B-dul Muncii nr. 199-201, 400641, Cluj-Napoca
Tel: 0264 415119 Tel/Fax: 0264 415117
E-mail. gsavlaicu@yahoo.com
Web: www.gsavlaicu.ro
2018 – 2025
din 12.10.2020
din 12.10.2020
prof. ing. Maria Hirian
PENTRU PERIOADA 2016-2025…………………………………………………………….3
1.2.1. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaii pentru ÎPT ........................... .. 8
1.2.2. Concluzii din analiza pieei muncii. Implicaii pentru unitatea de învmânt .......... 12
1.2.3. Învmântul profesional i tehnic ............................................................................. 13
I.3.ANALIZA MEDIULUI INTERN………………………………………………………..34
1.3.2. Rezultatele elevilor ................................................................................................ 36
1.3.4. Activitatea educativ i extracolar ...................................................................... 49
I.3.5. Parteneriate i colaborare ........................................................................................ 53
1.3.6. Activitatea bibliotecii ............................................................................................. 54
1.3.7. Resurse didactice ................................................................................................... 55
1.3.8. Resurse materiale ................................................................................................... 55
1.3.9. Resurse financiare .................................................................................................. 56
1.4.1 POLITIC ................................................................................................................. 57
II.4. PRIORITATI, OBIECTIVE, TINTE-2016-2025 ........................................................ 64
II.5. OFERTA EDUCAIONAL ...................................................................................... 64
II. 7. PLANUL DE PARTENERIAT AL COLII .............................................................. 66
II.8. PLANUL DE DEZVOLTARE PROFESIONAL A PERSONALULUI .................. 67
III. CONSULTARE, MONITORIZARE SI EVALUARE..................................................... 68
III. 1. REZUMAT PRIVIND MODUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE
CONSULTARE ÎN VEDEREA ELABORRII PLANULUI ............................................ 68
III.2. REZUMAT PRIVIND MODUL DE ORGANIZARE AL ACTIVITILOR DE
MONITORIZARE I REVIZUIRE A PLANULUI ........................................................... 69
4
ARGUMENT
este elaborat în concordan cu direciile de dezvoltare ale învmântului românesc
în general;
este elaborat pentru a corespunde ateptrilor comunitii pe care încearc s o
serveasc, ateptri coninute în scopurile generale i idealul educaional propuse de
legea învmântului;
are menirea de a realiza o strategie de dezvoltare a colii la care s se substituie
proiectele pe termen mediu i scurt;
toate domeniile atinse în proiect au ca centru de interes elevul, inând cont de
specificul liceului tehnologic i de direciile de dezvoltare economic i social a
comunitii.
I.1. Strategia educaiei i formrii profesionale din România pentru perioada 2014-
2020 (preluat din PLAI 2016-2025 Cluj)
Obiectivele strategice i direciile de aciune sunt:
Obiectivul strategic 1: Îmbuntirea relevanei sistemelor de formare profesional
pentru piaa muncii, având ca int strategic creterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa
de vârst 20-34 ani, necuprini în educaie i formare, cu nivel de educaie ISCED 3 i 4 la
63% pân în 2020, fa de 57,2% în 2014
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevzute urmtoarele direcii de aciune:
1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaiilor i calificrilor, a curriculumului
i a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul naional al
calificrilor, pentru o mai bun articulare între subsisteme, pentru facilitarea
mobilitii în educaie i formare profesional i pentru creterea relevanei pentru
piaa muncii;
definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltrii/revizuirii calificrilor în
concordan cu abilitile i cunotinele relevante pentru nevoile pieei forei de
munc i adaptarea programelor de învmânt la nevoile i tendinele pieei muncii;
3. Monitorizarea inseriei profesionale a absolvenilor programelor de formare;
4. Îmbuntirea învrii la locul de munc în formarea profesional;
5. Îmbuntirea mecanismelor de finanare public i privat a formrii profesionale;
6. Creterea implicrii partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare
profesional.
formare profesional, având ca inte strategice:
a) Creterea ponderii elevilor cuprini în învmântul liceal tehnologic i în
învmântul profesional la 60% în 2020, fa de 49,8% în 2014;
b) Creterea ratei de participare a adulilor la programe de învare pe tot parcursul vieii
la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevzute urmtoarele direcii de aciune:
5
învrii dobândite în context nonformal i informal;
8. Îmbuntirea orientrii profesionale i a consilierii în carier;
9. Consolidarea i flexibilizarea mecanismelor de recunoatere i validare a rezultatelor
învrii dobândite în context nonformal i informal;
10. Facilitarea accesului la programele de formare profesional din sistemul de
învmânt pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;
Obiectivul strategic 3: Îmbuntirea calitii formrii profesionale, având ca inte
strategice:
a) Reducerea ratei abandonului colar la învmântul liceal tehnologic i la învmântul
profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;
b) Creterea ponderii absolvenilor învmântului liceal tehnologic declarai reuii la
examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;
c) Creterea ratei de participare a adulilor la programe de învare pe tot parcursul vieii
la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevzute urmtoarele direcii de aciune:
11. Dezvoltarea unui cadru naional de asigurare a calitii educaiei i formrii
profesionale la nivel de sistem;
12. Asigurarea calitii certificrii rezultatelor învrii;
13. Îmbuntirea competenelor persoanelor cu atribuii în furnizarea programelor de
formare profesional din formarea profesional iniial i formarea profesional
continu i în evaluarea rezultatelor învrii dobândite în context formal, nonformal
i informal;
Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovrii i cooperrii naionale i internaionale în
domeniul formrii profesionale, având ca inte strategice:
a) Creterea numrului total de elevi implicai în programe de inovare i dezvoltarea
spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;
b) Creterea numrului total de elevi implicai în programe de mobilitate internaional
la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevzute urmtoarele direcii de aciune:
16. Dezvoltarea componenelor privind inovarea, creativitatea i spiritul antreprenorial
din cadrul programelor de formare profesional;
17. Dezvoltarea mobilitii internaionale în formarea profesional;
18. Extinderea învrii mutuale i a schimbului de bune practici, în vederea asigurrii
premiselor pentru participarea la o pia a muncii europene incluzive.
Contextul în care se urmrete dezvoltarea învmântului profesional i tehnic prin
strategiile menionate mai sus este definit prin Legea Educaiei Naionale, nr. 1 din
2011, cu modificrile i completrile ulterioare. Structura învmântului profesional
i tehnic este ilustrat în figura de mai jos.
6
Învmântul liceal asigur continuarea studiilor în învmântul obligatoriu (clasele a IX-
a i a X-a) i în ciclul superior (clasele a XI-a i a XII-a), dezvoltând, aprofundând i
particularizând competene (cunotine, abiliti i atitudini) formate în ciclurile anterioare
ale învrii.
a) filiera teoretic, cu profilurile umanist i real;
b) filiera tehnologic, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale i protecia mediului;
c) filiera vocaional, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic i pedagogic.
Durata studiilor în învmântul liceal, forma de învmânt cu frecven, este de 4 ani, în
conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaiei. Pentru unele forme de
învmânt cu frecven i cu frecven redus, durata studiilor se prelungete cu un an.
Studiile învmântului liceal se finalizeaz cu examenul naional de bacalaureat i cu
examen de certificare, pentru absolvenii filierelor tehnologic i vocaional.
Absolvenii de liceu fr diplom de bacalaureat pot continua studiile în învmântul
postliceal i pot obine, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenii cu diplom de
7
bacalaureat pot continua studiile în învmântul postliceal pentru obinerea nivelului 5 sau
în învmântul superior, în orice program de studii i pot obine nivelurile de calificare 6,
7 i 8.
Absolvenii învmântului liceal, filierele tehnologic i vocaional, care promoveaz
examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naional al
calificrilor (tehnician) i suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
Învmântul profesional se organizeaz pentru calificri stabilite în funcie de nevoile pieei
muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale,
judeene i locale, pe baza unui contract de pregtire practic, încheiat între unitatea de
învmânt, operatorul economic i elev.
Învmântul profesional are urmtoarele forme de organizare:
- învmânt profesional, cu durata de 3 ani, organizat dup finalizarea clasei a VIII-
a, ca parte a învmântului secundar superior, începând cu anul colar 2014/ 2015,
pe baza unui contract cadru, încheiat între unitatea de învmânt i operatorii
economici implicai în formarea profesional a elevilor;
- învmântul dual cu durata de 3 ani, organizat dup finalizarea clasei a VIII-a, ca
parte a învmântului secundar superior, începând cu anul colar 2017/ 2018, pe
baza unui contract de parteneriat încheiat între unul sau mai muli operatori
economici sau între o asociaie/un consoriu de operatori economici, unitatea de
învmânt i unitatea administrativ-teritorial pe raza creia se afl unitatea colar.
unui contract de pregtire practic, încheiat între unitatea de învmânt – agentul
economic i elev;
- stagii de pregtire practic cu durata de 720 de ore, organizate dup finalizarea clasei
a X-a de liceu , form de organizare specific în prezent programelor de tip „A doua
ans”.
modulele de pregtire de specialitate pentru obinerea calificrii profesionale. Studiile se
finalizeaz cu examen de certificare. Absolvenii care promoveaz examenul de certificare
a calificrii profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naional al
calificrilor (muncitor calificat) i suplimentul descriptiv al certificatului, conform
Europass.
ÎNVMANT
(preluat din PLAI 2016-2025 Cluj)
a. Analiza profilului economic Judeul Cluj este situat în partea de nord-vest a României, fiind capitala regiunii de
dezvoltare Nord-Vest i aflându-se la grania cu regiunea de dezvoltare Centru.
Poziia geografic ofer judeului un avantaj competitiv deosebit, având în vedere faptul c
judeul Cluj se afl relativ în apropierea granielor cu Ungaria i Ucraina, precum i într-o
zon de convergent a mai multor culoare de dezvoltare: Coridorul Oradea-Cluj-Braov-
Bucureti, care va lega coridoarele paneuropene 5 i 9, permiând conectarea României cu
axele de comunicaii din Europa Central; Coridorul Suceava-Cluj, principal ax de
8
comunicaie est-vest din ar, precum i mai multe axe tradiionale de comunicaie
ctrecentrul rii.
