licenta cap 1 si 2

8/20/2019 licenta cap 1 si 2

1/26

CAPITOLUL I

NOŢIUNEA DE CONTRACT CIVIL. CLASIFICAREA ŞI FUNCTIILE

CONTRACTELOR CIVILE

1.1Noţiunea de contract civil in lumina noului si vechiul cod civil

1.1.1. Notiunea de contract civil din perspectiva noului cod civil

Articolul 1166 NCC defineşte contractul ca fiind: „acordul de voinţe dintre

două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica, transmite sau

stinge un raport juridic. 1 Asemanând dispoziţiile art. 942 C.civ. şi cele ale art.

1166 NCC, constatăm că definiţia se dedica de prevederile art. 1166 NCC este

mult mai simpla şi completă, departand astfel toate criticile exprimate n

literatura de specialitate cu privire la definiţia cunoscută de dispoziţiile art. 942

C.civ. Astfel spus ca noul legiuitor defineşte contractul tot ca pe un acord de

voinţe, asezând astfel accentul pe faptul că legătura juridică dintre părţile

contractante are ca fundament consimţământul lor reciproc, insirând tot odată

toate efectele pe care le poate produce un contract: a constitui, modifica,

transmite sau stinge un raport juridic. !oul "od civil nu rezolză litigiile existente

n doctrina juridică cu privire la raportul dintre convenţie şi contract, acesta nu

face nici o distincţie n acest sens. Analiza acestor proiecte legislative raspund la

constatarea că redactorii lor nu fac deose#ire ntre contract şi convenţie $.

%roiectul de cod european al contractelor, a cărui sectiune generală a fost

1 Art.11&' !"" consacra ca izvoare ale o#ligatiilor urmatoarele:contractul,actul juridic unilateral, gestiunea de afaceri, orice alt act sau fapt decare legea leaga nasterea unei o#ligatii.

$ ( rsan.".,)rept "ivil. )repturi reale principale,,*d +amangiu, (ucuresti,$ 1 ,p.- 1


2/26

redactată n primii ani ai secolului al //0 lea, n art. 1 alin. 12 defineşte

contractul ca fiind „acordul a două sau mai multe părţi destinat să creeze, să

reglementeze, să modifice sau să stingă un raport juridic, care poate să conţinăo#ligaţii sau alte efecte juridice, c3iar n sarcina unei singure părţi.4 Astfel cum e

posi#il si usor de o#servat, contractul este acordul de voinţă nc3eiat cu intenţia

sau voinţa de a produce n general efecte juridice, efecte care nu se restrang doar

la naşterea de raporturi juridice o#ligaţionale.

1.1.2 Notiunea de contract civil din prespectiva vechiului cod civil

Articolul 942 C.civ. defineşte contractul ca fiind „acordul ntre două sau

mai multe persoane spre a constitui sau a stinge ntre dânşii un raport juridic 54.

6otuşi o mare sectiune din dispoziţiile codului nostru civil sunt luate din

codul civil francez, definiţia contractului, precum aceasta este exprimată de art.

78$, reprezintă o invenţie exclusivă a legiuitorului român care, la momentul

redactării "odului civil, ncerca să descrie printr o definiţie sumară acele

trăsături proprii ale contractului, care 1 definesc şi caracterizează, deose#indu 1

de actele şi faptele juridice civile.

"ontractul este o inţelegere prin care una sau mai multe persoane se

supune faţă de una sau mai multe persoane, să dea, să facă sau să nu facă unlucru. )in parcurgerea celor două articole, art. 78$ ".civ. român şi art. 11 1

".civ.francez, se sesizează faptul că ntre cele două definiţii există distinctie

3 Art 78$ c.civ consacra ca izvoare ale o#ligatiilor urmatoarele:contractul,actul juridic unilateral, gestiunea de afaceri, orice alt act sau fapt decare legea leaga nasterea unei o#ligatii.


3/26

nota#ile:

a2 legiuitorul român pregateste contractul ca fiind un acord ntre două sau

mai multe persoane, n timp ce legiuitorul francez califică contractul ca fiind prinexclusivitate o convenţie această noţiune generică cuprinde n sfera sa toate

acordurile de voinţă9

#2 n scopul evitării eventualelor confuzii, legiuitorul francez face

diferenţa ntre convenţiile contracte şi alte convenţii, ntrucât potrivit

reglementărilor "odului civil francez, contractul este ntotdeauna o convenţie, n

sc3im#, nu orice convenţie este n acelaşi timp şi un contract, prin urmare, acesta precizează faptul că contractul este o convenţie care dă naştere la raporturi 8.

