CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VII nr. 22 (186) 30 noiembrie 2005 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

A paisprezecea ediþie a Festivalului formaþiilor de teatru

din armatã

Jurãmântul militar a fost ºi va fi considerat întot-deauna, un legãmânt sacru, prin care tânãrul se anga-jeazã sã-ºi serveascã PATRIA, aducând drept garanþiecinstea, onoarea, demnitatea ºi chiar viaþa sa, cu convin-gerea cã în acest fel dã sens însãºi existenþei sale ca omºi cetãþean.

Jurãmântul militar devine, astfel, un ideal de viaþã,expresia patriotismului ºi a unei atitudini civice respon-sabile a tinerilor militari care astfel se leagã de þarã,pentru totdeauna ºi pentru toatã viaþa.

Am plecat în luna decembrie cu detaºamentul precursor.Am luat pulsul ºi am pregãtit primirea ºi acomodarea cât mairapidã a celor ce urmau sã vinã în Afganistan, afirma maiorulIonel MOCANU, ofiþer în statul major al Batalionului 300Infanterie „Sfântul Andrei”.

Atunci m-am întâlnit cu colegii de laRâmnic. Mi-am fãcut o pãrere generalã,despre ce înseamnã Afganistan ºi desprediferenþele mari care erau între modul încare îl vedeam noi pe timpul pregãtirii ºifelul în care arãta în realitate.

Cercul Militar din Craiova a organizat tradiþionalul festival alformaþiilor de teatru din armatã. Evenimentul s-a desfãºurat pe

perioada a patru zile, între14-18 noiembrie, ºi a reunittrupele de teatru din pais-prezece garnizoane: Bârlad,Buzãu, Caracal, Câmpulung,Craiova, Galaþi, Mangalia,Ploieºti, Roman, RâmnicuVâlcea, Sfântu Gheorghe,Târgoviºte ºi Târgu-Jiu.

Din anul 1990, ziua naþionalã a tuturor românilor a devenit1 Decembrie. De-a lungul timpului, am avut mai multe sãrbãtori

naþionale. Una se sãrbãtorea primã-vara ºi aparþinea unei singure per-soane. A doua, o sãrbãtoream varaºi aparþinea unui grup care mistifi-case istoria acestui neam. Nici unadintre cele douã sãrbãtori nu i-areprezentat pe toþi românii.

Românii, liantul coaliþiei

ZIUA ÎNVIERII TUTUROR ROMÂNILOR

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Jurãmântul militar, un ideal în viaþã

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Pagina 10Securitate Web

Criptografia computaþionalã (2)

— Domnule colonel, care a fost contribuþiabrigãzii la certificarea Batalionului 21 Vânãtori deMunte?

— În primul rând, pe perioada de pregãtire a certi-ficãrii, s-au desfãºurat activitãþi care au vizat mente-nanþa tehnicii, în special, a transportoarelor blindate, ºicompletarea tehnicii necesare pentru a se ajunge lanecesarul prevãzut de statul de organizare. Cu sprijinulCorpului 1 Armatã Teritorial, am dus tehnica – cea blin-datã, în special, – la batalioanele de mentenanþã. Oactivitate care s-a desfãºurat în condiþii foarte bune,întrucât, comandantul Corpului, ºeful de stat major ºi

G4 ne-au sprijinitfoarte mult ºi aurãspuns cerinþelornoastre în timp util.De asemenea, s-aufãcut intervenþii, totde la nivelul Corpu-lui, pentru com-pletarea necesaruluide echipamente careerau deficitare. ((ppaagg..66))

De fiecare datã când, în posturã detelespectator sau simplu spectator,avem ºansa de a vedea o paradã mili-tarã, trãim cu toþii emoþia unui momentdeosebit ºi unic.

Alinierea perfectã, miºcãrile sin-

cronizate la secundã, fermitatea privir-ilor, þinuta impecabilã a acelora careconstituie detaºamentele din blocul deparadã, oferã publicului care asistã ladefilare imagini care îþi taie rãsuflarea.

Însã, ca totul sã fie perfect, estenecesar sã se facã pregãtiri intense.Indiferent de anotimp ºi condiþiile cli-materice, efortul organizatorilor ºi alparticipanþilor este foarte mare.

Dar, totul meritã sã fie întreprins.Foarte puþini dintre noi, au ºansadeosebitã de a trece pe sub „Arcul deTriumf”, cu ocazia Zilei Naþionale aRomâniei. ((ppaagg..77))

Interviu cu comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte“Sarmisegetuza”, colonelul Petru TOADER

Pentru o cl ipã de eterni tate E f o r t t r i p l u p e n t r u 2 0 0 6

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Orientul Mijlociu: Poliþiºti români supravegheazãgraniþa dintre Fâºia Gaza ºi Egipt. Patru experþi dincadrul Poliþiei Române de Frontierã vor participa, timpde un an, la misiunea de asistenþã a Uniunii Europene înpunctul de trecere a frontierei Rafah – dintre Fâºia Gazaºi Egipt – acþiune care vizeazã monitorizarea controluluigraniþei. Operaþiunea a fost lansatã cu ocazia reuniuniiminiºtrilor de externe ai Uniunii Europene în 21 noiem-brie. Acþiunile, ce se vor desfãºura în cadrul misiunii deasistenþã, constau în monitorizarea activitãþii în termi-nalul de la Rafah, întãrirea capacitãþii pentru toatestructurile cu atribuþii în punctul de frontierã ºi evalu-area activitãþii în terminal. Cei patru poliþiºti de fron-tierã provin din inspectoratele Maramureº, Suceava,Bihor ºi Timiº. GERMANIA: Nu se va modifica poziþiareferitoare la Irak. Cancelarul german, Angela Merkel, adeclarat, miercuri, 23 noiembrie, la Bruxelles, cã Berlin-ul nu-ºi va schimba poziþia referitoare la Irak ºi cãguvernul sãu nu va participa la misiunea de formaredesfãºuratã de NATO pe teritoriul acestei þãri. Noul can-celar german a spus, însã, cã guvernul de la Berlin vacontinua sã participe la formarea de ofiþeri sau membriai poliþiei irakiene în þãrile învecinate. Germania, care s-a opus rãzboiului din Irak, a refuzat sã trimitã ofiþeri înaceastã þarã care sã participe la misiunea de formarelansatã de NATO. IRAK: Mijloace tehnice pentru a ver-ifica moartea lui Zarqawi. Statele Unite utilizeazã“mijloace tehnice” pentru a verifica dacã islamistul ior-danian, Abu Musab al-Zarqawi a fost ucis în confruntãriîn Irak, a afirmat, marþi, coordonatorul american pentruIrak, James Jeffrey, citat de AFP. Presa americanã deduminicã, 20 noiembrie, a afirmat cã omul cel mai cãu-tat din Irak s-ar putea afla printre membri unui grup derebeli uciºi, sâmbãtã, în cadrul unor confruntãri de laMosul. ªeful diplomaþiei irakiene, Hoshyar Zebari, a informat adoua zi cã autoritãþile de la Bagdad efectueazã testeADN asupra cadavrelor unor insurgenþi uciºi în confrun-tãri, pentru a verifica dacã Zarqawi se aflã printre ei.

SUA: S-ar putea retrage trei dintre cele 18 brigãzi trim-ise în Irak. Pentagonul intenþioneazã sã retragã, pe par-cursul anului 2006, trei dintre cele 18 brigãzi militaredesfãºurate în Irak, menþinând însã una dintre unitãþi “înaºteptare” în Kuwait, au declarat mai mulþi ofiþeri derang înalt, citaþi de Washington Post, în ediþia electron-icã. Departamentul Apãrãrii a întocmit un plan de acþi-une pentru anul 2006, care prevede reducerea efec-tivelor americane din Irak de la peste 150.000 de militarila mai puþin de 100.000, pânã la începutul anului 2007.Numãrul trupelor americane aflate în prezent în Irak acrescut cu circa 15.000 de militari, ajungând de la138.000 la peste 150.000. Efectivele au fost suplimen-tate pentru a asigura securitatea referendumului con-stituþional de la 15 octombrie ºi a alegerilor parla-mentare programate la 15 decembrie. SUA: George W.Bush fusese informat în 2001 cã Irakul nu are legãturi cual-Qaida. Preºedintele american, George W. Bush, a fostinformat, la zece zile dupã atentatele teroriste de la 11septembrie 2001, cã serviciile de informaþii nu au gãsitnici o dovadã credibilã privind o conexiune între al-Qaidaºi fostul regim irakian, relateazã publicaþia NationalJournal, în ediþia online. Informaþiile i-au fost transmiselui Bush la 21 septembrie 2001, în timpul unui raport pecare îl primea zilnic asupra securitãþii naþionale, ºi erauobþinute prin interceptãri electronice, agenþi, ºi docu-mente ale serviciilor de informaþii, rapoartele ºi declar-aþiile publice ale liderilor strãini. Bush s-a interesat înspecial de un raport privind monitorizarea reþelei al-Qaida de cãtre Saddam Hussein, fostul preºedinteirakian, consideratã o posibilã ameninþare pentruregimul sãu. Analiºtii susþineau cã, de fapt, Saddam aîncercat sã infiltreze cetãþeni irakieni sau agenþi deinformaþii în rândurile reþelei teroriste, pentru a învãþamai multe despre funcþionarea internã a organizaþiei.

SUA: Statele Unite considerau fosforul alb armãinterzisã din 1991. Jurnalistul italian care a iscat con-troversa privind folosirea fosforului alb în asediul de laFallujah a acuzat Washingtonul de ipocrizie, afirmând cãserviciile secrete americane catalogau aceastã sub-stanþã drept armã chimicã încã din 1991, transmite TheIndependent în ediþia electronicã. Sigfrido Ranucci,realizatorul documentarului difuzat de televiziunea ital-ianã în urmã cu douã sãptãmâni, afirmã cã un raport alserviciilor secrete americane de dupã Rãzboiul din Golfcataloga fosforul alb drept “armã chimicã”. Raportuldeclasificat dat publicitãþii de Departamentul Apãrãrii

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269B 64405

C 24 / 2005

Apãrute în organica armatei române, dinnevoia deplasãrii trupelor pe diferite categoriide cãi de comunicaþie, asigurãrii luptei,echipãrii ºi hrãnirii efectivelor, precum ºi dinnecesitatea instruirii, în vederea desfãºurãriicampaniilor, structurile de transporturi militare,subunitãþile ºi unitãþile de cãi ferate au avutîncã de la început un loc ºi un rol bine definit.

Aceasta a impus crearea unor structuricapabile sã asigure deplasarea efectivelor,tehnicii de luptã a armamentului ºi muniþieiceea ce definim astãzi „transporturi militare”,precum ºi asigurarea viabilitãþii cãilor decomunicaþie feroviare ºi rutiere prin crearea desubunitãþi, unitãþi ºi mari unitãþi de cãi ferate ºidrumuri.

Ca structurã specializatã a armatei românecu atribute privind organizarea ºi conducereatransporturilor militare, conform Deciziei Mi-nisteriale nr.66 din 29 decembrie 1875, ia fiinþãîn cadrul Direcþiei a II-a (Administrative) dinMinisterul de Rãzboi - „Biroul III TransporturiMilitare pe drumul de fier, pe apã ºi pe uscat”.

Perioada dintre rãzboiul de independenþã ºiprimul rãzboi mondial s-a caracterizat prin per-fecþionarea structurilor organizatorice la toatenivelurile. Pentru realizarea acestui deziderat,prin Înaltul Decret nr.2945 din 29 noiembrie1882 a fost înfiinþat Marele Stat Major carecuprindea Statul Major General al Armatei ºiServiciul de Stat Major al Marilor Unitãþi.

Statul Major General al Armatei avea prin-tre atribuþiuni „Regularea ºi pregãtireadiferitelor serviciuri auxiliare necesare armateiºi corpurilor de armate în campanie, precum ºiserviciul de cãi ferate, de telegraf ºi poºtã, deinformaþiuni etc.”. El era organizat pe trei secþii,Secþia a II-a ocupându-se de transporturi,informaþiuni ºi studiul armatelor strãine.

În anul 1892, Marele Stat Major se reorga-nizeazã – în Secþia a II-a funcþionând Biroul IIintitulat „Organizarea ºi serviciul etapelor ºidrumurilor de fier. Transportul trupelor pe dru-mul de fier ºi pe apã. Serviciul poºtei ºitelegrafiei militare. Semnale”.

Ca urmare a creºterii continue a sarcinilorce trebuiau îndeplinite de Biroul Transporturidupã reorganizarea Marelui Stat Major prinÎnaltul Decret nr.2926 din 25 mai 1912 setransformã în Secþia a III-a Transporturi organi-zatã pe douã birouri: Biroul 6 Transporturi ºi

Biroul 7 Etape. Se creeazã astfel primul organde transporturi militare cu sarcini de organi-zare, planificare, asigurare tehnico-materialã ºiexecutare a transporturilor militare cu mijloacedin parcul public.

În anul 1914, ca urmare a concluziilor ºiînvãþãmintelor rezultate din desfãºurarea trans-porturilor de mobilizare ºi concentrare, cauzatede cel de-al doilea rãzboi balcanic SecþiaTransporturi din Marele Stat Major este reorga-nizatã pe trei birouri: Biroul 9 Transporturi,Biroul 10 Comunicaþii ºi Biroul 11 etape.

În timpul primului rãzboi mondial,organele de transporturi militare au funcþionat,atât în cadrul Marelui Stat Major (Biroul 6Transporturi), cât ºi la Marele Cartier General(secþia a II-a Comunicaþii care avea în com-punere Biroul 4 Comunicaþii) ºi Secþia a III-aAdjuntaturã care avea în compunere Serviciultransporturilor pe calea feratã, Biroul 6 Trans-porturi ºi Serviciul automobilelor armatei.

În afara structurilor de transporturi militarecentrale, pe toatã durata rãzboiului au funcþio-nat organe de transporturi militare, atât laarmate, cât ºi teritoriale: comandamentele mi-litare de linii ºi comandamentele de gãri.

În perioada interbelicã, structura centralãde transporturi militare (sub noua denumire deSecþia a IV-a Transporturi – din 1922) afuncþionat fiind organizatã pe cinci birouri:

- BBiirroouull 11 –– LLuuccrrããrrii ddee mmoobbiilliizzaarree ººii ppeerr-ssoonnaall;;

- BBiirroouull 22 –– MMiiººccaarree;;- BBiirroouull 33 –– MMaatteerriiaall rruullaanntt,, ccoommbbuussttiibbiill,,

îînnttrreeþþiinneerree;;- BBiirroouull 44 –– CCããii ffeerraattee îînngguussttee ddee ssttaatt ººii

ppaarrttiiccuullaarree;;- BBiirroouull 55 –– TTrraannssppoorrttuurrii ppee aappãã..- În perioada dintre cele douã rãzboaie,

începând cu anul 1923, au funcþionat pe lângãInspecþiile de miºcare C.F.R. Bucureºti, Iaºi,Braºov, Cluj, Timiºoara, Arad, Chiºinãu,Cernãuþi ºi Craiova delegaþi ai Marelui StatMajor cu atribuþiuni precise privind executareatransporturilor militare la pace ºi rãzboi.

În perioada celui de-al II-lea rãzboi mon-dial, structura centralã de transporturi militare acontinuat sã fie Secþia a IV-a din Marele StatMajor organizatã pe ºapte birouri (miºcare,comunicaþii, drumuri, personal, transporturi peapã, ºi transporturi economice) având ºi unnumãr variabil de ofiþeri detaºaþi la DirecþiaGeneralã C.F.R. ºi birourile de transporturi mi-litare de pe front.

În teritoriu s-au menþinut delegaþii MareluiStat Major pe lângã cele nouã inspecþii demiºcare C.F.R.: Bucureºti, Brãila, Craiova,Braºov, Timiºoara, Arad, Iaºi, Cernãuþi,Chiºinãu. În subordinea acestor delegaþi seaflau 31 de comandamente militare de gãri.

În timpul celui de-al II-lea rãzboi mondial,în condiþiile grele ºi complexe în care auacþionat, organele de transporturi militare alearmatei române au dat dovadã de o temeinicãpregãtire ºi cunoaºtere a misiunilor ce le-auavut de îndeplinit, de abnegaþie ºi un înalt patri-otism aducându-ºi o contribuþie importantã laexecutarea concentrãrii, regrupãrilor ºimanevrelor, a asigurãrii materiale a trupelorcombatante.

Transporturile s-au desfãºurat pe direcþiilecele mai favorabile fiecãrei situaþii, folosindu-se la maximum capacitãþile existente în condiþi-ile în care, comunicaþiile suferiserã mari dis-trugeri.

Dezvoltarea economicã ºi politica deconstrucþii promovatã de regimul comunist afãcut ca organele de transporturi militare sã fieangrenate din ce în ce mai mult la activitãþile deîncãrcãri-descãrcãri ºi conducere a transpor-turilor solicitate de nevoile unor ramuri întregiale economiei, astfel încât, la nivelul anului1989, sarcinile de transport pentru nevoi mi-litare erau depãºite de cele economice.

Revoluþia din Decembrie 1989 a schimbatradical aceastã situaþie, iar revenirea la misi-unea de bazã a produs mutaþii importante, atâtîn organizarea, cât ºi în exigenþa ºi respon-sabilitatea executãrii misiunilor de transporturi.

LLooccootteenneenntt-ccoolloonneell LLiivviiuu FFUULLGGAA

Evoluþia structurilor de transporturi militare

Jurãmântul militar a fost ºi va fi considerat întotdeauna, unlegãmânt sacru, prin care tânãrul se angajeazã sã-ºi serveascãPATRIA, aducând drept garanþie cinstea, onoarea, demnitatea ºichiar viaþa sa, cu convingerea cã în acest fel dã sens însãºi exis-tenþei sale ca om ºi cetãþean.

Jurãmântul militar devine, astfel, un ideal de viaþã, expresiapatriotismului ºi a unei atitudini civice responsabile a tinerilormilitari care astfel se leagã de þarã, pentru totdeauna ºi pentrutoatã viaþa.

Sâmbãtã 12 noiembrie, în unitãþile subordonate ªcolii deAplicaþie pentru Unitãþi de Luptã “Mihai Viteazul” din Piteºti,peste 400 de militari în termen ºi militari cu termen redus dinarmele tancuri, auto, infanterie ºi vânãtori de munte, au depusjurãmântul de credinþã faþã de Þarã.

La comandamentul ªcolii de Aplicaþie au rostit jurãmântulmilitar 240 militari în termen ºi 9 militari cu termen redus încor-poraþi la Centrul de Pregãtire pentru Blindate, precum ºi 79 mi-litari în termen, pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situ-aþii de Urgenþã al judeþului Argeº “Cpt. Puicã Nicolae”.

Au fost prezenþi oficiali ai Ministerului Apãrãrii Naþionale,sute de pãrinþi ºi rude ale militarilor, precum ºi numeroºi invi-taþi, oficialitãþi locale, cadre militare în rezervã, veterani derãzboi.

Reprezentantul Statului Major al Forþelor Terestre, domnulgeneral de brigadã dr. Visarion NEAGOE, ºeful Instrucþiei ºiDoctrinei (ºi inspector general al forþelor terestre) a arãtat cã,prin depunerea jurãmântului militar, “s-a înfãptuit un legãmântstrãmoºesc, ce vine din bãtrâni, ca un ecou transmis de legen-darii daci, vitejii oºteni ai lui Mircea, ªtefan ºi Mihai, de braviieroi de la Griviþa ºi Smârdan, de la Mãrãºeºti ºi Oituz, sau decei care au acþionat în crâncenele încleºtãri de la Rãsãrit ºiApus în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial”.

Felicitându-i cu ocazia depunerii jurãmântului militar, dom-nul general de brigadã dr. Visarion NEAGOE i-a îndemnat petinerii ostaºi sã depunã eforturi în pregãtire, pentru a deveni lup-tãtori de nãdejde ai Forþelor Terestre, demni de o armatã mem-brã NATO.

La rândul sãu, comandantul Centrului de Pregãtire pentru

Blindate, domnul locotenent-colonel Ion CONSTANTIN, le-amulþumit pãrinþilor pentru cã au fost alãturi de copii în acestmoment important al vieþii lor ºi i-a asigurat cã instructorii ºicomandanþii de subunitãþi vor oferi un nivel înalt de educaþietinerilor ostaºi, cã au experienþa necesarã pentru a le asigura,atât instruirea militarã, cât ºi sprijin ºi consiliere în rezolvareaproblemelor de zi cu zi.

