Karl Marx Capitalul Critica Economiei Politice Cartea i Vol i Procesul de Productie a Capitalului

8/12/2019 Karl Marx Capitalul Critica Economiei Politice Cartea i Vol i Procesul de Productie a Capitalului

1/50

49

Sectiunea lathMARFA $1 BANIICapitolul unuMarfa

1. Cei doi factori ai Valoare de intrebuinfarevaloare (substanta valorii, mdrimea valorif)Avutia societdtilor in care domneste modul de productie capi-talist apare ca o uriasd ingramddire de mdrfuri" 1), iar fiecaremarfd in parte ca formd elementard a acestei avutii. Studiulnostru incepe, de eceea, cu analiza mrfii.Marfa este, in primul rind, un obiect exterior, un lucru careprin propriettile sale satisface anumite trebuinte ale omului. Na-tura acestor trebuinte, faptul ca provin, de exemplu, din stomacsau din fantezie, nu are importantd 2). Nu se pune aici in discutienici in ce fel un lucru satisface o trebuin ta. a omului, in chipdirect, ca mijloc de subzistentd, deci ca obiect de consum, sauin chip indirect, ca mijloc de productie.Orice lucru util, ca fierul, hirtia etc., trebuie considerat subun dublu aspect : sub aspectul calitatii i sub cel al cantittii.Orice lucru de acest fel reprezintd o multiplicitate de proprietatisi poate deci sd fie util prin diferite laturi ale lui. Descoperireaacestor laturi diferite si, prin urmare, a variatelor moduri de

intrebuintare a lucrurilor este opera dezvoltdrii istorice 3). Acesta1) Karl Marx, Zur Kritik der Politischen Oekonomie", Berlin 1859, p. 3.(Vezi K. Marx i F. Engels. Opere, vol. 13, Bucuresti, Editura politied, 1962,p. 15. Nota trad.)Dorinta implied trebuinta ; ea este apetitul spiritului, tot atit denatural ca si foamed pentru corp... cea mai mare parte (a lucrurilor) au valoarepentru ea. satisfac trebuintele spiritului". (Nicholas Barboh, ,,A Discourse oncoining the new money lighter. In answer to Mr. Locke's Considerations etc.",London 1696, p. 2, 3.)3) Lucrurile au o intrinsick vertue" (acesta este la Barbon termepnul spe-cific pentru valoarea de intrebuintare), care este pretutindeni aceeasi, dupfi cummagnetul are insusirea de a atrage fierul" (1. c., p. 6). Proprietatea magnetuluide a atrage fierul a devenit util abia in ziva in care s-a descoperit, anajutorul ei, polaritatea magnetied.

4

mdrfii :$.1

4)

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


2/50

50 Sectiunea I. Marfa si baniieste cazul si cu descoperirea mdsurilor sociale pentru cantitatealucrurilor utile. Diversitatea acestor mdsuri ale mdrfurilor izvo-rdste in parte din natura diferit a obiectelor ce urmeazd a fimdsurate, in parte din conventie.Utilitatea unui lucru este aceea care face din el o vaIoarede intrebuintare 4). Dar aceastd utilitate nu pluteste in aer. Con-ditionat de propriettile corpului-marfd, ea nu exista Med acesta.De aceea, insusi corpul-marfd, ca fierul, griul, diamantul etc., esteo valoare de intrebuintare, sau un bun. Acest oaracter al sdu nudepinde de faptul cd, pentru a-si insusi calittile lui utile, omultrebuie sd che1tuiascd mai multd sau mai pultind unch'. Cind seanalizeazd valorile de intrebuintare, se presupune intotdeauna odeterminare a lor cantitativd, ca : o duzind de ceasuri, un cot depinza, o tond de fier etc. Valorile de intrebuintare ale mdrfurilorconstituie obiectul unei discipline speciale : merceologia 5). Va-loarea de intrebuintare nu se realizeazd decit in procesul intre-buintaxii sau al consumului. Valorile de intrebuintare formeazdcontinutul material al avutiei, oricare ar fi forma sociald a acesteia.In orinduirea sociald pe care o analizdm, ele sint in acelasi timppurtdtorii materiali ai valorii de schimb.Valoarea de schimb apare inainte de toate ca raportul canti-tativ, ca proportia in care valori de intrebuintare de un fel seschimbd pe valori de intrebuintare de alt fel 6), raport care variazdnecontenit in functie de timp si de loc. Valoarea de schimb paresa fie din aceastd cauzd ceva intimpldtor si pur relativ, iar ovailoare de schimb intrinsecd, imanentd mdrfii (valeur intrinsegue),apare deci ca o contradictio in adjecto 7). S cercetdm problemamai indeaproape.

4) Valoarea naturala a oricdrui lucru const a. proprietatea sa de a satis-face trebuintele sau de a usura viata omului". (John Locke, Some Considerationson the Consequences of the Lowering of Interest", 1691, in Works", edit. Lon-don 1777, v. II, p. 28.) La autorii englezi din secolul al XVII-lea mai intlinimadesea termenul worth" pentru valoarea de intrebuintare i termenul value"pentru valoarea de schimb, ceea ce este intru totul in spiritul unei limbi ca'reiaii place sd exprime lucrurile nemijlocit date prin cuvinte de origine germanicAsi oele reflectate prin cuvinte de origine romanicd.5) In societatea burghezd dornneste fictio juris [fictiunea juridica] potrivitcareia orice om, in calitate de cumpardtor de mArfuri, posed cunostinte enciclo-pedice in domeniul merceologiei.6) Valoarea consta. in raportul de schirnb care exist& intre un lucru si unalt luau, intre o cantitate dintr-un produs si o cantitate din alt produs". (LeTrosne, De l'Intrt Social", [in] Physiocrates", ed. Daire, Paris 1846, p. 889.)7) Nimic nu poate avea o valoare de schimb intrinsecA" (N. Barbon, 1. c.,p. 6), sau, cum spune Butler :Valoarea unui lucru este egala' cu venitul pe care el 11 va educe" 24.

iin

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


3/50

Capitolul 1. Marfa 610 marfa oarecare, un cuarter de griu de pilda, se schimbape cantitatea x de crema de ghete, sau pe cantitatea y de matase,sau pe cantitatea z de aur etc., intr-un cuvint, pe elle marfuri inproportiile cele mai diferite. Griul are, prin urmare, valori deschimb multiple, in loc sa aiba una singura. Dar cum cantitatea xde crema de ghete, ca si cantitatea y de matase sau cantitatea zde aur etc. reprezinta valoarea de schimb a unui cuarter de griu,cantitatile x de crema de ghete, y de matase, z de aur etc. trebuiesa fie valori de schimb care pot fi inlocuite una prin alta saucare sint egale una cu alta. De aici urmeaza, in primul rind, cadiferitele valori de schimb ale uneia si aceleiasi marfi exprimaacelasi lucru i, in al doilea rind, ca valoarea de schimb nu poate

fi decit modul de exprimare, forma de manifestare" a unui con-tinut deosebit de ea.sa luam acum doua marfuri, de pilda griu i fier. Oricare arfi raportul lor de schimb, el poate fi reprezentat intotdeaunaprintr-o ecuatie, in care o cantitate de griu data e considerata cahind egiala cu o cantitate oarecare de fier ; de pilda : 1 cuarter degriu = a zentneri* de fier. Ce ne spune aceasta ecuatie ? Ea nespune ca cloud obiecte diferite intr-un cuarter de griu pi In azenitneri de tier exist& un element comun de aceeasi marime.Amindoua slut, asaclar, egale cu un al treilea, cape In sine nu estenici al doilea. Fiecare din aceste cloud obiecte, inmasura In care constituie o valoare de schimb, trebuie deci spoata fi redus la acest al treilea element.Un exemplu simplu luat din geometrie ne va ilustra acestfapt. Pentru a determina si a compara suprafetele tuturor figu-rilor rectilinii, descompunem aceste figuri in triunghiuri. Triun-ghiul insusi este redus la o expresie cu totul deosebita de aspectulsau vizibil jumatatea produsului dintre baza si inaltime. Totastfel valorile de schimb ale marfurilor trebuie sa fie reduse laun element comun, din care ele reprezinta o cantitate mai maresau mai mica.Acest element comun nu poate fi o proprietate geometriafizica, chimica sau o alta proprietate natural& a marfurilor. Pro-prietatile lor corporale sint luate in consideratie numai in masurain care ele fac ca marfurile sa fie utile, adica sa fie valori deintrebuintare. Pe de alt.& parte insa, ceea ce evident caracteri-zeaza raportul de schimb al marfurilor este tocmai faptul ca seface abstractie de valorile lor de intrebuintare. In cadrul acestuiraport de schimfb, o valoare de intrebuirrtare pretuieste exact atit

* 1 zentner german = circa 50 kg. Nola trad.4*

niici primul,

In

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


4/50

62 Sectiunea I. Marfa si baniicit orIcare alta, cu conditia Ica ea sa existe in proportia cuvenita.Sau, cum spune batrinul Barbon :

Un fel de marfd este tot atit de bun ca oricare altul, cu conditia ca va-lorile lor de schimb s fie egale. Nu existd nici o diferenta sau distinctie intrelucruri cu valoare de schimb egale 8).Ca valori de intrebuintare, marfurile sint in primul rind decalitate diferita ; ca valori de schimb, ele nu pot avea decitdeosebiri cantitative si nu contin deci nici un atom de valoarede intrebuintare.Daca facem abstractie de valoarea de intrebuintare a marfu-rilor, ecestora nu le mai 'Amine decit o singurd insusire : aceeade a fi produse ale muncii. Dar acum i produsul muncii capatdcu totul alt aspect. Daca facem abstractie de valoarea sa de intre-buintare, facem totodata abstrectie de elementele si formele cor-parale care fac din el o valoare 'de intrebuintare. El nu mai esteo masa, o casa, un fir de tort sau alt obiect util. Toate proprietatilesale care pot fi percepute prin simturi ,au disparut. De asemenea,el nu mai este nici produsul muncii timplarului, zidarului, filato-rului sau al oricarei alte munci productive determinate. 0 datacu caracterul util al produselor muncii dispare i caracterul utilal muncilor reprezentate prin eceste produse, dispar, prin urmare,diferitele forme concrete ale acestor munci ; ele nu se maideosebesc intre ele, ci sint reduse, toate, la una si aceeasi muncaomeneasca, la munca omeneasca abstracta.Sal analizam acum reziduul produselor muncii. Din ele nu amai lamas decit una i aceeasi obiectualitate fantomatica, simplamasa amorfa de munca omeneascd nediferentiata, a dica decheltuire de form de munca omeneasca, indiferent de formacheltuirii. Aceste lucruri exprima doar faptul ca in productia lora fost cheltuita forth de munca omeneasca, a fost acumulata

munch omeneasca. Ele sint cristalizari ale acestei substante socialecare le e comuna tuturor, ele sint valori valori-marfd.In raportul de schimb al marfurilor, valoarea lor de schimbne-a aparut ca ceva cu totul independent de valorile lor de intre-buintare. Dacd facem realmente abstractie de valoarea de intrebuin-tare a produselor muncii, obtinem valoarea lor asa cum a fostdeterminata mai sus. Elementul comun care apare in raportul deschimb sau in valoarea de schimb a marfii este, asadar, valoarea8) One sort of wares is as good as another, if the value be equal. Thereis no difference or distinction in things of equal value... One hundred poundsworth of lead or iron, is of as great a value as one hundred pounds worth ofsilver and gold". (N. Barbon, 1.c., p. 53 si 7.)

