+ All Categories
Home > Documents > DEMETR1U STUBDiA. -...

DEMETR1U STUBDiA. -...

Date post: 03-Feb-2018
Category:
Upload: votruc
View: 217 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
16
Apare in 1/1 3 si 15/ peutr 27 s lupei — Pretiulu pre unu a au e 4 fl., Vi a i n 2 ti. u Romani'a pre anu 10 franci — lei noi. DEMETR1U STUBDiA. Barbatulu pre care ni-lu reprezenta pnrtretuln de îaeia, dla Demetriu Sîurdi'a se trage din cale mai ve- chie familie nobile ale aristocraţiei. Moldove ic. Ast aii ocupa portofoliulu de minis- tru de esterne alu tenerului dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra- vechi'a s'a origine, densulu t »tu pre atâtu e de nobilii si li semti miintele s'ale purii ro- manescî. Orau vigurosu, iaca i î cea mai frum6sa etate a barbatîei, elu s'a aveatatu deja la CT.a mai inalta trcpta de cult ira; e amblatu pe te- renulu scieatielora, omu uni- versalu si limbistu ealebrn. Stadiale s'ale si le-ater- riiiaată in Germania, ocipân- du-se cufiuanci'a, paleologi'a si numismaticei. In j inetia prbfessa mai multu prhci- piale partidei moderaţii libe- rale. Mai adeseori i se ia- credifttia portofoliulu nnaa- vialoru; si eu ti te ocasiu- nile dede dovedi de-o n p a - ritate cs'raordinaria, pentru ea se precvpea bine la sistem'a de crntiare si scieâ afla totu-de-a-un'a si r>6 ie isvâre de câscign pentru • de-a-si bătură pt- tn'a ii acoperirea trebuiatialoru reclamate de impre- giurari. la cihtate da miaistni alu estefateloru i-se impuse rui'a di.rtre sârciaşle cele mai grele si mai problematice din câte a potuta se pdrtye câudu-va vre-Uiiu bărbatu de stătu — ro- manii. Caiarii atunci ajunse la fotoliulu de ministru alu ester-. neloru, caarlu cesţjuaea Dmia- reaia era mai intorto iată si ss intresea. i işâ-si cu valurile sgo- mofbse ale bătrânului Danubiu. La acis'a cestiuae delicata se mai ada ise si alfa nu mai pucinu ponderoin, carea si dlui D.Srur- dia inca avea se-i dee de lucru, ca la ministru de esterne ala sta- tului romanu. Cu tote aceste greutăţi dlu Sturdi'a a desvoltatu activitate si pre altu terenu; :— ca băr- bat-i uuiversalu s'a ocupaţii si cu alte sciintie si-a luaţii parte însemnata ii productele litera- pe ale tempului mai nou. K es- pertu in mai tote Huibele mo- derne: elu a tradusu io limb'a romana si unele drame de ale lui Les ring si Goethe; sî e membru orâinariu activii alu Academiei romane, cliiaru deja jnfientiarea acestei'â.
Transcript
Page 1: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

Apare in 1/1 3 si 15/ peutr

27 s lupei — Pretiulu pre unu a au e 4 fl., Vi a i n 2 ti. u Romani'a pre anu 10 franci — lei noi.

DEMETR1U STUBDiA. Barbatulu pre care ni-lu reprezenta pnrtretuln de

îaeia, dla Demetriu Sîurdi'a se trage din cale mai ve­chie familie nobile ale aristocraţiei. Moldove ic. Ast aii ocupa portofoliulu de minis­tru de esterne alu tenerului dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a origine, densulu t »tu pre atâtu e de nobilii si l i semti miintele s'ale purii ro-manescî. Orau vigurosu, iaca i î cea mai frum6sa etate a barbatîei, elu s'a aveatatu deja la CT.a mai inalta trcpta de cult ira; e amblatu pe te-renulu scieatielora, omu uni-versalu si limbistu ealebrn.

Stadiale s'ale si le-ater-riiiaată in Germania, ocipân-du-se cufiuanci'a, paleologi'a si numismaticei. In j inetia prbfessa mai multu prhci-piale partidei moderaţii libe­rale. Mai adeseori i se ia-credifttia portofoliulu nnaa-

vialoru; si eu t i te ocasiu-nile dede dovedi de-o n p a ­ritate cs'raordinaria, pentru ea se precvpea bine la sistem'a de crntiare si scieâ afla totu-de-a-un'a si r>6 ie isvâre de câscign pentru • de-a-si bătură pt-

tn 'a i i acoperirea trebuiatialoru reclamate de impre-giurari.

la cihtate da miaistni alu estefateloru i-se impuse rui'a di.rtre sârciaşle cele mai grele si mai problematice din câte a potuta se pdrtye câudu-va vre-Uiiu bărbatu de stătu — ro­manii. Caiarii atunci ajunse la fotoliulu de ministru alu ester-. neloru, caarlu cesţjuaea Dmia-reaia era mai intorto iată si ss intresea. i işâ-si cu valurile sgo-mofbse ale bătrânului Danubiu. La acis'a cestiuae delicata se mai ada ise si alfa nu mai pucinu ponderoin, carea si dlui D.Srur-dia inca avea se-i dee de lucru, ca la ministru de esterne ala sta­tului romanu.

Cu tote aceste greutăţi dlu Sturdi'a a desvoltatu activitate si pre altu terenu; :— ca băr­bat-i uuiversalu s'a ocupaţii si cu alte sciintie si-a luaţii parte însemnata i i productele litera-p e ale tempului mai nou. K es-pertu in mai tote Huibele mo­

derne: elu a tradusu io limb'a romana si unele drame de ale lui Les ring si Goethe; sî e membru orâinariu activii alu Academiei romane, cliiaru deja jnfientiarea acestei'â.

Page 2: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

22

FLORILE CODRULUI. Novela originala.

(Urmare.)

II . 0 sdra in Carpaii. 0 sdra frumdsa din serile de

vera. 0 se'ra frumdsa la polele uuui munte, priviudu

frumseti'a, poesi'a si darulu ce a versatu Ddieu pe acestu pamentu.

Pe culmi lucirea sdrelui aşternuta câ unu velu de auru, pe vai umbrele copaciloru lungi si intunecose, si prin aeru mirdss dulci si imbatatdre.

Turtureau'a in creuga, prepeliti'a in iarba, flutu-rulu pe flore. In copaci se aude gurluindu porumbulu, pe rîu fluera merl'a si stumilu, si colo pe coste cioba-uulu cânta o doina lina, doiulu sufletului seu.

Departe in josu spre tiara o ceta alba se lasă pe pamentu, câ unu velu albu cu fire de argintu.

La marginea pădurii sta inaltu Codreanu, voini-

iu ndpte, — si eându priviă, si câidu i vedea, eră bdla si dusa.

Ddue animi ce nu le âinple lumea tdta, ddue do­ruri ce n'au margini, ddue focuri ca nu Je stinge marea.

— Mei Codrene, io-i peri de dorulu teu — dîse Fldrea privindu la elu cu dulce.

— Tu Fldre, eu n'asiu potd trai fâra de dorulu, teu — i respuuse elu.

— Scii tu câtu te iubescu pe tiue Codrene? — Sciu! — Nu scii!' strigă Fl6rea prefaeundu-se mânidsa.

Sî in mâni'a ei îlu strînse iu bratie, sî cu foculu unei ueveste i săruta gur'a, si fruntea, sî ochii, — apoi î-i tînu capulu cu amendoue manele sî privi în ochii lui lungii sî strabatatoriu.

Ochii ei straluciău sî iu strălucirea loru se oglindă culu codrului, unu haiducu de care tremura unu capetu I dragostea unui sufletu lacomu sî resfatiatii. Rîdea, sî de tiera.

Sta atleticu si privesce spre tiera 'n josu câ unu vulturu superbu. La bratiulu dreptu o nevesta frumdsa că unu trandafirii, la celu stângu o flinta lunga si stra-lucitdre.

Voiniculu eră Codreanu, si nevest'a Fldrea dela vadu. Codreauu avea la brâu unu sierpariu latu, si la

sierpariu pistdle si cutîte împodobite cu arami straluci-tdre. La spate avea unu tulnicu de scdrtia, impletitu si impestritiatu cu măiestrie. Doi hoţi ce cucerescu si prada. Unulu cu arm'a, altulu cu ochii cei frumoşi. Co­dreanu rapia averi, si nevdst'a cea frumdsa rapia animi june de voinici.

Codreanu purtă ochii giuru impregiuru, apoi se pu­se pe idrba la umbr'a unui fagu.

Fldrea, nevest'a cea frumdsa se puse lângă elu. — Alu meu eşti Codrene! dîse nevest'a cu faci'a

strai ucitdre, si 'Iu imbratiosiă. Codreanu o streuse la peptu, o streuse cu dorulu

celui ce nu vede ochi de femeie dîle si septemaui. Si dreptu respunsu i-puse o sărutare pe budiele ei de flori.

Apoi privi iu ochii ei, iu acei doi ochi ce lumi-uddia si întuneca, ce rîdu si plângu, ce te desmdrda si vorbescu câ ddue cârti scrise.

Si eându privii iu acei doi ochi, uită de reu, uita de bine; numai uu'a totu sciâ: ceea ce-i spuniâu ei.

Si ei spuniâu vorb'a cea dulce ce nu i-o sciâu spune codrulu cu frundi'a, ventulu cu sidpt'a, rîulu si nbândele de voinicu — o vorba ce numai gura de fe­meie ti-o scl spune: te iubescu.

Si Fldrea stătea si priviă la elu, in faţi'a aceea ndgra, in faci'a vitediului ei, — iu ochii acei negrii, in cari nu vedi decâtu numai semtiesci si te uadaesci câ

ochii i erau plini de lacrami — lacrami de voluptate. — Nu scii Codrene! Mare e codruiu, mare e lu­

mea; dar' dragostea mea e mai mare. Codreanu priviă la ea; priviă cu ochii acei negri,

cu privirea acea de vulturu, — sî cumu priviă sî cuinii vedea. Sâmtiâ câ se imbdta sî câ se pierde.

— Mei Codrene, ce ai face deca eu te-asiu insielâ pe tine. Sî alte femei însiela, mai suntu neveste insie-latdre. • Ce ai face tu eându te-asiu insielâ.

Codreanu privi la ea luugu, dr' ea continuă: —- Mei, ddca m'ai insielâ tu odată pe mine., eu

te-asiu stinge de pe pamentu. — Tu Fldre! . . . Dar' Fldrea mergea pe firulu ei. — Scii tu ce e dragostea? Dragostea mea e focii

ce arde. La lumiu'a acestui focu se traesci sdu se mori. — Tu Fldre! Cunosci tu dragostea voinicului ?

Ambii codrulu si-i vedi tainele lui. Rîulu rîde, frundi'a plânge: tăcerea te iudoiosiedia, ventulu te desmdrda — voiniculu siuguru sî pribeagu.

Porumbii se săruta îu creuga, turtureua 'si cânta gelea, codrulu suna sî resuna de câuteculu dragostei: — voiuiculu siuguru sî pribeagu. Nu aude graiu de orau, vorba de femeie, sidpta dragostdsa, — totu codrulu dragoste sî doiu, — sufletulu sâmte sî se doresce, sî n'ai cui se-ti spuni dragostea, dorulu sî dorerea. — Scii tu Fldre cum mbesce voiniculu?

