8
JSUSU IN ETATE DE 12 ANI -- INTRE LEGIUITORII POPORULUI, IN BESERIC'A DIN JERUSALIMU.
JSUSU IN ETATE DE 12 ANI - - INTRE LEGIUITORII POPORULUI, IN BESERIC'A DIN JERUSALIMU.
38
lui
Domimlii României (J601.)
Drama istorica In trei acte, scrisa in versuri de
A. G. Draghicescu. — Premia t a cu 2 0 0 franci — in auru. —
Actulu 2, (Scen'a representa Fagarasiulu,)
E nopte.
Scen'a I. (Pe o strada a Fasjarasiului.)
Scen'a e întunecata.
Flaric'a, Do ic'a. Florie'a.
O ! nopte, trista nopte ! . . . la crud'a mea dorere Iu senulu teu acuni'a viu se-atiu mângâiere; Eu care alta data pluteam in fericire, Dormiâm pe senu de flore, credeam iu nemurire! . . . Câ frundi'a inghetiata de-'alu tomnei rece veutu E suttetu-nii acuni'a câ S6rea de mormentu!.. . N'anm somnu, a'am pace . . . tote iu giuru-mi triste suntu, Nimic'a nu-mi suride. . . totu pare negru, cruntu! . . . De trei dîle intr'un'a audu neconteuitu A tunului niugire ! . . . Ce chinu nesuferitu! . . O! bunulu meu părinte. . . O! sufletu ângerescu, Câta treime se suferi!. . . O! Stroe ce iubescu, Stea dulce-a vietiei mele, a cârei'a lucire îmi dă lumina, vietia, căldura si iubire ! . . . Ce faceţi voi acuni'a dulci sunete ce-adoru ? ! . . . Sunteţi in vietia inca ? . . . . Ce dîcu ? . . . Me intioru!... Părintele meu, Stroe ! . . . se piară ! . . . O ! destinu Sdrobesce chiar' de-acum'a nenorocitu-mi senu!. . . Deja de-adi demauetia se pate terminaţii Resboiulu cu Maghiarii . . . . eâ-ci tunulu a 'ncetatu; Vesti nu ne-au sositu inca — dar' Stroe la plecare Mi-a dîsa, dându-mi o calda si dulce sărutare: „Cum va 'ncetâ resboiulu, Florie'a mea iubita, Venivoiu a-ti da scire de-a nostra reuşita!" Dar' ciue-o fi? . . . Ce sgomotu?... Ce umbre se zarescu? ... Se fia ore obiectulu ce-atâtu de multu iubescu?.. . Omeni armaţi! . . . O! Domne, n'o fi alu meu părinte Cu Stroe, cu oştirea . . . dar' vedu câ trecu 'naiute . . .
(pasîndu spre fundulu scenei.)
Scen'a 2. Florea. — Stanu.
Florea. (in fa9i'a scenei.) Aci totulu devine suspecţii si de temutu: Me intelniu in fada cu-unu omu necuuoscutu, Ce-mi mesurâ m trecatu intreg'a mea statura. Cu-o iusoleutia ra ra . . . sioptindu cev'a din gura ! . . . Semtiu sufretu-mi pe buze . . . cându lâuga pieptulu meu Florie'a nu-e-o clipa.. . O ! mare Domnedieu!...
Florie'a. •
îsu suntu de-ai noştri . . . alt'feliu de haine au pe e i . . . O! Domne me cutremurul. . . Ce-o fi aceşti misiei? . . . Ce vediu ? . . . Mam'a-ingrigiata de mine, 'n desperare, Me caută in totu loculu . . . O ! mama dâ-mi iertare ! . . .
(cade in genunchi.) Florea. (cu emotiune vie.)
Florico ! . . . tu esci 6re iubit'a mea copila V... Lumin'a vietiei mele! . . . O! Ddmue, fie-ti mila De mam'a ce suspina. . . , de senulu pliuu de-amotu... Nu me lipsi o clipa de-acestu cerescu odorul . . .
Florie'a. Ah! câtu de dulce-i vorb'a de mama iubitdre ! . . . Nu e nimicii mai sacru in uuiversu, sub sore! . . .
Florea. O! câtu de ingrigiata eram copiluIu meu De t ine . . . Câ de-uuu trasnetu paliiu de-odata eu Cându me iuteluîiu pe strada cu-unu omu necuuoscutu, Armatu pe sub vestminte... obrasnicu... rece... mutul . . . Abia putuiu retieneâ in seuu-mi desperatu Estu sufletu... ce acum'a se pare re'nviatu. Dar' eta-te in fiue scăpata,... la-alu meu senu : O clipa fara mine in estu orasiu straiuu!. . .
Florie'a. Iubita maica!. . . Sufletu, ce 'n mine ai saditu Ceresci virtuţi, tesauru divinu, uepretiuitu! . . . Me ia r tă . . . daca-o clipa de slabitiuni lumesci M'a departatu de seuu-ti! . . . Tu care me iubesci, Scii t u ? . . .
Florea. Ce ? ! . . .
Florie'a. Vai! . . .
Florea. Vorbesee ! . . .
Florie'a. Nu potu . . . ah ! moru . . .
Florea. Voiescu!...
