Dupã cum informeazã site-ul AmbasadeiUcrainei în România, la 17 martie 2015, au avut locconvorbiri între preºedintele Ucrainei, PetroPoroºenko ºi preºedintele României, Klaus WernerIohannis, în cadrul vizitei oficiale a ºefului statuluiromân în Ucraina.

Pe baza rezultatelor acestor convorbiri cupreºedintele României, Klaus Werner Iohannis,

ºeful statului ucrainean, Petro Poroºenko, a decla -rat cã în relaþiile ucraineano-române se va treceîntr-o nouã etapã.

„Am convenit ca activitatea Comisiei prezi-denþiale comune sã fie reluatã ºi sã þinem urmã-toarea ºedinþã a acesteia cu prilejul vizitei mele laBucureºti. În timpul discuþiilor pline de conþinut,am definit direcþiile de colaborare de perspectivã îndomeniile economico-comercial, energetic, ecolo -gic, în transporturi ºi în infrastructurã care vor avearezultate foarte concrete ºi practice“, a spus PetroPoroºenko.

Potrivit afirmaþiilor ºefului statului ucrainean,împreunã cu preºedintele României „am discutat cusucces ºi unele probleme sensibile din cadrul relaþi-ilor bila terale, cum este problema canalului Dunã -rea-Marea Neagrã, am convenit sã continuãm dia-logul constructiv în aceastã direcþie atât la nivelbilateral, cât ºi la nivelul organizaþiilor internaþio -nale“. „De mon strãm, astãzi, cã suntem capabili sãidentificãm soluþii comune reciproc avantajoase înprobleme care nu ºi-au gãsit rezolvarea de-a lungulmultor ani“, a menþionat preºedintele ucrainean.

Preºedintele Petro Poroºenko a mulþumit sincerºefului statului român pentru faptul cã România aratificat prima Acordul de Asociere a Ucrainei cuUE. „Acest lucru va intra pentru totdeauna în istoriarelaþiilor ucraineano-române. Totodatã, el ex pri mãatitudinea României faþã de perspectiva europeanã,faþã de per spectiva dobândirii de cãtre Ucraina acalitãþii de membru al Uniunii Europene“, a men -þionat Pe tro Poroºenko. ªeful statului a mulþumitpentru dis po nibilitatea României de a susþine latoate nive lurile ca Ucrainei sã-i fie oferitã perspec-tiva intrãrii în UE.

Preºedintele a mulþumit þãrilor europene ºiRomâniei pentru faptul cã susþin în mod permanentºi ferm suveranitatea ºi integritatea teritorialã aUcrai nei ºi a atras atenþia celor prezenþi cã „Ucrai -na, militarii ucraineni, apãrã în estul Ucrainei liber-tatea ºi independenþa tuturor þãrilor ºi popoareloreuropene“.

Preºedinþii Ucrainei ºi României au analizat ºiau ajuns la concluzia cã este necesarã îndeplinireafermã ºi integralã a înþelegerilor de la Minsk.

„Ucraina declarã cu tãrie cã ea va îndeplini fiecarepunct“, a subliniat preºedintele.

El a mai comunicat cã a adresat pãrþii românerugãmintea sã susþinã apelul Ucrainei cãtre Con si -liul de Securitate al ONU ºi Consiliul Uniunii Eu -ro pene privind trimiterea forþelor de menþinere apãcii pentru asigurarea securitãþii pe linia de con-flict ºi pe linia sectorului necontrolat ale frontierei

de stat. „Aceasta va asigura o stabilizare mai bunãa situaþiei ºi ne va putea ajuta sã evitãm numeroasevictime“, a subliniat preºedintele ucrainean.

Ambii preºedinþi au convenit cã este necesarã omodernizare substanþialã a sistemului de securitateîn regiunea Mãrii Negre.

O atenþie deosebitã a fost acordatã evenimen -telor din Republica Moldova, în special dinregiunea transnistreanã. „Am convenit sã ne coor-donãm ac þiu nile legate de Transnistria pentru acontribui la dezgheþarea acestui conflict ºi pentru aajuta Mol dova suveranã ºi independentã sã-ºi rein-tegreze regiunea transnistreanã în Moldova“, ainformat Petro Poroºenko.

De asemenea, potrivit afirmaþiilor preºedintelui,el a convenit cu ºeful statului român sã intensificesubstanþial micul trafic de frontierã. „Am trasatminiºtrilor noºtri sarcina ca prin intermediulmecanismului micului trafic de frontierã sã simpli-ficãm regimul trecerii frontierei“, a spus preºedin-tele. În continuare, vor fi date dispoziþii privindcrearea unor puncte comune de trecere a frontiereicare vor contribui la combaterea corupþiei, la sim-plificarea trecerii frontierei ºi la reducerea timpuluide aºteptare.

Preºedinþii au convenit cã în timpul summituluidin Riga al „Parteneriatului Estic“, România vasus þine ca UE sã acorde cetãþenilor Ucrainei regi -mul fãrã vize.

Preºedintele Poroºenko a mulþumit preºedinte -lui României pentru iniþiativele acestuia ce pri vescdezvoltarea „Parteneriatului Estic“ care vor face caacest instrument sã devinã mult mai eficient.

Preºedintele Klaus Werner Iohannis a comuni-cat, la rândul sãu, cã în cadrul întâlnirii au fostdiscu tate perspectivele colaborãrii între Ucraina,Ro mâ nia ºi Polonia ca þãri apropiate din punct devedere geografic ºi istoric. „Consider important cãavem câþiva vecini care respectã frontierele. Tre -buie sã intensificãm colaborarea regionalã întrePolonia, Ucraina ºi România, sã creãm un grup desolidaritate. Aceastã intensificare a coordonãrii înEuropa de Est va întãri substanþial colaborarea lanivel regional ºi general european“, a subliniatpreºedintele României.

„Ne-am înþeles asupra problemelor din diversedomenii pe care le aºteaptã mulþi cetãþeni ai þãriinoastre, ºi anume restabilirea liniei aeriene directeîn tre Kiev ºi Bucureºti“, a comunicat Petro Poro -ºenko.

Preºedintele României a evidenþiat nivelul ridi-cat al colaborãrii în diverse domenii, de la contacteinterguvernamentale la colaborarea între reprezen-tanþii cercurilor de afaceri ale celor douã þãri ºi s-apronunþat pentru gãsirea cãilor de stimulare ainvestiþiilor comune.

În ceea ce priveºte colaborarea în sfera energe ti -cã, o delegaþie a companiei „Naftohaz al Ucrai nei“va efectua o vizitã la Bucureºti pentru convorbiri.

Ion ROBCIUC

Ucraina ºi România vor intensifica colaborarea

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!

Serie nouã, nr. 285-286 / aprilie 2015

HRISTOS VOSCRES!HRISTOS VOSCRES!

Cu prilejul Sfintelor Sãrbãtori ale Paºtilor, vãdorim multã sãnãtate ºi o primãvarã frumoasã cumulte bucurii.

Fie ca Învierea Domnului sã vã aducã luminã,încredere, iubire, speranþã ºi clipe de neuitat alãturi defamilie ºi prietemi.

Hristos a înviat!

Urare de Paºte

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -

mate în paginile Curierului ucrai nean revine

în exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi

asu mã obli ga þiile legate de conþinutul

materia lelor ºi nu retur neazã articolele

nepublicate.

curierul ucrainean2

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.c. SMarT orGanizaTion Srl“

curierul ucrainean

Agenda deputatului UUR v Agenda deputatului UUR

Sãrbãtorile de Paºte mi-au oferit plãcutul pri -lej de a fi alãturi de membrii comunitãþii deucrai neni din judeþul Timiº, Învierea Domnuluiîntâmpinând-o, alãturi de domnul Iura Hleba,preºedintele filialei Timiº a UUR ºi prim-vice -preºedinte al Uniunii Ucrainenilor din Româ nia,ºi de familiile noastre, la Biserica OrtodoxãUcrai neanã din Timiºoara.

În mod tradiþional, de Paºte, familiile deucrai neni se reîntregesc, împreunã mergând labi se ricã pentru a lua luminã. Slujba de Învierepresupune, pe lângã rostirea de cãtre preot a tra -diþionalului „Hristos a înviat!“, înconjuratul bi -se ricii de trei ori, de cãtre preot ºi credincioºi,pre cum ºi sfinþirea coºurilor aduse de fiecarefamilie. Aceste coºuri conþin preparate culinaregãtite dupã specificul ucrainean, dar ºi bine cu -noscutele ouã roºii, cozonac, pascã, fiecare coºfiind acoperit cu un ºtergar cusut manual cu di -verse simboluri pascale ºi, în anumite zone, îm -po dobit cu ramuri de tuia de munte. De men -þionat cã acest obicei al sfinþirii, dupã slujba deÎnviere, a coºului cu bucatele de Paºte, s-a pãs-trat pânã în prezent doar în comunitãþile deucrai neni. Dupã liturghie, credincioºii mergacasã, unde gustã din bucatele sfinþite, dar numaidupã ce iau anafurã ºi respectã obiceiul spãlãriipe faþã cu apa sfinþitã în care s-a pus un bãnuþ de

argint ºi un ou încondeiat, pentru a fi sãnãtoºi ºia avea noroc tot anul.

În Bucovina ºi în unele zone din Maramureº,în prima zi de Paºte, credincioºii ucrainenirãmân acasã ºi petrec în familie, pentru ca în adoua zi sã meargã la bisericã, sã aprindã lumâ -nãri pentru cei plecaþi dintre noi, sã-ºi vizitezeprietenii, rudele ºi vecinii, copiii mici primindouã roºii. Ouã roºii sau ouã încondeiate primescºi bãieþii care merg în vizitã acasã la fete pentrua le stropi, în mod simbolic, cu parfum.

Un obicei deosebit în perioada sãrbãtorilorpascale este cel al încondeierii ouãlor, în JoiaMare, de cãtre ucrainenii din Bucovina, aceºtiaavând procedee specifice care s-au pãstrat de-alungul timpului, chiar dacã acum sunt mult maipuþin folosite vopselele naturale obþinute din cojide ceapã, de nuci sau flori de câmp, ca odinioarã.

Cu ocazia fiecãrei sãrbãtori religioase, con-stat cu bucurie cã, minoritatea pe care o reprezintîn Parlamentul României este una de oamenifoarte credincioºi ºi, mai mult, înþelegând impor-tanþa legãturii cu biserica, aceºtia transmit maideparte tradiþiile moºtenite de atâtea generaþii.Mulþu mesc ºi pe aceastã cale preoþilor, cadrelordidactice, precum ºi tuturor celor care se implicãîn pãstrarea obiceiurilor ºi tradiþiilor ucraineneºi depun eforturi pentru antrenarea copiilor înastfel de activitãþi. Îmi doresc ca zi de zi, princeea ce facem, sã consolidãm acest trend ºi sã nedefinim cu mândrie, ca etnie ucraineanã, ºi pesteani.

Ion MaROCICO,deputat UUR

Comunicat de presã privindtradiþia sãrbãtorilor pascale la ucraineni

Mesaj de Paºte

Stimaþi ucraineni de pretutindeni,

În aceste zile ale sãrbãtorilor de primãvarã,când întreaga naturã renaºte, iar inimile suntcuprinse de nespusã bucurie ºi înflãcãrare, vãrog sã primiþi felicitãrile mele cordiale cuprilejul sãrbãtoririi Învierii lui Hristos.

Fie ca Dumnezeu cel Înviat sã vã întãreascãforþele fizice ºi spirituale, sã vã binecuvântezecu dragoste, înþelegere ºi bunãstare.

Sã-i amintim, în ziua Învierii Domnului, înrugãciunile noastre, pe toþi aceia care ºi-aujertfit viaþa pe front în lupta pentru Inde pen -denþa Ucrainei, pe aceia care apãrã cu arma înmânã Ucraina noastrã, pe aceia care, înspatele frontului, ajutã Patria noastrã sã rezisteîn confruntãrile cu perfidul agresor.

Hristos a înviat! Adevãrat a înviat!

Cu stimã,

Mychailo Ratuºnyi,Preºedintele Consiliului Ucrainean Mondial de Coordonare

Am asistat în ultima perioadã la o amplãdezbatere, artificial creatã în opinia mea, pe unsubiect de interes pentru elevi, pãrinþi, cadredidactice ºi reprezentanþi ai societãþii civile:stu diul religiei în ºcoli. Dincolo de multitu di -nea de pãreri pro ºi contra, rezultatele au fostmai mult decât convingãtoare: la nivel na þio nal,aproximativ 90% dintre elevi ºi-au exprimatop þiu nea de a participa la orele de religie, întimp ce în comunitãþile de ucraineni, elevii s-auînscris în procent de 100%. Pentru mine, rezul-tatul nu poate fi decât îmbucurãtor pentru cãucrainenii s-au definit de-a lungul timpului caun popor credincios, ancorat în valorile creº -tine. Avem datoria de a consolida relaþia dintreºcoalã ºi bisericã ºi de a continua formarea co -pii lor noºtri în sensul statorniciei în credinþã.

Religia a fost ºi va rãmâne parte integrantã aculturii noastre, de aici rezultând necesitateaper manentã în trasarea reperelor social-moraleale tinerei generaþii. De la momentele istoricecu încãrcãturã religioasã, la exemplele din pil -de, de la semnificaþii mai puþin înþelese, la binecunoscutele obiceiuri ºi tradiþii de sãrbãtori,toate contribuie la formarea unui tânãr ºi la pre -gãtirea sa pentru viaþã.

Rolul cadrelor didactice, dar ºi al preoþilor,în acest context este unul definitoriu. Am apre-ciat în permanenþã dãruirea ºi cãldura cu careaceºtia strâng laolaltã tinerii la diverse eveni-mente culturale sau religioase, cum se implicãîn pãstrarea tradiþiilor de sãrbãtori, fãcând copi-ii dornici de a afla lucruri noi ºi de a participala activitãþile specifice. ªcoala ºi biserica suntstâlpi ai fiecãrei comunitãþi, iar un tânãr trebuiesã dobândeascã un solid bagaj de cunoºtinþe,pentru a putea mai târziu sã facã faþã provo -cãrilor. În comunitatea noastrã, orice sãrbãtoareaduce aproape deopotrivã tineri ºi vârstnici, oa -meni extraordinari care trãiesc cu bucurie ast fel

de momente. Sã nu uitãm cã în România avem33 de biserici ortodoxe ucrainene, 3 mã nãstiriortodoxe ucrainene, 17 biserici greco-ca to lice,un Vicariat Ortodox Ucrainean la Si ghetu Mar -maþiei ºi douã Protopopiate la Sighet ºi, respec-tiv, la Lugoj.

De aceea, consider cã participarea elevilor laorele de religie nu poate fi decât spre binelesocietãþii ºi în avantajul fiecãrui elev. Dacã înjudeþele în care existã comunitãþi de ucraineni,toþi elevii ºi-au exprimat dorinþa de a studiareligia, este pentru cã noi, la rândul nostru, ne-am pãstrat identitatea spiritualã ºi am reuºit sãtransmitem tinerei generaþii valorile care de-alungul timpului ne-au þinut împreunã ºi ne-auîmbogãþit viaþa.

Religia nu poate lipsi din ºcoli. Prin studiulei, se modeleazã comportamentele copiilornoº tri, ei învãþând ce este dreptatea, adevãrul,re cu noº tinþa, demnitatea ºi înþelegând astfel cã,soli da ritatea nu se rezumã doar la deschiderefaþã de problema aproapelui, ci presupune ºi ovorbã bunã sau un gând curat.

Mulþumesc Patriarhiei Române pentru des -chi derea ºi sprijinul acordat în discuþiile avutecare s-au finalizat cu posibilitatea ca, în aceleunitãþi de învãþãmânt în care nu sunt cadre di -dactice specializate în predarea religiei, aceastãmaterie sã fie predatã de preoþi, în limba ucrai -neanã. Nu în ultimul rând, doresc sã evidenþiezîn mod deosebit implicarea preotului Ion Pi -þura, vicarul general al Vicariatului Orto doxUcrai nean din Sighetu Marmaþiei, a preo þilordin bi se ricile ortodoxe ucrainene, precum ºi ains pectorilor ºcolari pentru minoritatea ucrai -neanã ºi a cadrelor didactice care predau încomunitãþile de ucraineni, pentru eforturile demenþinere a tradiþiilor, de educare a tinerilor înspiritul moralei creºtine, de cultivare a bineluiºi a dra gos tei de frumos, a relaþiilor de prietenieºi de ajutor reciproc. Educaþia rãmâne cel maiimportant instrument pe care o societate îl arepentru a-ºi schimba în bine destinul.

Ion MaROCICO,deputat UUR

Declaraþie politicã

Studiul religieinu poate lipsi din ºcoli

curierul ucrainean 3

Recent, a apãrut cartea cu titlul de mai sus,semnatã de dr. Alex Ber ca, economist americande ori gine românã, absolvent al ASE din Bucu -reºti, care a devenit unul dintre econo miºtii ceimai cunoscuþi ºi respectaþi din Statele Unite.Revol tat de poziþia Rusiei faþã de þãrile care aufãcut parte din fosta URSS, de metodele demanipulare, ºantaj ºi intervenþie militarã, pentrua le readuce în sfera ei de influenþã, autorul vrea,prin aceastã carte, sã atragã atenþia statelor încare locuieºte o însemnatã populaþie ru so fonã cãacest lucru serveºte Mos covei drept pretext pen-tru a interveni în treburile lor interne ºi a in ti midaregimurile statelor respective.

Lucrarea este prefaþatã de Exce lenþa Sa dom-nul Teofil Bauer, Am ba sador Extraordinar ºi Ple -nipo tenþiar al Ucrainei în România, un foarte buncunoscãtor al pro ble melor ucrainene, care, print-re alte le, aratã cã Ucraina. Un punct de vederegeo politic a dr. Alex Berca „este prima carte înRomânia ºi una dintre puþinele în lume care neprezintã o proaspãtã viziune, bine argumentatã ºidocumentatã asupra actualelor evenimente dinUcraina ºi legat de tot ce se întâmplã în jurul eidupã anexarea în martie 2014 de cãtre FederaþiaRusã a Republicii Au to nome Crimeea ºi susþi -nerea masivã militarã, politicã, diploma ticã ºi

informaþionalã de cãtreruºi a te roriºtilor proruºidin estul Ucrai nei“.

Lucrarea redã desfã -ºurarea eve nimentelorcare au dus la anexareaCrimeei, descrie, pes c u r t ,

evo luþia politicã din Ucraina dedupã 1989, de la aservirea faþã deRusia pânã la schimbarea radi-calã a orientãrii þãrii spre Uniu neaEuropeanã, reacþia Mos covei faþãde modificarea po liticii Kievului,descrie poziþiile adoptate de UEºi SUA, inclusiv in troducereasanc þiunilor econo mice faþã deRu sia. Dar se poate spune cãsanc þiunile im pu se nu au fostdure, ci mai degrabã nesemnifica-tive, ceea ce i-a dat impresia pre -ºedintelui Putin cã drumul ales deel este corect ºi chiar uºor de par-curs. Folosindu-se de „ar ma“resur selor energe tice de care dis-pune Rusia ºi de faptul cã multedintre þãrile dezvoltate sau în cursde dezvoltare au nevoie de petrol, preºedintelePutin încearcã sã aleagã calea de refacere a mariiUniuni Sovietice prin diver se strategii politice.Aºa se explicã faptul cã dupã anexarea Crimeeiconducerea Federaþiei Ruse a trecut la sprijinireacu arme ºi personal calificat a unor gru puriextremiste separatiste din estul Ucrainei, cãu tândsã creeze un dezechilibru economic ºi social în

Ucraina ºi, în acest fel, o cale mai uºoarã deanexare.