Aprecierea dezvoltrii economiei se face prin intermediul indicatorilor macroeconomici
compilai prin agregare pe baza datelor din conturile naionale. Cei mai utilizai dintre
acetia în statistica internaional sunt produsul intern brut (PIB) i Valoarea adugat
brut (VAB). Referitor la PIB, datele statistice oficiale furnizate de Eurostat în perioada 2005- 2016, arat
c produsul intern brut/locuitor la preuri curente a avut, în regiunea Nord-Vest o cretere
continu. În perioada 2005-2008, a înregistrat o cretere continu, în anul 2009, la începutul
crizei economice, a înregistrat o scdere, dup care a crescut anual pân în anul 2016,
ajungând la 7600 euro/locuitor, sun media pe ar de 8600 i mult sun media UE 28 de 29200
euro/locuitor. În judeul Cluj, valorile absolute calculate în lei pe locuitor, sunt cu mult peste
media regional i naional pe întreaga perioad de analiz, situând judeul pe locul întâi,
cea mai mare valaore s-a înregistrat în anul 2015 (44469,8), peste 9000 de
euro/locuitor.
Valoarea adugat brut (VAB) reprezint valoarea nou creat, rezultat din valoarea
noilor produse i servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea
acestora.
Activitile economice existente în jude au avut o contribuie diferit la formarea VAB.
Datele oficiale ilustreaz faptul c procentul cel mai mare de contribuie l-a avut sectorul
industrie (A02) (inclusiv energie electric i termic, gaze i ap, salubritate, gestionarea
deeurilor), cu peste 25% pe întreaga perioad 2009-2015. Maximul de contribuie a fost
atins de acest sector economic în anul 2011, când a înregistrat un procent de 34,1 % din
total. Pe locul doi se situeaz activitatea A04- Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea
autovehiculelor, motocicletelor i a bunurilor personale i de uz gospodresc, hoteluri i
restaurante, transporturi, depozitare, urmat de activitatea de administraie public i
aprare, asigurri sociale din sistemul public, învmânt, sntate i asisten social (A09),
de tranzacii imobiliare (AO7) i construcii (A03).
1.2.1. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaii pentru ÎPT
Necesarul de investiii în resursa uman i formarea profesional a cadrelor didactice
în noile tehnologii pentru dobândirea de noi competene i abiliti cerute de piaa
muncii. Un rol important, în acest sens, îi va reveni educaiei iniiale (prin sistemele
ÎPT i universitar) i educaiei continue, pentru dobândirea de noi competene:
mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o
activitate mai eficient i adaptat la condiiile pieei în continu schimbare, precum
i pentru asigurarea competitivitii;
Planurile de colarizare vor trebui s reflecte prioritile economice pe cele dou
componente de baz ale pieei muncii: dezvoltarea antreprenoriatului i dezvoltarea
calificrilor (pregtirea tehnologic modern/meseriile viitorului);
Necesitatea creterii nivelului de calificare i asigurarea unei pregtiri de baz largi,
competene tehnice generale, solide;
numrului de clase de învmânt dual;
Realizarea de CDL conform cerinelor agenilor economici;
9
umane (potenialul uman) de care dispune aceast. Analizând evoluia resurselor de munc
în perioada 2002-2016, rezult c în judeul Cluj evoluia resurselor a fost ascendent,
ajungând în anul 2016 la 471 mii persoane, cea ai mare din toate judeele regiunii.
Sursa: INS. "Balanta fortei de munca" INS Baza de date TEMPO ON LINE
În ceea ce privete evoluia indicatorilor furnizai de BFM pentru perioada 2002-
2016 privind populaia activ civil i populaia ocupat civil, rezult c în judeul Cluj
acestea au avut evoluii ascendente aproape pe toat perioada analizat, în 2016 populaia
activ ajungând la 360,6 mii persoane, iar populaia ocupat la 352,6 mii persoane, cele mai
mari valori în intervalul analizat.
Sursa: INS. "Balanta fortei de munca" INS Baza de date TEMPO ON LINE
În cea ce privete rata de ocupare a resurselor de munc, în 2016 în judeul Cluj se
înregistreaz cea mai mare rata de ocupare (74,9%) din toate judeele, peste media regional
i naional.
410
420
430
440
450
460
470
480
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Evoluia resurselor de munc- jud. CLUJ (mii persoane)
300
310
320
330
340
350
360
370
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Evoluia populaiei active civile-jud. Cluj (mii
persoane)
10
Din analiza evoluiei ponderii populaiei ocupate civile pe activiti ale economiei naionale
în perioada 2008-2016, rezult c ponderea cea mai mare în economia judeului o au
serviciile (54,7% în 2016), urmate de industrie (22,1%) agricultur (14,6%) i construcii
(8,6%)
În cadrul industriei ponderea cea mai mare în jude, ca de altfel i în regiune o are industria
prelucrtoare (19,9% în anul 2016). În cadrul sectorului servicii, ponderea cea mai mare o
are Comerul (15,8%), urmat de Transport i depozitare, învmânt, informaii i
comunicare i sntate.
Evoluii i situaia curent privind locurile de munc vacante
Evoluii i situaia curent privind locurile de munc vacante pe activiti ale economiei
naionale.
Pentru analiza evoluiei locurilor de munc vacante (CAEN) nu exist date statistice
oficiale la nivelul judeului, numai la nivelul Regiunii Nord-Vest. În anuol 2017, la nivelul
regiunii Nord-Vest se aflau 9281 locuri de munc vacante. Dintre sectoarele economice
care au înregistrat în 2017 cel mai mare numr de locuri de munc vacante la nivelul
regiunii se numr: • Industria prelucrtoare C – 3450 locuri de munc, • Administraie
public i aprare; asigurri sociale din sistemul public O– 859 de locuri de munc; • Alte
activiti de servicii S – 870 de locuri de munc; • Comer cu ridicata i amnuntul,
repararea autovehiculelor i motocicletelor G – 777 locuri de munc; • Sntate i asisten
social Q– 659 locuri de munc; • Transport i depozitare H-496 locuri e munc •
Construcii F – 503 locuri de munc; Din analiza realizat comparativ cu anul 2016,
rezult c în aproape toate sectoarele de activitate a crescut numrul de locuri de munc
vacante.
0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
Evoluia populaiei ocupate civile pe activiti ale economiei naionale - judeul Cluj
Agricultur
Industrie
Construcii
Servicii
11
Evoluii i situaia curent privind locurile de munc vacante pe grupe majore de
ocupaii
Perioada analizat se refer la anii 2011-2017, dar datele statistice sunt regionale, nu
exist date la nivelul judeului (Anexa 3f Piaa muncii). Din analiza datelor INS privind
locurile de munc vacante pe grupe majore de ocupaii, se constat c cel mai mare numr
de locuri de munc vacante în 2016, sunt pentru specialiti din diverse domenii de activitate,
iar cele mai puine pentru lucrtori calificai în agricultur, silvicultur i pescuit.
Un numr semnificativ de locuri de munc vacante înregistrate în regiune se adreseaz
operatorilor la instalaii i maini; asamblori de maini si echipamente i muncitorilor
calificai i asimilai. De asemenea domeniul serviciilor are un numr semnificativ de locuri
de munc vacante.
În contextul dezvoltrii puternice în regiune a industriei prelucrtoare care ofer cele
mai multe locuri de munc, se menine ridicat oferta de locuri de munc pentru muncitori
necalificai.
Prognoza cererii de formare profesional
Structura cererii poteniale, pe domenii de formare ale IPT, în ipotezele scenariului
moderat în regiunea Nord-Vest în perspectiva 2017-2020:
Fig.nr.51
Industrie alimentar 0,9
Materiale de construcii 0,9
1.2.2. Concluzii din analiza pieei muncii. Implicaii pentru unitatea de învmânt
Creterea ratei de ocupare i a ratei de activitate la nivelul judeului presupune dezvoltarea
învmântului profesional i tehnic, cu precdere a învmântului profesional dup
reînfiinare, începând cu anul colar 2014/2015. Domeniile i calificrile vor fi stabilite în
funcie de cerinele angajatorilor.
Creterea relevanei ÎPT în raport cu cerinele pieei muncii pentru creterea ratei de ocupare
în rândul absolvenilor. Necesitatea monitorizrii inseriei absolvenilor de învmântul
profesional i tehnic.
Realizarea unor parteneriate eficiente între unitile de învmânt i operatorii
economici, astfel încât numrul de elevi angajai la operatorii economici unde au efectuat
instruirea practic s creasc.
Sprijinirea elevilor din mediul rural de ctre comunitate i operatori economici pentru
finalizarea studiilor.
Asigurarea în proiectele planurilor de colarizare a claselor pentru continurea
studiilor de ctre absolvenii învmântului profesional la învmânt liceal
(zi, seral, frecven redus), iar pentru absolvenii de liceu, continuarea studilor în
învmântul postliceal, pentru creterea anselor de ocupare pe piaa muncii.
Creterea ponderii calificrilor din domeniul servicii la nivel regional, pe nivelurile de
calificare 3, 4 i 5. Meninerea trendurilor la calificrile din industrie, servicii i
construcii.
În stabilirea calificrilor se va ine cont i de solicitrile agenilor economici locali.
Prin proiectele planurilor de colarizare ale ISJ-urilor din regiune se vor prevedea
cu prioritate clase/grupe de studiu pentru domeniile: mecanic, electric, electronic
i automatizri, construcii, servicii, comer, sntate i asisten social.
Raportat la nivelul de calificare solicitat pentru locurile de munc vacante la nivelul
judeului, se constat c piaa muncii din jude are nevoie de calificri de nivel 3,
dobândite prin învmânt profesional i dual. Structura planului de colarizare
pentru învmântul profesional i dual va cuprinde clase/grupe de studiu în funcie
de cele mai solicitate calificri.
În funcie de particularitile de dezvoltare a subramurilor industriei prelucrtoare din
jude al regiunii, la stabilirea planului de colarizare pentru pentru învmântul
profesional i tehnic se va ine cont de solicitrile agenilor economici locali, în
parteneriat cu unitile de învmânt profesional i tehnic.
13
Evoluia numrului de elevi cuprini în învmântul liceal
Evoluia numrului de elevi cuprini în învmântul liceal Analiza evoluiei numrului de
elevi cuprini în învmântul liceal la nivelul judeelor regiunii Nord-Vest a scos în
eviden o scdere a numrului de elevi în toate judeele regiunii, în judeul Cluj scderea a
fost de 5294 de elevi, în perioada 2007- 2018. Evoluia ponderii elevilor din ciclul liceal pe
sexe a scos în eviden faptul c populaia feminin la nivelul judeului Cluj reprezint o
pondere de 52,4% la nivelul anului 2018. Populaia de sex masculin reprezenta 47,6% în
2018. Evoluia ponderii elevilor pe medii de reziden la nivelul regiunii (locaia colii)
este de 99,4% pentru mediul urban i 0,6% pentru mediul rural, pentru judeul Cluj.