— Sciu, dîse ea, sî indoiosiata i trase capulu pe bratiulu ei, sî-lu sărută ferbinte.

— Aci se traesci, sî aci se mori! Codreauu stătea culcatu pe bratiulu ei sî priviă

iu susu cu dulce. Vedea de-asupr'a lui doue stele, ddu« stele ia cari 'si vedea scrisa sdrtea.

Page 3: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

23

Nevast'a i adhiâ perulu pe frunte, sî-lu netedia fându in josu cându in susu. Candu îlu netediâ in susu, i Kiruta fruntea; cându îlu netediâ in josu i sarutâ pe-rolu negru sî cretiu.

Sî-si culegea florile din cosit ie si cu ele 'Iu bătea desmierdându-lu. Si pe unde 'Iu bateâ, 'Iu netediâ, — si pe unde 'Iu netedia, 'Iu săruta.

Codreanu priviâ la ea cu plăcere. Apoi i vîra mân'a 'n breu. La breu i stătea de-

corea: — cuţitele, si pisttilele. Si se jocâ Florea cu ele că si cu nisce jocarei.

•Codreanu priviâ la ea si rîdea. Florea lua unu pis^olu din sierpariu, si-i puse tie-

vta pe fruntea lui Codreanu. — Spune Codrene, acui e capulu acestu frumosu ? — Adi alu teu, mâne — Mâne? — Mâne a panduriloru. Florea se indoiosiâ cumv'a, si redicâ pistolulu. Capetulu tievei făcuse unu inelu rosiu pe fruntea

lui Codreanu. Florea se pleca si atât'a sarutâ acelu inelu pana dispăru.

— Ba dieu, mei Codrene. Stai si 'mi spune un'a. — 'Ti spunu! — Dar' dreptu cum e lumin'a. — Dreptu cum e lumin'a cea de ce"ra. — Cum e lumin'a cea de cera ? dîse Fldrea si Iu

strînse cu amendtfue manile. — Apoi î-i prinse obradii î -i togmi capulu oblu, apoi începu:

— Mei Codrene, scii tu ce vorbesce lumea de tine ? — Sciu! — Ba tu nu scii! Se-ti spunu eu. — Lumea vor­

besce câ Codreanu e copilu frumosu, si ca fura si câ rapesce, — dar' nu comori; ci fura fete mari dela părinţi, neveste tenere dela bărbaţi. — Spune Codrene unde 'ti tieni tu comorile cele furate?

— Nu e asia Flore, eu numai o comora amu, aceea mi-e dragostea; si aceea 'mi-o-a rapitu o nevesta fru-mosa.

Florea privi galesiu la elu. — Tu Fldre, nu-i furu că ce-lu ce 'ti fura anim'a

din stinu. Ce judecata are unu asemene furu? — Se-lu saruti pana se mdra. Judecat'a fii făcuta. Furulu si-a facutu legea. Pe gârle se audî merl'a fluerandu, turtureVa rî-

dîndu. Frundi'a se clătina pe fagu si ventulu aducea siopte dulci din flori.

Dragostea se desmi6rda, dorulu se 'mbe'ta, si voi-niculu jace dusu.

Si cum stăteau si cum siopteău — Fldrea privi odată la sierpariulu lui Codreanu, apoi oblu in ochii lui.

— Mei Codrene. Tu aveai pe sierpariu o salba cu taleri. Scii cum me jocâmu cu ea ? Unde tî-e salb'a Co­drene ?

Codreanu se sfii. — O-am pierdutu! — O-ai pierdutu ? — Flore tu nu ti-ai pierdutu uemic'a. Dragostea mea

e a ta intriga. — Se pierdu eu lumea tdta, asia seracu cum voiu fi, voiu fi alu teu.

— Codrene, Codrene, deca m'ai insielâ tu pe mine, eu te-asiu stinge de pe pamentu!

Codreanu repetă: — Dexa te-asiu insiela eu pe tine, tu me stinge de

pe pamentu.

La pdlele muntelui se audiâu clopotele turmeloru, inugitulu viteloru, si fluerele pastoresci. Eră sera, tra-

', geâu la culcusiu. Codreanu se scolâ in peci6re. — Flore draga, noptea se incinge, — se fii sanatosa. — Codrene, cându mergi tu, e n6pte; si câ.idu

tu vii, e dîua. Lunga vă fi noptea Codrene? — Lunga. Codrulu geme de panduri, si codrulu e

i tieVa mea. — Amu se-mi curatiescu tier'a de vrăşmaşi. Florea incepu a plânge. — Si plâugiiudu eră mai

| fruntaşa si mai amagitore. Cându rîdea, lumea voinicului, eră alba si vesela; cându plângea, eră doiosa.

— Tu Flore! — Stai Codrene. Mai amu o vorba. Codreanu o ţinea de mâna, si priviâ la ea cu dragu — Mei Codiene dragulu meu! Tu siedi in codru,

; si asculţi venturile, dar ele nu-ti spunu ce se petrece in lume. — Mei, — lumea vorbesce multe de Codreanu,

j dar' Codreanu nu le aude; dar' vorbescu mai multe de mine, si eu le audu.

— Si tu nu poţi suferi ce'a ce vorbesce lumea. — Ba potu. — Eu voiu suferi pentru tine se me

ardă iu focu; dar' se me despartă de tine până 'su vie nu. — Si lumea vce se te despartă? — Lumea vre se me despartă. Scii tu ce se vorbesce ?

Vorbescu câ Florea âmbla gatata, câ Florea are dragutiu, si câ dragutiulu Florei e Codreanu. Si ast'a o crede lumea, o crede barbatulu si o crede o harauca de baba, sdcr'a mea.

| Cunosci tu gur'a lumei, cunosci tu mâni'a unui barbatu cumpliţii, cunosci tu firea unei babe, a unei socre?

Codreanu ascultă si încruntă din ochi. Florea continua:

— Scii tu Codrene ce me ascepta pe mine? Lumea me va grai, pandurii tierii me voru prinde, barbatulu

j me va chinui si socr'a me va rîde. Cine 'ti va aduce tîe vorba cându voiu fi eu prinsa.

; cine me va scuti pe mine cându toţi me voru lasă? Codreanu bătu brâulu cu pistdlele. — Eu! Florea se allipi de elu câ ieder'a de stejariu, — Tu Flore, — scii tu suflă in tulnicu? — Sciu.

Page 4: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a
Page 5: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

!I£og,a,tiv.nea de deminetia a, miculm co-oilasiuL. ]>(5mne frânte dintre stele, C • 'ii a nopfiei 6ie grele lilându a u p i a m i ai vcghiatu ; Si din Romiinlu Unu si dulce Faci'a dîlei ce strai uce t>'o vedu iui' mai d / s c p t a t u , —

I'eiitiu-afât'a ingrigire î;u unu versU de multiamire l'otu adi numai se-ti jertfescfi, -Ci. Ri-a luncei pa.Heri6re (' • in resarilu de s6re Cântâadu veselii te msffcstji:

Ku uită te rogu de iriene ÎS ici in a 4a dî ce vene, Tinde-mi mâna de ajntoriu; Si p'a vietiei catari grele Apera-me de-ori-ce rele Cu alu t. ii braţiu spriginitoriu.

Tajii mei condu-i spre bene 8i depărta delâ mene Ori-ce cugetu necuraţii, — 8c te potu mari 'n vecia Cu sism tiu si anima pta, Cu uirbtu ncvinoratu !

Page 6: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

26

Codreanu deelegâ unu tulnicu de pe spate si 'Iu dadii ei.

— Flore! — Cându te-ar' ajunge unu reu, sufla odată in acestu tulnicu, — eu i cunoscu glasulu, si voiu veni, se fiu ori unde in lume.

— Venivei Codrene? — Voiu trece văi, voiu trece munţi, diu'a si ntfptea

— voiu trece prin focu si prin apa, prin arme si prin gio.tie, — si cându vei vre, voiu stă inaintea t'a.

Ser'a se incingea, stelele se iviâu pe ceriu. — Colo intt'o stenca se audî o huha bufnindu monotonii.

(Va urmă.) V. R. BUTICE3CU.

— Studiu socialu, premia/tu cu 100 franci. — (Continuare.)

Vediuramu pe femeia in Rom'a fiica iubita si con­siderata, — totu asia o gasimu si ca soţia si câ mama. Aci ea este adeverata companiona a omului, sine spunu scriitorii câ luâ parte la tote onorurile si demnităţile lui, la glori'a lui, si i-se păstră ace'a-si consideraţia chiaru cându devenea veduva. Soci'a era dar' egala so-ţiului, stăpâna damna a casei. Femeile Romane din tim­pii de gloria erau Domnele căminului, precum socii loru erau Domnii lumii. Soci'a Romana avea cu sociulu ei existontia comuna in tota poterea curentului. Eta cum este definita casatori'a la Romani: „Nvptiae autem, sive matrimonium est viri et mulieris conjunctio, individualii vitae consuetudinem conţinem."

„Comunitate de existentia intre soci, egalitate in onoruri si conditiuni, eta ceea ce caracterisâ maritagiulu Romanu."*) Asia dar' soţi'a Romana se bucura de consi-derati'a de adeverata soţia, de companiona demna a băr­batului seu. La vederea Volumniei, soci'a s'a, sumetiulu Coriolanu 'si uita resbunarea ce 'Iu inarmase contr'a pa­triei ; candu main'a lui î-i dîce: „Vrei se-ti vedi soţi'a t'a in sclavia?" Elu se desarmâdia si le imbraţisiedia câ fiiu si câ soţiu Romanu. Alături cu Volumni'a gasimu pe Porci'a, pe Racili'a soci'a lui Cincitas si alte figuri isto­rice ce au strabatutu veeurile până la noi.

Câ muma femei'a Romana se bucura de-o deosebita stima, consideraţia si infiuentia morala. Chiaru unu se-natoru se 'nclinâ inaintea unei femei ce porta carac-terulu maternităţii, ce 'si avea prunculu in sâuu, fia ea chiafu o plebeiană. — Mumei Romane î-i erâ iucredin-tiata crescerea, educatî'a fiiloru sei pe cari legea nu-i răpea amorului ei câ la Sparta; nu; mumei Romane nu i-se făcea acesta insulta in demnitatea ei de femeia, nu se lovea in dragostea s'a. Formarea cetatianului Ro­manu se făcea pe genunchii, pe braciele mumei, si mum'a Romana se achita cu mândrie si nobletie de asta sânta

*) L. E. A. Lariche Esplic. des. Instit. p. 183. t. \.

| detorie. - Corneli'a mam'a Grachiloru, acea muma su­blima care vanităţii îngâmfate ce-i se mândria cu petre pretiose î-i aretâ pe iubiţii ei fii Grachu si Tiberiu dî-cundu: „Eta giuvaerele mele!" Corneli'a ce se-adressa acestoru fii iubiţi: „Toţi me numescu fiic'a lui Scipionu. câudu ore me voru numi mum'a Grachiloru i" vâ stâ eterna in istori'a lumei câ tipulu adeveratei mnme, devotata si mar-iniinosa, si secolii i-au scrisu pe aripele loru nemurirea cu simplele dar' inaretiele cuvinte de „Mum'a Grachiloru* după cum a doritu si a lucraţii inim'a si sufletulu ei eroicu; asemenea Veturi'a, asemenea mumele eroice ale braviloru tribuni ce au cresaitu pe vigurosele loru braeie libertatea poporului. — Rom'a de mărire inaltia templ« virtuţii femeiesci.

