m

HDin. fericirile micilor"u. copilaşi. •— In visuri dulci. —

154

D O M N I T T A E L E N A , fiic'a lui Stefanu celu Klare i

Ştefanii cehi Mare, domuitoriulu Moldovei (1450 — 15048/7), avuse trei socii, dintre cari numai cea din urma a fostu românca. Ea a fostu fiic'a domnitoriului muntenescu, Radu, care traindu in doi ani câ prinso:iera in Sueeav'a schi farmecă intru-atât'a anim'a eroului ve-duvitu din Sueeav'a. incâtu Stefanu celu Mare cu tota ur'a, ce o nutriâ catra părintele ei, se iuduplecâ a-o luă de soşia. — La o invasia in munteni-a prinsese Ste­fanu celu Mare tota curtea lui Radu, si-o transporta câ prinsoniera la Sueeav'a, metropoli'a Moldovei. — Inimi­ciţiile se aplanai a iu eureudu intre Stefanu celu Mare si Radu, dara Stefanu nu lasă acasă pe prinsoner'a s'a frumbsa si juna, ] re Mari'a, ci o luă de consorta a s'a. — Cu ast'a traii elu dîlele cele mai lungi ale vietiei s'ale, si duşmăniile mina escate intre tatalu ei si Stefanu n'au fostu in staie du-a conturba fericirea vietiei loru, conjugale. •

Cosort'a a driu'a a lui Stefanu celu Mare a fostu princes'a Mari'a Mangop din fanjili'a Gomnena din Crini M. cu care se indurase Stefanu celu Mare la an. 1469. — Comneuii a fostu domnitori in Trapezunt, de unde s'au refugiaţii ei, la ocuparea tierei de catra Turci, in Crim. Cu ast'a trăise Sefanu-celu Mare preste cinci ani.

Consort'a antâiu a lui Stefanu celu Mare a fostu princes'a Eudochi'a din duiasti'a Olelcovici din Kiew, cu care se insurâ Stefanu in 5 Julie 1403, intr'alu siep-tele anu alu dnmnirii s'ale. -') Fratele mai mare alu Eu-dochiei, Siniion, domnia in Kiew si era vasalii poloni-loru: eiîu murise la 1471 si î-i urmă fratele lui mai micu, Michailu, pre carele 'Iu decapita la an. 1481. re­gele Polouu Katimir din caus'a unei revolte înscenate contra Poloniei. 3) Acestui'a i urmă in domnia fratele lui, Alesandru care luă de soda pre fiic'a tiarului de la Moscv'u, Iwan III. Yasilevici. Sor'a Eudochiei se chiamâ Teodora, ea avea • mare influintia in afacerile esterne ale Litvauiei. — Cu Eudochi'a trai Stefanu celu Mare numai trei ani si patru luni, câ-ei bolnaviudu-se ea greu in 24 novembre 1400 muri, lasandu doi copii mici, pre Eleu'a, născuta la 1465, si pre Alesandru.

De Eleu'a nu pomeuesce, — afara de donmulu Mihaiu Cogalniceanu in „Archiv'a Romanesca" t. I. nr. ICI, dlu Hajdâu in „Column'a lui Traianu" a. 1809 si T-Codrescu iu „linear" t. III, — nici unu istoricii seu cronicarii! romanii; — de esistiuti'a ei audîmu tocmai din istoriele ruse. si mai alesu din Karamzin: „Istori'a Rusiei" (rusesce) t. II. f. 309—320 etc. Si cu tbte aces­tea esista, după Hajdau, portretulu ei câ copila de 14 15 ani intr'o boserica româna,4)

') Iiroricovus, Tar:ariae descripţiei, Coloniae 1595- p. 7. 2) Grig. Urechia, Letopis. t. I. p. 118. 3) Kraiiz, Wandalia, Francofurti 1580. f. 304. 4) Column'a lui Traianu, 1869. f. 326.

Prin Eudochi'a intră Stefanu celu Mare iu relaţii, intime cu despotii din nordulu Europei, cu dinasti'a Olel­covici, cu regele Poloniei si cu tiarulu din Moscv'a. Re­laţiile acestea 'Iu depărtară inse de la curtea ungara, de Munteni'a si de Turci, la cari intrigau iii si nepotieii