"ontractul este o imprimare aproape perfect al unei categorii juridice mai

largi care da efecte juridice, categorie ce transmite denumirea de „acte juridice ,

prin anti teza cu faptele juridicei. ;aptele juridice se diferentiaza cu claritate de

actele juridice, ntrucât acestea reprezintă circumstante şi c3iar conduite umane

de producerea sau săvârşirea cărora legea leagă naşterea, modificarea saustingerea de raporturi juridice, n cazul nostru o#ligaţionale. n cazul faptelor

juridice, efectele se produc pentru că aşa prevede legea, indiferent dacă a existat

sau nu intenţia unei persoane ca respectivele fapte să genereze efecte juridice ' .

6re#uie să precizăm că definiţia dată de codul nostru civil (art. 942,

respectiv 1166 NCC) este mult mai corectă decât aceea dată n codul civil francez

(art, 1101) care defineşte contractul ca fiind o convenţie.

8 art. 11 1 ".civ.fr.

' )octrina juridica din tara noastra clasifica izvoarele o#ligatiilor in doua marii categorii : actele juridice si faptele juridice in sensul strict alcuvantului .


4/26

1.2 Clasificarea contractelor civile

1.2.1 Necesitatea clasificarii criteriile si feluriile contractelor

1.2.1.1 Necesitatea clasificarii

%ersoanele fizice şi juridice pot nc3eia o diversitate mare de contracte.

0ntocmai codul civil reglementează expres unele dintre ele. "lasificarea oferă

posi#ilitatea să nţelegem că inmensele contracte speciale se ncadrează n diferite

tipuri, ale căror insusiri pot fi exprimate sumar nsa şi denumirea acestor tipuri &.


5/26

sarcina uneia dintre părţi, deci una este creditor iar cealaltă este doar de#itor.

Clasificarea după scopul ur#ărit de părţi

Contracte cu titlu oneros % aceste contracte se definesc prin faptul că

fiecare parte urmăreşte un folos patrimonial.

&u!cate"orii

"omutativ părţile inteleg sau pot să inteleag ă tocmai de la momentul nc3eierii

contractului existenţa şi ntinderea o#ligaţiilor ce le revin9

Aleatoriu este un contract cu titlu oneros n care părţile nu inteleg existenţa şintinderea exactă a o#ligaţiilor, asumându şi un risc de a câştiga sau a pierde,

totul depinzând de o mprejurare viitoare şi incertă.

Contracte cu titlu "ratuit > este un act juridic prin care o persoană dispune

de un #un aflat n patrimoniul sau n avantajul altei persoane fară a urmări o

contraprestaţie.

&u!cate"orii

?i#eralităţile sunt contracte cu titlu gratuit, cel care dispune de #unul sau şi

diminuează patrimoniul cu castigul patrimonial procurat celui gratificat

ex:donaţia29

Actele dezinteresate sunt contracte cu titlu gratuit, cel care dispune sau procură

un avantaj patrimonial altei persoane fară a diminua propriul patrimoniu. "a de

exemplu este contractul de comodat, cel de depozit neremunerat, etc.

Clasificarea după #odul de for#are al contractuluiContracte consensuale % acestea se rezum ă prin simplul acord de voinţă

al părţilor fiind o varietate simpla de manifestare de voinţă a acestora, ne nsoţită

de nici o formă specifică9

Contracte sole#ne % aceste contracte sunt vala#ile numai prin


6/26

respectarea unei forme impuse de lege, care, de regulă, este forma autentică =9

Contracte reale % sunt autentice alcatuite numai dacă exprimarea de voinţă este

nsoţită de remiterea #unului. )e exemplu contractul de comodat care este

vala#il la momentul n care #unul dat n comodat este predat comodatarului.

Contracte clasificate după corelaţia e'istentă ntre ele

rincipale * aceste contracte au o existenţă de sine stătătoare, regimul

lor juridic nedepizând de existenţa altui contract9

Accesorii * sunt contractele care apartin, ca existenţă juridică, de soarta

altui contract principal.Clasificarea contractelor după efectele produse

Constitutive % acest tip de contract creaza un drept civil su#iectiv care nu

a existat anterior9

+ranslative % prin aceste contracte se transmite un drept din patrimoniul

uneia dintre părţi n patrimoniul altei persoane9

eclarative % au ca efect sta#ilizarea unui drept civil su#iectiv

preexistent - .