VitSti'a familiara erâ in mare onore la Romanii vechi, de-aci respectulu catra acele vestite Matrtfne. La ei mai tote revolutiuuile cari mai cu stima produseră vedite

! reforme sociali, — provenirâ din caus'a vre-unui aten­taţii la vieti'a familiei, prin urmare la demnitatea fe­meii. Vedemu pe Virgini'a, fiic'a mărinimosului centu­rionii Virginiu, sfarimaadu prin ei tirani'a Decemviriloru ; Juriu, bravulu Tribunu, logodniculu ei, culege cu amicii

i sei florile libertăţii plebii resarita si fecundata in sân­gele ei. Vedemu pe Lucreti'a, pe virtu6s'a Lucretia care face a scrie istori'a o pagina frumtisa pentru tatalu seu si alfa si mai măreţia pentru sociulu seu Coriolanu. Sâugele ei nobilii semena libertatea, cutîtulu cu care se străpunge sapa ingraba si restorua din temelii edifi-ciulu cutezatoriu alu tiraniei putredîtu in crime si des-potismu. Apoi o alta curagiosa, Virgini'a face a se se-versi in Rom'a un'a din cele mai triumfatore reforme pentru plebei, face câ casatori'a plebeii, c o e m p t i o, se capete poterea de-a se asemenâ iu drepturi cu a patri-ciloru, c o n f a r r e a t i o.

In ce'a ce privesce cultur'a, femeile Romane nu erau lipsite de ea. Nu vomu găsi aci pe filosofe câ in Greci'a dar' era-si, vorbiudu de clas'a norocita, nu vomu găsi pe femeia mărginită; e cunoscuţii câ femei'a ambi-tioaeza a sei si ea cev'a, apoi iu Rom'a erau omeni cu multa sciintia de carte, erau savanţi, filosofi, poeţi, ora­tori, de la cari femeile cîscigara multu in liberulu si in-timulu loru contactu câ socii, fiice, mume, amice ale aces-tor'a; încă si scdle de fete gasimu la Rom'a chiar' din anulu P04 după Ronmlu — si aci sc6lele publice, marturi-sesce Plutarchu si Titu Liviu, siiutu din nainte de Romulu.

Ast'feliu erâ starea femeii Romane in timpii mări­rii austere a cetăţii eterne vestita pentru totu-de-a-un'a in istori'a lumii.

Mai tardîu, sub Imperiu înmultîndu-se cuceririle si poporul» Rege venindu necoiiteuitu in contactu cu barbarii, cu diferite popdre moleşite in luxu si coruptiune, Ro­manii aduseră la Rom'a, in Itaii'a, in totu Imperiulu

: modele banale, moravurile strabalate ce li se imprnmui tâu cu prisosii de supuşii loru; atunci incepu a declini

Page 7: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

27

kirbati'a Romana, — vi6ti'a austera, casta si sobra a po­porului ce făcea admiratiunea luiiiii suferi o teribila zdruncinare, virtutea incepu a siovai.

Atunci apărură Messalinele fora puddre si prin­tre patinele de mărire ale Istoriei domuitoriloru lumii iucepâ a se întrevedea o foia ne"gra pe care in curendu se va scrie cu sânge căderea celei mai mari Imperatii ce a potutu vede lumea veche. Senatulu Romanu, acea adu­nare de Regi, — precumu 'iu numi plinu de-admiratîa acelu ambasadorii straiuu ce remase uimitu de dem­nitatea si virtutea celoru ce 'Iu compunea, •— acestu corpu matura alu statului Romanu nu mai era ceki de odinidra, acum elu nu se mai intruuesce gravu si plinu de grigi nobile pentru sortea patriei, nu mai discuta si hotaresce glori'a si sigurauti'a Romei, ci se aduna după capricii ea unu instrumenta supuşii, gafa a asculta" or-dinile ridicule ale tiraniloru si 'si pierde vigdrea sî vremea iu nimicuri.

Ciue nu scie cum Domitiauu convocă grabnicii intr'o ndpte Senatulu spre a desbate si a-si da părerea cum se i-se gattisca a d6u'a-dî unu pesce raru ce-i venea diatr'o provincia, de unde se intindea si germinele co-ruptiuiiei? Cu sosirea luxului, a viciului si a moliciuuii decadiu si femei'a Romana, ea imită dela barbare cres-cerea copiiloru prin sclavi, imită podobele estravagaute si costissitdre precum si alte obiceiuri ridicule si ast'-feliu unu'a tipului vecheloru matrdne se pierdu cu de-seversîre; femei'a pierdu demnitatea, pierdu influenti'a

• ei morala si deveui sclav'a modei, sclav'a capriciului, Bclav'a tempului, sclav'a bărbatului. Cu tote acestea totu­şi se intrezaresce printre neguri câte-va tipuri eroice de demne martire.

Iutuuereculu care cuprinde Europ'a după căderea lumei Romane absdrbe grozuicu in elu si pe femeia, î-i uimicesce personalitatea, î-i uimicesce existeuti'a, î-i nega tutu, totu, pâua si sufletulu si ast'-feliu femei'a dispare câ persona in mişcarea greşita si iu miseri'a societăţii. E reservatu staruitorei activităţi a Christia-nismului a-o redică de unde o asverlise iutuuereculu barbariei.

Ariincându-ne o privire spre Daci, acestu poporu eroicu vedenmu pe femei'a loru căm aceea-si că femei'a Romana, de drece aceste popdre s'apropiâu in civilisatia; cei de-anteiu aveau civilisati'a medo-frigiana, cei alalti pe cea ludo-frigiana, spunu scriitorii; ast'-feliu se­rioşii si tăcuţii Daci aveau prin civilisatia mare afi­nitate cu limbuţii, sgomotosii si vioii Roinaui. Acdsta afinitate ne ardta scriitorii că se gasesce si iu privin-ti'a limbei loru chiar'. Limb'a Daciloru se forma­ta din dialectalii Getu si Grecu, a Romaniloru totu din celu Grecu-pelasgicu si pe lângă acest'a, spunu cei ce *'au ocupatu cu studiulu linibiloru vechi, si dintr'altu dialectuce are multa înrudire cu sauscrit'a. Pădure, (grec. X#v4ovftor) firida (gr, CJIQUÎ — <fi(tid«j) cărămida (gr.

7TSQc<uia — nf-nauidai) de nnde neeredintiosii -ce dis­puta pastoriului Pyrus oudrea botezului Pyramideloru le atribue deiivatiunea, asemenea coromîsla, urda, brînza, laba, sarica, gluga si altele câte-va ui se spune câ ar' fi cuvinte remase noue diu limb'a Daciloru. Despre afi­nitatea acestoru ddue autice popdra marturisescu scrii­torii eminenţi câ Scholl, Otfrid, Miiller, Fauriel, cum ai distinsulu nostru poligloţii si filol igu Dlu B. P. Hajdeu, care a facutu importaute cercetări asupr'a acestoru limbi străvechi.

Der' se revenimu la femei'a Daca. Istori'a ne are'ta câ Decebalu tramite lui Traianu o deputatiuue de fe­mei si copii câ se-lu rdge de pace. Asia dara Dacul:i avea semtiemeutulu sanctităţii căminului, — va se dîca pentru elu femei'a si copilulu erau fiiutie scumpe, fi-intie dulci ca imblândiâu mani'a, asia dar' soci'a, sor'a, fiic'a, raunra Dacului in nobilulu ei rolu avea deosebita, importantia diu partea bărbatului; femei'a Daca dar' se bucura de o însemnata consideraţia; eră in adeverii soţia stimata, eră muma venerata, P6te câ si iu lege se fi avutu dre-cari drepturi, căci gasimu pe lângă Regii loru filosofi seau iutielepti câ Zamolxe, si toîu-de-a-un'a filo-sofi'a a cautatu drepturile fiintieloru. Câ se dîcomu câ Dacii n'au avutu legi fiindu-câ nu ne-au, remasu uimicu de-asemeaea, nu e cu putintia; e lesne de judecaţii ce remane după focu si sabia; apoi chiaru s'admitemu câ n'au avutu bgi scrise, totu-si trebue se fi avutu aceea ce jurisdicthuea moderna numesce droit coutumier. Da­cii adapandu-se din sorgintele civilisatiunii vremuriloru loru, aveau si ei in ondre vidti'a de familie. Nu la ei gasimu Amazdnele, vomu respunde celoru ce aru voii se li le atribuiesea; nu, tempii fantastici trecuseră aprdpe in epoc'a Daciloru. Amazdnele erau ale Scitiloru. Aci gasimu pe Pantasili'a cea mai vestita dintre ele. Mai târdîu s'a poetisatu numele de Amazdaa si se dede fe-meiloru curagid;e, - inceputulu inse nu e de locii flata -toru; suntu scriitori cari sustînu câ vorb'a paudalia, pau-tassia, — ce ins:min6za furia, — (cându se dîce de esem-plu despre ciue-va: „i-au venitu paudaliele, i-au venitu pantasiile,') si-ar' avea originea chiar' din numele Ama-zdnei Pantasilia. Conclusiunea ce potemu dar' trage de-aci e lesne de iutielesu. (Va urmă.)

Eufro3ina Homoric§nu Stoenegcu.

r a - m e ZD6raCLn.e Fa-ms D6mne viorea, Se me rumpa mandr'a mea, Si cu man'a-i se me pună Pe-alu ei senu de alba spuma.

Si acolo 'n liniscire Se se stingă vieti'a mea, In unu raiu da fericire-Viu 8i mortu i ieniu cu Ea . . .

•*>,râi^>*S^ î'îMtt.

I00k »

Page 8: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

2S

RENASCEREA LIMBEI ROMANESC! in vorbire si scriere.

PARTEA A EO'J'A.

Zr2.x3.oiri i n s c r i e r e . Xin; Starea ortografiei române cu litate latine intre v aa. 1780—1321.

(Urmare.)

Ortografi'a lui S. Crisianu esta in unele asemene celei sîacaiane, i i mai multe iase celei claiuiaue, numai câtu merge sî mai departe cu etiniologismulu, sî comite aorea arbitrarietăţi.