O parte interesantã a lucrãrii o constituie an a -liza procesului de rusificare a statelor componenteale fostei Uniuni Sovietice. Acest lu cru, ara tã au -torul, nu a fost o consecinþã fi reas cã a unor migrãrisau deplasãri ale populaþiei, ci o po li ticã conºtien-

tã a statului co munist de trans-fer al populaþiei în ve de rea slã -birii caracterului naþional alþãrilor res pective. În cei 70 deani de regim sovietic au fostde por taþi po lonezi, ucrai neni,li tua nieni, letoni, es toni, ger-mani, tã tari, ro mâni din Mol -dova ºi din zona Cer nãuþi etc.,consi de raþi „duº ma ni ai claseimun citoare“. Aces te depor tãriau afectat profund com po ziþiaetnicã a Uniunii Sovie tice. Prinastfel de procedee a fost creatãºi ma joritatea rusofonã din Cri -meea, ceea ce a facilitat for mu -larea pretextului folosit dePutin de „protejare a fra þilorruºi“ ºi de anexare a penin-sulei.

Cartea se încheie cu „unele soluþii referitoarela criza Ucrainei“ în care se pre conizeazã „o ac -þiune co munã a forþelor NATO“ ºi „descurajareaacþiunilor militare ruseºti în Ucraina“.

Cartea este interesantã ºi o recomandãm citi-torilor din România.

Ion ROBCIUC

În localitatea Remetea Micã ce aparþine filialei Timiº a UUR auavut loc alegeri pentru biroul organizaþiei locale ºi sãrbãtorirea a 25 deani de la înfiinþarea UUR. La acest mare eveniment au fost prezenþi dl

Hleba Gheorghe, preºedintele filialei Timiº a UUR, dl Drozd Vasile,vicepreºedinte al filialei Timiº a UUR, dl Bartha Francisc, primaruldin localitate, profesoara Hrin Ana, preºedinta organizaþiei RemeteaMicã a UUR. Evenimentul a început cu un cuvânt al domnului preºed-inte Hleba Gheorghe, referitor la sãrbãtorirea a 25 de ani de la înfi-inþarea UUR. A mai luat cuvântul domnul primar Bartha Francisc carea vorbit despre cetãþenii ucraineni din localitate. În continuare preºed-intele Hleba Gheorghe a înmânat diplome ºi plachete jubiliare dom-nului primar Bartha Francisc pentru buna colaborare cu ucrainenii dinlocalitate, doamnei Hrin Ana pentru excelenta prestaþie la conducereaorganizaþiei UUR Remetea Micã, domnului Hrin Nicolae pentruprestaþia muzicalã la nivel naþional, cât ºi internaþio nal, preotuluiparoh Viºovan Adrian, ºi domnului Nan Vasile, primul preºedinte alUUR din Remetea Micã.

Momentul foarte important care a urmat a fost alegerea nouluibirou al UUR din localitate. Acest moment a început cu un cuvânt aldnei Hrin Ana care a prezentat darea de seamã, evidenþiind ce s-a rea -lizat în localitatea Remetea Micã. Apoi a început alegerea noului biroual UUR Remetea Micã, alcãtuit din: prof. Hrin Ana, preºedinte,Calena Maria, vicepreºedinte, Coreniuc Vasile, secretar, BanianschiVasile, membru, Arsa Ana membru. În încheiere, dl preºedinte HlebaGheorghe a urat noului birou ales mult succes.

ana HRIn

În ziua de 28 martie a.c., la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“ dinSuceava a avut loc concursul naþional „Istoria ºi tradiþiile ucrainenilor“ pen-tru elevii claselor IV-XII. Concursul a fost pregãtit de doamna Lucia Mihoc,profesoarã de limba ucraineanã la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“ dinSuceava care considerã cã acest concurs are ca obiectiv principal pãstrareavalorilor etnice ºi culturale ale minoritãþii ucrainene ºi încurajeazã tinerii sãexploreze tradiþiile pãrinþilor ºi bunicilor.

Scopul acestui concurs a fost cunoaºterea ºi promovarea tradiþiilor ºi obi-ceiurilor de pe întreg teritoriul românesc, unde trãiesc ºi muncesc ucrainenii.De aceea, elevii din judeþele Botoºani, Timiº, Maramureº ºi Suceava auprezentat sau au trimis prin poºtã eseuri interesante ºi fotografii despretradiþiile ºi ceremoniile de Paºte, cum ar fi: Duminica Floriilor (BecikovaNedilea), jocurile de Paºte, încondeierea ouãlor, coºul cu bucate; de Crãciun:Ajunul, masa din Ajun, colindul copiilor, colinda bisericeascã; obiceiurile debotez, nuntã, înmormântare moºtenite de la bunici ºi strãbunici, precum ºi di -verse broderii, haine populare, ouã încondeiate, ºtergare. În cadrul concursu-lui s-a realizat o expoziþie de fotografii, cuprinzând imagini cu obiceiurile ºidatinile amintite mai sus.

Concursul a avut douã secþiuni: eseu ºi fotografie. Pentru evaluarea rezul -ta telor concursului s-a constituit un juriu format din: lector universitar dr.Anamaria Herþanu, prof. Elvira Codrea, consilier în Ministerul Educaþiei ºiprof. Serafyma Kryhan din Cernãuþi, autor de manuale. Elevii premiaþi auprimit diplome din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice.

În finalul concursului a avut loc un program artistic. Grupul „Vyºyvanka“de la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“ din Suceava, coordonat de prof.Lucia Mihoc ºi grupul „Huþulca“ de la ªcoala Gimnazialã din Brodina,pregãtit de prof. dr. Coneac Viorica au prezentat melodii ºi dansuri ucrai -nene. Concursul a fost finanþat, ca de obicei, de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia.

alexandra CEGa

Alegeri locale la Remetea Micã ConCurs naţional „istoria Şi tradiţiile uCrainenilor“

O carte despre Ucraina

alex Berca, Ucraina. Un punct de vedere geopolitic (Bucureçti, 2014)

54 curierul ucrainean

În ultimele zile, numeroºi membri ai comunitãþiinoastre mi-au atras atenþia, în repetate rânduri,asupra imaginii negative care planeazã asupraUniunii Ucrainenilor din România din cauza modu -lui în care a decis sã reacþioneze fostul preºedinte,domnul ªtefan Buciuta, dupã pronunþarea sentinþeipenale de 1 an de închisoare cu suspendare, decãtre Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în cazul in -frac þiunii de conflict de interese pe care a sãvâr ºit-o pe durata mandatului de parlamentar.

În calitate de preºedinte al Comisiei de Eticã ºiLitigii a Uniunii Ucrainenilor din România, dar ºide reprezentant în Parlamentul României al comu-nitãþii ucrainene, doresc sã subliniez cã, dincolo deacuzaþiile ce mi-au fost aduse de domnul Buciuta,care mi-au afectat bunul renume ºi pe care nu suntdispus sã le mai tolerez, nu am fãcut decât sãrespect Statutul Uniunii ºi sã fiu în permanenþã alã-turi de oamenii care mi-au încredinþat votul lor.Asi gur, ºi pe aceastã cale, pe fiecare ucrainean dinRomânia, cã va avea în mine un om de încredere,care va lupta pentru adevãr ºi dreptate ºi va acþionaîn interesul comunitãþii, pentru a-i reda imaginea decare s-a bucurat pânã la declanºarea, de cãtre fostulpreºedinte, a acestui nedorit scandal.

Consider cã ceea ce s-a întâmplat în ultima pe -rioadã la vârful UUR, atrage rãspunderea fie cãruimembru al conducerii în faþa întregii comunitãþi.Nu cred cã domnul ªtefan Buciuta, care a desco -perit atacul la adresa mea ca fiind singura formã deintegritate, conºtientizeazã vreo secundã cã are da -to ria de a explica fiecãrui ucrainean gravi tatea fap -telor sale ºi, mai mult, cã ar trebui sã facã tot ce-istã în putinþã pentru a limita rãsfrângerea efectelornegative ale condamnãrii sale penale asupra întregiicomunitãþi.

Respectarea Statului UUR este imperativã, nualeatorie, ºi se aplicã tuturor membrilor, inclusivdomnului Buciuta, dincolo de obsesia domniei salepentru puterea absolutã!

In consecinþã, mã vãd nevoit sã-i explic, cât potde clar ºi simplu, domnului Buciuta, care sunt pre -

vederile Statului, în speranþa cã, în cele din urmã,va putea accepta bazele legale ºi democratice dupãcare se construieºte ºi se conduce o organizaþie cuprofil etnic, precum UUR, în România anului 2015.

Pentru a înlãtura orice formã de îndoialã,menþionez cã, în art. 24 din Statut, este prevãzutã„alegerea între congrese a unui nou preºedinte alUUR, în urmãtoarele situaþii:

a) în caz de deces;b în caz de demisie;c) în cazul înscrierii într-un partid sau grupare

politicã care se asimileazã cu un partid politic;d) în cazul condamnãrii penale definitive;e) pe baza solicitãrii fundamentate a cel puþin

2/3 dintre membrii Consiliului UUR“.În plus, „în situaþiile prevãzute la punctele

a,b,c,d, prerogativele preºedintelui UUR sunt pre-luate de unul dintre prim-vicepreºedinþi ai UUR,pânã la congresul extraordinar care se va convocaîn termen de 3 luni“.

Datã fiind sentinþa penalã de condamnare defi -nitivã a domnului Buciuta, la 1 an de închisoare cususpendare, ºi prevederile art. 24 din Statutul Uniu -nii Ucrainenilor din România, domnia sa nu maiare calitatea de preºedinte/ordonator de credite alUniunii ºi nici drept de semnãturã. Prerogativelepreºedintelui sunt preluate de unul dintre prim-vicepreºedinþi, care trebuie, ca în termen de 3 luni,sã convoace congresul extraordinar pentru alegereanoului preºedinte. Deciziile Comisiei de Eticã ºiLitigii a Uniunii Ucrainenilor din România, luate înurma întrunirii din ºedinþa extraordinarã din data de22 martie 2015, evidenþiazã exact cele arãtate maisus, fie cã îi sunt pe plac sau nu fostului preºedinte.

Totodatã, amintesc cã, în conformitate cu art. 19din Statutul Uniunii Ucrainenilor din România,Comisia de Eticã ºi Litigii, face parte dintreorganele de conducere administrativã ºi de controlale Uniunii, iar conform art. 26, „soluþioneazã plân-gerile împotriva mãsurilor de revocare, excluderesau demitere a membrilor UUR, urmãreºte dacã serespectã prevederile Statutului UUR, supune

atenþiei Consiliului UUR abaterile de la normele deeticã ºi moralã ale membrilor Uniunii ºi propunemodalitãþile de soluþionare a conflictelor“.

In acest context, subliniez cã, toate hotãrârileCo misiei de Eticã ºi Litigii sunt în conformitate cuStatutul UUR, modificãrile de orice naturã la Sta -tutul actual sau în componenþa Comisiei, fiindexclusiv de competenþa Congresului. Împotriva ho -tã râ rilor Comisiei de Eticã ºi Litigii se poate for-mula plângere doar în faþa Congresului.

Congresul este „organul suprem de conducere alUUR“, structura în faþa cãreia, inclusiv avocaþiidomnului Buciuta l-au trimis pe acesta pentru a i seanaliza ºi pune în balanþã activitatea ºi reputaþia.Oare cunoscând mai multe aspecte decât avocaþiicare-l reprezintã, fostul preºedinte a anticipat cumse va înclina aceastã balanþã, de nu a acceptat con-vocarea unui Congres?

Din pãcate, prin acþiunile de pânã acum, ne-afost reconfirmat faptul cã pentru domnul ªtefanBuciuta, Statutul organizaþiei al cãrui preºedinte afost timp de atâþia ani, nu are nicio valoare, prefe -rând sã se ascundã dupã Constituþia României, înîncercarea de a evita cu orice preþ organizarea dealegeri la nivelul UUR ºi de a rãmâne la conducere.Apreciez efortul sãu de afirmare ca un bun cetãþeanromân, prin aducerea în discuþie a legii fundamen-tale a acestei þãri, dar nu pot trece cu vederea ne -garea propriei identitãþi etnice, prin încãlcarea pre -vederilor statutare! O astfel de atitudine este extremde periculoasã ºi, mai ales, nu vã face cinste, dom-nule ªtefan Buciuta!

Nerespectarea Statutului Uniunii, pe baza cãruiaînsuºi domnia sa a fost ales în funcþia de preºedinte,reprezintã o atingere gravã a fundamentului organi-zaþiei noastre, aduce în discuþie aspecte de legiti -mitate ºi transmite un puternic mesaj negativ careafecteazã întreaga comunitate.

Haideþi sã fim oameni raþionali ºi de onoare ºi sãne asumãm cu demnitate consecinþele faptelornoastre! Avem aceastã datorie faþã de noi înºine ºiîn faþa celor peste 52 de mii de ucrainenii din aceas -tã þarã!

Paºtile creºtinilor este sãrbãtoarea Învierii Dom -nului, a treia zi dupã pogorârea în groapã, aºa cumscrie în Evanghelie (Matei, 27, 62) ºi cum ne rugãmîn Crezul nostru: „... ºi a înviat a treia zi dupãScripturi...“ A treia zi de la îngropare era du minicã,de aceea Paºtile creºtinesc cade întotdeauna în zi deduminicã.

Sãrbãtoarea Paºtilor este baza pe care sereazemã tot edificiul religiei creºtine, ºi anumeÎnvierea lui Hristos. De aceea ºi sãrbãtoarea acesteiluminate Învieri, care se cheamã ºi Paºti, întrece custrãlucirea solemnitãþii serviciului sãu divin petoate celelalte sãrbãtori ale anului. ªi pentru cã prinÎnvierea sa Hristos a învins moartea, ºi solemni-tatea Sfintelor Paºti, prin frumoasele cântãri aleserviciului divin, dã impresia unui triumf, undetoatã slujba se sãvârºeºte prin cântare.

Serviciul divin începe chiar de la miezul nopþiiprin cântarea: „Învierea Ta, Hristoase Mântui to ru le,îngerii o laudã în ceruri ºi pre noi pe pãmânt neînvredniceºte cu inima curatã sã Te mãrim“. Aces -tea cântând preoþii, ies afarã din bisericã cu Evan -ghelia, cu crucea ºi cu icoana Învierii, ºi în curteabisericii, simbolizând locul afarã din mormânt,încep slujba Învierii printr-o înmulþitã cântare a fru -mosului tropar: „Hristos a înviat din morþi cumoartea pre moarte cãlcând ºi celor din mormân-turi viaþa dãruindu-le“. Ectenia cea mare, adicã unºir de rugãciuni spuse de preot în cursul ser viciuluireligios, se spune tot aici. În timpul acesta, biseri-ca, care era complet în întuneric, simbolizând întu -ne ricul mormântului, se lumineazã. Paracliserulaprin de toate sfeºnicele ºi toate policandrele. Preo -tul, întorcându-se din curte, ia Evanghelia, vine cutoþi ceilalþi în faþa uºii bisericii ºi cântã: „Ridicaþi,boieri, porþile voastre, ºi vã ridicaþi porþile celeveºnice, ºi va intra Împãratul mãririi“. Se rãspundedinãuntru cântând: „Cine este Acesta Împãratulmãririi? Rãspunde preotul: „Domnul cel tare în

rãzboaie. Domnul puterilor, acesta este Împãratulmãririi“. Acestea zicându-se de trei ori, îndatã sedes chid uºile, iar preotul intrând cântã: Ziua Învie -rii sã ne luminãm, sã ne luminãm, popoare, PaºtileDomnului, Paºtile, cã din moarte la viaþã ºi de pepãmânt la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noicântându-I cântare de biruinþã“.

ªi dupã fiecare odã a canonului se cântã: „Hris -tos a înviat!“ de trei ori. Acest tropar, adicã sfân tãcântare bisericeascã de laudã se cântã atât în ziua dePaºti, cât ºi în fiecare zi a Sãptãmânii Lumi nate. Întimp ce se cântã laudele, se face sãru tarea în vie riiîmpreunã cu salutarea creºti neascã: „Hristos a învi-at!“, la care se dã rãspunsul „Adevãrat a înviat!“.

Acesta este mersul primei pãrþi a Sfintei Slujbede Învierea Domnului.

În ziua de Sf. Paºti ºi în toatã Sãptãmâna Lumi -natã, Liturghia începe prin cântarea mereu repetatãla altar ºi la stranã: „Hristos a înviat!“ ºi mai toatecântãrile pânã la Apostol se cântã în antifonie, ºi înaltar, ºi afarã. În ziua de Paºti se vorbeºte debotezul apostolilor cu Sfântul Duh, iar Ioan descrieteologia cea mai sublimã a lor, Dumnezeu Cu -vântul. Irmosul, adicã primul vers din oda a IX-a secântã în loc de axion (imn de slavã). Duminica, deregulã la ora 12, este slujba a doua a Învierii, cândse citeºte Evanghelia Învierii ºi arãtãrii lui Isusapostolilor. Imitând poliglotismul din Ieru salim,unde se adunau de Paºti închinãtori din toate nea-murile, se citeºte ºi în Biserica ortodoxã Evan -ghelia în mai multe limbi însemnând cã slavaDumnezeieºtii Învieri s-a întins la toate popoareleºi Evanghelia se predicã în toate limbile de pe faþapãmântului. Serviciul divin din ziua de Paºti serepetã neschimbat în toatã Sãptãmâna Luminatã.

În continuare doresc sã lãmuresc modalitateaBisericii creºtine de stabilire a datei Paºtilor. Înacest sens, prescripþiile Sfintei Biserici creºtinepentru determinarea datei Paºtilor sunt urmã-toarele:

1. Ziua Învierii trebuie sã fie duminica.2. Paºtile creºtin nu este vechiul Paºti al

iudeilor, ci anume ziua Învierii lui Hristos care aavut loc a treia zi dupã Paºtile iudeilor. ªi, fiindcã

acestea se serbeazã la luna plinã din martie, întredata lunii pline ºi între Paºtile nostru trebuie sãrãmânã întotdeauna un interval de douã zile.

3. Serbarea Paºtilor creºtine sã nu fie niciodatãînainte de echinocþiul de primãvarã, care, atunci,avea loc la 21 martie, deci ziua Paºtilor nu trebuiesã fie nici înainte, nici chiar în ziua de 21 martie, cinumai dupã aceastã datã, adicã Ziua Paºtilor nupoate fi înainte de 22 martie dupã stilul vechi, 3aprilie dupã stilul nou.

Cum se determinã, practic, data Paºtilor creºtin?Se cautã mai întâi data lunii noi din martie, apoi,

începând cu aceasta, se numãrã înainte 15 zile ºiunde ajunge acest numãr, acolo este data lunii pli -ne, la aceastã datã se mai adaugã cele douã zile deinterval prescrise între data lunii pline ºi ziuaPaºtilor ºi, dacã dupã toate acestea ajungem la 21martie sau chiar dupã aceastã datã, atunci cãutãmduminica ce urmeazã imediat ºi acolo se aºazã sãr-bãtoarea Paºtilor. Iar dacã adãugând cele douã zilela data lunii pline nu ajungem pânã la 21 martie (3aprilie stil nou), atunci acea lunã nu este luna pas-calã ºi Paºtile trebuie sã se aºeze în luna urmãtoare.Drept care se adaugã 30 zile la ultima datã ce s-aobþinut prin adaosul celor douã zile ºi, de la data cese obþine astfel, se cautã înainte duminica ce ur -mea zã imediat ºi acolo se fixeazã ziua Paºtilor.

În acest din urmã caz, Paºtile pot ajunge uneoripânã la 8 mai. Aceasta este limita superioarã a dateiPaºtilor dupã stilul nou, iar dupã stilul vechi datasuperioarã a fost 25 aprilie. Cea inferioarã este 4aprilie, stil nou, 22 martie, stil vechi. Cum însã nuse mai vorbeºte de stil vechi, datele între care secuprind Paºtile sunt 4 aprilie-8 mai.

În privinþa serbãrii Paºtilor s-au manifestatnepotriviri încã din veacurile primare ale creºtinis-mului.

Cu timpul, Bisericile Apuseanã ºi cea Rãsã ri -teanã s-au înþeles asupra modalitãþii de determinarea serbãrii Sfintelor Paºti. Sinodul de la Nicea din341 a stabilit regula generalã pentru toatã creºtinã-tatea în privinþa serbãrii Sfintelor Paºti.