Evoluia numrului de elevi cuprini în învmântul profesional
Din datele statistice analizate în perioada 2007-2018, s-a constatat c în toate
regiunile de dezvoltare numrul elevilor înscrii în învmântul profesional a fost ridicat în
perioada 2007-2010, a sczut apoi dramatic în perioada 2010-2012, dup care a înregistrat
o cretere anual care a devenit semnificativ în 2018. Analiza datelor statistice privind
evoluia numrului de elevi din învmântul profesional pe judeele regiunii situeaz în anul
2018, judeul Bihor pe primul loc cu 3036 elevi,urmat de judeul Cluj cu 2983 de elevi.
Evoluia ponderii pe sexe a elevilor din învmântul profesional în judeul Cluj este de
66,9% pentru populaia colar de sex masculin i 33,1% pentru cea de sex feminin, în anul
2018. Ponderea pe medii de reziden este 98% pentru mediul urban i 2% pentru mediul
rural, la nivelul anului 2018 . Judeul Cluj are cea mai ridicat pondere a elevilor din
învmântul profesional din mediul urban, iar judeul Bistria-Nsud cea mai ridicat din
mediul rural (35,1%).
Pentru învmântul postliceal datele statistice arat c numrul elevilor a crescut simitor
în toate judeele regiunii de dezvoltare, comparativ cu anul colar 2007- 2008.
Analiza pe judee arat c în anul 2015, judeul Cluj a avut cel mai mare numr de elevi din
învmântul postliceal, 4380 de elevi, urmat de ctre judeul Bihor cu 3310 de elevi i
judeul Maramure cu 2306 de elevi.Începând din 2016 i 2017 numrul elevilor din
învmântul postliceal a început s scad, astfel c în 2018, judeul Cluj avea 3988 elevi în
15
învmântul postliceal. Ponderea pe sexe arat c elevii de sex feminin ocup 71%, iar cei
de sex masculin de 29%, la nivelul judeului Cluj în anul 2018.
Oferta unitilor colare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în învmântul liceal
tehnologic i învmântul profesional
La nivelul Regiunii Nord-Vest în perioada 2004-2017, populaia colar cuprins în
învmântul tehnic i profesional a avut o evoluie descendent, de la 79021 de elevi în
2004, la 44656 de elevi în 2018, adic o reducere cu 43,5%. În judeul Cluj la începutul
perioadei analizate în 2004-2005, existau 17837 de elevi cuprini în învmântul tehnic i
profesional ÎPT cu o pondere de 55,4%. În anul colar 2017-2018, numrul elevilor
cuprini în ÎPT din judeul Cluj a fost de 9526 de elevi, adic 44,6%, cea mai sczut
pondere din regiune.(ponderea ÎPT în regiunea Nord-Vest a fost de 48,8% în anul colar
2017-2018). Ponderile anuale ale învmântului profesional în cadrul planului de
colarizare la nivelul judeului Cluj au sczut constant de la valori în jur de 26% în 2004-
2005, la un minim de 1,4% atins în 2011-2012. Începând cu anul colar 2012-2013
ponderea învmântului profesional începe s creasc , ajungând în anul colar 2017-2018
la 13,6%. Pentru învmântul liceal tehnologic ponderea s-a situat la valoarea de 29,3% în
anul colar 2004-2005, crescând pân la o valoare maxim de 50,4% atins în anul colar
2011-2012. În anul colar 2017-2018 ponderea învmântului liceal tehnologic în planul
de colarizare al judeului Cluj a fost de 31%, comparativ cu ponderea învmântului
liceal teoretic i vocaional care s-a situat la 55,4%.
Ponderile anuale ale învmântului liceal filiera teoretic i vocaional au crescut
constant de la o valoare minim de 44,6% atins în anul colar 2004-2005, la 55,4% în
anul colar 2017-2018, concomitent cu scderea puternic a ponderii învmântului
profesional i liceal tehnologic.
Cuprinderea elevilor în învmântul liceal tehnologic în anul colar 2018-2019
Din datele statistice furnizate, analiza numrului de clase, elevi i ponderea acestora pe cele
15 domenii de formare în care se colarizeaz în învmântul liceal filiera tehnologic, în
judeul Cluj în anul colar 2018-2019, a evideniat urmtoarele:
• Judeul Cluj ocup a treia poziie în cadrul Regiunii Nord-Vest privind numrul de elevi
cuprini în învmântul liceal tehnologic în anul colar 2017-2018, cu 4619 de elevi, dup
judeele Maramure i Bihor;
• Analiza pe medii de reziden a relevat faptul c în judeul Cluj funcioneaz 178 de clase
de liceu tehnologic cu 4619 de elevi, în mediul urban i nici o clas în mediul rural.
16
Cuprinderea elevilor în învmântul profesional în anul colar 2018-2019 Analiza
numrului de clase, elevi i ponderea acestora pe cele 13 domenii de formare în care se
colarizeaz în învmântul profesional, în judeul Cluj în anul colar 2018-2019, a
evideniat urmtoarele: • Judeul Cluj ocup locul al doilea în cadrul Regiunii Nord-Vest în
ceea ce privete numrul elevi cuprini în învmântul profesional i învmântul dual în
anul 2018-2019, cu 112 clase i 2777 de elevi. Pe primul loc se situeaz judeul
Maramure cu 115 clase i 2461 de elevi. Din totalul de 112 clase de învmânt
profesional i dual colarizat în judeul Cluj, în anul colar 2018-2019, 21 de clase sunt
alocate învmântului dual.Cele mai multe clase de învmânt dual au fost constituite în
judeele Cluj i Bihor (câte 21 de clase în fiecare jude. • Domeniile de formare cu cel mai
mare numr de elevi în învmântul profesional la nivelul judeului Cluj sunt reprezentate
în figura urmtoare:
Cele mai solicitate calificri profesionale sunt în domeniile: Mecanica cu 854 elevi,
Turism i alimentaie cu 707 de elevi, Construcii, instalaii i lucrri publice cu 210 de
elevi, Estetica i igiena corpului omenesc cu 234 de elevi. • Domeniile de formare cu cel
mai mic numr de elevi în învmântul profesional i în anul colar 2018-2019 în judeul
Cluj sunt: Electronica si automatizri cu 37 de elevi i Comerul cu 41 de elevi. Analiza
ponderilor pe calificri profesionale arat c cea mai solicitat calificare la nivelul
judeului este ”Mecanic auto” urmat de calificarea profesional ”Operator la maini cu
comand numeric”din domeniul Mecanic. Pentru domeniul Turism i alimentaie
calificrile cele mai cerute: Buctar i Osptar(chelner) în uniti de alimentaie ocup
ponderi ridicate.
anul colar 2018-2019
În anul colar 2018-2019, numrul elevilor colarizai prin învmântul postliceal la
nivelul judeului Cluj a fost de 3449 de elevi, repartizai atât la coala postliceal cât i la
coala de maitri. Analiza la nivelul judeului Cluj a scos în eviden faptul c cei mai
muli elevi colarizai prin coala postliceal se afl în învmântul postliceal particular
2103 elevi, iar în învmântul de stat 1346 de elevi. Prin coala de maitri (învmânt de
stat) se colarizeaz 244 de elevi. Numrul cel mai mare de elevi colarizai prin coala
postliceal a fost în domeniul Sntate i asisten pedagogic, 2237 de elevi, urmat de
domeniul Economic cu 166 de elevi i Turism i alimentaie cu 142 elevi. Cei mai puini
elevi au fost înscrii la domeniul Servicii cu 41 de elevi.
La coala de maitri numrul de elevi este mult mai mic decât cel de la coala postliceal.
La nivelul judeului Cluj în anul colar 2018-2019 frecventeaz coala de maitri un numr
total de 244 de elevi, repartizai pe 4 domenii de formare: Construcii, instalaii i lucrri
publice,Electric, Energetic, Mecanic i Transporturi.Cei mai muli elevi se înregistreaz
la calificrile din domeniul Mecanic – 83 de elevi.
18
Oferta unitilor colare din ÎPT - Gradul de satisfacere a solicitrilor operatorilor
economici pentru colarizarea în învmântul profesional i dual
Învmântul profesional i dual este organizat pe baza parteneriatului coal-operator
economic cu scopul satisfacerii solicitrilor de pe piaa muncii, de ctre sistemul de
învmânt profesional i tehnic. Pentru toate domeniile de formare în care se colarizeaz
prin învmântul profesional i dual, operatorii economici solicit locuri pentru planul anual
de colarizare, inspectoratelor colare. Pentru anul colar 2018-2019 la nivelul judeului
Cluj, operatorilor economici le-au fost aprobate de ctre inspectoratul colar judeean 1493
de locuri pentru învmântul profesional ceea ce reprezint 60% din numrul solicitrilor
i 414 locuri pentru învmântul dual, ceea ce reprezint 96,4% din locurile solicitate.
19
20
organizat la solicitarea operatorilor economiciinteresai sau a structurilor asociative (camere
de comer, asociaii patronale de ramur, clustere etc.), în calitate de poteniali angajatori i
parteneri de practic i asigur o rut alternativ de educaie i formare
profesionalorganizat pe baz de parteneriat. În cazul învmântului dual:
pregtirea practic este în rspunderea principal a operatorilor economici;
operatorii economici asigur pregtirea practic, burs cel puin la nivelul celei acordate
din fonduri publice pentru învmântul profesional i alte cheltuieli pentru formarea de
calitate a elevilor;
se bazeaz pe un parteneriat extins, asigurând colaborarea dintre unitile de învmânt
partenere, autoritile publice centrale i locale i mediul economic i asociativ Parteneriatul
între unitile de învmânt se bazeaz pe încheierea unor Contracte de parteneriat i
Contracte individuale de pregtire practic, încheiate între operatori economici, unitatea de
învmânt i elev (sau printele acestuia, în cazul elevilor minori) i în contract sunt stabilite
drepturile i obligaiile prilor.
Situaia numrului de contracte de parteneriat încheiate la nivelul regiunii NordVest arat
c cele mai multe contracte au fost încheiate în judeul Cluj (293), urmat de judeul Bihor
cu 278, cele mai puine contracte au fost încheiate în judeul Slaj (78), aceasta i datorit
populaiei mai mici a judeului.