Având în vedere tehnica de luptã performantã pe care seinstruiesc militarii ªcolii de Aplicaþie, tehnologiile didacticemoderne utilizate în procesul de predare-învãþare, cât ºi expe-rienþa pedagogicã ºi profesionalismul instructorilor ºi coman-danþilor din centrele de pregãtire, suntem încrezãtori cã ºiaceastã serie de militari va reuºi sã-ºi însuºeascã toatecunoºtinþele militare ºi de specialitate ºi sã-ºi formezedeprinderile ºi abilitãþile de luptãtor ce caracterizeazã militarulsecolului XXI.

Sentimentele deosebite trãite de toþi cei prezenþi la festivitatene-au fost împãrtãºite de doi tineri militari care, emoþionaþi desolemnitatea momentului ºi de întâlnirea cu cei dragi ne-audeclarat:

Soldat t.r. Claudiu GUT“Sunt foarte emoþionat ºi, în acelaºitimp, mândru de a fi ostaº. Am gãsit aici condiþii deosebite deinstruire, instructorii sunt bine pregãtiþi , cu experienþã, ºi astaîmi dã încredere. Privind înapoi la cele câteva sãptãmâni decând sunt militar, observ cu uimire cã într-un timp atât de scurt,am reuºit sã acumulez foarte multe cunoºtinþe, care, cu sigu-ranþã, îmi vor fi utile în activitatea mea viitoare”.

Soldat Eugen ROªOAGÃ “ Armata are un mare rol educa-tiv, ne formeazã ca oameni. Comandanþii noºtri au reuºit sãcreeze un adevãrat spirit de echipã, sunt permanent alãturi denoi . ªtiu cã, de aici înainte, responsabilitãþile vor fi mult maimari, dar privesc cu optimism spre viitor”.

Unul din cele mai importante momente din tradiþia oricãreiunitãþi ºi, fãrã îndoialã, cel mai emoþionant din viaþa militarului,rãmâne momentul depunerii jurãmântului militar, rostit în faþalui Dumnezeu, a comandantului ºi a pãrintelui care, cu sfialãpoate, îºi ºterge o lacrimã de bucurie vãzându-ºi copilul plecatde acasã, devenit acum bãrbat.

Militarul este, la rândul lui, legat afectiv de comunitate,simte nevoia de a simþi alãturi pe cei cãrora le dedicã toatetrãirile ºi sentimentele, pentru cã “forþa ºi tãria unei armate stãîn credinþa cu care slujeºte propriul popor”.

Maior Marian RÃDULESCU

JJuurrããmmâânnttuull mmiilliittaarr,,uunn iiddeeaall îînn vviiaaþþãã

Nevoia unei biserici ºi a unui slujitor al Domnului într-unteatru de operaþii se simte cel mai mult în momentul, în care,înaintea plecãrii în misiune, toþi militarii aºteaptã binecu-vântarea preotului, parcã pentru a da un plus de siguranþã, cã nuse va întâmpla nimic, nici de data asta.

Din fericire, „Scorpionii negri” din Camp Mittica au o bi-sericã construitã chiar în incinta campului de militarii români ºiun preot militar în persoana cpt. Florin MIHALCEA.

Parcã,pentru aim u l þ u m iîntr-un felDomnului ,m i l i t a r i iCraioveni austrâns pânãîn acestmoment osumã debani, aproxi-mativ 9000de dolari,pentru ter-minarea pa-r a c l i s u l u imilitar dinC r a i o v a ,începutã în

luna iulie a anului 2001, când s-a pus piatra de temelie, carepoartã hramul Sfântului Mucenic Gheorghe.

Pentru a afla mai multe detalii cu privire la construcþia aces-tei biserici, i-am solicitat preotului MIHALCEA unele detalii cuprivire la aceastã bisericã.

Astfel, preotul MIHALCEA mi-a povestit cã în anul 2001 lanivelul Garnizoanei Craiova sub directa îndrumare a fostuluicomandant al Corpului 3 Armatã, generalul de brigadã IonelGIORGI s-a hotãrât construirea unei biserici militare în parculdin faþa Cercului Militar Craiova, pe strada Tabaci.

Prin Mitropolia Olteniei s-a deschis un cont în care cadrelemilitare din garnizoana Craiova participã de bunã voie, lunar, cuo anumitã sumã de bani pentru ridicarea acestei biserici militare.

Trebuie menþionat faptul cã preotul Florin MIHALCEA afost sprijinit, susþinut ºi ajutat pânã în acest moment, atât de fos-tul comandant al Brigãzii 2 Infanterie Uºoarã Rovine, general debrigadã doctor Ion PÎLªOIU, de actualul comandant al brigãzii,colonelul doctor Virgil BÃLÃCEANU, de comandantul Batal-ionului 20 Infanterie, locotenent- colonelul Nicolae IOAN, cât ºide toþi comandanþii ºi militarii din garnizoana Craiova care ºi-auadus o contribuþie considerabilã la ridicarea acestui paraclis mil-itar.

În acest moment, biserica este ridicatã, lucrându-se laarcadele ei. Prin donaþia fãcutã de militarii craioveni se încearcãrealizarea acoperiºului care, doar pânã în acest punct, a costataproape 3 miliarde de lei vechi.

Ca date tehnice, preotul MIHALCEA ne-a relatat cã, biseri-ca are 27 de metri lungime, o lãþime la absidele bisericii de 17,5m, iar intrarea este de 11 m lãþime. Va avea în final o înâlþime de„aproape cât 10 etaje cum s-a exprimat cu mândrie, preotulMIHALCEA.”

Prin aceastã donaþie, toþi militarii Batalionului 20 Infanterie„Scorpionii negri”, fie ei din Craiova sau din alte localitãþi auvrut sã ajute prin contribuþia lor la terminarea acestui lãcaº sfântcare este paraclisul militar Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ºiunde fiecare dintre ei, la întoarcerea acasã, sã poatã aprinde olumânare, cã Dumnezeu a fost alãturi de ei ºi i-a ajutat sã-ºiîndeplineascã cu voia lui Dumnezeu misiunea primitã. (F.P.)

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005 Pagina 3

Ca ºi celelalte arme din compunereaarmatei române, artileria îºi are propria eiistorie. De-a lungul veacului, progreseleobþinute prin construcþia ºi folosireagurilor de foc au fost legate de luptapoporului român pentru apãrarea teritori-ilor strãmoºeºti, a independenþei,suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale aRomâniei.

O datã memorabilã în istoria artilerieia fost data de 10 noiembrie 1843, cândnoul domnitor al Þãrii Române,Gheorghe Bibescu, a întreprins o cãlãto-rie la Constantinopol ºi, la întoarcerea înþarã, a adus patru tunuri cu þeavã dinbronz (calibru 80 mm), dãruite de sultanpentru ca “sã slujeascã întru paza buneirânduieli ºi liniºtei obºteºti” legiferândînfiinþarea primei baterii de artilerie aÞãrii Româneºti ºi încadrarea acesteia cuofiþeri, subofiþeri ºi militarii necesari.

Astfel, 10 noiembrie a rãmas în istorieca Ziua Artileriei Române, anul acestaîmplinindu-se 162 de ani de la înfiinþareaprimei baterii de artilerie.

Artileriºtii Bg. 2 I. Uº. „Rovine“ ,autointitulaþi „Scorpionii de Foc” au fostla înãlþimea momentului organizând maimulte manifestãri prin care a fost sãrbã-toritã Ziua Artileriei în municipiul Cara-cal, locul de dislocare al divizionului.Ceremonialul militar a debutat cuprezentarea într-un cadru festiv amesajelor de felicitare din parteaeºaloanelor superioare ºi prezentareasteagului de identificare al unitãþii subflamura cãruia, alãturi de drapelul deluptã, de azi înainte ne vom instrui, antre-na ºi, la nevoie, vom lupta.

„Steagul de identificare ºi denumireade „Scorpionii de Foc” le-am adoptataliniindu-ne tradiþiilor de luptã ale „Scor-pionilor roºii” deoarece ne caracterizeazãcalitãþile de luptã ale scorpionilor, luptã-tori fãrã cusur, fãrã slãbiciuni, vânãtoriprin excelenþã, rapizi ºi tenace, care,indiferent de pericol, nu ezitã, ieºind dinfiecare confruntare mereu victorioºi”,avea sã declare ºeful de stat major al

„Scorpionilor de Foc”, domnul maiorNicolae GAVRILESCU.

Ceremonialul a continuat cu slujbareligioasã pentru cinstirea eroilor arti-leriºti cãzuþi de-a lungul anilor pe câmpul

de luptã,alocuþiu-n i l epersona-l i tã þ i lorprezentela festivi-tate ºidefilaream i l i t a -rilor arti-leriºti. Înc o n t i -n u a r e ,s-a inau-g u r a t

„Galeria comandanþilor“ pe care unitateai-a avut în cei 37 de ani de existenþã, aufost executate exerciþii demonstrative ºide prezentare a tehnicii din dotare, pre-cum ºi crearea unei situaþii tactice în careartileriºtii bateriilor de obuziere au tre-buit sã respingã atacul forþelor adverseprin baraje de foc, iar colegii de la bateriarachete antitanc dirijate au nimicitmijloacele blindate ale adversarului.

Punctul culminant al acestor exerciþiila constituit recucerirea unui obiectivaflat sub ocupaþia forþelor teroriste ºi eli-berarea ostaticilor, exerciþiu prezentat cuprofesionalism de plutonul de intervenþieantiteroristã.

Scorpionii de Foc au fost onoraþi deprezenþa la ceremonial a domnului col. dr.Virgil BÃLÃCEANU, comandantultuturor „Scorpionilor”, care le-a oferitartileriºtilor un tablou înfãþiºându-l peIoan Vodã cel Cumplit urându-le arti-leriºtilor caracaleni „sã fie …cumplit debuni în toate activitãþile pe care ledesfãºoarã”, sã fie la înãlþimea colegilorlor, renumiþii Scorpioni roºii ºi negri careau desfãºurat ºi desfãºoarã misiuni înteatrele de operaþii din Afganistan ºi Irak,

fãcând cinste Armatei României, dânddovadã de un profesionalism desãvârºit ºide o dorinþã extraordinarã de a arãta lumiiîntregi valoarea adevãratã a ostaºuluiromân.

De ce „SCORPIONII DE FOC ”?„Deoarece noi suntem cei care asigurãm,oportun ºi eficace, sprijinul cu foc al acþi-unilor brigãzii. În acest fel, alegând acestnume, considerãm cã amfãcut pasul cãtrerecunoaºterea ca o unitatede elitã a ArmateiRomâne, pregãtitã sãdemonstreze capacitãþilede luptãtori ale celor ce audrept simbol „SCORPI-ONII”, avea sã declarecomandantul „Scorpi-onilor de Foc”, domnul lt.col. Gheorghe TIRLEA.

Artileriºtii ArmateiRomâniei s-au numãratîntotdeauna printre ceicare, cu pasiune, compe-tenþã ºi profesionalism, auapãrat idealurile naþionale,s-au implicat în dez-voltarea generalã a oºtirii,imprimând un puls nou ºimodern vieþii ostãºeºti.

Evocarea, la ceasaniversar, a tradiþiilorarmei a avut menirea sãprilejuiascã „Scorpionilorde Foc” profunde senti-mente patriotice, de legi-timã mândrie reprezen-tând totodatã un bun prilejde a rememora trecutulvirtuos al artileriei, dedemnitate ºi asumare aresponsabilitãþilor prezen-tului ºi de speranþã într-unviitor plin de împliniri încadrul marii familii a„Scorpionilor”

Locotenent Alin PREDA

Situaþia generalã din zona de responsabilitate a Batalionului 20 Infanterie“Scorpionii negri” este relativ calmã. Pânã în momentul de faþã, militarii Bata-lionului 20 Infanterie au executat peste 570 de misiuni în zona de responsabili-tate, fãrã a fi implicaþi în incidente majore.

Militarii noºtri îºi executã misiunile ordonate cum ar fi patrulãri pe princi-palele cãi de comunicaþie în scopul asigurãrii libertãþii de acþiune a Forþei Multi-naþionale prin monitorizarea traficului ºi descurajarea jafurilor, asigurarea ele-mentelor de infrastructurã (conductele petroliere, liniile de înaltã tensiune) asi-gurarea pazei ºi securizãrii bazei Camp Mittica, antrenarea forþelor de securitateirakiene, precum ºi misiuni de cooperare civili-militari care au scopul de a con-tribui la creºterea stabilitãþii ºi dezvoltarea infrastructurii în provincia Dhi Qar.

Deºi, populaþia este paºnicã, gradul de risc se menþine ridicat. Prin devota-ment ºi seriozitate, militariicraioveni au reuºit sã câºtigeinimile populaþiei irakiene dinzona de responsabilitate a batal-ionului. Ei au realizat o legãturãpermanentã cu liderii adminis-traþiei locale, precum ºi cu ceitribali.

În acest context, se înscriuºi ultimele acþiuni de cooperarecivili-militari desfãºurate în perioada 01-14.11.2005 de militarii români, italieniºi americani în care au fost distribuite colete cu ajutoare umanitare constând înalimente, apã, jucãrii, materiale de igienã ºi strictã necesitate în localitãþile AdFudlija, Suq Ash Shuyukh, Al Hammar, Al Chabayish .

Pânã în acest moment, „Scorpionii negri„ au în curs de derulare 14 proiecteCIMIC, dintre care 4 au fost deja finalizate.

Activitatea CIMIC a fost apreciatã de autoritãþile locale, din toate oraºeleunde batalionul românesc are proiecte în curs de finalizare sau finalizate. Prinrealizarea acestora, autoritãþile au înþeles mai bine cã rolul Armatei Române înIrak este, în primul rând, de a realiza stabilitatea ºi democraþia în aceastã þarã.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

“Scorpionii negri” sprijinã populaþia irakianã

“Scorpionii negri” sprijinã ridicarea paraclisului militar, Sfântul MareMucenic Gheorghe din Craiova În perioada 01-11.11, a.c. militarii craioveni au desfãºurat

în comun cu militarii italieni din Regimentul 11 Bersaglieri oconvocare de pregãtire (schimb de experienþã) cu trãgãtorii dela puºca semi-automatã cu lunetã.

Convocarea de pregãtire a venit la solicitarea pãrþii italienecare a rãmas plãcut impresionatã în anul 2000 ºi 2002 când s-auaflat la Smârdan pentru o perioadã de 30 de zile la un ExerciþiuMultinaþional unde au desfãºurat acþiuni de acest gen cu mili-tarii români, precum ºi în anul 2004 în misiunea „AnticaBabilonia”, Irak.

Buna pregãtire ºi profesionalismul militarilor români au fostsuficiente pentru ca aceastã convocare sã aibã loc în Camp Mi-ttica.

Pentru aceastã convocare în comun, de pregãtire româno-italianã au fost selecþionaþi cei mai buni trãgãtori la puºca semi-automatã cu lunetã ai scorpionilor.

Convocarea a fost împãrþitã în trei ºedinþe, dintre care douãau fost teoretice ºi practice, desfãºurându-se, atât sub comandãitalianã, cât ºi sub comandã românã, cea de-a treia ºedinþã, definal, concretizându-se printr-o tragere în Poligonul Garibaldi îndata de 11.11.2005.

În cadrul acestei ºedinþe de tragere, militarii olteni au exe-cutat tragerea cu armament italian ºi militarii italieni cu celromânesc, experienþa dovedindu-se deosebit de fructuoasã pen-tru ambele naþiuni.

Câºtigãtori au fost, putem spune, ambele echipe de trãgãtorilunetiºti care, astfel, au putut vedea asemãnãrile ºi deosebiriletehnice ale armamentului individual.

La finalul ºedinþei de tragere ºi a convocãrii se puteadesprinde o singurã concluzie, ºi anume „se vor face ºi alte acþi-uni în comun cu militarii italieni”.

Ca un element surprizã a fost ºi participarea la aceastãºedinþã de tragere, atât a comandantului Regimentului 11Bersaglieri, cât ºi a comandantului Batalionului 20 Infanterie,locotenent-colonelul Nicolae IOAN, care au dorit sã dea între-cerii un plus de ambiþie.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

Instruire în comun româno - italianã

Scorpionii de Foc - primul pas spre consacrare:

Artileria ºi-a sãrbãtorit ziua la Caracal

Fizicã, transmisiuni ºi artizanat

Revenind la începuturile sale în radioama-torism, domnul Motronea îºi aminteºte cã, înurmã cu mai bine de douãzeci de ani, în tãcereaspecificã regimului trecut, aceastã pasiuneaducea ceva inedit. Profesional, fãcea legãturiradio la micã distanþã, dar, prin radioamatorism,îºi vedea legãturile confirmate la mii de kilo-metri. În plus, era ºi bucuria faptului cã un lucrurealizat cu forþe proprii funcþioneazã atât debine. “La acea vreme, radioamatorii dãdeau ºiun examen practic: modul în care îºi fãceaustaþia. Dupã aceea, cu timpul, începeauîmbunãtãþirile: mai lipeau câte ceva, mai adãu-gau un tub, douã tranzistoare, un etaj de ampli-ficare. Trecând acum la aparatura industrialã,un radioamatorist bãtrân se bucurã de ea, dar,fãrã sã vrea, se gândeºte cã, parcã i-ar mai tre-bui un etaj în faþã, cã nu este selectivitateadoritã... Sunt niºte chestii pe care noi lesimþeam ºi le pipãiam cu degetele la vremeaaceea.”

Radioamatorism fãrã frontiere

Pasiunea pentru radioamatorism nu l-aslãbit nici pe timpul în care a executat misiuniîn strãinãtate. În perioada în care a îndeplinitmisiunea din Irak ºi Kuwait, a intenþionat sã

contacteze un radioamator. A vãzut la o casã, oantenã Yagi cu braþele de 10m, a bãtut la poartãºi i-a spus femeii care i-a deschis cã doreºte sãvorbeascã cu soþul dumneaei, pe care îl consi-dera radioamator. “Ea mi-a spus cã nu soþul eieste radioamator, ci stãpânul. Peste câteva zileam stabilit o întâlnire cu el, m-a primit într-ovilã cu ziduri zigurate, foarte frumoasã, albã, pemalul Golfului Persic. Ne-am depãnat câtevaamintiri, dupã care m-a ajutat sã îmi cumpãr ostaþie de 1.000 USD din salariul pe care îlaveam acolo. Staþie pe care am adus-o în Româ-nia ºi, de aproape 13-14 ani, funcþioneazã per-fect.”

În 1995-1996, a participat la o misiuneinternaþionalã de menþinere a pãcii în Angola ºi,de data aceea, ºi-a luat de acasã tot “bagajul”.“Cred cã avem în jur de 50 kg numai echipa-mente de radioamatorism: de la alimentator,care avea cam 15 kg, la antenã verticalã, staþie,fel de fel de cabluri”, îºi aminteºte dumnealui.Acolo a fost cazat la un hotel ºi, dupã câtevazile, deja îºi agãþase o sârmã la geam. A fãcut unapel ºi i-a rãspuns un belgian, care lucra pentruo misiune umanitarã. “Am stabilit legãtura cu elºi m-a invitat la el acasã unde i-am vãzutechipamentele. Era inginer de telecomunicaþiiºi unul dintre cunoscuþii radioamatori de nivelmondial.” La câtva timp s-a mutat cu serviciulla Luena, o localitate situatã la 600 km sud-est

de capitala Luanda. Acolo ºi-a instalat din nouantena, între copaci. “Dormeam într-un cort, iarvremea rea ne obliga sã ne mutãm cu patul peunde nu picura ploaia. Dar, grupul electrogenîºi fãcea datoria ºi, cu o antenã dipol de vreo 5-6 m, am fãcut vreo câteva mii de legãturi, inclu-siv Australia ºi Statele Unite.”

Bilet de avion procurat prin staþie

De Crãciun a dorit sã plece acasã, darbiletele de avion erau vândute la Luanda încãdin luna august. Aºa cã, a contactat un radioa-mator din Zambia ºi l-a rugat sã îi procure unbilet. I-a rãspuns cã îl va ajuta ºi, peste 2-3 zilesã ia legãtura din nou cu el, prin staþie. “L-amîntrebat cum a reuºit sã îmi facã rost de bilet la

avion, iar el mi-a spus cã, pur ºi simplu, l-a luatpe ambasadorul nostru în maºinã ºi l-a dus lacompania aviaticã.” Ulterior, a reuºit sãgãseascã un loc în avionul militar cu care sefãcea schimbarea contingentului nostru, dar tre-buia sã-ºi anuleze zborul. “Pierdusem legãturacu radioamatorul din Zambia, aºa cã, am încer-cat din nou la staþie ºi am gãsit un corespondentdin Italia, pe domnul Cãlin Roseti, cel care acandidat la preºedinþia României. El a dat un

telefon la noi în þarã, mi-a anulat zborul respec-tiv ºi am putut veni cu militarii noºtri”.