Gheorghe CEGa

PP rr ee cc ii zz åå rr ii pp rr ii vv ii nn dd aa pp åå rr aa rr ee aa SS tt aa tt uu tt uu ll uu ii uu uu rr

Paºtile creºtinilor

Deputat Ion MaROCICO,preºedintele Comisiei de Eticã ºi Litigii a UUR

55curierul ucrainean

„Dup-atâta frig ºi ceaþã/Iar s-aratã soarele“,cum a scris poetul George Topârceanu încunoscuta sa poezie „Primãvara“, a corespunsîntocmai zilei de 31 martie a.c. cãci, dupã olungã perioadã de timp în care tot cerul a fostacoperit de nori, a plouat ºi a fost frig, în aceazi, deasupra oraºului-staþiune Gura Humoruluidin Bucovina, într-adevãr, norii s-au risipit, aapãrut soa re le, iar razele sale au scãldat înluminã natura înconjurãtoare, ofe rind cu dãrni-cie mult aºtep tata cãldurã a primãverii.

Pentru locuitorii acestui oraº faptul a avut unplus de importanþã, deoarece a fa vo rizat dinplin desfã ºu rarea unui eveniment care are loc înfiecare primãvarã, ºi anume Târgul de Paºti.Inclus în programul Con siliului Judeþean Su -ceava, „Paºtele în Bucovina“, care cuprinde omultitudine de manifestãri (expoziþii de picturãºi desene ale copiilor, festivaluri de muzicã co -ra lã religioasã, concerte de Paºti ºi altele), în -tre geºte ºirul evenimentelor din perioadaSãrbãtorilor Pascale din acest judeþ.

Manifestare tradiþionalã, Târgul a ajuns anulacesta la a XVII-a ediþie. Organizat de Pri mã -ria oraºului Gura Humorului, Centrul Cultural„Bucovina“ din Suceava, Centrul Cultural ºiMuzeul Obiceiurilor Populare din Gura Hu -morului, acesta are loc, anual, întotdeauna înmarþea premergãtoare sãrbãtoririi Floriilor dincalendarul creºtin-ortodox, care anul acesta afost, aºa cum am arãtat la început, la data de 31martie. În cadrul Târgului, aflat în incinta mu -zeului local, în mod obiºnuit cu aceastã ocaziesunt expuse diferite produse ale unor creatoripopulari din regiune provenite din aºa-numite„activitãþi handmade“ (termen relativ recent,dar folosit tot mai des) cum ar fi: cusãturi,broderii, împletituri din nuiele, ceramicã, lemnsculptat, dar, mai ales, ouã încondeiate.

Luând cuvântul la deschiderea Târgului, dlCãlin Brãteanu, directorul Centrului Culturaldin Suceava, a arãtat cã în privinþa acestor pro-duse, îndeosebi a ouãlor încondeiate (în chis -trite), Bucovina este renumitã atât în þarã, cât ºipeste hotare, acestea constituind „brandulBucovinei“ ºi sunt considerate deja un produscultural. Datoritã unei colaborãri fructuoase custrãinãtatea, produsele meºterilor bucovinenivor ajunge curând sã fie expuse ºi la Londra. Larândul sãu, dl Florin Cramariuc, preºedinteleAsociaþiei Meºterilor Populari din Bucovina (opersoanã deja bine cunoscutã cititorilor noºtriatât din articolele apãrute în presã, cât ºi dato -ritã apariþiilor sale pe posturile de televiziune) asubliniat faptul cã manifestarea respectivã areca scop identificarea, sprijinirea ºi promovareaanumitor meºteºugari ºi revigorarea meºte ºu -

gurilor tradiþionale. În ceea ce priveºte, în moddeosebit, ouãle încondeiate din Bucovina, eledeja sunt considerate adevãrate bijuterii de artãcunoscute chiar ºi în Noua Zeelandã, Brazilia,Statele Unite ale Americii ºi în alte pãrþi ºi þãriale lumii.

Ca ºi la ediþiile precedente, ºi anul acestapre zen þa cea mai mare a meºterilor-artizani afost a celor de ouã încondeiate, ponderea maimare fiind a celor din Paltinu - o localitate cupopulaþie covârºitor huþulã unde arta închistririiouãlor este o tradiþie din moºi-strãmoºi,

ei fiind adevãraþi maeºtricunoscuþi atât în þarã, cât ºipeste ho tare. Eu, fiind unvi zi tator consec vent alacestui târg, ºi anul acestaam avut plã cerea sã reîntâl-nesc aici artizani pe care amavut oca zia sã-i cunosc laediþiile anterioare, printreaceº tia aflân du-se Ev doºecSilvia, Fer cal Lu creþia, Fer -cal Mirela, Iasi novschi Pe -tro nela cu cei doi copiigemeni, An drei ºi Andreea,Ciuverca Au re lia, Ma co veiGeor geta, Fer cal Rodica,Niga Mãdã lina, Aneci

Aurica, Buhalo Elena cu fetiþa Paula,toate din Paltinu, dar ºi pe Todaºcã Elena,Todaºcã Ancuþa ºi Candrea Victoria dinPoiana Stampei ºi Candrea Mino rica dinDorna Candreni. Au fost ºi artizani noi -Fundiuc Ancuþa cu fiica Victoria din Rãdãuþi(Ulma). Mulþi dintre ei sunt rude apropiate saufac parte din aceleaºi familii.

Dupã cum am arãtat, majoritatea meºterilor-artizani prezenþi ºi de aceastã datã provin dinzona Bucovinei cu populaþie preponderenthuþulã, unde arta încondeierii ouãlor este o tra -diþie moºtenitã din generaþie în generaþie.Elocvente în aceastã privinþã sunt vârsta parti -ci panþilor de la cea mai tânãrã, de 6 ani, lavârste mai înaintate „de bunicã“: Georgeta Ma -co vei, Lucreþia Fercal sau Maria MihaelaChariuc, precum ºi „destãinuirile“ fãcute cu

ocazia intervievãrii lor de cãtre subsemnatul,din care prezint câteva.

Doamna Chariuc Maria Mihaela a „prins“secretul încondeierii ouãlor la vârsta de 8 ani dela... tatãl sãu, care, la rândul lui, învãþase de labunica sa dupã mamã din familia Voloºeniuc.Ea are douã fete ºi doi nepoþi - bãiat ºi fatã - înclasa a cincea care, la rândul lor, promit a fiviitoare talente în aceastã artã. Tot de la 8 ani aînvãþat acest meºteºug ºi doamna Fercal Ro -dica. Buhalo Elena a învãþat la 11 ani de lamama sa Iurniuc Aurelia ºi bunica sa IurniucEvdochia. Fiica ei Paula - prezentã ºi ea la acesttârg - la vârsta de 6 ani este pasionatã de peacum de acest meºteºug. Semnificativ este ºifap tul cã în majoritatea familiilor membriiaces tora se pricep ºi la þesut, brodat, la sculp ta -rea lemnului, deci sunt talentaþi ºi în alte meº -te ºuguri. Prezentarea la acest târg a unor astfelde produse (broderii, ii, prosoape þesute, bun -diþe, sculpturi în lemn, ceramicã ºi altele) a fostpreponderent din zona Humorului.

ªi ediþia actualã a Târgului a beneficiat deprezenþa unui însemnat numãr de vizitatori,unii fiind chiar ºi turiºti strãini sosiþi pe me lea -guri bucovinene cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale.Aceºtia au avut numai cuvinte de apreciereprivind calitatea produselor prezentate, dar ºide laudã la modul de organizare a Târgului -ceea ce constituie garanþia ºi a unor ediþii vii -toare cel puþin la fel de reuºite. Elocventã înacest sens este afirmaþia primarului oraºului

Gura Humorului, dl Marius Ursa ciuc, care aspus cã „Târgul va exista atâta timp, cât vomexista ºi are viitor prin copiii noºtri“, referindu-se în acest mod atât la vii toarele tinere talenteîn meºteºugurile respective, cât ºi la copiii ºitinerii de azi - mulþi dintre ei încã elevi - careviziteazã cu interes Târgul an de an. Suntemcon vinºi cã aºa va fi, deoarece bucovinenii, prinfirea lor, sunt pãstrãtori ºi continuatori de tra -diþii, apreciazã creaþia popularã ºi valorile cul-turale, iubesc tot ce este frumos.

Iarema OnEªCIUC

Ouãle încondeiate - un brand al Bucovinei

Iasinovschi Petronela împreunã cu gemenii Andreea ºi Andrei

Ouã încondeiate cu specific huþul

Vedere generalã a Târgului

Evdoºec Silvia ºi Macovei Viorica demonstrând practic încondeierea ouãlor

56 curierul ucrainean

În cadrul sãptãmânii „ªcoalaalt fel“ sub sloganul „Sã ºtii maimulte, sã fii mai bun“, la ªcoalaGimnazialã din Cãlineºti-Enache,comuna Dãrmãneºti, judeþul Su -cea va, a fost lansatã cartea „Sufletde orfan“, autor Saveta Vãrãreanu,fiica satului.

Vreau sã menþionez chiar de laînceput cã acþiunea ca atare a fostgân ditã de dl prof. Lucian Du mi -triu, director coordonator. DomniaSa împreunã cu toate cadreledidactice de la ªcoala Gim nazialãCãlineºti-Enache, dar ºi cu o partedintre cadrele didactice de la cele-lalte ºcoli din co munã s-au implicatfoarte serios în realizarea acestuieveniment.

Dacã partea culturalã a fostasiguratã de ºcoalã, împreunã cudascãlii sãi, partea material-finan-ciarã a fost asiguratã de conducerea

UUR. Partea cea mai mare a sus þi -ne rii material-financiare a constatîn achiziþionarea unui numãr deexem plare din cartea „Suflet deorfan“ donatã bibliotecilor ºcolareºi participanþilor la eveniment.

Vreau sã aduc mulþumiri con-ducerii UUR, domnilor ªtefanBuciuta, Ion Robciuc ºi BoreslawPetraºuc.

Evenimentul a început la biseri-ca din Cãlineºti-Enache cu hramul„Sf. Dumitru“, preotul paroh fiindpãrintele Orlando Divisievici. Aicis-a oficiat o slujbã de pomenire ascriitorilor din comunã, care au tre-cut la cele veºnice: Iuri Racocea,Iuri Lucan, Stepan Tcaciuc, TeofilReboºapcã, Traian Chelariu, dar ºipomenirea personajelor din cartecare la fel au plecat la cele veºnice.

Slujba de pomenire s-a oficiatde preoþii Orlando Divisievici,Mihai Cobziuc (Dãrmãneºti 2) ºi

Gabriel Herea (parohia Pãtrãuþi).Dupã zeci ºi zeci de ani, în bise -

rica de aici a rãsunat „Otce naº“ înlimba ucraineanã, rostit de preotulMihai Cobziuc, de la parohia Dãr -mãneºti 2 ºi nu numai rugãciunea,ci ºi alte pãrþi din slujbã au fost ros-tite în limba ucraineanã. Trebuiemenþionat faptul cã la slujbã auparticipat mulþi enoriaºi.

A urmat lansarea cãrþii „Sufletde orfan“, care s-a desfãºurat laºcoa lã, unde s-a realizat o miniex-poziþie de carte.

În debutul activitãþii, sub sem -natul a fãcut prezentarea pe sate ascriitorilor din comuna Dãr mã -neºti, a vieþii ºi operei lor. Dãnila:Stepan Tcaciuc, Traian Maleº ºiGheorghe Tcaciuc; Mãriþeia Micã:Mihai Bocancea, autorul a 6 cãrþi;Dãrmãneºti: Traian Chelariu,Teofil Reboºapcã, Ioan Reboºapcã;Mãriþei: Corneliu Irod, Maria Irod,Ion Robciuc, Vichentie Nico lai -ciuc, Vasile (Te lek) Man gelovschi,Violeta Babiuc, Victor Cozariuc,Iuri Racocea; Cã lineºti-Ena che:Iuri Lucan, Saveta Vãrãreanu.

Spicuiri din luãrile de cuvânt,dupã ce am prezentat cartea.

Prof. Lucian Dumitriu: „Este otragicã secvenþã a unei copilãrii depe vremuri, dar aratã faptul cã dacãlupþi, poþi învinge!“

Prof. Vasile Perpeliuc: „Mã bu -

cu rã faptul cã dna Saveta Vãrã -reanu a realizat o frescã a satuluinostru. Am citit-o cu emoþie ºim-am regãsit printre copiii genera -þiei mele“.

Înv. Artemizia Hnatiuc: „I-amfost învãþãtoare autoarei romanuluiautobiografic. Voi rememora câtevamomente din anii de ºcoalã...“

Prof. Mihai Pitic: „Mã bucur cãparticip la aceastã lansare de carte.Aceºti oameni sunt patrioþi, îºi iu -besc þara. O felicit pe dna autoare!“

Preot Gabriel Herea: „Volumultulburã apele. Din când în când înlumea noastrã apare cineva carescrie o carte. E de învãþat, e decâºtigat. Este vorba de viaþa unuicopil, care pânã la o anumitã vârstãa vorbit în altã limbã (ucraineanã).ªtiþi care-i problema? Ar trebuitratatã etnicitatea!“

Ing. Boreslaw Petraºuc, UURSuceava: „Am considerat cã partea

culturalã este cea mai importantã.Am trãit printre cãrþi, ca atare amvãzut printre litere. Îi mulþumesc cãam cunoscut-o“.

Înv. Aurora Huþuleac: „Tinerii artrebui sã înveþe multe, citindaceastã carte scrisã cu atâta suflet“.

Prof. Saveta Vãrãreanu, au -toarea romanului „Suflet de orfan“:„Mã bucurãfaptul cã amajuns, da to -ritã lui Dum -nezeu, totaici de undeam plecat.Mã simt ono -ra tã când vãdcâtã lume avenit la lan -sarea cãr þiimele. Dacãar fi trãit bu -nicul meu,unchii mei,ru dele meledin carte...“

A urmatun foarte fru-mos pro gram artistic, care a debu-tat cu grupul de dan satori de laclasa pregãtitoare din Dãrmãneºti,care au prezentat „valsul vienez“,instructor dna prof. Ali na Muha.„Grupul vocal reunit“ (ºcolile dincomuna Dãrmãneºti) in structor dnaprof. Daniela Fa raon, a interpretat„Pe lângã plopii fãrã soþ“, „Mai amun singur dor“. Au evoluat: VlãduþBarbir, la vioarã (Mã riþei) ºi RobertSauciuc, la clarinet (Cãlineºti-

Enache), solo ºi acompaniaþi de dlprof. Petru Ilincãi. Au fost interpre-tate: „Cântã cucul, batã-l vina“,„Horã“, dar ºi celebra „Katiuºa“(Vlãduþ Barbir, vioarã). EleveleDamaris Morhan, Adina Semeniucºi Mara Creþu, au interpretat cân-tece în limba ucraineanã.

De la „Liceul de Artã“ din Su -

cea va, a evoluat grupul folk „Sym -bol“, coordonator prof. ValentinIanoº (fiul regretatului prof. Va -lerian Ianoº, Siret).

Punctul forte al programului aconstat în dra -m a t i z ã r i l edupã capi to le -le din ro man:„Ciu bo þele vi -ºinii“ ºi „Mareatenþie la su -biect“, în re giadnei prof.Irina Ape trei(lim ba ºi lite -ra tura ro mâ -nã). Iatã ºinumele ele vi -l o r - a c t o r i :M ã d ã l i n aSam ciuc, Ro -ber ta Cre þu,A le xandrosSe meniuc, Ci -

prian Huþan, Ioa na Smo cot, Nao miZbiera.

Spectatorii au aplaudatfrenetic, iar autoarea cãrþii a fostprofund impresionatã.

Ce ar mai fi de adãugat?Felicitãri cadrelor didactice,

elevilor, tuturor celor care au con-tribuit la realizarea evenimentului.

Mulþumiri conducerii UUR!

Kolea KURELIUK

ªcoala altfel

t Dãrãºteanu Steluþa, inspector resurse umane, s-a nãscut la 2 aprilie 1953.t ªtirbãþ Cristina Teodora, redactor al RRI, s-a nãscut la 5 aprilie 1970.t Codrea Elvira, consilier al DGILM din cadrul MECS, s-a nãs-cut la 6 aprilie 1968.t Ungureanu Filaret, conducãtor auto, s-a nãscut la 9 aprilie 1961.t Seul Decebal, scriitor, s-a nãscut la 19 aprilie 1946.t Paraºcineþ Gheorghe, profesor pensionar, s-a nãscut la 19 aprilie 1942.t Macioca Mihai, prim-vicepreºedinte al filialei Satu Mare a UUR,

s-a nãscut la 24 aprilie 1932.

Aniversãrile lunii aprilie

curierul ucrainean 7

A rãsunAt fAnfArA!

Direcþia pentru Învãþãmântul în LimbileMinoritãþilor din cadrul Ministerului Educaþieiºi Cercetãrii ªtiinþifice (MECS) a emis deciziade desfãºurare a Olimpiadei naþionale de limbaºi literatura ucraineanã, nominalizatã înCalendarul olimpiadelor naþionale ºcolare pen-tru anul ºcolar 2014-2015.

Iniþial, a fost prevãzut ca locul de desfã -ºurare sã fie la Suceava, conform ordinii derotaþie a desfãºurãrii Olimpiadei de limba ºi li -teratura ucraineanã, dar Inspectoratul ªcolarJudeþean Suceava din varii motive s-a eschivatºi astfel organizatorul, Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii ªtiinþifice, a fost nevoit sã apeleze laInspectoratul ªcolar Judeþean Maramureº pen-tru a organiza cea de a XXIII-a ediþie aOlimpiadei de limba ºi literatura ucraineanã laBaia Mare.

Astfel, în cursul sãptãmânii 6-10 aprilie2015, la Baia Mare, s-au desfãºurat mai multeolimpiade naþionale.

La Casa de Culturã a Sindicatelor, în pre -zenþa prefectului de Maramureº, Anton Ro hian,a reprezentanþilor Inspectoratului ªcolarJudeþean Maramureº, a reprezentanþilor Minis -t erului, luni dupã-amiazã, a avut loc des -chiderea oficialã a Olimpiadei de limbi roma -nice (francezã, spaniolã, italianã, portughezã) ºia Olimpiadei de limba ºi literatura ucraineanãmaternã. Din prezidiu, printre alþii, au fãcutparte lectorul universitar dr. Herþanu Anamaria,preºedinta Comisiei, prof. Codrea Elvira,preºedinte executiv, ºi prof. Malearciuc Simo -na, inspector ºcolar al Inspectoratului ªcolarJudeþean Maramureº, vicepreºedinte alComisiei.

În luarea de cuvânt a prefectului judeþuluiMa ramureº, a reprezentanþilor din cadrulMECS, a preºedinþilor comisilor olimpiadelor,pre cum ºi a gazdei, dna prof. Ana Moldovan,in spector ºcolar general al judeþului Ma -ramureº, au fost adresate urãri de succes celor516 elevi participanþi la etapa naþionalã aOlimpiadei de limbi romanice ºi celor 48 deelevi participanþi la faza naþionalã a Olimpiadeide limba ºi literatura ucraineanã.

Mulþumiri le-au fost adresate ºi cadrelordidactice, membre în comisiile centrale aleolim piadelor ºi cadrelor însoþitoare.

Comisia Centralã pentru Olimpiada de limbiromanice a fost formatã din 75 de membri ºi 55însoþitori, iar pentru Olimpiada de limba ºi lite -ratura ucraineanã au fost 8 însoþitori ºi 12 mem-bri în Comisia Centralã, ºi anume: HerþanuAnamaria - lect.univ.dr., Codrea Elvira - profe-sor grad didactic I, Malearciuc Simona - prof.gr. did. I, Cîmpeanu Ion - prof. gr. did. I,Corneºcian Nicolae - prof. gr. did. I, RomanLivia - prof. gr. did. I, Codrea Emila - prof. gr.did. I, Boþoc Malearciuc Ana - prof. gr. did. I,Mihoc Lucia - prof. gr. did. I, Fraseniuc Diana- prof. gr. did. I, Chideºa Antoaneta Cornelia -prof. gr. did. I, Bobic Mihai - prof. gr. did. I.