Reeaua unitilor colare IPT
Reeaua colar a unitilor de învmânt care colarizeaz pentru învmântul profesional
i tehnic din judeul Cluj numr 53 de uniti de învmânt, în anul colar 2018-2019. Cele
mai multe uniti de învmânt profesional i tehnic sunt uniti de învmânt de stat 40,
iar 13 uniti de învmânt aparin sistemului de învmânt particular. În mediul urban
funcioneaz 44 de uniti de învmânt ÎPT, iar în mediul rural 1 unitate. Pentru asigurarea
egalitii de anse, în judeul Cluj funcioneaz clase de învmânt profesional i tehnic
pentru elevi cu deficiene în 3 uniti de învmânt.
Ierarhizarea unitilor IPT funcie de numr de elevi înscrii în anul colar 2018- 2019 la
învmântul liceal tehnologic i învmântul profesional, curs de zi
Analiza la nivelul judeului Cluj a scos în eviden relaia direct dintre domeniile de
formare cele mai solicitate i numrul de coli ÎPT care colarizeaz în aceste domenii.
Situaia poate fi urmrit în figura de mai jos:
Domeniile de formare cu cele mai multe coli: Mecanica (10 coli), Economic (10 coli),
Turism i alimentaie (11 de coli) sunt i cele mai solicitate de ctre operatorii economici
judeeni i în topul preferinelor elevilor.
22
Analiza resurselor umane din învmântul profesional i tehnic la nivel naional în
perioada 2011-2018, a evideniat faptul c ponderile personalului didactic calificat sunt
ridicate mai ales în învmântul liceal tehnologic i învmântul postliceal.Ponderi mai
sczute au fost înregistrate în învmântul profesional.
La nivel naional analizând datele statistice se poate afirma c evoluia ponderii personalului
didactic pe categorii de vârst a evoluat în sensul creterii ponderii categoriei 35-54 ani i
55-64 ani, cu o cretere în ultimii ani a ponderii categoriei 65 de ani i peste. Statistic vorbind
tot mai multe cadre didactice tinere nu mai opteaz pentru intrarea în sistemul de învmânt.
Categoria de vârst 35-54 ani i 55-64 ani reprezint 81% din totalul cadrelor
didactice din sistemul de învmânt profesional i tehnic în anul 2015-2016, iar categoria
65 ani i peste atinge o pondere de 2%.
26.1% 23.4% 21.0% 19.0% 16.8%
54.2% 55.5% 57.2% 58.5% 59.9%
19.0% 20.2% 20.6% 21.1% 21.4%
0.7% 0.9% 1.1% 1.4% 2.0%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Evoluia ponderilor personalului didactic pe grupe de vârst
25 -34 ani 35-54 ani 55-64 ani 65 ani si peste
23
La nivelul judeului Cluj, ponderea personalului didactic calificat (98,44%) din
învmântul profesional i tehnic este uor mai sczut decât media regional (99,02%)
În anul colar 2015-2016, numrul de cadre didactice din judeul Cluj din învmântul liceal
tehnologic a fost de 1865 persoane, din care de sex feminin 1388 persoane. În mediul urban
funcionau 1854 de cadre didactice, iar în mediul rural 11.
Infrastructura unitilor colare din IPT
Infrastructura unitilor de învmânt din învmântul profesional i tehnic are o
însemntate capital în asigurarea unui învmânt de calitate. În cadrul regiunii Nord-Vest
judeul Cluj ocup primul loc, cu 167 de ateliere colare 417 laboratoare i 6276 de
computere. Cel mai mic numr de ateliere colare a fost în judeul. Bistria-Nsud cu 112
laboratoare, 47 ateliere colare i 1813 computere.
Asigurarea calitii în ÎPT
Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calitii serviciilor de educaie i
formare profesional care s garanteze aplicarea riguroas a standardelor de pregtire i
satisfacia beneficiarilor (fora de munc i angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87
din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 75/12.07.2005
privind asigurarea calitii educaiei.
În IPT, introducerea unui sistem de asigurare a calitii în educaie s-a generalizat
începând cu anul colar 2006-2007 pentru toate unitile de învmânt, mai întâi aplicându-
se principiul 5 al calitii – “predarea i învarea” i a fost extins treptat astfel încât, în
prezent, se aplic pentru toate cele 7 principii.
Mecanismul de asigurare a calitii utilizat este construit pe autoevaluarea din
partea colii, confruntat cu evaluarea extern (prin inspecie colar), ambele fiind
structurate pe acelai set de indicatori (descriptori de performan). Rezultatele evalurii se
regsesc în planurile de îmbuntire a calitii.
Conducând la creterea transparenei fa de beneficiari, mecanismele de asigurare
a calitii vor avea, în acelai timp, un impact decisiv în motivarea i implicarea partenerilor
sociali în planificarea ofertei i a strategiilor de îmbuntire a acesteia.
NORD- VEST
95.00% 96.00% 97.00% 98.00% 99.00%
100.00% 101.00%
24
Promovabilitatea în învmântul liceal la sfâritul anului colar 2016-2017
Din analiza pe judeele regiunii Nord-Vest a rezultat c judeul Cluj a avut constant
în cei trei ani analizai valori ridicate ale promovabilitii de peste 98%, în învmântul
liceal.
Raportat la promovabilitatea pe sexe, elevii de sex feminin au înregistrat o promovabilitate
mai mare decât totalul înregistrat la nivelul judeului. Se constat de asemenea c
procentul de promovabilitate cel mai ridicat este la clasele a XII-a unde atinge o valoare de
99,4%,din care elevii de sex feminin au înregistrat o promovabilitate de 99,8%.
Promovabilitatea în învmântul profesional la sfâritul anului colar 2016-2017
Analiza pe judeele regiunii relev faptul c procentele de promovabilitate la
învmântul profesional din judeul Cluj(89,7%), au fost mai mici decât cele la nivel
regional (90,8%).Procentul de promovabilitate pentru elevii din învmântul profesional
din mediul rural a fost mai ridicat de 100%.
25
Promovabilitatea în învmântul postliceal, prin coala postliceal a fost cea mai
ridicat în Regiunea Nord-Vest (99,6%)i în acelai timp mai ridicat decât media la nivel
naional de 97%. Dintre judeele regiunii, judeul Cluj a avut un procent de promovabilitate
de 99,7%, în anul colar 2016_2017.
Serviciile de orientare i consiliere
Serviciile de orientare i consiliere sunt oferite la nivelul sistemului de învmânt de
Centrele Judeene de Resurse i Asisten Educaional (CJRAE) prin profesorii consilieri
arondai unitilor de învmânt. Numrul de profesori consilieri este insuficient în raport
cu numrul de elevi, iar mediul rural serviicile de consiliere sunt extrem de reduse, unitile
de învmânt din mediul rural au în cazuri foarte rare profeosori consilieri.
Calendarul admiterii în învmântul profesional prevede aciuni de consiliere cu sprijinul
CJRAE în toate unitile de învmânt gimnazial, activiti la care sunt invitai elevii i
prinii .
Absolveni în învmântul liceal
Analiza evoluiei numrului de absolveni din învmântul liceal urmrit în
perioada 2010-2016, la nivelul judeului Cluj a scos în eviden tendine de evoluie diferite
pentru cele trei filiere. Numrul absolvenilor filierei teoretice a marcat o cretere
semnificativ în perioada analizat de la 2347 de absolveni în 2011 la un maxim de 2731
de absolveni în 2014, cu o uoar scdere în 2016 (2597). Pentru filiera tehnologic evoluia
a fost sinuoas cu scderi i creteri semnificative, astfel c la începutul intervalului numrul
de absolveni a fost de 1576, iar în 2016 acesta ajuns la 812 absolveni. Pentru filiera
vocaional evoluia a fost cresctoare de la 572 de absolveni la 681de absolveni pân în
26
2014, sczând apoi la 576 absolveni în 2016.Pentru filiera vocaional evoluia a fost
cresctoare de la 572 de absolveni la 681de absolveni.
Absolveni în învmântul profesional
Evoluia numrului de absolveni în învmântul profesional în judeul Cluj a fost
profund influenat de aspectele legislative care au marcat schimbri în învmântul
profesional. Scderea masiv s-a produs în anul 2011, unde comparativ cu 2010, numrul
de absolveni a sczut de la 1065 de absolveni la 137 de absolveni. Modificarea politicilor
educaionale în sensul încurajrii învmântului profesional a fcut ca în perioada 2011 –
2014 numrul absolvenilor din învmântul profesional s creasc de la 137 de absolveni,
la 343 absolveni în 2014. În 2016 numrul absolvenilor de învmânt profesional a fost
621.
Absolveni în învmântul postliceal
Analiza statistic a artat c coala postliceal a devenit din ce în ce mai atractiv,
numrul absolvenilor a crescut de la 928 în 2010, la 1345 în 2016. Nu acelai lucru se
27
poate afirma referitor la coala de maitri unde în perioada analizat, numrul de
absolveni a sczut, de la 197 în 2010 la 121 în 2016 i 139 în 2017.
Rata de absolvire la nivel liceal
La nivel liceal rata de absolvire în judeul Cluj are o evoluie ascendent în tot intervalul
analizat, cu o cretere progresiv de la 44,4% în anul colar 2006/2007 la 96,2% în anul
colar 2014/2015.În anul colar 2016-2017, rata de absolvire în judeul Cluj a fost de 81,8%.
Cea mai mare rat de absolvire se înregistreaz în judeele Bihor ( 96,5%) i Cluj ( 96,2%)
în anul colar 2014/2015. Pe sexe trendul pozitiv se menine la fete, în timp ce bieii au o
rat de absolvire mai sczut.
28
Analiza realizat pe medii de reziden arat faptul c rata de absolvire în mediul rural este
foarte mic, cea mai mare valoare fiind de 15,4% în anul colar 2010/2011, cea mai mic
rat în judeele Cluj i Satu Mare (judee care au numr mic de licee în mediul rural).
Rata de absolvire în învmântul profesional
La învmântul profesional rata de absolvire analizat în perioada 2006- 2017,în judeul
Cluj a avut o evoluie descresctoare de la 40,9% în 2006 la 14,4% în 2011, iar apoi în
perioada în care nu au mai fost repartizate locuri la învmântul profesional (2011-2013)
rata a sczut foarte mult la 2%. În perioada 2014-2015, rata de absolvire a reînceput s
creasc uor, înregistrându-se în 2016-2017 o rat de 10,4%. Analiza pe sexe a scos în
eviden faptul c rata de absolvire pentru populaia colar de sex masculin a fost mai
ridicat cu 20% decât cea de sex feminin, la nivelul judeului în anul 2006.Scderea
ulterioar a respectat tendinele identificate pentru întreaga populaie colar la nivelul
regiunii i pe judee. Referitor la situaia pe medii de reziden, mediul urban înregistreaz
o rat de absolvire de 55,7% în anul 2006, pe când în mediul rural rata de absolvire a fost de
3,3%.În 2015-2016 rata de absolvire în mediul urban a fost de 17,8%, iar în mediul rural de
0,7%.