| domuitoriloru deposiedati dednaiutea lui Stefanu celu Mare, spre a fi asiediati in scaunulu Moldovei in loculu lui Stefanu celu Mare. — Domuitoriulu Yalachiei, su-pusu fidelii ce eră elu alu Turciloru, intrigă câ protec­torii alu pretendeutîloru Moldoveni pe Ia Turci si i aci-tiâ contr'a lui Stefanu celu Mare. Domuitoriulu acest'a provocase prin intrigele sale cele mai grozave invasii iile Turciloru in Moldov'a, prin cari se sleirâ poterile tierii si cari aduseră apoi supunerea lui Bogdanu Vod'a la SultanuJu Turcescu. Supusu alu Turciloru eră si ha-nulu Tatariloru care după porunc'a domnului seu ue-linisceâ Moldov'a din resaritu. Regele ungurescu Mateiu Corvinu ; ierdu prin referiniiele acestea ale lui Ste-fa'iu.celu Mare ori-ce iuriuriutia asupr'a Moldovei, care sţâ sub' senioratulu ungurescu di i vechime. Antâiu se plânse elu intr'o epistola la regele Pilonii, dai' vediendu câ e fără de nici unu folosii, intra in Moldov'a cu o ar­mata mare, duciindu cu sine pe unu Petru si Beriiid'eiu, de ai pune pe tronulu Moldovei. Stefanu celu Mare ni­mici prin batali'a de la tergul.y Baia si cea de la Ra-cov'a ori-ce incercare de supunere din partea Unguriloru si Turciloru. In cercular'a s'a din 25 .Ianuarie J475. catra toţi principii creştini, ce e păstrata in bibliotec'a Ambrosia ia din Milano in cuti'a „seziane storica-mili-tare-guerre-Turchia" — orig. slavo i. si e publicata de domnulu C. Esarcu in ..Columna lui Traianu" din au. 1876 f. 420—422, auuiitia Stefanu celu Mare victori'a repurtata asupr'a lui Solimanu-pasia. atribuindu-o gra­tiei spadei lui si lui Ddieu, si eerendu ajutoriulu loru contr'a unei none invasii turcesci, câ-ci „Moldov'a este priita crestinitatii." (,.Et nni cum la deffensione de la mau cum la spada, et con Io adiuto de meser domiuedio la haveino superchiati et cum li pedi zappadi, et le nostre spade se anno pasudo de loror de poquesto Io infidele Turco questa cosa odendo, ci voie reparare con la suo testa et con Io suo ponsero del mese di magio sopra di noj videndo havere questa porta della cristiaaitâ la quale e nel nostro regno, rleJla qual cosa Idio l'â gaardata.") In beseric'a S. Niculaitt din Jasi gasimu pre Stefanu celu Mare zugrăvită in mâna cu o sabia grila lăsata in josu. ') Renuinele lui Stefanu celu Mare câ soldata se latîse in tota lumea. Cu unu ai u inainte, la an 1474. aduse ambasadorulu

j Persanii Isak-beg o scrisore a siachuluT Persiei Uzun-Hasau catra Stefanu celu Mare (se pastreza in biblio­tec'a Marciana din Veueti'a) in care î-i anuutia victo­ria reportată asupr'a Turciloru, si-lu rriga se intervină

>) Gr. Musceleanu, Momim, strab. d. Rom. Bucur. 1873 f. 47

pe la domnitorii Europei in caus'a unei mişcări gene­rale contr'a Turciloru. r)

In ast'feliu de impregiurari se gândi Stefanu celu Mare a-si intari legatur'a s'a cu potentiatii din Nordu si mai alesu cui tiarulu dela Moscv'a, care era de acea-si religia, câ si Stefanu celu Mare. — Elen'a copil'a lui de-antâiu ajunse atunci verst'a maritagiului. . Stefanu celu Marc se adresă la an. 1479. catra cumnatulu seu Michailu Olelcovici, principele de la Kiew, câ „roga pe tiarin'a, mum'a tiarului (din Moscv'a,) câ se indemne pre fiiulu seu a se incuscri cu mine." 2) - Principele Michailu propune cererea si tiarulu o aproba. Cum 'su de regula cuscreniale ia afacerea asta delicata esceîâ matusi'a Elenei si sor'a lui Michailu, Teodor'a- — Ne-sosindu iute ambasad'a romana la Moscv'a, scrise ea, — după unu documentu publicatu iu Karamziii, Ist. Rus. t. (i. p. 278, — cu neastemperu lui Stefanu celu Mare: — „acum pretrece in Crim unu solu alu Tiaru-rului; tramite unu ambasador alu teu, câ se se mtei-nosca cu deusulu si so-lu intovarâsiesca pana la Moscv'a. Se vede, câ-ci de amendoue partale se puneau mari eon-ditii, câ abia după unu restempu de doi ani sosi la in-ilemnulu mumei tiarului la anulu 14^2. in Suceav'a am-basadorele Michaelu Plesceev cu o suita măreţia, Spre a petî pe princes'a Elen'a. — rriuces'a Elen'a se logodi iu curtea splendida din Suceav'a cu o pompa neaiuiîta. seversîndu logodn'a metropolitulu Moldovei. — Xunt'a era se se serbeze in Moscv'a, si in curendu domniti'a Elen'a erâ gătita spre unu drumu lungii si greu, pâua la Moscv'a, unde o aseeptara dîle bune si dile rele. — Gu o pompa neaudîta fu tener'a donmitia Elena petre­cuta de curtea din Suceav'a si de tatalu ei, Stefanu celu Mare, pana la graniti'a Galiciei, de unde fii conduse de delegatulu regelui Polonii Kazimiru pana la graniti'a Litvaniei, unde o primi cu mare bucuria unchiulu ei, principele Michailu. — lîegele Kasimiru o dărui in ca-letori'a ei cu multe daruri. — Pre domniti'a Elen'a o insotiâu la Moscv'a familiele moldovene boeresci Laucu, Singu si Gerasinui, spre a forma curtea ei moldovana in Moscv'a. — După unu drumu lungii dar' pomposu ajunse tener'a si fruiuos'a princesa Eleu'a la Moscv'a. unde fii primita cu pompa mare. Elen'a se asiediâ in monastirea s. Inaltiari unde traiâ mum'a tiarului in că­lugăria. Adeso o visitâ aici logodniculu ei „Ivanii celu Teneru," ce ajunse, de abia verst'a de 24 ani. Cununi'a se serba in diu'a Crăciunului.

(Va urmă.) Dian ls iu O. Olinescu..

]) „Column'a lui Traianu.« 1876. f. 465. ') La Hajdâu „Column'a lui Traianu." 1869. f. 302.

l

L U C U L U S , — N o v e l a o r i g i n a l a . — '

(Urmare.)

Diu'a de 3/15 maiu sosi — si acesl'a erâ diu'a cununiei.