1.2.2 Clasificarea contractelor in raport de aceste criterii

1.2.2.1 Clasificarea contractelor dupa #odul de for#are

A. Contractele consensuale > sunt acele contracte care se rezumă prin simplul

acord de voinţă al părţilor, fără nicio formalitate. )acă părţile nsoţesc o7 @tănescu.".( rsan.)rept "ivil. 6eoria generală a o#ligatiilor, *d A?? (ec ,(ucuresti $ =,p.18=

8 %.Basilescu,Celativitatea actului juridic civil,*d Dniversul juridic,(ucuresti $ -, p.-5


7/26

manifestare de voinţă cu un nscris, o fac nu pentru autenticitatea contractului,

pentru a garanta un mijloc de pro#ă eficient. 0n acest sens, forma scrisă este

realizată de părţi, fară a fi cerută de lege, ca o clauză de pro#ă > ad pro!atione#."ontractul consensual este autentic care rezumă prin simplul acord de voinţă al

părţilor, fară a fi necesară ndeplinirea oarecare a condiţiilor de formă, precum

nscrisul constatator sau actul autentic. %rin urmare, voinţa juridică este

independentă de forma pe care o m#racă pentru a se manifesta 7. %rincipiul

consensualismului nu este reglementat expres de dispoziţiile codului civil, numai

excepţiile de la acest principiu sunt reglementate e'presis ver!is, fiind de strictăinterpretare.

B. Contractele solemne - sunt acele contracte pentru a căror nc3eiere sunt

vala#ile cu voinţa părţilor contractante care tre#uie să pună o anumită formă sau

să fie nsoţită de ndeplinirea anumitor solemnităţi prevăzute imperativ de lege,

spre exemplu: pentru nc3eierea vala#ilă a contractului de donaţie acesta tre#uie

să m#race forma autentică. !erespectarea acestor moduri speciale ori a

solemnităţilor prevăzute de lege pentru autenticitatea unui contract se

sancţionează cu nulitatea a#solută, n consecinţă fixeaza claritatea faptul că

nscrisul n cazul contractelor solemne este cerut ad validitate# şi nu ad

pro!atione# . Ba tre#ui să fie constituită prin act autentic pentru a avea forţa sa

legală şi mandatul ce s ar da pentru alcatuirea sa tre#uie nc3eiat prin act autenticsu# pedeapsa de nulitate. 0n alte cazuri solemnitatea poate să se compună si n

alte formalităţi decât forma autentică, cum este cazul contractului de arendă, care

este vala#il şi opoza#il numai dacă este nc3eiat n scris şi nregistrat la consiliul

7 "3irică.)., )rept "ivil."ontracte speciale,*d.+amangiu $ =, p.85&


8/26

local, conform art. 6 din -e"ea nr, 16 1994 10 , respectiv art. 1/ / NCC. "onform

acestui text de lege, contractul de arendare tre#uie nc3eiat in formă scrisă su#

sancţiunea nulităţii a#solute . )acă se nc3eie un act autentic printr un mandatar,atunci şi mandatul tre#uie să ai#ă forma autentică, su# sancţiunea nulităţii

a#solute.

C. Contractele reale - se individualizează că formarea lor nu este suficientă de

simplă la manifestarea de voinţă a părţilor, ci tre#uie să ai#ă loc şi predarea

materială a lucrului. 6oate aceste contracte se afla in vederea nc3eieri numai din

momentul predării #unului la care se referă cu simpla promisiune de mprumut,

gaj, depozit etc, a nu se confunda cu nc3eierea acestor contracte, cu un

antecontract.


9/26

converti. Dnii autori consideră contractele reale ca o su#categorie a contractelor

solemne, grupând contractele solemne n contracte autentice şi contracte reale.

1.2.2.2 Clasificarea contractelor dupa continutul lor

A. Contracte s nala!mat ce "# laterale$ ! se descriu prin caracterul reciproc şi

interdependent al o#ligaţiilor părţilor contractante. Astfel spus ca fiecare parte are

un concomitent de calitatea de creditor cât şi cea de de#itor, o#ligaţia le revine

uneia dintre părţi şi are o cauza juridică n o#ligaţia reciprocă a celeilalte părţi.

Această categorie de contracte este recunoscută n mod expres de dispoziţiile art.

94 C.civ. care prevede: „contactul este #ilateral sau sinalagmatic când părţi se

o#ligă reciproc una către alta4, n timp ce NCC recunoaste contractele

sinalagmatice #ilaterale2, surprinzând specificul acestora ntr o manieră scurtă,

diferenţiind tot odată aceste contracte de cele unilaterale 1$. Godelul contractelor

sinalagmatice este contractul de vânzare cumpărare, vânzătorul o#iigându se să

transmită dreptul de proprietate şi să predea #unul vândut, iar cumpărătorul se

o#ligă reciproc să plătească preţul. ?a fel si contractul de locaţiune are o insusire

sinalagmatic, deoarece o#ligaţia distinctă a fiecărei părţi a locatorului de a pune

n posesia locatarului #unul nc3iriat spre a fi folosit conform destinaţiei

convenite şi cea a locatarului de a plăti c3iria la termenele şi n cuantumul

convenit2 şi are cauza juridică directă n o#ligaţia distinctă a celeilalte părţi.