Florie'a. Scii tu, câ eu pe Stroe Buzescii î-lu iubescu Cu uuu amoru ce semenii cu alte iubiri n ' a r e? . . . Dar' tu nu-mi dîci uimic'a! ? . . . Nu sâmti vre-o superare ?
Florea. O! Domne, dojenit'âm vre-o-data-a tale fapte De cându la pieptu-mi teneru sugeâi ferice lap te . . . Tu stea frumosa. pura . . . cu candida lucire ? . . . Tu sufletu ruptu din ceriuri! . . . Se certu a t'a iubire ? . . . Amorulu este sacrii copilulu meu iubitu Câi.du e saditu in sufletu câ-alu teu, uoprilianitu ! . . . Iubesce dar' Florico.. . n'ai grigia fat'a mea: Tu esci ins'a-si virtutea ! Ceru inse 'n sehimbu cev'a...
Florie'a. Dorescu se sciu in pripa. . .
Florea. Si eu, draga Florica,
Tot ast'feliu, ceru a-mi spune, deschisu, iâra vre-o frica, De ce in aste locuri se vii a celebră Amorulu teu in ta ina! . . . Si nu cu maica-ta ?! . .. i
Florie'a. (rosîndu.) Iubita maica, Stroe in ceasulu de plecare Mi-a dîsu, dâudu-mi o calda si dulce sărutare:
39
„Cum va 'ncetă resboiulu, Floric'a mea iubita, Venivoiu a-ti dă scire de-a nostra reuşita!" Aci, mi-a 'nsemnatu loculu cu mâu'a-i vitejesca... Si am pierdutu răbdarea .. veniiu . . . se me gp,s6sca. — Dar' cine-o fi ? . . . Vedi mama colo in depărtare Şe-agitu umbre fatale! . . . Se fie vre-o t rădare?! . . . Se fi pierdutu resboiulu părintele-mi îubi tu?! . . . Se fie prădătorii?. . . Maghiarulu celu cumpliţii?!.. .
(tremurandu de groza.) Florea. (ca mărinimie.)
O ! uu te teme, draga. . . n'ai grigia-alu teu părinte, De Unguri u'are tema. . . ei gemu acu 'n morminte ! . . . La spad'a-i fulgerânda, la cruut'a s'a privire Cine-ar' ave curagiulu se faca-impotrivire? . . .
Floric'a. (a parte.) in senu-mi ce suspina, o negra presemtîre S'a incuibatu cu groza!... Prevediu nenorocire!...
Florea. (a parte.) Curagiu ! . . . mani'a-i menita de sorte pe pamentu, Se-si facă detori'a pana la-alu ei mormeutu!.. .
(catra .Stanu.) Te du-inaintea nostra. . . Si vino de ue spune Ce vesti ne sosescu noue . . . Dea Domnulu a fi bune ! . . .
(Dispăru.)
Scena 3, Unu omu de garda. (Unguru.)
Hei ! . . . cine e acolo?. . . n 'audi?. . . ei, spune iu t e . . . Seu te tamâiu acum'a cu-unu glontiu drept colea'n fr.aite: Eu sunt maghiarii resboinicu ! . . . n'am vreme deglumitu... Porunc'a mea e sfânta.. . Pazesee . . . te-am picnitu ! . . .
(ochesce cu pusc'a.)
SCbli'a 'b. Nicolae. Sergentu de garda, Sentinele.
Nicolae. Misiei! . . . daca-mi luaţi spad'a — si dîlele-mi rapi t i ! . . . Nu potu rabdă o clipa că voi se me 'ujositi...
Sergentnlu de garda. Ei, e i ! . . . mai dulce-acunia vipera rea ce esci . . . Seu ghionti vei lini, la ceafa, se te mai imblâudiesci!.. .
Scen'a 4. Stanu. (apare din partea opusa cu puşc'a pe umerii.)
Ce sgomotu se aude colo iu depărtare? Ce haine strălucite zarescu!. . . nu me 'nsielu o r e ? , . . Mari'a S'a Nicol'a!... mai tristu de câtu niormentulu, Mai rece de câtu. ghiati'a . . . mai negru câ pamentulu ? . . . In giuru-i lifte multe de I nguri neciopliti... Cutezu se rîdia 'n fagia-i!. . .-- Nemernici ve opriţ i! . . .
(Trage cu puşc'a si cade o garda josu.)
Scena 5. Oficieri de garda. — Sergenţii de garda. — Garde. — Ni
colae Voevodn. - - Stanu. Oiieiernlu de garda.
Canalie! 'udrasnit'a-i se dai cd puşc'a 'n noi ! . . . Privesce-ti prad'a câne. . . (Juni o se te jupoi . . .
(catra o sentinela.) Luaţi repede p3 Jauos si-lu duceţi la spitalul . . .
Nicolae Voevodn. Stanica ! . . .
Stanu. Domne ! . . .
Ofieieruln de garda, (catra garda.,) Sidpte se u'audiu intre e i . . .
(catra sergentu Iu de garda.) Cu vieti'a vei respunde sergentu de-acesti misiei!.. .
Scen'a 6. Florea. Floric'a. îîoie'a. (apăru din partea opusa.)