Cu familia la competiþii de radioamatorism

Microbul l-a atins ºi pe cel mai mic membrual familiei, Roxana, care are indicativulYO9HJY. A participat la campionatul naþionalde telegrafie-juniori, unde a luat locul 5 latransmitere. “Lucreazã ºi ea în moduri digitale,a apãrut într-o revistã din Suedia ºi pe primapaginã a revistei de radioamatori din România.Chiar în aceastã searã, trebuie sã fiu la ora18.00 acasã pentru cã, fac echipã cu fiicã-mea.Ea iese la ora 19.00 de la ºcoalã; pânã atunci,lucrez eu, dupã care vine ea la microfon ºi va

continua concursul pe indica-tivul clubului din care facparte, ZO9KPI din Buzãu.”

Aceasta înseamnã pasi-une de radioamator, atâta câta putut fi povestitã în câtevaminute, la Cercul Militar dinPloieºti, când domnul DanielMotronea ºi-a primit premiul.Ne-am despãrþit, cu convin-gerea cã îi voi mai auziindicativul ºi la alteconcursuri unde, din pãcate,nu voi putea fi decât la“galerie”, pentru cã, în ceeace mã priveºte, radioama-torismul a rãmas în domeniul

exoticului. Aflând cã am venit la festivitate dinpartea publicaþiei Corpului 1 Armatã Teritorial,domnul Motronea a þinut sã îmi spunã cã“Domnilor generali Mihai PALAGHIA ºi IonBÂRLOIU le-am fost subordonat la Buzãu ºi îirespect acum, ca ºi atunci când am fost subcomanda domniilor lor”.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHEanghelache.dragos@forter.ro

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005Pagina 4

Pasiune de radioamatorist

Am plecat în luna decembrie cu detaºamentul precursor. Amluat pulsul ºi am pregãtit primirea ºi acomodarea cât mai rapidãa celor ce urmau sã vinã în Afganistan, afirma maiorul IonelMOCANU, ofiþer în statul major al Batalionului 300 Infanterie„Sfântul Andrei”.

Atunci m-am întâlnit cu colegii de la Râmnic. Mi-am fãcut opãrere, generalã, despre ce înseamnã Afganistan ºi despre dife-renþele mari care erau între modul în care îl vedeam noi pe tim-pul pregãtirii ºi felul în care arãta în realitate.

În acea perioadã, am executat, alãturi de românii aflaþi înteatru, misiuni ºi trageri în poligonul de acolo. Am fãcut acestlucru, în ideea de a ºti sã planificãm ºi sã ne desfãºurãm, imedi-at ce soseºte majoritatea forþelor. A fost mai greu la început, pânãcând ne-am acomodat cu toþii, dar, dupã ce am înþeles ce avemde fãcut, am trecut la treabã. Interesant a fost, pe timpul mutãriitaberei, faptul cã militarii nu vroiau sã participe la demontareabisericii. Dupã intervenþia preotului, colegii au înþeles cã nu enimic deosebit în dãrâmarea bisericii vechi, recuperarea mate-rialelor ºi refacerea, cu acestea, a celei noi. I-a convins cã nuputea rãmâne acolo ºi cã ea va fi doar reclãditã. ªi a ieºit cevasuperb. Americanii ortodocºi participau la slujbe, ceilalþi sefotografiau lângã lãcaºul nostru de cult.

Noi, românii i-am impresionat pe americani, prin modul de aacþiona. Pe timpul unei misiuni, am adus chiar ºi „combat ca-mera” ca sã imortalizeze spectacolul creat de aruncãtoarele noas-tre de 82 mm ºi mitralierele de pe TAB-uri.

Tragerile cu aruncãtorul de 82 mm le executam în afara bazeiºi nu în poligon, ci în sprijinul forþelor aflate în acþiune. Am exe-cutat trageri de iluminare cu aproximativ 100 de lovituri. Odemonstraþie de forþã, conceputã împreunã cu partenerul ameri-can.

Într-o altã misiune, i-am sprijinit cu foc de artilerie,deoarece, aerian, nu puteau fi sprijiniþi. Toate misiunile se exe-cutau la cererea ºi în sprijinul forþei.

Partenerii americani erau uimiþi. Nu pricepeau cum, doar cucreionul ºi hârtia, ne-am adaptat cerinþelor lor. Mai ales cã sis-

temul nostru de calcul (de tip sovietic), nu e la fel ca al lor. Chiarne-au întrebat cum reuºim. Iar noi le-am rãspuns: „Simplu-trans-formãm”. E adevãrat cã, la început, ne-au acordat posibilitatea sãne acomodãm cu procedurile lor, prin trageri de antrenament ºisã cãpãtãm încredere, reciproc.

Aºa cum spuneam, i-am impresionat. Ei aveau aparaturã per-formantã, noi aveam creionul ºi hârtia. Ei nu prea folosesc hâr-tia, iar procedurile lor sunt mult mai simple ºi mult mai puþine.

Efectul cel maiputernic l-a avutf o c u lmitralierelor depe TAB-uri,combinat cu cela loptzeciºidoiu-lui. Imaginilefilmate au fostapoi difuzate peprogramul lorspecial ce setransmite înteatre.

Scenariul afost simplu, ziceu. Se strângeacercul în jurul

insurgenþilor ºi îi împingeau într-un loc închis, unde, apoi, cuajutorul elicopterelor îi blocau, iar aviaþia lovea punctual.

La misiunea filmatã au fost în jur de 64 de prizonieri ºiaproximativ 30 de morþi. Succesul s-a datorat aviaþiei, pentru cã,terenul, nu permitea acþiunea infanteriei în contact direct cuinsurgenþii.

Operaþiunile executate au contribuit foarte mult la acumula-rea de experienþã. În misiunile de patrulare se face, de obicei,numai ceea ce se învaþã la antrenament, pe când, într-o acþiune

de luptã, intervine capacitatea de analizã, imaginaþia, curajul etc.Pe timpul luptelor e prezent gândul: „Dacã nu mã mai întorc?”.Moralul poate sã sufere pentru cã nu ºti ce te aºteaptã.

M-a surprins, cel puþin pe mine, faptul cã militarii noºtri îºifoloseau iniþiativa atunci când le era în joc pielea. De exemplu,au fost situaþii în care, pe timpul unei misiuni, trebuia blocat undrum, 24 de ore, de cãtre un singur TAB. Militarii îºi organizausinguri serviciul de pazã, prin rotaþie. Atunci când motocicliºtiiafgani, înarmaþi, se apropiau, m.a.c.-ii executau totul ca la carte– foc de avertisment, somaþii – fãrã ca ofiþerul sã le mai ordone:„Opriþi!”

Pe timpul incidentului în care TAB-ul a fost lovit ºi a luatfoc, ei, imediat au realizat dispozitivul de apãrare în vedereasosirii elicopterului „medevac” ºi preluarea rãniþilor.

Problema oricãrei misiuni este mecanicul conductor. Acestatrebuie sã fie foarte bun, sã conducã foarte mult. Viaþa colegilordepinde de îndemânarea ºi priceperea mecanicului conductor.Dar, fãrã pregãtire nu se poate. E mai bine sã se munceascãfoarte mult pe timpul pregãtirii ºi sã fie de toate, decât sã avempierderi.

Dacã ai experienþã, o aplici ºi rezolvi doar ce apare nou, pen-tru cã lucruri noi apar, de la o misiune la alta, de la un detaºamentla altul. ªi, cu toate astea, acolo în teatru, ne pregãtim cel maibine unitãþile. Învãþãm din experienþa tuturor ºi o consolidãm pea noastrã.

Acolo, în Afganistan, românii erau ºi liantul dintre naþiunileparticipante la coaliþie. Noi îi invitam la sãrbãtorile noastre ºi,aºa, se întâlneau cu toþii. În rest, ei lucrau doar oficial.

De asemenea, în activitãþile zilnice, când le lipsea o piesã,veneau ºi ne întrebau: „Aveþi ºurubul ãsta? Nu, dar îl facem.Când îl vreþi?”. A doua zi îl aveau pentru cã meºterii noºtri îlconfecþionau la strung. ªi noi gãseam la ei alte lucruri. Doar lip-surile ºi greutãþile ne apropiau ºi ne fãceau, pe noi, românii,cunoscuþi.

A consemnat locotenent-colonel Ion PAPALEÞ papalet.ion@forter.ro

R o m â n i i , l i a n t u l c o a l i þ i e i

Cu o zi înainte de 25 octombrie, la Cercul Militar din Ploieºti s-au înmânat premiileFederaþiei Române de Radioamatorism , anul acesta premiul întâi fiind câºtigat de domnul locote-nent-colonel (rez) Daniel Motronea. Are clasa I la radioamatorism ºi “microbul” l-a luat în 1980de la comandantul de pluton din ºcoala militarã, locotenentul-major (la acea vreme) Vasile Giubea.Este promotorul concursului naþional “Cupa Independenþei” 1877” care se desfãºoarã în prima zide luni, din mai, întrucât, competiþiile naþionale se desfãºoarã numai în prima zi a sãptãmânii, spredeosebire de cele internaþionale, care au loc în weekend. Alãturi de fonie ºi telegrafie, opereazã ºimoduri noi de lucru, digitale, precum PSK31, RTTY, SSTV.

Pe 24 octombrie 2005, a fãcut echipã cu Roxana, fetiþa dumnealui în vârstã de 13 ani, ºi auoperat împreunã staþia YO9KPI pentru concursul Cupa 25 Octombrie, o competiþie care, potrivitdumnealui, “se bucurã în fiecare an de o mare apreciere ºi participare din partea radioamatorilor,este un concurs la care participã masiv cadre militare active ºi în rezervã, în majoritate transmi-sioniºti, iar sufletul lui este un alt ofiþer de comunicaþii, în rezervã, lcocotenent-colonelul Virgil

Nesteriuc - YO2CJX din Caransebeº.

Mitral iera uºoarã FN MINIMIMitraliera uºoarã FN MINIMI poate fi montatã cu ajutorul unui tripod pe un

vehicul ºi poate angaja o putere de foc de 1000 de cartuºe pe minut, la o distanþã depeste 1km. Un model derivat al acesteia permite accesarea unei curele-suport pentruluptãtor, un bipod ºi o magazie pentru muniþie care pot fi demontate, astfel încât, greu-tatea armei sã scadã considerabil.

Are o razã de acþiune depeste 800 de metri, iar rata defoc este redusã la 750 de cartuºepe minut. Armata Marii Britaniia achiziþionat aceastã mitralierãpentru trupele proprii ºi i-ademonstrat performanþele îndiferite condiþii de luptã,condiþii impuse de Rãzboiul dinGolf. Soldaþii englezi au spus cãeste o armã pe care te poþi baza.

Five-seven este o armã care poate fi folositãcu foarte mare uºurinþã, pentru cã are încorporatun sistemde ghidarelaser carecontribuieefectiv laacurateþealoviturii.

Mitral iera dest inatãavioanelor

Are calibrul de 7,62mm ºi poate fi instalatã în exte-rior, pe podea sau la fereastrã, integrându-se perfect îndesignul avionului sau al elicopterului. Instruirea pentrufolosirea în deplinã siguranþã a mitralierei este susþinutãde firma producãtoare ºi dupã ce arma a intrat în dotareaclientului. În prezent, peste 700 de elicoptere ºide avioane supersonice sunt echipate cu astfelde sisteme.

Modelul în cauzã are calibrul de 7,62mm,iar cu ajutorul unui tripod, atinge þinta aflatãla peste 1500km, cu o ratã de foc de 1000 degloanþe pe minut. Este astfel proiectatã încâtpoate fi montatã pe diferite vehicule, trans-portoare, avioane ºi nave maritime, dovedin-du-ºi eficacitatea în apãrare, împotriva tru-pelor dislocate în spatele structurilor uºorprotejate. Arma este compatibilã cu toate ce-rinþele NATO, lãudându-se cu o penetrareexcelentã a anumitor tipuri de blindaje.

Mitral iera M2HB-QCBCu o caracteristicã de 50 cal, aceastã mitralierã este capabilã sã execute rafale de

foc explozive ºi incendiare, sã tragã cu trasoare, muniþie specialã care sã perforeze anu-mite blindaje ºi cartuºe incendiare.Este montatã pe un tripod M3aparþinând infanteriei ºi are caþintã preferatã blindajele uºoare.Poate fi adaptatã ºi pentruavioanele care zboarã la micãînãlþime, dar ºi pentru elicoptere.Este arma idealã pentru trans-portoare ºi pentru vedetele ma-ritime de patrulã, ca armamentprincipal sau secundar.

PUªCA DE ASALT CUSISTEM MODULAR

Acest model este prezentat în douã vari-ante: cu calibrul de 5,56 × 45mm sau cu cali-brul de 9 × 19mm, fiind ºi cele mai cunoscutearme “la purtãtor”. Cele trei caracteristiciimportante ale produsului sunt: fiabilitate ºi

probabilitate mare de lovire a þintei, antrena-ment foarte simplu pentru uzitare, cel maimare grad de operare în acþiune. Numeroaseletestãri în teren variat, în diferite condiþii cli-materice, plecând de la zona arcticã ºiajungând la cea tropicalã, junglã sau deºert, nuau fãcut altceva decât sã certifice încã o datãcalitatea acestui model, care vine parcã înîntâmpinarea cerinþelor luptãtorului de azi.

Puºca de asalt cu sistem modular reprezin-tã ultima etapã a unui lung ºir de încercãri alecompaniei producãtoare pe un asemeneaproiect. Ea are la bazã o serie de componentemodulare care pot fi con-figurate, trecând de la ovariantã, la alta, foarterepede ºi uºor, fãrã a aveanevoie de alte unelte adia-cente. Luptãtorul are laîndemânã, de asemenea, ºialte sisteme care pot fimontate cu uºurinþa, înfuncþie de necesitãþilemomentului, cum ar fi: lansator de grenade,dispozitiv laser de ghidare, echipament opticpentru vedere pe timp de noapte.

Mai mult, designul armei îi permite ofoarte mare flexibilitate, ceea ce îi conferã untarget lãrgit, fiind eficientã pentru diverseoperaþiuni de zi sau de noapte. Tocmai dinacest motiv, puºca de asalt cu sistem modularse aflã în dotarea a 35 de þãri, care, prin procu-rarea acestui model, ºi-au demonstrat încre-derea în compania producãtoare din Austria.

PUªTI DE MARE PRECIZIESTEYR SSG 69, STEYR SSG 04 ºi

STEYR ELITE sunt modelele de faimã inter-naþionalã din aceastã serie, datoritã preciziei ºi

acurateþii de care au datdovadã pe parcursultestelor de laborator ºi dinteren. Au fost proiectatepentru a servi aplicaþiilorcare includ operaþiuni deangajare în luptã, nu numaipentru cele defensive.Marea precizie de lovire aþintei se bazeazã pe un sis-

tem performant de ochire ºi tragere, ajustabiloricãrei denivelãri de teren.

PUªCA CU LUNETÃ STREYR Fãrã a intra în alte detalii, puºca cu lunetã

STREYR deschide onouã era pentruarmele cu bãtaielungã. Þeava puºtii de833mm contribuie laexcelenta acurateþe aloviturii, fiind astfel

eficientã la peste 1,5 km. Este garantatã ºi pu-terea de penetrare la distanþã lungã prin vitezasupersonicã pe care o atinge glonþul.Demontarea ºi montarea lunetei se face încâteva secunde, puºca fiind gata pentru urmã-toarea loviturã.

PISTOLUL STEYRDesignul futurist atestã faptul cã

proiectanþii au fãcut apel la înalta tehnologie.Ergonomiaºi acurateþeam o d e l u l u isunt atributecare îl facde neuitatodatã ce l-aiîncercat, fieºi numai încamerele de testare. Pistolul are ºi alte câtevacalitãþi care trebuie menþionate: raza mare deacþiune, susþinutã de dispozitivul laser de ghi-dare care poate fi demontabil, rapiditatea lovi-turii, datã de sitemul inovator de vedere trian-gular, siguranþã în folosire datoratã dispozi-tivului special construit. Toate aceste caracte-ristici tehnice însumate îi oferã celui ce îl areîn dotare ºi posibilitatea resetãrii sistemului de

siguranþã pentru acti-varea siguranþei ma-nuale. Modelul estepropus spre dis-tribuþie în varianta decalibru 9 × 19mm.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005 Pagina 5

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

STEYR MANNLICHER - Puºca de asal t , puºt i cu lunetã º i p is tolul

FN HERSTAL - ARME DE DIMENSIUNI MICISub denumirea de FN HERSTAL, se aflã o companie belgianã, recunoscutã pe plan mondial datoritã capacitãþii sale inventive, a calitãþii produselor concepute, a anga-

jamentului de care a dat dovadã prin contractele respectate ºi a faptului cã a prevãzut din timp nevoile clienþilor care au apelat la serviciile ei.FN HERSTAL pune la dispoziþie o gamã largã de arme de foc ºi accesorii pentru acestea, destinate defensivei, dar ºi operaþiunilor de atac, sisteme complexe funcþionale pen-

tru avioane supersonice ºi elicoptere. Compania se mai ocupã ºi cu “aprovizionarea” clienþilor cu mitraliere adaptate, atât transportoarelor infanteriei, cât ºi aplicaþiilor aviatice,sisteme manageriale ºi depozite, reþele electrice ºi dispozitive optice.

Cu o experienþã de peste 130 deani, în domeniul tehnologiei militare, compa-nia austriacã STEYR MANNLICHERreprezintã sinonimul pentru cele mai perfor-mante arme de foc, de pe piaþa internaþionalã,pentru cã este atentã la … “detalii”. Despre cedetalii este vorba, vom vedea în continuare.

Armamentul STEYR este o categorie despecialitate care înglobeazã puºti, pistoale,mitraliere, în general, arme destinate forþelormilitare combatante. Ideea de producere aarmelor de asalt are la bazã cooperarea cuautoritãþile guvernamentale, indiferent desprece companie este vorba, din orice þarã de peMapamond. Dar, înalta precizie a produsuluifinit ºi prezentarea acestuia pe piaþa inter-naþionalã þin de politica de marketing afiecãrei companii producãtoare de armamentîn parte.

STEYR MANNLICHER etaleazã, astfel,urmãtoarele produse:

* STEYR AUG, puºca de asalt cu sistemmodular;

* Puºti de mare precizie STEYR;* Puºca cu lunetã STEYR;

* Pistolul STEYR.

Mitral iera FN MAG GPMG

PISTOLUL TACTIC FIVE-SEVEN

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005Pagina 6

E f o r t t r i p l u p e n t r u 2 0 0 6Interviu cu comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte “Sarmisegetuza”, colonelul Petru TOADER

Permanent se aflã în mijlocul ºi alãturi de militarii unitãþii.Niciodatã nu a avut o atitudine formalã în relaþiile cu ei. Primadatã a abordat grupul, apoi individul, deoarece a dorit ca, ei sã ocunoascã întâi, apoi ea sã fie cea care îi va cunoaºte. PsihologulBatalionului 32 Infanterie „Mircea”, de la Timiºoara, doamnaDaniela COTARCÃ, licenþiatã a facultãþii TIBISCUS ºi având,masteratul în psihologia organizaþionalã ne prezintã schimbareapozitivã asupra importanþei ºi rolului psihologiei în armatã.

“Practica psihologului din unitãþile militare este o situaþieunicã, puternic diferenþiatã de cea din instituþiile civile ºi dindomeniul privat.

Activitatea psihologului militar suportã multiple roluri (psi-hodiagnostician clinic ºi organizaþional, psihoterapeut) care, defoarte multe ori, nu pot fi evitate.

Trebuie spus cã, în armatele þãrilor occidentale ºi, mai ales,în armata S.U.A., acþiunile ºi asistenþa psihologicã s-au impusde mai multã vreme, ca verigi esenþiale, de importanþã majorã,atât în sistemul de selecþie / recrutare, cât ºi în sistemul decunoaºtere ºi instruire.

La noi în þarã, o perioadã, lucrurile au evoluat foarte firav ºiunilateral, numai în legãturã cu selecþia. Abia în ultimii ani, din1999 încoace s-a produs o schimbare pozitivã de opticã asuprarolului ºi importanþei psihologului în cadrul concepþiei desprepregãtirea de luptã a armatei române.

Aceastã schimbare s-a realizat prin înfiinþarea secþiei deinvestigaþii psihomorale, care, ulterior, s-a transformat în secþia

de investigaþii psihosociale, a cãrei activitate este coordonatã deSecþia de Psihologie a armatei.