Demineti'a, scolandu-se Luculus, merse dr^ptu la terestra si o deschisa câ se vedia ce ternpu e? •

Totu-odata cu aerulu suavu, ] etrunse in launtru si sunetele insutietitore ale unei musice, câ-ci tinerimea romana din locu voiendu a serba si ea mcniorabil'a dî, se-adunâ desu de deminetia înaintea besericei, de-iuide-apoi porni spre pădurea orasiului: drumuln î-ducoâ toc­mai prin strad'a in care locuia lîanatianu,

Cine n'au avutu in vieti'a s'a soniţîri sfasiet»re I ori si de bucurie, fără a-si poteâ dâ senra de ..ele, —•

cându prin visu seu la desceptare, au ajuusu ia elu so-I nuri de muiiica? Câ-ci somnulu alunga dela om» patimi : si gânduri pecatose; si in momentulu desceptaroi. până

cându acelea nu si-au ocupaţii in ca dîlniculu loru cuibu, minte si inima, câ recreate, suntu mai impressiimabile.

Ast'feliu si Luculus, vediendu voids'a ceta ; de ti- . neri cu tricolorulu naţionalii petrecuţi de mersulu lui „Mihaiu Eroulu," se retrase iute dela ferestra seintien-du-se ore-cum nevrednicii de acea privelisce: elu sc-'n-

! torse apeseudu-si mâu'a spre anima — părea câ totu ar' fi aci unu vierme, care 'Iu «rode...

Cu incetulu sgomotulu se resfira, sunetele slabiâu si I resunâu totu mai din departe — câ o voce din trecuţii.-,.

— Au fostu unu tempu. — suspina acTrml Banâ-fianu — cându si eu eram intre ei; cându me priviâu câ pre frate si legau sperantie mari de viitoriulu niieu. E mulţii de-atunci,... tote au trecutu, m'am smulsu din mediloculu loru. . . si densii me considera câ pe-iinu strainu. . . ni'amu aruncaţii iu valur i . . . carii m'au ra-pitu si in contr'a caror'a nu amu potere de-a me lupta, niacaru de-asiu sci câ me voru isbi de tote stâncile. . .

Se facil pansa; elu caută la orologiu. •— Se-apropie vremea — dîse elu — preste câ-

te-va ore o se fiu barbatu insuratu . . . fericiţii ? . . . nu sciu!

E greu a suferi se. fii in desbiuare cu fiinti'a iu­bita ; a fi despărţiţii atunci, cându iubesci si vedi ca tote in natur'a mare suntu sustieuute numai prin iubire, si câ poterea de vietia a creatiunii, este amorulu. Ste­lele pe firmamentu chiar', suntu înzestrate cu atractiu-nea veciuicei iubiri fâra de care ele se-ar' eclipsa si ar' retaci in disordine caotica prin spaciulu nemargi-u i tu . . .

Petrunsa de acestu adeverii, Hersili'a siedeâ inţr'o sera de vera in gradina, rostindu o rogatiune si p'riviudu bolt'a albastra a ceriului — acesta carte a domneaieirei. scrisa cu litere de focii, din care muritoriulii inzadaru vre a ceti si afla secretulu viitoriului seu.

IDiiatre "biacu-clele de tote clllele ale ma,i"n.elor"U.. =>K=-

IKcg,a,ti\3.riea pr"o.ncilor"a. pentru pareiatii lcrin.-Ce at h 5Lii- a$\a -f-urne cfat-' 3e tjtne, Cteatotiu (EV vn3teptt cu a ţa m a n a £t{u ci meion inuertitiotiu ?

C;e cit 1% CM nune ou', Copita MU nepricepuţii, cFat* 9A tata, la t ' 3e ni a 11 ta, Cat-i m< tienu MIG a tarw scutii r'

©tvpa tine, tasu in *fUn*« $btn n ta i nut-Ctn se nvu*&ieme$cu; (Si nvi-a 'Satu uietia, pane oi in9emuu se te marescu.

cl ienţi , {Domne, mu-tfci an i in ca., ©e-mi m a i | t a '11t* aiutOziu, • St pd&esce-i cVoz-i-ce seta' Cu-a-fu teu wa^ivt apezaloziu-!

rf)a-ta in9itnnw si sănătate ©e me pota iuvetia, ©i c'on3-uce in vie-tta £)£e'ncctal'w -pe ca-fea t*a.

c4o—

Erâ deja târdiu; Hersili'a voia tocmai a merge in casa, câudu de-odata, de susu din ferestr'a ce dâ spre gradina se aud! o violina cântându balad'a lui Schumaun „Die Lowenbraut;" — câta patima de anima trădau aceste sonuri ce vibrau prin aerulu caldu si imbalsa-inatu.

Ea 'si incluse ochii de jumetate, câ-ci sufletulu ei se afla intru-o visare si părea a se contopi in melo-di'a doiosa.

Yiolin'a incetâ acum si din peptulu copilei sburâ unu suspinu in chipu de resunetu la acele acorduri — si eta câ din terestra esi unu capu brunetu — erâ Yer-nescu care audîse oftarea si se pleca se vedia câ cine-i ? si observându pe Hersili'a, grăbi si densulu in josu.

Ajungundu in gradina, elu intrebâ cu gingăşie: — Asia târdiu, draga Hersilie, tu melancolisezi

inca, seu 'ti place se siedi intre sorioriele t'ale, floricele? — M'am semtîtu caniu reu, de ace'a venii la aeru. — Xu cumv'a 'ti causeza acestu reu cugetulu la

cununi'a lui Bana ierta-me ! . . . nu mai întreba, mi-ai opiitu odată câ se mai amintescu numele lu i . . .

— Ar' fi bine — respunse ea tristu — câ se iei in fine notitia de acea rogare a mea.

Domne, de ce nu potea elu gâci, câtu erâ de iu­biţii de catra, feTa acest'a! ?