Din Maramureº au participat 16 elevi de laºcolile din Valea Viºeului, Crãciuneºti, Rona deSus, Remeþi (pentru clasele VII ºi VIII) ºiLiceul Ucrainean „Ta rasªevcenko“ din SighetuMarmaþiei (pen tru cla -sele IX-XII), din judeþulSuceava au participat 14elevi, din judeþul Boto -ºani 2 elevi, din judeþulCa raº-Seve rin 4 elevi,iar din judeþul Timiº 12elevi.

Probele s-au derulatla ªcoala Gimnazialãnr.18 din Baia Mareunde la sfârºit s-a des fã -ºu rat ºi festivita tea depre miere, miercuri 8apri lie, de la orele17:00.

Rezultatele celei de aXXIII-a ediþii a Olim -piadei de limba ºi literatura ucraineanã sunturmãtoarele:

Premiul I: Bodnariuc Mihai, clasa a VII-a,ªcoala Gimnazialã din Valea Viºeului,Maramureº; Odoviciuc Mãdãlina, clasa a VIII-a, ªcoala Gimnazialã din Bãlcãuþi, Suceava;Luþac Alexandru Vasile, clasa a IX-a, LiceulPedagogic „Taras ªevcenko“ din SighetuMarmaþiei, Maramureº; Harasemiuc Denisa,clasa a X-a, Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ dinSiret, Suceava; Laviþa Oxana, clasa a XI-a,Liceul Pedagogic „Taras ªevcenko“ din

Sighetu Marmaþiei, Maramureº; HomeniucRaluca Oana, clasa a XII-a, Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“ din Siret, Suceava;

Premiul II: Lontea Lavinia, clasa a VII-a,ªcoala Gimnazialã din Remeþi, Maramureº;Pintilie Denisa, clasa a VIII-a, ªcoala Gim -nazialã din Crãciuneºti, Maramureº; SacalaOxana Andreea, clasa a IX-a, Liceul Pedagogic„Taras ªevcenko“, Sighetu Marmaþiei, Mara -mureº; Godenca Ionela Diana, clasa a X-a,Liceul Pedagogic „Taras ªevcenko“, SighetuMarmaþiei, Maramureº; Nichifuriuc Georgiana,clasa a X-a, Colegiul Naþional „EudoxiuHurmuzachi“, Rãdãuþi, Suceava; HaureleacVeronica, clasa a XI-a, Liceul Pedagogic „Tarasªevcenko“, Sighetu Marmaþiei, Maramureº;Neamciuc Ana Mirela, clasa a XII-a, LiceulPedagogic „Taras ªevcenko“, Sighetu Mar -maþiei, Maramureº;

Premiul III: Cozaciuc Denisa Lorena, clasaa VII-a, ªcoala Gimnazialã din Bãlcãuþi,Suceava; Schipor Cesara Nicoleta, clasa a VIII-a, ªcoala Gimnazialã din Bãlcãuþi, Suceava;Grigoraº Alin, clasa a IX-a, Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“ din Siret, Suceava; ªofineþSandu, clasa a X-a, Liceul Pedagogic „Tarasªevcenko“, Sighetu Marmaþiei, Maramureº;Usatiuc Andrei Octavian, clasa a XI-a, ColegiulNaþional „Mihai Eminescu“, Suceava; ChiriacOksana, clasa a XII-a, Liceul Pedagogic „Tarasªevcenko“, Sighetu Marmaþiei, Maramureº;

Menþiuni: Firisciac Mihaela Delia, clasa aVII-a, ªcoala Gimnazialã din Crãciuneºti,Maramureº; Lavitza Vasilica Andreea, clasa aVIII-a, ªcoala Gimnazialã din Rona de Sus,Maramureº; Chiriac Nataºa Alexandra, clasa aIX-a, Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret,Suceava; Smecicaº Marta Tania, clasa a X-a,Colegiul Naþional „Iulia Haºdeu“, Lugoj,Timiº; Cherniciuc Denisa, clasa a XI-a, Co -legiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, Suceava.

Uniunea Ucrainenilor din România a fostreprezentatã la aceastã olimpiadã de ªtefanBuciuta, preºedintele Uniunii, care a acordat ºiînmânat premianþilor diplome, cadouri în bani,cãrþi, calendare, ziare, reviste ºi pixuri perso -nalizate.

Pentru premiul I a fost acordatã suma deuna sutã lei, premiul II optzeci de lei, premiulIII ºaizeci de lei ºi pentru menþiuni patruzecide lei.

Participanþilor, elevilor ºi profesorilor, le-aufost dãruite cãrþi, ziare, calendare ºi pixuri per-sonalizate precum ºi dulciuri.

Preºedintele Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia le-a mulþumit cadrelor didactice cares-au ocupat de pregãtirea elevilor pentru a-ºiîmbogãþi cunoºtinþele despre limba, literatura ºicultura ucraineanã ºi totodatã le-a urat tuturorparticipanþilor sãrbãtori fericite cu ocaziaSfintelor Paºti.

ªtefan BUCIUta,preºedintele UUR

OlimpiaDa naþiOnalã De limba ªi liteRatURa UCRaineanã, eDiþia a XXiii-aStimaþi profesori,Dragi elevi,

An de an, olimpiadele ºcolare oferã parti -cipanþilor noi ºi noi provocãri.

Olimpiada este o competiþie de excelenþã cese adreseazã elevilor cu aptitudini ºi perfor -man þe deosebite, care confirmã un mod su -peri or de pregãtire, o recunoaºtere pe scaraie rarhicã de valori.

Participarea ºi pregãtirea pentru olimpiadãreprezintã un mare pas în progresul calitativ,iar rezultatele vor constitui un punct de refe -rinþã în ceea ce priveºte concretizarea munciidepuse.

Sunt convins de faptul cã principalul motival participãrii la aceastã etapã a olimpiadei îlreprezintã sentimentul apartenenþei la etniaucraineanã ºi dragostea pentru limba, lite -ratura, cultura, istoria ºi tradiþiile poporuluiucrainean.

Dragi elevi, vreau sã vã mulþumesc pentrumodul în care aþi ales sã pãstraþi, sã cultivaþi

ºi sã perpetuaþi cuvântul matern ºi doresc sãvã asigur de întreaga mea consideraþie pentruceea ce faceþi ºi de toatã susþinerea pentrubuna desfãºurare a studiului limbii ucrainenematerne.

Stimaþi profesori, vã felicit pentru remarca-bila performanþã de a participa la aceastãolimpiadã ºi sunt convins cã în spatele reu ºi -telor stã o muncã titanicã, dar realizatã cupasiune, vocaþie ºi dãruire.

Sunt convins cã aceastã confruntare vareprezenta momentul în care veþi trãi cel maifrumos sentiment intelectual, acela al satis-facþiilor rezultate din munca, valoarea ºi ta -len tul vostru ºi cã veþi încerca necontenit sãurcaþi treptele valorice ca sã vedeþi foartedeparte.

Succes elevilor ºi cadrelor didactice!Paºte Fericit!

Ivan MaROCICO,deputat

În zilele de 27 ºi 28 martie2015, filiala Satu Mare a UniuniiUcrainenilor din România aaniversat 25 de ani de la creareaUniunii ºi 15 ani de la înfiinþareafilialei Satu Mare a UUR.

Cu aceastã ocazie, a fost sãr bã -to rit poetul ºi pictorul Taras ªev -cen ko, apostolul neamului ucrai -nean, Cobzarul care a re deº tep tatcon ºtiinþa naþionalã ºi a ºle fuitlimba ucraineanã literarã.

Manifestãrile au început laMicula, judeþul Satu Mare, undevieþuieºte cea mai mare comunitate ucraineanãdin judeþ, ºi unde a fost pre zentat un programartistic, sus þinut de formaþia artisticã „Mi cu -leanca“ a elevilor ucraineni din comunã, corul„Vocile Ronei“ al ucrainenilor din Rona de Sus,ju de þul Maramureº ºi de ansamblul „Kozaciok“din Bãlcãuþi, judeþul Suceava.

La Muzeul Judeþean de Istorie din Satu Mare

a avut loc o festivitate la care au participat peste200 de persoane, în cadrul cãreia preºedinteleUUR, dl ªtefan Buciuta, a înmânat diplome ºimedalii jubiliare fondatorilor filialei Satu Marea Uniunii Ucrai nenilor din România.

Preºedintele filialei Satu Mare, dl MihaiMacioca, a mulþumit conducerii Uniu nii, auto -ri tã þilor locale ºi membrilor filialei pentru acti -

vi tatea depusã. A urmat un pro-gram artistic, sus þinut de aceleaºiformaþii care au fost ºi la Micula.

Participanþii la cele douã mani-festãri au depus co roane ºi jerbe deflori la bustul lui Taras ªevcenkodin Parcul „Vasile Lucaciu“ dincen trul municipiului Satu Mare.

Coroane ºi jerbe de flori au fostde puse de prefectul judeþului SatuMare, dr. Eugeniu Avram, preºe -dintele UUR, dl Buciuta ªtefan,Con siliul Judeþean Satu Mare,Consiliul Local Satu Mare, Fondul

„Taras ªevcenko“ din Kaniv ºi participanþii laSim pozionul Internaþional „Ta ras ªevcenko,apostolul neamului ucrai nean“ din 2012, fi -lialele Maramureº, Suceava ºi Satu Mare aleUUR.

Vasile MOIª,membru de onoare al UUR

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

FeSTiViTÅæi ucrainene În JuDeæul SaTu Mare

curierul ucrainean8

Onoratã asistenþã,dragi prieteni,

Vã rog sã-mi permiteþi sã rostesc câtevacuvinte în cadrul acestei manifestãri impor-tante. În acest an, în cadrul Uniunii Ucrai ne -ni lor din România vor avea loc alegeri lo cale,ale filialelor UUR ºi Congresul Uniu nii, ºi cuacest prilej intenþionez sã mã retrag dinfuncþia de preºedinte al UUR, filiala SatuMare, prin urmare este ultima manifestarededicatã sãrbãtoririi marelui poet Taras ªev -cenko sau de altã naturã organizatã de mine.

Cu acest prilej, doresc sã-mi exprim grati-tudinea pentru susþinerea de cãtre conducereaUniunii Ucrainenilor din România a tuturoracþiunilor ºi manifestãrilor pe care le-a orga-nizat filiala Satu Mare.

Mulþumesc domnului preºedinte ªtefanBuciuta pentru diplomele ºi medaliile acordatemembrilor ucraineni care au fondat fi lialaSatu Mare a Uniunii Ucrainenilor.

Doresc, de asemenea, sã mulþumesc auto -ritãþilor locale pentru sprijinul material ºimoral pe care l-am primit încã de la înfiinþareafilialei noastre, mulþumesc presei ºi televiziuniilocale pentru sprijinul acordat.

De asemenea, mulþumesc tuturor priete-nilor filialei noastre ºi ai mei personal care auluat parte la acþiunile organizate de filialã, ºicare m-au sprijinit prin diferite propuneri ºiîncurajãri. Nu doresc sã-i prezint pentru cãsunt mulþi ºi vreau sã evit riscul de a omite pecineva.

Vreau sã mulþumesc membrilor filialeinoastre, care au rãspuns cu entuziasm la toateacþiunile ºi manifestãrile organizate. În fine,dar nu în ultimul rând, doresc sã felicit comi -tetul filialei noastre, care a sprijinit toatãactivitatea desfãºuratã de filiala noastrã.

Vreau sã-mi exprim recunoºtinþa ºi mulþu-miri pentru sprijinul acordat de FundaþiaTaras ªevcenko din Kaniv, preºedintelui eidoamnei Liudmyla Krasyþka, strãnepoata luiTaras ªevcenko ºi participanþilor la Sim -pozionul Internaþional „Taras ªevcenko, unapostol al neamului ucrainean“, organizat defiliala noastrã cu sprijinul doamnei Ko non ciukTatiana, Ivan Dubovyci ºi Vasile Moiº. Vreausã mulþumesc în mod deosebit doamneiLiudmyla Krasyþka, strãnepoatã dupã soraKateryna a lui Taras ªevcenko, doamneiKononciuk Tatiana ºi domnului Ivan Dubovycicare ne-au onorat prin prezenþa lor de douã

ori la noi, în Satu Mare, care ne-au felicitatpentru activitãþile organizate de fi liala noas-trã, oferindu-mi Diploma de laureat al Fon du -lui Taras ªevcenko.

În aceste momente festive, nu trebuie sãuitãm de sprijinul primit de la statul român,care ne-a asigurat drepturi egale cu populaþiamajoritarã ºi condiþii pentru pãstrarea iden-titãþii naþionale, a tradiþiilor ºi a valorilornaþionalitãþii noastre.

Aºa se explicã faptul cã am putut asigura obazã materialã corespunzãtoare pentru centruºi pentru toate filialele, editarea de cãrþi, revis -te, precum ºi desfãºurarea unor ample ac þiuniculturale desfãºurate în þarã ºi în strãinãtate.

Ultima menþiune pe care aº dori sã o fac înlegãturã cu sprijinul oferit de statul român înasigurarea drepturilor pentru toate mino -ritãþile este aceea cã aceste drepturi, în unelesituaþii, sunt mai mari decât au fost vreo datã.

Pentru toate acestea din tot sufletul vãmulþumesc, vã multumesc, vã mulþumesc!

Mihai MaCIOCa,preºedintele UUR, filiala Satu Mare

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

59curierul ucrainean

În literatura fiecãrei naþiuni sunt poeþi alecãror nume se bucurã de o dragoste ºi glorie ne -mu ritoare. Un astfel de poet al poporului ucrai -nean este Taras ªevcenko, a cãrui moº tenire li -terarã a atins una dintre cele mai mari înãlþimiale geniului uman.

Imaginea titanicã a poetului, destinul sãu ex -traordinar, a atras ºi atrage pe oamenii din do -meniul scrisului, al picturii, al muzicii. Anual,aproape fiecare filialã considerã ca o datoriesupremã, chiar mai mult, ca o chemare a inimiiºi a sufletului de a-l venera pe ªevcenko. Nuface excepþie nici filiala noastrã de la Iaºi, aicãrei membri au decis sã-ºi reaminteascã ºi sãreaminteascã celor care-l preþuiesc pe ªev -cenko, cã se împlinesc 201 de ani de la naºterealui Taras ªevcenko.

Filiala Iaºi a Uniunii Ucrainenilor din Ro -mâ nia, la 30 martie a acestui an, la ColegiulNaþional de Artã „Octav Bãncilã“ din Iaºi, asãrbãtorit 201 de ani de la naºterea poetuluiucrainean Taras Hryhorovyci ªevcenko.

La festivitãþile de sãrbãtorire a geniuluiucrainean, a profetului Taras ªevcenko, au par-ticipat artiºti din Bucovina, oraºul Cernãuþi,precum ºi reprezentanþi ai organelor locale:deputatul Consiliului Orãºenesc, dl DrinRoman, ºeful Direcþiei Investiþii ºi RelaþiiInternaþionale, dna Teteana Tatarciuk, repre -zentantul Societãþii regionale „Prosvita“, dlKojeleanko Gheorghi; jurnaliºti de la douãcanale TV din Cernãuþi ºi un jurnalist de laziarul „Tânãrul bucovinean“. Artiºtii dinCernãuþi au prezentat arta vocalã ucraineanãdin zona Bucovinei de Nord, direct legatã deactivitatea marelui Cobzar, pentru care li s-auacordat diplome.

În afara delegaþiei din Cernãuþi au rãspunsinvitaþiei noastre ºi au participat la festivitãþi deacum vechii ºi bunii noºtri prieteni dinVinnyþea. Delegaþia din Vinnyþea aavut în componenþã pe dna TeteanaZai ciko, director al ªcolii de Artã pen-tru copii „Vyºenka“ ºi dl StanislavGo ro dinski, directorul ªcolii de Artã„Le on tievyci“. Nu puteau lipsi ºi aufost alãturi de noi vecinii noºtri repre -zen tanþi ai filialelor Suceava ºi Boto -ºa ni ale Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

Cu programe muzicale ºi de dansinvitaþii ºi oaspeþii la aceastã mare sãr-bãtoare pentru filiala noastrã au fostsalutaþi de ansamblurile filialei Iaºi aUUR, respectiv, Ansamblul vocal ºiinstrumental „Bukovynka“, conducã-tor domnul prof. Ilie Gorovei ºi „Ve -

selka“, îndrumãtor ºi coregraf doamnaprof. Fãliºteanu Rodica, urmaþi de cvarte-tul „Staggione“ al Colegiului Naþional deArtã „Octav Bãncilã“ din municipiul Iaºi,conducãtor domnul prof. Ilie Gorovei ºistudenþi din Ucraina care studiazã înRomânia. Reprezentanþii filialei noastreau prezentat o compoziþie muzical-poeti -cã, în timpul cãreia au fost recitate poeziiale marelui poet Taras ªevcenko subacompaniamentul de vioarã ºi pian decãtre studenþii din Ucraina, care învaþã laIaºi ºi elevi de la Colegiul Naþional „Oc -tav Bãncilã“. Interpreþii au recitat pãtrun-zãtor poeziile marelui Cobzar, în limbaucraineanã ºi românã, ceea ce a emoþio -nat publicul prezent în salã. Un programmuzical-coregrafic interesant a fostprezentat de cãtre micii ºi viitorii artiºti ai for-maþiei „Primãvara“ a filialei Bo toºani a UUR.

Oaspeþii noºtri dragi din Cernãuþi ºiVinnyþea au adus cu ei pentru cei prezenþi în

salã cadouri creative.Cântece populare ucrai -nene, hituri populare ºipoezii ale marelui poetTaras ªevcenko au fostprezentate de grupurile„Cernivceanka“, dinCernãuþi conducãtorZub ciuk Alla ºi, respec-tiv, de grupul vocal alªcolii de Artã dinVinnyþea „Vyºenka“,con ducãtor NataliaKravcenko.

A fost remarcatã ºisusþinutã cu îndelungiaplauze evoluþia soliº -t i l o r

vocali ºi instrumentali, dupãcum urmeazã: artistul emerital Ucrainei, Ivan Derda,Valentyna Kozak, Anna Ko -val (bandurã), VeronikaAchovska; Ivan Zaiciko (ba -ian), Stanislav Goro dinski;Iulia Frãtãucean, SergiuPotlog. La începutul ºi sfâr -ºitul programului, invitaþiinoºtrii au avut posibilitatea sãviziteze expoziþia de carte,ouã încondeiate, bro de rie,picturi, costume naþionaleucrainene, cu foarte multeexponate, adevãrate opere deartã. Ne exprimãm sincerele noastre mulþumiri

dnei Teteana Zaiciko, directorul ªcolii de Artãdin Vinnyþea „Vyºenka“ pentru efortul depus înridicarea nivelului artistic al expoziþiei noastre,prin exponatele deosebit de valoroase aduse dinVinnyþea: costume naþionale ucrainene, bro de -rie ºi picturi, unele dintre ele realizate de eleviiªcolii de Artã unde domnia sa este directoare.

Pe timpul ºederii în municipiul Iaºi oaspeþiinoºtri din Cernãuþi ºi Vinnyþea au avut posibili -tatea de a vizita sediul filialei noastre, ocazie cucare am fãcut ºi un schimb de opinii privindcolaborarea noastrã în viitor.

În afarã de aceasta, în timpul vizitei la Iaºi,dl Roman Drin, deputat în Consiliul OrãºenescCernãuþi ºi ºeful Direcþiei Investiþii ºi RelaþiiInternaþionale din cadrul Consiliului OrãºenescCernãuþi, dna Teteana Tatarciuk a avut oîntrevedere cu viceprimarul municipiului Iaºi,Mihai Chirica. Pãrþile au discutat perspectivelede cooperare dintre comunitãþile noastre înlunile urmãtoare. S-a convenit ca în perioada

imediat urmãtoare sã aibã loc douã schimburi lanivel internaþional: Consiliul Local ainvitat pentru perioada 25-26 aprilie odelegaþie a reprezentanþilor din dome -niul turismului din Iaºi la deschidereasezonului turistic din Cernãuþi. Membriidelegaþiei vor participa la Târgul deTurism din Bucovina ºi la masa rotundãinternaþionalã axatã pe perspectivele dedezvoltare a turismului între Iaºi ºiCernãuþi. De asemenea, s-a convenit cao delegaþie de oameni de afaceri din Iaºisã facã o vizitã în oraºul Cernãuþi înluna mai pentru a se întâlni cu reprezen-tanþii oamenilor de afaceri din Cernãuþi.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

ªeVCenKO Din nOU la iaªi

510 curierul ucrainean

Primãria municipiului Iaºi în parteneriat cuUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi ºiAsociaþia „Pro Roma“ au iniþiat proiectul„Istoria minoritãþilor - o abordare cultural-artis-ticã a diversitãþii“, care este finanþat printr-ungrant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtensteinºi Guvernul României.