Astfel, au început sã se contureze bazele unei metodologiipentru cunoaºterea mai aprofundatã a specificului mediului mi-litar, atât la nivel individual, cât ºi de grup. Odatã cu aplicareaobiectivelor ºi standardelor metodologice privind cunoaºterea ºiinvestigaþia psihologicã la nivelul unitãþilor militare, activitateapsihologilor este privitã ca având finalitate ºi sintalitate.

Totodatã, psihologul militar trebuie sã facã dovada uneitemeinice stãpâniri a noþiunilor, metodelor ºi tehnologiilor depsihologie din mai multe domenii (clinic, social, organizaþio-nal).

Din prezentarea fãcutã se desprinde în mod indubitabil,necesitatea stringentã a existenþei ºi a bunei funcþionãri a ser-viciilor ºi cabinetelor de psihologie în armatã.

În ultimii doi ani, se contureazã, într-adevãr, un model uni-tar ºi coerent al activitãþii de selecþie, formare ºi evaluare psiho-logicã, a cãrui implementare este de naturã sã înlãtureimprovizaþiile, diletantismul ºi fenomenele nedorite în armataRomâniei.

Astfel, psihologia militarã a schimbat ideea colaborãrii ºirealizãrii unor instrumente ºi tehnici de lucru adecvate ºi efi-ciente pentru pregãtirea de luptã care se întemeiazã în modnecesar pe un diagnostic cât mai veridic ºi obiectiv.

Ca psiholog al Batalionului 32 Infanterie, îngrijirile acordatepersonalului sunt în scopul antrenãrii, fortificãrii ºi însãnãtoºiriiomului. Se înþelege clar cã aceste îngrijiri sunt acordate, atâtpentru ajutorãri terapeutice, cât ºi în scop preventiv, profilactic,de adaptare socialã ºi psihicã.

Asistenþa psihologicã ºi socialã la nivelul batalionului nos-tru se contureazã prin mãsuri ºi activitãþi concrete, care sãrezolve operativ asistenþa individualã a fiecãrui militar, identifi-carea problemelor organizaþionale ºi terapie specializatã (focus-grup, briefing-uri, brainstorming) a subunitãþilor slab coezive.

Plecând de la premisa cã specificul relaþiilor interumane dinorganizaþia militarã sunt organizate strict pe verticalã ºi carac-terizate prin autoritatea finalã, am considerat ca fiind necesar un

studiu care a constat în suprapunerea nivelului de anxietate înrelaþiile ierarhice comandant-subordonat la nivelul subunitãþilor.Din datele obþinute în urma acestei investigaþii psihologice, s-areliefat un nivel mai crescut al stãrii de anxietate al ºefilor, com-parativ cu cel al subordonaþilor, cum apare a fi sugerat de par-ticularitãþile lor de personalitate. Este, însã, probabil ca, rãspun-sul sã constea într-o mai mare mãsurã în caracteristicile acti-vitãþilor lor în condiþiile specifice mediului militar ºi perioadeiactuale.

Ca finalitate, acest studiu m-a ajutat în stabilirea unui pro-gram de intervenþie ºi prevenþie, de reducere a stãrii de anxietatea personalului militar din unitatea noastrã ºi în scopul ame-liorãrii relaþiilor de muncã între ºefi ºi subalterni.

Deoarece sistemul de asistenþã psihosocialã trebuie sã aibãîn permanenþã în vedere reactivarea a doi factori importanþi:individul (militarul, indiferent de grad, funcþie ºi vârstã, sex,pregãtire etc.) ºi mediul lui de viaþã socio-economic, nivelul cul-tural etc., am continuat acest studiu printr-un proiect de sãnãtateocupaþionalã . „DEPENDENÞA DE MUNCÃ ÎN MEDIULPROFESIONAL MILITAR”, prin care am investigat evaluareapersoanelor cu un risc crescut pentru sindromul „dependenþei demuncã”. Adesea, persoanele dependente conduc la un manage-ment sãrac al resurselor personale ºi, ca o consecinþã, dezvoltãboli în relaþie cu stresul. Aceste persoane abordeazã un modimpulsiv de a trãi, cu impact distructiv asupra organizaþiei mi-litare, sistemului familiar ºi mediului social. Dupã imple-mentarea planului de terapie am obþinut rezultate benefice, atâtpentru individ, cât ºi pentru organizaþia militarã.

În concluzie, gestionarea corectã a resursei umane de cãtrepsihologii militari valorificã, în acest sens, posibilitãþile decreºtere a moralului militarilor, eficienþei profesionale ºi stãriide bine a acestora, cu incidenþã pozitivã asupra funcþiilor ºi pro-ceselor psihice”.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

SS cc hh ii mm bb aa rr ee pp oo zz ii tt ii vv ãã dd ee oo pp tt ii cc ãã

— Domnule colonel, care a fost contribuþia brigãzii la cer-tificarea Batalionului 21 Vânãtori de Munte?

— În primul rând, pe perioada de pregãtire a certificãrii, s-audesfãºurat activitãþi care au vizat mentenanþa tehnicii, în speciala transportoarelor blindate, ºi completarea tehnicii necesare pen-tru a se ajunge la necesarul prevãzut de statul de organizare. Cusprijinul Corpului 1 Armatã Teritorial, am dus tehnica – cea blin-datã, în special, – la batalioanele de mentenanþã. O activitate cares-a desfãºurat în condiþii foarte bune, întrucât, comandantul Cor-pului, ºeful de stat major ºi G4 ne-au sprijinit foarte mult ºi aurãspuns cerinþelor noastre în timp util. De asemenea, s-au fãcutintervenþii, tot de la nivelul Corpului, pentru completarea nece-sarului de echipamente care erau deficitare. Aici trebuie sã spe-cific faptul cã, de la Corp, am primit tot ceea ce a avut la dis-poziþie, inclusiv, domnul general PÂLªOIU ne-a dat autospe-ciala de stat major. Aceste echipamente erau vitale pentru obþi-nerea unui nivel bun la evaluarea batalionului. Problema cealaltãa þinut de instrucþie, de partea acþionalã, care s-a desfãºurat con-form precizãrilor fãcute de la brigadã. Am stabilit o listã cu ce-rinþele esenþiale ale misiunii, pentru forma de luptã care a fostaplicatã pe timpul desfãºurãrii exerciþiului, astfel, concentrareaefortului la instrucþie s-a fãcut pentru instruirea subunitãþilor,pentru ducerea luptei ofensive. De asemenea, comandamentulbatalionului a desfãºurat o activitate susþinutã. În timp foartescurt, s-au refãcut toate SOP-urile ºi SOI-urile unitãþii, memora-toarele pentru comandanþii de grupã ºi plutoane. Concluzia estecã aceastã unitate a desfãºurat o activitate organizatã, cu termeneºi cu responsabilitãþi clare, motiv pentru care, la momentulînceperii evaluãrii, totul era aºezat, gata de acþiune.

— Cum apreciaþi cã au acþionat militarii pe timpul certi-ficãrii batalionului?

— Am fost foarte mulþumit de modul în care au acþionatcomandamentul batalionului ºi subunitãþile, având în vedere cãdeplasarea detaºamentului precursor ºi a forþelor principale cãtrelocul desfãºurãrii exerciþiului s-a fãcut pe timp de noapte. S-audeplasat peste 100 de autovehicule, dintre care 33 de trans-portoare amfibii blindate, ºi nu au fost probleme, nici în privinþamentenanþei, nici în ceea ce priveºte ordinea, disciplina ºirespectarea regulilor pe timpul deplasãrii. Structurile au merscompact, au fost conduse corespunzãtor de cãtre comandanþii desubunitãþi. Intrarea în raionul de concentrare pentru plecarea laaplicaþie s-a fãcut pe timp de noapte, în deplinã ordine ºi liniºte,cu respectarea tuturor mãsurilor de camuflare ºi mascare a acti-vitãþilor, fãrã intervenþia noastrã sau a comenzii batalionului pen-

tru a pune ordine. Fiecare companie a ºtiut unde intrã, fiecarecomandant de companie ºi-a rânduit structurile în raionul de con-centrare în mod corespunzãtor. Punctul de comandã a intrat înfuncþiune la termen, legãturile între comandantul de batalion ºicomandanþii de companii au funcþionat foarte bine. Incidentelecreate de echipa de evaluatori au fost rezolvate cu profesiona-lism, intervenþia noastrã, a brigãzii – care am condus aceastãaplicaþie – a fost minimã ºi nu a fost nevoie sã reorganizãm sausã avem intervenþii majore privind desfãºurarea activitãþii.

–CertificareaBatalionului 21Vânãtori deMunte a fostdoar un momentdin activitateabrigãzii. Ceputeþi spunedespre celelalteunitãþi?

— Celelaltebatalioane ºi-aucontinuat acti-vitãþile de ope-r a þ i o n a l i z a r eacþionalã, în sen-sul cã, au parcursprogramul de instrucþie conform listei cu cerinþele esenþiale alemisiunilor. Accentul l-am pus, în paralel cu Batalionul 21 ºi peBatalionul 33 Vânãtori de Munte ºi pe Divizionul 206 TunuriMunte, care urmeazã sã fie ºi ele certificate în 2006. Efortul prin-cipal al brigãzii, în anul viitor, se va concentra pe cele douãunitãþi, în paralel cu menþinerea capacitãþii operaþionale a Bata-lionului 21 Vânãtori de Munte. Acesta din urmã trebuie sã semenþinã la standardul de acum, deoarece el poate intra oricândîntr-o perioadã de pregãtire pentru a pleca într-o misiune ordo-natã.

— Revenind la Batalionul 21 Vânãtori de Munte, trebuie sãspunem cã certificarea unitãþii este doar un moment din dru-mul cãtre operaþionalizare. Ce mai este de fãcut pentru aceas-ta?

— Batalionul 21 Vânãtori de Munte mai are de primit o seriede echipamente pentru sprijinul logistic ºi pe linie de comuni-caþii, dar, pentru ei, greul de-abia de acum începe. Le-am ºicomunicat, atunci când am fãcut analiza post acþiune, cã este

greu sã atingi un anumit standard, dar este ºi mai greu sã îlmenþii. Batalionul trebuie sã menþinã acest standard, iarinstrucþia va fi mai serioasã, tematica mai diversificatã. O partedin subunitãþile sale vor face instrucþie în conformitate cu listelecu cerinþele esenþiale ale misiunilor, în timp ce, douã companiivor face pregãtire specificã pentru misiune, deoarece vor pleca înteatrul de operaþii. Aceasta va necesita, din partea statului majoral batalionului, o planificare riguroasã, cu un volum de muncãmai mare ºi cu intervenþii de evaluare mai dese pentru a stabilinivelul de pregãtire pe cele douã segmente.

— Mai este puþin pânã la sfârºitul anului. Ce a însemnat,pentru Brigada 2 Vânãtori de Munte, anul 2005 ºi ce vãaºteaptã în 2006?

— Efortul principal al brigãzii, în anul 2005, s-a centrat pecertificarea Batalionului 21 Vânãtori de Munte, în paralel cuactivitãþile de operaþionalizare ale celorlalte unitãþi. Consider cãa fost un an cu multe încercãri, care ne-au solicitat o planificareriguroasã în primul rând a resurselor financiare ºi materiale,deoarece au fost unele constrângeri ºi limitãri, mai ales lafolosirea carburantului pentru instrucþie. Toate acestea ne-audeterminat sã ne concentrãm mult mai mult pentru calculareaprecisã a costurilor fiecãrui exerciþiu, a fiecãrei activitãþi pe careo avem planificatã. A fost un exerciþiu care ne-a fost de folos,deoarece ne-am perfecþionat în activitatea de planificare ainstrucþiei comandamentului ºi a trupei. Anul 2006 va necesita odublare a eforturilor, de fapt, o triplare a lor, deoarece avemBatalionul 21 Vânãtori de Munte, care trebuie sã îºi menþinãcapacitatea operaþionalã, plus, celelalte douã unitãþi careurmeazã sã se operaþionalizeze. La acestea, se adaugã unitãþile cevor urma la operaþionalizare, în 2007 care, la rândul lor, trebuiesã fie evaluate, controlate ºi direcþionate. Sperãm ca, în anul2006, sã intervinã cât mai puþine modificãri în Planul cu princi-palele activitãþi, sã putem desfãºura activitãþile la termeneleplanificate. Noi ne vom concentra resursa de planificare ºi resur-sa materialã pe fiecare dintre ele ºi sperãm sã nu mai aparã altelesuplimentare, care sã creeze anumite probleme de planificare. Înal doilea rând, sperãm sã avem resursele de combustibil care sãne permitã sã desfãºurãm toate exerciþiile de conducere cu TAB-urile, toate exerciþiile tactice cu trageri de luptã, cu scoatereatuturor categoriilor de tehnicã. ªi, în rest, sã fim sãnãtoºi!

A consemnat,Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

anghelache.dragos@forter.ro

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005 Pagina 7

PREGÃTIRE INTENSÃPentru a vedea la faþa locului cum se fac pregãtirile legate de

parada militarã, m-am deplasat împreunã cu ofiþerii din grupa decoordonare (stabilitã la nivelul comenzii Corpului 1 Armatã Te-ritorial) a activitãþii privind pregãtirea detaºamentelor aparþinândunitãþilor din compunerea Corpului 1, care vor participa laparadã.

Pe terenul de instrucþie din Ghencea, botezat de înaintaºi„Talpodrom” sunt aliniate trei detaºamente. Primul aparþine celorde la Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” de la Craiova(Scorpionii roºii).Al doilea este con-stituit din militariiBatalionului 2Cãlugãreni, dinBucureºti, iar altreilea, din vânã-torii de munte, dela Batalionul 21 dela Predeal. Celortrei detaºamente lise alãturã ºi celde-al patrulea,care este formatdin marinari.

Se trece lainstrucþie. Acompaniaþi de marºul fanfarei, detaºamenteledefileazã pe rând sub privirile vigilente ale direcþionalilor ºi alecomandanþilor de detaºamente. Colonelul Marcel DUMITRA-CHE îmi declarã cã, pe timpul instrucþiei pentru defilare, se areîn vedere perfecþionarea în detaliu a deprinderilor ºi uni-formizarea miºcãrilor în vederea realizãrii unui înalt grad decoeziune a detaºamentelor de defilare.

Pentru toþi cei aflaþi la antrenament, nu este deloc uºor, maiales din punct de vedere al temperaturii. Este o zi foarte fri-guroasã, cu un vânt tãios, care aduce în ochi praful de peGhencea. ªi cei de la fanfarã o duc greu. Pe rând, suflã pe instru-mente ºi apoi le ºterg. Sã rãmâi cu buzele lipite pe muºtiucul uneitrompete, nu-i de colo. Odatã cu trecerea timpului, frigul seaccentueazã, iar vântul se intensificã în bãtaie. Meteorologii auanunþat pentru ziua respectivã – 22 de grade la Întorsura Buzãu-lui. Timpul este foarte preþios. Aºa cã, activitatea se desfãºoarãpe mai departe. În apropiere, sunt parcate autosanitare, iarechipele medicale care le însoþesc sunt gata de intervenþie. Efor-tul este vizibil, din gurile militarilor ies vãlãtuci de aburi.

Însã, fac faþã cu succes vicisitudinilor. Cu toþii sunt echipaþicu scurte ºi mãnuºi. Ceea ce le permite sã continue activitatea înciuda frigului puternic.

REALIZAREA UNUI VISDirecþionalii nu sunt mulþumiþi de modul cum defileazã

fiecare detaºament. Este luat pe rând fiecare, de fapt, se aplicãmetoda „feliei de tort”. Blocul fiecãrui detaºament este desfãcutîn mai multe pãrþi. Astfel, este mult mai uºor de observat ºicorectat defecþiunile. Locotenent-colonelul Dan BREªUG estecu ochii pe cei de la Craiova. Trece pe lângã fiecare grup de mi-litari ºi face corecturile necesare. Privindu-l, realizez cã toþidirecþionalii au aceeaºi înãlþime. ªi, aveam sã aflu ulterior, cã aupracticã îndelungatã în pregãtirea unei astfel de activitãþi, la careau participat în calitate de comandanþi de detaºamente. Nu lescapã nimic. Experienþa îºi spune cuvântul.

În capul coloanei sunt cei de la Craiova. Oltenii fac o notã

distinctã prin cãciulile pecare le au pe cap. Trec cudezinvolturã. Suntobiºnuiþi cu efortul. Pen-tru cãpitanul MariusBUMBAC (comandantuldetaºamentului de olteni),este pentru prima oarãcând participã la o paradãmilitarã de o asemeneaamploare. Faptul cã a fostselecþionat dintr-oîntreagã brigadã pentru a-i conduce pe Scorpioniiroºii pe sub Arcul de Tri-umf, considerã cã este oonoare pentru el, ca ofiþer.Sg.maj. Ion BARBU nu este pentru prima oarã la paradã. Se aflãla o a doua activitate de acest gen. Este obiºnuit cu cerinþelemomentului respectiv. Cap. Cornel MITROAICÃ îmi spune cã,este prima oarã când trece pe sub Arcul de Triumf ºi cã, pe 1Decembrie, emoþiile vor fi puternice pentru el. PlutonierulCristian IONESCU se aflã ºi el pentru a doua oarã la paradã. Aparticipat pentru prima datã în 2003, înainte de plecarea în misi-une, în Irak. Recent, ca ºi colegii lui s-a întors dintr-o nouã mis-

iune, de aceastã datã, din Afganistan. Faptulcã a fost selecþionat sã participe la paradã,constituie pentru el ºi colegii lui orecunoaºtere a profesionalismului de careScorpionii roºii dau dovadã, dar, totodatã, ºirealizarea unui vis dorit de când se ºtie.Acela, de a trece pe sub Arcul de Triumf.

PUÞINI, DAR FOARTE BUNIPentru locotenent-colonelul Florin

LICÃ, activitatea este ceva mai uºoarã. ªi,asta se datoreºte faptului cã militarii dincompunerea detaºamentului aparþinând Bata-lionului 2 Infanterie “Cãlugãreni”, suntobiºnuiþi cu acest gen de activitate. Mulþidintre ei au mai avut ºansa sã facã parte din

blocul de paradã. Cu toatã experienþa acumulatã, trateazã cutoatã seriozitatea ceea ce fac. Fac foarte puþine greºeli. CãpitanulEduard ANIOLOF, ofiþerul instructor al detaºamentului îmispune cã, indiferent de condiþiile climatice, defilarea celor de la“Cãlugãreni” va fi impecabilã. Plutonierul Mihai UNGURE-ANU se aflã pentru a ºaptea oarã la paradã. De fiecare datã a trãitun moment înãlþãtor, care, cu greu, poate fi descris. ªi nici unulnu s-a comparat cu celãlalt. Fiecare a avut semnificaþia lui. La felca ºi colegul lui, sergentul-major Ion AVISALON se aflã pentrua ºaptea oarã.Obiºnuit cuactivitatea, îmispune cã,d e o s e b i r i l efaþã de aniia n t e r i o r iconstau în noulpas de defilare.S e r g e n t u l -major CiprianªERBAN estela a patraparadã. Celemai puterniceemoþii pe carele trãieºte defiecare datã,sunt înainte deintrarea pe subArc. ªtie cã letrebuie foartemultã concentrare, deoarece, acolo, vor fi mulþi ochi aþintiþi peei. ªi nu este permisã nici o greºealã. ªi în unitate, selecþia a fostriguroasã, iar instrucþia din Ghencea este binevenitã. Puþini trecpe sub Arc. Puþini, dar foarte buni. Plutonierul Iordan SLABUconsiderã cã este o adevãratã onoare sã treacã prin locul pe undeau trecut cei întorºi din al doilea rãzboi mondial. Ca militar, de

fiecare datã se simte copleºit de mãreþia momentului.Volumul de muncã este foarte mare ºi, mai ales, pentru cãse face într-un timp atât de scurt. Dar, pentru acea clipã deeternitate pe care o are fiecare ostaº al armatei române,când trece pe sub Arcul de Triumf, nimic nu este greu.

VOR TREBUI SÃ FIE DESÃVÂRªIÞIAflat lângã vânãtorii de munte, colonelul Romulus

PUIU, este mulþumit de modul cum cei de la Predealdefileazã. Privindu-i, trãieºte emoþia primei parade mi-litare la care a participat în anul 1979. Îmi spune cã, a-tunci, în regimentul din care fãcea parte, ca sã ajungi laparadã, era o mare onoare. La fel cum e ºi acum. Era ocompetiþie acerbã între comandanþii de subunitãþi carevroiau sã ajungã acolo.

