LICENTA ingrijirea lauzei

8/18/2019 LICENTA ingrijirea lauzei

1/84

INTRODUCERE

Scurt istoric

1. La nivel mondial:Operaţia de cezariană este astăzi ceva aproape banal. Folosită la

începuturi pentru a salva vieţi (a mamei, a bebeluşului sau a amândurora) adevenit acum o intervenţie de rutină. Siguranţa şi rapiditatea crescută la care saa!uns în cazul acestei intervenţii c"irurgicale ma!ore #ac uitate riscurile la caresunt supuşi atât mama cât şi bebeluşul (riscuri #oarte reale, de alt#el, care nu serezumă doar la cele câteva zeci de minute petrecute în sala de operaţie, ci se potîntinde pe o perioadă mult mai mare de timp).

$uţini ştim însă de unde şia căpătat numele această operaţie şi care este

istoria ei. Se presupune că numele vine de la modul în care sa născut %ulius&ezar, însă o versiune mult mai credibilă este aceea că împăratul $ompilius a dato lege con#orm căreia cadavrele #emeilor însărcinate nu puteau #i îngropateînainte de a scoate #ătul din uter' se întâmpla ast#el că uneori să #ie scoşi #eţi vii,care supravieţuiau. egea, rămasă în vigoare pentru multă vreme, a luat numelede le* caesarea, de la verbul a tăia.

$ână în secolul + cezariana pare să #i #ost rezervată doar cazurilor în caremama deceda. -bia în secolul + apare prima înregistrare despre o cezariană#ăcută unei mame care a şi supravieţuit ulterior. e*tul care vorbeşte despre

această operaţie #ăcută de un castrator de porci soţiei sale care nu putea naşte, numenţionează secţionarea uterului' se presupune că ar #i #ost mai degrabă vorbade o sarcină e*trauterină, nu de o cezariană adevărată' în spri!inul acestei

presupuneri vine şi #aptul că #emeia a născut ulterior încă şase copii.Odată cu dezvoltarea medicinei, cezariana a #ost per#ecţionată, devenind

un adevărat instrument care salva vieţi în caz de pericol imediat. $entru că laînceput timpul era critic, cezariana se #ăcea prin incizii verticale atât la nivelul

pielii cât şi al uterului. /etodă, deşi întradevăr rapidă, presupunea destul demulte complicaţii ulterioare (sângerări, in#ecţii, aderenţe, ocluzii intestinale, risccrescut de rupere a muşc"iului uterin în cazul altor sarcini). ucrurile au evoluatdupă cel deal doilea război mondial, odată cu per#ecţionarea te"nicii de tăiere,care acum secţiona transversal muşc"iul uterin. &oncomitent a luat amploare#olosirea antibioticelor, trans#uziile au devenit posibile, anestezia a a!uns din ceîn ce mai sigură, toate acestea ducând la trans#ormarea cezarienei dintrointervenţie destul de periculoasă, #ăcută doar în caz de nevoie absolută, la ointervenţie relativ sigură. a s#ârşitul anilor 0 c"irurgii au început să #acătransversal şi incizia de la nivelul pielii, ast#el că 1stigmatul2 cezarienei nu maiera vizibil nici măcar în costum de baie' cezariana a devenit din ce în ce maiacceptabilă.

-nii 30 au venit cu altă noutate în domeniul obstetricii 4 anesteziaepidurală sau ra"ianestezia. Operaţia cezariană a devenit ast#el din ce în ce mai

+


2/84

1uşoară2, mai accesibilă. 5a durat mult până să treacă de la statutul deintervenţie salvatoare de vieţi la cel de intervenţie comodă, #ăcută uneori c"iar lacererea mamei. /edicii au a!uns şi ei să pre#ere cezariana deoarece ia mai puţintimp şi este adesea programată. 5u e deci de mirare că e*istă ţări în care ratacezarienelor poate atinge c"iar valori record de 306 (în zone urbane)7 &eea ce

se uită adesea este însă #aptul că, deşi e o intervenţie salvatoare atunci când nue*istă altă soluţie, cezariana comportă totuşi riscuri mult mai mari decât naştereanaturală pentru mamă, bebeluş şi c"iar bebeluşii viitori.

2. În Romnia:

8n anul 900:, una din cinci #emei a născut prin cezariană (+;6), încre tere cu 3 puncte procentuale #a ă de +;;;, când rata na terilor prin cezarianăș ț șa #ost de numai ++6. 8n +;;; #emeile din mediul urban au avut o probabilitatede aproape două ori mai mare de a na te prin cezariană (+


3/84

Scurt istoric al lucr"rii

Obiectivele prezentului proiect suntB no iuni generale de anatomie iț ș#iziologie a aparatului genital #eminin, na terea prin cezariană (prezentareșgenerală), rolul autonom i delegat al asistentului medical în îngri!irea pacienteiș

operate cu cezariană, procesul de îngri!ire al pacientei operate cu cezariană iședuca ia pentru sănătate a pacientei operate cu cezariană.ț

Cezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competen eț pro#esionaleB

+. $lani#ică ac iuni de educa ie pentru sănătate.ț ț 9. %denti#ică problemele de dependen ă.ț ?. -plică procesul de îngri!ire (nursing). :. -nalizează nevoile #undamentale speci#ice #iin ei umane.ț

. Cescrie aparatul genital i bazinul obstetrical.ș 3. -nalizează modi#icările organismului în timpul sarcinii, semne ișsimptome de sarcină. ;. Supraveg"ează perioada de lăuzie i revenirea #emeii în #amilie.ș +0. @laborează planul de îngri!ire.

-plicarea procesului de îngri!ire la pacientele operate cu cezariană sa

#inalizat prin analiza unui caz de na tere prin cezariană 4 caz pentru care sașelaborat un interviu. $e baza interviului realizat sau eviden iat problemele dețdependen ă speci#ice la nivelul celor +: nevoi #undamentale con#ormț

principiului Dirginiei Eenderson.

8n #inal a #ost elaborat planul de îngrijire al unei paciente operate cucezariană respectând obiectivele generale ale proiectului. $e plan au #osteviden iate problemele de dependen ă, obiectivele de îngri!ire, interven iileț ț țautonome i delegate aplicate, precum i evaluarea interven iilor aplicate.ș ș ț

?


4/84

C()ITOLUL I(N(TO*I( +I ,I-IOLOI( ()(R(TULUI ENIT(L

,E*ININ

1.1(natomia a!aratului /enital 0eminin

Aparatul genital feminine este alcătuit din organe genital e*terne, interne şiglande ane*e. Sistemul reproducător #eminine, spre deosebire de cel masculine

prezintă modi#icări structural ciclice ce coincid cu #azele ciclului menstrual, larândul său dependent de "ormonii estrogeni şi progesterone.

Reproducerea este o caracteristică #undamental a oricărei #iin e şi se realizeazăț prin participarea a două organisme de se* di#erit. @ste rezultatul #ecundării

gametului #eminine (ovul ) de către gametul masculin ( spermatozoid ). Oulrezultat se gre#ează în cavitatea uterină, unde rămâne şi se dezvolta până când#ătul devine viabil şi poate #i e*pulzat din uter prin actul naşterii.

Organizarea mor#o#uncţională a sistemului reproducător la ambele se*eeste e*treme de comple*ă. Aonadele au #uncţia de producere a gameţilor şi de asecretă "ormonii se*uali care la rândul lor asigură condiţii optime pentrureproducere.

-paratul genital #eminine se compune dinBØ Organe genital e*terne'

Ø Organe genital interne'

Ø Alande ane*e.

Organele genitale e*terne cuprindBü /@@ % D@5S: =egiunea anatomică dinaintea sim#izei pubiene,

acoperită, de la pubertate cu păr. @ste bogat în ţesut grăsos, #ibrocon!uctiv,o#erindui un relie# uşor proeminent şi o consistenţă moale de 1periniţă2.

ü -G%% /-=%B sunt pliuri cutaneomucoase constituite din #ibre musculare şiţesut grăsos şi con!unctiv. @le sunt acoperite pe #ata e*ternă de piele, iar pe

partea internă de o mucoasă prevăzută cu un epiteliu pavimentos. $rezintă#oliculi polisebatici pe #ata e*ternă şi glande sudoripare a căror #uncţiedebutează la pubertate.

-natomic se unesc şi #ormează comisura anterioară, e*tremităţile posterioare seunesc, la #el între ele şi #ormează comisura posterioară (#urculiţa). &onţin un

:


5/84

bogat ple* venos care în cazuri de traumatisme produce "emoragie pro#undă şi"ematoame e*tinse.ü -G%% /%&%B Sunt #ormate din ţesut con!unctiv şi #ibre musculare, printre

care se găsesc rare #ibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasă prevăzutăcu un epiteliu pavimentos. $rezintă glande sebacee şi eventual glande

sudoripare.

(Fig.+)

4 &%O=%SB @ste constituit din doi corpi cavernoşi, separaţi printrun septincomplet. Se termină cu o e*tremitate proeminenta denumită gland,

prevăzută cu un #ren.

4 E%/@5: Obliterează parţial ori#iciul vaginal şi este #ormat din ţesutcon!unctiv bine vascularizat, #iind acoperit de un epiteliu pavimentos.

4 A-5C@@ G@=EO%5B Sunt situate pe cele două laturi ale e*tremităţiiin#erioare a vaginului în grosimea labiilor mari. Sunt glande tubularerami#icate, alcătuite din lobi #ormaţi la rândul lor din acini glandulari cu#uncţie muco secretorie.

4 A-5C@@ SH@5@B Sunt aşezate para uretral şi se desc"id pe părţilelaterale ale ori#iciului uretral.

4 GG%% D@S%G-=%B Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

4 %/F-%&@@ DD@%B Sunt drenate de ganglionii lim#atici ing"inali

super#iciali şi pro#unzi şi de ganglionii #emurali super#iciali şi pro#unzi. 4 $@=%5@B @ste o #ormaţiune musculoaponevrotică, care înc"ide în !os

e*cavaţia osoasă a bazinului.

Organele genitale interne cuprindB

+. VAGINULB @ste un organ #ibro muscular cu lumenul turtit în sensul antero posterior. Daginul are rol în copulaţie (depunerea spermatozoizilor) şi serveştedrept canal 4 trecerea #ătului şi ane*ele sale în timpul naşterii. Catorită


6/84

elasticităţii are posibilitatea de a se desc"ide în special în cursul naşterii, când pereţii săi pot veni în contact cu pereţii bazinului, pentru că după aceea să revinăla dimensiunile obişnuite.a #emeile în vârstă înaintată vaginul îşi pierdesupleţea trans#ormânduse întrun conduct #oarte rigid. Daginul are o direcţieoblică de sus în !os şi dinapoi, înainte având o lungime apro*imativ de +9 cm şi

diametrul de 9 cm. 8n drumul sau oblic, străbate o serie de planuri muscularecare înc"id bazinul în partea de !os a trunc"iului. /uşc"ii din această regiunedenumită perineu sunt susţinătorii vaginului şi în bună parte a tuturor organelor

bazinului.$e #ata internă a vaginului se a#la mucoasa vaginală alcătuită din maimulte straturi de celule suprapuse. Supra#aţa mucoasei este neregulată, cu cutetransversale, care pornesc de o parte şi de alta a unor #ormaţiuni mai îngroşate.-ceste cute au un rol important în mărirea supra#eţei de contact în timpul actuluise*ual şi în menţinerea lic"idului spermatic depus în vagin. /ucoasa vaginală semodi#ică în raport cu secreţiile de "ormoni se*uali din organism, în special cu

secreţia de estrogeni. Daginul în partea de sus se continua cu colul uterin iar în partea de !os se desc"ide în vulvă. 8n partea dinapoi vine în raport cu rectul, iar în parte dinainte în raport cu vezică şi uretra.

