectate zone sunt obra3ii, nasul, urec"ile, egetele e la m&ini sau picioare. $nfuncţie e gravitatea egeraturilor, acestea se impart in urmatoarele grae>'raul $> roseata pielii, umflaturi, eficit e sensibilitate?'raul $$> eritem, umflaturi, basicute cu lic"i?'raul $$$> basicute cu lic"i sangvinolent?'raul $> leziuni care afecteaza musc"ii, tenoanele si oasele. Complicatiile pe termen lung ale egeraturilor sunt> amorteli si furnicaturi in etremitati,coloratia anormala a tegumentelor !violacee ) spasm al vaselor sangvine#, osteoporoza,atrofie, ureri fantoma in etremitatile amputate. Ba3oritatea victimelor sunt barbati,eoarece acestia lucreaza mai mult timp in meiul eterior.

"IPOTERMIA

aloarea normala a temperaturii corpului uman este cuprinsa in intervalul (/)(H graecelsius. Dipotermia reprezinta scaerea temperaturii centrale corpului sub (- grae celsius. $nfunctie e temperatura, "ipotermia se poate clasifica in>) usoara> temperatura corpului intre (-)(2 grae celsius

) meie> temperatura corpului intre (2)2J grae celsius) grava> temperatura corpului sub 2J grae celsius Persoanele care au un risc mai mare e a face "ipotermie sunt> varstnicii si copiii mici ) lacare termoreglarea se face cu ificultate, traumatizatii, alcoolicii, rogatii si persoaneleinnecate ) eoarece calura se piere mai usor in apa ecat in aer.

1/



CAPITOLUL III

PRIMUL A4UTOR N LE#IUNI ALE PIELII

O rana esc"isa la nivelul pielii, 3ulitură sau taietură, se nume<te leziune a pielii. Pasul 1> 9vită contactul cu sangele sau alte fluie. 4pală)te pe m&ini cu săpun 4pala rana sub robinet, cu apa rece, curata. %aca nu eista un robinet in apropiere, poti folosi alta sursa e apa, ar sa ai gri3a ca apa sa curga irect pe rana pentru a o curata. 5ufreca rana pentru a o curata, ci continua sa speli pana toate impuritatile sunt inepartate.

Pasul 3> %aca e nevoie, sterge zona in 3urul ranii, ar nu atinge rana. Pasul 4> +copera rana cu o compresa sterila. %aca nu ai, poti folosi o bucata e panza curatasi uscata.

Pasul 5> 4pala)te pe maini upa ce ai acorat primul a3utor.ATENTIE6 E-(e &eie de i&)ri=ire medi'$l$ d$'$: 1. "emoragia nu se opreste ?

2. nu poti curata rana ?(. leziunea este mai mare ecat 3umatate in palma victimei?. se va oasele, musc"ii sau tesuturile e sub piele?-. sunt lezate fata, oc"ii sau organele genital?/. eista un obiect infipt in rana !5u il scoateS 9ste nevoie e ingri3ire meicala.#?H. rana a fost cauzata e muscatura unui om sau animal.

PRIMUL A4UTOR N CA#UL PLĂGILOR PRIN TĂIERE

1.+coperiţi rana 

7ăieturile mici, esc"ise, pot fi tratate cu apă curată, cu apă <i săpun. Barginile esc"ise ale

tăieturii trebuie să fie puse cap la cap, înainte e acoperirea plăgii cu un bana3 sau comprese.%acă tăietura este mare <i trebuie să fie tratată e meic, persoana care acoră primul a3utortrebuie să cureţe rana <i apoi să aplice un bana3 curat. %e obicei, se acoperă cu o compresă.9ste important ca nimeni să nu atingă interiorul compresei cu egetele. 4&ngele, impurităţile,fragmentele e corpi străini nu se înepărtează, eoarece aceasta poate provoca o s&ngerare <imai mare, cresc&n pericolul infectării. M Ca bana3, folosiţi fa<a, care se prine în trei puncte. ana3ele trebuie să fie aplicate soli<i sigur, ar nu prea str&ns, ca să pună în pericol circulaţia s&ngelui. Puneţi bana3ulcompresiv sau e susţinere peste tăietură, în funcţie e tipul rănii.