Rata de absolvire în învmântul postliceal
Tendina general identificat este de cretere a ratei de absolvire în învmântul postliceal.
Dac la începutul intervalului în 2006, rata de absolvire a fost foarte sczut de doar 4,8%,
în 2016 ea a fost de 22,2%, iar în 2017 s-a înregistrat o uoar scdere de 21,8%
29
În anul colar 2016-2017 cea mai mare rat de absolvire la nivelul judeelor regiunii a fost
înregistrat în judeul Cluj, ea fiind de 21,8%. Analiza pe sexe a evideniat faptul c rata de
absolvire în 2014-2015, a avut cea mai ridicat rat de absolvire judeul Cluj, atât pentru
sexul feminin 28,8% cât i pentru sexul masculin (12,9%).Raportat la mediul de reziden,
judeul cu cea mai mare rat de absolvire în mediul urban a fost Satu-Mare cu (33,7%) i
cea mai mic rat a fost înregistrat în judeul Slaj de (19%).În judeul Cluj rata de absolvire
în anul 2016-2017 a fost de 35,9% în mediul urban, iar în mediul rural de 0%, cea mai mare
dintre toate judeele regiunii.
30
La nivelul Regiunii Nord-Vest, cea mai mare rat de tranziie a fost înregistrat în judeul
Cluj cu o medie a intervalului analizat de 102,47%. Analiza pe sexe a artat c pentru ambele
sexe rata de tranziie a fost cea mai ridicat, de peste 100% la nivelul judeului Cluj. Situaia
analizat pe judee a artat c judeul Cluj a avut cele mai ridicate rate de tranziie dintre
judeele regiunii.
Rata de tranziie în învmântul post-secundar non teriar/ teriar
La nivelul regiunii ratele de tranziie sunt destul de sczute, mai sczute decât cele de la
nivel naional. O situaie aparte are judeul Cluj unde ratele au fost de peste 200%. Analiza
pe sexe a artat c ratele de tranziie pentru populaia colar feminin sunt de peste 200%,
mai ridicate decât cele pentru populaia masculin. Judeul Cluj ocup i aici o poziie de
lider la mare distan de celelalte judee ale regiunii.
Impactul sistemului de învmânt profesional i tehnic asupra omajului
Poate fi evaluat prin stabilirea unor corelaii în timp între rata de inserie profesional,
respectiv rata omajului absolvenilor i rata total a omajului.
Rata ridicat a omajului tinerilor din grupa de vârst 15-24 de ani, i ponderea ridicat
a acestora în numrul total al omerilor, sugereaz o problem serioas a sistemului de
pregtire în raport cu finalitile obinute în plan ocupaional. Din acest motiv, se reine ca
un prim indicator de impact, care poate fi msurat pe baza datelor statistice disponibile,
omajul tinerilor din grupa de vârst 15-24 de ani, cu rezerva c acesta nu este difereniat
pentru absolvenii ÎPT. Ageniile de Ocupare a Forei de Munc (AJOFM) pot oferi date
anuale valoroase despre absolvenii înregistrai în baza de date ca omeri, dar acestea nu sunt
difereniate în acord cu noua structur pe niveluri de pregtire i finalitile din ÎPT. Se
recomand colaborarea între ministere în vederea structurrii (unitare la nivel naional) a
bazei de date a AJOFM pentru evidenierea difereniat a absolvenilor de ÎPT pe calificri
31
i niveluri de calificare, adaptat noilor trasee i finaliti ale sistemului de educaie i formare
profesional.
Inseria profesional a absolvenilor IPT la 6/12 luni de la absolvire, pe niveluri de
educaie
La nivel naional sunt în vigoare metodologiile de monitorizare a inseriei
absolvenilor de învmânt profesional i tehnic (ordinul MECT 6011/21.11.2008) i
metodologia i instrumentele de lucru privind studiile de monitorizare a inseriei pe piaa
muncii a absolvenilor de învmânt superior (ordinul MECT 6012/ 21.11.2008).
Metodologia de monitorizare a inseriei socio-profesionale a absolvenilor
învmântului profesional i tehnic a fost aplicat în mai multe judee, în perioada 2010-
2013, prin proiecte cofinanate din Fondul Social European prin Programul Operaional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. În regiunea Nord-Vest a fost
implementat un astfel de proiect în judeul Cluj.
Mecanismul de monitorizare a inseriei socio-profesionale a absolvenilor, este îns
insuficient dezvoltat, deoarece nu sunt cuprini toi absolvenii de programe de formare i,
deasemena, lipsete componenta de monitorizare pe cale administrativ, aplicat sistematic
i cuprinztor la nivel teritorial.
Deoarece capacitatea instituional a instituiilor cu responsabiliti în
implementarea metodologiei este limitat, iar costurile sunt foarte ridicate, nu este posibil
înc monitorizarea pe cale administrativ a tuturor absolvenilor învmântului profesional
i tehnic.
În Strategia Educaiei i Formrii Profesionale din România pentru perioada 2016-
2020, este prevzut ca obiectiv monitorizarea inseriei profesionale a absolvenilor
programelor de formare, cu urmtoarele aciuni specifice:
Crearea unui mecanism naional de monitorizare pe cale administrativ a inseriei
profesionale a absolvenilor de învmânt profesional i tehnic
Revizuirea Metodologiei pentru monitorizarea inseriei socioprofesionale a
absolvenilor de învmânt profesional i tehnic, preponderent din perspectiva
deficitului de competene
Realizarea sistematic a monitorizrii inseriei socioprofesionale a absolvenilor de
învmânt profesional i tehnic pe cale administrativ i prin anchete la nivel
naional.
32
Centrul Judeean de Resurse i Asisten Educaional (CJRAE) Cluj a realizat o
monitorizare a inseriei absolvenilor de liceu din anul colar 2016-2017, la 3 luni de la
absolvire. Situaia absolvenilor de liceu ai filierei tehnologice este prezentat în figura.
Ponderea absolvenilor de liceu filiera tehnologic care continu studiile în învmântul
superior este de 31%, la aceeai valoare ca i ponderea celor angajai pe piaa muncii.
Un procent de 11% dintre absolveni nu sunt nici angajai nici nu continu studiile.
Evident c situaia inseriei absolvenilor trebuie reactualizat la 6 luni i 12 luni de la
absolvire pentru a avea o imagine corect i realist.
Legat de inseria absolvenilor de învmânt profesional, analiza a fost
realizat de ctre ISJ Cluj i se refer la prima promoie de absolveni ai colii
profesionale cu durata de 3 ani.
0 100 200 300 400 500 600
551
539
109
301
120
angajai la ag.economic partener Angajai
Continu studiile Nr. Total absolventi cu certificat
Nr. Total absolventi 2017
33
Calificrile profesionale cu cel mai mare numr de absolveni au fost:Mecanic auto cu
113 absolveni, Buctar cu 80 absolveni i Frizer, coafor, manichiurist-pedichiurist cu 23
de absolveni.
Calificrile cu cea mai bun inserie a absolvenilor au fost:Lctu mecanic întreinere
i reparaii 100%, Electronist 100%, Tinichigiu auto 100%,Zugrav-vopsitor-faianar-
tapetar 82%.
Concluzii din analiza ÎPT
Din datele statistice analizate se constat o cretere semnificativ a numrului de elevi din
ciclul primar aproape în toate judeele Regiunii Nord-Vest. Judeul Cluj a înregistrat cea
mai mare cretere a numrului de elevi în cei zece ani colari analizai (7950 elevi), fiind
pe primul loc a numr de elevi cuprini în ciclul primar, 30600, în anul colar 2017- 2018.
Analiza evoluiei numrului de elevi cuprini în învmântul gimnazial a evideniat o
scdere important la nivelul tuturor judeelor regiunii Nord-Vest în perioada 2007-2018.
În judeul Cluj scderea numrului de elevi în ciclul gimnazial a fost de 3519 de elevi, în
perioada 2007-2018. Evoluia ponderii elevilor din ciclul gimnazial pe sexe respect
tendina identificat la nivelul ciclului primar, astfel c în 2018, populaia de sex masculin
reprezint peste 51,8% din totalul elevilor de gimnaziu, cea feminin ajungând la 48,2 %.
Evoluia ponderii elevilor pe medii de reziden la nivelul judeului Cluj (locaia colii)
respect tendina ponderilor ciclului primar, respectiv creterea ponderii în mediul urban la
71,5% în perioada analizat, concomitent cu scderea ponderii în mediul rural la 28,5%.