9. UTERUL: @ste organul în care nidează şi se dezvolta produsul de concepţie şicare produce e*pulzia acestuia după dezvoltarea la termen. @ste situat înregiunea pelviană, pe linia mediană şi reprezintă raporturi anatomiceB

• anterior 4 cu vezica urinară• posterior 4 cu rectul• in#erior 4 se continua cu vaginul• superior 4 cu organele intestinale şi colonul• lateral 4 cu ligamentele largi

terul este un organ cavitar, care măsoară la nulipare ,< cm lungime, iar lamultipare >,3 cm lungime, are un diametru transvers de < cm la bază şi ? cm în

porţiunea medie a colului şi un diametru anteroposterior de 9,< 4 ? cm. @ste#ormat din trei porţiuniB corpul, istmul şi colul.

?. CORPUL UTERIN 4 are aspectul unui con turtit anteroposterior căruia i se

descriu două #ete şi două margini. Fata anterioară 4 uşor conve*a este acoperită de peritoneu până la istm, undeacesta se re#lecta pe vezica #ormând #undul de sac vezicouterin. Fata posterioara 4 mai conve*ă, cu o creastă mediană este acoperită de

peritoneu care coboară pe istm şi pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se re#lecta pe rect #ormând #undul de sac vaginorectal (Couglas).@ste în raport cu ansele intestinale şi colonul ileopelvin. /arginile laterale suntrotun!ite şi în raport cu ligamentele largi. $e marginile uterului se găsesc vaseleuterine şi se pot a#la vestigii ale canalului Iol## cum este canalul /alpig"i 4

Aartner./arginea superioară sau #undul uterului este îngroşata şi rotun!ita, concava saurectilinie la #etiţe şi net conve*a la multipare. $rin intermediul peritoneului este


7/84

în contact cu ansele intestinale şi colonul pelvian. ng"iurile laterale denumitecoarne uterine se continua cu istmul tubar şi sunt sediul de inserţie alligamentelor rotunde şi uterotubare.

(Fig.9)

:. ISTMUL continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia.


8/84

(Fig.?)

. TROMPELE UTERINE sau salpingele sunt cele două conducte musculomembranoase situate în partea superioară a ligamentelor largi. @le se întind de la

coarnele uterine până la #ata superioară a ovarelor.a nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi constituireainiţială a oului. rompele au o lungime de +0+9 cm cu diametre care variază petraiectul lor intră 9 4 : cm până la 4 3 cm, în partea terminală.Fiecare trompă prezintă : părţiB

• $artea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin.• %stmul care continua partea internă şi are o lungime de ? 4 : cm.• -mpula cu o lungime de > 4 3 cm 4 mai dilatata.• $avilionul, porţiunea terminală, cu o #ormă de pâlnie care este

dotată cu câte +0 4 +< #ran!uri pe margine (#imbrii)rompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.

3


9/84

$oziţia lor este asigurată de ligamente largi, ligamente ovariene, precum şimezosalpin*. Dascularizaţia arterială este asigurată de ramuri din artereleovariene şi arterele uterine.

>. OVARELE: Sunt organe perec"e. @le constituie glanda se*uală #eminină, cu

#uncţie endocrină şi în acelaşi timp producătoare a ovulelor. Sunt situate încavitatea în cavitatea pelviană, pe peretele sau posterior. -u o #ormă ovoidala,cu diametru longitudinal de ? cm, lăţimea de 9 cm şi grosimea de + cm.Supra#aţa este netedă până la pubertate, iar după aceea uşor neregulate. Fatasuperioară a ovarelor este în raport anatomic cu pavilionul trompei. Eilulovarian se găseşte pe marginea lor. Ovarul este #i*at prin ligamentul uteroovarian, tuboovarian şi lombo ovarian, precum şi prin mezoovarian. -rtereleovarului provin din arcada vasculară #ormată din artera ovariană cu o ramură aarterei uterine şi din care se desprind +0 4 +9 arteriole care pătrund în ovar la

nivelul "ilului.Funcţii ovarieneOvarul, gonada #eminină are #uncţia de a #orma şi eliberă în #iecare lună un ovulşi de a secretă "ormonii care #avorizează #ecundarea ovulului şi pregătescorganismul #eminin pentru graviditate.

a) Ovogeneza 4 consta dintro serie de trans#ormări pe care le su#eră celulagerminativă #oliculară (primordială) până la stadiul de ovul matur. &elulagerminativă primordială are un număr complet (diploid) de cromozomi (::

somatici şi 9 se*uali JJ). @a se divide #ormând ovogonii, iar prin diviziunemitotică a acestora rezultă ovocitele de ordinul %.8n momentul ovulaţiei se

produce prima diviziune meiotică din care rezultă o celulă mare 4 ovocitul 8%şi primul globul polar. Ovocitul 8% este e*pulzat prin ruperea #oliculului, întrompa uterină, unde are loc a doua diviziune, rezultând preovulul, care nu sedivid şi devine oul #ecundabil cu numărul de cromozomi redus la !umătate(99 K *) şi al doilea globul' l polar. Ovulul a!unge prin trompele uterine prinuter şi dacă nu a #ost #ecundat este eliminat cu secreţiile uterine. Cacă ovululnu este #ecundat, corpul galben în apro*imativ a douăzeci şi patra zi a

ciclului începe să degenereze, se cicatrizează. Cacă ovulul a #ost #ecundat,corpul galben persistă, are o activitate endocrină intensă în primul trimestrual sarcinii.

a) Secreţia de hormoni ovarieni

&onsta din estrogen şi progesteron. Eormonii estrogeni sunt sintetizaţi decelule #oliculare în timpul maturării #oliculului, de celulele corpului galben, întimpul sarcinii de placenta, iar în cantităţi mai mici de către corticosuprarenale şitesticuli. @strogenii acţionează în primul rând asupra organelor genitale

#eminine, simulând proli#erarea mucoasei şi a musculaturii uterine.$rogesteronul este secretat de către celulele corpului galben, decorticosuprarenale şi în timpul sarcinii de către placentă. -cţiunile sale constau

;


10/84

în modi#icarea secretorie a mucoasei uterine. Secreţia "ormonală ovariană estecontrolată de către "ormonii gonadotropi "ipo#izari.

1.2,i'iolo/ia a!aratului /enital 0eminine:

*enstrua%iaB consecinţa coloraţiilor neuro "ormonale la #emeie,

este reprezentată de o "emoragie asociată cu necroza super#icială a mucoaseiuterine, care se produce ciclic, începând cu pubertatea şi s#ârşind cu menopauza,constituind e*presia activităţii genitale #eminine.

8n realitate sunt mai multe cicluri, care converg şi se condiţioneazăreciprocB ciclul "iptalmo"ipo#izar, ciclul ovarian cu ciclul e*ocrin şi endocrin,ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar şi ciclul genital.

Ciclul endometrial:/odi#icări ciclice ale endometrului. /ucoasa uterină este divizată în douăstraturi cu caracteristici anatomice şi evolutive di#eriteB

üstartul pro#und sau bazal, ce nu su#eră nici o modi#icare dea lungulciclului menstrual, este #ormat din partea pro#undă a tubilor glandulari şi a corionului.

ü stratul super#icial, numit şi #uncţional, care prezintă importantemodi#icări în cursul ciclului menstrual.

&iclul menstrual se poate împărţi în ? #azeB proli#erativa, secretorie şimenstruală.

,a'a !roli0erativ"

Spre a +0a zi a ciclului, glandele care au #ost îngustate rectilinii, devintreptat "ipotro#ice, iar lumenul lor se lărgeşte. 8n celule nu se mai găsesc nicimucus, nici glicogen. Spre ziua +? +:, glandele sunt mai mari, epiteliul lor estemai ondulat, sub in#luenţa mucoasei F.S.E.ului se secretă estrogeni cu acţiune

proli#erativă asupra mucoasei.

,a'a secretorie !ro/esteronic" sau !re/ravidic"8n cea dea +< +>a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen,

glandele devin dantelate, glicogenul de deplasează spre partea apicală a celulei,

pentru a e*creta către ziua a 9, tot acum stroma se micşoreazăîn grosime prin resorbţia edemului.

+0


11/84

Ceterminismul #azei secretorie esteB .E. $rogesteron #aza secretorie.

,a'a menstrual"Curează în medie : zile. Stratul super#icial măsoară 3 +0 cm în grosime

şi se elimină. /enstruaţia apare ca un cliva! "emoragic al mucoasei uterine,

realizat prin !ocul modi#icărilor vasculare.

Ciclul va/inului8n mod normal mucoasa vaginală, la #emei în plină activitate se*uală are

patru zone de celule care se modi#ică în cursul ciclului menstrual. -cestea suntBzona super#icială, zonă intermediară, zona parabazală şi zona bazală.8n timpul #azei estrogenice, epiteliul marginal creşte şi atinge ma*imum dedezvoltare înainte de evoluţie. &elulele zonei parabazale devin cilindrice, deasemenea şi cele din zonă intermediară, care se strati#ică şi cresc în volum.

-ceastă creştere rezultă din dezvoltarea celulelor şi proli#erarea lor.&onţinutul celular în glicogen creşte în această #ază. Spre s#ârşitul #azeiestrogenice (avansată), straturile zonei super#icială se multiplică (coni#icare).Ovulaţia se caracterizează prin debutul modi#icărilor regresive care se mani#estă

prin oprirea dezvoltării epiteliului vaginal. &elulele se turtesc şi sunt eliminate în placarde. $e măsură ce #aza estrogenică avansează, activitatea epiteliuluiîncetează, iar descuamarea lui se continuă.

Faza estrogenică se caracterizează printro proli#erare a celulelor şi ocreştere a acido#ilei şi a indicelui pinotic.

Faza progesteronică se caracterizează prin descuamarea celulelor care se plicaturizează şi se elimină în cantitate #oarte mare.

Ciclul mamar8n cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc

modi#icări mor#o#iziologice sub acţiunea celor 9 "ormoni ovarieniB #oliculina şi progesteronul. Foliculina, în prima #ază a ciclului ovarian determină "iperplaziaţesutului con!unctiv şi a canalelor galacto#ore. 8n #aza a două sub acţiunea

progesteronului are loc dezvoltarea ţesutului lobuloalveolar.

8n timpul sarcinii, sub acţiunea #oliculinei, glandele mamare se măresc şisunt dureroase. a e*aminarea mamelonului c"iar în primele luni, va apăreacolostrul. /amelonul şi areola se pigmentează mai intens. Ce asemenea,circulaţia devine mai intensă, venele super#iciale se dilată şi devin #oarteevidente prin transpiraţia pielii, constituind reţeaua Ealler.

Cupă naştere, se declanşează lactaţia, în ziua a ?a, a :a datorită începeriisecreţiei de prolactină, precum şi datorită e*citării mamelonului prin actulsuptului, intervenind şi o cale neurore#le*a.