Proiectul este finanþat prin programulPA17/RO13 „Promovarea diversitãþii în culturãºi artã în cadrul patrimoniului cultural“, dinMecanismul Financiar SEE 2009-2014.

Un prim pas a fost conferinþa de lan sare aproiectului, care a avut loc la 17 martie2015, în Sala Mare a Primãriei municipiu -lui Iaºi. În cadrul conferinþei au oficiatMihai Chirica, viceprimar al municipiuluiIaºi, Cosmin Coman, director, DirecþiaDezvoltare ºi Proiecte Euro pene din ca -drul Primãriei municipiului Iaºi, conf.univ. dr. Bogdan Maleon, re pre zentantulUniversitãþii „Alexandru Ioan Cuza“,partener principal al proiectului, prof.univ. dr. Laurenþiu Radvan, coordonator alcercetãrii istorice în cadrul proiectului,Margareta Herþanu, reprezentanta parte -ne ru lui Asociaþia „Pro Roma“ ºi Ana Pus -tianu-Rogo jinaru, manager de proiect. Aumai fost prezenþi reprezentanþi ai comu-nitãþilor minoritare din Iaºi, cadre didactice,scriitori, artiºti plastici, regizori, actori, repre -zentanþi ai editurilor locale, studenþi, oameni deculturã, extrem de bine reprezentatã fiind mass-media localã, vãdit interesatã de eveniment.Proiectul „Istoria minoritãþilor - o abordare cul-tural-artisticã a diversitãþii“ este primul proiecteuropean dedicat minoritãþilor pe care îl imple-menteazã Primãria municipiului Iaºi. Pe par-cursul acestei cercetãri, datele obþinute vor fiexpuse în cadrul a ºase conferinþe tematice inti-tulate generic „Iaºi - oraº al diversitãþii cultu -

rale“. Rezultatele acestui amplu demers ºtiinþi -fic urmezã sã fie publicate într-o monografieistoricã a minoritãþilor din Iaºi, care va fi tipã -ri tã în 250 de exemplare. La finalul pro iectuluide cercetare va fi organizatã o expoziþie laMuzeul Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza“,al cãrei scop este recuperarea me moriei urbaneprivind convieþuirea diver selor comunitãþiistorice ale Iaºului.

În ziua de 9 aprilie 2015, la Muzeul Univer -sitãþii „Alexandru Ioan Cuza“ a avut loc primaconferinþã susþinutã de profesorul univ. dr.

Laurenþiu Rãdvan de la Facultatea de Istorie aUniversitãþii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi,care a pornit de la constatarea potrivit cãreiaoraºele din Moldova au fost de la bun începutstructuri multietnice. „Alãturi de români, aiciau venit germani, unguri, armeni, ruteni(„ucrai neni“), þigani, mai târziu ºi greci, evreiºi lipoveni“. Pe parcursul prezentãrii vorbitorula încercat o identificare a locului unde s-au aºe -zat minoritãþile dupã bisericile lor ºi alte detaliide toponimie a vremii.

În paralel cu cercetarea istoricã, proiectul îºi

propune sã reuneascã, în cadrul unui festival,va lorile spirituale ºi culturale specifice comu -ni tãþilor minoritare locale, astfel încât ieºeniisã descopere multiplele expresii ale diversitãþii.Timp de o sãptãmânã, în septembrie 2015, sevor organiza expoziþii de carte scrisã, fotografieºi costume populare, care sã redea viaþa socialãºi culturalã specificã diferitelor etnii. De ase -menea, urmeazã sã aibã loc diferite alte mani -fes tãri, precum proiectarea de filme artistice ºidocumentare referitoare la viaþa mi no ri tã þilor, oparadã a costumelor populare, reci taluri de poe -zie, spectacole de dans ºi audiþii muzicale spe - cifice, precum ºi un atelier de tradiþii culi nare,în cadrul cãruia degustãrile vor fi acompaniatede muzicã tradiþionalã. Totodatã, este progra -ma tã lansarea unei cãrþi de bucate a comuni -tãþilor culturale din Iaºi ºi douã spectacole deteatru.

Proiectul a debutat în decembrie 2014ºi urmeazã a fi implementat pe o perioadãde 11 luni. Fundaþia „Iaºi - Capitala Cul tu -ra lã Europeanã“ va prelua rezultatele pro -iectului ºi va asigura continuitatea acestuia.

Prima conferinþã s-a terminat cu un scurtprogram artistic.

În acest sens adresãm rugãmintea tuturorucrainenilor din Iaºi ºi nu numai, instituþi-ilor abilitate, conducerii UUR, preºedinþilorce lorlalte filiale, redactorilor de la ziareleedi tate de UUR ºi de la Radio România In -ter na þional, deputatului minoritãþii noastreºi, nu în ultimul rând, Ambasadei Ucrai neiîn Ro mânia, Centrului Cultural ºi de Infor -mare din cadrul Ambasadei sã ne sprijine în

culegerea ºi prezentarea celor mai relevantemateriale ºi informaþii, care sã fie cu prinse înmonografia sus-amintitã, precum ºi în ce pri -veºte repre zentarea minoritãþii noastre în cadrulcelorlalte acþiuni ce se vor desfãºura în cadrulacestui proiect (expoziþii de carte scrisã,fotografie, tablouri ºi costume populare, care sãredea viaþa socialã ºi culturalã specificã etnieinoastre).

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

„Promovarea diversitåÆii în culturå çi artåîn cadrul patrimoniului cultural“

În fiecare an, în luna martie,ucrainenii de pretutindeni îl poartãîn suflet într-un mod aparte ºi îiaduc omagiu tita nului literaturiiucrainene, poetului naþional TarasHryhorovyci ªev cenko (n. 9 mar-tie 1814 - d. 10 martie 1861).

Cu acest minunat prilej, co -munitatea de ucraineni ce se aflãîn inima Deltei, la Caraorman, i-acinstit opera ºi l-a omagiat pe ma -re le Taras ªevcenko cu ocazia ce -lor 201 de ani de la naºtere ºi acelor 154 de ani de la trecerea sa

în nefiinþã ºi întâlnirea cu Crea to -rul. Astfel cã, în frumoasa ºi în so - rita zi de duminicã, 22 martie2015, la sãrbãtorirea poetului carea avut loc la ªcoala cu clasele I-

VIII din Caraorman, ni s-au alãtu-rat o delegaþie a Uniunii Ucrai ne -nilor din România, filiala Tulcea,condusã de domnul preºedinte

Dumitru Cernencu, ºi domnulCristian Pocora, viceprimarulcomunei Criºan, de care aparþineºi satul Caraorman. În cadrul aces-tui important eveniment au fost

prezentate viaþa ºi opera mareluipoet, idealurile sale de dreptate ºide libertate. Cu aceastã ocazie,mem brii gru pului vo cal-in stru -men tal „Ve sel ka“ din Caraorman,coordonat de doamna Ga brielaAr ti mov, i-au încântat pe cei pre -zenþi la eveniment cu un superbcolaj de cântece tra di þio nale ucrai -nene, moº tenite de la moºi-strã-moºi, dar ºicu versu rileinegalabilu-lui poetTaras ªev -cen ko.

În în che -ierea acesteim i n u n a t eactivitãþi, amavut parte ºide o surprizãplãcutã su -fletului nos-tru dinpartea dom-

nului preºedinte al filialei Tulcea aUUR, ºi anume am putut vizionafilmul documentar „Zaporojþi zaDunaiem“ (Ca zacii transdu nã -reni), unde ne regãsim ºi noi ceidin Caraorman. Documentarul afost realizat între anii 2013-2014de o echipã de cineaºti din Ucrai -na cu sprijinul Uniunii Ucrai ne ni -lor din Ro mânia, cu ocazia îm pli -nirii a 200 de ani de când cazaciizaporojeni au venit ºi s-au aºezatîn mirifica ºi minunata Deltã,unde ºi-au fãcut aºezãri care existãpânã astãzi.

preot angelo-FlorianDUMItRESCU

Sãrbãtorirea poetului taras ªevcenkoîn inima Deltei, la Caraorman

511curierul ucrainean

Sâmbãtã, 21 martie 2015, în incinta hotelu-lui „Gloria“ din Suceava s-a desfãºurat activi-tatea „Rolul femeii în pãstrarea limbii ºi tra -diþiei ucrainene“. Organizatorii evenimentului

au fost UUR-filiala Suceava ºi Uniunea Femei -lor Ucrainene din România (UFUR).

Prima parte a activitãþii a fost moderatã dedoamna Lucia Mihoc, preºedintã a UFUR ºimembrã în Comisia pentru educaþie ºi ºtiinþã ºide doamna Liuba Horvat, secretar general alUUR, vicepreºedintã a UUR-filiala Satu Mareºi preºedintã a Comisiei pentru pro -bleme so ciale, de familie ºi femei.

Doamna Liuba Horvat a prezentatStatutul ºi obiectivele Comisiei pentrupro bleme sociale, de familie ºi femei.A vorbit celor prezenþi ºi despre cam-pania iniþiatã de UUR - filiala SatuMare în parteneriat cu Societatea Na -þio nalã de Cruce Roºie pentru ajuto ra -rea victimelor rãzboiului din Ucraina.

Doamna Lucia Mihoc a prezentatraportul de activitate al UFUR, eviden -þiind faptul cã, deºi femeile contribuieîn mod activ la pãstrarea ºi promo vareaidentitãþii culturale ºi ling vistice acomunitãþii ucrainene din România, nuse bucurã de o reprezentare echili bra tãîn Consiliul de Conducere al UUR.

Despre problemele cu care se confruntãcomunitatea ucraineanã din România au vorbitconf. univ. dr. Aspazia Reguº, scriitoarea AnnaTraista Ruºti, profesoara Janeta Maidaniuc.

A doua parte a activitãþii a fostcoordonatã de preºedintele UUR-fi -liala Suceava, domnul Boreslaw Pe -traºuc, ºi a constat într-un pro-gram artistic susþinut degrupurile artistice „Po lo nyn -ka“ din Paltinu, „Soa crele“din Suceava, „Vocile Ne gos ti -nei“ din Negostina ºi „Nadia“din Cã lineºti-Cu pa ren cu. Ofloare muzicalã a ofe rit doam-nelor ºi solista LoredanaMân driºteanu.

Momentul surprizã pre -gãtit de organizatori a fostartistul plastic bucovineanAlexandru Kozak care ºi-a

demonstrat mãiestria, realizând în faþaaudienþei portretul lui Taras ªevcenko.Alexandru Kozak ºi-a început carierapictând icoane, fiind fascinat de ele dela vârsta de cinci ani de pe vremea când mergeala bisericã împreunã cu bunica sa. Icoanelerealizate de el de-a lungul timpului le-a dãruit ºi

bisericilor din Ucraina, Rusia ºi România. Seocupã ºi de restaurarea picturilor bisericeºti.Realizeazã peisaje ºi portrete. Un portret caremeritã amintit este cel fãcut artistului plasticnegostinean Ioan Bodnar în cadrul unui proiectintitulat „Omul ºi sportul“. ªi pentru cã a fost oactivitate dedicatã femeilor, artistul A. Kozak adesenat ºi niºte trandafiri care „au fugit“ de peplanºetã în braþele elevilor-voluntari de laªcoala Gimnazialã din Bãlcãuþi care le-au ofe -rit doamnelor prezente în salã.

La activitatea de la Suceava a participat ºi o

delegaþie de femei din Maramureº condusã deIleana Dan, vicepreºedinta UFUR ºi de RebecaGrijac, preºedintã UFUR-Maramureº. Au fostprezente ºi Veronica Buciuta, preºedinta

UFUR-Satu Mare, Iuliana Vatamaniuc,preºedinta UFUR-Botoºani ºi LoredanaMândriºteanu, preºedinta UFUR-Suceava.

Le-au felicitat pe femei ºi preºedin-tele UUR, domnul ªtefan Buciuta, ºivicepreºedintele UUR, domnul MihaiPetreþchi.

ªi pentru cã UUR sãrbãtoreºte 25 deani de la înfiinþare, iar mulþi dintre ceicare ºi-au adus contribuþia la bunul mersal Uniunii au plecat din aceastã lume,s-a þinut un moment de reculegere înmemoria acestora.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Rolul femeii în pãstrarea limbii ºi a tradiþiei ucrainene

Luna martie, pentru noi ucrainenii, are omare însemnãtate din punct de vedere culturalºi educativ. În fiecare an, în aceastã lunã îloma giem pe marele poet ucrainean Taras ªev-cenko, geniul literaturii ucrainene. Fãrã ver-surile lui atât literatura, cât ºi muzica ar fi maisãrace. Multe versuri sunt puse pe note muzi-cale exprimând multã duioºie, sensibilitate ºifoarte mult adevãr.

De aceastã datã, însã, doresc sã scriu despreprofe sorul meu de limba ºi literatura ucrai -neanã, Iuri Racocea. El s-a nãscut la 14 martie1908, în localitatea Jadova, raionul Storojineþ,regiunea Cernãuþi ºi a murit, la 7 martie 1991,în satul Mãriþei, judeþul Suceava unde a lucratmulþi ani ca profesor de limba ucraineanã ºirusã.

El m-a învãþat sã scriu ºi sã citesc, sã vor -besc ºi sã respect tot ce este matern, tot ce estesuflu ucrainean. M-a învãþat sã-i iubesc pe ceiapropiaþi, satul, tot ce mã-nconjoarã ºi sã nu uitniciodatã originea mea ucraineanã. De ce îlpomenesc odatã cu Marele Taras ªev cen ko?Amândoi s-au nãscut ºi au murit în aceeaºi

lunã, martie. Amândoi au iubit ºi preþuit limbaºi literatura ucraineanã, amândoi au iubit natu-ra, au iubit lumea vie.

Prin anii 60, elevã fiind în clasele V-VIII laMãriþei, pentru noi Iuri Racocea era unul din-tre cei mai îndrãgiþi profesori. Iubea mult co -piii, ne preda lecþii foarte interesante, iar lafinalul fiecãrei ore de limba ucraineanã, uneoriºi în pauze, ne spunea poveºti despre eroiiucrai neni. Nimeni nu lipsea de la orele lui,deoarece urma sã piardã ºirul povestiriloristorice despre bravii cazaci. Viaþa lui IuriRaco cea era simplã, dar bogatã din punct devedere sentimental, iubea mult natura, culegeaplante medicinale pe care apoi le împãrþeacelor ce aveau nevoie de ele, cunoºtea foartemulte tai ne ale medicinei naturiste, spunea cãnatura poate veni în sprijinul sãnãtãþii noastre,dar sunt încã multe taine care trebuie explorate.În pãdurea din Mãriþei, avea locurile lui spe-ciale, preferate, unde mergea sã se plimbe ºi sãres pire aer curat. κi lua scãunelul pliant cu treipi cioare, se aºeza ºi dialoga cu natura, cu arbo -rii din pãdure, cu vieþuitoarele. De multe ori, ca

sã nu fie singur, chema grupuri mici de copii,pe care-i îndrãgea ºi le destãinuia multe secreteale faunei ºi florei, el fiind ºi subinginer silvic.De multe ori spunea cã dacã oamenii ar cu -noaº te mai multe taine despre plantele pe carede multe ori le cãlcãm ºi le ignorãm, lu mea arfi mai sãnãtoasã, deoarece bunul Dum ne zeu asãdit pentru fiecare boalã câte o plantã.

Pãdurea din Mãriþei i-a fost a doua casã de -oa rece o vizita zilnic, fie ploaie, fie vânt, fievarã, fie iarnã. Iubea ºi respecta oamenii dinsat, de aceea ºi el era foarte iubit ºi preþuit. Atrãit în modestie, dar cu sufletul curat ºi cinstit.Me reu a fost înconjurat de copii, care veneaude multe ori la el ºi-l ajutau la treburile casnice,mai ales, în preajma sãrbãtorilor, la dereticat încasã, la fãcut curãþenie. Când trecea pe drumtoþi îl salutau, numai ucraineºte cu „Dobryiden“. Nimeni nu ar fi putut îndrãzni sã-i vor-beascã în altã limbã decât numai în cea mater-nã. Astfel s-a pãstrat mulþi ani limba ucrai nea -nã în Mãriþei. Astãzi, din pãcate, se mai pierdedin graiul strãmoºesc, dar cei care mai simtucraineºte sunt obligaþi sã-l pãstreze.

Au trecut mulþi ani de la mutarea lui înlumea celor drepþi, dar pe mormântul lui, unde-va în vârful crucii stã atârnat un clopoþel ºi decâte ori bate vântul, vesteºte cã acolo se odih -neºte Iuri Racocea.

Felicia GRIGORaª

Câteva amintiri despre profesorul meu de limba ucraineanã

curierul ucrainean12

Se pare cã iarna nu vrea sã plecede la noi aºa uºor. Mai pune piedi-ci instaurãrii primãverii. Parcã înconcordanþã cu acest fenomen, laªcoala Gimnazialã din Rona deSus, Maramureº, s-a desfãºuratlecþia deschisã sub titlul „ªezã-toarea din Rona de Sus“. Aceastãactivitate face parte din proiectuleducaþional „Datini ºi obiceiuristrã bune“ la nivelul Comisiei Me -to dice a învãþãtorilor. Iniþiatoriiproiectului sunt prof. Boiciuc Ana,prof. Brumar Malearciuc Olea ºisecretara Ierima Victoria. Scopulacestui proiect este cunoaºterea ºiaprecierea datinilor, obiceiurilor,tradiþiilor ºi ritualurilor practicateîn Rona de Sus, dezvoltând respec-tul pentru valorile tradiþionale alecreaþiei populare.

Marþi, 3 martie 2015, la ora 12

s-au adunat elevii claselor I-IV ºiînvãþãtorii lor în sala de clasa I-a.Elevii acestei clase împreunã cuprof. Boiciuc Ana îi aºteptauîmbrãcaþi în frumoase costume po -pulare locale, aºezaþi pe scãunelecu diferite obiecte în mânã (cusã-turi, împletituri, gheme etc.). ªi aînceput ºezãtoarea. Ca sã fie maicredibili, elevii ce jucau roluri defete ºi bãieþi, au ieºit afarã. În clasãau rãmas doar elevii ce jucau rolulde pãrinþi. Apoi au intrat fetelecântând, iar mai târziu, bãieþii.S-au aºezat ºi au început sã lu cre -ze, fiecare folosindu-se de obiec -tele din mâinile lor, depãnând înacelaºi timp, proverbe, ghicitori,cântece în limba ucraineanã ºidansuri populare locale. Elevii careasistau erau curioºi ºi entuziasmaþide micii artiºti din clasa I A.

Folosind metoda interactivã, prof.Ana Boiciuc a atras atenþia celordin public cã le va pune întrebãri înlegãturã cu conþinutul ºezãtorii. Lasfârºit, artiºtii au fost rãsplãtiþi cuprãjituri ºi suc, iar celor din public,dna profesoarã le-a pus întrebãri,ca sa vadã cât de atenþi au fost.Celor care au rãspuns corect le-aînmânat diplome.

Activitatea „ªezãtoare la Ronade Sus“ a fost o reuºitã. Pentru

aceastã reu -ºitã a muncitmult profe-soara Boi -ciuc Ana aju-tatã de profe-soara BrumarMalearciucOlea ºi secre-tara IerimaVic toria. Eleau fost felici-tate de co le -ge ºi de dnad i r e c t o a r eLus can Lo re -dana, care a

asistat la aceastã activitate meto -dicã. În comunã mai sunt femeicare torc, þes la rãzboi stofã de lânãpentru costume populare, cos cã -mãºi populare locale, dar, dinpãcate, mai rar. Aceastã ºezãtoare afost un mod de socializare, de pãs-trare a portului popular localucrainean.