M Prevenirea întreruperii circulaţiei. =n cazul tăieturilor mari <i al piererilor masive e s&nge,eistă pericolul unei întreruperi a circulaţiei.

M =n ceea ce prive<te transportul persoanei accientate . +5%+V+R9+

=nainte e a aplica un bana3, trebuie să <tiţi care este funcţia lui. Bulte persoane aplică bana3ul numai pentru a acoperi aspectul neplăcut al unei plăgi. In bana3 are următoarelefuncţii>

) prote3area împotriva infecţiilor> bana3ul pe rană?) oprirea "emoragiei> bana3e compresive?) prote3area tăieturilor> bana3e e susţinere.+5%+VIL P957RI RK5$E7K$97IR$

9ste format in 2 părţi> o parte interioară <i una eterioară. ana3ul interior trebuie să fiecurat <i să acopere toată suprafaţa tăieturii, pentru a o prote3a e impurităţi. Compreselesterile sunt bune, în special ca bana3e interioare. =n cazuri e urgenţă, se poate folosi o batistăcurată. O compresă simplă, fiată cu o rolă e tifon, este bana3ul folosit în mo obi<nuit.In bana3 eterior funcţionează ca un suport pentru bana3ele interioare. La fel e bine se

poate folosi o bană elastică sau un bana3 elastic.+5%+VIL COBPR94$

4e folose<te pentru o tăietură a&ncă M ce prouce o "emoragie serioasă. +coperiţi tăietura cu bana3e curate. +<ezaţi un obiect care să eercite presiune !piatră, o bucată e lemn# pe bana3ul e easupra rănii. +siguraţi bana3ul printr)o acoperire circulară.+<ezaţi rănitul într)o poziţie riicată. +păsaţi bana3ul. =n cazul unei "emoragii, un bana3eterior este a<ezat ca un bana3 compresiv. +cest bana3 eterior nu este neapărat necesar să

fie steril.+5%+VIL %9 4I4N$59R9O rană a m&inii se bana3ează aplic&n o compresă pe m&nă <i o rolă în palmă.. B&na estesusţinută prin a<ezarea antebraţului într)o e<arfă. raţul trebuie să fie riicat în poziţiaiagonală. +cest bana3 trebuie să prote3eze zona afectată e traume eterne. +stfel, se vorreuce urerea <i complicaţiile. O bană elastică este foarte funcţională ca bana3 esusţinere.

$56ORB+N$$ '959R+L9 %94PR9 +5%+V9ana3ele se folosesc fie ca să acopere rănile <i să oprească "emoragia, fie pentru susţinere.

In bana3 se aplică cu multă siguranţă, ar nu a<a str&ns înc&t să afecteze circulaţia.9vitaţi folosirea <nururilor pentru fiarea bana3elor.

Printr)o bana3are corectă se va evita frecarea rănii e pielea sănătoasă. O astfel e frecarese poate prouce, mai ales, la bana3area picioarelor sau a m&inilor.

1J



5oul bana3ului nu trebuie a<ezat nicioată pe rană. C&n bana3ul se aplică peste oarticulaţie, el trebuie să aibă o poziţie înclinată. +ceastă poziţie este cea mai confortabilă

pentru rănit, permiţ&nu)i o mobilitate mai mare a articulaţiei.

PRIMUL A4UTOR IN ARSURILE TERMICE

Ar-ur$ de )r$dul I 5i II> în cazul arsurilor u<oare !graul $ si $$# primul a3utor se limitează laepunerea zonei afectate sub un 3et e apa rece!2* minute# upă care se pansează cu compresesterile. 4e pot aplica eventual spraW)uri speciale pentru arsuri.Ar-ur$ de )r$dul III -i IV: în cazul arsurilor grave !graul $$$ si $#>) în cazul arsurii cu flacară se va stinge c&t mai rapi flacara, e preferat prin culcareavictimei la pam&nt <i acoperirea cu o patură sau o "aină? se va impieica victima să alerge!aceasta fiin reacţia firească a unui om cuprins e flacări# eoarece curenţii e aer întretinfocul.) nu se va ezbraca victima acă "ainele sunt lipie e pielea arsă.