++


12/84

(Fig.:)

C()ITOLUL II 3 CE-(RI(N4

2.1 De0ini%ia ce'arienei:

&ezariana reprezintă procedura c"irurgicală prin care copilul se naşte înurma inciziei abdomenului şi apoi a uterului. Ceşi e*ista cazuri în care seapelează la cezariană pentru a salva viaţa mamei şi copilului, e*ista şi altele încare medicul sau #emeia aleg cezariana pentru că este mai la îndemână, pe

considerente de genul că elimina #rica de naştere sau o parte din problemelemedicale caracteristice naşterii pe cale vaginală.

(Fig.


13/84

(Fig.)Operaţia de cezariană este indicată când naşterea vaginală pune la risc

mama sau copilul. 5u toate condiţiile patologice sunt responsabile pentrue#ectuarea unei cezariene. &ezariana se indica când apare distocia, distressul#etal, prolaps de cordon, probleme ale placentei.

8n următoarele cazuri cezariana este mai sigură decât naşterea vaginalăatât pentru mama cât şi pentru #ătB

4 travaliul nu progresează. -ceasta e cea mai #recventă cauza a practicăriioperaţiilor de cezariană. ravaliul poate #i încetinit atunci când coluluterin nu este dilatat su#icient, în ciuda contracţiilor puternice. neoricapul bebeluşului este prea mare pentru bazinul mamei (disproporţie #eto

pelviană)' 4 monitorizarea cordul #ătului indică un aport de sânge redus. Cacă #ătul nu

primeşte su#icient sânge sau dacă ritmul său cardiac este neregulat,obstetricianul poate recomanda e#ectuarea cezarienei'

4 prezentarea proastă a #ătului. -nga!area #ătului prin #iliera pelvigenitala(canalul naşterii) cu picioarele sau cu şezutul înaintea capului necesită

operaţia de cezariană pentru a reduce riscul complicaţiilor. &ezariana estede asemenea obligatorie în cazul prezentaţiei transversale a #ătului'

4 sarcina multiplă (gemeni, tripleţi). 8n cazul sarcinilor multiple, unul saumai mulţi copii au o poziţie anormală în uter. 8n această situaţie, naşterea

prin cezariană este mai sigură decât naşterea vaginală. 4 atunci când placenta se desprinde de peretele uterului înaintea începerii

travaliului, sau când placenta acoperă colul uterin naşterea prin cezarianăeste cea mai sigură opţiune.

4 când cordonul ombilical alunecă prin colul uterin înaintea #ătului se

recomandă de regulă practicarea cezarienei. nii copii sunt pur şi simplu prea mari pentru a #i născuţi vaginal #ără riscuri. 4 atunci când mama su#eră de o a#ecţiuneB diabet, boli cardiace, pulmonare,

"ipertensiune arterială, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru a reduce riscul complicaţiilor. Cacă nu se reuşeşte inducereatravaliului, este necesară intervenţia c"irurgicală.

4 atunci când #ătul prezintă mal#ormaţiiB înc"iderea incompletă a coloaneivertebrale (spina bi#idă) sau acumularea e*cesivă de lic"id ce#alora"idian("idroce#alie).

4 dacă mama a mai su#erit o cezariană înainte. 8n #uncţie de tipul de incizie practicată şi de numeroşi alţi #actori, se poate încerca o naştere vaginalădupă cezariană.

+?


14/84

(Fig. >. -) (Fig.>. G)

=ata de mortalitate pentru cezariană şi naşterea vaginală continua să scadăastăzi. &a şi în toate tipurile de intervenţie c"irurgicală pe abdomen, o cezariană

este asociată cu riscuri de adeziuni postoperatorii, "ernii incizionale şi in#ecţii de plagă. Cacă o cezariană este e#ectuată în situaţii de urgenţă, riscul poate #icrescut datorită unor #actori speciali. Stomacul pacientei poate să nu #ie golitcrescând riscul de anestezie. -lte riscuri cuprind "emoragia severă şi ce#aleea

post anestezică.

O operaţie de cezariană este e#ectuată în unele cazuri din alte motive decâtcele medicale. /otivele alegerii unei cezariene variază între cele ale medicului,centrului medical şi ale mamei.

8n general, când medicul aminteşte cezariană, precizează că naştereavaginală este de pre#erat, dar că sunt cazuri în care cezariana este necesară.

a s#atul medicului, se impune operaţia de cezariană dacă #ătul are o poziţionare ne#irească şi dacă gravidăB

4 are o cicatrice uterină anterioară cezarienei, pentru că e*istă risculapariţiei unor complicaţii'

4 are miopie accentuată (medie sau #orte)' 4 su#eră de boli de inimă, ceea ce o împiedica să #acă e#ort mare' 4 a mai #ăcut o cezariană.

+:


15/84

2.2 Trans0orm"ri survenite $n tim!ul sarcinii &i du!" ce'arian":

(Fig. 3 -spectul colului uterin)

Uterul este un organ musculo cavitar situat în pelvis deasupra vaginului,având anterior vezica urinară şi posterior rectul. -re rolul de a primi ovulul#ecundat, săl prote!eze pe perioada dezvoltării sarcinii şi săl e*pulzeze după9>0930 de zile(:0 de săptămâni). Cupă e*pulzia placentei uterul se retractă, #undul uteringăsinduse la nivelul ombilicului. 8nălţimea #undului uterin scade cu ++,< cmLzi,ast#el că în +0 zile devine organ pelvian.

Endometrul este supus unor modi#icări "ormonale ciclice şi se elimină

lunar prin menstruaţie sau primeşte ovulul #ecundat şi este supus altor modi#icări, in#luenţat de "ormonii de sarcină (progesteronul în timpul sarcinii şiocitocina în e*pulzia #ătului)..

Trom!ele uterine (salpingele) sunt două conducte legate de uter pe#iecare parte a lui şi cu desc"idere în abdomen spre ovare. -u rol de a capta şi aconduce ovulul spre locul de unire cu spermatozoidul (în treimea e*ternă atrompei), apoi a oului spre cavitatea uterină.

Ovarele sunt organ perec"e cu rol e*cretor prin producerea celulei se*uale

#emeieştiovulul şi cu rol secretor (endocrin) prin producere de "ormoni. $e perioada sarcinii ovarele nu e*cretă ovule. Ovarele şi trompele #ormeazăîmpreună ane*ele uterine.

landele ane5e ale a!aratului /enital 0eminin

landele mamare. Sânii proemină pe #aţa anterioară a toracelui. @i au rolesenţial în #uncţia de procreaţie. 8ncep să se dezvolte în pubertate şi audezvoltare ma*imă în sarcină şi alăptare. -u #ormă s#erică şi în mi!locul #eţei

conve*e se observă o zonă circulară de culoare rozbrună numită areolă mamară,iar în mi!locul areolei se găseşte mamelonul, o #ormaţiune cilindrică la nivelulcăreia se desc"id porii galacto#ori. &a structură este o glandă tubuloacinoasă

+


16/84

#ormată din lobi, lobuli şi acini glandulari, care sunt elemente secretoare.Secreţia lactată are loc sub in#luenţa "ormonilor (prolactină şi ocitocină) şi pecale neuro re#le*ă (după naştere prin actul suptului).

2.# ,i'io!atolo/ie

*enstrua%ia =eprezintă consecinţa coloraţiilor neuro"ormonale la #emeie, este

reprezentată de o "emoragie asociată cu necroză super#icială a mucoasei uterine,care se produce ciclic, începând cu pubertatea şi s#ârşind cu menopauza,constituind e*presia activităţii genitale #eminine. 8n realitate sunt mai multecicluri, care converg şi se condiţionează reciprocB ciclul "iptalmo"ipo#izar,ciclul ovarian cu ciclul e*ocrin şi endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclulvaginal, ciclul mamar şi ciclul genital.

1. Ciclul endometrial/odi#icări ciclice ale endometrului. /ucoasa uterină este divizată în două

straturi cu caracteristici anatomice şi evolutive di#eriteB startul pro#und sau bazal, ce nu su#eră nici o modi#icare dea lungul ciclului menstrual, este #ormatdin partea pro#undă a tubilor glandulari şi a corionului. Stratul super#icial, numitşi #uncţional, care prezintă importante modi#icări in cursul ciclului menstrual.&iclul menstrual se poate împărţi în ? #azeB proli#erativa, secretorie şimenstruală.

A.Faza proliferativăSpre a +0a zi a ciclului, glandele care au #ost îngustate rectilinii, devin

treptat "ipotro#ice, iar lumenul lor se lărgeşte. 8n celule nu se mai găsesc nicimucus, nici glicogen. Spre ziua +?+:, glandele sunt mai mari, epiteliul lor estemai ondulat, sub in#luenţa mucoasei F.S.E.ului se secretă estrogeni cu acţiune

proli#erativă asupra mucoasei.

. Faza !e"retorie (progesteroniă sau pregravidică)

8n cea dea + zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandeledevin dantelate, glicogenul se deplasează spre partea apicală a celulei, pentru ae*creta către ziua a 9


17/84

Curează în medie : zile. Stratul super#icial măsoară 3 4 +0 cm în grosimeşi se elimină. /enstruaţia apare ca un cliva! "emoragic al mucoasei uterine,realizat prin !ocul modi#icărilor vasculare.

2. Ciclul va/inului

8n mod normal mucoasa vaginală, la #emei în plină activitate se*ualăare patru zone de celule care se modi#ică în cursul ciclului menstrual.-cestea suntB

4 zona super#icială' 4 zonă intermediară' 4 zona para bazală' 4 zona bazală.

8n timpul #azei estrogenice, epiteliul marginal creşte şi atinge ma*imum

de dezvoltare înainte de evoluţie. &elulele zonei parabazale devin cilindrice, deasemenea şi cele din zonă intermediară, care se strati#ica şi cresc în volum.-ceastă creştere rezulta din dezvoltarea celulelor şi proli#erarea lor. &onţinutulcelular în glicogen creşte în această #ază. Spre s#ârşitul #azei estrogenice(avansată), straturile zonei super#icială se multiplică (coni#icare). Ovulaţia secaracterizează prin debutul modi#icărilor regresive care se mani#esta prin oprireadezvoltării epiteliului vaginal. &elulele se turtesc şi sunt eliminate în placarde.Faza estrogenică se caracterizează printro proli#erare a celulelor şi o creştere aacido#ilei şi a indicelui pinotic. Faza progesteronică se caracterizează prindescuamarea celulelor care se plicaturizează şi se elimină în cantitate #oartemare.

?. Ciclul mamar8n cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc

modi#icări mor#o#iziologice sub acţiunea celor 9 "ormoni ovarieniB foliculina şi progesteronul. Foliculina, în prima #ază a ciclului ovarian determina "iperplaziaţesutului con!unctiv şi a canalelor galacto#ore. 8n #aza a două sub acţiunea

progesteronului are loc dezvoltarea ţesutului lobuloalveolar. 8n timpul sarcinii,sub acţiunea #oliculinei, glandele mamare se măresc şi sunt dureroase. a

e*aminarea mamelonului c"iar în primele luni, va apărea colostrul. /amelonulşi areola se pigmentează mai intens. Ce asemenea, circulaţia devine mai intensă,venele super#iciale se dilată şi devin #oarte evidente prin transpiraţia pielii,constituind reţeaua Ealler. Cupă naştere, se declanşează lactaţia, în ziua a ?a, a:a datorită începerii secreţiei de prolactina, precum şi datorită e*cităriimamelonului prin actul suptului, intervenind şi o cale neuro#le*ă.