Florea. Intregulu orasiu geme de nemţi, secui, maghiari. . . Ce umbla beţi pe s t rade. . . hîdosi!. . . par' ca-su tă ta r i . . . Sdrobindu fara 'ndurare ori ce 'nteluescu in cale: Lasandu pe a loru urme terore, blastemn, ja le! . . . Palatulu este prada acestoru crudi calai . . . Mai crunţi chiar'decâtu mortea. . decâtu tigrii mai ie i ! . . . O! ceriu, ai indurare. . . asculta-alu meu suspinu... Ai grigia de Floric'a.... nu-o luă. dela-alu meu seim ! . . . Eterne! fie-ti mila de-a mamei suspinate!..;
Scena 7. Cei de susn, — Sergentnlu de garda.
Sergeutuln de garda. Oricine ve-ti fi Donma... Ve rogu se-mi daţi iertare Daca-in aceste locuri ve-oprescu de-a 'nai.tfâ.: Si ve ordonu iu graba cu toţi a me urmă. . .
Floric'a. (cu suspinu.) Ce vroi cu noi străine?. . . Ce ren amu sev6rsîtu?.. . Suntemu fiintie s labe! . . .
(catra Nicolae.) O! frate-alu meu iubiiu,
Aci esci!. .
Scen'a 4. Omuln de garda. — Nicolae Voevodn.
Nicolae Voevodn. Stai locului străine!. . . Ori cine-ai fi, opresce Nebun'a fa pornire... Soli tu ciue-ti vorbesce?.. .
Omnlu de garda. Ei dieu ! . . . Cine-mi vorbesce ? . . . dor' n'o fi Dumuedieu, Seu Rudolfu imperatulu?! — Graesce domnulu meu.
Nicolae Voevodu. (a parte.) O! bunulu meu părinte, vitezu fâra egalu, Cui i-ar' fi datu prin minte de-acesta momeutu fatalu ! . . . Dar' se reiau in fine curagiu-mi abatutu : Piei dar' o l a ş i t a t e . . .— (tare) Ei, omu necunoscuţii, Suntu printiulu Nicolae, suntu fiiu de voevodu!:.,
Osnalu <le g&rda. Te 'nsieli!.. . ai fostu odată, adi esci un bietu nerodu . . . Dâ-ti spad'a dar' de voe, seu mortiei o vei dă.
Nicolae. Misielu ! pana 'utr'atât'a cutezi a insulta Unu fiuu de domnii, ce faci'a-i nu meriţi a privi: Mai bine preferii mdrtea de câtu a me 'njosi!...
(trage spad'a.) (Omulu de garda fluiera... mai mulţi unguri insocîti de unu sergentu de garda, incungiura pe printiulu Nicolae,' care se preda
prin siluire.)
to
Soriora ! . . . O mama adorata ! . . . Florea.
Nenorocita mama!. . . Sergentu ln de garda, (catra garda.)
La drumu, Copii indata, (Sentinelele cu famili'a lui Mihaiu dispăru.)
Sceh'a 8. Unn ofii iern de garda. — S e r g e n t u l n de garda.
Ofii,ieruln de garda. Ce sgomotu e pe-acilea V... Ia spuue-mi ce isbanda ? Facut'ai?...
Sergentu ln de garda. Toti suutu gafa.
Oflriernlu de garda. Si i'at'a cea plăpânda,
Si dbnin'a cea 'neâmfata ?!'...
se deschide unu gimnasiu in Naseudu si unu convictu. Gimnasiulu s'a si deschişii in 4 Octombre 1863 si la a. 1871 s'a completaţii de 8 clase. Acest u gimnasiu se fre-cuenteza nunumai de fii fostiloru granitieri, ci in majoritate de teneri diu c imitatele vecine, cari ab&olvindu si depunendu esainenu de maturitate si cari au midi-loce se ducu la universitate ori la teologia. Atâtu gimnasiulu câtu si scolele normali din Naseudu, Monom si liorgo-I'rundii se sustieau din fondulu scol. centralii (mai inaiute fondulu proventelorii), asemenea scol'a de fetitie din Naseudu si scolele triviali din Sangeorgiu, Telciu si Zagr'a totu din acestu fondu. Scolele confesionali comunali se sustie.ui diu fondurile scolastice a loru proprie seau locali
Gimnasiulu are unu directorii si 13 profesori, intre cari se cupriudu si catecbetii, profesorala de cantu si musica si de desemnu. SeoTa normala din Naseudu si cea de fetitie are unu directorii. 3 docenţi, unu adjuncţii, o invetiatoria si unu cateclietu. Scolele normali
l'&.mm
I. DORMITOR1ULU. I N T E R I O R U L U U N U I T R E N U F U L G E R U .
II. TOILKTT'A. 111. SALONULU.
Sergentu ln de garda. Toti.
Ofirieruln de garda. Bravo! buna treaba:
Traiesca Magkiarismulu ! . . . Si la Moldov'a 'u graba !., (Va urmă.)
• £3§
0 PAGINA DIN TRECUTULU INSTITUTELORU DE INVETIAMENTU DIN NASEUDU.
— Discursu rostitu de diu Vicariu alu Naseudului Gr eg or iu Moisilu cu ocasiunea centenarhdui in-fitntiarei institutului militariu si a orgcmisarei scole-
loru normale din Naseudu. — (Fine.)