B. Contractele un laterale > sunt contracte care dau naştere la o#ligaţii n datoria

1$ )ea ;r.6ratat de drept civil. "ontracte @peciale,*d.Dniversul Huridic $ =,p .$$& $$=


10/26

numai a uneia din părţi, n consecinţă, numai una dintre părţile contractante şi

asumă una sau mai multe o#ligaţii. Astfel spus ca o parte este numai creditor şi

cealaltă parte este numai de#itor. 0n acest sens art. 944 C.civ. prevede:„contractul este unilateral când una sau mai multe persoane se o#ligă către una

sau mai multe persoane, fără ca acestea din urmă să se o#lige4. NCC nu sta#ileste

e'pressis ver!is caracteristicile acestui contract, se reduce la prezentarea

contractului unilateral ca fiind invers contractului sinalagmatic. Astfel, potrivit

dispoziţiilor art. 11 1 NCC „"ontractul este sinalagmatic atunci când o#ligaţiile

născute din acesta sunt reciproce şi interdependente. n caz contrar, contractuleste unilateral c3iar dacă executarea lui presupune o#ligaţii n sarcina am#elor

părţi.4 0ntr o prezentare deose#ita de importanta, asupra căreia doresc să fac o

atenţia este diferenţa dintre contractul unilateral şi actul juridic unilateral.

"ontractul unilateral este deo#icei un acord de voinţă ntre două sau mai multe

persoane, sintagma „unilateral4 găsindu şi motivarea doar prin sensul efectelor

pe care le produce, n sensul că o#ligaţia contractuală cade numai n povara uneiadintre părţile contractante.

1.2.2. Clasificarea contractelor dupa scopul ur#arit de parti

A. Contractul cu t tlu oneros. Ceprezintă acel contract n care orice parte

urmăreşte de a procura un folos. 0n art. 94 C.civ. prevede: „contractul oneros

este acela n care fiecare parte voieşte a şi procura un avantaj4. Această definiţie

este asumată şi confirmată de dispoziţiile Noului Cod civil, n cadrul art. 11 2

alin. (1). " ontractul cu titlu oneros este contractul n care fiecare dintre părţi

urmăreşte un #un, o contraprestaţie, n inlocuirea aceleia pe care o face sau se


11/26

o#ligă să o facă, n folosul celeilalte părţi. 0n situatia contractului cu titlu oneros,

#eneficiu urmărit n sc3im#ul o#ligaţiei asumate poate să figureze pentru cel care

se o#ligă sau pentru un terţ, de exemplu donaţia cu sarcini n folosul unei terţe persoane 15.

Contractele cu t tlu oneros se %m&art %n 'ou( cate!or )

a) Contracte comutat *e * sunt contracte n care manifestarea şi marimea

prestaţiilor datorate de către părţi sunt certe şi pot fi apreciate c3iar la momentul

nc3eierii contractului, nedepinzând n nici o măsură de risc . "ontractele suntdefini te n art. 78= alin. 12 ".civ. dar şi n art. 11=5 alin. $2 !"", care sta#ilesc

această su#categorie a contractelor oneroase ntr un mod mai explicită.

!) Contracte aleator * sunt contracte n care manifestarea sau mărimea

prestaţiilor părţilor sau numai ale uneia dintre ele depinde de un eveniment

incert. "ontractele sunt definite de art. 78= alin. $2 ".civ., dar şi de art. 11=5alin. $2 !"" care prevede: „*ste aleatoriu contractul care, prin natura lui sau

prin voinţa părţilor, oferă cei puţin uneia dintre părţi şansa unui câştig şi o expune

totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor şi incert.4 )in

această categorie fac parte urmatoarele contracte: contractul de răspundere civilă,

de persoane şi de #unuri , contractul de asigurare, contractul de rentă viageră,

contractul de ntreţinere.

B. Contracte cu t tlu !ratu t . Articolul 946 C.civ. prevede: „contractul gratuit sau

de #inefacere este acela n care una din părţi voieşte a procura, fără ec3ivalent, un

13 )ea ;r.6ratat de drept civil. "ontracte @peciale, *d.Dniversul Huridic $ =, p. $$ $$5


12/26

avantaj celeilalte4. %otrivit dispoziţiilor art. 11 2 alin. (2) NCC „"ontractul prin

care una dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un #eneficiu, fără a

o#ţine un sc3im# un avantaj, este cu titlu gratuit.4 %rin care rezultă că una din părţi se impune să procure celeilalte părti un folos patrimonial fără a dărui ceva

n sc3im#, una dintre părţi a fost determinată să contracteze ani#us donandi. )in

această categorie fac parte urmatoarele contracle: donaţia, depozitul, mandatul,

comodatul, contractul de mprumut gratuit, promisiunea unilaterală de vânzare

cumpârare, n care #eneficiarul cumpărător nu se o#ligă la plata unei indemnizaţii

pentru situaţia n care nu va ridica dreptul de opţiune n termenul sta#ilit.