2.6 (natomie !atolo/ic":

+>


18/84

@%O$-OA@5%@

Operaţia de cezariană este indicată când naşterea vaginală e*pune la riscmama şiLsau copilul. 5u toate condiţiile patologice sunt mandatorii pentru

e#ectuarea unei cezariene. &ezariana se indica când apare distocia, distresul#etal, prolaps de cordon, probleme ale placentei. 8n următoarele cazuri cezarianaeste mai sigură decât naşterea vaginală atât pentru mama cât şi pentru #ătB

+. ravaliul nu progresează. -ceasta e cea mai #recventă cauză a practicăriioperaţiilor de cezariană. ravaliul poate #i încetinit atunci când coluluterin nu este dilatat su#icient, în ciuda contracţiilor puternice. neoricapul bebeluşului este prea mare pentru bazinul mamei (disproporţie #eto

pelviană).9. /onitorizarea cordul #ătului indică un aport de sânge redus. Cacă #ătul nu

primeşte su#icient sânge sau dacă ritmul său cardiac este neregulat,obstetricianul poate recomanda e#ectuarea cezarienei.?. $rezentarea proastă a #ătului. -nga!area #ătului prin #iliera pelvigenitală.

*odi0ic"ri /enerale du!" o!era%ie:Cispare pigmentaţia de la nivelul #etei, regiunii mamare şi liniei albe, iar

vergeturile se decolorează şi devin side#ii. Alandele sudoripare au o secreţiecrescută în primele zile postpartum, ast#el că transpiraţiile persistă apro*imativ9 săptămâni.

Sistemul osteo muscularCispare treptat îmbibaţia dureroasă de la nivelul articulaţiilor bazinului şi

rela*area sim#izei, iar muşc"ii îşi recăpăta tonusul şi elasticitatea.

(!aratul cardiovascularEemodinamica normală se restabileşte în prima săptămână postpartum.

Dolumul sangvin creşte, imediat postpartum. Cebitul cardiac şi presiuneavenoasă centrală cresc în cursul primelor ore postpartum şi revin la normal în

primele două săptămâni.$ulsul bradicardic în primele 9: de ore, revine la normal după 9? zile.

a"icardia apare în caz de anemie şi in#ecţie. ensiunea arterială, uşor crescutăîn travaliu revine la valorile de dinainte de sarcină.

Sistemul 7ematolo/icEemoglobina şi "ematocritul pot #i scăzute din cauza pierderilor sangvine

din timpul naşterii. eucocitoza se menţine ridicată în prima săptămână. Factoriide coagulare se menţin crescuţi +0+9 zile, ceea ce e*plica #recventatrombozelor în lăuzie. DSE păstrează, de asemenea valori ridicate.

(!aratul res!irator

+3


19/84

=espiraţia după naştere este pro#undă, lentă, prin dispariţia dispneeicauzată de ascensiunea dia#ragmului în sarcină.

(!aratul urinar8n primele 9? zile, lăuza are poliurie tranzitorie din cauza eliminării

surplusului de apă din sectorul interstiţial. Eipotonia căilor urinare retrocedeazăîn : săptămâni. raumatismele uterovezicale pot duce la retenţii de urină cenecesită sonda! vezical.

(!aratul di/estiveEipotonia intestinală se poate menţine în lăuzie, determinând constipaţie.

Eemoroizii, e*ageraţi după naştere, cedează treptat în prima săptămână.

Sistemul nervos

Cupă naştere, #emeie este calmă şi liniştită, dar în următoarele zile poateapărea o labilitate psi"oa#ectivă (plâns uşor, stare depresivă) ce pare cauzată dedezec"ilibrul brusc "ormonal şi de oboseală acumulată.8ntregul comportament psi"ic al lăuzei este dominat de instinctual matern.

Lacta%iaactaţia reprezintă procesul prin care se realizează şi se menţine secreţia

lactată şi include următoarele etapeB mamogeneza, lactogeneza şi galactopoieza.-lăptarea la sân are următoarele avanta!eB

4 /aturarea sistemului imunitar la nounăscut' 4 Cezvoltarea emoţională şi c"iar intelectuală a copilului' 4 %nvoluţia uterine şi protecţia împotriva cancerului mamar.

*amo/ene'a=eprezintă etapă pregătitoare a sânilor pentru nutriţia nounăscutului.

-natomic în această etapă este de#initivată maturizarea glandei mamare pentru#uncţiile de lactogeneza şi galactopoieza mani#estate postpoartum.

$regătirea dezvoltării glandei mamare începe la pubertate. %nstalareasarcinii determină continuarea accelerată a dezvoltării glandei mamare care se

des#ăşoară în două stadiiB proliferativ, în prima !umătate a sarcinii şi secretorie,în cea dea doua !umătatea a sarcinii.

Lacto/ene'aSe declanşează intre zilele 9< postpartum şi constă în #abricarea şi

depozitarea laptelui matern de către celulele epiteliale şi alveolo acinoase. $ânăîn momentul instalării lactaţiei, epiteliul alveolo acinos secretă, în gestaţiecolostru. &olostrul este o secreţie galbenă, apoasă şi bogată în imunoglobuline şiconţine în raport cu laptele matur mai multe minerale şi proteine şi mai puţine

glucide şi grăsimi.

alacto!oie'a

+;


20/84

=eprezintă e*creţia laptelui şi întreţinerea lactaţiei. =e#le*ul de supt este principalul #actor responsabil de menţinere a lactaţiei prin eliberarea de prolactină.

O treime din volumul sânilor este reprezentată de depozitul lactic care poate dura :3 de ore. Cacă golirea sânilor nu se produce în acest interval,

secreţia lactică regresează. Aolirea sistematică a sânilor poate menţine secreţialactată ani de zile.actaţia in"ibă #uncţia ovariană reproductive a #emeii. $rima ovulaţie şimentruatie apare în primele săptămâni postpartum la :06 din #emeile ce nualăptează şi la


21/84

şi zona geogra#ică.imita superioară admisă este de 900 mg 6 ml (@uropa)

tilitatea testuluiB detectarea tulburărilor lipidelor plasmatice în vedereaevaluării riscului potenţial al unor a#ecţiuni coronariene aterosclerotice.

%i"rinogenul & se recolteaz '( ml s*nge prin puncţie venoas( av*nd

drept anticoagulant citratul de sodiu+(,-/(ml 0alori:1//'//mg2dl

3onograma 4 se aspiră :,


22/84

-ccidentele cele mai #recvent întâlnite în opera ia cezariană suntBț• -ccidente anestezice'•eziuni ale aparatului urinar'•Eemoragii'• oc intra i postoperatorie'Ș ș•%n#ecţii'•%nsu#icien a endocrină.ț

eziunile aparatului urinar se întâlnesc când se #ace incizie longitudinală pesegmentul in#erior ce necesită o decolare largă a vezicii urinare, ast#el încât pot#i lezate vezică i ureterele. Se pot leza i ple*urile venoase perivezicale,ș șdeterminând "emoragii grave. Eemoragiile prin de#icit de coagulare, "ipo#ibrinogenemie i aș

#ibrinogenemie, prin #ibrinoliză, pot #i întâlnite atât în timpul cât i dupășinterven ia cezariană, punând via a #emeii în pericol.ț ț Eemoragiile prin incoagulabilitate apar în decolarea prematură a placenteinormal înserată, embolie amniotică i eclampsie.ș ocul în opera ia de cezariană poate #i determinat atât de elementulȘ ț"emoragic nestăpânit, cât i de actul operator sau e*tragerea rapidă a #ătului iș șe*teriorizarea uterului care poate #acilita modi#icări importante circulatorii, maiales că starea de graviditate se caracterizează tocmai printro labilitate mani#estăcirculatorie.

5o iunea de oc în obstetrică, presupune un #actor suplimentar terenulț șspeci#ic stării de graviditate, care e*plică #recven a mai mare a anumitor țetiologii ale ocului, având ca rezultantă i un risc #etal. a men inereaș ș țec"ilibrului "emodinamic, normal participă < #actoriB

• $ompa cardiacă'•-rborele bron ic'ș•&apilarele i venele cu presiune !oasă'ș• Fluidul din sistemul cardiovascular'• Starea de graviditate necomplicată cumulează ec"ilibrul "emodinamic la

alt nivel, în cadrul limitelor #iziologice.

2.; Tratamentul de ur/en " al ocului !oate 0i sc7emati'at ast0elț ș B

99


23/84

+. O*igenare'9. =estabilirea masei sangvine circulante cantitativ i calitativ, ameliorareașscurgerilor de sânge'?. Substan e vaso active al#a i betablocante'ț ș

:. &orectarea dezec"ilibrelor metabolice cu solu ii de bicarbonat sub controlulț pElui sangvin.

Gacteriemia sau ocul to*ic se întâlne te uneori consecutiv opera ieiș ș țcezariene #iind determinat de germenii grampozitivi sau gramnegativi.ratamentul ocului to*icoseptic comportă un plus de tratament #a ă de oculș ț șgeneral prin administrare de antibiotice. %nsu#icien a endocrină este determinată de starea de graviditate i seț șmani#estă prin "iper#unc ia glandelor endocrine, mai ales a glandei "ipo#ize iț ș

suprarenale' aceasta e*plică relativa #recven ă a sindromului S"eenon i aț șnecrozelor corticale suprarenale după na teri complicate i opera ii de cezarianăș ș țcu "emoragii mari i in#ec ii grave.ș ț

2.< )ronostic

$rognosticul matern în cezariană sa modi#icat considerabil în ultimii 90 deani. -cest lucru se datorează în primul rând progresului realizat în anesteziereanimare i #olosirii unor te"nici din ce în ce mai bune în practică c"irurgicală,șa utilizării ra ionale a antibioterapiei i a urmăririi atente a lăuzei înț ș

postoperator.8n ceea ce prive te morbiditatea maternă, date statistice arată o scădereș

mult mai mare în opera ia de cezariană.ț $rognosticul tardiv, care constituie de #apt una dintre gravele complica iițale opera iei de cezariană îl constituie rupturile uterine dea lungul cicatricei deț"isterotomie cu ocazia unei noi sarcini sau na teri spontane, postcezariană.ș Opera iile de cezariană corporale dau ci#re mai ridicate privind rupturițuterine în raport cu opera ia de cezariană segmentară, pe lângă acesteț

e*empli#icări, se tie astăzi că opera ia de cezariană este urmată de încă o serieș țde complica ii materne i #etale, cum ar #iBț ș

• ulburări menstruale'• Sindromul aderenţial postcezariană cu pelvialgii şi #enomene colice şi

subocluzive'• Scăderea #ertilităţii'• 5aşteri premature cu ocazia altor sarcini'• ulburări de dinamică uterine cu ocazia unei naşteri postcezariene.

$rognosticul #etal este în #uncţie de cauzele care au determinat practicarea operaţiei cezariene. Se ştie că su#erinţa la boli asociate sarcinii cum

9?