Beretele verzi, sunt cei mai buni. Miºcãrile le suntimpecabile. N-au nici o treabã cu vântul sau frigul. Sunt

obiºnuiþi cu viaþa asprã dela munte. În frunteadetaºamentului se aflãgarda port drapel. Sublo-cotenentul ªtefanOANCÃNESCU, coman-dantul gãrzii considerã cãparticiparea la paradã esteunul dintre momenteledeosebite ale carierei lui demilitar ºi, mai ales, încadrul detaºamentuluivânãtorilor de munte. Casã fii port-drapel ºi sã aiacea onoare de a purtadrapelul de luptã al unitãþiila paradã, trebuie sã fii

unul dintre cei mai buni dintre vânãtori, iar plutonierul DorinHÂNCU, este. La selecþie, a avut mulþi contracandidaþi. Dar elva fi cel care va purta drapelul pe sub Arc. Aici, în Bucureºti, seaflã pentru prima oarã. A participat însã, ca m.a.c. la paradeleorganizate la Alba-Iulia. Însã, aici, va fi cu totul ºi cu totul altce-va. Caporalul Adrian IOVAN a participat la paradã, la Alba-Iulia,în 2003. Dar, are o satisfacþie deosebitã cã a reuºit sã fieselecþionat pentru cei care vor defila în Bucureºti.

Pentru vânãtorul de munte, caporalul Ionuþ TREABÃ, a fi înacest detaºament, înseamnã o ºansã unicã în viaþa de militar.Comandantul detaºamentului, cãpitanul Dorinel COTEA ºtie cã,de fiecare datã, ei, purtãtorii de berete verzi, atrag atenþia asupralor în mod deosebit. Atunci, pentru câteva minute, ei vor trebuisã fie desãvârºiþi.

DE LA PONTUL EUXIN, LA ARCUL DE TRIUMF

Pentru detaºamentul de marinari, condiþiile vitrege existente,sunt ceva obiºnuit. Sunt acomodaþi cu capriciile mãrii. Se poatespune cã se simt în elementul lor. ªi la ei, procesul de selecþie afost foarte riguros. Vin din mai multe unitãþi care aparþin Coman-damentului Operaþional Naval, componenta maritimã. Sunt de laDivizioanele de Corvete, nave purtãtoare de rachete ºi de la celede minare-deminare. Mulþi dintre ei au participat în anii anterioriºi la paradele organizate în capitala unirii.

Locotenentul-comandor Mihai PANAIT care se aflã pentruprima oarã la paradã considerã cã, atât pentru el ca ºi comandantal detaºamentului, cât ºi pentru marinarii care îl compun este oonoare pentru fiecare dintre ei sã participe la un astfel de eveni-ment. Cu tot efortul depus, simte o bucurie deosebitã de a par-ticipa la aceastã zi a tuturor românilor, fie ei, de la mare, Dunãresau munte.

Caporalul Stelian NEDELEAeste obiºnuit cu ceremonialurilemilitare. A fãcut parte dindetaºamentul de onoare care aîntâmpinat în portul Constanþa,fregata Regele Ferdinand. Însã,ceea ce se petrece aici, are cu totulºi cu totul o semnificaþie aparte. ªipentru caporalul Gabriel NÃS-TASE, la fel ca ºi pentru colegiilui, este o onoare sã fie prezenþi laArcul de Triumf. Sã îi reprezinþipe cei de la Pontul Euxin, de ZiuaNaþionalã, înseamnã o mareresponsabilitate. Cu toþii, însã,sunt ferm convinºi cã totul va ieºifoarte bine.

NU ESTE LIMITÃ DE PROGRAM

Ca totul sã meargã bine, ºi sãnu aparã disfuncþionalitãþi, logisti-

ca trebuie sã facã multe eforturi. Târziu, în noapte, îi gãsesc pecei din Secþia Logisticã a Corpului 1 Armatã prezenþi în coman-dament. Colonelul Cãtãlin SANDIC îmi declarã: „În ciuda fap-tului cã ordinele privind pregãtirea acestei activitãþi deosebit deimportante a sosit cu întârziere, toatã secþia s-a mobilizat în ve-derea îndeplinirii în bune condiþiuni a sarcinilor primite. Efortulpentru logisticã este foarte mare. Nu suntem singuri. Alãturi denoi sunt ºi marile unitãþi ºi unitãþi a cãror detaºamente participãla paradã. Am fost ajutaþi în acest sens ºi de cãtre Secþia Logis-ticã a Statului Major al Forþelor Terestre. A trebuit sã luãmmãsuri în vederea cazãrii ºi hrãnirii personalului participant.Totodatã, au fost luate mãsuri privind parcarea ºi mentenanþatehnicii participante la paradã. Echiparea efectivelor se va realizaprin structurile direct participante la paradã ºi prin S.M.F.T. Pen-tru Secþia Logisticã pe care o comand, nu este limitã de program.De fapt, program normal pentru logisticã nu existã. Pentru noi,parada se va încheia atunci când, toþi militarii, tehnica ºi materi-alele participante la aceastã activitate, au ajuns la locul lor dedestinaþie. Mai precis, de acolo de unde au plecat. Atunci putemspune cã s-a încheiat ºi pentru noi parada militarã.”

Maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

Pentru o cl ipã de eterni tateDe fiecare datã când, în posturã de telespectator

sau simplu spectator, avem ºansa de a vedea o paradã militarã,trãim cu toþii emoþia unui moment deosebit ºi unic.

Alinierea perfectã, miºcãrile sincronizate la secundã, fer-mitatea privirilor, þinuta impecabilã a acelora care constituiedetaºamentele din blocul de paradã, oferã publicului careasistã la defilare imagini care îþi taie rãsuflarea.

Însã, ca totul sã fie perfect, este necesar sã se facã pregãtiriintense. Indiferent de anotimp ºi condiþiile climaterice, efortulorganizatorilor ºi al participanþilor este foarte mare.

Dar, totul meritã sã fie întreprins. Foarte puþini dintre noi,au ºansa deosebitã de a trece pe sub „Arcul de Triumf”, cu

ocazia Zilei Naþionale a României.

Cercul Militar din Craiova a organizattradiþionalul festival al formaþiilor de teatru dinarmatã. Evenimentul s-a desfãºurat pe perioada apatru zile, între 14-18 noiembrie, ºi a reunit tru-pele de teatru din paisprezece garnizoane: Bâr-lad, Buzãu, Caracal, Câmpulung, Craiova,Galaþi, Mangalia, Ploieºti, Roman, Râmnicu Vâl-cea, Sfântu Gheorghe, Târgoviºte ºi Târgu-Jiu.Organizator al festivalului, ca în fiecare an, a fostDepartamentul pentru Relaþii cu Parlamentul,Armonizare Legislativã ºi Relaþii Publice, secþiaTradiþii Militare ºi Educaþie Civicã, iar juriul,compus din cinci membri, l-a avut preºedinte,pentru a treia oarã consecutiv, pe cunoscutulactor Eusebiu ªtefãnescu.

Trupele au venit cu piese dintr-un registrudestul de larg: de la Shakespeare, Goldoni,Alecsandri ºi Cehov, la Victor Ion Popa, AurelBaranga, Ion Bãieºu, ºi Dina Cocea. O surprizãplãcutã a fãcut-o trupa Cercului Militar Craiova,care s-a prezentat cu “Cântãreaþa chealã” deEugen Ionescu (sã mã scuze cititorii, dar eu aºaîl ortografiez pe scriitorul român naturalizat înFranþa). Au pariat pe absurd, ºi au câºtigat.Referitor la aceastã alegere, doamna Oreviceanucomenta: “Iatã cã am sfidat ºi de data aceastatradiþiile ºi am vrut sã fim un pic mai «cu moþ»ºi am ales Eugen Ionescu. Aduce o notã de mo-dernism ºi am vrut sã ieºim puþin din tipare, pen-tru cã majoritatea se raporteazã la repertoriultradiþional. Ca sã vrei sã obþii ceva, trebuie sã fiideosebit.” O piesã ce a reuºit sã strângã în salã,la o repetiþie-spectacol, aproape 300 de specta-tori, majoritatea dintre ei, elevi.

În ceea ce priveºte festivalul, dumneaei con-siderã cã a debutat cu paºi timizi, a evoluat întimp iar acum are de-a face cu oameni pasionaþi,care demonstreazã profesionalism. Teatrul deamatori s-a bucurat de audienþã, în parte ºidatoritã mediatizãrii care s-a fãcut cu o sãp-tãmânã înainte, majoritatea spectatorilor fiindcivili. În afarã de tinerii care i-au surprins plãcutpe organizatori, au fost ºi “oameni ai festivalu-lui”, care, de unsprezece ediþii, de când mani-festarea are loc în Craiova, sunt în salã.

Preºedintele juriului, maestrul Eusebiu

ªtefãnescu, ne declara în a doua zi de festival cãtrupele se prezintã foarte bine ºi “important estecã toþi participanþii se pregãtesc, au emoþii, vindimineaþa la repetiþii”, ceea ce demonstreazã cãce se face aici este luat în serios. În plus, conti-nua Domnia sa, este bine cã în armatã se maiþine aprinsã flacãra iubirii de teatru. Ei nu auvenit aici ca sã facã o profesie, ci ca sã se

descopere ºi sã îºi punã în evidenþã o anumitãdisponibilitate. În privinþa publicului, constata oanumitã eterogenitate, întrucât, în salã, pe lângãoamenii care veneau de obicei la teatru, au fost ºialþii ºi cei mai mulþi dintre ei au fost tineri. “Nuse mai poate vorbi de acel public adus de «cine-va», ci de un public atras de festival” care areacþionat excelent.

În ultima zi a festivalului, dupã premiere,doamna Ecaterian Oreviceanu declara publicaþieinoastre cã “ediþia aceasta a adus ceva nou faþã deanii trecuþi. Foarte multe trupe au fost tinere ºi auabordat într-o manierã diferitã piesele de teatru.Clasicul a lãsat loc teatrului modern ºiscenografiilor îndrãzneþe. Dintre piesele cunos-cute, numai Tache, Ianche ºi Cadâr a prins lapublic.”

Mai nuanþat, maestrul ªtefãnescu sesiza cã acrescut cota la capitolul exigenþã, atât din parteajuriului, cât ºi din cea a participanþilor. “Cu toþiiau pregãtit mai bine întâlnirea de anul acesta.Sigur, trebuie sã recunoaºtem, cei mai ambiþioºiau fost craiovenii. Ei au luat marele premiu, cuun spectacol excelent, mai ales, pentru tinereþealui ºi pentru prospeþimea viziunii cu care au

abordat teatrul absurdului, teatrul lui EugenIonescu, prin bucuria jocului.” De obicei, teatrulabsurd este abordat în douã moduri, explicamaestrul ªtefãnescu. Fie dintr-o perspectivã aabsurdului, ºi atunci nu se mai înþelege nimic, fiedintr-o perspectivã realistã, ceea ce face calucrurile sã vinã în favoarea absurdului, pentrucã îl scot în evidenþã. “De data aceasta, copiii auvenit cu o cheie a lor, originalã, ºi au reuºit sãconvingã prin aceastã bucurie a jocului, ca un felde comentariu la tot ceea ce se spunea ºi se jucape scenã. Foarte frumos spectacolul, de aceea aluat ºi marele premiu.” La cele spuse de Eusebiuªtefãnescu se mai poate adãuga ºi avantajul uneiregii realizate de un profesionist, regizorulAlexandru Boureanu, în prezent, plecat la Sor-bona cu o bursã de studii.

Trupa de la Sfântu Gheorghe, trupã plasatãpe locul al doilea, a impresionat juriul pentru cã,potrivit maestrului ªtefãnescu “au reuºit sãconvingã printr-un spectacol foarte concentrat ºidens ca imagine ºi emoþie” Este vorba de piesa“Telefon ceresc” de Florin Vidanski. Trupa de laBârlad a spart monopolul modernului ºi a ocupatlocul al treilea cu piesa “Tache, Ianche ºi Cadâr”de Victor Ion Popa, pe care au abordat-o ca ade-vãraþi profesioniºti. Domnia sa nu a vãzut oomniprezenþã a modernului, datã fiind diversi-tatea pieselor prezentate, însã, a remarcat “ cã ceitineri sunt atraºi, într-adevãr, de teatrul modern.ªi este foarte bine aºa, mi se pare chiar o opþiunesincerã din partea lor.”

În încheiere, nu pot spune decât cã îi invi-diez pe craioveni pentru norocul de a fi martoriiunui astfel de eveniment. Singura criticã pe careo pot aduce festivalului este doar “bogãþia” depremii speciale acordate, ceea ce a fãcut canumai douã trupe sã plece acasã cu mâna goalã.

Cititorii care vor accesa pagina Web a publi-caþiei noastre pot afla trupele participante ºipiesele cu care s-au înscris la concurs, premiileacordate ºi galeria foto cu imagini din timpulfiecãrei reprezentaþii.

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

anghelache.dragos@forter.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005Pagina 8

Poetul sacrificat este acel geniu trist care se naºte într-o þarã unde“pânã ºi strãzile aveau un aer de umilinþã ºi de rãtãcire cuduhul.”(p.160) Era o þarã unde disperarea dezhãina trupul înainte de ase naºte, iar “visul era o formã de protest generos.”(p.171) Era o þarãunde “nesiguranþa era starea mea de toate zilele; începeam sã învãþ a mãlãsa la voia întâmplãrii ºi a nu mai pune preþ pe nimic.”(p.180)

Oamenii uitaserã vorbirea chiar ºi aceea onomatopeicã; era o þarãunde “oamenii nu scuipã cuvintele, ci le înghit. Odatã ºi odatã voiînvãþa desigur, ºi eu sã le înghit, sã nu mai rostesc decât pseudo-cuvinte.” (p.208) În marele oraº capitalã toate “sufletele erau claustrateîn iarnã”,(p.210) mulþi “erau îngrozitori de tineri, unii încã adolescenþi,aveau chipuri încruntate, posomorâte, ostile... nu aveau nici o revendi-care în afara dreptului de a refuza totul... nu ne trebuie nimic de laaceastã societate de gândaci....” (p.222)

O þarã unde tinerii îmbãtrâniþi, rãtãciþi în lehamite ºi prãbuºiri coti-diene, mureau de mai multe ori pe zi; erau tineri “falºi sau adevãraþi”,morþi sau muribunzi cãci “o zi fãrã mort devenea o iluzie naivã”.(p.231)Doream “sã nu mai vãd chipuri fãrã trãsãturi, oameni ce nu mai ºtiudacã trãiesc, ori sunt morþi ºi îºi lasã cadavrele animate la dispoziþiaoricui”(p.232) cãci, mai conta oare cine era stãpânul într-o lume a ie-rarhiilor inversate?

Exista în aceastã þarã ca un cimitir refuzat, câte unul care “se strã-duia sã vorbeascã academic, foarte ponderat, care purta haine lejere,aduse din alte þãri, dar toate nu fãceau decât sã-i sporeascã vulgaritateade maidanagiu parvenit.” (p.245) Era o þarã-cimitir unde continuu sesãpau gropi, pe apucate, în asfaltul strãzilor, în pietriºul mocirlos al tro-tuarelor, printre pomi sau în zidurile caselor. Privind în jurul tãu ºlapiiºi degetele unsuroase cãzute sub greutatea ghiulelelor, intuieºti cã des-tinul tãu este un condamnat la moarte cãruia i se povesteºte cu lux deamãnunte executarea sentinþei. Te revolþi în nevinovãþia ta ºi le strigi înfaþã netrebnicilor care decid pentru tine ºi gramul feliei de pâine, “ticã-loºiþi-vã pânã în mãduva oaselor dacã, în aceastã existenþã de netreb-nici, ingenuitatea noastrã gãseºte un antidot împotriva marasmului –fie-vã greaþã de cuvintele frumoase – bacili ai imbecilitãþii! Scuipaþi-le!”. (p.223)

Trãim vremuri de anarhie când “nimenea nu mai simte nimic.Învãþaþii vorbesc despre þãri scufundate în ceaþã cu un singur ochi roºuînsângerat ºi vântul când îºi schimbã direcþia aduce mirosuri sordide ºicuvinte de molimã încât mulþi vãd în vise sfârºitul – apãrurã chiar pro-feþii ce vorbesc despre ultimii supravieþuitori ai unor incendii, stre-curând spaimã printre aleºi” (Corabia lui Sebastian). Se pare cã este“prea mult vid în istorie ºi toate nu vor decât sã te-nveþe supunereaoarbã ºi spaima” încât “nici alcoolul, nici stelele nu mai înºealã”

închipuirea în care te mai retrãgeai. (Cadavre în vid)Sã fii “bãtrân ºi singur” într-o asemenea þarã este mult mai mult

decât tot ce poate suporta coºmarul unui vis neîmplinit. Ne aflãm în þaraunde “bãtrân ºi singur toamna umblând prin oraº” descoperi “cumfemeia a îmbãtrânit cu altcineva, câinele îmbãtrânind a murit, copilulsingur nu s-a nãscut niciodatã... pe strãzi vântul ºi soarele bãtrâni ºi sin-guri... flaºnetarul bãtrân cu un singur picior...prostituata bãtrânã ºi sin-gurã, cineva într-un cimitir cântã o melodie bãtrânã ºi singurã... capulse clatinã gol cu o singurã amintire bãtrânã, copacul se clatinã, idiotuldin reclamã se clatinã, oraºul plin de lume se clatinã... mulþi, mulþi sin-guri tineri bãtrãni... “. (Bãtrãn ºi singur)

Priveºte, au apãrut “înnoitorii... oamenii viitorului... toþi cei falºivor ajunge profeþi ºi multã lume îi va urma când, murdari ºi cu ochii sti-clind de lãcomie, vorbind mereu în numele altora vor reclama putereapentru ei... ºi le veþi da-o cãci veþi fi obosiþi, somnul pãtrunde în agitaþiacetãþilor voastre ºi o culoare indefinitã marcheazã putrefacþia vârstei.”(Vârstã) ªi aceºti “înnoitori” hãhãiesc din limuzinele lor luxoase despredispreþul strãinilor ºi pânda acestora de a fura bogãþiile þãriºoarei când,de fapt, “oamenii þãrilor sãrãcite ºi mizerabile au întotdeauna sentimen-tul cã sunt jefuiþi de strãini ºi puþinele lor bogãþii li se par fabuloase,râvnite de toþi”. (p.157) Dar aceasta poporul nu trebuie s-o priceapã.Cãci atunci s-ar înþelege cine la cine râvneºte ºi pe cine jefuieºte; “aînþelege înseamnã însã, mai mult ca oricând, a muri – ºi în timpul morþiica ºi dupã moarte se instaureazã mai întãi un lung întuneric, din impe-riul cãruia cei ce se întorc sunt întotdeauna alþii... Nu te mai gândi lanimic, nu invidia destinele a cãror dãrnicie este înºelãtoare – statorniculºi rãtãcitorul nu sunt decãt cele douã jumãtãþi ale clepsidrei ce-ºi plim-bã prin ele, nemiloasã ºi impenetrabilã, nisipul de totdeauna, când pli-nul ºi golul sunt umbra celuilalt.” (p.269)

Cei care înþelegeau ºi reveneau din “timpul morþii” alþii decât aufost, erau sufocaþi de marginalizare pe când ceilalþi, care se împliniserãprin micul compromis, glãsuiau prin “cuvinte semãnând cu pantofiiuzaþi ai colajelor, poeþi semãnând cu pantofii uzaþi ai colajelor, editori,profesori, mentori, redactori, admiratori... o angoasã a pantofiloruzaþi....”. (Ars Longa)

“Elita” þãrii-cimitir, în pantofiori uzaþi ºi hãinuþe strâmte, s-a adunatsã discute “marile probleme” venite spre amiazã; pânã “ºi cei în putereavârstei au fost vãzuþi scuipându-se cu demnitate ºi licitându-ºi recuzitamaturã” în timp ce “înþelepþii, câte doi, câte trei, cei înalþi ºi cu pletealbe au fost rând pe rând împãiaþi”. (Elitã)

Mai avem în aceastã þarã o spaimã pentru cei ce se cred nemuritoricãci “e bine uneori sã fii un imbecil care sperã, poate speranþa aceastaaltereazã pentru viermi gustul existenþei tale” cãci numai într-aceºtiamai avem speranþa recunoaºterii unei valori; ei nu pot mânca ceea ceeste înmiresmat cãci atenþie! “Cadavrele neîngropate la timp, încep sãîntinereascã.” (Corabia lui Sebastian) Iatã cum ºansa noastrã mai stã înnevrednicia viermilor ºi întinerirea cadavrelor neîngropate la timp.

Adrian MAJURU adimajuru@yahoo.com

CARNETCULTURAL

"Cadavre în vid"din "Biserica Neagrã"

A.E.Baconsky

Un an în Paradis este un an petrecut în infernul vânzãriide carne vie, unde totul se tranzacþioneazã, mai puþinamintirea unei lumi pierdute la târgurile de sclavi ale lumiiîn care trãim. O carte în care femeile au un singur rost: sãproducã plãcere. O poveste dintr-o lume violentã, maidegrabã imaginatã decât trãitã.