Asia după diasulu t6te vocalile au valorea sî su-netulu celoru latiaesci, iase notate cu cercuflesu suna ci â; c fora acceutu suna ci â, la inceputulu cuveate-loru inse suna cliiaru, cu accentulu greu ori acutu se rostasce câ oh nemtiescu. E fora accautn înainte de «, urmandu ia alalta silaba e seu ?', se pronuncia i; dapa h, m, p, r, s, t. v, e, uueori sî după / sî in die, t'e c i a, aWra de pronumele t* sî ultini'a polisilabeloru; e i i-aiute de te, urmandu consuua, sa s6rbe da tata, era ur­mandu vocale suna ci i i lat., pr. extralucesce, exire (~st,ralucasce, esîre), apoi la inceputulu vorbeloru se rostasca câ ie; e cu acceutu greu ci eh germ, ci ina-inte de m, n simple sî înainte da x, la hcaputilu cu­vântului suna ci ?', urmandu inse e sau i dapa m, n, câ eh; e cu acutu se pronuncia câ ea. ci dana e, m,,p, r s v, z, sî in di'sce, tidsce, rresc ci d. J inaiate da al-, t i vocale i i fi iele cuvântului deca nu e notatu cu aa-centu acutu ori greu, suna câ j lat ; după r i 1 silab'a prima sî dapa c, d, rr, t, z. sî i i t6te penultimele ver-baloru in iesro, unnindu consunante, sa pronuieia câ â. O neaccautuatn, ori standu inaiate de gn sî m, n simnlu cumu sî i i finele cuventaloru sa pronuncia câ u la1.. pr. vome, judecatorio, no (=nu); totu asia suna sem-ratu cu accauta greu l i începută sî miliuloau, era in fine câ «ra, sî cu acutu ci oa lat. V naacantuatu intre cbiue vocali sî in varbele uapnrrtco, uollio sî dapa q sa tacă cu totala; in fi iele vorbeloru se rostesce numai canda se rostesce sî o finale. Pre urma y. sa pastrădia in cuvante de origine gr^ca, pr. typu; eu-a diftongii cu. ecu suna câ o, ea câ ia, ei câ i, eo ci io, sî io că in

Ce sa atingă de consunanti, regul'a ganerale e sî aice, câ suna câ ia limb'a lat. Asia c, g i lainte da co-sunanti, in fine sî i iaiita da a. o. v, y; insa i i see, .«"'' câ t. inaiita da t câ p. eh uueori câ h, 6ra c câ tz ungurescu ; d inainte de i cu punntu câ r ; g înainta da e. i câ n ungurescu, g~i câ viv- Ui câ j lat., asemenea sî l in lişia, li'pbrr, Uhu, liu7>es"o, huerta; '»• ci s un­gurescu: t inaiate da i cu unu puntu câ tz unguresau, <u-a th in cale grecesci ci fth; pe urma j câ zs se"u s ungurescu.

De insemnatu e, câ >Sam. ('risianu reflecta acuniu sî la une peeuliaritâti limbistico-istorice, candn.pi'in tru­cata adauge, câ se nu se para cuiva minune, daca d iaaiita de i are se sune câ z, câce asia suna sî la ve-cliii scrietori latini, pr. zaholut in locu de diabolus la Lactarrtia, z-ta, fiariv* ia locu de diaata, diaetarius la Lampridiu etc. Apoi mai tracta intr' unu paragrafe des­pre nuanciarea cosunatorieloru după pronuuci'a diversa a provincieloru sî dialecteloru, va-se-dîca cumu se pro­nuicia unele cosunauti pre alocurea in Trausilvaui'a. despre care „alţi scrietori pana atunci nu au atiisu ne

j micu." Adauge ia tine, câ accentele potu se lips5sea pentru ai noştri, insa nu pentru străini, rpentru mai mare evidenţia des re radeciu'a latine a limbei nostre." ')

110 Trecemu preste ace'a, câ S. Crisianu articlii j sî ] ronumele scurtata nu le împreuna cu cuvantulu ur-: matoriu au precadantu, nece prin line6ra neca altcumu.

ci le sc~ie despărţiţi; cumu sî ci elu se pune, cu cei mai mulţi cietmi ai sei deimpreuna, sî pre tarenulu reformarei sî mnouirei limbei, folosindu multîme de cu­ranta printr'insulu nou-formate, pr. inmundri = in frumosetiâ, cutediu-a (aject.), liicadu-lucada, tremuratiosu, suspinamentu, speramentu, nestatameutu =- necanstan-tia, me sudorascu, despetrime, prâsteni —- indata, ma-iast ntiosu, sogime = societate scl. — Se venimu la orti-gral'a latino-romane'sca a lui Ioane Iîudaî-Dele'nu.

Din gramatic'ă sa ms prememoaata elu sclse capu II.. c° tracta de ortografi'a limbei romane, sî o tramese lui P. Maiorii spra criticare, da6raca acast'a si-areta-se donnti'a, cî ar fi bina se se livascn la ortografi'a cu li,are Dtinasci sî se tiena un'a. Scrierea limbei n6stre cu litare străbune după ortografi'a din vorba smnena forte iatruma parte cu cai din sistem'a clainiana, intr'alt'a cu cai din sistem'a crisianiana; era in câteva se duce sî mai departe dacUii acastaa intru aplecarea principiului etimologica, apoi in câteva nu e niea etimologici nic? fonetica, ci arbitraria.

I B. Dalanu mâneci din acalu punt a. câ după ca „mai mulţi bărbaţi ai Romaniloru, mai vertosu ai caloru de sub imparatî'a Austriei, deniultu acumu au iaca-putu a introducă literele lat. in scrierea romana, inse nucmu sporiu au facutu folosuidu ortografi'a uaţuresca său alţii alfa. firei limbei romanesci cu totulu contra-ria : unuia numai a aretatu derept'a cărare spre adeve-rafa ortografia romaiiesci, p. Giainu; dera acastu băr­baţii invetiatu. damnu da mai buna sîrte coprinsu fiindu cu multe alte fiptorie pentru binale neamului, n'a po-tntu d6ra se coversiesci atunci tote regulele, ca suntu spre intameiarea deplinei ortografie; urmandu d^ra prin-cipieloru lui ( lai.nu. inc^putnaiulai crrturariei romanesci, antoriulu asiediă una deplina ortografia rom., incredin-tiatu fiindu, câ de are limb'a rom. se se sevia cu slove

]) ,0b raajoi"m rvid.'ntiam La'ina" radiois linqna'! no-tran.".

Page 9: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

29

kt.inesei, ori cu acesta ortografia, ori cu neci un'a se va piite scriere deplina."

De aci incolo I. Budai-Del6nu, desfasiorandu te-ori'a sistemei sale trece la critisarea oitografiei maiori-ane, in care afla mai vertosu d6ue lucruri da coresu. Anume „i se pare prea indresnetia apucare din partea lui P. Maioru, de a facere dein qu unu ce, ci înainte de e si »', adecă cs ungurescu (aquestu, quine), cad acest'a ar fire improtiv'a pronunciei lui qu de la vec iii Romani obicinuite; cu atâtu mai vertosu, cu câtu de alta parte vede, câ acelaşi qu Maioru lu-intrebuiiitiedia la alte cu-vente cA si dinsu, adecă in locu de k.u A dou'a, nu se pote impacâ cu „semnele puse de desubtulu mai a tote consunantile, cari in ortografi'a sa remanu fora trebuin-fia, si nu numai câ uritiescu scrisdrea, d6ra suntu si unu lucru necunoscuţii la alte neamuri." *)

Eca acumu, pentiu tu.iositate, sî câteva pecual-aritâti din ortografi'a budaiana :

Scrie ei in locu de i, alesu sub tonu, pr. prtmeitu = primitu, trebueinşare = trebiiintiare, sudle'du- = silitu, fcirel leimbei romanetci = firei limbei rom. O pentru u la finele verbeloru sî particleloru, pr. s<^rivo:

eo, demulto, asupresco, hămo, urmkndo = scriu, eu, de-multu, asuprescu, amu, urmandu. H nu se rostesce, 6ra eh suna câ h, pr. hdvu, ahici, chotareitu = au, aici, hotaritu. L simplu inainte de i dispare, precumu sî v simplu intre doue vocali, la dincontra se scrie duplu pr. volire, scrivere, = voiire, scriere, inse havvere, cov-versiesca = avere, coversiesca. Mai insemnâmu, câ I. Budai-Del6nu pretotinde pune pre u finale, respective in locu-i pre o, cu singur'a esceptiune a articlului mase. Iu, care-lu scrie f6ra u. Conforme acestei-a multariulu articlului din vorba la dinsulu e i, nu li, pre carele inse lu-scrie in totu loculu cu regularetate sî esactitate. Descopere legea trecerei lui i lat. neintonatu in e ro-manescu, sî de acea se adopera a esilâ din limba-ne cestiunatulu iotacismu, scriendu: gramatcea, patriote-cescv, Utere = litere, s. a. a.

(Va urmă.) Dr. GEREGORIU 3ILASI.

T e - a n o . •^•ed.i-a.t'u. Te-am vediutu . . . si peptu-mi teneru S'a aprinsu la foculu teu. . . Focu din ochiulu de femeia Este foculu ce Iu mai reu. Te-am vediutu .. . si-a mea iubire In spre tine s'a-'ndreptatu, De pe buze-a mea zîmbire Buz'a t'a a sarutatu. Te-am vediutu . . . si 'ntrega-mi fire Mi-a sioptitu se te iubescu; Si de-atuncea dî si nopte Totu la tine me gândescu !

Sublocot. G. Bcureanu.

^ *) J. Budai-DeUnu Excerptum ex capite II. operis mei .",Amioaîu FamilToi" A i T i S M r W r . ^ .

jFOnSSTDESIETIE-— Schitia. —

Ceriulu era posomoritu, — ventulu siuerâ aspru sî taietoriu.

Pe piati'a principala treceau omeni pre lângă omeni, far' a se vedea. Unii intrau in dugheue, alţii in maga­zine, — cei mai mulţi fiiudu impovorati cu pacbete si pac'ietasie, ce numai iucapeâu prin hârtii si pozunare, — Cu capulu iu giigi si pasiulu in fuga, numai copii mai opreau la coltiuri si galantare, cliiotindu veseli la bradii împodobiţi cu nuci aurii, smochine in sîru, dul-cetiuri si jocarii iu jiredi câ munţii. — Cei mai lacomi din ei 'si pofteau steanurile de candide, ori piramidele iî orange, — ceialalti iudestuliti fiiadu cu unu revol-verj, o compania de ostaşi in parada, seau chiar' si mi­mai cu o luutritia ce veslâ in secu.

Repede câ o riindunica trecu printre ei o fetitia, por-tîndu in straiti'a ei de scola mai multe diuare impaturate. — Si ei i saltâ anim'a la admirabil'a vedenia, oprea ne-gresitu cu dragu — inse erâ tardîu, si ea cunoscea neas-temperulu ddmueloru ce asceptâu foi'a locala.

Totuşi nu se potii retienea a nu-'si furisiâ ochi-siorii printre jocarei, unde lângă altele o papusia mare

| 'si asceptâ cumperatoriulu seu. „Oh! siopti fetiti'a rapita — e atâtu de frumdsa ;

\ are sisca buclată si unu peru lungu de minune. De ar ' : fi a mea, câtu de usioru asi invetiâ in elu a friza ? — j Apoi cu ast'a câscigându si eu, biat'a mamitia nu-ar mai j fi silita a cose cu noptîle mtregi!"

„Se fia a mea!" monologisâ ea, cine scie acum pen­tru a câtea 6ra, câ-ci dî pe dî trecea pe-acolo — cându la scala, cându la biroulu redaetiunalu. — Stându ea cu caldur'a dorintiei se deslipea anevoiosu, — câci ple-cându o prindea acelu gâudu tristu, câ adecă s'a gast vre-unu cumperatoriu la frumoYa papusia, si atunci nu mai avea nici bucuri'a de-a o mai vedea.