După recâscigarea venitului din dreptulu regalului de câreîmaritu la a. 1361 proprietariulu acelui dreptu au donatu iL pentru scopuri culturali decidiendu-se a
din Monom, B.-Pmndu câte unu directorii, 2 docenţi' unu adjuncţii si câte unu cateclietu. Cele trei scole triviali au 2 clase cu câte doi invetiatori si unu cateclietu. Afora de supr'aspecificateie scole se mai afla inca 44 scole naţionali gr. cat si gr. or. câte cu 3 — 4 despar-tiemeute si cu 1 inveHatorin, in comune mari cu câte 2 clâsi si cu 2 invetiatori precum, in Sangeorgiu, Ma-ieru, Hodu'a-vechia, Rodn'a-nAua, Ilv'a-mica, Feldru. In scolele acestea catecheti suntu preoţii locali. Pentru sustienerea acestoru scoli s'au creatu la a. 1838 din dreptulu care inia ritului liberii de trei luni de tomna fonduri separate, din cari se platescu invetiatorii comunali si acoperii si alte lipse scolastice.
Pana cându a sustatu grauiti'a directorele scolei normali avea unu salariu de 300 ti. m. c. trei docenţi normali câte 180 fi. adjunctulu si cateclietulu câte 60 ti. Afara de ace'a mai aveau cuartire si deputaţii de lemne focali. Doceutii triviali trăgeau câte 60 fi. m. c. si lemne focali până la a. 1838 cându s'au organisatu sco-
lele germane, câudu plăţile lorii s'au duplicatu adecă suitu la 120 fl. m. c. numai cehi din Monoru a trasu 150 fi.
După recâscigarea regalului de carcîmaritu in propria administratiune la a. 1.-61 si după reorganisa-rea sc6lei normali din Naaeudu si a scdleloru triviali, după prefacerea sî după reorganisarea scolei normali diu Naseudu sî a scolei triviali, după prefacerea scolei trivi aii diu Monoru si Borgo-Prundu la a. 1873 platîlein-vetiatoriloru normali si triviali inca s'au imbanatatît.
Directorii normali tragu salaria de 000 fi. v. a. docenţii normali tragu salaria de 500 fi. v. a. adjuncţii normali
tragu salaria de 400 ti. v. a, do-cintii triviali trag salaria varii, — apoi remunera
tului pentru conducerea scdleloru ete.
Prelânga acestea emoluraente au dreptu de a capatâ pensiune. Docenţii dela scalele poporale sa-tesci tragu plăţile loru din fondurile locali unde s'au implinitu fondurile, parte si din ladile comunali unde nu ajungii fondurile scolastice, l'latîle varie/a după venite dela 60 fi. pana Ia200si300fl.v.a.
Salariale pro-fesoriloru gini na-siali suntu de 900, 800, 700 ti., direc-torulucu 100 mai niultu si pausialu scripturisticu de 10 fl. pentru can-celari'a directo-rale.
Scdl'a normala din Naseudu im?' preunata cu institutulu in scurtu tempu după descindere la 1784/5 dâudu inbucuratore resultate a veuitu in mare renume, ce a indemnatu pre mai mulţi străini a-si aduce pre fii sei la scol'a Naseuduiui in mare minierii. Dara si străinii iucepura a face recensiune buna despre asta scdla.
prem'a biiu in
O ARTISTA MAGIARA IN ROLU ROMANU ÎMBRĂCATA ROMANESCE. ( H E G Y I ARA N_K A0_
Vov. 17&,9 s e s c l . i â 14 U-dântk ~'~ ii soui oine cet , scrie si vorbi limb'a germana ineâtu nu t ' u » fi valachi.
I. Ii. Benigni de Mildenburg secretariulu dela su-prefectura a comandei militare generale din Si-schiti'a s'a statistica a granitiei ardelene dela a.
1816 lauda progresul scolei normali si a institutului speciticându câţi individi instruiţi au esîtu din acestea institute culturali dela a. 1784/5 pâua la a. 1815 adecă : 10 oficiri, 65 suboficiri, 11 sucres-ceuti (Nachriich-se), 39 gregari, 11 preoţi, 8 fu-riri. 1 directorii norm., 1 doceute normalii, 3 docenţi triviali, 1 practicanţii de
cancelaria, adecă in treidieci de ani dela deschidere. Era in editiuuea a dou'a dela a. 1832 arata câ diu instituţii si scdl'a normala după 16 ani au esîtu: 1 maiorii, 9 căpitani, 20 supralo-coteuenti, 16 lo-coteueuti, 3 stegari, 49 preoţi, 2 directori normali, 18. dociuti normali.