si

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


5/50

Capitolul 1. Marfa 53ei. In continuare, analiza noastra ne va duce din nou la valoareade schimb ca mod de exprimare necesar sau forma de manifestarenecesara a valorii ; valoarea trebuie analizata insa mai intii inde-pendent de aceasta forma.0 valoare de intrebuintare sau un bun are deci valoarenumai pentru ca. in el este obiectualizata sau materializata muncaomeneasca abstracta. Cum se mascar ins& marimea valorii lui ?Prin cantitatea de substanta creatoare de valoare", asadar demunch' pe care o contine. Cantitatea de munc insasi se mascaraprin durata ei, iar timpul de munca, la rindul lui, isi are unitateade masura in pdrti de timp determinate, in ore, zile etc.Daca valoarea unei math este determinata de cantitatea demunch* cheltuita pentru producerea ei, s-ar putea crede c CU citun om este mai lene i mai neindeminatic, cu atit valoarea marfiisale este mai mare, pentru ca lui Ii trebuie cu atit mai mult timppentru confectionarea marfii respective. Dar munca ce formeazasubstanta valorilor este munca omeneasca identica, este cheltuireauneia si aceleiasi forte de munch omeneti. Intreaga forta demunca a societtii, care se manifesta in valorile lumii marfurilor,este considerata aici ca una si aceeasi fond de munch omeneasca,desi ea se compune din nenumarate forte de munch. individuale.Fiecare dintre =este forte de maned individuale este aceeasi forth'de munca omeneasca ca si celelalte in masura in care ea arecaracterul unei forte de munch' sociale mijlocii si actioneaza caforth de munca sociala mijlocie, deci in masura in care, pentruproducerea unei arfi, ea nu foloseste decit timpul de muncanecesar in medie, adica timpul de munch' socialmente necesar.Timpul de munc socialmente necesar este timpul de munca cerutpentru a produce o valoare de intrebuintare oarecare, in condi-tiile de productie existente, normale din punct de vedere social,si cu gradul social mediu de indeminare i intensitate a muncii.Astfel, in Anglia, dupa introducerea razboiului de tesut actionatde forta aburului, pentru a transforma in tesdtura o cantitate defire data, a fost suficienta poate jumatate din munca ce fusesenecesara anterior. Desigur, tesatorul manual din Anglia aveanevoie, pentru aceasta transformare, de acelasi timp de munch. casi in trecut, dar acum produsul orei sale individuale de muncanu mai reprezenta decit jumatate din ora sociala de munca si deaceea valoarea lui a scazut la jumatate.

Prin urmare, numai cantitatea de munch' socialmente necesardsau timpul de munch' socialmente necesar pentru producerea unei!!!"#$%&'&($)*%$"'&


6/50

54 Sectiunea I. Marfa si banilvalori de intrebuintare determind mdrimea valorii ei9). Fiecaremarfd in parte conteazd in genere oa un exemplar mijlociu algenului ei 10). Marfurile in care sint cuprinse cantitdti de muncdegale sau care pot fi produse in acelasi timp de munc au decivalori de aceeasi mdrime. Intre valoarea unei mrfi si .valoareaoricdrei alte mdrfi este acelasi raport ca si intre timpul de munch'necesar pentru producerea celei dintii si timpul de muncd necesarpentru producerea celei de-a doua. Ca valori, toate mdrfurilesint doar mdsuri determinate de timp de munch. solidificat" 11).Mdrimea valorii unei mrfi ar famine deci constantd dacdtimpul de munc necesar pentru producerea ei ar fi constant. Daracesta din urmd se schimbd o data cu fieoare schimbare careintervine in forta productivd a muncii. Forta productivd a munciieste determinatd de imprejurdri diferite, intre altele de nivelulmijlociu de indeminare a muncitorilor, de gradul de dezvoltarea stiintei si de gradul ei de aplicabilitate tehnologicd, de corn-binasea saciald a procesului de productie, de vohimul si deeficacitatea mijloacelor de productie, precum si de conditiile natu-rale. De pildd, aceeasi cantitate de munch' i gdseste expresiain 8 busheli de griu dacd anul este favorabil, si numai in 4 bushelldacd anul este nefavorabil. Aceeasi cantitate de munch* producemai mult metal in minele bogate decit in cele sdrace s.a.m.d. Dia-mantele se gdsesc rar in scoarta pdmintului, si descoperirea lornecesitd, in medie, mult timp de muncd. Prin urmare, ele repre-zintd multd munch* intr-un volum mic. Jacob se indoieste c aurula fost plait vreodat la intreaga sa valoare 25. Cu atit mai multse poate spune acest lucru despre diamante. Dupd Eschwege,produsul total in timp de 80 de ani al minelor de diamante dinBrazilia nu atinsese Inca in 1823 pretul productiei medii pe timpde un an si jumatate a plantatiilor de trestie de zahdr sau de

9) Not& la editia a 2-a. The value of them (the necessaries of life) whenthey are exchanged the one for another, is regulated by the quantity of labournecessarily required, and commonly taken in producing them". Valoarea obiec-telor de consum (Gebrauchsgegenstanden), atunci cind sint schimbate unele con-tra altora, este detenninata de cantitatea de munca necesara folosita de obiceipentru producerea lor.. (Some Thoughts on the Interest of Money in general,and particularly in the Public Funds etc.", London, p. 36, 37.) Aceasta remar-cabila lucrare anonima din secolul trecut nu poarta nici o data. Din continutulei rezulta insa ca a aparut in timpul lui George al II-lea, aproximativ in 1739sau 1740.10) Toate produsele de acelasi fel nu formeaza de fapt decit o masa, alcarei pret se determina in general si fr sa se Una seama de imprejurari spe-dale". (Le Trosne, 1.c., p. 893.)11) K. Marx, 1.c., p. 6. (Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 13, Bucu-resti, Editura politica, 1962, p. 18. Nota trad.)

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


7/50

Capitolul 1. Marfa 55cafea din Brazilia, desi el reprezenta mult mai mull& munch, decimai multa valoare. 0 data cu deschiderea unor mine mai bogate,aceeasi cantitate de munch' si-ar gasi expresia intr-o cantitatemai mare de diamante, iar valoarea acestora ar scadea. Daca s-arreusi sa se transforme carbunele in diamant cheltuindu-se unvolum mic de muncd, valoarea acestuia ar putea sd scada subvaloarea cardmizilor. In general : cu cit este mai mare forta pro-ductiva a muncii, cu atit este mai scurt timpul de munc necesarpentru producerea unui articol, cu atit este mai mica masa demunch cristalizata in el, cu atit este mai mica valoarea lui. Invers,cu cit este mai mica forta productiva a munch, cu ant este maimare timpul de munca necesar pentru producerea unui articol,cu atit este mai mare valoarea articolului respectiv. Marimeavalorii unei marfi variaza deci direct proportional cu cantitateasi invers proportional cu forta productiva a muncii care se reali-zeaza in aceasta marfa*.Un lucru poate sa fie valoare de intrebuintare fara sa fievaloare. Acesta este cazul atunci cind utilitatea sa pentru om nueste mijlocita de munca. Asa sint, de pilda, aerul, paminturilevirgine, pasunile naturale, pddurile salbatice etc. Un lucru poatesa fie util i poate sa fie produs al muncii omenesti f.r sa fiemarfa. Omul care prin produsul muncii sale ii satisface o tre-buinta creeaza, ce-i drept, o valoare de intrebuintare, dar nu oPentru a produce o marfa, el trebuie sa produca nu numaio valoare de intrebuintare, ci o valoare de intrebuintare pentrualtii, valoare de intrebuintare sociald. Si nu numai pentruin general. 0 parte din griul produs de taranul medieval era datfeudalului ca dijma si o parte popii oa zeciuiala. Dar nici griul datca dijma, nici griul dat ca zeciuiala nu deveneau marfuri prinfaptul ca erau produse pentru altii. Pentru a deveni marfa, pro-dusul trebuie s fie transmis celui caruia serveste ca valoarede intrebuintare, prin intermediul schimbului. ) In sfirsit, niciun lucru nu poate sa fie valoare daca nu este totodatd obiect deintrebuintare. Dacd lucrul este lipsit de utilitate, atunci i muncacuprinsa in el este lipsita de utilitate, nu conteaza ca munch' 1-?ideci nu creeaz valoare.

hia) Not la editia a 4-a. Intercalez pasajul din pararnteze, pentru c'dprin omiterea lui s-a ajuns adeseori la parerea greOta' ca' orice produs pe careii consumg altcineva decit producatorul san ar fi, dupa Marx, o marfa. F.E.* In editia 1 urmeaza : Cunoastem acum substanto valorii. Ea este munca.Cunoastem mdsura mdrimii ei. Ea este timpul de muncd. Ramine sa analizam forma ei,adica tocmai ceea ce face ca valoarea sa devina valoare de schimb. Inainte de a faceacest lucru, trebuie totusi sa expunem ceva mai pe larg determinarile pe care le-amgasit deja

marfa.

Ii

etfii

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


8/50

66 Seotiunea I. Marfa i banii2. Dublul caracter al muncti cuprinse in mdrfurl

Initial marfa ne-a aparut sub un dublu aspect : valoare deintrebuintare i valoare de schimb. Mai tirziu am vazut ca simunca, in masura in care II gaseste expresia in valoare, nu maiposeda aceleasi caracteristici pe care le are in calitate de crea-toare de valori de intrebuintare. Aceasta natura dubla a munciicuprinse in marfa a fost aratata pentru prima data in mod criticde mine 12). Intrucit acesta este punctul esential de care depindeintelegerea economiei politice, ii vom cerceta aici mai inde-aproape.Sa luam cloud marfuri, de pilda o haina si zece coti de pined.Sa presupunem ea prima are o valoare de cloud ori mai mare decita doua, astfel ca daca zece coti de pinza = w, haina = 2 w.Haina este o valoare de intrebuintare care satisface o tre-buinta particulara. Pentru a crea aceasta valoare de intrebuintareeste nevoie de un anumit gen de activitate productiva. Aceastaactivitate este determinata de scopul ei, de modul in care se lu-creaza, de obiectul, mijloacele si rezultatul ei. Munca, a carei utilitateeste exprimata in valoarea de intrebuintare a produsului ei sauin faptul ca produsul ei este o valoare de intrebuintare o numimpur si simplu munca utila. Din acest punct de vedere ea esteconsiderata intotdeauna in raport cu efectul ei util.Dupa cum haina i pinza sint valori de intrebuintare diferitedin punct de vedere calitativ, tot asa muncile care le creeazamunca croitorului si munca tesatorului sint munci diferitedin punct de vedere calitativ. Daca aceste obiecte n-ar fi valoride intrebuintare diferite din punct de vedere calitativ si, prinurmare, daca ele nu ar fi produse ale unor munci utile diferitedin punct de vedere calitativ, ele nici nu s-ar putea intilni unulcu altul in calitate de marfuri. 0 haina nu se schimba pe o altahaina, o valoare de intrebuintare nu se schimba pe eceeasi valoarede intrebuintare.In ansamblul variatelor valori de intrebuintare sau corpuri-marfa apare un ansamblu de munci utile tot atit de variate subraportul genului, speciei, familiei, subspeciei, varietatii, apareadica diviziunea sociala a muncii. Ea este conditia de existentaa productiei de marfuri, cu toate ca productia de marfuri nu este,invers, conditia de existenta a diviziunii sociale a muncii. Invechea obste indiana exista o diviziune sociala a munch, fara caprodusele sa devina marfuri. Sau, sa luam un exemplu mai apro-