24/84

ar #i cardiopatiile, placentapraevia, anemiile "emolitice, prematuritate, sarcini prelungite, disgravidiile, rupturi uterine, dau un prognostic #etal mai puţin bun. Ce asemenea, anestezia #olosită i c"iar operaţia cezariană însă i dauș ștraumatizarea #ătului la e*tragere, precum i nerespectarea indica iilor iș ț școndi iilor în practicarea opera iei cezariene sunt cauze care in#luen ează negativț ț ț

prognosticul #etal. 8n ceea ce prive te mortalitatea în operaţia cezariană, ci#rele se situeazășîntre 0,936 i :,6. Cupă prematuritate i placenta praevia, mortalitatea #etalăș șeste cel mai mult consecin a rupturilor uterine, su#erin ei #etale, disgravidiilor ț țtardive, izoimunizării prezenta iei transverse negli!ate.ț 5a terea pe cale naturală după operaţia de cezariană este posibilă cândștravaliul evoluează în limite #iziologice, când indica iile operatorii cezarienețanterioare nu mai sunt de actualitate i când urmărirea travaliului pe uterulșcicatricial se #ace cu multă aten ie.ț

2.= Com!lica%ii

Statisticile mortalită ii din marile servicii obstetricale moderne #rapeazățîncă prin indicele crescut de complica ii postcezariană.ț

In0ec ii locali'ateț &ele mai #recvente sunt localizate pe segmentul in#erior i sunt date deș"ematomul in#ectat al suturii uterului cu necrozare i eliminare vaginală.ș

Endometrita@ste una din cele mai #recvente complica ii cauzată de pătrundereaț

germenilor patogeni în cavitatea uterină. o"iile se modi#ică căpătând o culoarecărămizie, cremoasă sau c"iar purulentă i cu miros #etid.ș

*etrita !arenc7imatoas"/etrita parenc"imatoasă sau metrita totală se caracterizează prin

agresiunea microbiană ce interesează sinusurile venoase ale peretelui uterin,

alcătuind mici lim#o#lebite, cu #enomene de in#arct i necroză a peretelui uterin.ș -par microabcese ce con#luează #ormând abcesul care cuprinde pereteleuterin în totalitate. %nvazia microbiană pe cale lim#atică determină întrun prim stadiu #lebita

periuterină, iar mai târziu pelviperitonita, peritonita generalizată, trombo#lebita,complica ii pulmonare i c"iar septicemia prin generalizarea in#ec iei.ț ș ț

In0ec ia i de'li!irea !l"/ii !eretelui a>dominalț ș

8ncepând cu ziua a :a sau a


25/84

aponevrotic in#ectat, #ie unui abces al peretelui abdominal datorităsta#ilococului, streptococului, bacilului coli sau anaerobilor de la nivelultegumentului i "ipodermului.ș

In0ec ii !ro!a/ateț

Flegmoanele pelviene sunt in#ec ii propagate de la uter pe cale lim#aticățla esutul celular pelvian. 8n aceste condi ii agresiunea microbiană prinț ț

propagare realizează celulita pelviană di#uză i #legmoane ale pelvisului în careșcolec ii purulente se pot constitui în teaca "ipogastrică, la baza ligamentului largțsau între cele două #oi e ale acestuia la ane*e, dând abcese tuboovariene, întrețuter i peretele abdominal, realizând abcesul uteroparietal care #istulizând dăș#istula uteroparietală. $elviperitonita în opera ia cezariană este in#ec ia peritoneului pelvian cuț țsta#ilococ, streptococ, coli, etc.

$eritonita generalizată este una dintre cele mai grave complica ii alețopera iei cezariene urmată de desc"iderea colec iilor purulente tubuloovariene.ț ț-le ligamentului larg, ale tecii "ipogastrice, ale abceselor uteroovariene, etc.$eritonita poate #i primitivă sau secundară.

?oala trom>oem>olic" rombo#lebitele venelor pelviene i ale venelor pro#unde ale membrelor șin#erioare care pot apărea după opera ie prezintă plus ta"icardic ce sețaccelerează treptat, durere, embolie, senza ie de greutate în membrul in#erior ț

a#ectat, impoten ă #unc ională. @mbolia cerebrală este întâlnită mai rar dupăț țopera ia cezariană, dar nu imposibilă.ț

2.1@ În/riAirea !osto!eratorie a !l"/ii c7irur/icale

9


26/84

Orice intervenţie c"irurgicală se înc"eie cu sutura plăgii operatorii.Scoaterea #irelor de la nivelul plăgii constituie actul #inal al vindecării, care

permite e*ternarea bolnavului c"irurgical.Ce la punerea #irelor şi până la scoaterea lor, plaga trece printro serie de

#aze. Cacă plaga evoluează #ără nici o problemă, #irele se scot în a


27/84

C()ITOLUL III 3 ROLUL (SISTENTEI *EDIC(LE ÎNÎNRIBIRE( )(CIENTELOR CU CE-(RI(N4

#.1 ROLUL )RO)RIU (L (SISTENEI *EDIC(LE

-sistenta medical este o persoană care a parcurs un program complet de#ormare care a #ost aprobat de &-/ (consiliul asistentelor medicale), autorizatăsă practice această pro#esie, asistenta medical este pregătit pentru promovareasănătă ii, prevenirea îmbolnăvirilor i îngri!irea persoanelor bolnave.ț ș

=olul autonom al asistentului medical constă înB 4 supraveg"ează bolnavă i mani#estările legate de sistemul nervos centralBș

tulburări de vedere, ce#alee, gre uri, vărsături, convulsii'ț

4 urmăre te ritmicitatea G&F'ș 4 asigură lini tea i odi"nă, con#ortul psi"ic'ș ș 4 măsoară i supraveg"ează #unc iile vitale, observă comportamentul iș ț ș

reac iile pacientei'ț 4 în convulsii, se izolează pacienta întrun salon lini tit, întunecos'ș 4 asigură o pozi ie pentru #acilitarea respira iei'ț ț 4 măsoară i supraveg"ează #unc iile vitale, observă comportamentul iș ț ș

reac iile pacientei'ț 4 #ace bilan ul ingestae*cretă pentru a putea asigura un aport "idric necesar ț

pe 9: ore' 4 asigurarea igienei corporale a pacientei' 4 asigurarea len!eriei de pat i de corp'ș 4 a!utarea persoanei bolnave sau sănătoase, să i recapete sănătatea sau săș

i men ină sănătatea (sau săl asiste în ultimele clipe de via ă), să asisteș ț țindivizi, #amilii i grupuri'ș

4 are obliga ia de a supraveg"ea bolnavă'ț 4 stabile te rela ii de încredere cu pacientă, #amilia'ș ț 4 transmite in#orma ii, ascultă i sus ine pacienta'ț ș ț

4 culege date despre starea de sănătate a pacientei' 4 satis#ace nevoile de bază igienă, alimenta ie, mi care, eliminare, odi"nă, 'ț ș 4 protec ie, nevoi special'ț 4 previne sau îngri!e te escare'ș 4 participă activ la promovarea unor condi ii mai bune de via ă i sănătoase'ț ț ș 4 plani#ică, organizează i aplică îngri!iri persoanelor bolnave sauș

sănătoase' 4 asigură toate îngri!irile prescrise' 4 participă la e*aminarea bolnavei'

4 pregăte te #izic i psi"ic bolnavă pentru di#erite e*aminări'ș ș 4 în educarea pacientei pentru a evita apari ia recidivelor'ț 4 păstrarea i între inerea mobilierului, a instrumentarului, aparaturii'ș ț

9>


28/84

4 trebuie să semnaleze orice modi#icări ce apar în urma administrăriitratamentului'

4 să aibă cuno tin e de patologie i terapie, să cunoască semnele iș ț ș șsimptomele bolilor'

4 să cunoască contraindica iile i incompatibilită ile medicamentelor'ț ș ț

4 educa ie pentru sănătate'ț 4 cercetare de nursing' 4 dezvoltarea unor calită i speci#ice, pregătire pro#esională i morală.ț ș

#.1.1 (SIUR(RE( CONDIIILOR DE *EDIU

Instalarea l"u'ei• Se va #ace întro cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil, care va #i

curate, bine aerisita, liniştită, în semiobscuritate, având temperatura cuprinsăintre +3 şi 90o & (căldura e*cesivă des"idratează şi #avorizează "ipotermia),

prevăzută cu instalaţii de o*igen montate pe perete, cu prize în stare de#uncţionare şi cu aparatura pentru aspiraţie.

• $atul va #i accesibil din toate părţile• &ăldura e*cesivă a patului produce transpiraţii, ceea ce duce la pierderi

de apă, iar senzaţia de #rig duce la apariţia #risoanelor.• $atul va #i prevăzut cu muşama şi aleza bine întinsă, #ără perna.

)o'i%iile !acientei $n !at

rans#erul de pe patul rulant pe pat va #i e#ectuat de către trei persoane,ale căror mişcări trebuie să #ie sincrone, pentru a evita bruscarea lăuzei.

&ea mai #recventă poziţie este în decubit dorsal, cu capul întro parte, până când îşi recapătă cunoştinţa. $entru a #avoriza irigarea centrilor cerebrali, câteodată patul este uşor înclinat.

8n #oarte multe cazuri, poziţia este decubit lateral drept sau stâng, care se vasc"imba din ?0 în ?0 minute, pentru a uşura drena!ul cailor respiratorii. -ceastă

poziţie împiedica lic"idul de vărsătura să pătrundă în căile aeriene.

93


29/84

#.1.2 ROLUL (SISTENEI *EDIC(LE ÎN E(*IN(RE(CLINIC4 ( )(CIENTEI

ila#$%l "li#i"+) Gilanţ clinic generalB

-sistenta medicală printro observaţie clinică !ustă şi susţinută asupra pacientei are obligaţiaB

• Să observe şi să consemneze aspectul general al pacientei, înălţimea şigreutatea, vârsta aparentă şi reală, aspectul pielii ne a!ută să cunoaştemstarea de "idratare sau des"idratare a organismului, ţinuta, #aciesul,mersul, starea psi"ică.

• Să urmărească atent şi sistematic, necesităţile pacientelor şi mani#estărilede dependenţa generate de nesatis#acerea nevoilor, ca să poată stabiliobiectivele evaluabile pentru o îngri!ire pertinenta şi de calitate.

• Să ia cunoştinţa globală în care se a#la pacienta şi întro manieră selectivă,să remarce detaliile importante, sc"imbările care apar în evoluţia ei şiutile pentru e*plorarea preoperatorie.

• Să culeagă dată din diverse surseB #oaia de observaţie, #oaia detemperatură, #amilia pacientului, ceilalţi membri ai ec"ipei de îngri!ire,însă principala sursă rămâne pacientă. &ulegerea datelor să se #acă cumare atenţie şi minuţiozitate, pentru a nu scăpa problemele importante şi

pentru a #ace o evaluare corectă alor.• oate datele privind starea generală a pacientei şi evoluţia acesteia se

notează permanent în #oaia de observaţie şi planul de îngri!ire, pentru aobţine un tablou clinic e*act, care va #i valori#icat de ec"ipa de îngri!ire şiva #i baza unui nursing de calitate.

9) &ulegerea de date privind antecedentele pacientei.-. FamilialeB

• dacă în #amilie au #ost bolnaviB neoplasme, diabet, E..-, cardiopatii,tuberculoza etc.

G.&"irurgicaleB• dacă a mai su#erit a#late intervenţii şi dacă au avut o evoluţie bună sau au

#ost complicaţii. &. $atologiceB

• se vor nota bolile care au in#luenţa asupra anesteziei şi intervenţiei• dacă a avut a#ecţiuni pulmonare sau dacă este #umătoare• a#ecţiuni cardiace, boli cronice, epilepsie.