In poemationulu despre a II legiune romana compuşii de secretariul gu-bernial, demnulu barbatu Ladislau Vaida, după datele primite din istori'a regimentului si tipărite la. a. 1830 in Oradea-mare inca aduce numele si
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ [ n u m e r u l instruit. scoi'a normala: 49 preoţi, 2 direc-docenti normali, 10 docenţi triviali,
locoteu. si 3
in instituţii si toii normali, 3 1 maiorii. 9 căpitani, 21 supralocoteueuti 16 stegari, apoi suboficiri, cantori etc. Noi incâtu amu potutu alia documente, scrisori si alte date, ce ne-au stătu spre dispusetiune, amu anatu câ scdl'a Naseu-
42
tlena numera Generali tani 46 •
aitve elev;
-aoii n , capi-ten. 44, stegari 3, fu-
vilu: Viceeapitaui distr. 3, judi jtidi 4, protonotari 1, assessori orf. 3, fores-
t.( _, magistri poştali 4 — 3. Statulu judecător eseu: Presiedinti 3, judi regesci 6, oficiali 1, advocaţi 3, can-celisti 9. — 4. Statulu şanitariu: Doctori in medicina 8. submedici 3. 5. Comptabilitate: Perceptori 4, oficiali 3, 6. Statuîu preotiescu : Canonici 1, vicari foranei 4, protopopi actuali 10, onorari 3, preoţi parochisi capelani 120. — 7. Statulu invetiatorescu: Profesori 22 dintre aceştia: doctori de teologia 4, de filosofia 4, docenţi normali 22, directori 7, docenţi triviali 18, poporali comunali 126.— 6 Comerciu si meserii: mesari 7, lacatari (i, sartori 3.
lata resultatele scolei normali din Naseudu in decursă de 100 ani. — lata oper'a celoru 40 de bărbaţi, cari au asudatu in vii'a culturei si a invetiameutului la o insemnata parte a natiunei romane.
Se dîcemu celoru ce odichuescu in senulu pamen-tului: repausu liniscitu voue. ce-a-ti asudatu in hold'a cea spin6sa, câ se produceţi grâu curatu ! era celoru vii: pasiti pre carier'a călcata de autecesorii voştri bine meritaţi cu curagiu si zelu, c;i se binemeritaţi de patria, beserica si naţiune.
S'a dîsu mai susu, câ afora de scoTa normala din Naseudu au mai fostu si acta mai esista si sc61e triviali la Mouoru, B.-Pruudu, Sangeorgiu, Telciu si Zagr'a. Cele d6ue dela Mouoru si B.-Prundu s'au prefacutu in scole normali de 4 clâsi la a. 1873. Celea din Sangeorgiu, Telciu si Zagr'a s'au organisatu cu câte 2 clase si cu 2 invetiatori. Aceste scoli iuca au meritulu loru, deorece ele au pregatitu pentru scoTa normala din Naseudu trecundu pre a 3. si a 4. clase normala, era acum cele trei scoli normali dau contingentuiu seu la gimna-nasiulu din Naseudu. .
Prelanga scoTa din Naseudu se deschisese si o scdla de fetitie, ce a sustatu pana la anulu 1784. Introdu-cându-se, scoi'a deschisa la 1778 câ triviala cu 2 clase, la inceputulu anului scol. 1784/5 deschidiendu-se si a trei'a clasa a incetatu scoi'a de fetitie, din .ce causa nu se afla. Dara s'a redeschisu era la a. 1826, care a fostu cercată de fiicele oriciriloru si onoratioriloru din Naseudu si afara.
Ast'a scola iuca s'a organisatu, iu carea se pro-punu obiectele sc6lei normali, era invetiatorea ocupa elevele cu lucrurile manuali. Salariulu ei inca s'a suitu dela 150 la 300 fi v. a. Numerulu eleveloru vanedia intre 40 si f>0.
S 0 C I E I SV1 E L E. Iubiâm pusteiulu cu alui stânci
Câ paserea pribeagă, Si in prcpastîile-adenci
Priviâm cu dîu'a 'ntrega;
Pusteiu eră prin vai prin stânci, Dar' mai pusteiu in mine;
Si n'aflâm prepastii adenci Câ-amarale-mi suspine.
Si m'am povnitu spre a sfersî O vietia fârâ treaba . . .
De ce n'ai sciutu tu esî In cale-mi mai ingraba ?
Câ vioric'a cea din munţi Ochi vineţi, budi'a fraga —
Se mergi se-o vedi, se stai se-o asculţi Si se-ti perdi mintea 'ntrega.
Frumosa, buna precum osci Câ dulcea fericire,
A vieţii grigi 'mi respândesci Cu-o singura zimbire.
Si-asi vrea se stee 'n locu vieti'a Si dîlele se stee —
Tu me-ai facutu se sciu dulceti'a Acestei lumi — Femee !
Câ-ci fârâ tene me-asi fi dusu Câ dorulu ce omora,
Portându in senulu meu repusu Vieti'a câ-o povora;
Si fârâ tene-asi fi totu mersu Câ-unu riu fârâ de tienta,
Ce nu-lu opresce doru 'n mersu Si farmecu nu-lu incânta.
lndestulire si bucurie A di dragu me ineungiora,
Asie unu ângeru de socio In lume-i o comora.
Ah! fii-mi ace'a ce-mi esci — Isvoru fârâ sfersîro
De dragi cântări, de dulci povesci Si sfânta fericire.