12) L. c., p. 12, 13 i unn. (Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 13,Bucureti, Editura politica, 1962, p. 23, 24 i urm. Nola trad.)!!!"#$%&'&($)*%$"'&


9/50

Capitolul 1. Marfa 67piat : in orice fabric& exista o diviziune sistematica a muncii, daraceasta diviziune nu este milocita prin aceea ca. muncitoriischimba intre ei produsele lor individuale. Numai produsele unormunci particulare autonome si independente unele de altele seintilnesc in calitate de marfuri.Am vazut, asadar, ca in valoarea de intrebuintare a oricdreimarfi este cuprinsa o anumita activitate productiva indreptataspre un scop anumit, adicd o munca utila. Valorile de intrebuin-tare nu se pot intilni in calitate de marfuri daed In ele nu sintcuprinse munci utile, diferite din punct de vedere calitativ. Intr-osocietate ale carei produse iau in general forma de marfa, adicaintr-o societate de producdtori de mdrfuri, eceasta deosebire cali-tativa intre muncile utile, care se executa independent unele dealtele, ca indeletniciri particulare ale unor producatori autonomi,se dezvoltd si devine un sistem complex : diviziunea socialaa muncii.Pentru haind, de altfel, este indiferent daca este purtatd decroitor sau de clientul croitorului. In ambele cazuri ea are rolul devaloare de intrebuintare. Tot atit de putin modified in sineraportul dintre haind si munca care o produce faptul c croitoriadevine o profesiune aparte, o veriga de sine statatoare a diviziuniisociale e muncii. Acolo unde nevoia de imbracaminte 1-a slit,omul a. practicat croitoria milenii de-a rindul inainte de a fi de-venit croitor. Dar existenta hainei, a pinzei sau a oricarui elemental avutiei materiale care nu se gaseste in natura se datoresteintotdeauna unei activitati productive speciale, indreptata spreun scop anumit, care adapteaza anumite substante din naturd latrebuinte omenesti determinate. In calitate de creatoare de valoride intrebuintare, de munch utila, munca este deci o conditie deexistenta a omului independentd de orice forma sociala, o nece-sitate natural& eternd, care miloceste schimbul de substante din-tre om si natura, adica insasi viata omului.Valorile de intrebuintare haina, pinza etc., cu un cuvintcorpurile-marfa, sint combinatii de cloud elemente, substanta dinnatura si munca. Daca se scade suma totala a diferitelor munciutile care skit cuprinse in haind, pine etc., famine intotideaunaun substrat material care exista de la natura, Mf nici o inter-ventie din partea omului. In procesul de productie, omul nu poatesd actioneze decit asa cum actioneaz natura inssi, adicd saschimbe numai formele substantelor 13). Mai mult. In insdsi aceasta

13) ,,Toate fenomenele din univers, fie ca sint produse de mina omuluisau de legile generale ale fizicii, nu sint creatii reale, ci numai modificare asubstantei. Combinarea si separarea sint singurele elernente pe care spiritul!!!"#$%&'&($)*%$"'&


10/50

58 Seotiunea I. Marfa i banilmunca de transformare el se sprijina in permanenta pe fortelenaturii. Munca nu este deci singurul izvor al valorilor de intre-buintare pe oare le produce, al avutiei materiale. Munca estetatal acestei avutii, cum spune William Petty, iar pamintul estemama ei 20 .trecem acum de la marfa ca obiect de intrebuintare lavaloarea marfii.Potrivit presupunerii noastre, haina are o valoare de douaori mai mare decit pinza. Aceasta este insa numai o deosebirecantitativa, care deocamdata nu ne intereseaza. Amintim, de aceea,daca valoarea unei haine este de cloud ori mai mare decitaceea a 10 coti de pinza, 20 de coti de pinza au aceeasi marime-valoare ca o haina. Ca valori, haina si pinza sint obiecte dinaceeasi substanta, expresii obiective ale unei munci identice. Darcroitoria si tesatoria sint munci calitativ diferite. Exista totusiconditii sociale in care unul si acelasi om face alternativ muncade croitor si de tesator, deci conditii in care aceste doua genuridiferite de munca nu sint decit modificari ale muncii aceluiasiindivid, si nu functii particulare consolidate ale unor indivizi dife-riti, exact asa cum haina pe care croitorul nostru o face astazi Sipantalonii pe care ii face miMe reprezinta doar variatii ale ace-leiai individuale. Apoi, experienta de zi cu zi ne mai arataca in societatea noastra capitalista, in functie de directia variabilaa cererii de munca, o parte data a munch omenesti se ofera alter-nativ cind sub forma de munca de croitor, cind sub forma demunca de tesator. Aceste schimbari ale formei muncii nu se pro-duc fara frictiuni, dar ele trebuie sa se produca. Daca se faceabstractie de caracterul determinat al activitatii productive si,prin urmare, de caracterul util al munch, acesteia ii mai ramineparticularitatea de a fi o cheltuire de forta de munca omeneasca.Croitoria si tesatoria, desi activitati productive diferite din punctde vedere calitativ, sint amindoua o cheltuire productiva de creier,muschi, nervi, mina etc. omenesti, si in acest sens amindoua sintmunca omeneasca. Ele nu sint decit cloud forme diferite decheltuire de forta de munca omeneasca. Porta de munca ome-omenesc le descaper& atunci cind analizeaz& ideea de reproductie ; la fel seintimpld i cu reproductia valorii" (a valorii de intrebuintare, cu toateVerri, in polemica sa cu fiziocratii, nu prea stie nici el despre ce fel de va-loare vorbeste) si a avutiei atunci cind p&mintul, aerul si apa se transform&pe ogoare in griu, sau cind, datorit miinii omului, secretia unei insecte setransform& in mdtase, sau cind citeva bucdtele de metal sint asamblate a afel inoit formeaz& un ceasornic". (Pietro Verri, Meditazioni sulla EconomiaPolitica", tiprit pentru prima oar& in 1771, in editia economistilor italieni alui Custodi, Parte Moderna, t. XV, p. 21, 22.)

sa

ca

munci

Dn

CC

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


11/50

Capitolul 1. Marfa 59neasca trebuie s fie, desigur, ea linsasi .mai anult sau mai putindezvoltata, pentru a fi cheltuita intr-o forma sau alta. Dar va-loarea marfii reprezinta munch' omeneasca ca atare, cheltuire demunca omeneasca in general. Dupa cum in societatea burghez ungeneral sau un bancher joaca un rol insemnat, In timp ce omulca atare (schlechthin) nu joac a. decit un rol cu totul secundar 14),la tel stau lucrurile aici cu munca omeneasca. Ea este cheltuirede fort& de munca simpla, pe care o posed& in medie organismuloricarui om obisnuit, care nu se deosebeste printr-o dezvoltarespeciala. Munca medie simpl lnsi Ii schimba, ce-i drept, carac-terul in diferitele tan si in diferite epoci de civilizatie ; intr-osocietate anumita insa ea este data. Munca mai complexa conteazanumai ca muncd simpla potentatei, sau, mai exact, multiplicatti,astfel c o cantitate mai mica de munca complexa este egala cuo cantitate mai mare de munca simpla. Experienta ne arat caaceasta. reducere a muncii complexe la munca simpla are loc inmod permanent. 0 marfa poate sa fie produsul muncii celei maicomplexe, dar valoarea ei o face egala intr-o anumita proportiecu produsul muncii simple si de aceea reprezinta numai o anumitacantitate de munca simpla 15). Diferitele proportii in care diferitefeluri de munch sint reduse la munca simpla ca unitatea lor demasura se stabilesc printr-un proces social fara stirea producti-torilor, astfel c. acestia le consider& ca fiind date prin traditie.Pentru a simplifica lucrurile vom considera, in cele ce unneaz&once tel de forta de munca direct ca forta de munca simpla, ceeace ne va scuti de a face de fiecare data reducerea muncii com-plexe la munca simpla.Prin urmare, asa cum in valorile haina si pinza se faceabstractie de deosebirea dintre valorile lor de intrebuintare, totasa in muncile care ii gasesc expresia in aceste valori se faceabstractie de deosebirea dintre formele lor utile, de croitorietesatorie. Asa cum valorile de intrebuintare haina i pinza sintcombinatii ale unor activitati productive indreptate spre un scopdeterminat, cu postavul si cu firul, in timp ce valorile hainapinza nu sint decit simple cristalizari de unca de acelasi fel,tot asa muncile cuprinse in aceste valori prezinta importantanu prin raportul lor productiv fata de postav si de fire, ci numaica o cheltuire de foga de munca omeneasca. Croitoria i esatoria

14) Comp. Hegel, Philosophie des Rechts", Berlin 1840, p. 250, 190.15) Cititorul trebuie s aibd in vedere cd aid nu este vorba de valoareasau de salariul pe care muncitoru ii primeste, de pildd, pentru o zi de maned,ci de valoarea mdrfii in care se materializeazd ziva sa de muncd. Categoria sa-lariului nici nu existd pentru noi in acest stadiu al expunerii.

gisi

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


12/50

GO Sectiunea I. Marfa i bantocmai prin calitatile lor diferite sint elementele care creeazavalorile de intrebuintare hain i pinza ; dar ele constituie sub-stanta valorii hainei i a valorii pinzei numai in mdsura in carese face abstractie de calitatea lor speciala si in mdsura in careambele au aceeasi calitate, aceea de a fi munca omeneasca.Elaine i pinza sint insa nu numai valori in general, ci valoride o marime determinata, iar dup a. presupunerea noastra hainavaloreaza de cloud.' ori mai mult decit 10 coti de pinza. De undeprovine aceasta deosebire dintre marimile valorilor lor ? Din faptulc pinza contine numai jumdtate din munca pe care o continehaina, astfel cd. pentru producerea acesteia din urma forta demunca trebuie cheltuita intr-un timp de clou ori mai indelungatdecit pentru producerea celei dintii.Dacia deci in raport cu valoarea de intrebuintare munca cu-prinsa In marla prezinita imsportanta numai din pun& de vedere call-tativ, in raport cu marimea valorii ea prezinta importanta numaidin punct de vedere cantitativ, dupa ce a fost redusa la munch' ome-neasca fara nici o alta calitate. In primul caz este vorba de a sticum se munceste si ce anume se produce, in al doilea caz citamunca se cheltuieste si care este durata acestei munci. Dat fiindca mdrimea valorii unei marfi nu reprezinta decit cantitatea demunca cuprins in aceasta marfa, rezulta ca marfurile, luate intr-oanumita proportie, trebuie sa fie intotdeauna valori egale.Dac forta productiva, sa zicem a tuturor muncilor utilenecesare pentru producerea unei haine, ramine neschimbata, ma-rimea valorii hainelor creste proportional cu cantitatea lor. Dacao haina reprezinta x zile de [mune& 2 haine reprezinta 2 x zilede munca. S presupunem insa ca munca necesara pentruproducerea unei haine este de doua ori mai mare sau scade lajumatate. In primul caz o haina are valoarea pe care o aveauinainte doua haine, in al doilea caz cloud haine nu au decit va-loarea pe care o avea inainte o singura haina, cu toate ca inambele cazuri o haina face aceleasi servicii ca i inainte, iarmunca utila cuprinsa in aceasta haina este de aceesai calitate cainainte. Cantitatea de munca cheltuita cu producerea ei s-a schim-bat insa.0 cantitate mai mare de valoare de intrebuintare formeazain sine o avutie materiala mai mare ; cloud haine reprezinta maimult decit una. Cu cloud.' haine pot fi imbracati doi oameni, cu osingurd haina un singur om s.a.m.d. Totusi, unei sporiri a maseiavutiei materile ii poate corespunde o scadere simultand a marimiivalorii ei. Aceasta miscare contradictorie provine din dublul ca-racter al muncii. Forta productiva este, desigur, intotdeauna forta

p.a.m.d.