Gatându-si ocolulu si distribuindu si ultimulu BU-meru, 'si indreptâ sprintenele pici6re catra suburbiu. —• Ciati'a erâ câ unu fuinu greu cându ajunse in dosnic'a strada, intrându din strimttirea curtei in o odaie, ce zuraiâ de masin'a condusa de-o femeia palida, pe-a că­rei p61a jaceâ materi'a unui vestmentu nesfersitu inca.

„Nouedieci si siepte cruceri!" esclamâ fetiti'a cu triumfu, imbratiosiandu grumazii femeiei sî totu-odata pri-vindu-o dreptu in facia.

— Copila chivernisitore! respunse ea intrerupendu-si lucrulu, si mangaindu cu dragoste inrosîtii obrazi ai fe­tei. — O se-ti merga in plinu dorulu, — inse la ce nu asceptâsi incheierea lunei, tî s'ar' astringe mai multu?

Fetiti'a isi apleca capulu, apoi câ la o inspi raţiune se inaltiâ la urechi'a mamei sioptindu cu nai"a misteri-ositate: sub titlo: Fundamenta grammatices linguae, Romanicae seu ita dictae Valachicae etc, § 3. ss.; la Cipariu Principia, pag. 327.

Page 10: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

''O

„Pentru ci se apropia craciunuliv si eu vrâu se făcu bunicei ui tatălui moşia, unu daru de ajunu!"

Doue lacriine mari se sventara in genele ei, strin-gfindu copil'a hi sine si iutrebandu-o:

— Si tîe . . . . tîe Steluti'a mea, nu îti doresci nimicu ?

Unu secundu î-i pluti frumus'a papusia in minte, apoi cu-o abnegatiune eroica respunse:

„Ba da ! dorescu se fiu mare, invetiata; — se lu­cru eu pentru t ine! . . . "

Asta seriositate din gur'a nevinovăţiei, străbătură adâncu inim'a mamei. Cu o muta emotiune jacilndu-si peptu la peptu dovediră, că imprumutat'a loru dragoste le inspira la împrumutata jertfire!

Nisce paşi se audîra, fetiti'a smulgîuidu-se din iubitoa­rele bracie, esî in ajutoriulu bunicei, ce orânduia in tinda.

Palid'a femeia remasa singura, 'nu îsi mai mişcă masîn'a, — ci ficsandu largulu intunerecului îsi reinviâ trecut'a copilăria, cu darurile ei, cu miiele, nesfârşitele bucurii. — Că o radia după alta radia veni juni'a — acestu resaritu de sore in verst'a omului pamentescu. Sub pavaz'a iubitdre a paiintiloru se desvoltă feciora, cu vi-sale ei pudice si florose. Iubindu lumea intrega, din ea pe nesciute îsi alese o icona — unu idealu cumu îsi zugravesce fiesce care fiintia curata. Gândirea... inmişcarea sufletului a inchinatu acestui chipu, pana in un'a din acele misteriose clipe, cându ursit'a i puse in cale faptulu viu a visaloru ei.

întâlnirea fu magnetica! Si elu eră june, si elu cu foculu tiueretiei. Cu

tdte inse, nu-i vorbi de amoru, nici de acele aprindie-tore afecţiuni ce scutura cu fiori. — Elu i oferi mân'a si numele seu

MirtuIu nevercsdîtu in perulu ei, îsi esalâ profu-mulu si in armoni'a căsătoriei in care că zestre îsi duse anim'a s'a plina de iubire si fragedîa sfiâsa.

Mulţi au duşmanitu traiulu loru — mai multu prietenii cbefuriloru lui de odiniora.

„Esei inamorisatu!" apostrofau ei, cându elu le dă ocolu.

•— Nu! resună glasu-i barbatescu — dar' avendu femei'a cea mai onesta, numai târaitu de patime i-asiu pricinui dureri! —

Trei ani trecură, nu că o serbatdre, ci că o dî buna fericita. Din tinera feta se făcu socia credinţi dsa, ce nisuiâ a intielege spiritulu, bucuri'a si Întristarea so-ciului adoratu. Limitându-si intreg'a esistintia spre a-lu ferici, îsi impartiâ fie care palpitu intre elu si o copi-litia, ce umplea cas'a cu ciripitulu ei voiosu.

Dar' belsiugulu norocului, cu cine s'a intovarasitu pe vecia?!

Rodulu iubit6rei vieţi — mic'a ei copilitia, se bol­navi gravu si primejdiosu.

Ce pote" dă alinare se încerca, ce sciă vindecă se | chemă — dovedindu-se tute că zadarnic:;. Miculu ange-I rasiu jâcea cu ochii stinşi, cu bazele inviaetîte abia mai

resuflându. Mortea, urît'a mart;: se vîri mai de multe ori, inse -nu isbuti a se apropia; — lângă patulu sufe-rintiei ingenunchiâ mam'a, veghiându si sioptindu roga-

1 tiuni pricepute numai de Dumnedieu. Dîle si nopţi de chinuri schimbară dragalasi'a co­

pila, in unu chipu de jale: — dar' chipu desmierdatu inca de dragostea mamei. Atunci mortea plecă furidsa —

| vânturi se luară după ea şterge ulu-i si urmele. O radia I de s6re străbătu la câpatâiulu copilei — ea îsi deschise

ochii, si fii mântuita. Bucuri'a ce a simtîtu mam'a, n'a spus'o nimeuui.

I Eră fericita că sufletele curate, si asceptă că asta fe­ricire se o reoglinde faci'a tuturora iubitîloru ei.

Dar' cum trasarj intelnindu recea privire a so-ciului, mân'a lui ce nu mai stringea pe a ei ?!

„Ce ai?" intrebâ ea, cu gâtulu inclestatu. — Nimicu! respunse elu, îndepărtându-se pripiţii. Câtu fii dusu, orizontulu fericirei ei remase intu-

: necatu. Sî elu fii lungii dusu, si orizontulu fericirei nu | i se mai însenină.

Cându reintdrse, ea i s'ar fi aruucatu la piciore i spre a intrebâ: de a facutu c ;v'a, de a gresîtu cu ne-

sciinti'a in marele ei amoru câtra elu ? — Inse elu . . . j o opri — nu aspru, nu cu frunte in cretiuri, ci zim-

bindu dube si p• sionatu. — Nu scene! dîse elu — ci se ne intîelegemu . . .

: se ne intîelegemu ! . . . Apoi totu in acelu ceasu, totu cu acelu zimbetu ra-

diosu i spuse, câ după atâti'a ani întâlni fiinti'a ce-Ju incitusia prin graşii si farmece; fiinti'a pentru care ar' jertfi totu, Câ-ci fâra ea, numai pusti'a morte i-ar' m ii pote ti draga

Tiner'a nevasta ascultă glasulu lui ce vibra ânt'i 'a j ora a iubire —• a iubire uu pentru ea, ci pentru o alta 1 femeia. Trăsnită câ din ceriu, nici unu strigaţii nu-i se i rupse din peptu. Tăcu chiar' si atunci, cându slu neba-

gându in sema inim'a ei aprope de sfârînnre, adause: „Inchipuesceti câ ne-amu intalnitu; sî acumu ne

despartîmu!" Se împlinise. —• Tovarăşi rei, seductiuui rafinate,

îlu târaira in patin i Ea plecă, dar' uu cu zestrea fecioriei, ci cu inim'a

| rupta si sdruncinata. A plecaţii iu nopte far a luă i alfa, deeâtu mic'a-si copilitia — o bucata pretiosa din

raiulu surapatu !u

Acestu trecutu sfâşietorii!, reiuviatu de palid'a. fe­meia din odai'a întunecata, o făcu câ lângă sicriulu ce-loru mai scumpe pierderi a ei, se-si ingrope faci'a in palme, plângQndu totu atâtu de amarii, cum plânse ina-iute de ani — atuuci, i âudu i se vesti dîu'a iu cară altariulu &*6 se-lu uuesca pe elu cu — alfa!

Page 11: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

31

;; Trecuseră preste oscptcmana. Erasi er;t sTisfn posomnrire, veiitulu siuerâ sinistra

ftbiriuindii fulgii de nea, cari in c.iderja loru acoperea i panientulu, cu unu veln alini, că de miresa.

Pe st rade si piatie, nu se mai inteinea acea ome-nime grăbita. Ceati'a nu Bcoborise, inse din multe fe­restre ehioteau copii voioşi, pre lâaga bradi iluminaţi.

Sosise ajuimlu ! Lângă galantarulu ce pâu' aci fii îngrădita de ad­

miratori, stătea numai o fetitia cu obrazii lipiţi de uiaga privindu doritoie la frumos'a papusia, C3 nu se mişcase din locu.

„Se ff a mea!" esclamâ ea, si veutulu repeta do­ri nti'a ei.

„Se ft a mea!a ofta, neobservâudu pre trecători, din carii unuiu se opri, ascultandu in dosulu ei.

Si ca-sî convinsa de zadarnid'a dorintieloru, alunga aste ispitiri intrandu in dug9a_\'a iluminata sî can adu „ciorap pentru bunic'a, si nisce mauusi e.ildurose tată­lui mosiu."

Cându îsi numerâ ea monetele chivernisite — ne-gutiatoriulu mâcaiâ din capu, esplicându-i câtu i mai li siă spre a capetâ cele dorite.

Nepregătita la ast'a, fetiti'a lacrimaudu vru a si esî. — Atunci domnulu care audîse de afara cererea ei, o reintdrse, infrebandu-o doiosu:

„Copila! nu ai tu părinţi ?" — Ba amu! respunse ea mâhnită. Mamiti'a e cu-

sat6re, er' ta ta lu. . . e . . . dusu Negutiatoriulu hohoti: — Eta una copila ce abunasema cresce, iubindu din

părinţi pe unulu, si blastemandu pe celalaltu!" Strainulu pani atinsu. Cu neastemperu ascunsu în­

trebă : „Cum te chiama mic'a mea'?" — S t e l a ! — mamiti'a me numesce Stelutia Rai-

leanu „Ei bine! graii elu repasiadu spre vendiatoriu: Dâ

fetitiei cele poftite, si ca daru dela mine, papusi'a cea mai frumdsa din galantaru "

Stel'a nu-si credea audiului. Scieâ din povesti, ca in sei'a de ajunu 'si tramite Ddieu angerulu spre a darul pre copii buni. Dar' acestu teueru nu nici semenâ cu augerii.

In uimirea ei negustoriulu prefăcuţii in prisneiu — inpachetâ cele comandate, cu ele si-o multîme de dulcetiuri si pragîturi.

Strainulu platiudu-le esî alături cu fetiti'a, sub ce-riulu iutinsu pe care argintîele stole se întreceau a sclipi.

„S'a inoptatu!" dîse Stel'a ingrigiata. — Eu mergu cu ţine. — adause elu pripitu. Si amendoi pasiâu că vechi cunoscuţi — elu ta-

cutu si ascultătorul, ea tienendu-lu de mâna, si poves-

tiudu de cei d3-acasa, si de tatalu dusu — departe preste mări.

Câadu vrii se-o întrerupă cu o întrebare, ajunseră poveraiculu trepteloru. — Stel'a sarindu preste ele, des­chise usi'a, alergâadu voidsa spre femei'a de lângă ma­şina, ce lucra si acumu cându alţii serbatoriâu.