Aceste cate!or 'e contracte se %m&art %n su#cate!or )

a2 L #eral t(+ le % in care una din părţi transmite un drept din patrimoniul său

n patrimoniul celeilalte părţi, una din părţi nsărăcindu se, iar cealaltă

m#ogăţindu se. NCC sta#ileste n mod expres această categorie de acte juridice, in art. 9/4 alin, (1) : „?i#eralitatea este actul juridic prin care o

persoană dispune cu titlu gratuit de #unurile sale, n tot sau n parte, n

favoarea unei alte persoane.4 0n urmarea aceluiaşi raţionament juridic,

menţionez că n conformitate cu dispoziţiile art. 9/4 alin. (2) NCC, nu se

pot face li#eralităţi decât prin donaţie sau prin legat cuprins n testament.

)e asemenea, mai sunt considerate contracte li#eralităţi: remiterea de

datorie cu titlu gratuit9 donaţia indirectă şi donaţia deg3izată, contractul de

sponsorizare, mecenatul etc.

#2 Contractele 'e, nteresate * sunt acele contracte prin care una din părţi este

nevoită să facă un serviciu fară a se lipsi pe sine şi nici n scopul

m#ogăţirii celeilalte părţi. )eci de#itorul unui astfel de contract se o#ligă


13/26

cu premeditare de a presta un serviciu gratuit sau altfel spus „de a face un

#ine4 celeilalte părţi, respectiv creditorului, fară a suferi o reducere a

activului său patrimonial, care rămâne neafectat, producerea imediată a

acestui contract fiind reprezentată de intenţia de servia#ilitate. )in această

categorie fac parte urmatoarele contracte: comodatul, mandatul gratuit,

depozitul gratuit etc.

1.2.2.4 Clasificarea contractelor dupa efectele produse si dupa #odul de

e'ecutare

I. Clasificarea contractelor dupa efectele produse

A.Contracte const tut *e sau translat *e 'e 're&tur reale " sunt acele contracte

prin care se operează transmiterea drepturilor reale. %rin aceste contracte se

cedează dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de

superficie sau dreptul de servitute. 0n principiu se face prin nc3eierea

contractului ce transmite drepturile reale, dar sunt şi excepţii, in cazul pu#licităţii

imo#iliare.

B.Contracte !eneratoare 'e 're&tur 'e crean+( * ele dau naştere numai unor

drepturi de creanţă. !umărul acestor contracte este foarte nelimitat. @ a decis n practica judiciară că raporturile juridice de prestări de servicii de pază,

constituite prin contract, nu au caracter comercial, deoarece nu pot fi considerate

fapte de comerţ sau asimilate acestora şi prin urmare au natură civilă 18.

18 %opa.?.,)rept "ivil.6eoria generală a o#ligatiilor,*d ?umina ?ex,(ucuresti $ =,p. $5& $8


14/26

C. Contracte 'eclarat *e 'e 're&tur ! consacră, ntre părţi, situaţii juridice

preexistente. "ontractele au efecte nu numai pentru viitor, dar şi efecteretroactive, deci ulterior nc3eierii lor. 0n cazul contractului de tranzacţie, in care

se pune capăt sau se evita un litigiu ntre părţi sau contractului de separatie, prin

care se pune capăt unei coproprietăţi sau indiviziuni şi care dă nastere unor

efecte din momentul n care a luat naştere coproprietatea sau indiviziunea, nu din

momentul nc3eierii sale.

II.Clasificarea contractelor dup# modul de e$ecutare

A.Contracte cu e$ecutare dintr!o dat# %uno ictu& - sunt contractele n care

părţile au datoria să execute prestaţiile pe care le datorează una celeilalte n

acelaşi moment, de regulă este cel al nc3eierii contractului. )e exemplu

contractul de vânzare cumpărare. ?a contractul de vânzare cumpărare se maiface o sectiune din aceasta categorie de contracte: donaţia, antrepriza, contractul

de sc3im#, contractul de mandat care are ca o#iect o singură operaţie juridică etc.

B.Contracte cu e ecutare succes *( ' sunt contractele n care datoria am#elor

părţi sau cel puţin a uneia dintre ele tre#uie executată treptat ntr o anumită

perioadă de timp. )e exemplu: contractul de nc3iriere, contractul de locaţiune,

contractul de ntreţinere etc. Gentionez că un contract de vânzare cumpărare cu

plata preţului n rate nu este un contract cu executare succesivă si este cu

executare dintr o dată (uno ictu), c3iar dacă părţile au mentionat că transferul

dreptului de proprietate are loc imediat la ac3itarea ultimei rate din plata preţului.