Amendoi se-aflâu atum lânga-olalta; puteau pune capetu acestei situatiuni prin descoperindu-si imprumu-tatu „iubirea" — dar' in locu de-a face acest'a ei se lasâu a suferi in secrelu, care suferintia nici n'avea ma-caru meritulu suferintieloru romantice pline de obst-â-cule si intrige, câ cea a drameloru moderne.

Ast'feliu Hersili'a cu Ştefanii, din caus'a onesti­tăţii loru si a euratieniei de semtieminte ce nutriâu fâr' a scî unulu de-altulu, patimiâu in tăcere modesta, precumu patimescu mulţi, forte mulţi omeni, de carii lumea nu scie neniieu si carii nici nu aspira după glo­riei nemuririi.

Dar' pentru ace'a, nu mai pucini î-i durea inim'a decâtu pe-unu Romeo si Juli'a. Câ-ci durerea, durere remâne in peptulu celui ce-o semte si fârâ poetulu ce ar' sciu-o eternisâ prin canturi artificiose.

Ştefanii in mijloculu acestei nopţi incântatdre, cându zefirulu si florile sioptescu câ-i dulce vieti'a, tre­buia se evite a vorbi de ace'a de ce-i erâ plina tota fiiuti'a si se urmeze cu copil'a adorata, unu discursu secu si fârâ interesu. (Je ironie!

— Esci in adeverii câm palida de vre-o câtev'a dîle - - dîse elu compatimitoriu — ai inclinare la me­lancolie ce'a ce nu se potrivesce nici de-cumu cu anii tei; de-ace'a ar' fi de bene se ambii mai multu pe la prietene de acelea viale. . . draculetie, scii cum e si Elen'a.

Hersili'a tresari; 'si pleca capulu josu câ o flore ce se teme de furtuna.

•— Ah! . . . Elen'a i-e in minte — cugeta ea — de sigurii o iubesce.

— Dar', fi voiosa, — continuă elu — tu esci te-nera frumosa, pentru tine respunsulu sortiei va fi favo­rabilii; câ-ci unu serietoriu germanii dîce câ: — „Ouiulu este aci 'n lume numai spre a face întrebări si a as-ceptâ cu răbdare după respunsu."

— Asia-i — dîse ea cu resignatiune — si la în­trebările mele pote câ numai mormentulu 'mi va sci respunde.. .

Ştefanii era-si presupunea, câ dorulu lui Luculus o muncesce de vorbesce ast'feliu, si degetele manei drepte ce le tieneâ yerite la peptu in redingota, începeau a-si sgariâ pelea mai pana in carne, câ-ci i-ar' fi placutu se-si sape cu unghiile •anim'a ace'a afara, se-o sugrume! peiitru-câ iubesce cu atât'a patima, si se-o arunce la piciorele acestei fete care avusese crudelitatea de a i-o respinge!

Xu eră destulu câ avea o rana din launtru 'si făcu •

I un'a si din afara. Densulu semtî pe degete stropuri de sânge si erupse

, intr'unu rîsu nebunii.. . Espressi'a faciei lui deveni ore-cumu selbatica si ochii î-i lucian câ doue globuri aprinse. Apoi de-odata pijndiendu-o de mâna, î-i dîse in touu bruscu:

— Vino iu te . . . se te conducu in casa câ-i târ­diu . . . si la copile câ tine, li-se cade se dorma pe vre­mea ast'a eV nu se ste cautându la stele'. . . .

Ea tăcu si-i urma câ unu pruncii, far' a-si pote dâ sema de acţiunea.lui fugdsa.

Urcându treptele Hersili'a se impedecâ si Ştefanii o sustienu euprindiându-o cu braciulu; tota fiiuti'a lui se cutremura câ de-unu licuitu galvanicii si singurii nu scieâ de ce, dar' in parocsiiuulu'patiiiiei s'ale î-i veni

i la momeutii — că leului din balad'a lui Scliiimauu, ce o cântase mai inainte, — se-apuce a Stţînge acesta ta­lie fina până si-ar' dâ resutiarea in braciale-i herculeaue

I câ se nu mai pota fi a altui'a, deca nu pote fi a lui. Ei ajunseră taciuulu pe coridoru înaintea unei usi,

, unde se despărţiră cu o „nopte buna" abia audibila. Vernescu re'ntorcuudu in chili'a s'a, nu mai scieâ

ce se facă. Pasiunea lui senieuâ unui fluviu cărui din ce i-se punu stavile câ se nu debordeze, din ce erumpe in urma mai furioşii si matura totu ce-i stâ in cale.

— Nu mai potu remâne aici — 'si dîse elu despe-ratu, — trebue se fugu câ-ci 'mi esu din fire.., Ende nu-i dens'a este unu golii absoluţii; unde nu lucesce sdrele e c6tia negra, — ea-i inse sdrele vieţii mele -si departe de ea este noptea eterna; deci eu vreo se intru in nopte, se-mi ascundu amorulu mare.

Apoi după o pausa, continuă: — Ah, ce tare m'amu socotitu si acum vedu, câ

suin mai slabu decâtu toţi omenii. De ati curge baremi

159

si voi lacreini câ se dovediţi slabitiunea mea . . . Da, mi-ar' place s#?-plângu... inse nu potu! Ddieu n'a prea dă­ruiţii barbatîloru acestu isvoru de stemperare . . . Pus-teiulu zaharei se sfârâie de fierbintiela si in locu de-a se pote'după pofta recori cu lacremile ceriului, e cou-dainnatu a se inecâ de nasipulu to r idu l . . .