Pironiţii pe pragu se opri straiaulu ; apoi ametîtu oii sguduitu porni spre mic'a grupa strigându:

„Iertare Rea! i e r t a re ! . . , " Ea 'si redicâ privirea ei abătuta de neasceptat'a

aparintia, siovai pe spatele scaunului. O, Rea! fi judele meu aici, precum Ddieu 'mi va fi

dincolo!" — dîeea elu apesându degetele ei subţiri spro palpitantele sale temple. — Si spriginindu capulu ei brunu, cu voluptatea aceloru cari 'si iutoreu cutîtulu in peptu — 'si istorisi fuuest'a rătăcire, nebun'a patima ce

j l'a despoiaţii de familia de-o socia mândra si onesta.." ' — O soţia pentru alfa! reflecta Re'a cu amarii.

„Nu! — Ea a sfarimatu fericirea, a murdaritu nu­mele meu, — m'a chinuitu prin rîsu si înjosiri, pana 'si

| găsi o alta jertfa, cu care se lega. Rea! fia ingropate scârbosele ameninţe, — ele si tresăririle de ruşine cându aflâmu pudicele Cale urme, au resbuuatu vertutea martiriului teu. Ani intregi amu străjuiţii loculu de unde te luâsi — si de unde nime nu sciîi incâtrâu plecaşi cu scumpii tei. De atunci nu era punctu se me tîntu6sca, nu ceasu in care câinti'a mea se nu te fi cautatu. O nădejde vaga me aduse si acum iu capitala, — ev' in-stinctulu me apropia de mic'a figura lipita de galau-

; taru Iubita ! gândesce la copil'a nostra.. si i6rta! . ." De eră din petra si nu-o impresiună rogarea lui,

chipulu Stelei, nerostindu vre-uuu cuventu, apară caus'a tatălui.

Palid'a nevasta iertă, gresielele sociului, căci iubi­rea catra elu nu murise — eră viua, frageda, de si ina-dusita si acoperita că de cenuşia.

Candu se ivi stapen'a vestmântului acumu ispva-', vitu, braciulu lui Railoanu incungiurâ tali'a soeiei; bu­

nic'a 'si avea ciorapii, tatalu mosiu mânuşile — er Stel'a uitaudu bogatele jocarti sarea dela unulu la altulu, ca copilulu voiosu.

Vedi bine ajunulu Crăciunului nu lăsase pre nime i fara daru.

De atunci pretiuite cetitoriule! statistic'» celoru fericiţi in lume, a sporitu cu o familia mai multu !

EMILVA Luxau.

Page 12: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

PĂRINTELE CARTHAUSI. — ROMAHU fcradusu din l. magi ara- —

(Continuare.)

I. Adi s'a iudepartatu tatalu mieu. — Intielegundu

din epistol'a ce i-ainu adresatu hotarirea mea, indata au veuitu la mene. Dchie dîle a petrecuţii aici in clau-stru, necurmatu rogându-me, se me ducu impreuna cu elu. Iu urma m'a lasatu aici. îndepărtarea lui m'a patrunsu ad§ucu. — Nu pentru ca dora l'asiu fi iubitu pre elu; — suntu restempuri in vieti'a omului, in cari atâte lucruri străine se imbulzescu intre tata si fiiu, câtu la inceputu ei se afla departe unulu de altulu, mai iu urma apoi se iustraiu6za de catra olalta, — restempuri, in cari fie-care vorbesce in o limba deo­sebita, neintielesa de catra celu alaltu, — fie-care se inbucura de sperantie stranie, urgisite decatra celu alaltu, — fie-care se tiene cu tăria de con-vinctiunea-i particulara, care î-i se preface aste dî-cflndu in profesiune de credintia, până cându celu alaltu nu afla in ace'a decâtu prejudecia. — Ast'feliu de res-tempu e sî alu nostru; — t r e c u t u l u si v e n i t o -riulu suntu acelea doue credintie deosebite, cu cari 'si dau affrontu doue generatului; si se ne miramu ore ca iu Fiancj'* de astadi in asie puţine puncte convine ta­talu cu fliulu seu? Câ-su de îniiltu undul<5za iu niediu-toculu nostru marea rosîa a revolutiunei celei mari, si cum n'amu stă departe decatra ei, cari au remasu totu la blidele cu carne ale Egipetului, noi tenerii cari cu barbatîa amu purcesu la dnimu si inaintamu prin calea grea, a.carei'a inceputu au fostu o pusteiatate, dar' la sfârsîtulu carei'a ne suride o patria frumtfsa si plina de glorii. — Totusiu m'a petrunsu adencu momentulu des-partîrei, si mi s'a strînsu inim'a cându vediu-i lacri-mele ce-i curgeau de-alungulu obrazilorti palidi si sem-tîi strîngerea manei s'ale tremurânde. O! pentru ca semtiâmu, ca iu acesţu moinentu me despartiescu de o lume intrega, si ca acesta strîugere de mâna si acesta lacrima, este cea din urma si unic'a ce mi-a mai re­masu din atât'a iubire ce aflase-mi ore-cându. — A dis-parutu si acest'a; — de aci incolo me aflu singuraticu in lume.'

Tatalu mieu, cum 'mi spuse, nu merge la Paris, ci in Provence: mâne va fi acolo, unde m'amu născut u eu si unde se afla moriueutulu mamei miele. — O d£ea ar' trafi inci mam'a, câtu da altmintrea ar' fi totulu; deca intre-atâte esperiintie triste asiu fi avutu-o lângă mene predeus'a unic'a mea fericire, câ se aflu prepamentu o iubire care nu iuceta cu tempulu; d6ca i-asiu fi po-tutu spuue ei suferintiale miele, si ea mi-ar' fi spusu ce a suferiţii dens'a si câtu de mare lipsa are de mene. — atunci uici-cându nu-asiu fi ajunsu la acesta stare. Iubirea se asemena cu sentintiale coranului; tăia cuvin­tele acestui'a in petra seu i-le scrie pre o bucata de papiru, ele 'ti suntu câ unu talismauu si aducu beuecuventare asupr'a t'a: — celu ce iubesce nu pcite fi nefericiţii, nu p6te fi ignobilu nici-odata — si eu inca nu m'amu nascutu spre reu. — Dara ea a moritu, şi cu dens'a s'au sfersîtu totulu.

Cându o-au asiediatu in mormentu, multu tempu me op.'ii de-asupr'a tierinei mute ce o iuveliâ; si sta­tui acolo cufundaţii in durerea-mi tăcuta dar' deprima-t6ria, pena cuidu educatn'iulu mieu me reflectcâ se mergemu actsa. — „Serele a apusu. nu preste multu va innoptâ!u — dîse densulu,. — si desî erâmu inca

Page 13: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

pruncii, precepui totusiu intielestilu tristu alu cuvinte-loru lui, cari 'mi umplură ăuiin'a câ'o profeţia durerosn. — O si prea curuudu au innoptatu de-asupr'a mea.

Si acum e n6pte, — numai câte-odata străbate lumin'a lunei prin velulu morosu cu care s'a acopfritu ceriulu, până cându din mulţimea stralucit6ria a stelc-loru numai ici-colo mai licureza câte-o mica zare prin ce'ti'a cea grosa. — E intunecosa noptea, intocina câ sufletulu mieii. Dara numai câtev'a (Jre, si se va lumină din nou; sî din acesta cetia se va ivi s6rele si toţi norii acesti'a acum atâtu de iutunecati, voru străluci de rosie'ti'a purpuria a frum6se!oru zori; lumina va fi in ceriu si lumina preste pamentu. — Si pentru tene suflete alu mieu posomoritu, se nu se mai iv6sca zorile unei dîle noue ? se fi disparutu pentru totu-de-a-un'a frumos'a lumina care te umplea cânduv'a cu strălucirea s'a ? Ori tu nu esci vecinicu, ca si creatoriulu ?- O! de"ca esci vecinicu, — deca presemtiii-ti plinii de aspi-ratiuni, care 6re-cându te predomină, nu a fostu nu­mai unu visu desiertu, deca velulu negurosu numai ti-a acoperitu lumin'a dar' nu ti-o-a potutu nimici; o! ives-ce-te sore alu mieu, pătrunde cu radiale-ti luminose ce'­ti'a sufletului mieu, — si tu suflete vecinicu rumpe-ti velulu intunecosu si purcede mai departe pre calea. ce ti-a desemnatu-o creatoriulu. — Dara vecinicu esci ? O! cene ar' sci respuude la acesta intrebare!

Clopotiescu la Ore. — Me ducu se me rogu.

II. Vecerni'a a trecutu. — A inseratu; si prin lun-

gulu coridoru goticu, spre care se deschide usi'a chiliei miele, numai domnia decâtu o lumina sumbra. Pe rendu pe rendu a resunatu paşii tuturora parintîloru ce se reintorserâ unulu câte unulu iu celele loru, •— giurulu mieu din ce in ce deveni mai tacutu; in urma me aflămu singurii. — Anim'a mi se cuprinse de desperare. — Eu nu me potu rogâ! Amu fostu iu beserica; stându in genunchi mi-amu indreptatu ochii spre altariu; amu coperitu cu fierbinţi sanitari petrile reci; că unu ne­bunii mi-amu batutu peptulu : — tote inzadaru, eu nu me potu rogâ. — Si totusiu e o fericire, a se pot6 rogâ: in pusetiunea mea singur'a fericire, câ-ci ea ar' fi o consolare. Acei'a cari au ingenunchiatu iu giurulu mieu. toţi s'au rogatu; tota faci'a a străluciţii in pietatea ei. totu ochiulu a indreptatu o privire plina de sperantia catra ceriu, — numai eu amu remasu nemângaiatu. Si totusiu p6te ca si intre densii se afla, cari au suferiţii atât'a câtu eu, pote se se afle anime apesate inca de imputări mai grele, decâtu a mea; si pentru ce numai pre sâm'a mea nu esista mângaiare ? — Ce amu co-missu eu, ca intr'atât'a m'ai uitatu Domnedieulu mieu!? — Pentru ca amu dubitatu? dara cercatâmu eu dubie-tarea? — au nu te-amu adoraţii câ pruncii cu manile incrucisiate, intocma câ sî alţi prunci ? nu mi s'au um-plutu cu aspiratiuni inflacarate auim'a mea juna, gân-dindu-me la tene? nu m'anm osteniţii cercându-te? nu m'amu luptatu contr'a dubietatîloru miele? de ce mi-ai denegatu numai mie benefacerile credintiei! — Tutu­rora 6meniloru li-ai datu dureri si suferiutie. — dela pruncu pana la betranu si dela cersîtoriu pana la rege. nu este nici unu ochiu care se nu fi versatu cândv'a lacrami; dara li-ai datu si mângaiare: crucea, care sta de-asupr'a morminteloru, si care ajunge cu suferiutiale iutrogei vieţi. — Dara ce se me făcu eu, — eu care mi-amu pierdui u -redinti'a, — eu, care nu me sciu

Page 14: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

8-1

încrede in nemene, nici in tene nici in dmeni, — eu, care mi-asiu da vieti'a pentru o couviuctiune, si intre asi<5 numitele adeveruri nu aflu nici umilu in care se nu me fi indoiitu inca. — Ce se me făcu?