Y. B. MUNTENESCU.
MORTEA MĂRIEI. Galbena ca cera, trista ca faoli'a, Ce arde in nopte la negrulu mormentu, Părea numai umbra frumosa Mari'a, O umbra portata prin lume de ventu .. . In faci'a ei dulce, de lacrimi udata, Durerea sepase sberciri betranesci, — Geniulu durere: la patu-i se-arata Si 'nsnfla in sinu-i dureri sufletesc!, Suspinulu ei pare cântare de angeri Ce varsă in lume suspine si plângeri, Er' glasulu ei dulce, se pare unu cantu Ce n'are pareche pe-intregulu pamentu. De-odata redica privirea-i spre ceriuri, Părea ca voiesce se afle misteriuri Din lumea ceresca
Apoi suridiendu Incepe-o cântare, si m e r e . . . cantanduî
i»~ IC! Si COLO.
Ici si colo câte-o flore, mai gasescu pre latulu câmpu, Vai! trecutâu primaver'a, si-a venitu alu iernei tempu ; Kumai ici si colo 'n sufletu mai gasescu câte-o nadeşde, Câ-ci cându vine betraneti'a totu ce-i dulce totu ce-i scumpii. Si speranti'a si dulceti'a, bietulu omu eu 'ncetulu ierde.
î§#* G. SIMU.
43
REVOLTA GAINÎLORU, — Fabula. —
Surele abia dispăruse de pre orisontu, câudu găinile unui economu dela sate, câ tote găinile, plecară la culcare intr'unu gainariu frumosu de nuiele, care erâ asiediatu pe patru stelpi. Erau deja suite t(5te in gainariu, mai multe la nuineru cu unu cocosiu. Se asie-diâse fie-care la loculu seu, nimicii nu le conturba in tăcerea acestei seri de vâra, mai cu sema cându zefirulu cu suflare lina străbătea priutre nuielele gainariului si producea o recore de desinierdare printre penele gaini-loru liniscite, cari stau cu capulu ascuusu sub aripile loru, visandu pdte la dre-cari grauotie, pe cari stapeuulu casei se va indura a le aruncă in dîu'a urmatdre, res-platiadu-le ast'feliu bucuri'a causata de ele in tota diu'a prin depunerea dueloru loru albe iu cuibare.
l'areă că vom ave o nopte deintre cele mai liniscite. Inse nu fu asia. Cocosiulu naibei, cine scie ce-i trecii prin creri, batendu in aripi incepu a strigă din tdte poterile: cu-cu-ri-gu-u!
Mai multe capete se redicara din pene. Găinile erău surprinse de cantatur'a neobicinuita pe acestu tâmpu.
— Dragele mele consdrte, graii cocosiulu spulberându-se, mi-a venitu iu minte o idea minunata; o idea dela realisarea carei'a depinde respect ui u, glori'a si fericirea ndstra. Me intorcu catra voi iubitele mele, si ve comu-nicu acdst'a idea, apoi ve coi a-mi urmă sfatulu maretiu.
„Te vomu ascultă, I urma, dulce sociu alu nostru!'' respunserâ gainele jir , unu corn de cârâituri.
— Noi facemu atâtea serveiii stăpânului nostru, continuă maj«stateculu cocosiu, ouamu, i dâmu pene, pui de mâncare si dups nidrte chiar' si carnea nostra cea dulce si gustosa; inse pe lângă tote aceste noi suntemu reu resplatit» mai multu noi se ne cautamu de mâncare si se a< indestulimu cu acesta bodorogitura de gainariu, f mpa, unde iern'a ne joea penele de frigu si ne degera crâst'a, cordu'a nostra maiestatica. De acum inaiute ve sfatuescu, se nu mai ouaţi nici unu ou, i-v. prin acest'a se ne resbunamu asupr'a stăpânului nostru, care numai ne chiuuesce dar' nu se ingri-giesc • de noi după meritele ndstre.
„Asia se fia!" — strigară gainele de odată. Dela unu anumitu tâinpu gainele renitente ince-
purâ esecutarea propunerei eonsoeiului loru adoratu. Nu Be mai • idia nici un cotcorezatu, nu se mai află nici
u .ii curtea acestui economu. • fia acest'a ? se intrebă economulu, mâncare
totuşi nu oua nici uu'a de mai multe se^teinani pecându mai înainte in tota dîu'a
• amada de oue dela ele. Trebue se fia ii ;â cocosiulu nu e bunu. Josu cu elu,
in i. a cu e • Eci ise cocosiulu, 'Iu puse iu 61a si 'Iu
mânca, Gai u înortîsiu de legatur'a făcuta cu co
cosiulu loru. Niţi "'..; nici uu'a. Economulu vedieudu de-sierta ori -are de a le face se oua, prinse pe rendu in ti a câte o găina si o mânca.
Gaii ua, trebue se-mi folosesca cu carnea loru, mula.
După puciue dîle numai doue găini mai remasera; Sciindu ele de trist'a sdrte a celoru alaite se sfatuira ca ce se iaca. Se convinseră, câ pedeps'a acest'a si-au. atrasu-o asupra-le numai prin renitenti'a loru nesoco-
| tita. Sermauele, amenddue mai remasera, si acum veniâ rendulu la ele. Se intieleserâ se ince"pa er' pe cord'a cea vechia — cu ouatulu.
Asia plănuiseră ele treb'a sdr'a in gainariu. A ddu'a dî se sculară in diori de dîua, mersera la părăsitele loru cuiburi si ouară.