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


13/50

Capitolul 1. Marfa 61productivd a unei munci utile concrete, pi nu determind de faptdecit gradul de eficientd a unei activitdti productive indreptatespre un scop anumit pi desfdpurate intr-un interval de timp dat.Munca utild devine deci o sursd de produse mai abundentd saumai putin abundentd, in raport direct cu crepterea sau cu scddereafortei ei productive. Dimpotrivd, o schimbare a fortei productivenu afecteazd de loc munca reprezentatd in valoare. Intrucit fortaproductivd apartine formei utile concrete a muncii, ea nu poate,firepte, s afecteze munca din moment ce se face abstractie deforma ei utild concretd. Prin urmare, aceeapi munc creeazdintotdeauna in acelapi interval de timp aceeapi valoare, indiferentde schimbarea fortei productive. Dar ea furnizeazd in acelapiinterval de timp cantitati diferite de valori de intrebuintare,anume : cantitati mai mari dacd forta productiv d. crepte, cantitatimai mici dacd aceastd fortd scade. Aceeapi schimbare a forteiproductive care sporepte randamentul muncii, pi prin aceasta masavalorilor de intrebuintare furnizate de ea, reduce totodatd marimeavalorii acestei mase totale sporite atunci cind scurteaz a. timpul demunch necesar pentru producerea ei, pi viceversa.Orice munc este, pe de o parte, cheltuire de fort de muncdomeneasca in sens fiziologic, pi in aceastd calitate a ei de muncdomeneasc identic d. sau abstractd ea creeazd valoarea mrfurilor.Orice muncd este, pe de altd parte, cheltuire de fortd de muncaomeneascd intr-o forma speciald, indreptatd spre un scop anumit,pi in aceast a. calitate a ei de muncd utild concretd, ea produce valoride intrebuintare 16).

16) Nott la editia a 2-a. Pentru a demonstra c s. munca este singuramisurt definitivd j rear& cu ajutorul ctreia valoarea tuturor mdrfurilor poatefi apreciatt i comparatt in toate timpurile", A. Smith spune : Intotdeaunapretutindeni cantittii de muncd egale au o valoare egalt pentru muncitor.In conditii normale de statate, putere i activitate, Cu un grad obisnuit depricepere si indeminare, el va sacrifice intotdeauna aceeasi parte din odihna,libertatea si fericirea sa". (Wealth of Nations", cartea I, cap. 5 [p. 104-105].)Pe de o parte, A. Smith confundt aici (nu peste tot) determinarea valorii princantitatea de mum& cheltuitt pentru producerea tnrf ii cu detexminarea valorilormrfurilor prin valoarea muncii insesi i calla, din aceastd cauzd, st dovedeasctet cantittti egale de inunct au intotdeauna aceeasi valoare. Pe de alit parte, elintuieste ca. munca, in mtsura in care se exprimt in valoarea mtrfurilor, nu in-seamnt decit cheltuire de fort de munct, dar i aceasta cheltuire este conceputtde el doer ca o sacrificare a odihnei, fericirii, si nu ca o activitatenormalt. Ce-i drept, el 11 are in vedere pe muncitorul salariat modern. Inaceast privint, predecesorul anonim al lui A. Smith, citat in nota 9, are maimultt dreptate Un om a avut nevoie de o stpttmint pentru a produce cutareobiect de intrebuintare..., iar acela care li oferd in schimb alt obiect nu poateaprecieze mai bine care este obiectul de valoare egalt decit calculind dacta cheltuit pentru producerea lui tot atita munct (labour) si timp. De fapt,aceasta inseamnd. c munca (labour) pe care un om a cheltuit-o intr-un timp

si

libertatii sitala

sa

ei

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


14/50

62 Sectiunea I. Marfa si banii3. Forma-valoare sau valoarea de schimb

Marfurile yin pe lume sub forma de valori de intrebuintaresau corpuri-marfa, ca fier, pinza, griu etc. Aceasta este forma lornaturala, obisnuita. Dar ele sint marfuri numai pentru c au uncaracter dublu, pentru c sint in acelasi timp obiecte de intre-buintare i purtatoare de valoare. Ele apar deci ca marfuri sauau forma de marfa numai in masura in care au forma dubla :forma naturala i forma-valoare.Valoarea (Wertgegenstandlichkeit) marfurilor se deosebestede yalduya Quickly prin aceea ca nu stii cum sa o iei 27 In con-trast direct cu obiectualitatea senzoriala grosolanal a corpului-marfa, in valoarea (Wertgegenstandlichkeit) lui nu intra nici unatom de substantal din natural. Putem deci sa sucim si sa invirtimcit poftim orice mural ; ca obiect-yaloare (Wertding) ea ramineinsesizabila. Daca ne amintim insa c marfurile poseda yaloare(Wertgegenstandlichkeit) numai in masura in care sint expresiiale aceleiasi unitati sociale, ale munch . omenesti, ca valoarea(Wertgegenstandlichkeit) lor are prin urmare un caracter pursocial, se intelege de la sine ca ea nu poate sa apara decit inraportul social dintre o marM i alta marfa. Intr-adevar, am pornitde la valoarea de schimb sau de la raportul de schimb al marfu-rilor pentru a da de urmele valorii cuprinse in marfuri. Acumtrebuie sa ne intoarcem la aceasta forma de manifestare avalorii.Oricine stie, chiar dacal nu stie nimic altceva, ca marfurileposeda o forma-valoare comuna, care contrasteaza in modul celmai izbitor cu formele naturale felurite ale valorilor lor de intre-buintare : forma bani. Aid urmeaza sa facem ceea ce economiapolitica burgheza nici n-a incercat macar sa faca, i anume saaratam geneza acestei forme bani, adical sa urmarim dezvoltareaexpresiei de valoare cuprinse in raportul de valoare al marfurilorde la forma ei cea mai simpla i insignifianta pina la straluci-toarea forma bani. 0 data cu aceasta va disparea si enigmabanilor.determinat pentru a produce un anumit object se schimbd pe munca cheltuitdde alt om intr-o duratd de timp egald pentru a produce un alt obiect". (SomeThoughts on the Interest of Money in general etc.", p. 39.) La editia a 4-a :Limba englezd are avantajul de a dispune de doi termeni diferiti pentru acestedoud aspecte diferite ale muncii. Munca care creeazd valori de intrebuintare sicare este determined din punct de vedere calitativ se numeste work, in opo-zitie cu labour ; munca care creeazd valoare si este susceptibild a fi mdsuratnumai din punct de vedere cantitativ se numeste labour, In opozitie cu work.Vezi nota la traducerea englezd, p, 14,

9

F.E.!!!"#$%&'&($)*%$"'&


15/50

Capitolul 1. Marfa 63Raportul valoric cel mai simplu este, evident, raportul devadoare dintre o mania' si o singurd altd anarld de un fel diferit,oricare ar fi ea. Raportul valoric dintre cloud mrfuri ne dd decicea mai simpld expresie a valorii unei mdrfi.

A) Forma simpld, singulard sau accidentald a valoriix malifd A y marfd B, sau : x anaild A valoreazd cit y rmarfd B.(20 de coil de pinza. = 1 haind, sau : 20 de coti de pinzd valoreazdcit 1 haind.)

I. Cei doi poli ai expresiei valorii :forma relativd si forma de echivalenfMisterul oricdrei forme a valorii rezidd in aceastd forma.Analiza ei prezintd deci adevdrata dificultate.Doud mdrfuri diferite, A si B, in exemplul nostru pinza sihaina, joacd aici, evident, doud roluri diferite. Pinza Ii exprimdvaloarea in haind, iar haina serveste ca material pentru aceastd

expresie a valorii. Prima marfd joacd un rol activ, a doua un rolpasiv. Valoarea primei mdrfi este reprezentatd ca valoare rela-tivd, cu alte cuvinte ea se afld in forma relativd a valorii. A douamarfd functioneazd ca echivalent, cu alte cuvinte se afld in formade echivalent.Forma relativd a valorii si forma de echivalent sint momentecorelative, care se conditioneazd reciproc, inseparabile ; in acelasitimp insd ele sint extreme opuse, care se exclud reciproc, adicdpoli ai aceleiasi expresii a valorii ; ele se repartizeazd intot-deauna asupra unor mrfuri diferite, pe care expresia valorii leraporteazd una la cealaltd. Nu pot exprima, de pildd, valoareapinzei in pinza. 20 de coti de pinza. = 20 de coti de pinzd nueste o expresie a valorii. Aceast ecuatie aratd, dimpotrivd, cd20 de coti de pinzd nu sint nimic altceva decit 20 de cati depinzd, adicd o cantitate determinatd din obiectul de intrebuin-tare pinzd. Prin urmare, valoarea pinzei poate sd fie expri-matd numai relativ, adicd intr-o altd marM. Forma relativd avalorii pinzei presupune, asadar, cd o altd marfd oarecare i seopune sub formai de echivalent. Pe de alt parte, aceastd altmarfd, care figureazd ca echivalent, nu poate sd. se afle in acelasitimp in forma relativd a valorii. Nu ea este aceea care isi exprimdvaloarea. Ea nu face decit s furnizeze materialul pentru expresiavalorii altei main

=

simple..

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


16/50

64 Sectiunea I. Marfa si baniiCe-i drept, expresia : 20 de coti de pinza = 1 haina, sau :20 de cati de pinza valoreaza cit 1 haina cuprinde in ea qi reci-proca : 1 haina = 20 de cati de pinza, sau : 1 haina valoreazdcit 20 de coti de pinza. Dar atunci trebuie sa inversez ecuatiapentru a exprima in mod relativ valoarea hainei, i, de indata ceMc acest lucru, pinza devine echivalent In locul hainei. Aceeaqimarfa nu poate, adar, sa figureze simultan in ambele forme Inaceea0 expresie a valorii. Dimpotriva, aceste doua forme se excludreciproc ca doi poli opusi.Chestiunea daca o marfa se afla in forma relativa a vaioriisau in forma opusa, de echivalent, depinde exclusiv de locul pe

care ea 11 ocupa die fiecare data in erpresia valorii, adica defaptul daca ea este marfa a carei valoare se exprima sau marfain care se exprima valoarea.2. Forma relativd a valorii

a) Continutul formei relative a valoriiPentru a stabili in ce fel expresia simpla a valorii unei matheste cuprinsa in raportul valoric dintre doua marfuri, trebuie saexaminam mai intii acest raport in mod cu totul independent delatura sa cantitativa. De obicei se procedeaza tocmai Myers, va-zindu-se in raportul valoric numai proportia in care cantitati de-terminate din cloud feluri de marfuri sint considerate egale intreele. Se trece cu vederea faptul ca marimile unor lucruri diferitedevin comparabile din punct de vedere cantitativ abia dupa ceau fost reduse la aceea0 unitate. Numai ca expresii ale aceleiaiunitati sint ele marimi omonime i deci comensurabile 17).Ca 20 de coti de pinza = 1 haina, sau = 20 de haine,

sau = x haine, cu atte cuvinte ica o Icamtitate data de pInzavaloreaza cit multe haine sau cit putine haine, orice proportiede acest gen presupune intotdeauna ca pinza i hainele, ca marimide valoare, sint expresii ale aceleiag unitati, lucruri de aceea.0.natura. Pinza haina, aceasta este baza ecuatiei.Dar cele doua marfuri socotite identice din punct de vedereoalitativ nu joaca acelai rol. Aici este exprimata numai valoarea17) Cei citiva economi0i care, ca S. Bailey, s-au ocupat de analiza formeivalorii nu puteau s ajunga la nici un rezultat, in primul rind, pentru ea' eiconfundau forma valorii cu insag valoarea sO, in al doilea rind, pentru Ca,

aflindu-se sub influenia mentalitatii burghezului practic, ei aveau in vedere ciela bun inceput numai determinarea cantitativa. Puterea asupra cantitaiii ...con-stituie valoarea". (Money and its Vicissitudes", Lond. 1837, p. 11.) AutorS. Bailey.