Memento mori! ast'feliu suna de-odata lângă mene o vdce diu intunerecu; si cautându intr'acolo spariatu, vediui pre unulu dintre părinţi, trecuudu pre lângă mene cu paşi lini spre cel'a s'a. — Memento mori! —•

adese ori m'amu eugetatu, ca pentru ce 'si ale­seră părinţii carthausi acestu modu de salutare? Si numai acum precepu intielesulu acestei dîceri seriose. — Nu pentru ace'a si-o dîcu acest'a unulu-altui'a pă­rinţii, ca se-si retieua sufletulu dela pecatu, — nici pentru-câ se se reflecteze prin acest'a la grdz'a judetiu-lui ; — cuventulu acest'a e cuventu de niâugaiare, nu alfa. — O! de ce nu se agraiescu ast'feliu dmenii in lumea din afdra, unde de-atâtea ori aru ave lipsa de acesta mângaiare ? — De>a te-au insielatu sperantiele, d6ca di'i amicii junetiei fale nu au remasu alt'a decâtu morminte si esperiintie durerdse; deca in poffa-ti de sciintia impletecindu-te in labirintulu sciintialoru, in urma ti-ai siersîtu cercetările cu o întrebare mare: — deca — d<5ca ai traitu, — pentru ca ceue ar' pote numerâ amarathmile esistentiei ndstre: — nu-ti uita o! omule ca esci îmuitoriu, — si fii odichnitu. — Caută la caletoriu, ori câtu e de obosita, ori sî câţi spini si petrii i-au sângeratu picidrele, indata-ce in amurgulu serei zaresce ospelulu prietinosu, iuceta de-a se mai căli, — cu poteri n6ue grabesce la elu, si anim'a î-i palpita de bucuria câtu-ce observa sî numai din depărtare loculu de odichna; — nu in acesta locuiutia si-a croiitu elu pri­mele fantasii, nu acesfa e tient'a pentru ;are atât'a o os­teniţii, si bene scie elu ca la pragulq acestei case nu-lu voru iutempinâ iubiţii sei; precum speră drecându, ori de câte-ori cugeta la re'ntdrcere; — dara caletoriulu totusiu se bucura, câ-ce acest'a e unu locu de repausu, si obositulu nu doresce decâtu a se odichui. — La altu venitoriii ai aspiratu si tu dre-cându, sermana ani­ma ; — acum nu mai are vieti'a fa alta menire decâtu: sfersîtulu; dara te vei odicbni si ce-ti trebue tîe mai multu? — O! lasâ-me se moriu Ddiealu inieu! Arborele, deca se usca, celu de-ântâiu orcanu 'Iu frânge, — no-rnlu dispare, indata-ce i-a cadiutu la pameutu celu din urma picurn, —• si flacar'a se stinge câtu-ce mi mai are ce mistuii; a .secatu si poterea mea, mi-au cursu si laeremile, si nu a remasu nemicu ce se iaca a palpită anim'a mea; — ce se mai făcu dara pre acestu pameutu? pentru ce se me mai sba'tu eu, o frântura neînsemnata in marea cea lata a acestei vieţi, câ-ci pentru mene nu se va feri nemeaea de periclele prin cari amu trecuţii eu, nemene nu scie de ce stânci m'amu lovitu. — O! lasâ-me se moriu Ddieulu mieu!

(Va urmă.) ! Br. JOSIFU EOTYOS.

^•r-cLoad-ia v e r d e d e t r l f oâ/u..-. Frundia verde de trifoi Candu treci cade pe la noi Nu te uita oblu-'n curte Ca eu am dusimane multe, Ci te uita preste satu .. ..... C'oru gândi ca ne-amu lasatu, Si te uita la pamentu C'oru gândi ca ne-amu uri tu. ' A. L.

,-,< ; I ,-, . . .

CWsetulu. Multe dame si domnisidre, câ se devie elegante nu

se multiemescu numai in a purtă unu corsetu pe câtu se pote mai mole si a-lu stringe numai in atât'a, câ sustienendu părţile moi si preemininte, se de" toracelui o forma mai rotunda si mai atragatdre, ci din contra intrebuintiedia corsete pe câtu se pote mai tari si se stringu câ se-si reducă tali'a, daca aru fi posibilu, la di­mensiunea unui inelu.

Dar' trebue se scie, câ cu câtu 'si reduce cine-va mai multu tali'a, ca atâtu 'si reduce vieti'a, căci prin stringerea peptului si abdomenului se geneza ddue din cele mai principale funcţiuni ale vietiei, adecă r e s p i ­r a ţ i ii-nea s i d i g e s t i un ea.

Candu se stringe cine-va in corsetu, toracele (coa­stele cu peptulu) neputendu-se dilată si contractă după cumu inspiramu, nici pulmonii nu se potu mari seau micsiorâ de volumu, eaei suntu tescuiţi in bietulu to-race, care este incintenatu in corsetu.

Din acesta inmobilitate a toracdui si nedilatiune. a pulmoniloru, res lta pe de o parte, câ introduceam seu inspiramu o mai mica cantitate de aeru decâtu are necesitate organisnuilu, si prin urmare o mai mica can­titate de oxigenu, gazu indispensabilii pentru întreţine­rea vistiei, er pe de alta parte espiratiunaa nefacându-se asemenea complecţii, stagne'za in pulmoni si in totu organismulu unu mai mare residiu de acidu carbonicii, gazu care este forte vatematoriu vietiei, câci nu este decâtu unu resultatu alu conbustiiloru interne, si este destinaţii a fi aruncatu afara prin pulmoni.

Din acestu schimbu incomplectu intre oxigenu si acidu carbonicii, provenitu din inmobiJitatea toracelui prin stringerea in corsetu, decurge câ sângele se oxi-geneza mai pucinu si prin urmare se impii(;ineza si elementele constitutive ale vietiei.

Dar' corsetulu nu gene'za numai respiraţiunea si nutrirea, câ-ci pressandu asupr'a abdomenului (pantece-lui), nu lasă locu liberu misciriloru stomacului si in-testineloru si de aci digestiuni dificile si prin urmare nepofta de mâncare.

Vedemu deci, ca prin stringerea in corsetu se ge­ne'za ddue mari funcţiuni ale vietiei, adecă respiratiunea si nutrirea, si câ consecintie avemu: o desvoltare in-complecta a organismului, adecă acele constitutiuni de­bile si fârâ vietia. Asemene fiintie suntu palide, ane­mice, predispuse spre maladii de peptu si stomachu, din care se resulta apoi diverse stări nervdse, si la acele care suntu predispuse său le posedu deja, le grabesce forte multu maladi'a, astufeiiu câ resultatulu celu mai si-guru alu stringerei in corsetu nu este decâtu scurtarea firului vietiei. La câte dame nu li se inteuipla ametieli pe strade si căderi subite pe la baluri, causate numai din irn-pedecarea respiratiunii, din caus'a stringerii in corsetu.

Unele dame porta corsetu si cându suntu gravide (in positiuiie) Lasă câ la asemenea dame, circulatiunea este genata chiaru prin faptulu gravidităţii si prin ur-mare^şspuse la diverse accidente, dar' stringendu-se si in corsetu, respiratiunea si circulatiunea se gene'za si mai multu, in plusu, câ pressiunea esercitata asupr'a abdomenului so resimte si asupr'a fetului, si acest'a pdto dă naseere iaT diferite • alte- accidente.

Din tdte acestea resulta, câ usulu corsetului face reu: pentru ace'a, deca nu se pote eschide-de totu e bene a fi cu- multa grigîa.; Ia usarea lui. D.

Page 15: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

39

Pena de auru celui mai bunu scriiîoriu beleiris-ticu romanii. Aduiinistraţiunea diuariului uostru „AMI-CULU FAMILIEI " a destinaţii un'a pena de auru pen­tru premiarea celei mai bune scrieri beletristice (poesia, novela, piesa teatrala) publicânda in acestu diuariu. — Se voru preferi scrierile acelea acaroru sujetu va fi scosu din istori'a nostra naţionala, ori dia vieti'a sociala a po­porului romauu. Terminulu concursului e 18/3o Octomvre a. c, pre cându manuscrisale, — uesubscrise de auctoru, provediute cu ore-care devisa, suntu a se tramife la Cancelari'a Negrutiu in Gherl'a (Sz.-ujvar — Traiisilva-ni'a), allaturându la ele si o epistola sigilata cu sigilii strainu, care in lontru se arete numele auctorului er' diu afora se porte devis'a operatului.

Pen'a acejt 'a este o lucrare de arta a unei deintre cele de ântâie tirme din Paris. Cotorulu intregu e lucraţii din auru în fornr'a penei de gâscă, e r verfulu penei e din diamantu. După adjudecarea premiului, se va taiâ in cotorn o inscriptiune potri­vita împreuna cu numele pri mialului.

In diu'a de anulu nou M. S. Regele României im­pregna cu Miniştrii sei si numeroşi senatori, deputaţi si iualti funcţionari civili si militari, au asistaţii la ser-vieiulu divinii oficiatu in beseric'a Metropoliei. După ter­minarea serviciului divinii, Majestatea S'a, in midilociilu aclamatiuniloru celoru mai entusiaste, trecu pe dinain­tea gardei de onore, ce-i uut anu bunu si fericiţii, si apoi primi defilarea. — Iu urma, trecu in apartamen­tele Metropolitului Primatu, unde se află intr'unita tota asistenti'a, spre a aduce Suveranului nrari de anulu nou. Aci I. P. S. S. Metropolitulu Primatu. in numele Înaltu­lui cleru, i-a adresatu urmat6rele cuvente:

— „O nuia de ani ivaintea ochiloru tei, Domne) suntu că diu'a de ieri, care a trecutu." — Asia. Sire, însemna unu mare rege mărirea si atotu poternici'a Domnedieirei ; da, vecinici'a este mesur'a verstei fapteloru mar i ; si noi dori tor i i nu ne potemu cre­de mari decâtu insemnandu cunun'a aniloru vietiei nostre prin fapte cari se remana neşterse in amentirea neamurilorn viitore. —• Kta scopulu pentru care tota lumea serbeza cu atât 'a maretîe iuceputulu fio-carui anu ! — Domnedieu a saditu in anim'a omu­lui dor in ti 'a necurmata de-a-se deosebi prin bine si de a se apro­pia ast'feliu de celu ce din tierina ne-a facutu. — Câ sufletu mare, a-ti avutu Majestate, prilegiulu fericiţii de a Ve insemnă numele in analele scumpei nostre Românie, cu fapte a eârnru amentire va remane adencu intiparita in animele toturoru Romaniloru : — aflarea Augustei Vostre Persdne printre noi cresce dar' maretî 'a dîlei anului in care intramu. — Că urmare firesea, dar 'bes >ric'a tierei, recunoscatore mai cu sema pentru evlavi'a si o ârdi'a cu care a-ti sciutu in tote vremurile a dă pilde frnmose poporului Românii, Ve urează, cere si doresce de la Celu de susu ani mulţi si fericiţi, plini de bunuri, pace si mărire pentru Majestatea Vos-tra, pentru Majestatea S'a Regin'a si pentru scump'a nostra Ro­mânie. — Se traiti Majestate! Se traiesca Majestatea S'a Regin'a si August'a D i r a ; t i e ! l "