15/26

1.2.2. Clasificarea contractelor dupa cu# sunt no#inali3ate sau nu

no#inali3ate in le"islatia civila

A.Contracte num te > sunt contracte ale căror cuprins esenţial sunt expres

reglementate prin dispoziţiile codului civil şi a altor legi civile, contine o

denumire prevăzută de lege, n consens cu operaţiile juridice pe care le generează.

*xemplu de contracte: vânzarea cumpărarea, locaţiunea, mandatul, depozitul,

renta viageră, sc3im#ul, donaţia etc. Gentionez că n lipsa unor reglementări

juridice specifice, contractele numite nu pot fi constituite prin acordul de voinţă al

părţilor contractante, n nsusirea lor de participanţi la circuitul civil şi comercial,

deoarece aceştia nu se #ucură de atri#utele organului legislativ si anume de forţa

normativă.

B.Contracte nenum te > sunt contracte ne sta#ilite clar de lege şi lipsite de o

denumire legală. Aceste contracte sunt rodul voinţei părţilor care apar ca figuri

juridice distincte, care sunt necesare de a fi nc3eiate cu respectarea principiilor

care guvernează această c3estiune. 0n ce priveşte rezumatul acestor contracte, ea

nu este expres reglementata prin norme de drept si sunt sta#ilite de părţile

contractante n #aza principiului li#ertăţii contractuale, pentru indeplinirea

tre#uinţelor materiale şi spirituale, prin com#inarea unor elemente specifice

diferitelor contracte numite, fie prin sta#ilirea unor elemente noi, independent de

orice contract numit. Dn exemplu foarte elocvent la aceste contracte l reprezintă


16/26

contractul de ntreţinere sau de asistenţă juridică. Aceste contracte, de cele mai

multe ori, se compun n introducere ntr un contract numit de o clauza speciale

care i sc3im#ă natura juridică, din m#inarea a două sau mai multe contracte

numite din care rezultă un contract nenumit, sau din nc3eierea unui contract care

expune operaţia juridică dintre părţi, care nu corespunde vreunui contract numit.

1.2.2.6 Clasificarea contractelor după unele corelaţii e'istente ntre ele i după

#odul n care se e'pri#ă voinţa părţilor

A.Contracte &r nc &ale ' sunt acele contracte care sunt de sine stătătoare şi a

căror destin nu sunt legate de alte contracte. *xemplu de contracte principale:

vânzarea cumpărarea, locaţiunea, mprumutul etc.

B.Contracte accesorii - conduc unele contracte principale, a căror soartă depind

de ele. *xemplu de contracte: contractul de gaj şi contractul de ipotecă, care sunt

convocate să garanteze executarea unor contracte principale. "ontractele

accesorii sunt şi contractul de fidejusiune şi clauza penală, respectiv acea

convenţie menită a contri#ui la executarea unui contract principal, n cuprinsul

căruia este inserată 1' . "eea ce este accesoriu n cazul acestor contracte nu este

contractul ci o#ligaţiile care se nasc din el, de exemplu o#ligaţia fideiusorului de

a garanta datoria altcuiva.

II . Clasificarea contractelor dup# modul (n care se e$prim# voinţa p#rţilor

1' @tănescu.".( rsan.)rept "ivil. 6eoria generală a o#ligatiilor.,*d A?? (ec ,(ucuresti $ =,p.-


17/26

A. Contracte ne!oc ate ! sunt acele contracte n care situatile şi clauzele lor,

natura şi ntinderea prestaţiilor la care părţile sunt rezultatul negocierii li#ere.

Aceste contracte reprezintă „fructul4 discuţiilor li#ere dintre părţile contractante,

care reprezinta rezultatul unor serii de propuneri şi contrapropuneri ori concesii.

Aceste contracte au o perioadă precontractuală n care exista negocierile ntre

părţi, personal sau prin reprezentanţii lor, perioadă ce se amplasează su# semnul

li#ertăţii. )repturile şi o#ligaţiile acestora au o limita expres sau tacit, pentru a se

putea ajunge la redarea caracteristicilor esenţiale ale operaţiei juridice pe care ele

o au n vedere. "ontinui acelaşi raţionament juridic, menţionez faptul că părţileau li#ertatea de a ntrerupe sau de a pune capăt discuţiilor pe care le au nceput n

vederea ajungerii la realizarea acordului de voinţe individuale 1&.