=

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


17/50

Capitolul I. Marfa 65pinzei. Cum ? Prin raportarea ei la haind ca echivalent" al ei, caobiect care poate fi schimbat" pe ea. In acest raport haina esteconsiderata ca form de existenta a valorii, ca obiect-valoare(Wertding), cdci numai ca atare este ea identicd cu pinza. Pe dealt parte, aici iese in evidenta sau capdt o expresie indepen-dentd existenta pinzei ca valoare, cdci numai ca valoare pinzapoate fi raportata la haind ca la un lucru care are o valoareegald sau care poate fi schimbat pe ea. De pildd, acidul butiriceste un corp diferit de formiatul de propil. Ambele insa sint com-puse din acelea0 substante chimice carbon (C), hidrogen (H)oxigen (0), i anume in aceeai combinatie procentuala, adicdC411802. Daca am pune insd intr-un raport de egalitate acidulbutiric cu formiatul de propil, atunci in acest raport s-ar consi-dera, in primul rind, c formiatul de propil este doar o forma* deexistentd a lui C411802, iar in al doilea rind s-ar considera ca.acidul butiric consta. din C411802. Punind formiatul de propil inraport de egalitate cu acidul butiric, am exprima deci substantalor chimicd spre deosebire de forma lorCind spunem : ca valori, mdrfurile sint simple cristalizdri demunc omeneascd, analiza noastr le reduce la abstractia valoare,Fara.' a le da insd o forma' a valorii distinctd de formele lor natu-rale. Altfel stau lucrurile atunci cind o marfa este pusd intr-unraport valoric cu alta marfa. Aici caracterul ei de valoare seevidentiazd prin propriul ei raport bald de cealaltd marfa..Daca, de pilda, haina, ca obiect-valoare, este echivalata cupinza, munca cuprinsd in prima este echivalat cu munca cuprinsin cea de-a doua. Munca croitorului, care confectioneazd haina,este intr-adevdr o munca concret diferita de munca tesatorului.care face pinza. Dar echivalind croitoria cu tesatoria, reducem defapt croitoria la ceea ce este realmente identic in ambele feluride munca, la caracterul lor comun de muncd omeneascd. Pe aceastdcale ocolita am spus astfel ca i tesatoria, in mdsura in care tesevaloare, nu se deosebete de croitorie i cd este, prin urmare,muncd omeneasca abstracta. Numai expresia de echivalentaunor mdrfuri de feluri diferite face s apard caracterul specific almuncii creatoare de valoare, prin aceea ca ea reduce de fapt dife-ritele feluri de munca cuprinse in diferitele feluri de mdrfurila ceea ce este cornun marfurilor, la munc omeneasca ingeneral 179.

17a) Not la editia a 2-a. Unul dintre primii economisti care dupd WilliamPetty a intrevazut nature alorii, renumitul Franklin, spune : Intrucit comertulnu .este absolut nimic altceva decit schimbul unei munci contra altei munci,valoarea tuturor lucrurilor se evalueazd cel mai bine prin munc3". fThe Works5 Marx-Engels Opere, vol. 23

si

0fizica.

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


18/50

66 Sectiunea I. Marfa si baniiNu este insa suficient sa exprimam caracterul specific almuncii din care const valoarea pinzei. Porta de mum& ome-neasca in stare fluid& sau munca omeneasca, creeaza valoare, darnu este valoare. Ea devine valoare in stare solidificata, subforma de obiect. Pentru a exprima valoarea pinzei ca o cristalizarede munca omeneasca, ea trebuie exprimata ca o obiectualitate"distincta obiectual de pinza ins** si care este in acelasi timpcomuna atit pinzei cit si altei math. Aceasta problema a si fostrezolvat.In raportul valoric al pinzei cu haina, haina apare ca ffindidentica din punct de vedere calitativ cu pinza, ca obiect deaceeasi natura, intrucit ea este valoare. Ea joaca deci aid rolulunui obiect in care se manifesta valoare, sau care in forma sanaturala palpabila reprezinta valoare. Este adevarat ea haina,corpul marfii haina, nu este decit o simpla valoare de intrebuin-tare. 0 haina exprima valoare tot atit de putin cit si o bucata depinza oarecare. Acest lucru dovedeste doar Ca, in cadrul rapor-tului valoric dintre ea si pinza, haina inseamna mai mult decit inafara acestui raport, tot asa cum multi oameni inseamna mai multintr-o haina cu fireturi decit Med o asemenea hainO.In productia hainei a fost cheltuita efectiv sub forma demunca de croitorie fond de munch' omeneasca. In haina este deciacumulata munca omeneasca. Din acest punct de vedere, hainaeste purtator de valoare", cu toate cd aceasta insusire nu sepoate vedea prin tesatura ei, oricit de fina ar fi. Iar in raportulvaloric cu pinza, haina nu este considerata decit din acest punctde vedere, deci ca intruchipare a valorii, ca corp-valoare (Wert-krper). Cu toate c haina se prezinta incheiata la toti nasturii,pinza a recunoscut in ea frumosul suflet al valorii. Dar in fata

pinzei haina poate sa reprezinte valoare numai daca valoarea ia,pentru pinza, forma de haina. Tot astfel individul A il poateconsidera pe individul B ca maiestate numai dacd pentru Amaiestatea ia infatisarea lui B, si de aceea trasaturile fetei, prulsi multe alte lucruri se schimba ori de cite ori se schimbacirmuitorul.of B. Franklin etc.", edited by Sparks, Boston 1836, v. II, p. 267.) Franklin nusi-a dat seama cd, evaluind valoarea tuturor lucrurilor prin muncd", el faceabstractie de deosebirea dintre muncile care au fost schimbate si le reduceastfel la muncd omeneascd identicd. Fara. sA stie acest lucru, el il spune. Elvorbeste intii despre o munce, apoi despre and' muncA" si, in cele dinurmA, despre arnuncA" fard. altd determinare, ca substantA a valorii tuturor lu-crurilor.

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


19/50

Capitolul 1. Marfa 67In raportul valoric in care haina constituie echivalentul pin-zei, forma haina joaca deci rolul de forma a valorii. Valoarea

marfii pinza este, asadar, exprimata in corpul marfii haina, va-loarea unei marfi in valoarea de intrebuintare a altei marfi. Cavaloare de intrebuintare pinza este un obiect care din punct devedere senzorial se deosebeste de haina ; ca valoare ea esteidentica cu haina" i arata prin urmare ca o haira. In felul acestapinza capata o forma a valorii deosebita de forma ei naturala.Existenta ei ca valoare apare in identitatea ei cu haina, asa cumfirea de oaie a crestinului apare in identitatea lui cu mielul luidumnezeu.Dupa cum se vede, tot ce ne-a spus mai inainte analiza va-lorii marfurilor ne spune pinza ins4i indata ce vine in contactcu alta marfa, cu haina. Numai c ea i0 tradeaz gindurile insingura limbd pe care o stapinete, in limba marfurilor. Pentrua spune ca munca in calitatea ei abstracta de munch' omeneascaii creeaza propria ei valoare, a pinzei, ea spune Ca haina, in ma-sura in care este echivalentd cu ea, adica in masura in care estevaloare, consta din aceea0 munca ca i ea, pinza. Pentru a spuneca sublima obiectualitate a valorii ei (Wertgegenstandlichkeit)este diferita de trupul ei de pinza grosolana, ea spune ca valoareaarata ca o haina i c de aceea ea insai, ca obiect-valoare (Wert-ding), seamana cu haina ca cloud picaturi de apa. Remarcam intreacat ca, in afar& de ebraica, limba marfurilor are inca multealte dialecte mai mult sau mai putin corecte. Astfel, de pilda,cuvintul german Wertsein" (valoare, existenta ca valoare) ex-pthna mai putin pregnant decit verbul romanic valere, valer,valoir faptul ca punerea in raport de egalitate a marfii B cumarfa A este propria expresie de valoare a marfii A. Paris vautbien une messe 28Prin intermediul raportului valoric, forma naturala a marfii Bdevine, apdar, forma valorii mdrfii A, sau corpul marfii B devineoglinda valorii marfii A18). Prin faptul ca marfa se raporteaza lamarfa B ca un corp-valoare, ca materializare a muncii omenWi,ea face din valoarea de intrebuintare B materialul propriei sale

18) Intr-un anumit fel, cu onml se intimpla acelasi lucru ca si cu marfa.Deoarece nu vine pe lame cu o oglinda in inind i nici ca filozof fichtean,pentru care Eu sint eu", omul se oglindeste mai intii in alt om. Numai rapor-tindu-se la omul Pavel ca la un semen al shu, omul Petra se raporteazd la sineinsusi ca om. In felul acesta ins'a si Pavel ii apare in intregime, in toat a. cor-poralitatea sa paveliana", ca forma de manifestare a genului om.5*

1

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


20/50

68 Sectiunea I. Marfa si baniiexpresii a valorii. Valoarea marlii A, astfel exprimata in valoareade intrebuintare a mnarfii B, are forma valorii relative.

b) Determinarea cantitativa a formei relativea valoriiOrice marM a carei valoare urmeaza a fi exprimata este unobiect de intrebuintare avind o cantitate data, de pilda 15 banitede griu, 100 de pfunzi de cafea etc. Aceasta cantitate de marfuridata contine o anumita cantitate de munca omeneasca. Forma va-lorii trebuie, asadar, sa exprime nu numai valoare in general, civaloare determinata din punct de vedere cantitativ, sau marime

a valorii. In raportul valoric dintre marfa A si marfa B, dintrepinza si haina, felul de marfa haina nu numai ca se identifica cupinza din punct de vedere calitativ, ea corp-valoare in general, cicu anumita cantitate de pinza, de pilda cantitatii de 20 de coti depinza Ii corespunde o anumita cantitate de corp-valoare sau deechivalent, de pilda o haina.Ecuatia : 20 de coti de pinza = 1 haina, sau : 20 de coti depinza valoreaza 1 haina" presupune ca intr-o haina este cuprinsatot atita substanta-valoare Ca si in 20 de coti de pinza, ca ambelecantitati de marfuri costa deci tot atita munca sau un timp demunca la fel de mare. Timpul de munca necesar pentru produ-cerea a 20 de coti de pinza sau a unei haine variaza insa o datacu orice variatie in forta productiva a muncii tesatorului saucroitorului. sa examinam acum mai indeaproape influenta pe careo exercita aceste variatii asupra expresiei relative a marimii valorii.I. Valoarea pinzei variaza 19), in timp ce valoarea hainei ra-mine constanta. Daca timpul de munca necesar pentru producereapinzei se dubleaza, de pilda, din cauza fertilitatii descrescinde asolului pe care se cultiva in, valoarea ei se dubleaza. In loculecuatiei : 20 de coti de pinza = 1 haina, vom avea ecuatia : 20 decurl de pinza = 2 haine, deoarece o haina nu mai contine acumdecit jumatate din timpul de munca pe care 11 contin 20 de cotide pinz. Daca", dimpotriva, timpul de munca necesar pentru pro-ducerea pinzei scade la jumatate, de exemplu ca urmare a intro-ducerii unor razboaie de tesut perfectionate, valoarea pinzei scadela jumatate. Ca rezultat vom avea acum : 20 de coti de pinza= 1/2 haina. Valoarea relativa a marfil A, adica valoarea ei ex-") Termenui valoare" este folosit aici, ca si in alte citeva cazuri pimaacum, pentru valoarea determinata din punct de vedere cantitativ, deci pentrumdrimea valorii.