) se va stropi cu apă rece !sau cu zăpaă# <i se vor aplica comprese cu apă rece pe zonelelezate.) se va transporta victima la spital c&t mai rapi.) nu se vor sparge flictenele <i nu se vor aplica creme sau alte substanţe pe leziuni.

PRIMUL A4UTOR IN ARSURILE C"IMICE

=n cazul arsurilor eterminate e substanţe c"imice primul a3utor constă în limitareacontactului substanţei c"imice cu ţesuturile - se inepartează rapi "ainele imbibate în substanţa nocivă. )se spală suprafaţa afectată cu 3et e apa timp e 2*)(* minute) eceptie face arsura cu varul nestins, în care nu se toarnă nicioată apă, eoarece varul seactivează în prezenţa apei. =n acest caz se tamponează oar cu un tampon uscat <i abia upa cevarul a fost înepartat se poate spăla cu apă.5u este inicat să se încerce neutralizareasubstantei c"imice eoarece în urma reactiei e neutralizare se elimina o mare cantitate ecalură care poate agrava leziunile. +bia upa spalarea cu apă se poate eventual încerca

aplicarea antiotului> apa bicarbonatată în cazul arsurilor cu acizi sau oţet în cazul arsurilor cu baze.

PRIMUL A4UTOR IN ARSURILE ELECTRICE

+rsurile electrice prouc leziuni la locul e intrare <i la cel e ie<ire !marca electrica# ar provoacă <i leziuni profune ale organelor !tulburari e ritm, leziuni neurologice,vasculare, musculare# c"iar <i stop cariac.

=n caz e electrocutare:

) se va îneparta sau opri sursa e curent electric înainte e a atinge victima, fie e la

întrerupator fie înepartan cablul electric cu un obiect nemetalic, in lemn, plastic,cauciuc sau folosin manu<i e cauciuc pentru autoprotecţie?

1G



) nu se va atinge victima sau sursa e curent cu mainile neprote3ate?) aca victima este in stop cario)respirator se va face masa3 cariac <i respiratieartificială.Orice victima care a suferit o electrotraumă trebuie transportată <i internată în spital

pentru cateva zile, iniferent e starea victimei.

PRIMUL A4UTOR N CA#UL LE#IUNILOR ESUTURILOR MOI:

) acă leziunea este însoţită e "emoragie, prima gri3ă este să oprim "emoragia?) a oua gri3ă este curăţirea 

apa oigenată, soluţia e rivanol, tinctura e io sau alcoolul, praful e sulfamiă,comprese sterile, vată, fe<i, leucoplast etc?

) luarea măsurilor e asepsie? ) antiseptizarea rănii peste rana curăţită <i pregătită presarăm un bacteriostatic peste care

aplicăm compresele, apoi vata <i se fiează pansamentul? ) în contuzii, ec"imoze etc. se aplică manevra R'CR !repaus, g"eaţă, compresie, riicarea

segmentului afectat#

MU3CĂTURI8 NEPĂTURI8 INTOXICAII

=n cazul mu<căturilor e <erpi MĂSURILE IME!IATE !E PRIM A4UTOR sunt>) se leagă str&ns garoul !sau e<arfa e cerceta<S# %9+4IPR+ locului în care a fost mu<cată

victim? ) se spală rana cu amoniac sau apă sărată !acă eistă prin zonăS# sau cu alcool sanitarW? ) se va menţine victima trează permanent? ) se va încerca stoarcerea rănii. =n cazul mu<căturilor e c&ini M eistă pericolul propagării turbării e la animal la om, prin

mu<cătură. 5u trebuie să ne apropiem e nici un animal cu un comportament bizar sauubios <i nu trebuie lăsat să ne lingă un astfel e animal. 5u trebuie avută nici un pic e

încreere în animalele sălbatice ce se apropie natural <i fără intenţii rele e noi…ar nutrebuie nici să ne panicămS +m putea fi consieraţi praăS 5u atingeţi animalele moarte<i pe parcursul traseului c&ntaţi c&ntece, sau faceţi zgomot în zonele frecventate e ur<i,<erpi sau alte animale sălbatice, întruc&t la auzul zgomotelor puternice nu se apropie ezonele respective. i totu