Eta câ acestu tâneru plinu de bărbăţie se lasă a fi rapitu de vârtegiulu patimei. Inzadaru omulu e omtr; — si ferulu inca se topesce de vapai'a focului...

In-diu'a urmatofe, după scen'a descrisa, Yernescu nu se duse uici la -Hersili'a nici la tatalu Jerouiescu. Dânsului locuia cu ei intr'o curte, apartamentulu lui iuse se află ţnai iudeieptu cu paretii chiar' in gradina.

Aici petrecea elu cu prietin'a s'a — violina, cându .'• din oficiu, — câ-ci uitaremu a spune, câ Stefanu

erâ ingejperiu'si iuca unulu dintre cei mai esperti. Da£a se ducea undev'a, pe tâmpii mai lungu —

ce'a c • i intemplâ adese-ori, — nu pleca nici-odata fârâ se auuutie oii se-si iea adio de!a Hersili'a.

De' asta-data nu sciura in casa ce s'a inteinplatu cu densulu, câ-ci nu se infariosiâ la dejunu nici la prân-d'u; in jorasiu inca ni poteâ fi. câ n'aveâ datina a re-mâue afara fâra de-a a uintiâ

însetase si Stefanu totu nu mai re'ntorceâ, Ser-i

wtoriuld Xifiii spuse atât'a numai, câ domnisiorulu a in-atuj pe Vulturii si a esîtu până in dina Ia calaritu. Hersili'a siedeâ pe veranda cu Elen'a, — neliniscea

celei dej ;intaia erâ visibila. Apoi si pomenea adese nu­mele iui Stefanu, — voia pe semne a afla, câ nu cumv'a ven'sioi'u ei 'Iu iubeşte, câ-ci atunci ar' fi fostu in stare a inchideţpe vecie pqrtieulu animei ei, câ se nu mai afle niiue'câ ce se petrece acolo, si a abdice de bucu-rielg acestei lumi.

Firesce, Elen'a cu ochii ei de sierpoica gâcise de mullu gjelosi'a llersiliei si caută iaca a o alimenta prin laude HţuiuM insusîriîoru lui Stefanu; si o faciâ ast'a numai asia. din siretîe, si incâtuv'a si din dorinti'a de a-0 vede fericita. Ar' fi doritu adecă a-o vede iubindu tare pe .Stefanu, «perâudu ast'feliu % deplin'a ei vindecare din morjbulu ce-i pricinuise Luculus, — câ-ci audise ea din mai befrani, câ leaeulu cehi mai eficace este: anioru contra anioru!

Hersili'a vida tocm'a se întrebe cev'a de Elen'a, cându pe porta i itrâ o trăsura forte incetu.

Preste câtev'a minute doi individi se coborira din ea apucâudu a redicâ pe bracia cu mare precauţie, unu corpii greu.

Pe veranda se-audî unu tîpctu — Hersili'a cadiu leşinată in braciele Elenei.

—* Pentru Ddieu ce s'a intemplatu? — intrebâ dlu Jeromescu esîndu din casa si grabiudu ingrozitu la canitia.

— Linisciti-ve, — respunse unulu dintre bărbaţi — Stefanu e ranitu, dar' anui nădejde, câ ran'-a nn-i de morte . . . Veţi ave acuşi desluciri, — numai se-lu asie-dianiu mai inainte in patu.

Yernescu palida si fârâ cunoscientia, erâ cu busale stropite de sânge si pe umerui stâng» avea o rana afunda.

îndată sosi medieulu si se-apuca de operaţiune. Elu constată, câ de si ran'a e grea, totuşi nu va avea urmări mai rele, uefiindu atacatu nici unu orgauu mai delicaţii.

După legare, Stefanu 'si veni eu incetulu iu or i ; densulu erâ inse slabu; — mai târdîu alunâiidui-se in-câtu-v'a dorerile elu potu adormi.

Doctorulu inea-i ordina cea mai mare linisce. Toţi se retraseră deci iu odai'a laterala, lasându pe bolnavii a se intarf prin somnu.

In urma, amicii lui Veruescu, impartasira pe scurta domnului Jeromescu, istori'a unui duela, ce avu locu de cu sera. (Va nrma)

L.ucreti'a C- Clariu.

:îPrirrvu.l u. cia-Trent-u.-Din mân'a creatore esit'au mai spre tine,

Si CPIU de-ântaiu barbatu ; Curatu că si unu sore prin sferele divine,

Elu veselii a cautatu.

Aspectulu a fostu mândru câ-ci mândru a fostu raiulu Oc Domnulu i-a fostu datu,

Unu visu de fericire pote se-i fie traiulu Celui de-ântâiu barbatu.

Dar' cine-ar' pote crede? Adamu in juru privesce, Cuprensu d'unu tainicii dorn,

Si in locu de-o esclamare voiosa, elu pâlesce Si pare gânditoriu.

Elu t a c e . . . de-si coruri de paseri cântatore. Preluda dulce linu, —

De-si flori dau parfumuri, de-si lucesce unu sore Pre plaiulu celu divina.

Adamu remanc rece, câ-ci sufletu-i poftesce Unu ce jecunoscutu,

Atunci'a Provedinti'a ce tote le cunosce Pe Adamu l'a pricepuţii.

Din sore a ruptu o radia din trandafirii o foie, Si mierlei a luatu,

Unu glasu ce se 'ndulcesca in tempuri de nevoie, Pre falniculu barbatu.

Si cându dormiâ barbatulu cu mân'a creatore O costa i-a luatu.

Si-apoi din costa, flore si radi'a cea de sore Femei'a a formaţii.

Barbatulu se trediesce . . . si fruntea-i ardictore Iâ de pre câpâtâiu,

Si eta 'n radie mândre apare ridietore, Femei'a cea de-antâiu.