B. Contracte 'e a'e, une - sunt acele contracte al căror conţinut este presta#ilit,

n ntregime, de către una din părţi. "ealaltă parte nu are posi#ilitatea să le

discute, ci este li#eră să le accepte sau nu. )acă le acceptă aceasta aderă pur şisimplu la acel contract. Această tipologie de contracte este reglementată e'pressis

ver!is de dispoziţiile Noului Cod civil care n cadrul art. 11 dispune astfel 1=:

„"ontractul este de adeziune atunci când clauzele sale esenţiale sunt impuse ori

sunt redactate de una dintre părţi, pentru aceasta sau ca urmare a instrucţiunilor

sale, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare.4 Analizând ad littera#

dispoziţiile NCC, remarc că specificul acestor contracte constă n faptul că ele nu

se nc3eie n urma discuţiilor sau negocierilor li#ere, si prin adeziunea părţii

contractante mai sla#ă din punct de vedere economic la proiectul de contract al

1& H.Eoicovici,Acordul de principiu, in dreptul 8F$ $, p.8= =8

17 Adam.0. )rept civil. 6eoria generala a o#ligatiilor,*d A?? (ec , (ucuresti $ 8, p.58'


18/26

cărui conţinut este presta#ilit de către partea contractantă mai puternică. %rin

urmare, aceste contracte au la #ază inegalitatea puterii economice dintre partile

contractante.

C. Contracte forţate - sunt acele contracte in care exista o#ligaţi prin lege să le

nc3eiem, de principiu conţinutul lor este sta#ilit tot prin lege. )e exemplu ca in

cazul contractului de asigurare de răspundere civilă C"A2, pe care 1 nc3eie

proprietarii de autoturisme, urmărindu se indemnizarea de către societatea de

asigurare a victimelor accidentelor produse cu autove3iculele. "ontractele forţate

difera de contractele de adeziune prin aceea parte că dacă la contractele de

adeziune condiţiile sunt sta#ilite prin voinţa exclusivă a uneia dintre părţi, la

contractele forţate, conţinutul lor este sta#ilit direct de către lege, fiind derogări

li#ertăţii contractuale.

1.) *unctiile contractului civil

1.).1 *unctiile contractului civil ca instrument +uridic

1.).1.1 ,numerarea si succinta anali-a a functiilor contractului ca

instrument +uridic


19/26

1. .1.1.1 5uncţia de co#unicare , prin intermediul căreia se determina legăturile

dintre persoana contractantă şi ceilanti. Această funcţie de comunicare con

tractuală are un patrimoniu, ntrucât vizează 1- „circulaţia #ogăţiilor4 ntre

persoanele care formeaza societatea, fie ele persoane fizice sau persoane juridice,

de drept pu#lic sau de drept privat, nsă nu sunt imposi#ile nici motivele de ordin

afectiv care pot alcatui cauza intrinsecă a nc3eierii unui contract. "ontractele pot

fi: donaţia, mandatul gratuit, comodatul, depozitul gratuit etc.

1. .1.1.2 5uncţia e"alitară are ca o#iectiv ec3ili#rarea prestaţiilor pe care părţile

contractante le datorează. 0n o#iectivul promovării unui just ec3ili#ru ntre

prestaţiile contractanţilor, legiuitorul a asezat la ndemâna celor păgu#iţi printr

un dezec3ili#ru valoric pro#a#ilitatea invocării erorii asupra valorii economice

precum şi a ncălcării ordinii pu#lice economice.

1. .1.1. 5uncţia de "estiune patri#onială . Această funcţie a marcat posi#ilitateaunui su#iect de drept, care prin calea nc3eierii unui contract poate sa puna n

valoare un #un n sensul atragerii de investiţii. "u titlu de exemplu, menţionăm

faptul că o persoană poate utiliza #unul al cărui proprietar este n #eneficiul sau

profitul său, acesta putându i sc3im#a destinaţia n scopul acoperirii nevoilor

materiale şi spirituale ale sale sau ale altuia.

1.).2 *unctiile contractului ca un mi+loc necesar si eficace pentru reali-area

or ani-arii vietii sociale

18 %rescure.6."iurea.A. 6eoria generală a


20/26

1.).2.1 ,numerarea si succinta anali-a a functiilor in calitate de mi+loc

necesar si eficace pentru reali-area or ani-ari vietii sociale

1. .2.1.1 5uncţia nor#ativă intinde şi du#lează funcţia de gestiune patrimonială,

accentuând principiul „pacta sunt servanda4 17. Aceasta functie semnifică

fenomenul că orice contract decide reguli de conduită o#ligatorii pentru părţile

contractante, supune terţilor să respecte acordul de voinţă dintre contractanţi, n

condiţiile n care acesta le este opoza#il. 0n acest sens, n doctrina juridică s a

confirmat forţa o#ligatorie a contractului pentru părţile contractante. %e

intermediul de consecinţă, contractanţii sunt ţinuţi să ai#ă un comportament

determinat sta#ilit prin contract.