“Nu este un roman autobi-ografic. Am construit opoveste. Am crezut cã vamerge foarte repede, dar n-afost aºa, mi-a luat doi ani. Areextreme, duritate, cruzimeversus tandreþe ºi afecþiune”declara autoarea, citatã de edi-tura Cartea româneascã. Li-liana Corobca s-a nãscut la 10octombrie 1975, în satulSaseni, judeþul Orhei, Repu-blica Moldova. A absolvitFacultatea de Litere a Univer-sitãþii de Stat din Moldova,secþia românã-latinã. Este

doctor în filologie (conducãtor ºtiinþific: prof. NicolaeManolescu) la Universitatea din Bucureºti, cu teza “Per-sonajul în romanul românesc interbelic”, Editura Univer-sitãþii Bucureºti, 2003. A debutat cu romanul Negrissimo,Editura Arc, Chiºinãu, 2003 (Premiul “Prometheus” pentrudebut al revistei “România literarã”, Premiul de debut alUniunii Scriitorilor din Republica Moldova). A editat co-respondenþa din exil a lui Al. Busuioceanu, “Un romanepistolar al exilului românesc”, vol. I ºi II, Editura Jurnalulliterar, Bucureºti, 2003, 2004.

În octombrie, Academia suedezã anunþa cã PremiulNobel pentru literaturã i se atribuie englezului Harold Pinter,deoarece „în operele sale descoperã abisul de sub vorbelegoale ºi încearcã o pãtrundere în camerele închise ale opre-siunii”.

Hotãrârea instituþiei suedeze a fãcut-o pe ElfriedeJelinek, laureata de anul trecut, sã comenteze: „Încã un scri-itor de stânga ºi unul minunat! Voi sãrbãtori imediat acesteveniment. Îl felicit ºi pe el ºi Academia”.

Harold Pitner s-a nãscut în 1930 în East End, un cartierlondonez care era, la acea datã, popular ºi industrial. Uniculfiu al unei familii de evrei (tatãl sãu, croitor, abia îºi câºtigaexistenþa), Pitner pãstreazã din prima tinereþe imagini pre-cise (duhoarea unei fabrici de sãpun), ca ºi urmele uneidezorientãri angoasante (criza socialã, ºomajul, rãspândireanazismului, rãzboiul civil, spaniol, campania antisemitã dinMarea Britanie).

În 1951 – 1952, începe o carierãde actor, sub numele de DavidBaron, publicã poezii ºi scrie unroman semi autobiografic, „Piticii”(The Dwarfs). În 1957, prima sapiesã de teatru, „Camera” (TheRoom) este jucatã la Bristol. Eaatrage atenþia unui producãtor deteatru care sprijinã crearea celei de-a doua piese, „Aniver-sarea” (The Birthday Party, 1958), la Cambridge, Oxford,apoi la Lyric Theatre din Londra. Ea va fi scoasã de pe afiºdupã o sãptãmânã.

Revine pe scenã în 1971, cu „Timpuri vechi” (OldTimes) ºi, din 1973, piesele sale sunt puse în scenã la TeatrulNaþional. De atunci, este prezent pe toate frontierele: cine-ma, cu adaptarea „În cãutarea timpului pierdut” (1972) ºi„Soþia locotenentului francez” (1980), teatru de radio ºi tele-viziune cu „Zona dintre linii” (No Man’s Land, 1975),„Trãdãri” (Beytrayal, 1978), „Casa încinsã” (The Hot House,1980), „Unul pentru ºosea” (One for the Road, 1984), „Nouaordine mondialã” (New World Order, 1991), „Lumina lunii”(Moonlight, 1993), Ashes to Ashes (1996), Celebration(2000).

Laureat al mai multor premii naþionale ºi internaþionale,Harold Pitner a scris 29 de piese de teatru ºi 22 de scenarii.Întotdeauna, angajamentul sãu politic a fost foarte pregnant.El s-a luptat neîncetat pentru libertatea de expresie ºiapãrarea drepturilor omului, mai ales în timpul dictaturii luiPinochet în Chile sau, mai recent, protestând împotriva bom-bardamentelor americane în Irak pe timpul celor douãrãzboaie din Golf. (D.A.)

Cartea din vitrinã

Un an în Paradis

A paisprezecea ediþie a Festivalului formaþiilor de teatru din armatã

Premiul Nobel pentru literaturã

O pãtrundere în camereleînchise ale opresiunii

Sfârºitul secolului al XIII-lea ºi primeledecenii ale secolului al XIV-lea, con-semneazã formarea statului feudal al

Þãrii Româneºti. Existenþa tânãrului stat va fipericlitatã de tendinþele expansioniste ale rega-tului maghiar, puterea suzeranã a tânãrului statfeudal român, care devenise vasal Ungariei înurma înfrângerii voievodului Litovoi.

O rezistenþã puternicã împotriva pretenþiilorungare, va fi opusã de cãtre Þara Româneascã,în timpul domniei lui Basarab I.

Întemeietorul familiei domnitoare a ÞãriiRomâneºti, voievodul Basarab I, fiul luiTihomir, este menþionat pentru prima oarã încontextul evenimentelor din jurul anului 1320.Sub lunga sa domnie, de peste trei decenii,aveau sã se facã paºi decisivi în acþiunile între-prinse pentru unificarea teritorialã fireascã anoului stat românesc ºi pentru consolidareapoziþiei lui internaþionale, culminând cu zdro-birea pretenþiilor de dominaþie ale regalitãþiiungare ºi cucerirea deplinei neatârnãri.

Politica independentã promovatã deBasarab I a provocat o îngrijorare crescândãcercurilor conducãtoare ungare care au încer-cat, iniþial, prin presiuni diplomatice sã-iimpunã voievodului român statutul de vasalfaþã de regele Carol Robert de Anjou. În acestscop, s-au efectuat mai multe schimburi desolii, în primãvara anului 1324 care au diminu-at întrucâtva tensiunea dintre cele douã state -într-o diplomã angevinã din 26 iulie 1324,Basarab I era numit, voievodul nostruTransalpin”- dar nu au eliminat cauzele pro-funde ale contradicþiilor dintre ele, cãci Ungarianu renunþase la planurile expansioniste. Chiarîn anul urmãtor – reflectând rapida deteriorarea raporturilor dintre Þara Româneascã ºi

Ungaria, într-un document oficial ungar seamintea de „Basarab transalpinul, necredinciosal sfintei coroane”.

Analizând evoluþia tot mai gravã a relaþiilorcu regatul ungar ºi, informat la timp asuprapregãtirilor de rãzboi pe care le fãcea CarolRobert, voievodul român a înþeles cã eveni-mentele se derulau implacabil spre un conflictmilitar ºi, în consecinþã, a adoptat mãsurileimpuse de împrejurãri pentru a da o ripostã pu-ternicã viitorului adversar.

Evenimentele ulterioare au confirmat întrutotul justeþea evaluãrilor ºi realismul acþiunilordesfãºurate de cãtre Basarab I.

În septembrie 1330, sub conducerea regeluiCarol Robert de Anjou, o puternicã oasteungarã, sprijinitã de un corp cuman a invadatÞara Româneascã pe la Severin, cu scopul mãr-turisit „sã alunge din þara aceasta pe Basarabsau cel puþin sã dea în posesiune þara acestuia,unuia dintre curtenii sãi”. În aceastã acþiune,regele Ungariei a fost încurajat ºi, pânã la unpunct, sprijinit nemijlocit de papalitate, careurmãrea sã se foloseascã de forþa militarã aregatului apostolic” pentru a-ºi extinde propriainfluenþã asupra spaþiului românesc.

Domnitorul Þãrii Româneºti va încerca pecãi diplomatice evitarea conflictului armat.Însã, va fi refuzat de cãtre Carol Robert, care îiva cere solului român sã îi transmitã lui Basarab„cã el e pãstorul oilor mele ºi eu, din ascun-ziºurile sale, de barbã îl voi scoate”.

Oastea ungarã va reuºi sã ajungã pânã laCurtea de Argeº, Cetatea de scaun a Þãrii

Româneºti pe care o va supune unui asediu.Nereuºita unui angajament militar decisiv,rezistenþa opusã de cãtre lipsa alimentelor ºi afurajelor, vor crea pentru oastea ungarã o si-tuaþie deosebit de grea. Epuizatã ºi demoraliza-tã oastea ungarã a început sã batã în retragere.

Dându-ºi seama de iminenþa unui dezastru,regele ungar a încercat sã câºtige timp iniþiindtratative cu domnul român, dar acesta nu s-alãsat înºelat, ci a continuat pregãtirile pentrubãtãlia decisivã, care devenise inevitabilã. Deaceastã datã, iniþiativa aparþinea voievoduluiromân, care a ºi trecut la acþiune.

Va alege ºi pregãti viitorul teren pe unde seva retrage oastea ungarã, acesta fiind o cale,cotitã ºi închisã de amândouã pãrþile de râpeînalte de jur împrejur”, cum se spune în Croni-ca de la Viena sau, ceea ce este acelaºi lucru,„Niºte locuri strâmte ºi pãduroase” – cum pre-cizeazã un act emis ulterior, a fost ingeniospregãtit pentru bãtãlie de oºtenii români, careau ridicat la extremitãþile lui puternice fortifi-caþii de campanie, în aºa fel încât, odatã pãtrun-sã acolo, armata lui Carol Robert sã nu mai aibãputinþã, nici de înaintare, nici de retragere. Seºtie cã, în ceea ce priveºte localizarea bãtãliei,s-au formulat opinii diferite, cãutându-se deregulã zonele ce poartã în prezent denumirea dePOSADA. Fapt este cã locul trebuie sã se fi si-tuat pe drumul cel mai scurt dintre cetatea de laArgeº ºi Transilvania.

Strãbãtând drumul de întoarcere într-o starede spirit dezolantã, oastea ungarã a sosit la loculcare i se pregãtise ºi, fãrã sã presimtã ce o

aºtepta, într-o zi de vineri, „în ajunul fericituluiMartin”, cum precizeazã un cronicar anonim.“Atunci, ca un trãsnet ivit din senin, s-au abãtutasupra ei loviturile nimicitoare ale românilor”.

Patru zile (9-12 noiembrie 1330) a duratbãtãlia, fãrã ca, pentru oastea ungarã, sã seiveascã vreo ºansã de scãpare. Au pierit atuncisau au fost rãniþi, strãpunºi de sãgeþi, tãiaþi despade sau zdrobiþi de stâncile ºi copacii pe careîi prãvãleau românii asupra lor, numeroºi dem-nitari de seamã din ierarhia statului angevin ºi abisericii catolice, unii dintre ei sfetnici apropiaþiai regelui ungar. Însuºi Carol Robert a fost înpericol, reuºind sã se salveze printr-o strata-gemã (îºi va schimba însemnele armelor sale),sacrificându-ºi o parte din oamenii pe care îiavea în anturaj ºi garda sa personalã. Odatãieºiþi din vâltoarea bãtãliei, Carol Robert deAnjou ºi micul grup de sfetnici ºi luptãtoriunguri scãpaþi cu viaþã, au pornit în goanacailor, fãrã sã-ºi îngãduie nici o clipã de sigu-ranþã, departe de hotarele Þãrii Româneºti.

Resturile oastei ungare, cu întregul arma-ment, echipament ºi bagaje, au fost capturate deostaºii lui Basarab. Undeva, pe câmpul debãtãlie, s-a pierdut atunci ºi unul dintre sigiliileregatului Ungariei.

Aºa s-a încheiat, printr-o strãlucitã biruinþãa oastei române, rãzboiul din anul 1330. A fost,dupã expresia lui Nicolae Iorga, „o biruinþãmare ºi întreagã, rodnicã în urmãri, fiindcãlupta se dãdea în direcþia naturalã a dezvoltãriinoastre ºi pe pãmântul nostru, ocrotitor pentruai sãi”.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005 Pagina 9

ZIUA ÎNVIERII TUTUROR ROMÂNILOR

POSADA

Din anul 1990, ziua naþionalã a tuturor românilor a devenit1 Decembrie. De-a lungul timpului, am avut mai multe sãrbãtorinaþionale. Una se sãrbãtorea primãvara ºi aparþinea unei singurepersoane. A doua, o sãrbãtoream vara ºi aparþinea unui grup caremistificase istoria acestui neam.

Nici una dintre cele douã sãrbãtori nu i-a reprezentat pe toþiromânii. Doar 1 Decembrie are dreptul sã îi reprezinte. Indife-rent de opþiunile politice, statutul social ºi cetãþenia actualã,aceastã zi nu poate fi eliminatã din sufletul ºi conºtiinþa celuicare s-a nãscut român. Atunci, la 1 Decembrie 1918, pentruprima oarã s-a reuºit unirea deplinã a tuturor românilor dintreTisa ºi Nistru, Carpaþi, Dunãre ºi Marea Neagrã într-o singurãþarã. A fost ºi va rãmâne de-a pururi cea mai frumoasã sãrbãtoarea neamului românesc.

Despre cum a fost întâmpinatã ziua de 1 Decembrie 1918 laBucureºti ºi la Alba Iulia ne vorbeºte Constantin KIRIÞESCU înmemorabila sa lucrare „Istoria Rãzboiului pentru întregireaRomâniei”.

„În ziua de 1 Decembrie 1918, Bucureºtii eliberaþi (deprezenþa armatei de ocupaþie a mareºalului Mackensen) îmbrã-cau veºmântul de sãrbãtoare. Regele Ferdinand (suveranulRomâniei) reintra în capitala þãrii în fruntea armatei sale eroice.A fost o zi de mari ºi covârºitoare emoþii, aºa cum nu le e dat sãtrãiascã decât popoarelor care-ºi cuceresc fericirea trecând princele mai crude suferinþe. Visul trecuse; el þinuse doi ani.Deºteptarea venise; era aºa cum nu îndrãzneam s-o dorim în celemai cutezãtoare plãsmuiri ale minþilor noastre. În aceastã zi aÎnvierii n-a fost locuitor al mult încercatei capitale care sã nualerge sã vadã cortegiul triumfal ºi n-au fost ochi din care sã nupicure lacrimi.

Dar, pe deasupra baionetelor sclipitoare, pe deasuprasteagurilor care fâlfâiau mândre, ochii umezi sfredeleau spaþiul,iar gândul, mergând mai iute, þintea departe...

La Alba Iulia, în vechea capitalã a lui Mihai Viteazul, seîncheia în aceleaºi momente, prin voinþa naþiunii române,adunatã din toate colþurile Ardealului, cel mai mãreþ act al isto-riei neamului românesc.

ªi, pe când, peste crestele Carpaþilor, soldaþii României seavântã din nou în scumpul Ardeal, pentru ca sã sigileze, de astãdatã pentru totdeauna, unirea tuturor românilor într-o singurã

þarã, Consiliul Naþional chema naþiunea româneascã sã se ros-teascã asupra soartei sale în viitor. Marea Adunare Naþionalã aromânilor din Transilvania ºi Ungaria se va þine, în ziua de 1Decembrie 1918, la Alba Iulia, oraºul istoric al Ardealului.

Alba Iulia, faimoasa cetate a Bãlgradului, fusese aleasã pen-tru a adãposti între zidurile ei pe reprezentanþii poporului româ-nesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestuipopor, pentru douã pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul,biruitor la ªelimbãr, îºifãcuse intrarea triumfalã înAlba Iulia în fruntea unuialai mãreþ. Ea a fost capita-la strãlucitului domn întimpul scurt cât el reuºisesã sãvârºeascã cea dintâiunire a Þãrilor Române. La1784, pe acelaºi platou alcetãþii, marii mucenici aineamului, Horia ºi Cloºca,sufereau supliciul frângeriipe roatã, pentru cã avuseserã curajul sã cearã o viaþã mai bunãpentru neamul lor.

Amândouã aceste date istorice erau adânc sãpate în inimileromânilor. Erau douã etape importante în drumul greu spre mân-tuire. Acum, când drumul fusese sfârºit, aici era locul unde tre-buia sã se adune norodul la marele praznic al Învierii. Duhurilemarilor înaintaºi ºi mucenici ai libertãþii ºi unirii românilor vorlumina gândurile celor strânºi aici ºi-i vor face vrednici de înal-ta lor chemare.

Adunarea de la Alba Iulia s-a þinut într-o atmosferã sãrbã-toreascã. Au venit 1228 de delegaþi oficiali, reprezentând toatecele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate româneºti.Toate pãturile sociale, toate interesele ºi toate ramurile de acti-vitate româneascã erau reprezentate.

Dar, pe lângã delegaþii oficiali, ceea ce dãdea Adunãriiînfãþiºarea unui mare plebicist popular, era afluenþa poporului.Din toate unghiurile þãrilor române de peste Carpaþi, soseapoporul cu trenul, cu cãruþe, cãlãri, pe jos, îmbrãcaþi în haine desãrbãtoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare alecomunelor, ori ale þinuturilor, în cântãri ºi plini de bucurie. Peste

o sutã de mii de oameni s-au adunat în aceastã zi spre a fi de faþãla actul cel mai mãreþ al istoriei românilor. Spectacol simbolic ºiinstructiv; cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau dru-murile spre Alba Iulia se încruciºau cu coloanele armatei Mack-ensen care, umilite ºi descurajate, se scurgeau pe cãile înfrân-gerii spre Germania.

Mulþimea imensã urcã drumul spre cetate printre ºirurile delegionari români înveºmântaþi în sumanele de pãnurã albã ºi cu

cãciulile oºtenilor lui Mihai Viteazul. Pe porþilecetãþii, despuiate de pajurile nemþeºti, fâlfâietricolorul românesc. Poporul trece pe sub poar-ta lui Mihai Viteazul ºi se adunã pe Câmpul luiHorea. De pe opt tribune, cuvântãtorii explicãpoporului mãreþia vremurilor pe care le trãiesc.

În acest timp, în salonul Cazinoului Militar,delegaþii þin adunarea. Pe podium, întresteagurile tuturor naþiunilor aliate, care au con-tribuit cu sacrificiile lor de sânge ladesãvârºirea acestui act mãreþ, iau loc fruntaºiivieþii politice ºi intelectuale a românilor ºi de-

legaþii Bucovinei ºi Basarabiei, care au þinut sã aducã salutulþãrilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statuluiromân.

Într-o atmosferã înãlþãtoare, în mijlocul aprobãrilor unanimeºi a unui entuziasm fãrã margini, ªtefan Pop aratã împrejurãrilecare au adus ziua de astãzi, Vasile Goldiº expune trecutul plin desuferinþe ºi glorie al naþiunii române de pretutindeni ºi necesi-tatea Unirii. Iuliu Maniu explicã împrejurãrile în care se înfãptu-ieºte Unirea.

Rezoluþia Unirii e cititã de Vasile Goldiº; „Adunarea naþio-nalã a tuturor românilor din Transilvania, Banat ºi ÞaraUngureascã, adunaþi prin reprezentanþii lor îndreptãþiþi la AlbaIulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decreteazã unirea acelorromâni ºi a tuturor teritoriilor locuite de dânºii cu România.Adunarea proclamã îndeosebi dreptul inalienabil al naþiuniiromâne la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureº, Pisa ºiDunãre”.

La ceasurile 12 din ziua de 1 Decembrie, prin notarea una-nimã a rezoluþiei, unirea Transilvaniei cu România era sãvârºitã.

România Mare se înfãptuise!”

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCU

patrascu.gabriel@forter.ro

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005Pagina 10

ªTIRILE IT&C

Cu puþin mai gros decât un ruj debuze, micul robot motorizat esteechipat cu o camerã de luat vederi,cu lumini ºi un sistem electronic ce îipermite sã trimitã imagini din inte-riorul corpului uman. Miniroboþiiconstruiþi în centrul medical al Uni-versitãþii din Nebraska formeazã onouã generaþie de asistenþi pentrublocurile operatoare. Eiîmbunãtãþesc posibilitatea de cer-cetare a corpului de cãtre chirurgievitându-se astfel marile incizii, cumar fi cele care se fac în cazul laparo-scopiei sau în anumite tehnici dechirurgie robotizatã asistatã de cal-culator.

Roboþii de 7-8 cm lungime aufost realizaþi de cãtre DimitriOleinikov ºi colegii sãi. Aceºti asis-tenþi miniaturali sunt echipaþi cudiferite instrumente care permitoprirea hemoragiei. Deocamdatã,sunt folosiþi pentru a pãtrunde înabdomen putând fi controlaþi de la

distanþã. În situaþii de urgenþã, aceºtiminiroboþi ar da posibilitateamedicilor, aflaþi la câþiva kilometridepãrtare, sã evalueze o ranã ºi sãdea indicaþiile necesare pentruprimul ajutor.