•BOh te Inhfsr,, \u strigat'au Adamu io fericii':, Rapitu de-unu amoru sân tu

Si acesta esclamare a fostu prim'a vorbire, „A fostu primulu cuventu."

GEORGIU SDIU.

.

o fi rl-

fi H

fi H

% (D Oi} H H-

161

__________ SeTbateci incliixia/tori la arbori. „Amiculn Familiei" An. 1884. Nr. 12.

162

f^g^s» ,! A A A z^MŞ^ A A A A v£tfî)

gf|cORESPONDENTIE.|p @X#H 7 r T 1 ' * » ! î 7 T^&3

Din Bucovin'a. In comun'a Toporoutz s'a iufiintiatu nu de multa

societatea rutena „Cetalni'a" adecă „cabinetu de lec­tura." Scopulu societăţii este: luminarea poporului prin cetirea de gazete si cârti potrivite, si îmbunătăţirea stani lui materiale. In comitetu s'au alesu amândoi preo­ţii comunei, iiivetiatoriulu, forestieriulu, cantorulu bes. antistele si doi săteni sciutori de carte câ locotîitori. Societatea miniera preste 200 membri, dela cari cu ta­xele de intrare si cu cele lunaria de câte 5 cr. s'au adunatu pâua acura'a 31 ti. 65 cr. din care suma s'au procuratu 4 foi si 60 opurele poporale-rutene diu Leiu'a.

In siedinti'a adunării generale 22/4 Maiu a. c. s'a otarîtu câ nuntîle se se serbeze numai 24 ore de sâm­băta ser'a pana domineca ser'a — si toţi membrii s'au intielesu se nu beie rachiu la nunti, ci vinu, bere, mai alesu inse musturi preparate de ei iusi-si din mere, pere si alte pome. S'a decisu 6ra-si câ chramurile se se ser-bedie numai o dî dara presiediutele a promisu câ va mijloci ptin cpmitetulu comunalii desfiiutiarea defini­tiva a cliranuilui, asia, câ se se serbedie numai chra-înulu besericescu, era sătenii din comuuele apropiate se fia opriţi a veni la chramu. Totu in acea siedintia s'a otarîtu se se intiiutieze o dughiana cresciua in Toporoutz.

In siedinti'a urmatore a comitetului secretariulu tu împuterniciţii se se adresedie la societatea „magazî-nulu poporalu" din Lein'a, câ se tramita unu agentu la Toporoutz si se vedia in ce conditiuni s'ar' potea in-fiintiâ aicea o dughiana cresciua. Societatea „magazî-nulu poporalu" ci câ este forte avuta, are mărfurile cele mai feiiurite si e anume menita a sprigini materialmiute poporatiunea rurala prin iufiintiarea de duglieni cresciue in satele rutene. Ea tramite agenţii sei pe spesele pro­prii in tute partîle, pe unde suntii chemaţi. Totu in acest'a siedintia iuvetiatoriulu-secretariu fu imputerni-citu de presiedeutele se represente „cetalnici'a" (in urm'a unei invitări) pe dominec'a urmatore 29/u Maiu a. c. la societatea „cas'a poporala" diu Ceruautiu. La siedinti'a respectiva a „casei poporale" aveu se merga si vre-o câte-v'a carutie de toporautzeni. „Cas'a poporala" este o societate, ce are până acuma preste 2000 fi. capitalii, din care cu tempulu are se se zîdesca o casa in capi-tal'a Bucovinei, unde vom primi găzduire gratuita stu-dintii bravi ruteni.

Ori si ce s'ar' dîce, rutenii ue-au lasatu pre noi românii cu mulţii inapoi in faptele iubirii pentru po-poru. fruntaşii ruteni bucovineni parasescu vanităţile ranguiiloru si ale maririloru, se retragă prin comune si asuda pentru binele poporului lorii; fruntaşii romani... puua-si fia-care mân'a pe consciiutia! După cele dîse se-mi fia ertatu a întrebă,: Ore nu e or'a suprema câ romanii austriaci se infiintiedie câ rutenii iutr'unu cen­tru unde-va in Transilvani'a unu „magazinu poporalu romanii", carele se vina in ajutoriulu bântuitului nostru poporu de pe la sate? Inea cev'a: Mulţi fruntaşi romani bucovineni au urmaţii apelului „scdlei romane" din Su-ceVa de a iufiintiâ filiale prin comune V

Se luamu aminte câ puterea de vietia a unei na­ţiuni e cuprinsa in cuvintele: Salus populi.')

Sante-Jude 11 Junia 1831. Dh Redactorii !

Me apucu a-Ti scrie unu reportu scurtu despre decursulu adunării generali a cincea a „Reuniune! iflve-tiatoriloru romani gr. cat. din giurulu Gherlei/ ce s'a tienutu ieri si astadi in Sânte-Jude — in distr. protbp. alu Secului. 'Ti scriu pâna-ce lucrulu 'mi este inea pros-petu in memoria si fiindu iuca emotionatu de cele espe-riate cu acesta ocasiune. Dar' se trecu la obiecţii fora multa introducere, convinsu, câ pre ştim. publicu ceti-toriu, care e dedatu si curiosu totu-de-a-un'a de-a cu-nosce numai faptele concrete, erta bucuroşii cronicariu-lui formalismulu celu secii, de multe-ori numai ranitoriu

I de tempu si lucru. Pentru apretiarea mai justa a celoru urmatorie,

me semtiu iiidemnatu, a premite unele notitie chrono si topografice despre reuniunea acest'a.

