Fã-mã sã pricep calea poruncilor Tale. - Psalmul 119:27 Rugãciunea înaintea tronului de har a lui Dumnezeu ºi meditaþia asupra Cuvântului Sãu sunt ca cele douã linii paralele ale cãii ferate care ne poate duce viaþa pe culmile cereºti ale sfinþeniei. Biblia deschisã în meditaþie ºi gura larg deschisã în rugãciune sunt douã posturi indispensabile vieþii de credinþã. Domnul Isus sublinia exact acest adevãr atunci când le spunea ucenicilor: Dacã rãmâneþi în Mine, ºi dacã rãmân în voi cuvintele Mele, cereþi orice veþi vrea, ºi vi se va da - Ioan 15:7. Îmi doresc ca acest adevãr sã fie întipãrit în viaþa fiecãrui credincios, ca astfel sã devenim împreunã oameni ai Cuvântului ºi oameni care chemãm Numele Domnului. Raportul strâns dintre meditaþie ºi rugãciune este bine surprins în cel mai lung psalm din Scripturã. Fã-mã sã pricep calea poruncilor Tale, ºi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate - Psalmul 119:27. Vreau sã zãbovim puþin asupra acestuia, ca mai apoi sã-l transpunem în viaþa noastrã persona- lã, dar ºi în viaþa de bisericã. Înainte de a deschide Scriptura este important sã fim convinºi cã stãm în faþa unei lucrãri minunate a lui Dumnezeu. În felul în care a fost scrisã ºi în felul în care a ajuns pânã la noi, Scriptura este în sine o minune. În ea sunt cuprinse marile minuni ale lui Dumnezeu care stârnesc în fiecare dintre noi credinþa în El ºi în puterea Sa. Sunt atât de multe lucruri minunate în Scripturã, încât atunci când le vedem, continuare în pagina 2 Fã-mã sã pricep... Onisim Mladin Bãtrân Pavel Nedelcu Floare Curcanu Dorian Maior Maria Lascu Doina Mihuþiu Alexandru Floruþ Mihai Pantoº Elena Mureºan Elena Kremer Ruben Bîc Sara Kremer Eleonora Petroi Rodica Grigorescu Florica Negruþiu Mariana Talpeº Luiza Dick Susana Cicortaº Florian Blaj Ovidiu Boþoc Alexandru Criºan Marius Roºu Narcis Mladin Maria 01.09 01.09 02.09 04.09 04.09 04.09 05.09 06.09 07.09 07.09 07.09 09.09 10.09 11.09 11.09 11.09 12.09 12.09 12.09 12.09 14.09 14.09 15.09 Anul IV, nr. 17 - septembrie 2011 Contribuþia epistolei 1 Petru la teologia Noului Testament tinde sã fie trecutã cu vederea pentru faptul cã epistola se aflã în umbra contribuþiei mult mai masive a epistolelor pauline. Însã chiar ºi atunci când i se acordã o atenþie specialã, epistola 1 Petru este consideratã adeseori, dupã cum am vãzut, o distilare târzie ºi prozaicã a teologiei lui Pavel. În primul rând, aºa cum este de aºteptat într-o epistolã adresatã unor creºtini în suferinþã, Petru sublinieazã ideea de speranþã. Dupã laudele adresate la început lui Dumnezeu, el trece imediat la „nãdejdea vie“ care este un rezultat al naºterii din nou (1.3), iar Petru descrie aceastã speranþã cu ajutorul conceptelor de „moºtenire“ (v. 4) ºi mântuire (vv. 5, 9). În 1 Petru, mântuirea, deºi prezintã aceeaºi opoziþie escatologicã „acum/nu încã“ tipicã Noului Testament (vezi 3.21), este orientatã spre viitor: „ea este gata sã fie descoperitã în vremurile de apoi...“ (1.5) În fine, epistola 1 Petru conþine o cristologie vastã. Aceastã cristologie nu este proclamatã într-un singur pasaj, ci cu ajutorul unor repetiþii ºi este o cristologie a acþiunii. Moartea, învierea, înãlþarea ºi revenirea lui Isus constituie un fel de laitmotiv de-a lungul întregii epistole. În permanenþã, Petru face legãtura între binecuvân- tãrile de care se bucurã sau sperã sã se bucure credincioºii ºi moartea ºi/sau învierea lui Cristos: biruinþa lui Isus asupra duhurilor rele; revenirea Lui în glorie... D.A. Carson & Douglas J. Moo Speranþã în suferinþã citat din Introducere în Noul Testament, Editura Fãclia, Oradea, 2007 cartea o gãsiþi în biblioteca bisericii
Rugãciunea înaintea tronului de har a lui Dumnezeu ºi meditaþia asupra Cuvântului Sãu sunt ca cele douã linii paralele ale cãii ferate care ne poate duce viaþa pe culmile cereºti ale sfinþeniei. Biblia deschisã în meditaþie ºi gura larg deschisã în rugãciune sunt douã posturi indispensabile vieþii de credinþã. Domnul Isus sublinia exact acest adevãr atunci când le spunea ucenicilor: Dacã rãmâneþi în Mine, ºi dacã rãmân în voi cuvintele Mele, cereþi orice veþi vrea, ºi vi se va da - Ioan 15:7. Îmi doresc ca acest adevãr sã fie întipãrit în viaþa fiecãrui credincios, ca astfel sã devenim împreunã oameni ai Cuvântului ºi oameni care chemãm Numele Domnului.