Ileana Dan

ªezãtoare la ªcoala din Rona de Sus

Soarele s-a ridicat biniºor trimiþându-ne ra -zele sale calde care reuºesc sã învingã o suflareuºor înþepãtoare care vine dinspre N-E. Darnimeni din cei care trec pe drum sau care se aflãdeja în curtea spaþioasã ºi pardositã cu pavele asediului UUR-filiala Rogojeºti nu þine seama deacea suflare din cauza faptului cã e atât de albas-tru cerul ºi fãrã niciun nor ºi e atât de înalt cã-þivine sã stai numai la aer, la soare.

E ora 10:00. Spre sediul filialei UUR se în -dreaptã grupuri de copii mai mici ºi mai maripurtând costume ucrainene. Ei ºtiu cã azi vor daun spectacol închinat marelui ºi iubitului nostrupoet Taras ªevcenko, a cãrui zi de naºtere estepe 9 martie (1814), dar o sãrbãtorim pe 8 Martiecare este Zi Internaþionalã a Femeii ºi ei mai ºtiucã în dupã-amiaza acestei zile vor da un specta-col în cinstea tuturor femeilor.

Pentru aceste sãrbãtori, în afarã de copii, careau repetat dansurile ºi poeziile, au fost implicaþiºi domnul preºedinte al UUR, filiala Botoºani,Victor Semciuc, dna profesoarã de limba ucrai -neanã, Iuliana Vatamaniuc, dl profesor de limbaucraineanã Ionuþ-Laurenþiu Semeniuc ºi sub-semnata.

Dna profesoarã Iuliana Vatamaniuc a pregãtitcopiii care au recitat poezii de Taras ªevcenko.Tot ea a prezentat pe larg în faþa spectatorilorbio grafia marelui poet ucrainean. A vorbitdespre naºterea sa, despre copilãria sa tristã,despre pãrinþii sãi foarte sãraci, despre talentulcopilului la desen, cu ajutorul cui ºi în ce împre-jurãri benefice pentru el a cunoscut tainele pic-turii etc. A amintit faptul cã în 1840 a fost tipãrit„Cobzarul“, iar în 1841, poemul „Haidamacii“.Doamna profesoarã a accentuat faptul cã geniulpoetului s-a nãscut din ura lui faþã de stãpâniiiobagilor, faþã de feudali.

Suferinþele poporului, lacrimile ºi tristeþea luiau fost pentru poet acel izvor ce a pãstrat însufletul ºi în inima lui focul scânteietor care nus-a stins niciodatã.

Dna profesoarã a continuat sã vorbeascãdespre arestarea poetului, deportarea lui apoidespre întoarcerea poetului în Ucraina, despretrecerea sa la ceruri, despre faptul cã opera luiªevcenko a fost tradusã în mai multe limbi,inclusiv în limba românã, despre dorinþa poetu-lui de a fi înmormântat lângã râul Nipru care i-afost îndeplinitã.

În continuarea activitãþii elevii au dansat ºiau cântat, au recitat poezii de Taras ªevcenko.

În dupã-amiaza aceleiaºi zile, respectiv, 8Martie, Ziua Internaþionalã a Femeii, subsemna-ta a vorbit despre cum, unde ºi de ce existã ZiuaFemeii. A vorbit despre demonstraþiile femeilormuncitoare din New York din anul 1857, apoi în1908, femei curajoase îºi cereau drepturile:salarii mai mari, condiþii de muncã mai bune,ore de muncã mai puþine. A povestit despreCon ferinþa Internaþionalã a Femeilor de laCopenhaga, capitala Danemarcei, care s-a þinutîn anul 1910, unde Clara Zetkin a propus cafemeile sã aibã o zi a lor de sãrbãtoare, a spus cãîn 1911, la 19 martie, s-a sãrbãtorit pentru primadata Ziua Femeii în patru þãri din Europa:Austria, Germania, Danemarca, Elveþia, a con-tinuat sã spunã cã abia în 1913 la o adunareimportantã a femeilor s-a stabilit ca Ziua Femeiisã fie pe 8 Martie, iar în 1914 aceastã zi s-a sãr-bãtorit în toatã Europa, a mai amintit cã ONU arecunoscut aceastã zi abia în anul 1977, cã acumZiua Femeii se sãrbãtoreºte în 60 de þãri dintoatã lumea. Subsemnata a prezentat câteva fe -mei importante care au adus mari beneficii ome - nirii: Marie Curie - savant în medicinã, uni cafemeie cu douã premii Nobel, Valentina Te reº -ko va - prima femeie cosmonaut, Olha Ko by -leans ka - scriitoare, patrioatã, Lesea Ukrainka -scrii toare, Marko Vovciok - scriitoare, SofiaIonescu - prima femeie chirurg din lume, nãs-cutã la Fãlticeni, Florica Sas - prima femeieexplorator, Hariclea Darclée - mare cântãreaþã,Lola Bobescu apreciatã de Iehudi Menuhin „ceamai mare violonistã din lume“, Angela Gheor -ghiu - cântãreaþã, Marta Bibescu apreciatã cacea mai inteligentã femeie la vremea ei, Ele naVãcãrescu - prima femeie academician, român -cã, Nadia Comãneci - sportivã.

Subsemnata a terminat discursul felicitândfemeile prezente, dorindu-le sãnãtate întru mulþiani.

Domnul Victor Semciuc ºi dl Ionuþ-LaurenþiuSemenciuc au oferit flori tuturor femeilorprezente ºi nu erau puþine la numãr. A urmatspectacolul prezentat de elevi.

Femeilor care vor citi prezentul articol sub-semnata le doreºte sã fie sãnãtoase ºi iubite întrumulþi ani!

Olimpia IVanICIUC

O duminicã binecuvântatã la RogojeºtiEste clar. Avea ceva pe suflet. Deºi se purta la

mãnãstire ca un duhovnic obiºnuit. Acolo se achi-ta de toate obligaþiile unui cãlugãr. ªi totuºi...Într-o noapte, dupã obiºnuita rugãciune se retrasepentru odihnã... Aceasta i-a fost nefiresc de scurtãca o fulguialã de vis. Avea rucsacul pregãtit ºiprecum o nãlucã, fãrã ºtirea pãrintelui stareþ dis-pãru în noapte. Dar ce-l apucase cã se pricopsi cuo asemenea smintealã. A fãcut asta ca sã scape deAna lui Zãpãcitu cu care se iubise pânã la a oatin ge... ªi poate n-a procedat bine. Minunemare. Fãcea cu ea un plod cã bietul pãrinte care-i dãduse viaþã mai avea fete, toate ochioase, fru-moase ºi cu ceva ºcoalã, aºa, dupã posibilitãþi. Deaceea îi venea greu sã le pãzeascã fiind curtate denuma, numa... Era uneori zãpãcit cu sosirile lornocturne de pe unde umblau, ce le putea pãzi!Aiurea. Le mai cãuta ºi noaptea, sãtenii îi daucre zare. Copil de fatã ar fi fost ruºinea familiei...Ana lucra contabilã, dorea astfel sã se ocupe maimult de suflet, sã se apropie cât mai mult de cre -dinþa în Dumnezeu. Nu de altceva. Ana lui Zãpã -citu se þinea ca scaiul de el. La rândul sãu a fostpur ºi simplu speriat de hotãrârea fermã a Anei cãde n-o va lua de soþie, se va sinucide! El nu doreao tragedie în familia lui Zãpãcitu. ªi nici n-o iu -bea... Cu toate cã uneori o dorea... ªi acum, înplinã noapte, n-a mai reuºit s-o revadã ros de gân-dul de a se refugia în munþi ºi acolo, departe deoameni, fãrã fricã de sãlbãticiunile codrului, nupri mea bani de la creºtinul ajuns la el ci numaialimente. ªi se ruga mereu, treptat tot mai mulþicreºtini urcau pintenul de munte la sãlaºul lui. ªiminunile nu întârziau sã aparã. Oamenii duºmanipânã mai ieri au devenit cei mai buni prieteni. Ceicuprinºi în vâltoarea vrãjilor scãpau de ele. Ne cã -jiþii obþineau un codru de pâine, se înãlþau cape li -þe prin intersecþiile drumurilor, biserica a fostaco peritã cu lindab, avea clopot nou, gard aºij de -rea. În zilele de sãrbãtori creºtine biserica de ve - nea un furnicar de lume, se fãceau multe fapte demilostenie. Iar Ana lui Zãpãcitu se... mãritase!!!

Toþi creºtinii care ajungeau în munþi la colibacãlugãrului Iosif îi atribuiau acestuia miracolulrugãciunilor.

Pãrintele stareþ de la mãnãstirea bucovineanãse minuna la rându-i de puterea credinþei fugaru-lui Iosif în Dumnezeu. Iar acesta avea sã se roagepentru restul zilelor sale pentru fericirea Anei.

Decebal alexandru SEUL

Cãlugãrul din munþi

curierul ucrainean 13

Dacã aº lua ca punct de plecare articolul din1965, despre dialectele ucrainene din România,atunci, în anul acesta, 2015, se va împlini ojumãtate de secol de cercetare, în domeniulling vistic ucrainean, de când domnul profesorIon Robciuc s-a dedicat problemelor ucrainenedin România.

În toatã aceastã perioadã a scris nenumãratearticole, studii, cãrþi de lingvisticã publicateatât în revistele de specialitate din România, câtºi din strãinãtate.

Lingvistul Ion Robciuc s-a dovedit a fi uncercetãtor care dã dovadã de multã acribie, deperseverenþã, de urmãrire a unei probleme lexi -cale, mergând pânã la ultima etimologie posi-bilã. Este un expert în limbile slave.

Cartea, despre care încerc sã scriu câtevacuvinte, a apãrut la Editura „RCM Editorial“,Bucureºti, 2014. Volumul este masiv: 395 depagini, format 17/24 cm. Titlul cãrþii estegeneric: Publicisticã. Ar fi fost dificil sã segãseascã o altã denumire pentru un materialatât de heteroclit, format din circa 180 de arti-cole din domenii foarte variate, cum ar fi: relaþiiinterguvernamentale româno-ucrainene, despreruteni, rolul minoritãþilor naþionale, despre cul-tura ucraineanã, expoziþii de picturã, despremultilingvism, despre foarte multe probleme depoliticã ucraineanã din ultimii 13 ani, desprepoetul naþional Taras ªevcenko sau despre IvanFranko, despre Holodomorul din anii 1932-1933, din Ucraina, despre aspecte istorice ºilingvistice ale contactului româno-ucrainean.Temele amintite sunt luate în ordinea apariþieicronologice. Cele 180 de articole au fost publi-cate între anii 2000-2013, în „Curierul ucrai -nean“, nr. 77-244.

Cartea este prefaþatã, cu mult har, de Cor -neliu Irod, cu unele amintiri, care merg pânã înmiraculosul univers al visului din copilãrie. Deaici ºi nota profund subiectivã ºi sentimentalã.

Ca sã comentezi aspectele actualului volum,în profunzime, ºi ar merita acest lucru, atunci arfi nevoie de, cel puþin, douã volume cum estecel de faþã!

Aºa cã îmi propun sã mã opresc doar asupraunor articole.

Sunt convins cã sunt mulþi cititori ai „Cu -rierului ucrainean“ care vor sã afle mereu noiinformaþii despre trecutul strãmoºilor lor, dinRomânia. Sã ºtie când au venit pe aceste me -leaguri, care este originea limbii ucrainene. Deaceea mã voi opri, pentru început, asupra aces-tor probleme.

Ion Robciuc realizeazã o sintezã a trecutuluilimbii ucrainene în articolul „Despre originealimbii ucrainene“ (pag. 47). Aceastã limbã faceparte din grupul limbilor slave: rusã, bielorusã,polonã, cehã, slovacã, sârbã, croatã, slovenã,macedoneanã, bulgarã.

Limba ucraineanã s-a format în partea esticãa teritoriilor slave. Un moment foarte importantl-a constituit formarea statului unitar, RusiaKieveanã. În formarea limbii ucrainene a fostfoarte importantã limba slavã veche. Dupãacceptarea creºtinismului - 988 - limba slavã bi -sericeascã a pãtruns în Rusia Kieveanã. Dupãdestrãmarea statului kievean, teritoriile ucrai -nene au fost ocupate de Lituania. Din 1569 s-aîncercat sã se impunã limba polonã în teritoriileucrainene, dar limba rusã a continuat sã existe.Letopiseþele din secolul al XVII-lea sunt scriseîn limba vie a ucrainenilor. În secolul al XVIII,prin valoroasa operã literarã a lui Ivan Kot lea -revskyi, se pun bazele limbii literare ucrainene.Poetul naþional, Taras ªevcenko, va fi înteme -ietorul limbii ucrainene literare contemporane.

Vom arunca o privire fulger ºi asupra venirii

ucrainenilor pe meleagurile româneºti. Acesteinformaþii ni le oferã profesorul Ion Robciuc înarticolul „Pe scurt despre ucrainenii din Ro -mânia“ (pag. 334). Din cercetãrile istoriceaflãm cã venirea ucrainenilor pe aceste teritoriise pierde în negura timpului. Pe bazã de docu-mente se vorbeºte despre prezenþa ucrainenilorîn nordul þãrii noastre de prin secolele al XIV-lea - al XV-lea. Ucrainenii din nordul Dobrogeiau venit în secolul al XVIII-lea, în jurul anului1775 când, din ordinul Ecaterinei a II-a ceaMare, a fost desfiinþatã Sicea Zaporojeanã. Deatunci cazacii zaporojeni s-au stabilit în Deltã,

apoi, cu timpul, au format mai multe localitãþi.Ucrainenii din Caraº-Severin ºi Timiº au venitdin Ucraina Transcarpaticã în a doua jumãtate asecolului al XIX-lea ºi la începutul secolului alXX-lea. Ion Robciuc scrie cã, în ultimii 40 deani, s-a observat o deplasare în masã a ucraine-nilor din Maramureº în þinutul Timiºoarei.Cercetãtorul Ion Robciuc estimeazã vechimeaucrainenilor din Maramureº ºi din Suceava laaproximativ 700 de ani. Cele mai compactecomunitãþi de ucraineni sunt în judeþeleMaramureº, Suceava, Timiº, Caraº-Severin ºiTulcea.

Mã voi opri, cu mare bucurie, asupra arti-colelor dedicate marelui poet naþional Tarasªevcenko. În cele 10 momente dedicate poetu-lui naþional, Ion Robciuc propune tot atâteaipostaze de admiraþie ale operei lui ªevcenko.Voi reda câteva titluri foarte sugestive: „Tarasªevcenko, scriitor de geniu“, „Taras ªevcenko -un strãlucit artist ucrainean“, „Mondializarealui ªevcenko“, „Taras ªevcenko ºi limba ucrai -nea nã literarã“, „Actualitatea lui Taras ªev cen -ko“, „Taras ªevcenko în România“ etc.

În continuare voi încerca sã evidenþiez unelecontribuþii de bazã ale profesorului ºi cercetã-torului Ion Robciuc despre poetul „Cob -zarului“.

Dupã pãrerea lui Ion Robciuc, opera lui ªev-cenko a avut o influenþã hotãrâtoare asupra for-mãrii limbii literare ucrainene, începând cu adoua jumãtate a secolului al XIX-lea, plecândde la limba popularã ucraineanã, în toatenivelurile limbii: fonetic, lexical, morfologic,sintactic.

Apoi, adaugã Ion Robciuc: „O altã trãsãturã,nu mai puþin importantã, a limbii ºevcenkiene,este ºi aceea cã, pe lângã izvorul sãu popularpredominant, în ea ºi-au gãsit un loc structuralcuvenit elementele limbilor literare slavevechi“ (pag. 26).

Dacã poeþii romantici au folosit, din plin,aspectul formal ca izvor de inspiraþie folcloricã,„ªevcenko - scrie Ion Robciuc - nu ºi-a stilizatoperele dupã folclor. El fie le-a transformat, fies-a bazat pe valorile estetice create de folclor.Creaþia sa originalã s-a contopit organic cu fol-clorul ca formã de autoexprimare naþionalã“(pag. 27).

În opera sa poeticã, ªevcenko va introduce ºimulþi termeni lexicali din viaþa militarã, dar ºidin vocabularul slav bisericesc.

Talentul poetic ºevcenkian a produs oosmozã perfectã între forme lexicale din re giunidiferite ale Ucrainei, realizând fenomenulinegalabil al limbii literare.

Spiritul iscoditor al cercetãtorului Ion Rob -ciuc scoate la ivealã mereu faþete noi ale opereilui ªevcenko. Nu este de mirare, pentru cã ocreaþie literarã valoroasã este asemenea unuidiamant cu o mulþime de faþete care au mereuo altã strãlucire, în funcþie de perspectiva dincare priveºti. Opera literarã a lui ªevcenko esteun asemenea diamant fantastic, miraculos careva da noi sugestii de valorificare esteticã pentrugeneraþiile viitoare.

Fiind profund ancorat în spiritul poporuluisãu, ªevcenko a realizat aspectul specificnaþional ucrainean iar, prin aceasta, a ieºit din-tre graniþele naþiunii sale, putând sã gravitezepe orbita literaturii universale cum, deja, aînceput sã fie receptat.

Ion Robciuc evidenþiazã unele aspecte speci-fice operei lui ªevcenko. În primul rând, cer ce -tãtorul scrie cã: „lumea e captivatã de principia -litatea civicã ºi puritatea moralã a Cob zarului,de devotamentul lui faþã de dreptate ºi libertate“(pag.73). În opera lui ªevcenko: „gã sim ceamai frumoasã ºi mai puternicã expresie adragostei de þarã; în opera sa e cuprinsã însãºiesenþa vieþii poporului ucrai nean“ (pag.74).

La fel, ca marii creatori ai lumii, ªevcenko afost un geniu, prin opera polivalentã lãsatã pos-teritãþii, prin varietatea formei ºi a genului liter-ar. El a scris nu numai poezii, unde ar fi rãmasun punct de reper etern, ci a excelat ºi ca dra-maturg, ca prozator, ca gânditor, istoric, etno-graf, folclorist, pictor, gravor. În toate acestesectoare de creaþie, ªevcenko ºi-a pus amprentapersonalã, prin stilul original inconfundabil.

Prin ªevcenko respirã sufletul poporuluiucrainean. El este doar un instrument de rezo-nanþã genial al afirmãrii gândurilor, sentimen -telor ºi emoþiilor poporului sãu.

Opera lui ªevcenko a rãmas o sursã inepui -zabilã de inspiraþie pentru artiºti plastici, pentrucompozitori. Ion Robciuc scrie cã din „Cob -zarul“ s-au inspirat compozitori care au realizataproape 500 de opere; apoi s-au creat picturi,gravuri ºi sculpturi inspirate de poezia ºev cen -kianã (pag.130).

M-aº opri ºi asupra receptãrii operei lui ªev-cenko în þara noastrã.

Din cercetãrile minuþioase ºi rãbdãtoare alelui Ion Robciuc au ieºit la luminã o serie de tra-duceri din opera poetului ucrainean în limbaromânã, din secolul al XIX-lea pânã în zilelenoastre.

Prima poezie a fost tradusã în anul 1886 ºise numea „Ah, trei drumuri se-ntâlnirã“.

Anul 1894 este mai bogat în traduceri. Acumse pot citi în româneºte poemele: „Haidamacii“,„Katerina“, „Sluga“, „Visul“, „Caucazul“,„Maria“.

În 1915, Sadoveanu va traduce poemulistoric „Ivan Pidkova“ ºi poezia „Livada deviºini în noapte“.

Mai darnic va fi anul 1952, pentru cã citito -rul român va putea lectura, în româneºte, 31 detexte poetice, traduse de Victor Tulbure.