Analiza evoluiei numrului de elevi cuprini în învmântul liceal la nivelul judeelor
regiunii Nord-Vest a scos în eviden o scdere a numrului de elevi în toate judeele
regiunii, în judeul Cluj scderea a fost de 5294 de elevi, în perioada 2007- 2018. Evoluia
ponderii elevilor din ciclul liceal pe sexe a scos în eviden faptul c populaia feminin la
nivelul judeului Cluj reprezint o pondere de 52,4% la nivelul anului 2018. Populaia de
sex masculin reprezenta 47,6% în 2018. Evoluia ponderii elevilor pe medii de reziden la
nivelul regiunii (locaia colii) este de 99,4% pentru mediul urban i 0,6% pentru mediul
rural, pentru judeul Cluj. Analiza datelor statistice privind evoluia numrului de elevi din
învmântul profesional pe judeele regiunii situeaz în anul 2018, judeul Bihor pe
primul loc cu 3036 elevi,urmat de judeul Cluj cu 2983 de elevi. Evoluia ponderii pe sexe
a elevilor din învmântul profesional în judeul Cluj este de 66,9% pentru populaia
colar de sex masculin i 33,1% pentru cea de sex feminin, în anul 2018. Analiza pe
judee arat c în anul 2015, judeul Cluj a avut cel mai mare numr de elevi din
învmântul postliceal, 4380 de elevi, urmat de ctre judeul Bihor cu 3310 de elevi i
judeul Maramure cu 2306 de elevi.Începând din 2016 i 2017 numrul elevilor din
învmântul postliceal a început s scad, astfel c în 2018, judeul Cluj avea 3988 elevi
în învmântul postliceal. Ponderea pe sexe arat c elevii de sex feminin ocup 71%, iar
cei de sex masculin de 29%, la nivelul judeului Cluj în anul 2018. În judeul Cluj la
începutul perioadei analizate în 2004-2005, existau 17837 de elevi cuprini în
învmântul tehnic i profesional ÎPT cu o pondere de 55,4%. În anul colar 2017-2018,
numrul elevilor cuprini în ÎPT din judeul Cluj a fost de 9526 adic 44,6%, cea mai
sczut pondere din regiune.(ponderea ÎPT în regiunea Nord-Vest a fost de 48,8% în anul
colar 2017-2018). Ponderile anuale ale învmântului profesional în cadrul planului de
colarizare la nivelul judeului Cluj au sczut constant de la valori în jur de 26% în 2004-
2005, la un minim de 1,4% atins în 2011-2012. Începând cu anul colar 2012-2013
ponderea învmântului profesional începe s creasc , ajungând în anul colar 2017-2018
la 13,6%. Pentru învmântul liceal tehnologic ponderea s-a situat la valoarea de 29,3% în
anul colar 2004-2005, crescând pân la o valoare maxim de 50,4% atins în anul colar
34
2011-2012. În anul colar 2017-2018 ponderea învmântului liceal tehnologic în planul
de colarizare al judeului Cluj a fost de 31%, comparativ cu ponderea învmântului
liceal teoretic i vocaional care s-a situat la 55,4%. Ponderile anuale ale învmântului
liceal filiera teoretic i vocaional au crescut constant de la o valoare minim de 44,6%
atins în anul colar 2004-2005, la 55,4% în anul colar 2017-2018, concomitent cu
scderea puternic a ponderii învmântului profesional i liceal tehnologic. Învmântul
profesional i dual este organizat pe baza parteneriatului coaloperator economic cu
scopul satisfacerii solicitrilor de pe piaa muncii, de ctre sistemul de învmânt
profesional i tehnic. Judeul Cluj ocup locul al doilea în cadrul Regiunii Nord-Vest în
ceea ce privete numrul elevi cuprini în învmântul profesional i învmântul dual în
anul 2018- 2019, cu 112 clase i 2777 de elevi. Pe primul loc se situeaz judeul
Maramure cu 115 clase i 2461 de elevi. Din totalul de 112 clase de învmânt
profesional i dual colarizat în judeul Cluj, în anul colar 2018-2019, 21 de clase sunt
alocate învmântului dual. Cele mai multe uniti de învmânt profesional i tehnic
sunt uniti de învmânt de stat 40, iar 13 uniti de învmânt aparin sistemului de
învmânt particular. În mediul urban funcioneaz 44 de uniti de învmânt ÎPT, iar în
mediul rural 1 unitate. Pentru asigurarea egalitii de anse, în judeul Cluj funcioneaz
clase de învmânt profesional i tehnic pentru elevi cu deficiene în 3 uniti de
învmânt. În cadrul regiunii Nord-Vest judeul Cluj ocup primul loc, cu 167 de ateliere
colare 417 laboratoare i 6276 de computere. Cel mai mic numr de ateliere colare a fost
în judeul. Bistria-Nsud cu 112 laboratoare, 47 ateliere colare i 1813 computere. Rata
abandonului colar pentru învmântul liceal i profesional a fost de 1,9% în anul colar
2016-2017. Rata de prsire timpurie a sistemului educaional a tinerilor (18-24 ani),la
nivel naional i implicit la nivel regional rmâne mult mai ridicat decât media european.
Dac media european în 2017 era de 10,6%, România avea o rat de 18,1%, iar Regiunea
Nord-Vest de 16,3%. Raportându-ne la perioada analizat (2007-2017) se constat c
România are o rat a tinerilor NEET mai ridicat decât media european. În 2017 UE avea
o rat de 15,5 %, iar România 21%. PLAI al judeului Cluj, 2016-2025
Datele statistice arat c rata de participare la formarea continu a populaiei adulte din
UE, se menine la valoarea de 10,9% în 2017.
Comparativ la nivel naional rata de participare a sczut în 2017 la 1,1%i rmâne în continuare mult mai sczut
1.3.ANALIZA MEDIULUI INTERN
Liceul tehnologic “Aurel Vlaicu” a aprut pe firmamentul colilor clujene, la data de
01.09.1980. Scoala este situat in partea de nord-est a oraului, pe platform industrial, în
vecintatea Facultii de construcii de maini a Universitii tehnice i a multor ageni
economici.
Pe parcursul anilor scoala a avut urmatoarele denumiri: "Scoala Profesionala Nr. 17",
"Liceul Industrial Nr.9", "Grup Scolar Industrial de Masini C.U.G.", "Grup Scolar "Aurel
Vlaicu".
In anul 1994 clasele cu profil mecanic ale Liceului Armtura sunt preluate de liceul
nostru.
Din anul scolar 1994-1995, scoala noastra a fost cuprinsa in programul Phare-VET
ca scoala de demonstratie, beneficiind de dotari de excepie.
35
urmtoarele parcursuri profesionale : liceu tehnologic - cursuri de zi i seral, învmânt
profesional cursuri de zi, precum i învmânt postliceal, toate finanate de la buget:
Elevii scolii noastre au obtinut in repetate randuri, premii la olimpiade scolare,
concursurile pe meserii si concursuri sportive.
Profesorii i elevii au fost cuprini in proiecte international Comenius, Erasmus+,
începând cu anul 2006 i pân în prezent.
Meseriile traditionale din scoala nemaigasindu-si loc pe piata muncii i datorit
evoluiilor dinamice în sfera specializrilor determinate de noile tehnologii, între care
informatizarea ocup un loc de frunte, coala noastr a fcut eforturi s-i gseasc propria
identitate i s elaboreze un proiect de dezvoltare care s corespund nevoilor de pregtire
cerut de comunitate i care s se ridice la standardele cerute de aceasta.
1.3.1. Predarea i învarea
Obiectivul major al reformei sub aspect curricular este realizarea calitii
învmântului la nivelul colii.
Activitatea didactic s-a realizat în bune condiii, conform cerinelor actuale de
proiectare i evaluare a procesului instructiv educativ. Afirmaia este întrit de asistenele
echipei manageriale prin fiele de observaii i inspeciile speciale realizate.
Cadrele didactice în procent de 90% îi întocmesc corect portofoliile, le completeaz
cu noutile didactice aprute i le utilizeaz funcional. Elevii primesc ajutor pentru
obinerea informaiilor necesare, de la profesori, dirigini, biblioteca colii, internet (site-
36
(oferta educaional).
Strategiile didactice favorizeaz învarea activ având caracter participativ din
partea elevilor. Tot mai multe cadre didactice pun în practic principiile benefice ale
învrii centrate pe elev, astfel orele de predare-învare devenind mai atractive. Ca
dovad stau documentele de planificare a unitilor de învare, leciile demonstrative care
s-au desfurat în comisiile metodice în ultimii trei ani colari, portofoliile profesorilor
care conin toate documentele legate de tehnicile activ- participative folosite la lecii,
fiele de interasistene ale comisiilor metodice i fiele de monitorizare intern realizate
de ctre Comisia pentru evaluarea i asigurarea calitii.
Au fost avizate de ctre ISJ Cluj i CLDPS, programe pentru curriculum în
dezvoltare local – în fiecare an colar incepând cu anul 2012 i pân in prezent,
auxiliare curriculare/caiete de practic, pentru fiecare calificare din oferta
educaional.
Coninutul programelor este în concordan cu sugestiile reprezentanilor agenilor
economici cu care coala are încheiate convenii de colaborare i la care se
desfoar practica comasat. Ca rezultat al bunei colaborri cu agenii economici,
cu instituiile publice locale, Prefectura Judeului Cluj, Consiliul local Cluj în cadrul
colii funcioneaz învmântul profesional de tip dual, începând cu anul colar
2014-2015. Majoritatea elevilor înscrii la învmântul professional de trei ani
beneficiaz de burs profesional privat i alte faciliti ( echipament de
protecie,mas, transport gratuit la i de la locul de practic). Bursele private sunt în
valoare de 200 lei/lun, fiind acordate de urmtorii ageni economici: SC Roberth-
Bosch, Ulmapackaging, CSI Romania, Energom, Rondocarton, Polytechnic Sieta,
Gep, Pfeiffer.