„Reuniunea invetiat. romani gr. cat. din giurulu Gherlei" s'a infiiiitiatu acuiua cinei ani la staruiiiti'a mai alesu a profesorului primariu dela preparandi'a din Gherl'a — d. V. Gr. Borgovauu, estindiendu-se preste cele 12 districte protopopesci din giurulu Gherlei, anume: a Gherlei, a Secului, a Duzei, a Logiardului, a Giulei, a Caţcaului, a Olpretului, a Vadului, a Beteagului, a Lapusiului, a Cristurului, si a San-Marghitei. Asia dara numera la 126—130 membrii ordinari (rari 'su toţi ia-vetiatorii sî invetiatoresele dela scoliile g»\ cat. din dis­trictele amentite.) — Cele 12 districte forineza — de sine —• fia-care câte o „reuniune filiala", a rarei pre-siedinte e protopopulu, coucerninte si tieuu doue adunări ordinarie pre auu: un'a tonin'a si alfa primaver'a, la cari convenindu toţi invetiatorii sub presidiulu protopo­pului, se citesce o disertatiune din pedagogia ori didac­tica, si invetiatoriulu in a cărui staţiune se tiene adu­narea, face inaintea corpului invetiatorescu o lectiune practica cu şcolarii sei; apoi se resolvescu si alte ches­tiuni locali relativii la promovarea causei scolastice. Tdte disertatiunile si lectiuaile practice insociate de reflecsiu-nile respectiviloru docenţi se susternu comitetului ad­ministrativii centralii (cu resiedinti'a in Gherl'a): Ssia-dara 24 disertatiuni si pre atâtea lectiuni practice. Acest'a le stndieza si reporteza apoi in totu anulu despre activitatea celoru 12 reuniuni filiali iu adunările gene­rali, cari fiindu ambulante — pre intregu teritoriulu Reuniuuei — se tienu de regula la resiedinti'a proto­popului respectivii. Si in adunările generali se tieuu disertatiuni din sfera pedagogiei si didacticei: un'a sfeau

I d6ue după cum ierta impregiurarile. — In anulu acest'a ' — adunarea generala — s'a tienutu precum amu dîsu

— in Sânte-Jude, la zelosulu adm. protop. d. Vasilie Puscariu — in presenti'a alorii 60 membri ordinari, a mai multoru onoratiori, intre cari amentimu o cununa pre frumdsa de dame si darnicele din giuru, apoi pre dd. Petrii Anc'a vechiu pedagogu de Vien'a. astadi presîde la sedri'a orfanala in Desiu; d. Hatfaludy Bertalau, pre-torele din tienutulu acest'a, d. .loaiiu P. Papiu, redact. N. F. Negrutiu ambii din Gherl'a, d. Ales. Bene prut.

l> On. redactiuni, cari au abonaţi in Bucovin'a, suntu res-pectuosu rogate se reproducă acesta dare de seina.

163

San-Mavgitei si Ales. Ghelneru protopopulu Vadului, mai mulţi preuti, teologi absoluţi, medicinistulu Emilu Negrutiu, juristulu V. Morari u fitc. si o mulţime iupuna-natoria de poporu din locu si giuru. — La sosirea co­mitetului — la 8 ore — se vede poporu multu — im-bracatu serbatoresce iudreptaudu-se catra biserica. 'Ti rîdea anim'a de bucuria, cându priviâi aceste tipuri iu maui'a tuturoru vitregimei tâmpului in o tieuuta seriose si serbatoresea, si vrendu nevreudu ar' fi trebuitu se recuuosca si dlu Tis'a, de eră aci, ca acestu poporu nu pote peri nici-odata.

După terminarea servitiultii diviuu, impreuna cu o «uventare acomodată dîlei din partea presidentului Reu-uiuuei," d. Micb. Sierbauu canonicii si vechiu inspectorii scolasticii diecesanu, — se deschise adunarea la 9y2 Ore. Iv siedinti'a I. se constateza membrii presenti, SG citesce raportulu generalu alu comitetului, celu alu cas-sariului, alu bibliotecariului, si se alegu comisiunile di­ferite îndatinate pentru studiarea acelor'a. S'a mai oetitu raportulu dlui I. Boieria deputatulu dela conferinti'a reg-nicolara a invotiatoriloru din Ungari'a tienuta iu Aug. 1883 iu Budapest'a, unde si Reuniunea nostra a fostu representata prin 2 abiegati. Iu acelu rapbrtu se insirara agendele isprăvite in acea adunare, precumu si unele im-pregiurari mai momentose — precumu: decurgerea fes-tivitatîloru la ononuistic'a domnitoriului a sântului Şte­fanii ce decurseră ambele chiar' atunci. Pre mine unulu nu m'a indestulitu acelu raportu si anume: a) pentru-câ agendele conferintiei precumu si decurgerea festivitatî-loru pomenite le sciâmu din gazete, b) pentru-câ ascep-tamu se ne spună deputatulu nostru mesurele ce le-a luatu adunarea acea in iuteresulu promovarei scoleloru in genere, precumu si tienut'a deputatiloru reiiniuiriloru confesionali facia cu celeia a celoru de stătu, si in urma emolumintele concrete fia chiar' numai morali, ce le potu ave reuniunile, respective scolele confesionali dela par­ticiparea la atari confcrintie mixte. — Totu iu siedin­ti'a I. se mai cetiră si 2 disertatiuni; uu'a a docentelui din locu •— d. Petru Gram'a, despre „necesitatea industriei de caso" in scolele poporali, in carea d. disertante areta in modu practicu, cum este de a se introduce pruncii ma si cei crescuţi in lucru de mâna (precumu: împle­tirea din speteza, rachitiele, curpeni etc. diferite obiecte; diu paie etc.,) Spre scopulu acest'a a instruiţii pre şco­larii sei, dela cari erau pre nies'a presidentului mai multe obiecte bine lucrate. Pentru-câ e de iusemnatu, câ dlu P. Gram'a e uniculu invetiatoriu in părţile aces­tea, carele se ocupa de multu cu industri'a domestica, iutroducandu-o in scol'a s'a; de 2 ani o propune si la preparandi'a diu Gherl'a cu succesu bunii. Publiculu si-a aretatu indestulirea cu conferentiariulii prin dese apro­bări si aplaudări, ("rmâ disertatiunea invetiatoriului din Bontiu d. Joanu Ternoveanu despre „necesitatea si fo-losulu biblioteceloru poporali", carea asemenea — fiindu bine dedusa si lucrata, a fostu primita cu niultiamire din partea adunarei. La 1 ora radicuudu-se siedinti'a, se anuntia pre 3 ' / a ore siedinti'a a 2-a, carea după pracs'a adunariloru nostre generali — a fostu asistarea totu­roru membriloru si a publicului la esamenulu de veră a pruuciloru şcolari.