(Continuare în numãrul urmãtor)

I. VInGa

iOn RObCiUC, PUBLICISTICÃ (bucureºti, 2014)

curierul ucrainean14

(Urmare din numãrul anterior)

Aceasta, fiindcã ªevcenko pre-cizeazã în continuare: „Un viitorpentru mine parcã n-ar exista“.Singura lui ieºire - sã-ºi gãseascãsprâncenata - o movilã-naltã. O ºimai clarã exprimare a plãcerii tra -gicului, conform concepþiei luiJohannes Volkelt, decurge din scri -soa rea lui ªevcenko cãtre A.I.Lyzohub: „...voi relata cum am fostpurtat pe acea mare, cum mãpierdeam prin acea stepã fãrã mar-gini (...). Acuma sunt viu, sãnãtos ºidacã nu-s foarte fericit (= drama-tismul situaþiei - I.R.), atunci baremvesel (= consonanþa stãrii poetuluicu aceea a eroului din nunta-

moarte, apreciatã în unele cântecedrept „nuntã“ veselã, ceea ce con-sunã cu mult discutata împãcaresufleteascã mioriticã - I.R.). Cândîn prima parte a anului 1849 dure -rea înduratã nu trecuse, ci a devenito „achiziþie“ obiºnuitã a sufletului,exprimarea poeticã de cãtre ªev-cenko a consonantelor salesimþãminte cu acelea din modelulpoetic nunta-moarte au constituit,poate, o satisfacþie literarã, faptmãrturisit, de altfel, de poetul însuºiîn poezia „Trec anii mei“, scrisã în

prima jumãtate a anului 1849, laKos-Aral, care în traducerea luiTulbure pierde nuanþa dramaticã,devenind uºor elegiacã: „Trec aniimei cum trec târzii cãruþe,/ Cândlung în stepã vântul toamnei geme./Uitarea gândul meu sã mi-l maicruþe,/ Pe tãinuite foi am scrispoeme“.

Deºi în poezia liricã, „La ce bunsã mã însor?“, principala formã aexpresiei este comunicarea directã,ce lasã impresia prezenþei eului liric(posibil de identificat cu autorul

însuºi), aceastã bucatã nu este emi-namente una autobiograficã, ci, în -tr-o anume mãsurã, o transformarede cãtre ªevcenko a sentimentelorsale într-o nouã realitate spiritualã,consonantã cu starea lui sufleteascã,în care, luând în consideraþie întrea-ga sa operã, putem întrevedeaaspec te abia perceptibile ale fi lo -sofiei durerii existenþiale, o anumeestetizare a existenþei ºi propriilorsale stãri.

Ioan REBUªaPCã

Sensul personificårii çevcenkiene a metaforei universale nuntå-moarte

De 1 aprilie daþi-mi voie sã vã servesc cu o porþie de pãcãleli, ca sã vã încredeþi cã vã sunt un prieten… adevãrat.

La Bursa zilei, o pereche de sturzi galbeni dau peste cap preþul aurului.Douã rândunele îºi fac plan de cuib, chiar sub balconul unui birou de

cadastru.Ziua pe ducã. Dinspre apus raze pe chipul unei icoane, într-o searã de

denie.Un cârd de berze, odihna veºniciei o gustã, planând.Cel din urmã trosnet de mugur de nuc, luând parte la sorocul primãverii.Acelaºi þãrâit de tuburi cu neon, deodatã cu înserarea, printre firme adie…Plimbare pe lac. Gânduri meditând la o trestie gânditoare, aºa cum e omul

care vâsleºte.Nori albi plutitori în oglinda lacului din parcul I.O.R; raþele dupã ei.Stele se aprind, înlãnþuind înalte turnuri cu spaþii de birouri lãsate în voia

unui posibil tun imobiliar.Pergole de lemn schiþeazã verticale privegheri sub lunã; sau o searã de

plimbare în doi prin rondul Grãdinii Ciºmigiu - tot aia-i!Zi de post. Guguºtiucii cântã pe stomacul gol, cât le þine gura.Pomii toþi sunt numai floare, în grãdinile îmbãlsãmate de miros „bio“.Doi sticleþi fulgi de pene adunã, fragmente de paie… κi fac un mic foiºor în crâng.Vremea e ºi bunã ºi mai puþin bunã; întocmai ca ºi inimile noastre…Berzele au trecut la treabã: fac pentru doritori însãmânþãri „in vitro“. Casa

de Asigurãri Zodiacale le deconteazã procedura.Toboganele din clasicele locuri de distracþie pentru cei mici, peste noapte,

stând pe vechile lor „coline“.„Aspectul iernii“ mai persistã, expus în spaþiile transparente de preparare

ºi ambalare a fulgilor de popcorn.Love story - douã primãveri într-o inimã: el o iubeºte ºi pe „ea“!Buchetul de flori naturale, reînvie: tonificã douã inimi fericite.Dacã ochiul ar fi lacul, fãrã suflet, eu nu mi-aº putea oglindi în aceastã

primãvarã dragostea.Mititicã publicitate: Schimb ciripit de bãtrân „gacicar“ cu tril de

„privighetoare“, în travesti! [Sic!]Pregãtiri pentru minivacanþa de 1 Mai. Pe o alee ce duce spre mare, printre ultimele cãsuþe din lemn, câþiva lucrãtori se îndreaptã spre plajã.Lunca se pregãteºte de Eurovision. Peste corola unei flori - o tonalitate:

albina ca un tremur de diapazon.Dupã coduri duhovniceºti de avertizare ferice - iatã: „Floriile cu soare ºi

soarele cu Florii“!Zarzãr în floare. Învãluitã în petale de Înalt Mister, noaptea de Sfânt Paºti.Slujba Învierii s-a sfârºit - cel din urmã Amin rostit mai prelung…

………………………………………………………………….

Pe clopotniþe de biserici,Schituri ºi mânãstiri,Cum raze pier ºi învie Primii aburi de rouã,Tot aºa va fiZIUA ÎNVIERII noastre, Cãci HRISTOS A ÎNVIAT!

Inima ºi Evanghelia… Una rupe Peceþile celeilalteªi lumii întregi rãspund:ADEVÃRAT A ÎNVIAT!

Mihai MatEICIUC

salutare Primăvară!O noutate, dacã nu premierã, este apariþia unui volum de poezii în

limba românã, cu totul deosebit. Ca sã dezlegãm enigma, este vorba de un volum de poezii intitulat

„Arbori cu rime“ alcãtuit din creaþiile elevilor de la ªcoala Gimnazialãdin localitatea Arbore, judeþul Suceava, sub conducerea profesoareiAnna Ruºti, autoare a numeroase poezii ºi povestiri în limba ucraineanãpublicate în revista „Naº holos“ a Uniunii Ucrainenilor din România.

Dupã cum a rãspuns Anna Ruºti la întrebarea de când dateazã poezi-ile elevilor introduse în culegerea „Antologia de poezii pentru copii dela copii“, am aflat cã începuturile acestei implicãri dateazã de acumdouãzeci de ani. De atunci au început elevii sã creeze versuri, iar acum,când s-a umplut „tolba“ s-a trecut la scoaterea la luminã a eforturiloracestor mici ºi mari talente.

Trebuie scos în evidenþã faptul cã doamna profesoarã Anna Ruºti,scriitoare, este ea însãºi un talent rar, având în vedere creaþiile sale li -terare publicate ºi altele care îºi aºteaptã rândul la tipar.

Am cunoscut-o pe doamna profesoarã Anna Ruºti cu ocazia sãrbã-toririi a 225 de ani de activitate a ªcolii Generale din comuna Rona deSus, judeþul Maramureº. Acolo doamna profesoarã a luat cuvântul ºi avorbit pe larg despre viaþa ei de elevã, apoi despre etapa licealã, iar lasfârºit, pentru consolidarea celor povestite, a demonstrat cu culegereade poezii care i-a fost tipãritã cu foarte puþin timp înainte, subliniindfaptul cã era în faza de debut. Cu aceastã ocazie am primit în darculegerea amintitã dupã care a urmat o colaborare prin schimburi de ideiºi compuneri de poezii ºi muzicã. Astfel doamna profesoarã a scris pen-tru antologia mea de cântece „Floare de cireº“ pe cuvinte ale poeþilorucraineni din România. Dupã aceea a scris o poezie dedicatã coruluimixt ucrainean din Copãcele „Zelena liºcina“ (Alunul verde).

În privinþa culegerii de poezii „Arbori cu rime“, trebuie precizat fap-tul cã elevii pe care i-a instruit ºi educat doamna profesoarã s-au inspi-rat nu numai din naturã, din viaþa cotidianã a elevilor, ci ºi din viaþa ºiactivitatea profesoarei lor, din munca ei, din creaþia ei. Nu întâmplãtor,doamna prof. drd. Maria Daniela Andraºciuc de la Colegiul Naþional„Dragoº Vodã“ din Sighetu Marmaþiei, în prefaþa culegerii de poezii„Arbori cu rime“, la pag. 3, al. 2, afirmã cã „Opþiunea de a elaboraantologia este generatã de dorinþa doamnei profesoare Anna Ruºti de acuprinde într-o carte gândurile, sentimentele, dilemele, durerile, viselecopiilor pe care i-a slujit o viaþã întreagã“.

Dupã cum se vede în antologie, copiii reflectã în creaþiile lor satul încare locuiesc viaþa lor cotidianã cu tot ce miºcã ºi nu miºcã în el, isto-ria, ºcoala, mama, natura, sãrbãtorile religioase ºi laice.

În poezii apare figura deosebitã în viaþa copiilor, ºi anume dascãlulcare îi înlocuieºte temporar pe pãrinþi ºi joacã rolul de moderator.

Cine-i iubeºte pe copii, nu poate trece indiferent pe lângã versuriledin poeziile „În sat la mine“, „Chemare“, „Primãvarã, unde eºti“, „Pri -mãvarã curajoasã, ai gonit iarna de-acasã“ din poezia „Cântec de primã-varã“, „Un sãrut îþi dãruiesc“ din poezia „Pentru tine, mamã“. Dar cepoate fi mai frumos ca „Mama, când tu m-ai nãscut, a fost o sãrbãtoare,în grãdinã m-ai adus ºi-ai sãdit o floare“ din poezia „Floarea ta“(pag.55) ºi asemenea „perle“ se gãsesc pânã la sfârºitul culegerii.

Culegerea „Arbori cu rime“ este plinã de asemenea expresii carereflectã sinceritatea copiilor, dar ºi instruirea ºi educarea lor de cãtredoamna profesoarã Anna Ruºti de a ºti sã-ºi exprime gândurile ºi senti-mentele.

Este foarte important cã nu numai dascãlii, ci ºi alte categorii de citi-tori sã intre în posesia acestei cãrþi deosebit de valoroase din punct devedere moral ºi instructiv, pentru a se convinge de câtã muncã au depuselevii doamnei profesoare Anna Ruºti de la ªcoala Gimnazialã dinlocalitatea Arbore.

Ivan LIBER, profesor pensionar

Arbori cu rime

515curierul ucrainean

Antoine de Saint-Exupery spu -nea cã toþi adulþii au fost ºi ei când-va copii, dar numai o parte dintre eiîºi mai aduc aminte de asta. Estevorba, bineînþeles, de sentimenteleºi trãirile care reîncarcã sufletul,deoarece omul trãieºte de douã oriîn viaþã: o datã în copilãrie, iar adoua oarã în amintirea despre ea.Nu cred cã existã om pe lume sã nuºtie o poveste, sã nu fi auzit sau sãnu fi spus mãcar o datã în viaþa luio po veste. Iar poveºtile, dupã cumspune ºi autoarea (traducãtoarea)acestui volum, sunt un „uimitorbuchet de flori ale înþelepciuniipopulare ºi au ca izvor de inspiraþiefolclorul“, iar folclorul dupã pãre -rea renumitului savant americanAlan Dundes este „etnografia auto-biograficã“ a unui popor.

Poporul ucrainean, în lungacãutare pe diferite cãi a proprieisale identitãþi na þionale a trecutprintr-o serie de etape. O parte im -portantã a acestui proces a fostcomunicarea între gene ra þii, iar fol-clorul a jucat un rol important nunumai în aceastã inculturaþie sauenculturaþie, cât ºi în formareaconºtientizãrii propriei identitãþi.

Olga Andrici tocmai transmitecãtre o nouã generaþie o serie de po -veºti, unele dintre ele istorice, ade -vã rate epopei ale neamului ucrai -nean. O asemenea carte este bineve -nitã cu atât mai mult, cu cât în ziuade astãzi, eroii de dimensiuni miticelipsesc pentru cã suntem cu toþii,dupã cum spune psihanalistul ita -lian Luigi Zoja, autori ai afirmãriiOccidentului ºi ai epopeii lui. Acumnu mai existã protagoniºti, existãdoar un cor ºi, totuºi, nu ne recu -noaºtem în aceste mari victorii ºi neîn toar cem cu o emoþie din ce în cemai crescândã spre lumea primitivãºi ruralã, spre lumea po veºtilor, spre„Moara poveº tilor“, spre acele epo -pei, care se situeazã undeva întreistorie ºi mit. Mythos la origine nuînseamnã o evocare inventatã, dis-tinctã de cea adevãratã, ci o naraþiu -ne în sens absolut, dotatã cu autori-tate ºi emoþii. Mitul stabileºte olegãturã aparte atât cu cel care îl po -ves teºte, cât ºi cu cel care îl as cultã.Este locul spre care converg imagi -nile mentale cele mai convin -gãtoare. Omul are o nevoie acutã demit, de epo pee, dar mai ales denaraþiune pen tru a se identifica cualte figuri umane. Nu îi sunt sufi-ciente numai lu crurile care nu îi tul-burã singurãtatea. Creºtinismul aredimensionat amploa rea mitului,restrângându-l în interiorul SfinteiScripturi. Dar în civilizaþia greacã,mitul îºi pãstra poziþia absolutã -prin faptul cã era des tinat nu atât sãfie interpretat, cât mai ales ascultat,nu era destinat ade vãrului obiectiv,ci salvãrii. El s-a autorealizat înforme istorice, ar tis tice ºi militare,iar dupã ce ºi-a în deplinit aceastãmisiune, a dispãrut.

Poveºtile pe care ni le aduceOlga Andrici sunt adevãrate lecþiide istorie pe care ar trebui sã lecunoascã fiecare ucrainean. Legen -da Kievului - capitala Ucrainei de

astãzi, în trecut capital RusieiKievene - „ve chiul loc - al slavilorleagãn“ - statul predecesor a treinaþiuni slave rãsãritene din zilelenoastre: Be larus, Ucraina ºi Rusia,legenda pe care o întâlnim nunumai în Cronica lui Nestor, ci ºi înoperele multor autori ucraineni, darºi strãini ca de pildã în romanul„Floris dra gostea mea“ al scriitoa -rei de origine fran cezã JacquelineMonsigny unde apar întemeietorii

Kievului: Kyi, Choryv ºi Lebid, au -toarea nu pome neºte de ªcek. Kyiîºi fãcu lãcaºul pe un munte, pecare-l numi „Mun tele înþelepciuniilui Dumnezeu“, iar Choryv se aºezãîntr-o vale pe care o botezã „Valeacurajului îngeresc“. Lebid a venit sãlocuiascã pe malul unui râu pe care-lnumi „Curtea neprihãnirii“. Toþi treiîntemeiarã Kievul. Mai întâiînãlþarã „Poarta de aur“. Nu puteausã treacã prin ea decât oamenii cuinima cu ratã. Toþi ceilalþi eraustrãpunºi pe loc de o sã geatã de dia-mant care le fura sufletul. Intere -santã este ºi povesti rea-legendã alui Antin Lotoþkyi despre Kievuldin vremea cneazului Kyi - o fru-moasã poveste de dra gos te - desprecare nu po menesc cronicarii vremiiºi nici istoricii de astãzi - o legendãplãsmuitã de autor, probabil, în caresunt prezentate multe din obi-ceiurile Ucrainei precreºtine, pre-cum ºi zeii mitologiei slave.

La fel ºi unele personaje din bas-mele ºi legendele prezentate încarte fac parte din istoria poporuluiucrai nean. Nu existã ucrainean pelume care sã nu fi auzit de KyryloKoju miaka - Chirilã Pielarul -acesta este simbolul viteazuluiucrai nean, purtãtorului de biruinþã,perso najul bas mului eroico-fantas-tic atât de larg rãspândit, încã dintimpurile Rusiei Kie vene. Primadatã îl întâlnim în „Cronica lui Nes -tor“. De atunci el devine întrupareavitejiei popo rului ucrainean. Por -tretul erou lui legendar atât de slãvitîn literatura ucrai nea nã de poeþiiOleksandr Oles, Ivan Ko cerha,Pavlo Tycina ºi alþii.

Nestor, în cronica sa, spune cã,în anul 993, cneazul Volodymyr sepo meneºte cu pecenegii de dincolode râul Sula. Merge împotriva lor ºiîi întâlneºte la râul Trubeja, lângãun vad unde este astãzi Pere -

iaslavul. Armata lui Volodymyr erade o parte a râului, iar armatapecenegilor de cealaltã parte ºi niciunii, nici alþii nu îndrãzneau sãtreacã râul. Atunci domnitorul pe -ce negilor a venit pânã la mal, l-achemat pe cneaz ºi i-a propus: „Tri -mite pe unul dintre oamenii tãi ºi euvoi trimite pe unul dintre ai mei; eise vor lupta ºi dacã omul tãu iesebiruitor, timp de trei ani nu voi maipurta rãzboi cu tine; dacã însãînvinge al meu, atunci ne vom luptatrei ani“.

Volodymyr întorcându-se întabãrã a întrebat dacã e cineva carear vrea sã se lupte cu viteazul alesde principele pecenegilor, dar nus-a gãsit nimeni. A doua zi au venitpecenegii cu omul lor gata de luptã,dar din oastea lui Volodymyr nuieºea nimeni sã lupte cu el. Necãjit,cneazul trimise sã caute un aseme-nea viteaz. Atunci a venit la el unbãtrân ºi i-a spus: „Principe, eu amun fiu mai mic acasã; aici am venitcu alþi patru ºi el a rãmas; din copi -lãria sa nimeni n-a putut sã-l biruie.Într-o zi îl certai când el tãbã cea obucatã de piele; atunci el se supãrãpe mine ºi cu mâinile sale rupsepielea în bucãþi“.

Auzind acestea, Volodymyr s-abucurat ºi a trimis sã-l caute petânãr. Când l-au adus în faþa cnea -zului ºi când a aflat ce vrea cneazulde la el a spus: „Principe, eu nu ºtiudacã mã pot mãsura cu el; sã fiu pusla încercare: nu se gãseºte cumva peaici un taur mare ºi puternic?“.Ime diat a fost adus un taur mare ºiputernic pe care l-au ars cu fierulînroºit ºi i-au dat drumul. Taurul atrecut pe lângã tânãr, iar acesta l-aprins ºi a smuls de pe el o bucatã depiele cu tot cu carne. Atunci cnea -zul a spus: „Tu poþi sã te lupþi cuacest peceneg. A doua zi au venit

pecenegii ºi au început sã strige:„N-aveþi nici un om? Iatã al nostrua venit“.

Tânãrul ieºi înaintea pecenegu-lui, iar acesta a început sã râdã deel, deoarece era mic de staturã. Darcând au început sã se lupte acesta l-a strâns pe peceneg în braþe atât detare, încât l-a sufocat ºi l-a trântit lapãmânt. Atunci oastea lui Volo -dymyr a început sã strige, pecenegiiau luat-o la fugã. Volodymyr a zidito cetate în acest vad, pe care a nu -mit-o Pereiaslav (cronicarul Nestorface aici o confuzie, deoareceoraºul Pereiaslav este mai vechi deanul 933 - M.H.T).

Alãturi de Chirilã Pielarul întâl-nim ºi alte personaje istorice la felde importante precum Illia Mu -romeþ sau Illia Muroveþ (vezi „IlieMu ro me þul ºi tâlharul Mier loi“) -cãlu gãrul ºi sfântul din Lavra Pe -cerska ºi alþii. De asemenea, întâl-nim ºi pe cazacul, întotdeauna hâtruºi neînfricat, precum cel gogoliandin „Scri soarea pierdutã“ sau caza-cul Ma maryha din povestea cu ace-laºi nume.

Multe ar mai fi de spus desprepoveºtile alese cu mare grijã, dinmiile de poveºti ucrainene, eu amvrut doar sã subliniez caracterul loristoric, dar sunt sigur cã cititorul agustat deja din farmecul basmuluiucrainean tradus cu atâta mãiestriede Olga Andrici, care iatã, dupãcãrþile „Roxolana“, „Basme dinpatru zãri“ ºi o monografie ineditã,care oglindeºte viaþa ºi activitateatatãlui sãu - patriotului Hnat Poro -hivskyi, pe care a scris-o împreunãcu istoricul Vadim Guzun, vine sãne bucure sufletul cu un nou volumde basme.