Raportul strâns dintre meditaþie ºi rugãciune este bine surprins în cel mai lung psalm din Scripturã. Fã-mã sã pricep calea poruncilor Tale, ºi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate - Psalmul 119:27. Vreau sã zãbovim puþin asupra acestuia, ca mai apoi sã-l transpunem în viaþa noastrã persona-lã, dar ºi în viaþa de bisericã.
Înainte de a deschide Scriptura este important sã fim convinºi cã stãm în faþa unei lucrãri minunate a lui Dumnezeu. În felul în care a fost scrisã ºi în felul în care a ajuns pânã la noi, Scriptura este în sine o minune. În ea sunt cuprinse marile minuni ale lui Dumnezeu care stârnesc în fiecare dintre noi credinþa în El ºi în puterea Sa. Sunt atât de multe lucruri minunate în Scripturã, încât atunci când le vedem,
Contribuþia epistolei 1 Petru la teologia Noului Testament tinde sã fie trecutã cu vederea pentru faptul cã epistola se aflã în umbra contribuþiei mult mai masive a epistolelor pauline. Însã chiar ºi atunci când i se acordã o atenþie specialã, epistola 1 Petru este consideratã adeseori, dupã cum am vãzut, o distilare târzie ºi prozaicã a teologiei lui Pavel.
În primul rând, aºa cum este de aºteptat într-o epistolã adresatã unor creºtini în suferinþã, Petru sublinieazã ideea de speranþã. Dupã laudele adresate la început lui Dumnezeu, el trece imediat la „nãdejdea vie“ care este un rezultat al naºterii din nou (1.3), iar Petru descrie aceastã speranþã cu ajutorul conceptelor de „moºtenire“ (v. 4) ºi mântuire (vv. 5, 9). În 1 Petru, mântuirea, deºi prezintã aceeaºi opoziþie escatologicã „acum/nu încã“ tipicã Noului Testament (vezi 3.21), este orientatã spre viitor: „ea este gata sã fie descoperitã în vremurile de apoi...“ (1.5)
În fine, epistola 1 Petru conþine o cristologie vastã. Aceastã cristologie nu este proclamatã într-un singur pasaj, ci cu ajutorul unor repetiþii ºi este o cristologie a acþiunii. Moartea, învierea, înãlþarea ºi revenirea lui Isus constituie un fel de laitmotiv de-a lungul întregii epistole. În permanenþã, Petru face legãtura între binecuvân-tãrile de care se bucurã sau sperã sã se bucure credincioºii ºi moartea ºi/sau învierea lui Cristos: biruinþa lui Isus asupra duhurilor rele; revenirea Lui în glorie...
D.A. Carson & Douglas J. Moo
Speranþã în suferinþã
citat din Introducere în Noul Testament, Editura Fãclia, Oradea, 2007
cartea o gãsiþi în biblioteca bisericii
descoperim cã aceastã carte ne transformã atât de profund încât ne face mai plãcuþi ºi mai asemenea Domnului (2 Corinteni 3:18). Prin strângerea ºi preþuirea Cuvântului în inima noastrã putem evita pãcatul ºi putem creºte în sfinþenie. Dumnezeu a lãsat o singurã modalitate de a creºte în evlavie ºi putere spiritualã, iar aceasta este calea apropierii sincere de Cuvânt. Tânãr sau bãtrân, fiecare poate gãsi în Cuvânt acea tãrie necesarã pentru a trãi într-un mod plãcut Domnului. Cel care lucreazã pãmântul se va putea hrãni cu roada lui, iar cel care sapã adânc va gãsi comori ascunse. Diferenþa constã în determinarea cu care fiecare este dispus sã se aplece asupra Scripturii. Însã nu poþi descoperi de unul singur comorile Cuvântului fãrã ajutorul supranatural al lui Dumnezeu. Fiindcã suntem fiinþe cãzute, afectate de pãcat, ochii noºtri sunt orbiþi iar mintea ne este greoaie în a înþelege adevãrul. ...având mintea întunecatã, fiind strãini de viaþa lui Dumnezeu, din pricina neºtiinþei în care se aflã în urma împietririi inimii lor - Efeseni 4:18. Chiar dacã am ajuns la cunoºtinþa adevãrului prin iluminarea lucratã de Duhul Sfânt, pe tot parcursul vieþii noastre de credinþã trebuie sã ne deprindem sã înþelegem adevãrul. Ne aducem aminte cã Pavel se ruga pentru credincioºii din Efes, ca sã primeascã acel duh de descoperire în cunoaºterea voii lui Dumnezeu. Atunci când ne deschidem Biblia ca sã citim, trebuie sã fim conºtienþi de limitarea noastrã ºi sã strigãm smeriþi cãtre Dumnezeu, cerându-I sã ne lumineze, ca sã putem pricepe împreunã cu toþi sfinþii adevãrata dimensiune a bogãþiei de har pe care o avem în Scripturã (vezi Luca 24:45 ºi 1 Corinteni 2:14-16).