Stapeuulu caută in ruptulu capului după găini se prindă uu'a la ola Abia le află iii cuibariu. Economulu se aruncă câ turbaţi; asupr'a unei'a se o prindă, dar' gain'a nu se mişcă din cuibariu ci se uită acuşi la sta-penu, acuşi bagă capulu pe sub ea, apoi er' se uită la economu, de tî-se pareâ câ cere gratia.
Stapenulu stă uimitu de acest'a purtare a gainei, o redica, vede oulu sub ea si se bucura mai multu câ ori-câudu.
Gratia! dîse economulu, pentru acestu ou ' t i daru-iescu vieti'a, vedu câ acum ti-a veuitu isvorulu de minte.
Totu asemene intemplare urma sî cu cealaltă găina. Aceste doue scapără cu vidti'a, după ce-si veniră
in fire, desî târdîu, dar' le prinse bine, pe cându celelalte urmaudu orbesce ingamfarei cocosiului au deveniţii victima nesocotintiei loru.
Asia se iuteinpla si intre omeni. De multe ori unu individu cu gărgăuni iu capu, volindu se schimbe asiedia-minte naturali, 'si dâ aerulu de mare intieleptu si cu-noscutoriu de drepturi, apoi voliudu se jdee o rola extravaganta iu 6re-care afacere, prin promisiuni gole câsciga in partea s ' a s i pe alţii, cari toţi cadu victima nesocotintiei loru, urmaudu principii si scopuri fara temeiu. — Celu prevedietoriu scapă si din gur'a iadului
P/STOICA.
WHm A ORFANELORU. — Poesia compusa*; rostita de dr>a ELEN'A PERSIUNAV.IU <•« ocasiimea distribuirei premialoru la Axilulu „Elen'a Domna." —
Rugamu, surori cu tote, in asta serbatora Eterna, dulce vietia Reginei domnitere. Ganiirea-i ce continuu 3pre noi este-'ndreptata Inspira-acesta ruga prea bine meritata, Născuta pentru t ine in asta omenire Ea i i , nopte, veghiaza l'a nostra fericire. In iile furtur.cse, in ore de durere, Ea-i mam'a. iela care ne vine mângâiere. Euptasiulu plinu ie sânge, cu bratieie sirobite, In Ea j-î.sosce-una spriginu, unu ajutoriu fierbinte. Sermanulu, moribuniulu, betranulu si orfanulu, Atate creature, suntu grigi'a-i ie totu anulu. Bunătate fara margini, silintia neobosita E devis'a 'ncantatore a Reginei muitu iubita-Tctu ce face, facă Ceriuiu spre alu Ei bine se fiaî Ast'a este rogatiunea-mi pentru Ea si dinastia II
41
Regimulu vegetarianu — Pre un'a din colinele, cari se afla in giurulu golfului de Neapole, se afla o mănăstire a Camalduliloru, a cărei situatiune pito reşca a facutu-o se fia renumita in lumea intrega. Tota ocu-patiunea calugariloru din acest'a monastire este rug'a si silentiulu. Regimulu loru este vegetarianu. Eca după profesorulu Hoeser resultatulu acestui feliu de traiii. — „Conducatoriulu meu, care după esterioru si atitudine pareâ a fi unu omu de 40 de ani, eră de 70 ; eră celu mai teueru dintre toti. Elu me asigură că mortea unui Camaldulu inainte de etatea de 90 de ani eră privita câ unu fenomenu si câ unu mare numeru trecea preste etatea de 100 ani." — In epoc'a lui Pericle, erâ unu lucru ordinariu la Aten'a câ cinev'a se traiesca 80 de ani. Hippocrat a ajuusu la acest'a etate; Xenoplion si Sophocle ajunseră pana la etatea de nouedieci de ani; Epichar, pana la nouedieci si siepte; Thales si Solou trairâ o suta de ani, si Georgias din Leontiuiu o suta optu ani.
Copila precoce. — Unu doctorii euglesu publica unu casu de o însemnata precocitate. E vorba de o copila născuta la 16 Augustu 1871, care prin urinare acum e in alu patru sprediecelea anu alu verstei s'ale si e muma de patru ani si jumetate. La dduesprediece luni ea incepu se plătească tributulu nubilitatiei: sî la 10 Iunie 1880, atuuci candu i-mai lipsiâ vre-o siese septe-mani pana la noue ani, remase insarcinata. — Xascerea fu fericita Noulu nascutu nu infacisieza nimicu cev'a estraordinariu. Susu ntimitulu doctoi-u euglesu spune, câ casulu acestei tinere mume, raru intre noi, e mai frecuentu in climele calde.
Siorecele intrebuintiatu câ agentu motoru, — In unu micu orasiu din Engliter'a, tier'a minuneloru economice, unu dre-care fabricanţii de filaturi de bumbacu, a cautatu se iulocuesca aburulu, seu poterea mişcatdre a maşineloru de torsu, prin mişcarea continua si agitata a sidrecelui inchisu in o cuteia care se invertesee si din mişcarea cârei'a se torce bumbaculu pe unu fusu ce se invârtesce continuu. Resultatulu a fostu satisfacutoriu. Ast'feliu orasiulu Kirkeldy va fi in curuudu orasiulu siorecimei, care va produce unu tamaflacu de sidreci intrebuintiati iu fabricele de torsu bumbacurile.