Aceste dispozitive au trezitinteresul ºi la NASA, pentruviitoarele zboruri spaþiale de lungãduratã. Roboþii de la Nebraska arputea fi testaþi la primãvarã de cãtrecosmonauþii care se antreneazã într-un laborator submarin din Florida.Acolo vor simula o operaþie de apen-dicitã, fiind îndrumaþi de la distanþãde cãtre medicii chirurgi. (D.A.)

Google Desktop 2 are incluse noi caracteristiciGoogle Desktop 2 – care se poate descãrca gratuit de la

http://desktop.google.com/ – combinã cãutarea desktop cu pale-

ta Google Sidebar, cea care oferã ºtiri personalizate ºi alte infor-

maþii construite pe baza opþiunilor personale ale utilizatorului.

Sunt disponibile zeci de paneluri Sidebar de la terþi, printre aces-

tea iTunes, dicþionar Winamp, ca ºi un panel American Express

prin care se pot urmãri în timp real tranzacþiile efectuate cu

cãrþile de credit. Conform informaþiilor, noul software poate

afiºa ºi hãrþi cu localizarea siturilor vizitate în timpul navigãrii

pe Internet. Programatorii interesaþi pot dezvolta plug-in-uri

pentru Google Desktop 2, cu ajutorul limbajului JavaScript.

Redarea culorii pentru documentele alb-negru- de la Xerox

Xerox Corporation a anunþat dezvoltarea primei tehnologii

de codificare a documentelor care permite recuperarea culorilor

originale ale unei imagini monocrome tipãrite, trimise prin fax

sau copiate. În momentul în care o imagine este copiatã, trimisã

prin fax sau tipãritã cu ajutorul unui echipament alb-negru, culo-

rile sunt convertite în nuanþe de gri. Metoda lor transformã

fiecare culoare într-o texturã microscopicã diferitã în nuanþe de

gri. Astfel, sunt mult mai uºor de identificat culorile cu lumi-

nozitate asemãnãtoare, lucru care face ca imaginile sã fie mai

plãcute, iar graficele mai uºor de folosit. Noua metodã are ºi un

alt beneficiu neaºteptat. În momentul în care se converteºte

culoarea într-o texturã, textura respectivã poate fi decodificatã

ulterior ºi trecutã înapoi în color, spune ea. Astfel, destinatarul

unui fax monocrom poate reface culorile iniþiale ale documen-

tului. De asemenea, vor putea fi refãcute culorile unui document

alb-negru. Astral Telecom a lansat un nou abonament de

InternetLansarea acestui abonament marcheazã o nouã etapã în

definirea conceptului de servicii de Internet Broadband în

România, acesta fiind de 5 ori mai rapid decat celelalte conexi-

uni din portofoliul de servicii destinate persoanelor fizice,

clienþi ai companiei Astral. Valoarea noului abonament de ser-

vicii de Internet, Astral OnLine Ultra este de 26,5 euro ºi, la

acest preþ, include viteza de acces în Internet de pânã la 1,5

Mbps, trafic nelimitat, cãsuþã de email ºi modem oferit gratuit,

în custodie. Astral OnLine Ultra este parte integrantã din

pachetul de servicii Astral TriPlay, dar poate fi achiziþionat, atât

individual, cât ºi împreunã cu celelalte servicii. Pachetul de ser-

vicii Astral TriPlay include Astral OnLine (Servicii de Internet),

Astral TeleFix (servicii de telefonie fixã) ºi Astral CATV (ser-

vicii de televiziune prin cablu).

ADSL de la ROMTELECOM cu 22 Euro pe lunãÎncepând cu 15 noiembrie 2005, ROMTELECOM oferã un

nou produs ADSL non stop, ClickNet 512. Cu o vitezã de down-

load de 512 Kbps ºi de upload de 128 Kbps, ClickNet 512 este

cel de-al treilea produs bazat pe tehnologia ADSL lansat de

ROMTELECOM în ultimele opt luni ºi se adreseazã clienþilor

persoane fizice. Produsul este disponibil la un preþ de 25 Euro

pe lunã (fãrã TVA) ºi cuprinde, pe lângã conexiunea la Internet,

30 MB pentru cãsuþã de e-mail, precum ºi un spaþiu de 30 MB

pentru gãzduirea unui site web. În perioada 15 noiembrie - 31

decembrie 2005, ROMTELECOM desfãºoarã o promoþie pen-

tru cei care încheie contracte pe un an pentru unul dintre cele

trei servicii ADSL, oferind acestora posibilitatea de a plãti cu

25% mai puþin lunar pentru primul an de funcþionare - 22 Euro

lunar (TVA inclus) pentru ClickNet Express 512, 31 Euro lunar

pentru ClickNet Express 1024 ºi 70 Euro lunar pentru ADSL

Express. În cazul în care clientul încheie contractul pentru doi

ani, reducerea se extinde pentru cei doi ani de contract.

Grupaj realizat de

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Sursa: www.agora.ro

Poate cã, peste câteva decenii de acumîncolo, cãlãtoriile în spaþiu sau transfor-marea planetei Marte într-o planetãlocuibilã vor face parte din realitatea de zicu zi a pãmântenilor ºi nu vor mai fi con-siderate domenii ale fantasticului.

Poate cã cei ce se vor încumeta sã plecela peste 80 de milioane de mile depãrtare înspaþiu, fãcând, astfel, o cãlãtorie de peste 3ani pânã pe Marte ºi înapoi, nu vor avea laei tot ceea ce le este necesar, mã refer, aici,

la hranã ºi la apã, ci vor finevoiþi sã acceseze una dintrestaþiile orbitale. Aici, echipajulva gãsi tot ceea ce are nevoie,ba mai mult, va putea sãpetreacã chiar ºi un Thanksgiv-ing deosebit, cu curcan, cartofila tavã, fasole verde ºi dulceaþãde cireºe.

Pe parcursul celor 6 sau 8luni, cât dureazã ocãlãtorie spreMarte, astronauþiivor putea sã cultivela bordul naveisalatã verde,spanac, morcovi,roºii, ceapã verde,ardei iute, cãpºuni,verdeþuri aromate

ºi varzã. Iar, când vor ajunge pePlaneta Roºie, pentru a sta camun an ºi jumãtate, ei vor putea cultivacartofi, soia, grâu, orez, alune de pãmânt ºifasole în solul din camerele hidroponice.

Toate aceste informaþii au fost “lansate”de cãtre specialiºtii NASA. “Va trebui sãpunem în practicã acest proiect, pentru cãnu ne vom mai descurca cu ceea ce luãm lanoi de pe Pãmânt, dacã vrem sã mergemmai departe”, a declarat Michele Per-

chonok, specialist în tehnologia mâncãrii dela Centrul Spaþial Johnson.

Pachetele cu mâncare pe care le auacum astronauþii la ei nu au termenul degaranþie destul de mare pentru o þintã maiîndepãrtatã. Ca urmare, “oaspeþii” naveteitrebuie sã recicleze aproape, inclusivtranspiraþia sau urina astronauþilor caremerg direct în dozatorul de apã, bineînþeles,dupã ce au fost “modificate”. Unele studii

aratã faptul cã o anumitã specie de peºte –Tilapia – poate fi folositã pentru a reciclaapa de la duº, de la toaletã, de la spãlatulhainelor. Tilapia ingerã “resturile” umane ºieste foarte gustos ºi sãnãtos pentruastronauþi când ajunge pe platou, alãturi deo garniturã asortatã!

Cristina FRATU

Miniroboþ i chirurgical i

Un Thanksgiving în spaþ iu

Pentru îndepãrtarea unui asteroid periculos, carerisca sã se prãbuºeascã pe Pãmânt, au fost luate în cal-cul douã soluþii: distrugerea obiectului ceresc sau mo-dificarea traiectoriei acestuia. Doi cosmonauþi de laNASA au imaginat un „remorcher gravitaþional” carear putea sã deplaseze asteroidul de pe traiectoria sa,fãrã a intra însã în contact cu el. Edward Lu ºi StanleyLove au explicat în revista Nature cã locul cablului deremorcare ar putea fi luat de gravitaþie.

Amplasarea unui sistem de propulsie pe asteroidpresupune o bunã cunoaºtere a obiectului respectiv. Or,noi ºtim foarte puþine despre compoziþia ºi suprafaþaasteroizilor a cãror traiectorie se intersecteazã cuPãmântul. Avantajul sistemului celor doi astronauþi estecã se adapteazã oricãrui obiect ceresc, indiferent decompoziþia sa, ori vitezade rotaþie.

Remorcherul este osondã care s-ar putea dis-pune sub asteroid înmaniera în care pasãreacolibri se plaseazã sub ofloare – ºi ar puteadeplasa enormul pietroifolosind forþa de gravi-taþie. Cei doi cosmonauþiconsiderã cã un dispozitiv de 20 de tone ar putea înde-pãrta într-un an, un asteroid cu un diametru de 200m,în aºa fel, încât, acesta sã revinã pe vechea traiectorieabia dupã 20 de ani.

Edward Lu ºi Stanley Love sunt interesaþi de aste-roidul 99942 Apophis (2004 MN4), un obiect cu undiametru de 320 m care va trece, în 2029, la o distanþãde 30.000 km de Pãmânt. La acea datã nu va fi nici unpericol, însã, savanþii se tem de urmãtoarele treceri, din2035 ºi din 2036. Cei doi astronauþi ar dori sã îºitesteze ideea pe Apophis, întrucât ei considerã cã unremorcher de numai o tonã care ar acþiona timp de olunã, ar fi suficient pentru o uºoarã modificare a treiec-toriei, astfel încât, sã nu mai existe nici un risc în viitor.

Remorcherul unui asteroid

În evoluþia criptografiei computaþionaleun moment-“cheie” a fost reprezentat dedescoperirea, în anul 1976, de cãtre MartinHellman ºi Whitfield Diffie unui nou prin-cipiu pentru cifrare. Criptosistemul propusde cei doi cercetãtori foloseºte în locul uneisingure chei secrete douã chei diferite, unapentru cifrare, alta pentru descifrare.

Cheia folositã pentru cifrare poate fifãcutã publicã, putând fi transmisã oricui, întimp ce cheia folositã pentru descifrare tre-buie sã fie deþinutã doar de cel ce cripteazãmesajele. Cele douã chei nu sunt altcevadecât coduri digitale cu caracter de unici-tate, generate printr-un dispozitiv hardwaresau software specializat. Aceste dispozitiveau implementate, pentru generare, funcþiimatematice - greu inversabile astfel încât,chiar dacã se cunoaºte cheia publicã sã nuse poatã deduce cheia privatã.

Pentru a se asigura criptarea mesajelor,datele sunt cifrate la emisie cu cheia publicãa receptorului, urmând a fi descifrate doarde cãtre destinatarul autentic, cu cheia pri-vatã, pe care doar el o deþine. Acest mod decriptare presupune ca toþi utilizatorii sã aibãdouã chei: o cheie publicã, folositã de toatã

lumea pentru a cripta mesajele ce sunt tri-mise, ºi o cheie privatã folositã de utiliza-tori ca sã decripteze mesajele.

Folosirea tehnicii cheilor publice pentruautentificarea conþinutului mesajelor asporit popularitatea criptosistemelor asi-metrice. Pentru autentificare se foloseºtesemnãturã digitalã care se obþine din:

-generarea “amprentei documentului”prin aplicarea unui algoritm specific;

-aplicarea, prin folosirea unui alt algo-ritm, a cheii private peste amprenta docu-mentului, rezultând astfel semnãtura elec-tronicã.

Pe lângã serviciul de autentificare,infrastructura de chei publice ( PKI- PublicKey Infrastructure) bazatã pe criptografiaasimetricã, mai oferã suport pentru:

* integritatea datelor - obþinutã prinintermediul semnãturilor electronice. Veri-ficarea cu succes a semnãturii duce la con-cluzia cã datele nu au fost modificate ulte-rior procesului de semnare.

* confidenþialitatea - realizatã cu aju-torul procesului de criptare. Folosirea cheiipublice pentru stabilirea unui canal decomunicaþie criptat are ca rezultat

menþinerea caracterului privat al infor-maþiei (secretizarea informaþiei). Doardeþinãtorul cheii private va fi capabil sãdecripteze mesajele astfel criptate.

* nonrepudierea datelor - asiguratã totprin intermediul semnãturilor electronice.Se asigurã astfel cã cel ce genereazãmesajul nu poate sã-l denigreze mai târziu.Folosirea cheii private ºi verificarea sem-nãturii va duce la certitudinea cã posesorulcheii este emitentul sau distribuitoruldatelor.

La nivel organizaþional, folosirea crip-tografiei asimetrice împreunã cu politicileºi procedurile, specifice PKI, oferã urmã-toarele avantaje:

* securizarea aplicaþiilor Intranet ºiExtranet;

* criptarea datelor ºi a documentelor;* autentificarea la nivelul sistemului de

operare ºi al aplicaþiilor.* securizarea mesageriei electronice;* sistem de administrare a docu-

mentelor ºi semnãturã digitalã.

Locotenent ing. Cãtãlin CÂRSTEAcarstea.catalin@forter.ro

Securitate Web

Criptografia computaþionalã (2)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005 Pagina 11

SpellForce 22 va veni în America la braþul luiAspyr Media. Bãieþii i-au convins pe cei de laJoWood cã ei sunt singurii care meritã sã dis-tribuie combinaþia inteligentã de RPG ºi RTS. Înnoua aventurã ludicã,eroul ºi gaºca lui vorpune beþe în roate ºisãbii în testelealianþei malefice for-mate din Dark Elvesºi Shadows, vordezlega misterul din spatele poveºtii ºi, în final,vor mântui din nou þara lui Eo. Iatã ce propunenoul joc:

- Cei ce se încumetã sunt lãsaþi sã-ºi dez-volte puternice caractere individuale, ajutându-sede o largâ varietate de blesteme, armuri, arme ºiitemuri;

- Jucãtorul poate conduce una dintre cele treifacþiuni: The Realm, The Clan, The Pact, având ladispoziþie numeroase trupe de infanterie, cavalerieºi aviaþie, gata oricând de luptã;

- Poþi conduce o campanie single-player,stând mai mult de 50 de ore în faþa calculatorului;

- Existã pentru tine 30 de hãrþi multi-playerîmbunãtãþite cu alte moduri multi-player, dupãcum îþi doreºte inimioara: jucãtor vs. jucãtor,jucãtor vs. monºtri, dar ºi o versiune specialã cumar fi co-op multi-player(pentru operaþiuniîntrunite).

FIFA MManager 006 –– rreviewDupã un scurt periplu organiza-

toric (stabileºte oraºul, numele ºiemblema clubului), am intrat în pâineamanagerialã. Iniþial, am vrut sã spuncã am intrat pe gazon, dar, pânã la

gazon, te aºteaptã o groazã de hârþogãraie. Spon-sorii te cautã, transferurile bat la uºã, clubul arenevoie de noi clãdiri ºi anexe (sau de moder-nizãri), în fine, interfaþa jocului este plinã de totfelul de meniuri fistichii. Am apreciat ºi încã maiapreciez design-ul aerisit!

Mânia managementului a lovit zdravãn lumeafotbalisticã ºi anul acesta. FIFA MManager 006 ºi-aîntins opþiunile pe întreg ecranul ºi m-a silit sã-ljoc. Have phun!

Need ffor SSpeed: MMost WWantedVrummm... Vrummmm! Vom porni în cursa

de a prezenta jocul în care viteza este singura raþi-une de a fi: Need FFor SSpeed: MMost WWanted, ulti-mul produs cu care Electronic Arts este decis sãcâºtige inimile gamerilor. ªi, atâta timp cât estevorba de maºini luxoase care pot fi turate dupãpofta inimii ºi posibilitãþi, femei frumoase, curseilegale ºi bani cu grãmada, mã îndoiesc cã va ficineva care va putea ignora NeedFor Speed: Most Wanted.

Odatã cu Most Wanted, NFSîncepe sã devinã deja un adevãratquest. Prima datã când Need ForSpeed: Most Wanted te ia prin sur-prindere îl reprezintã momentul încare realizezi cã, de data aceasta,chiar existã o poveste coerentã, alcãrei fir epic te va conduce pe întregul parcurs aljocului ºi care, de fapt, este motivaþia din cauza

cãreia vei merge mai departe.O minunatã domniºoarã

Josie te va introduce în lumeaascunsã a curselor ilegale ºi,pentru început, va trebui sã îlînfrunþi pe numãrul 15 din Black-

list, topul celor mai rapizi, maniaci, bogaþi ºi furi-bunzi ºoferi din oraº. Poliþia, care oricum era peurmele tale, profitã de ocazia cã ai pus piciorul peacceleraþie ºi te invitã la o plimbare cu girofarepânã la sediu, iar mândreþea ta de autoturismajunge pe mâinile lui Razor, numãrul 15. Josie nute-a uitat însã, aºa cã va veni sã te recuperezedupã ce poliþiºtii ºi-au terminat treaba cu tine. ªiiar te vei întâlni cu Razor!

În principiu, vei avea de-a face cu douã feluride întreceri: Races ºi Milestones. Dacã, înprimele, va trebui sã îþi demonstrezi mai multcapabilitãþile maºinii, fiind, în general, vorba decurse de genul Sprint, Circuit sau Knockout, înmaterie de Milestones, vei avea de înfruntat poliþiaîn cadrul unor misiuni de genul “lasã-te fotogra-fiat de radar la 80 de mile pe orã” sau “depãºeºtetoate maºinile de poliþie din zona Rosewood Cen-tral”.

Nu trebuiesã credeþi cãNeed For Speed:Most Wantedeste NFSU2 +poliþie + maºininoi. Modificãrileintroduse de EA,chiar dacã nu au

dus jocul mai departe cu 100 de mile pe orã, aºacum merg uneori maºinile, îl fac substanþial dife-rit de predecesorii sãi. În orice caz, cei care þin lasãnãtatea lor ºi a partenerilor de trafic sã nu sesuie la volanul maºinii reale dupã douã ore deNeed For Speed: Most Wanted - sau “Don’t playand drive!”.

Cristina FFRATU

SS HH OO WW BB II ZZ ZZ

REZONANÞÃ

ÎNTREG

UNGEREMEDICALÃ

OPRIMARE

DANS NORD-AMERICAN

OCHEANE

IDEE FIXÃ

SUBIECT

FACE O CERERE

ARBORERêINOS

SURPRINS

GENEROªI

LOCURI LATEATRE

A MOÞÃI

LIMITALEXICALÃ

A RISIPI

IRLANDA DENORD! CIOLANE

JUNI

TEMELIE

SCOR ALB

SUBSOL!

SÃRMAN

TRADIÞIE

PAR

NIVELATASTFEL

DIN MERS!

T, S, A, O, T, PROPêITOR, ACUMULARE,ADAS, DIVAN, U, ATACATÃ, ACT, ORI, O, A, PLE-TORA, STELE, AC, R, OLARI, NUD, TRECÃ-TOARE.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Cum se numeºte pasãrea din pãdurile Brazilieirenumitã prin faptul cã scoate cele mai puternicesunete?

2. Care a fost prima carte tipãritã în Moldova?3. Unde a apãrut prima datã tiparul în teritoriile

româneºti? Cine l-a introdus?4. Care rege get a fost zidit de viu, împreunã cu

soldaþii sãi ºi unde?5. În ce an a fost proclamatã Dacia provincie

romanã?6. Cine a spus: „Suferinþa îi redã prostului bunul

simþ”?

Rãspunsurile testuluidin nr. 21 (185)

1. Marea majoritate a cercetãtorilor situeazã dinas-tia a IV-a între anii 2730-2560 sau 2550 ºi 2450 î.Ch.(secolele XVIII – XV î. Ch.).

2. Împrejurãrile în care a dispãrut opera lui Phidiasnu au fost elucidate cu exactitate nici pânã azi. Se zicecã, împãratul Caligula (37-41 D.Ch.) ar fi avut de gândsã transporte statuia la Roma, pentru a o pune pe Capi-toliu, înlocuindu-i capul lui Zeus cu propria sa ima-gine. Dar, planul acesta nu a fost împlinit. Se pre-supune cã statuia a fost distrusã odatã cu incendiereatemplului, în anul 408 d.Ch. Potrivit altor cercetãri, eaar fi fost ridicatã din ordinul împãratului Teodosie alII-lea ºi dusã la Constantinopol, unde ar fi fost distrusãîntr-un incendiu, în anul 457 d.Ch. Oricum,incendierea ºi demolarea templului, cutremurele ºijafurile care au devastat Grecia în secolul al V-lead.Ch., au fãcut sã disparã orice urmã a mãreþiei statuii,din ea nemairãmânând decât soclul.