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


21/50

Capitolut I. Marfa 69primata in marfa B, creste si scade direct proportional cu valoareamarfii A atunci cind valoarea marfii B famine neschimbata.II. Valoarea pinzei famine constanta, in timp ce valoarea hai-nei variaza. Daca in aceste conditii timpul de munca necesar pen-tru producerea hainei se dubleaza, bunaoara din cauza c la tunsuloilor s-a obtinut o cantitate mica de link in locul ecuatiei : 20 decoti de pinza --= 1 haina, vom avea acum : 20 de coti de pima == 1/2 haina. Daca, dimpotriva, valoarea hainei scade la jumatate,avern : 20 de coti de pinza = 2 haine. Daca deci valoarea marfii.Aeste constanta, valoarea ei relativa exprimata in marfa B crestesau scade invers proportional cu variatiile valorii marfii B.Daca cornparam diferitele cazuri din I si II, constatam Caceeasi variatie in marimea valorii relative poate sa fie deter-minata de cauze cu totul opuse. Astfel ecuatia : 20 de coti depinza = 1 haina se transforma : 1. in ecuatia 20 de coti de pinza == 2 haine, fie pentru ca valoarea pinzei se dubleaza, fie pentruca valoarea hainelor scade la jumatate ; si 2. in ecuatia 20 decoti de pinza = 1/2 haina, fie pentru c valoarea pinzei scade lajumatate, fie pentru ca valoarea hainei se dubleaza.III. Cantitatile de munca necesare pentru producerea pinzeisi a hainei variaza simultan, in acelasi sens si in aceeasi proportie.In acest caz vom avea, ca si mai inainte, 20 de coti de pinza= 1 haina, indiferent cum ar fi variat valorile lor. Putem desco-peri variatia valorilor lor de indata ce le vom compara cu o atreia maria, a carei valoare famine constanta. Daca valorile tutu-ror marfurilor ar creste sau ar scadea simultan si in aceeasiproportie, valorile lor relative ar ramine constante. Schimbareareala a -1, alorilor lor s-ar constata din faptul ca acum in acelasitimp de munca s-ar livra in general o cantitate mai mare sau maimica de marfuri decit inainte.IV. Thnpurile de munca respective necesare pentru produ-cerea pinzei si a hainei, deci si valorile acestora, pot sa variezesimultan in acelasi sens, dar in masura diferita, sau sa variezein sens opus etc. Influenta tuturor combinatiilor posibile de acestgen asupra valorii relative a unei marfi poate fi determinata prinsimpla aplicare a cazurilor I, II si III.Variatiile reale ale marimii valorii nu se reflecta deci nici cutoata claritatea i nici in intregime in expresia relativa a marimiivalorii sau in marimea valorii relative. Valoarea relativa a uneimadi poate sa varieze, cu toate ca valoarea ei famine constanta.Valoarea. ei relativa poate sa ramina constanta, cu toate Ca va-

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


22/50

70 Sect Innen I. Marfa 0 baniiloarea ei variaza. ; in sfirsit, variatiile simultane ale marimii va-lorii si ale expresiei relative a acestei mOrimi a valorii nu coincid,intotdeau.na 20).

3. Forma de echivalentAm vbzut c intrucit marfa A (pinza) ii exprimO valoarea iiivaloarea de intrebuintare a unei math diferite B (haina), ea iiimprim acesteia din urnaO o forma.' specifica a valorii, aceea deechivalent. Marfa pinz ii manifestO propria ei existent ca va-loare prin faptul cA haina este echivalat cu ea, fOr sO ia oform-valoare distinctO de forma sa corporalO. Asadar, pinza ex-

primal de fapt propria ei existentO ca valoare prin aceea c hainapoate fi schimbata pe ea nemijlocit. Forma de echivalent a uneimarfi este, prin urmare, forma in care ea poate fi schimbat ne-mijlocit pe o alta xnarf a.DacO un fel de marfd, de pild hainele, serveste unui alt felde marfa, de pildd pinza, ca echivalent, hainele capatind astfelproprietatea caracteristicO de a se afla intr-o forma in care pot fischimbate nemijlocit pe pinzd, prin aceasta nu este Inca nicide-cum data proportia in care hainele si pinza pot fi schimbate intreele. MOrimea valorii pinzei fiind datA, aceastO proportie depindede marimea valorii hainelor. Indiferent dacO haina este luata. ca20) Not& la editia a 2-a. Aceast neconcordanfd intre marimea valoriiexpresia ei relativd a fost exploatat de economistii vulgari cu obisnuita loringeniozitate. De pildfi : Admiteti cd A scade pentru ea B, pe care este schim-bat, creste, cu toate ca tau se cheltuieste mai putind mune& pentru producerealui A decit inainte, i principiul vostru general al valorii se prdbuseste... Dada'admitem ca intrudit valoarea lui A creste in raport cu B, valoarea lui B scadein report cu A, distrugem insusi fundamentul pe care Ricardo ii construiestemarea sa fez& potrivit cdreia valoarea unei rudrfi este intotdeauna determinata

de cantitatea de mune& pe care o contine. Caci dada' o schimbare in costul luiA modified nu numai valoarea lui A in raport cu B, pe care se schimbd, darschimbd i valoarea lui B in raport cu aceea a lui A, cu toate cd nu a inter-venit nici o schimbare in ceee ce priveste cantitatea de muncd necesara pentruproducerea lui B, atunci se prdbuseste nu numai doctrina care afirma cd cant-tatea de muned cheltuit pentru producerea unui articol regleazd valoarea aces-tuia, dar si doctrina potrivit cdreia cheltuielile de productie a unui articol re-gleazd valoarea acestula". (J. Broadhurst, Political Economy", London 1842,P. 11, 14.)D-1 Broadhurst ar fi putut spune tot atit de bine : privii rapoartele 10/2o,lo lohoo etc. Cifra 10 famine neschimbata i totusi mdrimea ei proporfionald,adicd mdrimea ei in report cu numitorii 20, 50, 100, scade anereu. Prin urmare,se prabuseste marele principiu potrivit cdruia mdrimea unui numdr intreg, ca,de pilda, 10, este reglatd" de nurndrul unitdtilor pe care le confine.

si

so,

c

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


23/50

Capitolul I. Marfa '71chivalent i pinza ca valoare relativa, sau, invers, pinza ca echi-valent $i haina ca valoare relativa, marimea valorii hainei raminein orice caz determinata de timpul de munca necesar pentru pro-ducerea ei, este deci independent& de forma valorii ei. Dar deindata ce feint de marfa haina ocupa in expresia valorii locul deechivalent, marimea valorii ei nu capata nici o expresie ca ma-rime-valoare. Mai mult : in ecuatia de valoare, marfa haina figu-reaza mai curind ca o cantitate anumita de object.De pilda : 40 de coti de pinza valoreaza" cit ? 2 haine.Intrucit felul de marfa haina joac& aici rolul de echivalent, valoa-rea de intrebuintare haina hind considerata, fata de pinza, cacorp-valoare, este suficienta o cantitate determinat& de haine pen-tru a exprima o cantitate determinata de valoare-pinza'. Douahaine pot, asadar, sa exprime marimea valorii a 40 de coti depinza, dar ele nu pot sa exprime niciodata marimea propriei lorvalori, marimea valorii hainelor. Interpretarea superficiala a fap-tuhii ca in ecuatia de valoare echivalentul are antotdeauna numaiforma unei simple cantitati dintr-un object, dintr-o valoare de in-trebuintare, 1a facut pe Bailey, ca si pe multi dintre predecesorii sisuccesorii sari, sa vada in expresia vallorii numai un raport canti-tativ. Forma de echivaaent a unei linarfi nu contine in realitatenici o determinare cantitativ6. a 'valoTii.Prima particularitate care se constata atunci cind se exami-neaza forma de echivalent este urmatoarea : valoarea de intre-buintare devine forma de manitestare a contrariului ei, a valorii.Forma naturala a ma'rfii devine forma a valorii. Dar, notabene, pentru marfa B (hain, sau grin, sau fier etc.) acest quidpro quo se produce numai in cadrul raportului valoric in care intracu o alta marfa oarecare A (pinza etc.), $i numai in cadrul acestuiraport. Intrucit nici o mad& nu se poate raporta la sine ins4i cala un echivalent i, prin urmare, nu poate nici sa' faca din propriasa infati$are naturala expresia propriei sale valori, ea trebuie sase raporteze la o alta marfa ca la un echivalent, adicd trebuie sfaca din infatisarea naturala a altei marfi propria sa forma-valoare.Vom ilustra mai bine acest lucru dac& vom lua ca exempluo masura cu care pot fi masurate corpurile-marfa in calitatea lorde corpuri-marf, adica in calitatea lor de valori de intrebuintare.o capatina de zahdr, fiind un corp, este grea, are deci o anumitagreutate, dar aceasta greutate nu poate fi vazuta, pipaita. Sa luamacum diferite buc'ati de fier a caror greutate a fost determinataanterior. Forma corporala a fierului privita in sine este tot atit deputin forma de manifestare a greutatii ca $i forma corporala acapatinii de zahar. Totusi, pentru a exprima. capatina de zahar ca

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


24/50

72 Sectiunea I. Marfa si baniigreutate, o punem intr-un raport de greutate cu fierul. In acestraport fierul este considerat ca un corp care nu reprezint nimicin afard de greutate. Cantitatile de fier servesc, asadar, ca mdsurda greutatii zahdrului, si in raport cu corpul zahdrului ele nu re-prezintd decit intruchiparea greutdtii, forma de manifestare a greu-tdtii. Acest rol il joacd fierul numai in cadrul acestui raport incare intra cu el zahdrul sau un alt corp oarecare, a carui greutateurmeazd sd fie stabilita. Dacd aceste cloud corpuri nu ar fi grele,ele nu ar putea intra in acest raport si, prin urmare, unul nu arputea sd serveascd ca expresie a greuttii celuilalt. Dacd le punempe amindoud in balantd, vedem, intr-adevOr, ca sub raportul greu-tatii ele sint identice si ca deci, intr-o proportie determinatd, eleau aceeasi greutate. Asa cum corpul fierului ca masurd de greutatereprezintd, in raport cu cdpatina de zahar, numai greutate, tot asain expresia noastrd de valoare corpul hainei nu reprezintd, inraport cu pinza, decit valoare.Aici insd analogia inceteaza. In expresia greutdtii cdpdtiniide zahar, fierul reprezinta o proprietate naturald comuna ambelorcorpuri, greutatea lor, in timp ce in expresia valorii pinzei,haina reprezintd o proprietate supranaturald a ambelor obiecte :valoarea lor, ceva pur social.Prin faptul c forma relativa a valorii unei marfi, de pilda apinzei, exprima existenta ca valoare a acesteia ca ceva cu totuldistinct de corpul ei si de proprietdtile lui, de pilda ca ceva identiccu o haind, insasi aceasta expresie arata ca ea ascunde o relatiesociala. Cu forma de echivalent lucrurile se prezinta invers. Eaconsta tocmai in faptul cd corpul-marfd dat cum e haina, acestobiect luat ca atare, exprima valoare, posedd prin urmare de lanatura formd-valoare. Ce-i drept, acest lucru este valabil numai incadrul raportului valoric in care marfa pinza este raportata lamarfa haind ca eohivalent 9. Cum insa proprietatile unui obiectnu izvordsc din raportul sau cu alte obiecte, ci doar se manifestain acest raport, haina pare sa aiba si ea de la natura forma sa deechivalent, proprietatea sa de a putea fi schimbata nemijlocit, asacum are de la natura proprietatea de a fi grea sau de a tine cald.De aici enigma formei de echivalent, pe care privirea obtuza aeconomistului burghez o sesizeaza abia cind ea i se prezinta subo infatisare desavirsita, ca bani. Atunci el incearca sa explicecaracterul mistic al aurului si argintului, substituindu-le alte mar-furi mai putin stralucitoare, si repetd cu o placere tot mai mare21) Asemenea determinari reciproce reprezinta in genere ceva curios. Unoat, de pilda, este rege numai pentru ea alti oameni se comporta fat'a de el casupusi. DimpotrivS, ei cred ca' sint supusi pentru ca. el este rege.