Esperinti'a a probatu câ in fie-care dî unu siorece face de la 10 la 11 mile englese, si torce o suta de atia de bumbacu. Nutremeutulu costa anualii 60 centime; i se dă farina de ovesu. - Costulu fireloru ce torce ar' fi de 4 floreui v. a. — Daca s'ar' deduce costulu nutrimentului si alu intretienerii maşineloru, remane anualii unu beneficiu neto de fie-care siorece 30 floreui v. a. Ce'a ce ar' dâ pentru un'a mie de sidreci 30,000 fi. Acestu resultatu satisfacutoriu a facutu pe unu fabricautu de filatura se inchiereze o casa unde intrebuinti6za 100 de rdte mişcate de sidreci.
Unu cane invetiatu. — O comunicatiune a doi profesori francesi a facutu curundu tourulu pressei. Sce-n'a se petrecea la Inverness, in Scoti'a, unde cei doi profesori se afiâu in caletorie. Unu câne trecii pre lângă
ei purtându la gâtu o cuteia pentru bani si cersîtorindu pentru „Benevolent Institutiou" din orasiu, cum arata inscriptiunea de pe cuteia. Cei doi caletori voira se depună o moneta, cându cânele î-i facil se intielega câ era mai bine se-lu lase a-o luă in buze, ce'a ce sî con-semtîra a face. îndată inteligeutulu auimalu, ducfindu-se dreptu la o brutărie, i dete nionet'a sî obtienîi in schiinbu o pane pe care se grăbi a-o mânca, si o diumetate peny, pe care bnitariiilu o puse iu cuteia. — Cei doi profesori cari urmăriseră de departe mişcările cânelui concliiserâ firesce, la unu rationainentu destulu de complicaţii pentru unu câne, si la unu gradu de siarla-tauie, pdte comunii la dmeui, dar' forte estraordinaritî la uinilitulu seu amicu. — Esplicatiuuea misteriului se dete curuudu de catra unu locuitoriu din Inverness, d. Macliensie Kenedy. — Anume, cânele e dresaţii câ se cersîtoresca pentru ..Benevolent Institutiou" ; la acestu resultatu inse s'a ajunsu invetiandu-lu a luâ unu peny in gura pentru a alergă la brutâriu se primesca: o pane mica sî o diumetate de peny. Ast'feliu vorbindu, cânele cersîtoresce pe diumetate profitu; elu scie câ pentru fie-care moneta ce capeta are dreptu la unu salariu in natura platitu de brutâriu, sî nu primesce alta hrana decâtu pânea cascigata ast'feliu de elu. — Fap-tulu chiar' redusu la aceste ...proportiuni modeste, nu e mai puci nu curioşii sî presupune inca la animalu sem-tiulu unui raportu de causa la efectu. Dar' e multu departe de rationamentulu spontaueu a cărui mauifestatiune crediura câ o surprindu cei doi caletori.
Isvore de naphta. I.n Armeni'a turcesca aprope de hotarele Rusiei s'au descoperita o multîme de isvore bogate cu naphta. Mai mulţi capitalişti armeni s'au insoeitu spre esploatarea aces-toru isvore, ce'a ce va face o nespusa concurentia petroJeuIui americanu.
Cum se albescu rufele ingaibinite. — Rufele (pen-zaturile) ingalbiuite se punu iu lapte batutu, d6ca suntu mai grdse, se lasă mai multu timpu, in urma se spală cu apa calda sî cu sapunu sî se limpediescu cu apa rece. Candu rufele nu s'au aibitu bine in prim'a spălare, se mai repeta odată sî atunci se voru albi câ zapad'a.
Vacile dau multu lapte deca li se da din candu cu candu sementia de inu fierta incependu, de este in potintia, cu ddue luni inainte de a fetâ. — Câ vacile se dee lapte multu tempu se mulgu la prim'a fetare optu luni sî diumetate.
Găinile oue pe gerulu celu mai mare deca iu mâncarea ce se dâ gâmeloru se amesteca taritie cu apa calda.
0 retieta pentru guturaiu. — Se versa apa calda pe camforu pisata, (o lingura de cafea pentru unu pa-haru de apa), sî pe urma se aspira aborii ce esu din paharu cu camforu, iu timpu de la 10 până la 20 minute. Se repeta de ddue seu de trei ori sî suferiudu-lu e scapatu de guturaiu.
Vinu vechiu facutu din mustu. Se unvplu sticlele cu vinu, lasandu in fie-care unu golu câ ue unu paharu intre a trei'a sî a patr'a parte din sticla; se astupa bene si se asiedia intr'o tingire cu apa. Pe fundulu tingirei se asiedia unu stratu cu pae, pe care se punu sticlele. Se incaldiesce tingirea pana se obtiene o căldura de 30 grade Reaumur. Se scotu sticlele, se umplu bine sî se pastredia. — Prin acesta procedere se capeta vinuri cari au gusturile vinuriloru vechi de 10--20 ani.
Proprietariu, Redactoru respundietoriu si Editoru: N icu l ae Feke te Neg ruti u Imprimari'a „Auror'a" p. A. Todoranu in Gherl'a.