3. Primul campionat naþional important de fotbal aavut loc în 1921-1922.

4. Gavia (Plongeon imbrin) ºi raþa (Haralda hye-malis) plonjeazã uneori pânã la adâncimi de 70 m.

5. La Expoziþia Internaþionalã de la Paris, din 1888,au cântat tarafurile lui Angheluº Dinicu ºi SavaPãdureanu.

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

BÂRFE

Christina Aguilera tocmai s-a cãsãtorit cu managerulmuzical Jordan Bratman. Cântãreaþa a vândut drepturilede publicare pentru fotografiile oficiale revistei People.Acesta este un lucru obiºnuit printre celebritãþi. Ieºit dincomun, în acest caz, este însãpreþul pozelor: 350.000 de liresterline! Sã comparãm aceastãsumã cu cele 3 milioane de dolaripe care le-a primit Demi Moorepentru fotografiile de la nuntã...Sau, cu 1 milion de lire sterline,cât a încasat rivala BritneySpears ...

Poate cã Aguilera a încercat sã transmitã în acest felun mesaj, ea fiind foarte atentã la imaginea sa. De maimulte ori, cântãreaþa s-a definit prin contrast cu rivala saBritney, declarându-se împotriva “look”-urilor prea ela-borate, construite artificial, care le determina pe adoles-cente sã imite imagini, în loc sã fie naturale.

Întrebatã dacã s-a gândit vreodatã la implanturi,Aguilera a rãspuns foarte rãspicat cã nu ar putea sã îºicontrazicã propriile versuri, care denigreazã “silicoaneleieftine” (“cheap silicones”) ºi promoveazã frumuseþeainterioarã.

În sfârºit, cursa pentru noul James Bond s-a terminat!Fericitul câºtigãtor “007” este...Daniel Craig. Nãscut în1968, în Anglia, absolvent al prestigioasei Guildhall Schoolof Music and Drama, Danieldebuteazã, în 1992, cu The Power ofOne, în rolul sergentului Botha.

Ce mai putem spune despre el?În prezent, trãieºte la Londra cu soþiasa, actriþa de origine germanã, HeikeMakatsch. Are o fiicã care locuieºtetot la Londra, dar cu fosta soþie aactorului. Cel mai cunoscut film al sãu, de pânã acum, esteLayer Cake (2004).

Daniel Craig îl va întruchipa pe James Bond în “CasinoRoyal”, cel de-al doilea film regizat de Martin Campbell,dupã “Goldeneye”. Craig ºi mai puþin cunoscutul HenryCavill au fost rechemaþi la audiþie, au încercat costumele ºiCraig a câºtigat. Producãtorii filmului sunt Barbara Broccoliºi Michael G Wilson.

ªi uite aºa, Daniel Craig urmeazã sã fie primul JamesBond blond!

Mariah Carey s-a bucurat enorm când a aflat cã do-rinþa ei de a fi imortalizatã în plastic, se apropie deîndeplinire, prin intermediul unei companii producãtoarede jucãrii. Cântãreaþa va avea parte de o serie limitatã depãpuºi, fãcute dupã chipul ºi asemãnarea sa.

Micuþele Mariah vor purta pânãºi câte un inel cu diamant, asemãnã-tor celui în formã de fluture de carevedeta este nedespãrþitã. “Vor fidoar 3000 de pãpuºi. Deºi sunt des-tinate copiilor, nu este exclus ca elesã devinã obiecte de colecþie pentruadulþi”, a declarat o persoanã dinanturajul cântãreþei pentru cotidia-nul britanic Daily Mirror.

Mariah Carey se bucurã în prezent de o revenire spec-taculoasã în topuri ºi de o carierã de succes. Diva, caredeclara recent cã, înainte de concerte, obiºnuieºte sã doar-mã aproape 15 ore într-o camerã special amenajatã care-iprotejeazã vocea, se pregãteºte de lansarea unui nou sin-gle. Piesa “Don’t Forget About Us” va fi lansatã lunaviitoare. Mariah Carey s-a împãcat cu Eminem ºi ToniBraxton ºi se simte acum mai puternicã, mai încrezãtoare.

“Sunt convinsã cã am renãscut de multe ori ºi în maimulte feluri. Mi-am schimbat prioritãþile ºi relaþia cuDumnezeu. Am suferit o depresie puternicã pe care amdepãºit-o ºi simt cã am trecut prin toate în afarã demoarte, iar acum nu îmi mai este teamã de nimic. Dupã ceai fost lovit de atâtea ori, înveþi sã te protejezi. Sunt o lup-tãtoare, însã am aflat cã nu sunt eu cea care are controlulabsolut. Ceea ce vrea Dumnezeu sã se întâmple, se întâm-plã. Am avut parte de prima, a doua... a ºasea ºansã. Îimulþumesc lui Dumnezeu cã mã aflu aici. De multe orimã simt frustratã, am zile proaste. Dar îmi este bine undesunt!”, a declarat Mariah într-un interviu acordat revisteiCosmo Girl. (C. F.)

Daniel Craig va fi noulJames Bond!

Mariah Carey va lansa o serie de pãpuºi dupã

chipul ºi asemãnarea ei

Revista People a pusmâna pe un chilipir!

SSppeellllFFoorrccee 22 îînn AAmmeerriiccaaJOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

BANCURIDoi poliþiºti se împuºcã în faþa

unui magazin: De ce? … pentru cã pe uºa de la intrare

scrie “Trage”!!! ☺☺

- Sunt 70 de lucruri care le facfericite pe femei!

- 69 ºi încã unul !☺☺

Copilotul cãtre pilot: - Motorul din dreapta merge? - Merge. - Dar cel din stânga? - Mergeee! Deja ne-a depãºit!!!

☺☺- Chelner, puiul pe care tocmai

mi l-ai adus nu este bine prãjit. - ªi cum v-aþi dat seama de asta,

domnule? Nici mãcar nu l-aþi încer-cat încã.

- Pãi, îmi mãnâncã cartofii!!!☺☺

Paznicul unui muzeu cãtre unvizitator:

- Mã scuzaþi, domnule, dar esteinterzis sã staþi în acest fotoliu. Este

al lui Ludovic al-X-lea. - Nu vã faceþi griji. Voi fi pe

fazã. Când o sã vinã, mã voi ridi-ca!!!

☺☺- Cine a zis cã în casã trebuie sã

fie neapãrat o femeie? - Meºterul Manole!!!

☺☺- Sefu`, aº vrea sã merg la

înmormântarea soacrã-mii. Amvoie?

- Sigur cã da! Cine n-ar vrea sãparticipe la o asemenea petrecere!

☺☺Un moº sunã la pompieri ºi

spune cã vrea apã. Dupã scurt timpvin pompierii: “Hai, tataie, spuneunde e incendiul ?” La carebãtrânul: “Eram singur cã nimenialtcineva nu poate sã-mi aducã unpahar cu apã!”

☺☺- Cum se salutã doi somalezi? - Ce vânt te aduce pe aici?

(C. F.)

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 22 (186) din 30 noiembrie 2005Pagina 12

Pare o adevãratã sinucidere ca, la treizeci de ani de la ter-minarea rãzboiului din Vietnam, sã mai scrii o carte cu unasemenea subiect. Aceasta, în condiþiile în care, pânã laaceastã datã, s-au scris o mulþime de lucrãri ºtiinþifice, s-auturnat filme documentare, s-a scris beletristicã, s-au fãcutfilme de ficþiune. Toate acestea auîntors subiectul pe toate pãrþile încât sepãrea cã nu mai este nimic de spus. ªitotuºi, maiorul Valericã CRUCERU amai gãsit câteva petice de iarbã peacest drum bãtãtorit: a abordat subiec-tul din punct de vedere pur militar.

Cartea “Insurgenþã, contrainsur-genþã ºi rãzboi limitat – aspecte aleartei militare în rãzboiul din Vietnam(1954-1975)” se bazeazã pe o bibli-ografie solidã, la care autorul a avutacces pe timpul în care ºi-a fãcut studi-ile la Tampa, în Statele Unite. Suntindicate ca surse bibliografice, atâtdocumente de arhivã, cursuri, manualeºi regulamente de luptã americane, câtºi periodice vietnameze, americane,ruseºti ºi româneºti, interviuri înregis-trate cu veterani vietnamezi ºi intervi-uri pe care autorul însuºi le-a realizatcu veterani americani ai rãzboiului dinVietnam.

Subiectul este abordat metodic, curigoare specific militarã. Dupã opunere în temã în privinþa condiþiilor privind relieful, clima ºieconomia statelor peninsulei Indochina, Valericã CRUCERUintroduce cititorul în situaþia politicã ºi militarã la vremearespectivã. Este un capitol care se citeºte cu creionul în mânãºi cu atlasul în faþã. Pentru cã, în perioada imediat urmãtoarecelui de-al doilea rãzboi mondial, interesele marilor puteri

inflamaserã statele din zonã ºi transformaserã Indochina într-un cazan în clocot. În continuare, rãzboiul este demontat ºiprezentat fazã cu fazã, pas cu pas. Sunt trecute în evidenþãorganizarea gherilelor ºi a forþelor permanente vietnameze, înparalel cu evoluþia prezenþei militare în zonã, atuurile ºi ero-

rile fiecãrei pãrþi, dotãrile cu arma-ment, date statistice. Toate acestea suntprezentate din punct de vedere strictmilitar, domnul maior CRUCERUaducând în faþa cititorului concepteprivind contrainsurgenþa, rãzboiulmobil de gherilã, rezistenþa viet-namezã, evoluþia forþelor oponenteamericane ºi vietnameze, cu o susþineresolidã, prin trimiteri la documente ºiilustrate printr-o generoasã colecþie descheme.

Singurul regret pe care îl are citi-torul la terminarea cãrþii este cã dom-nul maior CRUCERU nu a avut posi-bilitatea sã o realizeze sub forma unuiprodus multimedia, interactiv. De ce?Pentru cã lucrarea dumnealui este uninstrument de lucru util, atât pentru ceicare au studii aprofundate în domeniulartei militare, cât ºi pentru cititorulobiºnuit, cãruia i se prezintã cronologicinflamarea, dezvoltarea, stingerea ºiurmãrile unui conflict militar care astârnit cele mai largi ecouri dupã cel

de-al doilea rãzboi mondial. ªi, lucrul acesta îl face strict dinpunctul de vedere al unui militar, decojind evenimentele, atâtcât s-a putut, de balastul politic, propagandistic sau sentimen-tal.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHEanghelache.dragos@forter.ro

Vietnamul vãzut dintr-o perspectivã strict militarã

Orientul ºi violenþa

O bombã a omorât30 de oameni

în sudul BagdaduluiPe 24 noiembrie, la ora localã 11.40, o bombã aflatã

într-o maºinã capcanã, din centrul unui oraº din sudulBagdadului, a omorât 30 de oameni ºi a rãnit alþi 35, a

declarat un ofiþer al armatei irakiene. Cãpitanul Ibrahim Abdeallah a spus cã bomba în

cauzã a vizat, de fapt, niºte vehicule ale armatei ameri-cane, care erau parcate în apropierea unui spital dinMahmoudiya, un micuþ oraº situat la 20 de mile de Bag-dad. Nu a fost rãnit nici un militar american, în schimb,cei ce se aflau în trecere prin acea zonã au cãzut victimeale acestui atentat.

Se pare cã terorismul este de neoprit, din moment ceîncã mor oameni nevinovaþi!

Israelul a capturat un importantmilitant al Jihadului

Un militant islamic dintre cei mai importanþi, care afost împresurat de soldaþii israelieni, în dimineaþa zileide joi, 24 noiembrie, s-a predat, a declarat un martorocular, dupã ce a cedat în faþa asediului prelungit dinfaþa casei cu patru etaje în care se ascundea, în regiuneaWest Bank. Locul fusese înþesat de buldozere ºi vehiculemilitare care, în cele din urmã, l-au determinat sã iasãdin casã cu mâinile ridicate.

Cel care a fost hãituit de cãtre trupele implicate senumeºte Iyad Abu Rob, un senior-comandant al Jihadu-lui Islamic, care nu a avut de ales ºi s-a retras în imobilulcu patru etaje. Dupã ce a rezistat o noapte întreagã, el afost arestat de cãtre soldaþii palestinieni ºi israelieni,împreunã cu alte câteva dintre ajutoarele lui deîncredere.

Poate cã ºi cele 70 de jeep-uri militare, 50 de trans-portoare blindate care au intrat în forþã în oraºul Jenin,împreunã cu trupele înarmate pânã în dinþi, l-au deter-minat sã se predea, dar dupã ce a reuºit sã facã câtevavictime în rândul celor care executau ordinul dearestare. Chiar dacã ar mai fi avut o ºansã, Iyad Abu Robar fi fost doborât de cãtre trãgãtorii de elitã care îºi ocu-paserã poziþiile pe acoperiºul clãdirii. Pe parcursul ope-raþiunii, trupele au tras ºi au ucis o persoanã care aruncapietre asupra soldaþilor israelieni aflaþi în misiune.

Dupã ce apele s-au liniºtit, medicul militar aflat lafaþa locului a constatat cã 11 soldaþi palestinieni ºi treiisraelieni au fost grav rãniþi în timpul ostilitãþilor.

Într-o altã operaþiune asemãnãtoare, desfãºuratã înKfar Kalil, lângã Nablus, un alt militar israelian a fostlovit, iar ºansele lui de supravieþuire sunt încã incerte. ªidin rândul armatei palestiniene au fost uciºi câþiva sol-daþi în timpul unor operaþiuni armate, desfãºurate tot dinWest Bank, în încercarea de a prinde alþi cunoscuþi mi-litanþi islamici.

Cristina FRATU

În Amfiteatrul „general ªtefan Fãlcoianu”, al UniversitãþiiNaþionale de Apãrare „CAROL I”, vineri, 11 noiembrie 2005,începând cu ora 13.30, locotenent-colonelul Vasile VREME(comandantul Batalionului 341 Infanterie), a susþinut public, tezade doctorat, structuratã pe 5 capitole, cu tema „Arta militarã abeligeranþilor în Rãzboiul din Coreea (1950-1953).

O temã deosebit de interesantã, fiind pânã la aceastã datã, sin-gura care trateazã „primul rãzboi cald al rãzboiului rece”, de fapt,prima intervenþie militarã sub mandatul O.N.U., desfãºuratã înPeninsula Coreeanã, între anii 1950-1953.

Lucrarea se întemeiazã pe documentele vremii, în primul rânddin Arhiva Istoricã Centralã a României ºi arhiva MinisteruluiApãrãrii Naþionale, precum ºi pe alte izvoare (legislaþie, memorii,presã, internet), cu predilecþie, fiind folosite cele din þãrile vestice.Accesul la arhivele din fosta U.R.S.S., R.P. Chinezã ºi P.P.D.Coreeanã nefiind permis, ceea ce a îngreunat munca autorului dinpunctul de vedere al obiectivitãþii lucrãrii.

Conducãtorul tezei de doctorat, general de brigadã (r) profesor

universitar consultant doctor Nicolae CIOBANU, în referatul sãu,a subliniat aspectul cã; este o lucrare ineditã prin unicitatea sa ºicã, cei care vor dori, ca, pe viitor, sã trateze problema celor douãCorei, neapãrat vor trebui sã þinã cont de aceastã lucrare”.

O precizare deosebit de interesantã referitoare la participareaþãrii noastre la acest conflict, a fost fãcutã de cãtre colonelul(r)Petre OTU, care a adus la cunoºtinþa asistenþei, cã România a fostprezentã cu un spital de campanie ºi cã, în acea perioadã de timp,copiii din familiile nord-coreene au fost cazaþi în tabere de peValea Prahovei.

Preºedintele comisiei, care a acordat titlul de doctor în ºtiinþemilitare, general de brigadã doctor Viorel BUÞEA, dupã susþinere,a þinut sã precizeze cã, teza prezentatã despre acest „rãzboi uitat”,este o încheiere a activitãþii începutã de cãtre ºeful promoþiei din1999 al Academiei de Înalte Studii Militare (al cãrui nume esteimortalizat pe placa de onoare), dar, totodatã, reprezintã o nouã ºiputernicã provocare în domeniul ºtiinþei militare la care are fermaconvingere cã „tânãrul doctor”, îºi va aduce contribuþia din plin.

Maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

Un rãzboi uitat

În zilele de 7, 8 ºi 9noiembrie 2005, mili-tarii garnizoanei Craio-

va au executat, în cooperarecu alte instituþii militare ºicivile din zona Olteniei, celmai amplu exerciþiu de statmajor din acest an. Denumit simbolic“Apolodor 2005”, exerciþiul s-adesfãºurat pe baza unui scenariu fictivcare a urmãrit antrenarea militarilorgarnizoanei, precum ºi a celorlalteinstituþii implicate în desfãºurareaacþiunilor în situaþii de crizã ºi larãzboi. “Apolodor 2005” a fost unexerciþiu tactic realizat la iniþiativacomandamentului Brigãzii 2 Infan-terie Uºoarã “Rovine” din Craiova.

Toþi participanþii ºi-au adus con-tribuþia la planificarea acestei acþiuni,dar, în mod deosebit, prin natura acþi-unilor specifice, s-a lucrat la elabo-rarea scenariului cu InspectoratulJudeþean de Jandarmi Dolj, cu Gru-parea de Jandarmi Mobilã “FraþiiBuzeºti”, cu inspectoratul de poliþiejudeþean Dolj, Centrul militar Zonal ºiInspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã “Oltenia” al judeþului nostru.La exerciþiu au participat reprezen-tanþi ai Prefecturii judeþului Dolj,Consiliului Judeþean, Primãriei ºi aialtor instituþii. Câteva detalii despreacest exerciþiu a oferit locotenent-colonelul Gheorghe MOGHINÃ, dincomandamentul Brigãzii 2 InfanterieUºoarã “Rovine”

— În baza Planului cu principaleleactivitãþi, în perioada 7 la 9, brigadadesfãºoarã un exerciþiu de stat major,în pregãtirea ºi desfãºurarea cãruia,intenþia comandantului brigãzii a fostde a coopta ºi reprezentanþiiautoritãþilor locale ºi instituþiilor sta-tului cu atribuþiuni bine statuate,legiferate, în scopul cooperãrii în ges-tionarea, respectiv, rezolvarea, uneisituaþii de crizã ce ar putea sã aparã laun moment dat.

— Domnule locotenent-ccolonel, laacest exerciþiu de stat major au par-ticipat mai multe instituþii, atât mi-litare cât ºi civile, din zona Olteniei.Care sunt scopurile acestui exerciþiu?

— De fapt, scopurile au fost binestabilite pentru toate categoriile departicipanþi, dar, ca un scop principal,care derivã din intenþia comandantu-lui brigãzii, am stabilit perfecþionareacolaborãrii între instituþiile statului cuatribuþii în domeniu pentru rezolvareaunei situaþii de crizã. Mai concret, tre-buie sã înþelegem faptul cã, dacã ar fica, la un moment dat, sã aparã o astfelde situaþie, nu numai armata esteimplicatã în rezolvarea ei, ci toatecelelalte instituþii reprezentative dingarnizoana Craiova. În ideea coman-

dantului brigãzii s-a regãsitaceastã intenþie, ca fiecaresã conºtientizeze modul încare participã la rezolvareasituaþiei ºi, mai precis, cumtrebuie sã coopereze pentrurezolvarea acesteia.

— Cum s-aa realizat cooperareadintre reprezentanþii comandamentu-lui Brigãzii 2 Infanterie Uºoarã“Rovine” ºi ceilalþi reprezentanþi aiinstituþiilor care au participat la exer-ciþiu?

— Aº putea sã afirm chiar cu certi-tudine, cã aceastã activitate are uncaracter de pionierat la nivelul garni-zoanei Craiova. Nu îmi amintesc ca,pânã în prezent, sã fi fost desfãºuratão astfel de activitate la nivelul garni-zoanei. În ceea ce priveºte partici-parea reprezentanþilor instituþiilorcooptate la aceastã activitate, pot sãafirm cã a decurs în condiþii exce-lente. Au rãspuns oportun solicitãrilornoastre, am desfãºurat activitãþi depregãtire în comun, atât la nivelulCentrului Militar Zonal, cât ºi lacomandamentul Brigãzii 2 InfanterieUºoarã, am pregãtit ºi desfãºurat con-ferinþe de planificare, am dezbãtuttoate activitãþile care vizeazã bunadesfãºurare a acestei activitãþi.

Locotenent Dan Cristian CÃNUCIRedactor “Viaþa oºtirii” postul “Radio Oltenia”

preluare din emisiunea realizatã în data de06.11.2005

Exerciþiul “Apolodor 2005”