întregul proces de predare-învare se desfoar în cabinete, laboratoare i ateliere
de specialitate care îndeplinesc standardele minimale cerute
elevii au acces la resursele de învare care rspund nevoilor lor
programul de învare satisface cerinele privind sigurana, sntatea i resursele
fizice, în condiiile prevzute de lege
obiectivele învrii sunt adaptate nevoilor elevilor i asigur egalitatea anselor
elevii sunt familiarizai cu diferite activiti de evaluare formativ i sumativ
înainte ca evaluarea final s aib loc
- procedurile i condiiile privind examenele de absolvire i metodologia de
continuare a studiilor la terminarea unui ciclu sunt comunicate în mod clar
tuturor factorilor interesai
membrii managementului se asigur c sistemul de management al calitii al
organizaiei este dezvoltat, implementat i continuu îmbuntit
toi membrii personalului sunt implicai in implementarea asigurrii calitii
autoevalurile sistemului de calitate se fac anual i sunt validate de ctre ISJ
resursele de învare i spaiile aferente permit tuturor elevilor s participe activ
programele de învare demonstreaz angajamentul de a pune elevii pe primul loc
i de a rspunde nevoilor lor într-un mod cât mai flexibil cu putin în ceea ce
privete opiunile i accesul acestora
managementul este în mod activ angajat i implicat în procesul de autoevaluare
toate aspectele referitoare la organizaie sunt supuse procesului de autoevaluar
a) Rezultate la învtur:
Situaia privind rezultatele la învtur pentru ultimii ani colari, pe forme de
învmânt, este urmtoarea:
An colar Nr. clase Nr. total elevi Nr. elevi / clasa
2013-2014 12 271 22,58
2014-2015 15 321 21,40
2015-2016 15 340 22,67
2016-2017 18 378 21,00
2017-2018 17 365 21,47
2018-2019 15 368 24,53
2019-2020 15 353 23,53
Anii colari
Anii colari
început de
an colar
0
50
100
150
200
250
300
350
199
241
278
Nr. elevi la sfârit de an colar
0
50
100
150
200
250
300
350
400
271
Numrul de elevi la începutul i sfâritul anului colar
Nr. elevi la început de an colar Nr. elevi la sfârit de an colar
39
nemotivate/elev
18983
8451
25.3
22992
7387
22.59
21552
7401
22.5
179
225
265
21 18
LIMBA ROMÂN
Promoia curent 8 % 25 % 67 %
MATEMATIC
Note
Promoia curent 46 % 17 % 38 %
0%
20%
40%
60%
80%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
41
BIOLOGIE
Note
Promoia curent 42 % 29 % 29 %
CHIMIE
Note
Promoia curent 29 % 42 % 29 %
0%
10%
20%
30%
40%
50%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
42
b)2 Examenele de certificare a competenelor profesionale nivelul IV, V
Procent de promovare
2014-
2015
2015-
2016
2016-
2017
2017-
2018
2018-
2019
2019-
2020
2014-
2015
2015-
2016
2016-
2017
2017-
2018
2018-
2019
2019-
2020
100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
c) Rezultatele elevilor notri la olimpiade i concursuri colare
Obinerea unor premii i distincii la concursuri colare i olimpiade
2012-2013
MENIUNE, elevul Bucur Raul, clasa XII ,Etapa Judeean a Olimpiadelor la
disciplinele din aria Curricular Tehnologii , domeniul Mecanic
Mentiune -eleva Ciorca Mdlina, clasa XI-A. la Sesiunea Naional de
Comunicari Stiintifice pentru elevii din Învmntul Tehnic Iasi, 25 mai 2013,
înscris în Calendarul Naional al Sesiunilor de Referate i Comunicri pentru
elevi organizate în anul colar 2012-2013, fr finanare M.E.N., poziia 12,
prof.îndrumtor Maria Mrginean
Meniune obinut de elevul Abraham Roberth , clasa XII-A la Sesiunea
Naional de comunicari stiintifice pentru elevi i studeni, UTCN-„ O cariera in
inginerie” UTCN 4 aprilie 2013, ediia III-a, prof.îndrumtor Mera Olimpia i
Maria Mrginean
PREMIUL II eleva Ciorca Mdlina clasa XI- la Concursul International de
Creaie plastic i abiliti Practico-Aplicative , din cadrul Simpozionul
Internaional „ Srbtoarea Invierii- Lumina sufletelor noastre”-Editia IV , Iasi ,
mai-iunie 2013, organizat de ”B.P.Hasdeu” Iasi&Scoala „Carmen Sylva” Iasi,
proiect avizat MECTS în CAERI cu nr 35266 din data de 06.03.2013, pg 22, poz
623, prof.îndrumtor Maria Mrginean
PREMIUL I, Chira Andrei, cls. XI la Concursul International de Creaie
plastic i abiliti Practico-Aplicative , din cadrul Simpozionul Internaional „
Srbtoarea Invierii- Lumina sufletelor noastre”-Editia IV , Iasi , mai-iunie 2013,
organizat de ”B.P.Hasdeu” Iasi&Scoala „Carmen Sylva” Iasi, proiect avizat
MECTS în CAERI cu nr 35266 din data de 06.03.2013, pg 22, poz 623,
prof.îndrumtor Florentina Rctianu
sufletelor noastre”-Editia IV , Iasi , mai-iunie 2013, organizat de ”B.P.Hasdeu”
Iasi&Scoala „Carmen Sylva” Iasi, proiect avizat MECTS în CAERI cu nr 35266
din data de 06.03.2013, pg 22, poz 623, prof.Maria Mrginean
Mentiune la Concursul Naional „Tradiii pascale” eleva Ciorca Mdlina, clasa
XI- a,organizat de coala „Bogdan Petriceicu Hadeu” Iai, aflat în CAEN 2013
MECTS poziia 22 pagina 9, domeniul A8, Culturi i civilizaii,ediia VI-a 2013,
la sectiunea „Desen, colaj, pictura”, prof.îndrumtor Maria Mrginean
Premiul III, Ciorca Mdlina, cls. a XI-a, Concurs interjudeean Micuele
creatoare de mod, ediia a II-a, aprilie 2013, organizator Clubul Copiilor, Târgu
Neam, prof.îndrumtor Florentina Rctianu
43
pascale, Ediia a VI a, Mai 2013, CAEN – MECTS, POZIIA 22 / PAGINA 9,
coala Bogdan Petriceicu Hadeu Iai, prof.îndrumtor Florentina Rctianu
Premiul special, Bui Bogdan, cls. a X-a, Abraham Robert, cls. a XII-a,
CONCURS NAIONAL DE CREAIE LITERAR„ETERNUL
EMINESCU…”, EDIIA a V-a, 2013, organizat de Palatul Copiilor Piteti,
prof.îndrumtor Florentina Rctianu
Meniune, Stoica Andrei, clasa a X-a, Concursul Naional Vacana mea
european-imagini i impresii ”, Ediia a VI-a, Clubul Copiilor, Curtea de Arge,
prof.îndrumtor Florentina Rctianu
ADOLESCENT”, EDIIA A II-A aprilie-iulie 2013, organizat de Liceul Teoretic
„J. L. Calderon”, Timioara, prof.îndrumtori Florentina Rctianu, Olimpia
Mera, Bianca Furtun
Premiul II, Ciorca Mdlina, clasa a XI-a, Concursul judeean cu participare
naional România între realitate i ficiune, ediia a III-a, organizat de Liceul
tehnologic Aurel Vlaicu, Cluj-Napoca,prof.îndrumtor Florentina Rctianu
Participare - Bui I. Bogdan, Gaciu I. Emanuel, Muntean E. Ramona – clasa
a X-a A, Pop R. Adriana – clasa a X-a B, Concursul TIU VREU S APLIC
– faza judeean, din cadrul Campaniei naionale iniiate de Inspecia Muncii
"Valene culturale ale SSM" prof.îndrumtor Maria Hirian
Premiul I, seciunea desen, Dan Mocan, Proiectul de parteneriat educaional
„Icoana Sfântului Andrei prilej de întâlnire”, organizat de Liceul Tehnologic
Special SAMUS, Cluj – Napoca, prof.îndrumtor Ciceo Maria
2013-2014
Premiul II, elevul Neme Horaiu, clasa XI-A. la Sesiunea Naional de
Comunicri tiinifice pentru elevii din Învmntul Tehnic Iasi, 31 mai 2014
, înscris în Calendarul Concursurilor Naionale colare, organizate în anul
colar 2013-2014, fr finanare M.E.N., poziia 33
Diplom de participare, elevii Lzrescu Bogdan i Olar Ctlina, Etapa
Judeean a Olimpiadelor la disciplinele din aria Curricular Tehnologii ,
domeniul Mecanic
Diplom de excelen, pentru participarea cu lucrarea proprie la Expoziia
Internaional din cadrul Concursul Internaional de Creaie Plastic i Abiliti
Practico-Aplicative, Proiect avizat M.E.N. în C.A.E.N. 2014, domeniul A8 cu nr
24334/1/07.03.2014 ,pg11,poz 16 , Ediia V-a Iai , martie-iulie 2014, prof.Maria
Mrginean
Premiul I, elevul Rus Andrei, clasa XI-a ,Concursul Internaional , ediia VII-a
„Tradiii pascale, organizat de ”B.P.Hasdeu” Iai, aflat in CAEN-MEN 2014
poziia 23, pagina 12, domeniul A8, Culturi i civilizaii, seciunea Desen, colaj,
pictur,grafic în Paint, prof.îndrumtor Maria Mrginean
Premiul I, elevul Rus Andrei, clasa XI-a, Concursul Internaional de Creaie
Plastic i Abiliti Practico-Aplicative, Proiect avizat M.E.N. în C.A.E.N. 2014,
domeniul A8 cu nr 24334/1/07.03.2014 ,pg11,poz 16 , Ediia V-a Iai , martie-
iulie 2014, prof.îndrumtor Maria Mrginean
Locul I, eleva Olar Ctlina, clasa XI-a obinut la Concursul Interjudeean de
creaie „Metamorfoza în ambient”ediia a II-a, seciunea decoraii interioare,
concurs înscris în CAER la poziia 1147, 2014, prof.îndrumtor Maria Mrginean
44
Premiul I la Concursul Internaional de Creaie Plastic i Abiliti Practico-
Aplicative„ Srbtoarea Invierii- Lumina sufletelor noastre”-Editia V , Iasi ,
martie-iulie 2014 cu lucrare proprie , organizat de ”B.P.Hasdeu” Iasi&Scoala
„Carmen Sylva” Iasi, proiect avizat M.E.N. în C.A.E.N. 2014 domeniul A8, cu
nr.24334/1/07.03.2014, pg11, poz.16, prof.îndrumtor Maria Mrginean
Premiul I, obinut de grupul clasei XII-A la Concursul Internaional
„Srbtoarea Patelui în ochii Copiilor, lucrri de creaie plastic sau decorativ,
25 martie-30 mai 2014, înscris în CAER, nr 24337/1/07/03/2014,nr. Crt. 1192,
prof.îndrumtor Maria Mrginean
Diplom de excelen, pentru participarea cu lucrarea proprie la Expoziia
Internaional din cadrul Concursul Internaional de Creaie Plastic i Abiliti
Practico-Aplicative, Proiect avizat M.E.N. în C.A.E.N. 2014, domeniul A8 cu nr
24334/1/07.03.2014 ,pg11,poz 16 , Ediia V-a Iai , martie-iulie 2014, prof. Maria
Mrginean
Locul II, elevul Rus Andrei, clasa XI-a obinut la Concursul Interjudeean de
creaie „Metamorfoza în ambient”ediia a II-a, seciunea decoraii interioare,
concurs înscris în CAER la poziia 1147, 2014, prof.îndrumtor Maria Mrginean
Locul III, elevul Horaiu Neme, clasa XI-a obinut la Concursul Interjudeean
de creaie „Metamorfoza în ambient”ediia a II-a, seciunea decoraii interioare,
concurs înscris în CAER la poziia 1147, 2014, prof.îndrumtor Maria Mrginean
Premiul I obinut de eleva îndrumat Ciorca Mdlina, clasa XII, specializarea
Tehnician operator tehnic de calcul pentru lucrarea “Instrumente Control Panel
la Windows 7” prezentat la Simpozionul “Metode de învare i de utilizare a
internetului în procesul educational” din cadrul Proiectului Judeean
“Interacionez ,m adaptez,comunic i înv”, 2014, prof.îndrumtor Maria
Mrginean
SECURITATEA ÎN MUNC SE DEPRIND DE PE BNCILE COLII i
obinerea diplomei de :
Meniune – Echipajul format din elevii: Baba Clin Vasile – clasa a XII-a;
Muntean Ramona – clasa a XII-a; Stoica Andrei – clasa a XII-a, prof.îndrumtor
Maria Hirian
2014-2015
Premiul I, eleva Pop Adriana , clasa XII-A. la Sesiunea Naional de Comunicri
tiinifice pentru elevii din Învmntul Tehnic Iasi, 31 mai 2015 , înscris în
Calendarul Concursurilor Naionale colare, organizate în anul colar 2014-
2015, fr finanare M.E.N., poziia 35, prof.îndrumtor Maria Mrginean
MENIUNE, elevii Bacali Andrei i Both Alin , clasa XII-a, Etapa Judeean a
Olimpiadelor la disciplinele
Premiul I, Adriana Pop, clasa 12-a, la Concursul National de Referate i Comunicri
Stiinifice pentru învmântul profesional i tehnic “Stefan Procopiu”, inclus în
Calendarul Concursurilor Naionale colare, nr 26364/21.01.2015, pag 5, poziia 35,
prof.îndrumtor Maria Mrginean
Premiul I, Pop Adriana clasa 12, la Concursul Naional de Creaie Plastic i
Abiliti Practico-Aplicative, Ediia IV, Iai , noiembrie 2014-aprilie 2015, concurs
organizat de coala Liteni –Iai “B.P. Hadeu” Iai , Proiect Avizat M.E.N. în
45
C.A.E.R. 2015 cu nr 31504 din data de 03.03.2015, pg 33 poz 864, Proiect avizat ISJ
Iai cu nr 8558 din data de 24.10.2014, prof.îndrumtor Maria Mrginean
Premiul I, prof. Maria Mrginean pentru participarea cu lucrarea proprie la
Concursul Naional de Creaie Plastic i Abiliti Practico-Aplicative, Ediia
IV, Iai , noiembrie 2014-aprilie 2015, concurs organizat de coala Liteni –Iai “B.P.