?) rmărirea şi măsurarea #uncţiilor vitale şi vegetativeB• ensiunea arterială

• $ulsul• =espiraţia

9;


30/84

• emperatura• Ciureza• Scaunul

:) @*amenul clinic pe aparateB• @ste #ăcut de medic prinB inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie.

#.1.# SU)R(9EERE( L4U-EI

Su!rave/7erea o!eratei @ste sarcina #undamentală a asistenţei medicale. Supraveg"erea este

permanenta, în vederea depistării precoce a incidentelor şi a complicaţiilor postoperatorii. $rezenţa permanentă lângă pacienta permite asistenţei medicale, pe lângăelementele de supraveg"ere indicate de c"irurg şi anestezist, să sesizeze oricealte mici modi#icări şi acuze subiective (durerea) şi să administreze la timptratamentul prescris, evitând iniţiativele personale, #ără a ţine cont deresponsabilităţile celorlalţi membri ai ec"ipei.Elemente de su!rave/7eat Supraveg"erea operatei se bazează pe date clinice şi pe rezultatele e*amenelor complementare.

5ate clinice-spectul general al operatei

• &oloraţi pielii (normală roz) sesizând paloarea şi cianoza'• &oloraţia ung"iilor, urmărind apariţia cianozei'• Starea e*tremităţilor, paloarea sau răcirea nasului urec"ilor mâinilor şi

picioarelor, starea mucoaselor, limba uscată sau umedă'• Starea de calm sau agitaţie, ştiind că toropeala sau agitaţia e*ternă

e*prima o complicaţie c"irurgicală ("emoragie internă, peritonita postoperatorie etc)

Ci#eriţi parametri #iziologici'• ensiunea arterială se măsoară ori de câte ori este nevoie, în primele două

ore de la operaţie din +< în +< minute, din ?0 în ?0 minte în următoarele şase oreşi din oră în oră pentru următoarele + ore, notând datele în #oaia de reanimare'

• $ulsul se măsoară la +0+< minute, urmărind #recvenţă, ritmicitatea,amplitudinea, care se notează. 8n cazul în care apar modi#icări (bradicardie sauta"icardie), se va sesiza medicalul reanimator'

• =espiraţia 4 se notează #recvenţă, amplitudinea, ritmicitatea şi se

sesizează, de asemenea, medicul în caz de tuse sau e*pectoraţie. -stăzi datorită pipei /aUo, lăsate până la apariţia re#le*elor şi pe care pacienta o elimina cândse trezeşte, îng"iţirea limbii este imposibilă. &ea mai mică modi#icare a

?0


31/84

respiraţiei va #i semnalizata anestezistului, care, în #uncţie de caz, va indica oaspiraţie pentru a îndepărta mucozităţile din #aringe sau va recomandaadministrarea de o*igen'

• emperatura se măsoară dimineaţa şi seară şi se notează în #oaia deobservaţie.

$ierderi lic"idiene sau sanguine.• =eluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun' la început

cantitatea de urină nu este abundentă, dar în două zile revine la normal.Semăsoară cantitatea şi se observa aspectul' dacă emisă de urină lipseşte, se

practica sonda!ul vezical, nu înainte însă de a se #olosi acţiuni speci#iceasistenţei medicale şi anumeB lăsarea robinetului de la c"iuveta să curgă,#luieratul unei melodii, etc.

Scaunul• Se reia în următoarele 9? zile şi este precedat de eliminarea de gaze' în

cazul în care nu apar gaze, se #oloseşte tubul de gaze, iar în cazul în carescaunul nu este spontan, se #ace o clismă evacuatoare.

Domismentele• Se vor nota cantitatea, aspectul şi caracterul (bilioasa, alimentară,

sanguinolenta)

$ierderile prin drena!• Se notează aspectul şi cantitatea pentru #iecare dren în parte

-lte semen cliniceSunt urmărite de c"irurg şi anestezist, ne#ăcând parte din atribuţiile

asistenţei medicale, ele #iind semne importante în evoluţia postoperatorie' stareaabdomenului (balonare, contractare, accelerarea peristaltismului intestinal)starea aparatului respirator.

Supraveg"erea postoperatorie a pacientei începe în momentul terminării

intervenţiei c"irurgicale, deci înainte ca ea să #ie transportată în cameră. Cinacest moment, lăuza devine obiectul unei atenţii constante, până la părăsireaspitalului.

Re$ntoarcerea $n camer"8n general pacienta este adusă în cameră, însoţită de medical anestezist şi

de asistenta de anestezie, care vă urmării respiraţia, ca şi modul în care estetransportata şi aşezată în pat.

Trans!ortul !acientei o!erate:

@ste indicat a se pace cu patul rulant.

?+


32/84

$acienta va #i acoperită pentru a #i #erită de curenţi de aer sau desc"imbările de temperatură. -sistenta medicală care o însoţeşte se vaasigura că pacientă stă comod, că este în siguranţă şi că eventuala tubulara(dren, sonde, per#uzii) nu este comprimată.

$atul va #i manevrat cu atenţie, #erit de smucituri şi opriri sau porniri

bruşte.

8n timpul transportului asistenta va urmăriB aspectul #eţei (cianoza),respiraţia, pulsul, per#uzia.

#.1.6 )RE4TIRE( )REO)ER(TORIE +I ÎNRIBIRE()OSTO)ER(TORIE ( )(CIENTEI

CU CE-(RI(N4

+. $regătirea #izică şi psi"ică a pacientei9. $regătirea generalăB -. Gilanţ clinic G. Gilanţ paraclinic?. $regătirea pentru operaţie (sau îngri!iri preoperatorii)$regătirea pacientei înaintea intervenţiei c"irurgicale este un element ma!or de

prevenire a in#ecţiilor postoperatorii.Ce ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie.=educerea posibilităţilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptic.Cepistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate in#ecţii O= sau urinare recenteori vindecate, paraziţi e*terni, posibilităţi de alergie.)re/"tirea 0i'ic" &i !si7ic" a !acientei-!unşi în secţia de c"irurgie, pacientei trebuie asigurate con#ort #izic şi psi"ic.$acientele internate sunt agitate, speriate, in"ibate de teama intervenţieic"irurgicale, de anestezie, de durere, de moarte.-sistenta medicală are obligaţia, ca prin comportamentul şi atitudinea ei săînlăture starea de an*ietate în care se găseşte pacienta înainte de operaţieB

• Să o a!ute să îşi e*prime gândurile, gri!ile, teama'

• Săi insu#le încredere în ec"ipa operatorie'

• Săi e*plice ce se va întâmpla în timpul transportului şi în sala de preanestezie, cum va #i aşezată pe masa de operaţie, când va părăsi patul, cândva primi vizite'

• Să o asigure că va #i însoţită şi a!utată'

Stările de tensiune din cadrul ec"ipei de îngri!ire trebuie disimulate #aţă de pacient. -sistenta medicală trebuie să răspundă cu amabilitate, pro#esionalism

siguranţă şi promptitudine la solicitările tuturor pacientelor, încât acestea săcapete încredere în serviciul în care a #ost internat.

?9


33/84

$rin atitudinea ei, nici distant, dar nici #amiliar, nici dura dar nici cuslăbiciune, binevoitoare dar şi autoritară, va reuşi cu siguranţă să inspire

pacientei încredere. @ste #oarte importantă şi utilă cunoaşterea e*amenului clinic pe aparate,

pentru complectarea bilanţului clinic preoperator.

În 'iua !recedent": -) repaos G) regim alimentarB

• şor digerabil• &onsum de lic"ide pentruB menţinerea .-, dezinto*icarea şi mărirea

diurezei, diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei postoperatorii.

În seara 'ilei !recedente

Gaie generală la dus, inclusive spălarea părului (după clisma evacuatoare)

Se limpezeşte abundent

Se şterge #oarte bine

Se veri#ică regiunea ing"inală, ombilicul, a*ilele, ung"iile (scurte, #ără lacde ung"ii), picioarele, spaţiile interdigitale.

oaleta buco dentară'

oaleta nasului'

=âsB cât mai aproape de momentul intervenţiei pentru a evita proli#erarea

germenilor la nivelul escoriaţiilor cutanate, cu aparat de râs propriu, badi!ona!sau alte soluţii antiseptice colorate, pansament antiseptic curat.

-limentaţie le!eră (supă de legume, băuturi dulci sau alcaline)

În 'iua interven%iei$acienta nu mai bea

În camer" salon)• Se îndepărtează bi!uteriile'•

Se mai #ace, eventual, o clismă cu patru ore înaintea intervenţiei'• Se îndepărtează proteza dentară mobile (se păstrează în cană cu apă)'• Se badi!onează, cu un antiseptic colorat, regiunea rasă'• Se îmbracă pacientă cu len!erie curate'• Se pregătesc documenteleB F.O, analize, care vor însoţii pacientă.

Trans!ortul !acientei $n sala de o!era%ieSe #ace numai însoţită de asistenţă medicală, care are obligaţia să predea

pacienta asistentei de anestezie, împreună cu toată documentaţia şi alte

observaţii survenite ulterior şi #oarte importante pentru intervenţia c"irurgicală.ransportul se #ace cu brancardier, cărucior, pat rulant. $acienta trebuie să #ieaşezată con#ortabil şi acoperită.

??


34/84

În sala de !reaneste'ie:

se veri#ică regiunea rasă şi se notează eventualele escoriaţii(eczeme, etc.)'

se veri#ică starea de curăţenieB regiunea ing"inală, ombilicul,

a*ilele, spaţiile interdigitale, ung"iile'

Se veri#ică dacă sa îndepărtat proteza dentară'

Se pregătesc zonele pentru per#uzie, prin badi!onare cu antisepticecolorate.

În sala de o!era%ie• Se e*ecută ultima parte a pregătirii pacientei'• Se instalează şi se #i*ează pacienta pe masa de operaţie'• /onitorizarea #uncţiilor vitale'• Obţinerea unui obord venos'• $regătirea câmpului operator'• Gadi!onarea cu alcool pentru degresarea şi curăţarea pielii de antisepticul

anterior'• Gadi!onarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colorat, se #ace începând

cu linia de incizie, de la centru către peri#erie şi se termină cu zonele septice'• -!ută la instalarea câmpului steril.

2. Su!rave/7erea !osto!eratorie &i $n/riAirile !acientei o!erateSupraveg"erea postoperatorie a pacientei începe în momentul terminării

intervenţiei c"irurgicale, deci înainte ca ea să #ie transportată în cameră. Cinacest moment, lăuza devine obiectul unei atenţii constante, până la părăsireaspitalului.

Re$ntoarcerea $n camer"8n general pacienta este adusă în cameră, însoţită de medical anestezist şi

de asistenta de anestezie, care vă urmării respiraţia, ca şi modul în care este

transportata şi aşezată în pat.

Trans!ortul !acientei o!erate:

@ste indicat a se pace cu patul rulant'

$acienta va #i acoperită pentru a #i #erită de curenţi de aer sau desc"imbările de temperatura. -sistenta medicală care o însoţeşte se vaasigura ca pacientă sta comod, că este în siguranţă şi că eventualele tuburi(dren, sonde, per#uzii) nu sunt comprimate'

$atul va #i manevrat cu atenţie, #erit de smucituri şi opririLporniri bruşte. 8n timpul transportului asistenta va urmăriB aspectul #eţei (cianoza),

respiraţia, pulsul, per#uzia.