Rugãciunea este esenþialã în procesul înþelegerii Scripturii. Ea este cheia care descuie cãmara bogãþiilor ºi declanºeazã puterea nebãnuitã a Cuvântului în viaþa
3. El sã te ajute sã înþelegi Cuvântul.Psalmul 119:27 - Fã-mã sã pricep calea poruncilor Tale (vezi ºi vers. 34, 73b, 144b, 169).
4. El sã-þi aplece inima spre Cuvânt, ca sã-þi placã sã-l trãieºti.Psalmul 119:36 - Pleacã-mi inima spre învãþãturile Tale.
5. El sã te învioreze în hotãrârea personalã de a pãzi Cuvântul.Psalmul 119:88 - Învioreazã-mã dupã bunãtatea Ta (vers.154 b).
6. El sã îþi întãreascã paºii ca sã rãmâi consecvent în umblarea pe calea Lui. Psalmul 119:133 - Întãreºte-mi paºii în
Cuvântul Tãu.7. El sã te întoarcã atunci când ai
rãtãcit de la dreptarul învãþãturii sãnãtoase.Psalmul 119:176 - Rãtãcesc ca o oaie pierdutã: cautã pe robul Tãu. Sã fie oare întâmplãtor faptul cã psalmistul încheie cu recunoaºterea cã e predispus rãtãcirii ºi abaterii de pe cale ºi tocmai de aceea are nevoie de Domnul prin rugãciune?
Cât de insistent a fost psalmistul în rugãciunea aceasta? cât de stãruitori ar trebui sã fim noi? Psalmul 119:147 - O iau înaintea zorilor ºi strig; nãdãjduiesc în fãgãduinþele Tale. Începe-þi ziua aºezându-þi viaþa pe direcþia cea bunã! Stai în Cuvânt, stai în rugãciune ºi vei vedea cã înaintezi mult mai uºor pe cale!
noastrã. Dacã ne aflãm în situaþia în care nu mai vedem nimic atrãgãtor în Cuvânt, acela e semnul cã am uitat sã legãm citirea Cuvântului de rugãciune; am uitat sã-i cerem Domnului lumina priceperii desluºite. Slava pe care o reflectã Scriptura riscã sã treacã neobservatã pe lângã ochiul orbit de pãcat, de aceea doar rugãciunea cãtre Dumnezeu poate aduce lumina. Aº vrea sã vã arãt în Psalmul 119 ºapte rugãciuni care ne pot ajuta sã ne apropiem corect de Scripturã. Dacã fiecare, în mod individual, ne-am ruga pe parcursul unei sãptãmâni în acest fel, impactul Scripturii în viaþa noastrã ar fi mult mai puternic. Roagã-te ca:
1. El sã te înveþe ceva din Cuvânt de fiecare datã când îl deschizi. Psalmul 119:12 - ... Învaþã-mã orânduirile Tale! (vezi, de asemenea vers. 33, 64b, 66,
O.M
Nou nãscutDumnezeu a binecuvântat familiaSasu Valentin & Alciona cu un bãieþel pe nume Cãlin.
Cununie religioasãÎn data de 11 septembrie 2011 va avea loc cununia dintre
Feier Lucian & Nedelcu Mihaela
DeceseDumnezeu i-a chemat acasã pe
sora Chiºe Elisabeta ºifratele ªonca Simion
duminicã 11 septembrie09.00-12.00- serviciu divinªcoala duminicalã se va face pe clase de vârstã (copiii - adulþi).18.00-20.00- serviciu divin
luni 05, 12 septembrie18.30- pregãtirea ºcolii biblice20.00 - comitet
ªcoala duminicalã
Grupa„Mama ºi Copilul“(0-3 ani) - Etajul I în Anexã; responsabil Daniela GaliºGrupa Preºcolari (4-6 ani) - Etajul I în Anexã; responsabil Ligia BãtrânGrupa micã (7-9 ani) - Sala Mama ºi Copilul a bisericii; responsabil Alina GoileanGrupa mijlocie ( 10-13 ani) - Etajul I în Anexã; responsabil Magda TalpoºGrupa de adolescenþi (14-16 ani) - Etajul II în Anexã; responsabil Anamaria Ile
Grupa de tineri - Demisolul bisericii; responsabil Andrei BulzanGrupa 24-32 ani- Etajul I în Anexã; Responsabil Cristian HnatiucGrupa 33-40- - Etajul I în Anexã; responsabil Dorin StancaGrupa 41-55 - Etajul I în Anexã; responsabil Nelu GudiuGrupa peste 56- Sala mare a bisericii; responsabil ªtefan Frenþ
- cei care sunt responsabili de clase ºi colaboratorii lor- un duh de închinare prin rugãciune ºi cântare- o creºtere armonioasã în Cuvânt- un duh de unitate în ºi între clase- un duh de slujire a fiecãrui membru