Hadeu” Iai , Proiect Avizat M.E.N. în C.A.E.R. 2015 cu nr 31504 din data de
03.03.2015, pg 33 poz 864, Proiect avizat ISJ Iai cu nr 8558 din data de 24.10.2014
Premiul I, elevul Todea Adrian Viorel, clasa XII B, obinut la Concursul organizat
cu ocazia activitilor “Pasiuni , tradiii i manifestri artistice” din cadrul Proiectului
Judeean “Interacionez, m adaptez, comunic i înv” din data de 12.12.2014,
proiect înscris în Calendarul Activitilor Judeene, CAEJ 2014 , poz.15,
prof.îndrumtori Mera Olimpia i Maria Mrginean
Participare la CONCURSUL JUDEEAN „TIU I APLIC” SNTATEA I
SECURITATEA ÎN MUNC SE DEPRIND DE PE BNCILE COLII i obinerea
diplomei de :
Meniune – Echipajul format din elevii: Moldovan Maria Mdlina – Clasa a X-
a; Both Alin Raul – clasa a XI-a; Bacali Andrei Vasile – clasa a XI-a,
prof.îndrumtor Maria Hirian
2015-2016
Premiul I, elevul Both Alin , clasa XII-a, Etapa Judeean a Olimpiadelor la
disciplinele tehnice;
Premiul al II-lea, elevul Bacali Andrei, clasa XII-a, Etapa Judeean a
Olimpiadelor la disciplinele tehnice;
Premiul I, elevul Rafai Andrei, clasa a IX-a, concurs organizat în cadrul
proiectului interjudetean “România între realitate i ficiune”, proiect avizat
MENCS, înscris CAER 2016, poziia 523, seciunea Interviu;
Premiul I, elevul Brta Marius , clasa a IX-a, concurs organizat în cadrul
proiectului interjudetean “România între realitate i ficiune”, proiect avizat
MENCS, înscris CAER 2016, poziia 523;
Premiul al II-lea- elevul Bacali Andrei, Concursul naional de matematica
aplicat “Adolf Haimovici” 2016, etapa judeean;
Premiul al II-lea, Revista “Puncte de vedere”, la Concursul de reviste colare
„J. L. Calderon” Timisoara;
Meniune, Revista “Puncte de vedere”, concursul de reviste colare la nivel
judeean.
2016-2017
Premiul III, la Concursul ,,Pori verzi’’, clasa a IX aP2, prof.coordonator
Premiul II, la Concursul Naional de referate i comunicri tiinifice pentru
învmântul profesional i tehnic, „tefan Procopiu” , Iai 2017, elevul
coordonat Indrei Dariana, clasa XI A, Tehnician prelucrri pe maîni cu
comand numeric
Participarea profesorilor din catedra tehnic la Sesiunea Naional de referate i
comunicri tiinifice pentru învamntul profesional si tehnic „ tefan
Procopiu” , iunie 2017, Iai
XI A,
Premiul I, la Concursul Interjudeean ,,Icoana Sf.Apostol Andrei, oglindit în
sufletul Românilor’’, eleva Suciu Cristina,seciunea desen, clasa a IX a P1,
prof.coordonator,Maria Ciceo.
Premiul I, la Concursul din cadrul Proiectului local C.A.S.E.(comunicare, art,
schimb, experien), elevul Frca Daniel, clasa a IX a P1,prof.coordonator,
Videan Iudit.
Premiul I, la Concursul Interjudeean ,,Icoana Sf.Apostol Andrei, oglindit în
sufletul Românilor’’, eleva Suciu Cristina,seciunea desen, clasa a IX a P1,
prof.coordonator,Maria Ciceo.
Premiul II, la Concursul Naional ,,Chimia Verde, Chimia durabil’’,elevul Gliga
Mihai, clasa a IX a A, prof.coordonator Liliana Crian.
Organizarea i desfurarea Proiectului Judeean ,,România între realitate i
ficiune’’, înscris în CAEJ 2018, conform ordinului nr.3076,ediia a VI a, coordonat
de ctre membrii catedrei ‘’Limb i Comunicare,,
Meniune I, la Concursul judeean ,,România între realitate i ficiune’’, eleva
Suciu Cristina,Clasa a IX a P1, coordonat de ctre dna.prof.Podar Delia.
Meniune, la Concursul Interjudeean ,,Icoana Sf.Apostol Andrei, oglindit în
sufletul Românilor’’, elevul Rus Daniel,seciunea desen, clasa a IX a P1, Cheregi
Alin, seciunea poezie, clasa a IX a P1,prof.coordonator,Maria Ciceo.
Participarea elevilor: Martinov Andrei, Lascu Gabriel, Celemen Toma,din clasa a X
Premiul I, la Concursul Naional de referate i comunicri tiinifice pentru
învmântul profesional i tehnic, „tefan Procopiu” , Iai 2018, elevul
coordonat Todea Sorin George, clasa XII A
47
a P1, la Concursul judeean ,,România între realitate i ficiune’’,coordonai de ctre
dna prof.Fonai Georgeta.
Participarea elevilor: Adam Flaviu,Lctu Sebastian, Chea Nicolae,din clasa a X a
A, la Concursul ,,Cum s-i construieti primul tu robot’’, prof. coordinator
Dincu Ionela.
Participarea la Concursul de matematic ,,A.Haimovici’’,elevul Rus Alexandru
Gabriel, clasa a X a A, prof.coordonator Magdalena Moneguu.
Participarea la Concursul Judeean de Limba Englez ,,Quest’’, a elevilor Duca
Denis Andrei ;I Nagy Ionel Samuel,clasa a X a A, prof.coordonator Niculescu
Mirela.
Participarea profesorilor din catedra tehnic la Sesiunea Naional de referate i
comunicri tiinifice pentru învamntul profesional si tehnic „ tefan Procopiu” ,
iunie 2017, Iai
Participare la conferina ,,Bookland Evolution’’, ediia V a, elevii clasei A IX a A,
prof.coordonatori Niculescu Mirela, Istrate Elena.
2018-2019
Flaviu Adam – meniune, profesori coordonatori O. Mera, V. Chertes, M.
Hirian
• Premiul III la seciunea industria auto- Premiile Cluburilor Francofone de
Afaceri- Statie Larisa, Clujan Lucian, Kertesz Daniel, Fechete Rudolf, prof.
Coordonator Dincu-Tnase Ionela, prof. Colaborator Pop Delia
Meniune , la Concursul Regional ,,Chimia- Stiina vieii’’, ediia a IV-a cuprins
in CAER nr.1237/2019, elevii Statie Larisa, Rus Alexandrue, clasa a XI a A,
prof.coordonator Liliana Crian.
ficiune’’, înscris în CAER 2019, conform ordinului nr. 3016/09.01.2019,ediia a
VII a, coordonat de ctre prof Elena Istrate, Georgeta Fonai.
48
Organizarea i desfurarea Proiectului Judeean ,,CASE’’, coordonat de ctre prof.
Delia Pop.
coordonat de ctre prof. Dan Sabu.
Participarea elevilor: Adam Flaviu,Lctu Sebastian, Chea Nicolae,din clasa a X a
A, la Concursul ,,Cum s-i construieti primul tu robot’’, prof. coordinator Dincu
Ionela.
Participarea la Concursul de matematic ,,A.Haimovici’’,elevul Rus Alexandru
Gabriel, clasa a XI a A, prof.coordonator Magdalena Moneguu.
Participarea la Concursul Judeean de Limba Englez ,,Quest’’, a elevilor Duca
Denis Andrei ,clasa a XI a A, prof.coordonator Niculescu Mirela.
2019-2020
Premiul III- Promovarea limbii franceze-seciunea scurt metraj, Clubul Francofon
de Afacer Cluj i Centrul cultural Francez, Defta Adrian, Miretean Flavius,
Chelemen tefan-Adrian, Varga tefan, cls IX A, prof. Coordonator Delia Pop
Premiul II- Citoyens actifs de l’union Europeenne, Statie Larisa, cls. a XII-a, prof.
Coordonator Delia Pop
Meniune- Citoyens actifs de l’union Europeenne, Chea Daniel, cls a XII-a, prof.
Coordonator Delia Pop
1.3.3. Informarea, consilierea i orientarea elevilor
La nivelul colii funcioneaz a unui cabinet de asisten psiho-pedagogic i a
unui specialist calificat i titular, d posibilitatea ca pe lâng activitatea de consiliere a
elevilor i a prinilor s se activeze i munca diriginilor. Activitatea de consiliere
desfurat psihologul colii de ctre au permis accesul la informaii