) se va ezinfecta <i pasa rana? ) se va ţine animalul sub supraveg"ere, fără să intrăm în panică <i fără să îl întăr&tăm, pentru

că ar mai putea mu<ca pe cineva, acă nu a plecat? ) se va asigura transportarea victimei către cea mai apropiată unitate sanitară, %9

IR'957+S=n cazul înţepăturilor e albină, viespe, bonar, păian3en !consierat a fi veninos# etc. >

2*



) se va scoate acul insectei !albinele, viespile, bonarii lasă acul în locul în care au înţepatS#,folosin penseta sau ceva similar !atenţie la punga e venin in acS C&n etrageţi aveţigri3ă să nu apăsaţi prea tare pe acS#?

) se freacă locul înţepat cu sare, oţet, amoniac sau alcool meicinal? ) se pun comprese reci.

%iverse situaţii limită !e supravieţuire sau c&n ne)am rătăcit pe munte, fără să mai avem"rană# ne fac să apelăm la a3utorul naturii. Cel mai înt&lnit aliment; posibil comestibilîn păure e ciuperca. %ar cum putem istinge o ciupercă bună e una otrăvitoareT 5ueistă o regulă generală, ar încercăm mai 3os, la moul general, o istincţie întreciupercile bune 

) 'iuper'ile ,u&e: au miros proaspăt, plăcut, gust plăcut, carne tare, albă, sfăr&micioasă, nuî au miros e iarbă, gust puţin sărat, carne moale, î<i sc"imbăculoarea prin apăsare, au faţa scorţoasă, lucioasă, iar lamele e sub pălărie sunt, îngeneral, albe. %e regulă, ele trăiesc la umbră 

) ureri e burtă? ) ameţeli? ) tremurături, respiraţie accelerată <i bătăi rapie e inimă? ) le<in, elir, suori reci? ) tulburări ale veerii. %acă sesizaţi aceste simptome la cineva, c"emaţi imeiat a3utorul meical. P&nă la sosirea

acestuia încercaţi să provocaţi victimei vărsături ) multă apă cală !vreo -** g# cu sare? ) ricină !purgativ#? ) clismă !acă este posibil#? ) cafea tare?) picături e eter cu za"ăr sau picături e rac"iu cu za"ăr? ) lapte? ) g&ilaţi mărul lui +am cu egetul sau cu o pană? ) făină e mu<tar !o lingură la un pa"ar e apă cală, la fiecare ( minute#. Cu alte cuvinte, se vor încerca manevre pentru golirea stomacului. 7rebuie <tiut faptul că

alimentele nu stau mai mult e ( ore în stomac. Băsurile e mai sus 5I se vor facesimultan. 4e va recurge oar la una intre ele, iar acă nu se va obţine efectul scontat, seapelează la alta. 4e vor folosi materialele pe care le avem la înem&nă.

PRIMUL A4UTOR M !EGERĂTURI

%egerăturile superficiale trebuie să fie tratate c&t se poate e rapi. Pielea egerată se poate încălzi în contact cu pielea cu temperatură normală> egetele se pun la subsuoară, bărbia <i urec"ile se a<ează în palme, iar picioarele l&ngă abomenul persoanei careacoră primul a3utor. Benţineţi contactul cu pielea cală p&nă c&n pielea î<i recapătăculoarea, sensibilitatea <i consistenţa. %egerăturile profune nu trebuie tratate pe loc.Cel afectat trebuie transportat într)un loc une i se poate aplica tratamentul necesar.P&nă atunci, prote3aţi porţiunea egerată e traumatisme <i presiuni? scoateţi victima inv&nt <i frig? nu bana3aţi egerătura? nu masaţi, înfă<uraţi)l în "aine căluroase <itransportaţi)l la spital.