Mihai tRaISta

„Moara PoveŞtilor“ - o leCţie de istorie

Prin fereastra vagonuluiVãd satul strãlucind în zare.Tresar...Iar inima îmi bate tareLa rãscruce îmi pun o întrebare:- Încotro?Azi, bãtrân, mã-ntorcPe aceeaºi cale.E mult de atunci; bucurii

puþine!Unde sunt tovarãºii de joacã?Unul sã-mi aparã-n caleRãsfoind amintirile cu jale,Tresar din nouÎn ceasul de singurãtateAmãgindu-mi gândurile.Mã opresc la marginea tãcerii.

Livia COVaCI

Livia COVaCI

Din microbuzul de ItaliaVãd deja comuna mea,Ruscova…Despãrþirea a fost grea,ªapte ani în Padova,La munci.Azi, gata!Am revenit acasã.Simt dupã cumSe zguduie maºina pe drum.Dar ce-mi pasã,Sunt printre ai mei acum!Aºa am crezut; tresarTovarãºii mei de odinioarãÎncã nu au revenitÎn þarã.Mã învãluie necazul.O sã mã reîntorc cu microbuzul!

Lucian PERþa

ÎntoarCere

ÎntoarCere

PARODIE

1.PârjolulO Bisericã sãteascã micã, acoperitã cu stuf, iar în

loc de turlã se profileazã o mare cruce de lemn. Ziînsoritã de promãvarã. Unii pomi sunt înmuguriþi,iar alþi sunt înfloriþi. Mãþiºorii de salcie sunt cei maiveseli.Lumea este adunatã în curtea Bisericii, pen-tru cã tocmai se terminase Sfânta Liturghie prile-juitã de marea sãrbãtoare a Bunei Vestiri. Bãrbaþi,femei, tineri, moºnegi, bãieþi ºi fete, copii. Toþiascultã, cu atenþie, ultimele cuvinte ale Preotului.

Preotul:

Dupã cum v-am spus la predicã, trebuie sã fimfoarte atenþi, cã vor veni vremuri amare pentrunoi.De anul trecut, de când Katerina a dat ucazul pen-tru a ne nimici, lucrurile merg, din ce în ce, mai rãu...

Ivan:

Pãrinte, se aude cã muscalii distrug totul în calealor.Ard satele, jefuiesc, duc în robie pe pãmântulmuscalilor.

Preotul:

Din pãcate, fiul meu, este adevãrat.Au venit, numai departe, decât asearã, oameni care au reuºit sãfugã din încleºtarea cu muscalii.Ne-au spus sã nepregãtim pentru ce sete mai rãu, cã, peste puþintimp, tãvãlugul Katerinei va trece ºi peste noi.

Ivan:

Unei rude da-a mele, din satul vecin, i-au luattotul, i-au batjocorit fetele, iar pe bãrbat l-au arun-cat în focul care cuprinsese casa ºi aºa i-a fostsfârºitul.

Preotul:

Nu se mai saturã muscalii de pãmânturistrãine!Vedeþi, voi, fiii mei preaiubiþi, cum am fosttot timpul strânºi între cele douã fãlci de leu hãme-sit ºi veºnic nesãtul:pe de o parte, ne jefuiesc ºi neasupresc tãtarii, iar, pe de alta, muscalii.Suntemmãcinaþi între dinþii fioroºi ai acestui leu, nicicândsãtul de pãmântul ºi de avuþiile noastre.

Ivan:

Apoi, Pãrinte, dupã câte îmi dau eu seama, nune-a mai rãmas decât speranþa în Dumnezeu ºi gân-dul de a pleca spre locuri, unde sã trãim în libertate.

* * *Discuþia dintre Ptreot ºi poporeni este întreruptã,

brusc, de zgomote puternice date de alergarea celordoi cai care se vãd în zare, la capãtul satului, înurma cãrora rãmâne un nor de praf.

Se aºazã o liniºte înfricoºãtoare peste ceiprezenþi din curtea Bisericii. Oamenii încep sã seînchine, fac mãtãnii.

Cavalcada este din ce în ce mai aproape, iar zgo-motul fãcut de copitele cailor se amplificã într-unritm infernal.În câteva momente cei doi cãlãreþi seopresc în drum, alãturi de curtea Bisericii.

Din cai ies aburi, pentru cã au galopat mult timp.Cei doi cãlãreþi descalecã ºi se apropie de mulþimeadin curte.

Oamenii îi privesc cu ochii înfricoºaþi, de teamaveþtii pe care le-o inspirã nou-veniþii.

Primul cãlãreþ:

Pãrinte ºi fraþii mei, am alergat, ca niciodatã, sãajung, cât mai repede, sã vã aduc vestea cea maitristã pe care mi-am imaginat-o cândva.

ªtiam cã ucazul Katerinei nu va fi spre fericireanoastrã.

Dar nu mã gândream la jaful, la mãcelul, la pâr-jolul pe care îl aduc muscalii.

Al doilea cãlãreþ:

Fraþilor, venim din cele douã sate vecine. Numaicu ajutorul bunului Dumnezeu am reuºit sã scãpãmdintr-o încercuire muscãleascã.

Am zburat câteva capete muscale, iar ceilalþi,dupã ce ne-au urmãrit câtva timp, ne-au pierduturma, pentru cã am reuºit sã intrãm în desiºulpãdurii vecine.

Preotul:

Ce-aþi vãzut, fiii mei, pentru cã ºi ue am auzitdespre multe nelegiuiri pe care le fac muscaliiþ

Primul cãlãreþ:

Pãrinte, oamenii au fost luaþi prin surprindere,pentru cã au intrat muscalii în sat, dupã miezulnopþii.

Au dat foc caselor ºi bordeielor. Flãcãrile se ridi-cau pânã la cer.

Al doilea cãlãreþ:

Apoi au jefuit tot ce-au gãsit prin curþile bieþiloroameni.

Primul cãlãreþ:

Urletul cãinilor era sfãºietor, ca la sfârºitullumii!

Un bãtrân din mulþime:

Dupã câte am auzit ºi eu, nu mai e timp depoposit mult aici. Va trebui sã plecãm spre locuriunde sã trãim în libertate.

Preotul:

Grele vorbe spui, fiule, dar va trebui sã ne luãminima în dinþi, sã adunãm ce spuzã mai avem ºi sãne tot ducem sub un cer liber. Decât sluga muscalu-lui, mai bine luãm drumul pribegiei spre libertate.

Mulþimea:

Bine ai grãit, Pãrinte! Sunt vorbe profetice tri -mise pentru noi de la ocrotitorul nostru ceresc.

Ivan:

Fraþilor, cred cã, aºa cum stau lucrurile, va trebuisã ne pãrãsim aceastã scumpã vatrã a noastrã ºi sãplecãm în lumea mare.

Primul cãlãreþ:

Mai bine pribeag liber prin cele locuri strãine,decât sclavul muscalilor!

Un glas puternic din mulþime:

Sã mergem, dar, pe la casele nostre, sã împa-chetãm ce avem ºi sã ne pregãtim de marele drum allibertãþii!

Preotul:

Cu binecuvântarea Domnului sã purcedem sprecase, sã prânzim în cinstea marii sãrbãtori.Sã fim cusperanþã cã Dumnezeu va fi cu noi ºi ne va cãlãuzi,aºa cum a cãlãuzit ºi poporul sãu în cei 40 de ani,prin pustiul Sinaiului.

Ivan:

Trebuie sã salvãm neamul nostru de la pierire, iarurmaºii noºtri sã se nascã ºi sã trãiascã în libertate.

Dumnezeu ne-a fãcut oameni liberi ºi niciodatãnu vom putea trãi în robia nimãnui, nici a tãtarului,nici a muscalului!

Mulþimea supãratã, cu capetele aplecate, unelefemei cu lacrimile pe obraz, ies di curtea Bisericii,închinându-se spre rãsãrit.Se îndreaptã toþi sprecasele lor.

* * *

2.Vin muscalii

Dupã o dupãamiazã tristã, se aºterne seara, apoinoaptea peste sat.

Ici-colo se mai aude câte un lãtrat de câine sin-guratic.

Din depãrtare, pãtrunde slab cântecul unei cucu-vele.

În miez de noapte, se aude zgomotul alergãriiunui cal, venind în galop, de departe, ºi intrând peuliþa satului.

Cãlãreþul strigã puternic, de trezeºte tot satul.

Cãlãreþul:

Fugiþi! Fugiþi!! Vin muscalii peste noi!

Pe la geamuri se vede aprinzându-se câte oluminiþã gãlbuie. Oamenii ies pe stradã.

Un cetãþean:

Ce esteþ Ce s-a întâmplat?

Cãlãreþul:

Vin muscalii sã ne prade.

Un cetãþean:

Câþi sunt?

Cãlãreþul:

La lumina lunii mi se pãrea a fi 20-30 de cãlãreþi.

Un cetãþean:

Sã-l anunþãm pe Ivan.

Cãlãreþul:

Mã duc, de grabã, sã-i spun ce-am vãzut.

Cãlãreþul aleargã sub clar de lunã. Între timp, iesoameni din ce în ce mai mulþi pe uliþã. Fiecare areîn mânã câte un instrument de apãrare:o furcã, untopor, un par.

Virgil RIþCO

curierul ucrainean16

Mult stimatã asistenþã,

Alaltãieri, la Luþk, a fost înmormântat ViktorMandzyk, ofiþer de securitate ucis în mod ciniclângã Volnovaha. Veºnica lui pomenire! Pentrunoi este o datorie de onoare sã-i gãsim ºi sã-ipedepsim pe criminali. Am dispus ºi am ordonattuturor structurilor de forþã ale Ucrainei sãdeclanºeze o amplã operaþiune menitã, pe de oparte, sã ducã la pedepsirea celor vinovaþi, iar,pe de altã parte, la continuarea cauzei pentrucare a luptat Viktor Mandzyk...

Astãzi, odatã cu cea de a 23-a aniversare acreã rii Serviciului de Securitate al Ucrainei(SSU) noi aniversãm de drept a doua luinaºtere...

Aºa cum într-un singur an am creat o nouãarmatã, la fel de repede am pus pe picioare ºi unnou serviciu special al Ucrainei deja cãlit încondiþiile rãzboiului hibrid împotriva Ucrainei -militar, informaþional, psihologic ºi economic.Pe acest front de luptã pentru apãrarea indepen-denþei, suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale aUcrainei îºi desfãºoarã activitatea ofiþerii SSU.

În activitatea Serviciului mai sunt încã nea-junsuri. Despre aceste neajunsuri vorbesc des -chis cu conducerea superioarã a SSU. Cred cãnu ar fi corect sã discut despre ele în mod pu blicºi, cu atât mai mult, cu prilejul aniversãrii. Elefac obiectul unor discuþii curente. Important estecã, deºi nu demult þara nu avea un serviciu desecuritate, acum avem ºi încã unul foarte efi-cient. În orice caz, dacã acum un an, am fi avutca acum Serviciul de Securitate, am fi descope -rit la timp conspiraþia din Crimeea, pe cea dinDonbas ºi am fi preîntâmpinat moartea a mii deucraineni. Ucraina plãteºte acum un preþ extremde mare pentru cã, cu un an în urmã, nu am avutSSU care sã reacþioneze la cumplita provocarela adre sa existenþei Statului Ucrainean.

SSU a intrat primul în luptã cu agresorul ºitot el a suferit primele pierderi omeneºti. Estevorba de ofiþerii „Alfa“, credincioºi jurãmântu-lui de credinþã faþã de þarã, care încã la 13 mar-tie 2014, s-au confruntat cu banda de separatiºti.

În operaþiunea antiteroristã a Ucrainei au luatparte patru mii de lucrãtori ai SSU, 67 fiindrãniþi, iar ºapte uciºi. Colonelului OleksandrAniº cenko ºi maiorului Ruslan Lujevskyi le-afost conferit titlul de Erou al Ucrainei. Adâncãplecãciune rudelor ºi prietenilor eroilor.

Lucrãtorii Serviciului de Securitate al Ucrai -nei nu întâmpinã sãrbãtoarea lor profesionalã însãli festive, la concerte ºi petreceri, ci pe câmpulde rãzboi hibrid împotriva statului nostru.

Aºa cã vã rog sã-mi permiteþi, mai întâi, sã-isalut pe colegii care, în acest moment, sunt faþãîn faþã cu agresorul strãin în zona operaþiunilorantiteroriste, pe front. Ei îºi executã misiunileconducându-se dupã jurãmântul de credinþã datîn faþa poporului Ucrainei, dupã propria lorconºtiinþã ºi dupã sentimente de înalt patriotism.Nu întâmplãtor conducerea Centrului antitero -rist a fost atribuitã reprezentanþilor Serviciuluide Securitate al Ucrainei ºi asupra lor cade prin-cipala responsabilitate.

Nu existã zi lãsatã de Dumnezeu sã nu aveþide a face cu o activitate subversivã de o am -ploare fãrã precedent desfãºuratã de serviciile

speciale ruse care folosesc o reþea de agenþi for-matã de-a lungul anilor ºi numeroase grupuri dediversiune.

Ce mai aºteaptã de la SSU opinia publicãucraineanã ºi ce îi solicit eu ca Preºedinte alUcrai nei ºi comandant suprem al Forþelor Ar -mate? O ripostã eficientã datã agresorului ex -tern, teroriºtilor ºi diversioniºtilor, agenþilor ruºiºi provocatorilor, o luptã fãrã compromisuri cutrãdãtorii, cu coloana a cincea ºi, nu în ultimulrând, sau poate chiar în primul rând, cu corupþia.Am convingerea cã demararea activitãþii Bi -roului Naþional Anticorupþie nu înseamnã cãSSU nu mai are ºi în continuare rãspunderi pefrontul luptei împotriva corupþiei.

Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei,în cursul anului 2014, 358 de persoane cu func -þie de rãspundere au fost încunoºtinþate cã asu -pra lor existã suspiciunea de a fi comis acte decorupþie. Este mult, dar nu suficient. Din da teleserviciului special rezultã cã au fost demarate927 de dosare penale pentru acte de corupþie.Sper cã SSU va declanºa o ofensivã ºi mai pu -ternicã asupra schemelor de corupþie ºi asupraeconomiei subterane.

Trebuie sã vã asanaþi ºi propriile rânduri. Aºacum s-a întâmplat zilele acestea cu un colonelal SSU care a desfãºurat un comerþ intens cuper mise de trecere din zona operaþiunilor anti -teroriste. A fost prins în flagrant. Bravo vouã cãnu vã este fricã sã scoateþi gunoiul din casã, de -oa rece societatea ucraineanã ne va aprecia ac ti - vitatea doar pe baza acþiunilor noastre eficiente.

Apoi, consider inacceptabilã orice manifes ta -re de separatism. Fermitatea voastrã este cu totuljustificatã pentru a nu plãti apoi iarãºi preþul atâtde trist ca acela pe care îl plãteºte acum poporulucrainean ºi Ucraina. Serviciul de contrainfor-maþii al SSU a devenit o adevãratã avangardã.

Este vorba de specialiºti curajoºi care neu-tralizeazã grupurile informative diversioniste.Nu trece o zi ca în zona de operaþiuni antitero -ris te, la Harkiv, Dnipropetrovsk, Odesa, Zapo ri -jjea, Herson, Mykolaiv, Kiev ºi în alte oraºe,Serviciul de Securitate al Ucrainei, luptând efi-cient împotriva terorismului, sã nu reþinã po -tenþiali diversioniºti. ªi numai mulþumitã vouãasigurãm pacea ºi liniºtea cetãþenilor ucraineni.

O atenþie deosebitã trebuie acordatã încer-cãrilor Mos covei de a lovi din interiorul Ucrai -nei. Duº manul ne-a vlãguit economia prinagresiu ne militarã ºi blocadã impusã mãrfurilornoastre ceea ce afecteazã grav nivelul de trai. Înparalel, el încearcã cã creeze o reþea de organi-zaþii pseu do patriotice care, speculând dificul tã -þile temporare, sã-i instige pe oameni, provo -când o reacþie care sã justifice intervenþia lor dinafarã, mer gând pânã la ocupare. El nu cruþãresurse pentru acest pas, dar eu am convingereacã SSU va continua sã-i descopere pe provoca-torii lacomi de ruble ruseºti.

Stimaþi lucrãtori ai SSU,

Scopul reformãrii Serviciului de Securitate alUcrainei este crearea unei structuri eficiente cuspecialiºti bine pregãtiþi, dotate cu mijloace ma -te riale ºi tehnice moderne. Trans for marea SSUtrebuie sã corespundã standardelor ºi criteriilor

NATO ºi ale UniuniiEuropene. Serviciul deSecuritate al Ucraineinu trebuie sã semenesub niciun aspect cumonstruosul KGB ºinici prin cap nu trebuiesã-i treacã cuiva sã vãnumeascã cechiºti. Ve -chile practici NKVD-KGB trebuie sã rãmânãpentru totdeauna în tre-cut; serviciile specialeucrai nene nu se vor mai ocupa niciodatã derepresiuni politice.

Chiar ºi în condiþiile de rãzboi trebuie întãritcontrolul civil asupra activitãþii SSU ºi trebuieatrase instituþiile societãþii civile laelaborarea unor soluþii comune ºi eficiente îndomeniul se cu ritãþii naþionale. Totuºi, trebuieîntãrite com pe tenþele SSU în sfera activitãþii decontra in for maþii, a luptei împotriva terorismu-lui, apã rãrii statalitãþii, suveranitãþii ºi ordiniiconstitu þio na le, a valorilor democratice ale soci-etãþii.

Mult stimatã asistenþã,

Aº dori ca astãzi, de ziua voastrã, sã adresezcuvinte de aleasã mulþumire fiecãruia dintre voi,deoarece pe umerii voºtri apasã, acum, cea maimare ºi mai grea sarcinã.

Mulþumiri luptãtorilor din cadrul subuni tã -þilor speciale care, cu riscul propriei vieþi, îi facinofensivi pe teroriºti, lucrãtorilor serviciului decontrainformaþii care contracareazã activitateade spionaj ºi subversivã a serviciilor specialeduº mane, demascând ºi lichidând reþelele despio naj. Mulþumiri lucrãtorilor din subuni tãþilede apãrare a statalitãþii naþionale care luptã, pe zice trece, tot mai eficient împotriva manifestã ri -lor separatiste, anchetatorilor care îi trag la rãs -pun dere penalã pe teroriºti, criminali, sepa ra -tiºti, pe toþi aceia care comit acte criminale îm -po triva Ucrainei ºi a poporului ei. Mulþumirisub unitãþii speciale care luptã împotriva co rup -þiei, contrabandei ºi traficului de narcotice ºi,chiar dacã e o zi de sãrbãtoare, trebuie sã spuncã cele mai multe plângeri din partea socie tãþiiprivind calitatea activitãþii, care, din pãcate, suntîndreptãþite, se referã la aceste aspecte.

Mulþumiri speciale acelora dintre voi caredesfãºoarã o muncã titanicã pentru eliberareamilitarilor ºi cetãþenilor ucraineni luaþi prizo -nieri de teroriºti susþinuþi de ruºi. Aproape 2,5mii de concetãþeni de-ai noºtri au fost readuºiacasã în familie, inclusiv, cu sprijinul centruluispecializat al SSU.

În momentul de faþã, când se pune problemapãstrãrii suveranitãþii, integritãþii teritoriale ºiindependenþei statului nostru, cred cu tãrie înpatriotismul ºi forþa SSU, în capacitatea lui de aapãra statul, cã sunteþi adevãraþi patrioþi aiUcrainei, fii credincioºi ai poporului ucrainean.

Fie ca compatrioþii voºtri care respectã legilesã vã respecte, iar duºmanii Ucrainei sã se teamãde voi. Dragi prieteni ºi stimaþi colegi, „La mulþiani!“ cu prilejul sãrbãtorii profesio nale.

Slavã Ucrainei!

ucraina - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul Preçedintelui rostit la festivitåÆile prilejuite de aniversarea a 23 de ani de la crearea Serviciului de Securitate al ucrainei