?:


35/84

Instalarea l"u'ei• Se va #ace întro cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil, care va #i

curate, bine aerisita, liniştită, în semiobscuritate, având temperaturacuprinsă intre +3 şi 90o & (căldura e*cesivă des"idratează şi #avorizează

"ipotermia), prevăzută cu instalaţii de o*igen montate pe perete, cu prizeîn stare de #uncţionare şi cu aparatura pentru aspiraţie.

• $atul va #i accesibil din toate părţile'• &ăldura e*cesivă a patului produce transpiraţii, ceea ce duce la

pierderi de apă, iar senzaţia de #rig duce la apariţia #risoanelor'• $atul va #i prevăzut cu muşama şi aleza bine întinsă, #ără perna.

)o'i%iile !acientei $n !at

rans#erul de pe patul rulant pe pat va #i e#ectuat de către trei persoane,

ale căror mişcări trebuie să #ie sincrone, pentru a evita bruscarea lăuzei.

&ea mai #recventă poziţie este în decubit dorsal, cu capul întro parte, până când îşi recăpăta cunoştinţa. $entru a #avoriza irigarea centrilor cerebrali, câteodată patul este uşor înclinat.

8n #oarte multe cazuri, poziţia este decubit lateral drept sau stâng, care seva sc"imba din ?0 în ?0 minute, pentru a uşura drena!ul cailor respiratorii.-ceastă poziţie împiedica lic"idul de vărsătura să pătrundă în căileaeriene.

Su!rave/7erea !acientei o!erate @ste sarcina #undamentală a asistenţei medicale. Supraveg"erea este

permanenta, în vederea depistării precoce a incidentelor şi a complicaţiilor postoperatorii. $rezenţa permanentă lângă pacienta permite asistenţei medicale că, pelângă elementele de supraveg"ere indicate de c"irurg şi anestezist, să sesizezeorice alte mici modi#icări şi acuze subiective (durerea) şi să administreze, latimp, tratamentul prescris, evitând iniţiativele personale, #ără a ţine cont deresponsabilităţile celorlalţi membri ai ec"ipei.

Elemente de su!rave/7eat Supraveg"erea operatei se bazează pe date clinice şi pe rezultatelee*amenelor complementare.

5ate clinice-spectul general al pacientei operateB

• &oloraţi pielii (normală roz) sesizând paloarea şi cianoza'

•

&oloraţia ung"iilor, urmărind apariţia cianozei'

?


36/84

• Starea e*tremităţilor, paloarea sau răcirea nasului urec"ilor mâinilor şi picioarelor, starea mucoaselor limba uscată sau umedă, saburala saucurate indica starea de "idratare a pacientei.

• Starea de calm sau agitaţie, ştiind că toropeala sau agitaţia e*ternă

e*prima o complicaţie c"irurgicală ("emoragie internă, peritonita postoperatorie etc)

Ci#eriţi parametri #iziologiciB• ensiunea arterială s măsoară ori de câte ori este nevoie, în primele

două ore de la operaţie din +< în +< minute, din ?0 în ?0 minte în următoareleşase ore şi din oră în oră pentru următoarele + ore, notând datele în #oaia dereanimare.

• $ulsul se măsoară la +0+< minute, urmărind #recvenţă, ritmicitatea,amplitudinea, care se notează. 8n cazul în care apar modi#icări (bradicardiesau ta"icardie), se va sesiza medical reanimator.

• =espiraţia 4 se notează #recvenţă, amplitudinea, ritmicitatea şi sesesizează, de asemenea, medicul în caz de tuse sau e*pectoraţie. -stăzidatorită pipei /aUo, lăsate până la apariţia re#le*elor şi pe care pacienta oelimina când se trezeşte, îng"iţirea limbii este imposibilă. &ea mai micămodi#icare a respiraţiei va #i semnalizată anestezistului, care în #uncţie decaz, va indica o aspiraţie pentru a îndepărta mucozităţile din #aringe sau varecomanda administrarea de o*igen

• emperatura se măsoară dimineaţa şi seara, şi se notează în #oaia deobservaţie

$ierderi lic"idiene sau sanguine• =eluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun' la început

cantitatea de urină nu este abundentă, dar în două zile revine la normal.Semăsoară cantitatea şi se observa aspectul' dacă emisă de urină lipseşte, se

practica sonda!ul vezical, nu inainte însă de a se #olosi acţiuni speci#iceasistenţei medicale şi anumeB lăsarea robinetului de la c"iuveta să curgă,#luieratul unei melodii, căldura suprasim#izar etc.

Scaunul• Se reia în următoarele 9? zile şi este precedat de eliminarea de gaze' în

cazul în care nu apar gaze, se #oloseşte tubul de gaze, iar în cazul în carescaunul nu este spontan, se #ace o clismă evacuatoare.

Domismentele• Se vor nota cantitatea, aspectul şi caracterul (bilioasa, alimentară,

sanguinolenta)$ierderile prin drena!.

• Se notează aspectul şi cantitatea pentru #iecare dren în parte.-lte semen clinice.

• Sunt urmărite de c"irurg şi anestezist, ne#ăcând parte din atribuţiileasistenţei medicale, ele #iind semen importante în evoluţia postoperatorie'

?


37/84

starea abdomenului (balonare, contractare, accelerarea peristaltismuluiintestinal), starea aparatului respirator.

În/riAiri acordate !acientei o!erateCe calitatea acestor îngri!iri depinde, în mare parte, evoluţia

postoperatorie şi absenţa complicaţiilor.

6n momentul trezirii:8n momentul trezirii şi până la acesta, asistenta medicală va supraveg"ea,

permanent operată, pentru a împiedica eventualele incidente şi urmările lorB• Dărsăturile asistenta medicală va aşeza operata cu capul întro parte, #ără

perna, pentru a evitarea trecerii acestora în căile aeriene.• -gitaţia prezentă asistenţei medicale este obligatorie lângă pacient. a

trezire, în stare de semiconştienţă, operata tinde să îşi tragă de pansamentede drenuri sau sonde.• %mprudente posibileB să vrea să coboare din pat, să vrea să bea apa (în

acest caz asistenta medicală este cea carei va da să bea +? linguriţe deapă, după trezire, dacă pacienta nu a vomit în ultimele două ore), sau camembri ai #amiliei a#laţi lângă pacienta săi dea să bea #ără discernământ.

3mediat dup trezire-sistenta medicală

•

va menţine pacienta in decubit dorsal în primele ore, decubit lateraldreapta sau stânga, apoi semişezând, e*ceptând pacientele operate cura"ianestezie.

• Da asigura con#ortul plasândui bine perna, veri#icând, de mai multe ori pe zi, că cearcea#ul să nu aibe cute, îndreptând bine aşternutul seara, înainte deculcare, îi va curăţa gura menţinândo umedă în permanenţă.

• oaleta zilnică este completă cu pieptănatul şi periatul părului, neuitândtoaleta cavităţii bucale, de ?: ori în 9: de ore.

• en!eria de corp va #i sc"imbată zilnic, sau imediat după ce a transpirat şi

de câte ori este nevoie.• Gazinetul vor #i puse cu blândeţe, după ce, în prealabil, a #ost încălzit la

temperatura corpului, iar după #olosirea lor se va #ace, obligatoriu, toaleta perianala.

• Da urmări ca atmos#era din !urul bolnavului să #ie calmă, să #ie linişte,#ără conversaţii zgomotoase, #ără mulţi vizitatori.

• Da încura!a pacienta să se mişte în pat, să se întoarcă singură de pe o parte pe alta, săşi mişte picioarele şi mâinile, şi să se ridice în poziţiesemişezând pentru a pregăti sculatul din pat precoce, în prima zi după operaţie,

e*ceptând cazurile în care este contraindicată.• Da încerca să respecte micile obişnuinţe ale #iecărei paciente.

?>


38/84

7rimele zile postoperatoriiSunt cele mai di#icile pentru pacienta şi datorită #aptului că, în aceste zile,îngri!irile sunt #oarte numeroase.

a) upta împotriva durerii a originea durerii postoperatorii stau mai mulţi #actori, care sunt precizaţiînainte de a prescrie analgezicele de rutină. Ce menţionat că nu se vor administra calmante #ără prescripţie medicală şi #ără a cunoaşte e*act caracteruldurerii.

b) upta împotriva insomniei@*istă, în zilele noastre, o întreagă gamă de "ipnotice, printre care se găsesc celece pot #i administrate #iecărei paciente pentru a obţine e#ectul dorit.

8n plus asistenta medicală are la îndemână mi!loace proprii, cum ar #iB ceaiuricalmante, asigurarea unui climat de linişte etc.

c) upta împotriva an*ietăţii -n*ietatea preoperatorie, în #aţa necunoscutului, reprezentat de actulc"irurgical continuă şi postoperator. Frica de durere, de complicaţii, de sec"ele#ace ca an*ietatea pacientului operat să #ie prezentă. -ici intervine rolul moral alasistenţei medicale, care va trebui să #acă operatului să aibă încredere în ec"ipade c"irurgie, în ec"ipa de asistente medicale, săl #acă să înţeleagă evoluţia

postoperatorie şi #aptul ca vindecarea va #i #ără complicaţii sau sec"ele.

d) upta împotriva complicaţiilor pulmonare a pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, e*pusecomplicaţiilor pulmonare prin staza secreţiilor pulmonare prin staza secreţiilor

bronşice şi suprain#ecţiei, este necesară o pro#ila*ie activă prinB• Cezin#ecţie nazo#aringiană'• @vitarea #rigului, în special noaptea'• @*erciţii respiratorii de două ori pe zi'•

Obligarea pacientei să scuipe, provocând tuse prin Vtapping2.e) upta contra distensiei digestive

oate intervenţiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, curetentive de gaze şi lic"ide intestinale. -cestea sunt, de obicei, de scurtă durată,nedepăşind ? zile. -ceasta distensie abdominal devine nociva când se prelungeşte şiantrenează întârzierea tranzitului intestinal, împiedicând o alimentaţie normal şi#avorizând eviscerarea postoperatorie. $ână la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clismeevacuatoare mici şi repetate, purgative uşoare care #avorizează reluarea#uncţiilor intestinale.

?3


39/84

Ce asemenea se administrează produse care #avorizează reluarea peristaltismului intestinal sau, în anumite cazuri, se instalează o aspiraţiecontinuă cu o sondă gastroduodenala.

#) upta împotriva stazei venoase. &u toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase

rămân complicaţia ma!oră în c"irurgie.a pacientele imobilizare la pat, lupta contra stazei venoase se va e#ectua prin mişcări active şi contracţii muscular statice ale membrelor in#erioare,alterate cu perioade de repaos (+0 contracţii successive pauză) repetate de maimulte ori pe zi. $rin #le*ia şi e*tensia degetelor de la picioare, #le*ia şi e*tensiagenunc"ilor, mişcări pedelare în pat, antrenând şi articulaţia şoldului.Sculatul din pat precoce reprezintă metoda cea mai e#icace pentru prevenireacomplicaţiilor venoase.

8n a#ara contraindicaţiilor, toţi operaţii se vor ridica din pat în seara zilei

intervenţiei sau a doua zi dimineaţă. -ceastă manevră simplă este bene#icădatorită #aptului că #avorizează amplitudinea respiratorie, ventilaţia pulmonară,tusea şi e*pectoraţia, accelerând reluarea tranzitului intestinal şi in#luenţează înmod pozitiv psi"icul pacientei.