Dupa ace'st'a, dlu ministru de esterne, in numele guvernului, s'a esprimatu dupa cuhni urmeza:

rCu iubire si cu mândrie privesce t ier 'a spre Tronuln ei regescu, care stralucesce prin virtuţile Suveraniloru noştri. — Din t'undulu animei nostre a toturor'a venimu deci se depunemu la petiorele Tronului Majestatiei V6stre felicitările cele mai respec-tudse. Ele suntu espresiunea devotamentului celui mai nemărgi­niţii alu tierei întregi pentru Majestatea Vdstra, pentru Majesta­tea S'a preagratios'a nostra Regina si pentru August'a nostra Dinastie,"

Regele a respunsii: „TieVa intrega 'Mi aduce simtieminte de dragoste si devo-

t-amentu in tote ocasiunile; - prin cuventele ce Mi s'au adre-

! satu adi, vedu o 11611a dovada a acestei simpatii asia de scump» animei N6stre. Multiemindu-ve, primiţi urările N6stre cele mai caldurose pentru anulu nou, pre care 'Iu privescu plinu de in-r.rsdere. si pentru care rogu pre atotu-poteniieulu se fia manosu si plinu de fericire pentru iubit'a Nostra Românie 1"

Apoi Majestatea S'a a salutaţii pe tie-care cu tra­diţionala urare: •— ,.L a m u l ţ i a u i ! "

M. S'a R e g e l e R o m â n i e i a adresatu ostirei umatoriulu o r d i n a d e d i :

„Ostaşi! — Dintr'unu anu in altulu instituţiile nostre mi­li tare mergu desvoltându-se si cu ele virtutea militară prinde adenci rădăcini in pamentul'u României. — Multiemindu-ve pen­tru serviciile aduse in anulu incetatu. ve urezu se ningeţ i pe

| ace'a-si cale in anulu ce începe", câ se fiţi in totu-de-a-un'a fal'a Patriei si a Tronului, ce ve privesce cu iubire si incredere. —• Oticeri, suboficeri si soldaţi, ve urezu ani mulţ i ! — Datu in Bu-curesci, la 1 Januarie 1884. Carolu."

—-Beschidemu abonamentu !a urmatorele opuri cari voru apare in editiunea tipografiei nâstre cu incepere dela 1 Martiu st. n. a. c.

Istori'a lumei — universale. De Dr. Th. B Welter. Dupa editiunea a 33-a, prelucrata liberii si ici-colo am­plificata de Constantinii Morariu preotu in Toporoutz (Bucovin'a). Va apare in tie-care luna câte o brosiura de câte 2—3 cole. Pretiulu unei brosiure e 20 cr. Siese brosiure de-odata abonate costau 1 fl., — er' tote 10 brosiurile, cari voru apare in acestu anu, de-odata abo­nate costau 1 fl. 60 cr.

Trandafiri si Viorele. Poesii poporale culese si aran-giate de Ioanu Popii Reteganulu invetiatoriu. — Va apare" in brosiure mensuali câte de 3—4 c6le. Pretiulu unei bro­siure e 20 cr., eY tote brosiurele din câte va stă opulu intregu de-odata abonate costau 1 ti. 20 cr. I^igr Abonamentele se se facă la „Cancelari'a Negrutiu" in Gherl'a. — Colectantii primescu gratisu totu alu 5-lea esemplariu.

Impregiurarea ca ambe opurile acestea aparii in proprietatea si editiunea nostra, nu ne ierta se intramu in apretiuirea mai de-aprope a valora lorii literarie.

Xe Iu amu voi'a a reflecta de asta data numai incâtu pentru ..Istori'a lumei — universale" ca ace'a in limb'a germana aajunsu deja de multu a 33-a editiune, si ca dlu Morariu o-a prelucraţii cu destulu studiu si intr'unu limbagiu câtu se pdte mai popularii, — ce'a ce se p6te

i vede si din Prefdqia, care noi pentru orientare si rela­tive la alte impregiurari, o lasamn se urmeze aici, tra-giindu asupr'a-i atenţiunea tuturoru OD. n. cetitori si cetitore. Prefacia.

Cugetându înainte de câti-v'a ani la starea înapo­iata in cultura a secsului nostru femeiescu, m'amu pusu de-amu scrisu intr'o di dlui G. Baritiu o epistola, unde intre altele amu dîsu si acestea: — Precumu a plânsu odiniora Cesaru înaintea statuei lui Alexandru celu Mare dintr'unu templu in orasiulu Gades (Cadix de astadi) dîcundu câtra ai sei: „acest'a a cuceriţii lumea in vîrst'a mea, si eu n'amu facutu încă nimicii!" — asia vomu plânge si noi românii cându ne vomu tredî odată — p6te prea târdlu •— din somnulu nepăsării, cându vomu privi in giurulu nostru si vomu vede\ câtu de înapoi amu re-masu ,in privinti'a crlturei naţionale a sexului nostru femeiescu in asemenare cu alte popore, ce ne incungiura.

N'amu reflectaţii prin acestea cuvinte la starea cul­turala a romanceloru de pretutindene, ci amu reflectaţii mai alesu la româncele din imperati'a austro-ungara. si cu deosebire la româncele buovinene.

Relativii la acestea din urma amu aratatu in unu I studiu publicaţii in calendariulu bncovin^nu pre anulu j 18K2, ca romanii bucovineni u'au nici o srola, nici uu-u I instituţii pentru crescerea in direcţiune uatiouala a sexu-

Page 16: DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

3€

lui femeieseu, n'au nici macaru atât'a, câtu au romanii transilvăneni si ungureni, adecă scole de fete celu pu-şinu de câte 4—5 clase. Si totu in acelu studiu amu dîsu, ca diferenti'a intre educatiunea junimei romane bu-covinene de ambele sexe este o causa de instrainare a unei pârti din ea de câtra corpulu nationalu, este o causa de impucinare a casatoriiloru, o causa de decrescere a po-poratiunii romane bucovinene, o apucare pe calea stingerii.

Acestea suntu ideile si căuşele, cari m'au indem-natu se traducu istori'a de fâşia, si s'o intocmescu anume pentru studiulu romanceloru. Nu sciu curau voru judeca alţi bărbaţi de-ai noştri, dara eu sustienu, câ Welter iutrunesce tote conditiunile necesare pentru unu manualu de istoria menitu se fia cetitu si studiaţii dn sexulu nostru femeiescu.

Detoriu me semtiu inca se spunu câte-va cuvinte relativu la traductiune. Pana la istori'a româniloru amu avutu inaintea mea originalulu din care amu tradusu, istori'a lui Ptitz, tradusa de Dr. I. G. Mesiota si reve-diuta in a doua editiune de A. Barsenu, Bucuresci 1879, si Cernatescu „Compendiu de istori'a generala" editiunea a treia, Bucuresci 1873. La istori'a româniloru — con-sultandu „biografiile romane" de A. W. Grube, traduse de N. Petra Petrescu — amu aflata câ Welter consuna cu Grube in multe locuri din cuventu in cuventu asia, ca locurile respective amu trebuitu numai se le prescriu după traductiunea Petrescu, din care amu mai împru­mutaţii unele ce mi s'au parutu a fi de interesa.

La istori'a lui Traianu si a resboeloru sale in Daci'a, Welter se multiemesce a dîce: „Traianu cuceri Daci'a (Moldov'a, Valachi'a si Transilvani'a)." Se prea intielege, câ acesta materia istorica intr'o traductiune romanesca a trebuitu se fia tratata, după cumu merita. Amu um­pluţii deci lacun'a prin unu §. nou compilaţii după Piitz, Cernatescu si după tractatulu despre „originea români­loru" de I. G. Sbier'a, publicatu in calendarulu bucovi-nenu pre anulu 1879.

Estrasele luate din alte isvore, ce le-amu avutu la indemâna, le-amu aretatu prin note subfoliare.

Limbagiulu traductiunii amu căutata se-lu apropriu pe câtu mi-a fostu cu putintia de graiulu poporalii. In­tru câtu amu reusîtu in intregulu lucrării, voru judeca cei competenţi.

Post'a Redactiunei. Dr'a Em. Ii. in T. Primfeca din parte-ne cele mai sincere

orari la aniversari'a a diecea a frumosei s'ale activităţi liţerarie. Dee ceriulu câ inca multe diecenie se pota lucră la înaintarea culturala a familiei si in specialii a femeiei romane, — imboga-tîndu l i t e ra tura nostra naţionala cu frumosele producte ale in-geniului seu.

G. S. in B l . Amu primitu cu multiamita. 'Ti vomu împlini dorinti'a cu plăcere.

P. D. si G. B. in Bucuresc i . Ve salutama cu bucuria in frumosulu sîru alu collaboratoriloru noştri.

I . D. in Satnlungu. Primimu cu plăcere collucrarea dtale pe lângă rcmuneratiune amesurata lucrariloru ce ne vei tramite spre publicare.

D. P in O. Nu mai avemu acelu tablou. Mandra mandrulean'a mea . . .

Ide'a nu tî-e rea, Numa-o 'nbraca mai frumosu Ca se fia cu folosii.

Ttraga-mi esci mandr'a mea draga . . . P s t ! N'o spune la lumea-'ntrega !

Ambre caletbre. .. Decâtu ast 'a e mai buna o more de curechiti. Rubi-ic'a Locn deschisu si continuarea articlului „Despre

căsătoria" precumu si „Momihte de distractiune" s. a., pentru an-gustimea spaciului, amu fostu nevoiţi a le lasă pre numerulu ur-matoriu.

G-acitvLra. d e siacvL.

i- 1 bi-

mi de­

ni­

i le

al

j i

hi

ma-

du

sdro-

Th.

cu.

ti-

ter-

su-

ves-

me

ru

ii

du

de

sce-

ta

Gan-

lu

e-

fle-

gies-

de

vo-

meu

te-

tu-

ta-

ve-

tem-

ne,

can-

Fa-

C.

tu

Ser-

nu

Pen-

te

nu-

tal

lui

ti-

ne,

tru

ni-

sdro-

la

ter-

bi-

le

Gan-

dor-

De

Matilda Popa.

va

pe

des-

so-

tu ;

Iu,

can-

e-

li-

to-

ra

par-

re

sce-

A-

pu-

mi-

vei si

pi-

tris-

iu

de­

men-

Cu

Gan-

sus-

şi | te

ti-

la

0

ton-

si-

flo-

can-

Iu,

e-

mi-

des-

te

e-

ta-

e-

de-

mi-

tu.

e-

mor-

tu-

nu-

si-

ta

cea

tun-

mi-

can-

tu !

sce-

va

te

si-

meu

pa-

Din

d

du

lu-

du ! ne, 1

la i

i coa

in

po-

men­

iu

Terminulu de deslegare e "/j? Februariu a. c. Intre des-legatori se voru sortiâ icone, ckrti sî alte objecte de pretiu.

Proprietariu, Redactorii respundietoriu RM89BBJUU Wim

si Editorii: N i c u l a e F e k e t e N e g r u t i u . Imprimari"ar~MAuror'a'r p . A. Todoranu in Gherla.


Recommended