1. .2.1.2 5uncţia distri!utivă este foarte legată de principiul forţei o#ligatorii a

contractelor. Astfel spus ca părţile contractuale nu pot sa intrerupa n mod

ar#itrar la contract după ce interesele lor au fost satisfăcute ori dacă nu mai prezintă interes. 0n literatura de specialitate s a apreciat faptul că această funcţie

nu este decât o varianta a funcţiei egalitare pe care am prezentat o anterior.

1. .2.1. 5uncţia de sta!ili3are socială . 0n acest sens, contractul a fost similar

unui instrument de previziune şi organizare n viaţa socială ce apro#a naşterea de

legături juridice dura#ile n prezent cât şi in viitor prin anticipaţie. ;unctia aceastanu este decât o rezolvare al principiului forţei o#ligatorii al contractului, care

presupune tot ceea ce s a prevazut n contract tre#uie a#solut respectat .

17 @tănescu.".( rsan.)rept "ivil. 6eoria generală a o#ligatiilor,*d A?? (ec ,(ucuresti $ =,p.1'


21/26

CAPITOLUL II

/,CANI0/UL , ,ALI3A , A CONT ACT,LO

2.1 Oferta de a Contracta


22/26

ofertei primare şi nu poate fi astfel considerată acceptare, nu avem de a face cu

un contract vala#il nc3eiat. )e aceea, n acest sc3im# succesiv de oferte,

emitentul ofertei de a contracta este acela care propune ultimul element esenţialal contractului, n acest sens, conform art. 11-- alin. $2 ". civ., „


23/26

acceptare simplă, contractul să ia naştere ca urmare a formării depline a acordului

de voinţe.

% ferta tre!uie sa fie fer#a . @ă exprime voinţa ne ndoielnică de a nc3eia

contractul prin simpla ei acceptare, adică să fie neec3ivocă.


24/26

2.2.1 Notiunea Accept#rii

Acceptarea constă n manifestarea voinţei juridice a unei persoane de anc3eia un contract n condiţiile sta#ilite n oferta ce i a fost adresată n acest

scop . ?a fel ca orice consimţământ dat pentru a produce efecte juridice,

acceptarea tre#uie să ndeplinească toate condiţiile de validitate prevăzute de lege

pentru voinţa juridică n general. *a este reglementată expres de art. 117& 1$

". civ. )acă nu este pretinsă o condiţie specială de formă, acceptarea tre#uie să

fie suficientă pentru considerarea contractului ca nc3eiat.


25/26

fapte juridice, ea tre#uie să ateste intenţia destinatarului de a accepta oferta şi de a

nc3eia contractul9

c) să nu fie tardivă % o condiţie esenţială este ca acceptarea să fie făcută ninteriorul termenului de acceptare, adică n interiorul tennenului n care oferta se

consideră a fi irevoca#ilă. !umai n acest mod ea produce efecte juridice, altfel

fiind caducă.

d) să fie e#isă n for#a cerută de le"e pentru vala!ilitatea contractului proiecta t

astfel cum am mai arătat, atât oferta, cât şi acceptarea, tre#uie emise n forma

prevăzută de lege pentru validitatea contractului proiectat. ?ipsa formei atragenulitatea a#solută a acceptării.

2.2.) *elurile Accep#trii

Acceptarea presupune manifestarea exterioară a voinţei acceptantului adresată

ofertantului. Acceptarea poate fi e'presă % n scris sau ver#al sau tacită. *stetacită atunci când rezultă cu certitudine din anumite acţiuni ori atitudini.

nceputul executării contractului de către destinatarul ofertei are valoare de

acceptare a ofertei $$. "ontractul se consideră nc3eiat şi atunci când destinatarul

ofertei „săvârşeşte un act sau un fapt concludent, fără a 1 nştiinţa pe ofertant,

dacă, n temeiul ofertei, al practicilor statornicite ntre părţi, al uzanţelor sau

potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face n acest mod . Ceamintim că, la

nc3eierea contractelor solemne, acceptarea tre#uie să m#race forma special

prevăzută de lege.

?egat de acceptarea tacită se pune pro#lema dacă si#pla tăcere sau inacţiunea au

sau nu au valoare de acceptare. )e regulă, prin ea nsăşi, tăcerea nu constituie o$$ ".@tatescu,".(arsan,p.87


26/26

modalitate de exprimare a consimţământului $5. @unt nsă şi unele situaţii de

excepţie când legea sau practica judiciară acordă tăcerii valoare de acceptare.

$5 %.Anca.,p.=8

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	petre-deaconu
View:	228 times
Download:	0 times

licenta cap 1 si 2

Documents