8nainte de a se ridica din pat, va #i necesar săB• Deri#icam dacă nu e*ista edeme ale membrelor in#erioare'• /ăsurarea tensiuni arterial culcat şi apoi în ortostatism'• =idicarea se va #ace treptatB întâi la marginea patului, îşi

balansează gambele, #ace un pic de gimnastică respiratorie, cu

braţele ridicate în inspiraţie şi coborâte în e*piraţie'• 5u trebuie să meargă singură, ci spri!inită de asistenţă medicală şi să nu

e*agereze de prima dată'• Se va ţine cont şi de ce spune pacientă, dacă vrea să mai meargă sau dacă

vrea să se oprească'• Cupă ce nu mai vrea să meargă, pacienta trebuie să se aşeze întrun

#otoliu înainte de a se reîntoarce în pat'• $rimul sculat din pat al operate este considerat prima plimbare precoce.

Sculatul din pat precoce este indicat în ma!oritatea intervenţiilor c"irurgicale.• Starea generală nu este o piedică, nici starea de slăbiciune, nici

des"idratarea, nici obezitatea, nici varicele 4 stări ce nu trebuie să constituie oscuză, ci, dimpotrivă, la persoanele cu antecedente în #lebita, plimbarea va avealoc cât mai precoce posibil.

• 5atură sau comple*itatea operaţiei nu împiedica ridicarea din pat precoce, care nu va #i amânată din cauza drenurilor, sondelor sau per#uziilor.

• @*istenta complicaţiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolounde este posibil.

A) re"idratarea

?;


40/84

Cupă intervenţii c"irurgicale, în mod special pe tubul digestive,alimentaţia normal se reia după o perioadă relative lungă. $ână la reluareaacesteia, este necesar să se administreze o raţie "idrică, electrolitică şi caloricsu#icientă acoperirii necesitaţilor cotidiene.

#.1.8 ROLUL (SISTENTEI *EDIC(L4 ÎN (LI*ENT(I(L4U-EI

Rehidratarea

Cupă intervenţii c"irurgicale, în mod special pe tubul digestive,alimentaţia normal se reia după o perioadă relative lungă. $ână la reluareaacesteia, este necesar să se administreze o raţie "idrică, electrolitică şi caloricsu#icientă acoperirii necesitaţilor cotidiene.

Alimentaţia şi realimentaţia8n cele mai multe cazuri, simple, de c"irurgie obişnuită, se va ţine cont de

următoarele principiiBü $acienta va bea atunci când nu vomită

ü Da mânca după ce a avut scaun precoce sau după emisia de gaze.ü 5u va consuma #ructe crude sau glucide în e*ces.

#.1. ROLUL (SISTENEI *EDIC(LE ÎN EDUC(I(L4U-EI

-sistenta medicală va instrui lăuza să prevină apariţia prolapsului genital prinBØ %nstruim lăuza să nu #orţeze planşeul prin şedere în poziţie şezând în primele

zile de la naştere'Ø %nstruim pacienta să menţină igiena locală şi să prevină incontinent (spălarea

şi uscarea repetată a regiunii genital, #olosirea tampoanelor, evitareaortostatismului prelungit, evitarea alimentelor care produc gaze şiconstipaţie)'

Ø -sistenta medicală că observă cantitatea şi aspectul lo"iilor'Ø Spălarea pe mâini şi dezin#ectarea cu soluţii antiseptic'Ø ng"iile să #ie tăiate scurt şi se pilesc de#ormaţiile'Ø Sânul se spala înainte şi după #iecare supt cu apă călduţă şi se şterge cu

prosop curat'Ø Cupă #iecare supt sânul se unge cu un unguent ce conţine #oliculina'

:0


41/84

Ø Wilnic se e*aminează sânul (declanşarea secreţiei lactate, anomali. -lte stări patogene)'

Ø 8n primele 9? zile după naştere, glanda mamară secretă colostru (lic"idgălbui cu conţinut crescut de minerale şi protein şi scăzut de lipide şi glucide,conţine anticorpi) care are rol important în imunizarea pasivă a nou

născutului'Ø 8n următoarele zile se stabileşte secreţia lactată propriu zisă care devine tot

mai abundentă'Ø Cacă apar #isuri mamare sânul va #i pus în repaus, laptele va #i e*tras prin

mulgere, se îngri!esc #isurile'Ø &ând lăuza are "ipolactaţie, copilul se pune la sân'Ø 8n V#uria laptelui2. Se reduce cantitatea de lic"ide'

Ø $regătirea lăuzei pentru alăptare şi respectarea igienei personaleB ăuza va

îmbrăca "alatul de protecţie, îşi va coperi părul cu basma de pânză, iar guranou născutului cu masca de ti#on'Ø Se asigura igiena personală zilnic'Ø Cupă săptămâni lăuza poate #ace baie generală'Ø -sigurarea regimului alimentarB $rimele 9: de ore regim "idrovegetal, a 9a

zi regim complect, bogat în lic"ide. Wilnic se consuma zarzavaturi, #ructe,legume crude, pentru tranzitul intestinal'

Ø 8n primele zile lăuza se va ridica din păr doar pentru alăptarea copilului,servirea mesei şi pt toaleta'

Ø reptat se trece la o viaţă normal'Ø /obilizarea precoce se aplică după a 9a zi de lăuzie cu mişcări uşoare de

gimnastică medicală pentru re#acerea muşc"ilor abdominali, re#acerea planşeului pelviperineal'

Ø 8n primele 9: de ore se e*ecută mişcări de respiraţie amplă prin ridicarea şicoborârea braţelor, mişcări active ale membrelor in#erioare de ? ori pe zi câte+0+< minute. 8n următoarele zile se complectează gimnastică medicală şi se#ac mişcări de #le*ie şi e*tensie a coapselor, de pedalare, de #or#ecare,mişcări de contracţii ale muşc"ilor ridicători anali, mişcări pentru întreţinerea

muşc"ilor peretelui abdominal.

=ealizarea alăptării copilului.Ø 8n primele 9::3 de ore lăuza poate să stea în decubit lateral'Ø 8i se asigură un scaun cu spătarB aşezată pe scaun, cu piciorul din dreptul

sânului din care va suge copilul spri!init pe un scăunel'Ø -!utăm lăuza să spri!ine copilul cu capul pe antebraţul ei şi cu #aţa întoarsă

spre sân'Ø 8i arătam cum să îşi susţină mamela ca naşul copilului să #ie liber'

Ø O instruim pe lăuza ca după săptămâni să se prezinte pentru e*amen local'Ø =eluarea locului de muncă se #ace după concediul postnatal'

:+


42/84

Ø @ducam lăuza să evite contactul se*ual săptămâni postpartum.

#.2 ROLUL DELE(T

=olul delegat al asistentului medical constă înB 4 o*igenoterapie 9? lLminut pe sondă' 4 să prindă o linie venoasă, să monteze o sondă urinară' 4 de a e#ectua tratamentul după indica ia medicului'ț 4 asigură toate îngri!irile prescrise' 4 aplică metode de investigare'

4 de a urmări i de a preveni toate complica iile'ș ț 4 la indica ia medicului e*ecutarea procedurilor, tratament,țobservarea modi#icărilor provocate de boală'

4 observă modi#icările provocate pacientei de boală sau tratament ișle transmite medicului'

4 aplică metode de readaptare speci#ice' 4 alimenta ie pe cale arti#icială'ț 4 îngri!irea plăgilor i a drenurilor.ș

?ilan%ul !araclinic&omplectează e*amenul clinic, permite o apreciere e*actă a viitoarei

mămici. =ezultatele e*amenelor paraclinice depinde de pro#esionalismul şicorectitudinea cu care asistentele medicale au #ăcut recoltarea produselor

biologice si patologice sau au pregătit bolnavul pentru investigaţie. $entru o mai bună înţelegere a pregătirii preoperatorii, putem clasa e*amenele paraclinice înB

+) @*amene de rutinăB• Sunt e*amenele de laborator, obligatorii înaintea tuturor investigaţiilor

c"irurgicale, indi#erent de timpul avut la dispoziţie pentru pregătire soi

indi#erent de starea generală a pacientuluiB timp de sângerare şi coagulare,determinarea grupei sangvine, "ematocrit, glicemie, uree sanguină.9) @*amene completeB

:9


43/84

• Eemoleucograma completă, D.S.E, ionograma, @.-.G (ec"ilibrul acido bazic), coagulograma completă, probe de disproteinemie, proteinemie,transaminaze, e*amen de urină, electrocardiograma, radiogra#ie sauradioscopie pulmonară.

-lte pregătiri pentru intervenţii specialeB

• -ntibiotice când se anticipează apariţia unei in#ecţii postoperatorii'• Spălaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru intervenţii ginecologice'• &lisma evacuatoare (se #ace duş după clismă).

8n sala de preanestezieB %nstalarea sondei urinare (sau, după caz, se goleştevezica urinară) de către asistentă de sala, după spălatul c"irurgical al mâinilor,îmbrăcatul vu ec"ipament steril, câmp steril în zona genitorurinară.#.2.1 ROLUL (SISTENEI *EDIC(LE ÎN E(*IN(RE(CLINIC4 ( L4U-EI

În/riAiri acordate !acientei o!erateCe calitatea acestor îngri!iri depinde, în mare parte, evoluţia

postoperatorie şi absenţa complicaţiilor.

6n momentul trezirii:8n momentul trezirii şi până la acesta, asistenta medicală va supraveg"ea,

permanent operată, pentru a împiedica eventualele incidente şi urmările lorB• Dărsăturile asistenta medicală va aşeza operata cu capul întro parte, #ără

perna, pentru a evitarea trecerii acestora în căile aeriene'• -gitaţia 4 prezenta asistenţei medicale este obligatorie lângă pacient. a

trezire, în stare de semiconştienţă, operata tinde să îşi tragă de pansamentede drenuri sau sonde.

• %mprudente posibileB să vrea să coboare din pat, să vrea să bea apa (înacest caz asistenta medicală este cea care% va da să bea +? linguriţe deapă, după trezire, dacă pacienta nu a vomit în ultimele două ore), sau camembri ai #amiliei a#laţi lângă pacienta săi dea să bea #ără discernământ.

3mediat dup trezire-sistenta medicală

• va menţine pacienta în decubit dorsal în primele ore, decubit lateraldreapta sau stânga, apoi semişezând, e*ceptând pacientele operate cura"ianestezie.

• Da asigura con#ortul plasândui bine perna, veri#icând de mai multe ori pezi că cearcea#ul să nu aibe cute, îndreptând bine aşternutul seara, înainte deculcare, îi va curăţa gura menţinândo umedă în permanenţă.

•

oaleta zilnică este complecta cu pieptănatul şi periatul părului, neuitândtoaleta cavităţii bucale, de ?: ori în 9: de ore.

:?


44/84

• en!eria de corp va #i sc"imbată zilnic, sau imediat după ce a transpirat şide câte ori este nevoie.

• Gazinetul vor #i puse cu blândeţe, după ce, în prealabil, a #ost încălzit latemperatura corpului, iar după #olosirea lor se va #ace, obligatoriu, toaleta

perianala.• Da urmări ca atmos#era din !urul bolnavului să #ie calmă, să #ie linişte,

#ără conversaţii zgomotoase, #ără mulţi vizitatori

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	andreeaioanagravano
View:	233 times
Download:	1 times

LICENTA ingrijirea lauzei

Documents