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


25/50

Capitolul I. Marfa 73intregul catalog al plebei de mrfuri care, la timpul lor, au jucatrolul de echivalent. El nici nu bdnuieste c pin& si cea mai simpldexpresie de valoare, ca : 20 de coti de pinzd = 1 haind, continedezlegarea enigmei formei de echivalent.Corpul mdrfii care serveste ca echivalent se prezintd intot-deauna ca intruchipare a muncii omenesti abstracte si este intot-deauna produsul unei munci concrete, utile, determinate. Aceastdmuncd concretd devine, asadar, expresia muncii omenesti abstracte.Dacd, de pildd, haina serveste ca simpld concretizare a munciiomenesti abstracte, munca croitorului, care se concretizeazd real-mente in haind, este consideratd o simpl forma' de concretizarea muncii omenesti abstracte. In expresia valorii pinzei, utilitateamuncii croitorului nu constd in faptul ca.' ea face haina si deci peom, ci in faptul ca. produce un corp in care recunoastem indatdo valoare, adicd cristalizdri de munch* care nu se deosebesc prinnimic de munca materializatd in valoarea pinzei. Pentru a con-fectiona o asemenea oglindd a valorii, munca croitorului insdsi nutrebuie sd oglindeascd nimic altceva decit proprietatea ei abstract&de a fi muncd omeneascd in general.Sub forma muncii croitorului, ca si sub forma muncii tesd-tor-1.1mi se cheltuieste fortd de muncd omeneascd. Ambele activitdtiposed& deci proprietatea comund de a fi muncd omeneascd si potfi considerate in anumite cazuri, de pildd cind e vorba de pro-ducerea valorii, numai din acest punct de vedere. Aici nu estenirnic misterios. Dar in expresia de valoare a mdrfii problema ester&sturnatd cu capul in jos. Pentru a exprima, de pildd, cd tesdtoriacreeazd valoarea pinzei nu in forma ei concretd, de tesdtorie, ciin calitatea ei generald de muncd omeneascd, i se opune croitoria,adicd munca concretd care produce echivalentul pinzei ca formdde realizare palpabild a muncii omenesti abstracte.doua particularitate a formei de echivalent constd deci infaptul cd munca concretd devine forma de manifestare a contra-riului ei, a muncii omenesti abstracte.tnsd prin faptul c aceastd muncd concretd, croitoria, apareca simpld expresie a muncii omenesti nediferentiate, ea este iden-ticd cu o altd munch*, cu munca cuprinsd in pinzd, si deci, cu toatecd este muncd privata, ca orice altd muncd producdtoare de mar-furi, ea reprezintd totusi muncd in form& social& nemijlocitd. Toc-mai de aceea ea se realizeazd intr-un produs care poate fi schimbatnemijlocit pe altd marfa. A treia particularitate a formei de echi-valent consta, asadar, in faptul Ca munca privat& devine o founda contrariului ei, muncd in forma' social& nemijlocita.

A

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


26/50

74 Sectiunea I. Marfa ,i baniiUltimele cloud particularitati ale formei de echivalent exami-nate aici devin si mai clare daca ne intoarcem la marele cercetatorcare a analizat pentru prima card forma valorii, ca si multe formede gindire, forme sociale si forme naturale. Este vorba de Aristotel.In primul rind, Aristotel arata clar ca forma bani a marfii nueste decit aspectul dezvoltat al formei simple a valorii, adica alexprimarii valorii unei math intr-o alta marfa oarecare, caci elspume : 5 perne = 1 cash"

(KX1vaL niv-re dont oixta;")nu se deosebeste" de :

5 perne = cutare suma de bani"(ICAtvoct, rciv-re Cord... 6aou at nfrre xAtvaL").Mai mult. El vede ca raportul valoric in care este cuprinsaaceasta expresie a valorii presupune la rindul sau Ca aceasta cash'este identica din punct de vedere calitativ cu perna si ca fara oasemenea identitate de esenta aceste obiecte senzorial diferite n-arputea fi raportate unul la celalalt ca marimi comensurabile. Schim-bur, spume el, nu poate avea loc fara egalitate, iar egalitateafara comensurabilitate".(orre icrti-ril; rii) oficr% aty+te-rpEce). Aici insael ezita si renunta sa mai analizeze forma valorii. Dar in realitateeste imposibil ca lucruri atit de diferite sa fie comensurabile"(Tii p.iv otiv &Woke claUvccrov"), adica echivalente din punct devedere calitativ. Aceasta egalitate nu poate sa fie decit ceva strainadevaratei naturi a lucrurilor, prin urmare ceva la care se recurgedin necesitati practice" 29).Aristotel ne spune, asadar, el insusi din ce cauza nu poatecontinua analiza, $i anume din cauza lipsei notiunii de valoare.Care este elementul identic, adica substanta comuna pe care o

reprezinta casa in raport cu perna in expresia de valoare a per-nei ? Asa ceva nu poate exista in realitate", spune Aristotel. Dece ? Casa reprezinta in raport cu perna ceva identic in masura incare reprezinta elementul realmente identic care exista in amin-cloud, in perna si in casa. $i acest element este munca ome-neasca.Insa faptul ca. lin forma valorii marfurilor toate felurile demunch sint exprimate ca munca omeneasca identica si, prin ur-mare, echivalenta, nu a putut fi dedus de Aristotel din insasiforma valorii, deoarece societatea greaca se intemeia pe muncasclavilor, avea, prin urmare, ca baza naturala inegalitatea dintre

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


27/50

Capitolul 1. Marfa 75oameni si dintre fortele lor de munca. Enigma expresiei valorii,identitatea i echivalenta tuturor felurilor de munca, pentru casi in masura in care ele reprezinta munch omeneasca in general,nu poate fi dezlegata decit atunci dud notiunea de egalitate intreoameni a dobindit trainicia unei prejudecati populare. Acest lucrueste insa posibil abia intr-o societate in care forma marfa esteforma generala a produsului muncii, in care, prin urmare, relatiiledintre oameni ca posesori de marfuri sint relatii sociale dorninante.Geniul lui Aristotel consta tocmai in faptul ca in expresia devaloare a marfurilor el descopera un raport de egalitate. Numailimitele istorice ale societatii in care a trait el l-au impiedicat sadescopere in ce consta in realitate" acest raport de egalitate.

4. Forma simplei a valorii in ansamblul eiForma simpla a valorii unei marfi este continuta in raportulei de valoare fata de o marfa de alt fel, sau in raportul ei deschimb cu aceasta marfa. Valoarea marfii A este exprimata dinpunct de vedere calitativ prin faptul c o marfa B poate fi schim-bata in mod nemijlocit pe marfa A. Ea este exprimata din punctde vedere cantitativ prin faptul ca. o anumita cantitate de marfa Bpoate fi schimbata pe cantitatea data de marfa A. Cu alte cuvinte,valoarea unei marfi capata o expresie de sine statatoare prin pre-zentarea ei ca valoare de schimb". Daca la inceputul acestui ca-pitol am spus, asa cum se spune de obicei, ca marfa este valoarede intrebuintare i valoare de schimb, lucrul acesta a fost, strict

vorbind, inexact. Marfa este valoare de intrebuintare sau obiectde consum si valoare". Ea se prezinta sub acest dublu aspect deindata ce valoarea ei poseda o forma de manifestare proprie,diferita de forma ei naturala, i anume forma de valoare deschimb ; privita izolat, marfa nu poseda nicioclata aceasta forma,ci intotdeauna o poseda numai in raportul de valoare sau inraportul de schimb cu alta marfa, cu o marfa de alt fel. Din mo-mentul in, care stim acest lucru, inexactitatea mentionata mai susnu va genera greseli, ci va servi la o exprimare mai concisa.Analiza noastra a demonstrat ca forma valorii sau expresiavalorii marfii decurge din natura valorii marfii, si nu invers, va-loarea i marimea valorii din modul de exprimare a marfii cavaloare de schimb, cum considera mercantilistii .si epigonii lor

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


28/50

76 Seciiunea I. Marfa si bandmoderni, ca Ferrier, Ganilh etc. 22), precum si antipozii lor, comis-voiajorii moderni ai liberului schimb, ca Bastiat & Co. Mercanti-listii pun accentul pe latura calitativa a expresiei valorii, prinurmare pe forma de echivalent a marfii, care i gaseste intruchi-parea des'avirsita in bani, in timp ce apologetii moderni ai libe-rului schimb, care trebuie sa-si plaseze cu mice prat marfa, punaccentul pe latura cantitativa a 'formai relative a valorii. Pentruei, prin urmare, atit valoarea, cit si marimea valorii marfii nuexista decit in expresia pe care o capata in raportul de schimbal marfurilor, deci numai in catalogul de preturi. Scotianul Mac-leod, care si-a facut o meserie din a prezenta intr-o forma cit maisavanta conceptiile confuze ale Lombardstreetului", reprezinta osinteza rensita titre mercantilistii superstitiosi si apologetiiai liiberului schimb.Examinarea mai amanuntita a expresiei valorii marfii A cu-prinsa in raportul valoric al acestei marfi fata de marfa B a aratatca in cadrul acestuia forma naturala a marfii A apare numai caintruchipare a valorii de intrebuintare, iar forma natural& amarfii B numai ca forma a valorii sau intruchipare a valorii.Opozitia launtrica dintre valoarea de intrebuintare si valoare,ascunsa in marfa, se exprima deci intr-o opozitie exterioara, adicaIn raportul dintre doua marfuri, in care o marfa, a air& valoareurmeaza a fi exprimata, apare nemijlocit numai ca valoare de in-trebuintare, in timp ce cealalta marfa, in care se exprima valoarea,apare nemijlocit numai ca valoare de schimb. Forma simpla avalorii unei marfi este deci forma simpla de manifestare a opozitieidintre valoarea de intrebuintare si valoare, cuprinsa in marfa.Produsul muncii este in toate orinduirile sociale un obiect deintrebuintare, dar numai o epoca de dezvoltare istoriceste deter-minata, o epoch in care munca cheltuita pentru producerea unuiobject de intrebuintare apare ca o insusire obiectuala" a acestuiobiect, adica ca valoare a lui, transform& produsul muncii inmarfa. De aici urmeaza ch. forma simpla a valorii marfii este inacelasi timp forma marfa simpla a produsului muncii, ca deci dez-voltarea formei manfa coincide cu dezvoltarea formei valoare.De la inceput este evident& insuficienta formai simple a va-lorii, a acestei forme embrionare, care trebuie sa treaca mai intiiprintr-o serie de metamorfoze pentru a ajunge la forma de prat.