21



PRIMUL A4UTOR N "IPOTERMIE

$n cazul "ipotermiei primul a3utor incepe cu evaluarea functiilor vitale !+C ) libertateacailor respiratorii, respiratie, circulatie# si resuscitarea cariorespiratorie aca este nevoie?toracele victimelor aflate in "ipotermie este mai rigi ceea ce face mai ificil masa3ul cariac.

Restabilirea temperaturii normale a corpului se face lent, nu brusc ) incalzire pasivă> aucerea victimei intr)un meiu cal, inlocuirea imbracamintei ue cu unauscata si invelirea cu paturi? aceste masuri pot fi suficiente in "ipotermiile usoare si meii .) incalzire eterna activa> imersie in apa cala !* grae celsius#, acoperirea cu paturielectrice, infasurarea in "aine sau paturi cale, pungi sau sticle cu apa cala) incalzire interna activa> care se face upa transportul victimei la spital !ventilatie cu O2 cal,fluie cale etc.#.

Capitolul IVCONCLUZII SI APRECIERII PERSONALE

Pentru acorarea unui prim a3utor corect trebuie să fim siguri e ceea ce facem <i să nu

fim panicaţi. %acă nu suntem siguri e ceea ce trebuie să facem, mai bine a<teptăm a3utorul

specializat <i încercăm evaluarea situaţiei cu calm pentru a răspune întrebărilor meicilor.

Pentru a evita situaţiile neplăcute încercaţi să vă prote3aţi <i să mergeţi preventiv, fără a face

teribilismeS

5egli3area cazului, neacorarea primului a3utor corect, un tratament curativ incomplet <i un

tratament e recuperare prost conus, pot uce la reciive sau la sec"ele care pot să constituie

infirmităţi pentru bolnav. $ncapacitatea temporară e muncă în cazul leziunilor traumatice

osoase are o ponere mare care se aaugă la costul tratamentului curativ.

$nserţia socio)profesională epine eci e tratamentul corect aplicat <i e participarea

efectivă a bolnavului în recuperare funcţională totală

22



BIBLIOGRAFIE

1. Luciana Rotaru, +rian Rotaru),, Curs e prim a3utor;) 9itura meicală universitarăCraiova)2**,G- pagini, $45 GH()J(-)HH)(

2. Luciana Rotaru, Cristiana 'eormaneanu, +rian Rotaru) ,,5ursing clinic e urgenţă <i prim a3utor;) 9itura meicală universitară Craiova 2**J, 1*J pagini, $45 GHJ)GH(

(. Luciana Rotaru, Croitoru 6, Liliana %ăbuleanu, 4imona Ingureanu, +lina Lupu, +linaLazăr, +nca Popa, +ntonie 4.),, Principii practice si te"nici e bază în meicina eurgenţă;) 9itura e su Craiova 2**2, 2JH pagini

. C"iorean B, Caran 9, Cristea $) meicină intensivă ol.()e Prisma, 7îrguBure<,1GGG

-. Comes L. M +ccientul vascular cerebral. Profilaie <i tratament meical. 9itura%acia , 1GG/

/. Cristea $ , Ciobanu B. M '"i e anestezie terapie intensivă, 9ituraBeicală,ucure<ti,2**(

H. ăeţi R, abeu +, ) Irgenţe peiatrice. +lgoritme iagnostice <i terapeutice, 9.rumar 7imi<oara, 2**-J. lana B, 'allo I9 M 9mergencW airXaW management. 9merg Be Clin 5ort" +m,2**(

2(



G. oularan +, Perrigault P.6, 5uss ) L mort cerebral. Irgence pratiYue, 1GG21*. Caran 9, Cristea $, C"ioreanu B M Beicin)itensivă vol $, 9itura %acia , Clu3

5apoca , 1GGH11. Călin Ciontu, alentin 'eorgescu, ictor 4trîmbu,Bircea Ingurean, $oana %imitriu)Resuscitarea cariopulmonară la ault M note e curs) ucure<ti 2**/

12. Lauri 7 M Cariovascular responses to an acut volume loa in a eep "Wpot"ermia ,9ur Deart 1GG/.

Date post:	18-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lorena-stefania-tudor
View:	229 times
Download:	0 times

Lucrare de Diploma Biologie 2

Documents