22) Nota la ediiia a 2-a. F.L.A. Ferrier (sous-inspecteur des douanes/Du Gouvernement considr dans ses rapports avec le commerce", Paris 1805,si Charles Ganilh, Des Systmes d'&onomie Politique", ame ed. , Paris 1821.* subinspector al varailor. Nota trad.

lumi-nail

5.

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


29/50

Capitolul 1. Marta 77Expresia valorii marfii A intr-o marfa oarecare B nu facedecit sa deosebeasca valoarea marfii A de propria ei valoare deintrebuintare i sa o puna, asadar, intr-un raport de schimb cuun singur fel de marfa, cu o marfa deosebita de ea, in loc saexprime identitatea ei calitativa si proportionalitatea ei cantitativacu toate celelalte marfuri. Formei relative simple a valorii uneimath ii corespunde forma de echivalent singular a unei alte mart.Astfel, in expresia valorii relative a pinzei, haina are forma deechivalent, adic forma in care poate fi schimbata nemijlocit, nu-mai in raport cu acest fel singular de marfa, cu pinza.Forma singulara a valorii trece insa de la sine la o forma

mai completa. Prin intermediul acesteia, valoarea unei marfi Anu este exprimatA, ce-i drept, decit intr-o singura marfa de alt fel.Este ins& cu totul indiferent de ce anume fel este aceasta. a douamarfa haina, fier, griu etc. Dupa cum o marfa infra intr-unraport de valoare cu cutare sau cutare fel de marfA, iau nasterediferite expresii simple ale valorii uneia i aceleiasi marfi 221.NumArul expresiilor posibile ale valorii ei este limitat numai denumarul felurilor de marfa diferite de ea. Expresia singulara avalorii marfii se transforma, asadar, in seria, care poate fi prelun-gita la nesfirsit, a diferitelor expresii simple ale valorii ei.B) Forma totald sau dezvoltatd a valorii

z marfa A = u marfa B sau = v marl& C sau = w marfa Dsau x mai-fa E sau = etc.(20 de coti de pinzd 1 haind sau = 10 pfunzi de ceai sau = 40 de pfunzide cafea sau 1 cuarter de griu sau = 2 uncii de aur sau = 1/2 tond defier sau = etc.)

1. Forma re;ativei dezvoitatd a valoriiValoarea unei marfi, de pada a pinzei, este exprimata acumin nenumarate alte elemente din lumea marfurilor. Orice alt corp-marfa devine o oglinda a valorii pinzei 23). De-abia acum aceasta22a) Non. la editia a 2-a. De pild, la Homer, valoarea unui lucru esteexprimath intr-o serie de lucruri diferite.23) De aceea se vorbete de valoarea-hain a pinzei atunci cind valoarea

ei este exprimata in haine, de valoarea-griu atunci cind este exprimat ingriu etc. Fiecare dintre aceste expresii inseamnd cd valoarea pinzei este aceeacare apare in valorile de intrebuintare haina, griu etc. Intrucit valoarea ori-care.). marfi exprimd r.portul ei de schimb, o putem numi... valoare-griu sau

==

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


30/50

78 Sectiunea I. Marfa si baniivaloare apare ea insdsi realmente ca cristalizare de munca one-neasca nediferentiata. Cad munca pe care o creeaza este expri-math acum clar ca munca echivalenta cu orice alta munca ome-neasca, indiferent de forma naturala a acesteia din urma si deciindiferent daca ea se concretizeaza intr-o haina sau in griu, fier,aur etc. Prin forma ei valoare, pinza se afla deci acum intr-unraport social nu numai cu un singur fel de marfa diferita de ea,ci cu intreaga lume a marfurilor. Ca marfa ea este cetatean alacestei lumi. In acelasi timp, seria nesfirsita a expresiilor valoriimarfii demonstreaza c ei ii este indiferenta forma speciala a Ira-lorii de intrebuintare in care se manifesta.

In prima forma : 20 de coVi de pinza = 1 haina poate sa fieintimplator faptul ca aceste doua marfuri se schimba una pe altaintr-un raport cantitativ determinat. In a doua forma, dimpotriva,se constata imediat un substrat care este esential diferit de feno-menul intimplator .si care il determina pe acesta. Marimea valoriipinzei ramine aceeasi, indiferent daca este exprimata in haina sauin cafea, fier etc., intr-o infinitate de marfuri diferite apartinindcelor mai diferiti posesori. Raportul intimplator dintre doi posesoride marfuri individuali dispare. Devine astfel evident c nu schimbulregleaza marimea valorii marfii, ci, dimpotriva, marhnea valoriimarfii regleaza raporturile ei de schimb.

2. Forma de echivalent specialdOrice marfa haina, ceai, griu, fier etc. este considerata,in expresia valorii pinzei, ca echivalent si deci ca corp-valoare.Forma naturala determinata a fiecareia din aceste marfuri esteacum o forma de echivalent speciala alaturi de multe altele. Totastfel variatele feluri de munci utile concrete, determinate, cuprinsein diferitele corpuri-marfa, apar acum ca tot atitea forme specialede concretizare sau de manifestare ale muncii omenesti in general.

valoure-postav, in functie de marfa cu care o comparam ; si astfel exista omultime de diferite feluri de valori, tot atitea cite mArfuri exista, si toate sintla fel de reale si la fel de nominale". (A Critical Dissertation on the Nature,Measures, and Causes of Value ; chiefly in reference to the writings of Mr. Ri-cardo and his followers. By the Author of Essays on the Formation etc. ofOpinions", London 1825, p. 39.) S. Bailey, autorul acestei scrieri aparute anonim,care la timpul ei a fAcut mult6. vilvd in Anglia, isi inchipuie ca, subliniindextraordinara diversitate a expresiilor relative ale aceleiasi valori a mSrfii, ela exclus orice posibilitate de a determina notiunea de valoare. Ca Bailey, inpofida limitelor sale, are meritul de a fi dezvSluit unele puncte vulnerabile aleteoriei lui Ricardo o dovedeste vehementa cu care 1-a atacat scoala lui Ricardoin Westminster Review" de pildS.

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


31/50

Capitolul 1. Marfa 793. Neajunsurile formei totale sau dezvoltate a valorii

In primul rind, expresia relativa a valorii marifii este incom-pleta, deoarece seria termenilor ei nu se incheie niciodata. Lantulin care fiecare ecuatie de valoare formeaza o veriga poate fi pre-lungit continuu prin aparitia fiecarui nou fel de marfa, care furni-zeaza materialul pentru o noua expresie a valorii. In . al doilearind, acest lant formeaza un mozaic de expresii ale valorii denatura diferita. In sfirsit, daca valoarea relativa a fiecarei marfieste exprimata in aceasta forma dezvoltata, forma relativa a va-lorii fiecarei marfi este, asa cum trebuie sa fie, un sir nesfirsit deexpresii ale valorii, diferit de forma relativa a valorii Heckei altemarfi. Neajunsurile formei relative dezvoltate a valorii se reflect&la rindul lor, in forma de echivalent care ii corespunde. Intrucitforma naturala a fiecarui fel de marfa in parte este aici o formade echivalent speciala, alaturi de nenumarate alte forme de echi-valent speciale, nu exist& in general decit forme de echivalentlimitate, din care fiecare le exclude pe toate celelalte. Tot astfelfelul de munca utila concreta, determinata, cuprins in fiecaremarfa-echivalent special nu este decit o forma de manifestarespecial& deci incompleta, a muncii omenesti. Aceasta munca ome-neasca capata, ce-i drept, forma ei de manifestare completa, sautotala, in ansamblul formelor de manifestare speciale. Dar in fe-lul acesta ea nu poseda o forma de manifestare unitara.Totusi, forma relativa dezvoltata a valorii nu consta decitdintr-o suma de expresii relative simple ale valorii sau de ecuatiiale primei forme, ca, de pilda :

20 de coti de pinza = 1 haina20 de coti de pinza = 10 pfunzi de ceai etc.Fiecare din aceste ecuatii contine insa si ecuatia inversa,identica cu ea :

1 haina = 20 de coti de pinza10 pfunzi de ceai = 20 de coti de pinza etc.Intr-adevar, daca un om schimba pinza sa cu multe altemarfuri si exprima, prin urmare, valoarea ei intr-o serie de altemarfuri, in mod necesar si ceilalti numerosi posesori de marfuritrebuie sa-si schimbe marfurile pe pinza si deci sa exprime valo-rile diferitelor lor marfuri in aceeasi a treia marfa, adica in pinza.

Daca inversam deci seria : 20 de coti de pinza = 1 haina sau == 10 pfunzi de ceai sau = etc., adica daca exprimam reciprocacuprinsa implicit in serie, obtinem :!!!"#$%&'&($)*%$"'&


32/50

80 Sectiunea I. Marta i banitC) Forma generala a valorii

1 haina10 pfunzi de ceai40 de pfunzi de cafea1 cuarter de grin2 uncii de aur1/2 thud de fierx marfa Aetc.20 de coti de pinza

1. Caracterul modificat al formei voloareAcum marfurile isi exprima valorile 1 in mod simplu, pentruca. si le exprima intr-o singura marfa, si 2 in mod unitar, pentruca si le exprima in aceeasi marfa. Forma valorii lor este simplacomuna tuturor, deci generala.Forme le I si II nu reuseau sa exprime decit valoarea uneimarfi ca ceva distinct de propria ei valoare de intrebuintare saude corpul ei.Prima forma ne-a dat ecuatii de valoare ca : 1 haina = 20 decoti de pinza, 10 pfunzi de ceai = 1/2 tona de fier etc. Valoareahainei este exprimata ca ceva egal cu pinza, valoarea ceaiuluica ceva egal cu fierul etc., dar acest element egal cu pinza si cufierul, aceste expresii ale valorii hainei si a ceaiului sint tot atitde diferite ca i pinza i fierul. In practica, aceasta forma' se in-tilneste, evident, numai la primele inceputuri ale schimbului, cindprodusele muncii se transforma in marfuri prin schimburi intim-platoare izolate.A doua forma exprima mai complet decit prima deosebireadintre valoarea unei marfi si propria ei valoare de intrebuintare,caci valoarea hainei, de pilda, se opune acum formei ei naturalesub toate formele posibile, ca ceva egal cu pinza, cu fierul, cuceaiul etc., ca ceva egal cu orice, numai cu haina nu. Pe de altaparte, orice expresie comuna a valorii marfurilor este exclusaaici in mod direct, caci in expresia valorii fiecarei marfi in partetoate celelaite marfuri apar acum doar sub forma de echivalent.Forma dezvoltata a valorii apare pentru prima oara in practicaatunci cind un produs al muncii, de pilda vitele, nu mai este schim-

bat incidental, ci in mod obisnuit, pe diferite alte marfuri.Noua forma exprima valorile lumii marfurilor in unul siacelasi fel de marfa, distinct de aceasta lume a marfurilor, de

si

1

si

!!!"#$%&'&($)*%$"'&


33/50

Capitolul I. Marfa 81pilda in pinza, i

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	adelasevastre
View:	241 times
Download:	3 times

Karl Marx Capitalul Critica Economiei Politice Cartea i Vol i Procesul de Productie a Capitalului

Documents