La prandiulu ce urma la d. adm. protop. — si la carele partecipara preste 40 de persane se rădicară mai multe toaste pentru ) atronulu reuniunei, comitetu etc,; intre cari merita amentire a vicepresiedeutelui reuniunei

V. Gr. Borgovauu, radicatu iutru prosperarea reuniunei in direcţiunea idealului reuuiuniloru invetiatoresci — a culturei pedagogice didactice a membriloru sei, si unulu pentru poporulu de reudu — talp'a statului. Insemnu câ prandiulu, carele avea se fia o recolectiune frugala — din bunavointi'a dlui Puscariu si zelulu prea mare a gentilei si nobilei dsale socie — a potutu multiami mem­brii ori-carei reuniuni scientifice din tiera; dauna câ nu s'au reculesu de mai iuainte cei chiamati, câ la ace-asi mesa poteâu partecipâ toţi invetiatorii coaduuati, cea ce de securu contribuia multu la buu'adispusetiune a iu-vetiatoriloru, cari altcumu cu toţii a fostu provediuti cu tote cele de lipsa prin bravii poporeni din Sânte-Jude.

La 3x/a ore se incepîi esamenulu, — câ si siedin-tiele adunarei in liberii •— in siur'a îmbrăcata cu ver-detiu a dlui protopopu, la care s'au presentatu nu­mai 17 prunci şcolari. Resultatulu a fostu indestulitoriu conformu iinpregiurariloru. Mai alesu dintr'unu dialogu, ce combate in limbagiu forte poporalii superstitiuuile poporului, precumu: siolomonarii, strigoii, priculicii, vră­jitorii, vercolacii, martiole etc. poporulu de rendu adu­naţii in miniera mare a potutu invetiâ multu, si a pre-tiui folosulu scolei si a invetiaturei. Vedeai pre fetiele lui espresiunea bucuriei si a indestulirei sale facia cu prestatiunile invetiatoriului. Din Religiune si fisica s'a prestaţii mai puţina Altcumu tienut'a invetiatoriului precumu si a prunciloru a lasatu inca multu de doritu, precumu a reportaţi; si comisiunea iusarciuata cu cri-tisarea esamenului. La urina s'au produsu pruncii cu toţii in împletirea spetezei — înaintea publicului, in feliu de felin de lucruri, cea ce nevediendu-se până acum'a nicairea, a incunuuatu pre bine esamenulu. — Onore fratelui • Gram'a !

Siedinti'a a 3-a s'a tienutu astadi la 81/* ore si s'a petrecuţii cu raportulu diverseloru coniisiuni. Diu acestea mi-amu insemnatu urmatoriele :

1. Câ din cele 12 reuniuni filiali numai singura a Buzei n k desvoltatu nici o activitate in decursulu anu­lui espifatu; câ d. prot. Beue dela San-Margit'a si (ihel-neru dela Valea-Grosiloru, cari pana acum'a n'a fostu facutu nemicu, in astu anu 'si-au orgauisatu si densii

; subreuiiinuile si au tienutu adunările prescrise, ba ce e mai multu s'au presentatu si la adunarea generala, cea ce a implutu de bucurie auimele toturoru membriloru.

2. Câ perceptiuuea a fostu: ] 50.44 fi, erogatiu-nile: 139.75 fi. remauenti'a casei: 10.75: er' restanti'a tacseloru neplatite: 193.70 fl. din cari dela 1 Janu-ariu—9 Juniii a mai incursii 65 fi.; er' la adunarea preseuta 17.60 fi.; iu urmare starea cassei in bani gat'a face 82.60 fi. — Cele mai insemnate oferte benevoli li-au facutu d. redactorii N. F. Negrutiu, gentilele domnisiore din Gherl'a: An'a si Mari'a C. Popu, Mariti'a Puscariu diu locu, dlu Em. Negrutiu.

3. Bibliotec'a reuniunei are: 50 opuri in 70 vo­lume si mai multe foi pedagogice.

Dintre condusa merita amentire: a) câ adunarea de nou a primitu de orgauu alu seu „Scol'a Practica" a dlui V. Petri, desî —• precumu amu aiidîtu din ra­portulu generalii — Prea Ven. Consistoriu Scolastecu din Gherl'a nu seimu din ce motive — ni-a oprit'o câ or-ganu deobligatoriu pentru toţi membrii ordinari.

b) Câ adunarea generala veuitdria se va tiene in Minteulu Gherlei cu ocasiunea esamenului de vera dela acea scoia.

164

Mai amintescu câ de sera teneretiulu adunatu a im-provisatu o petrecere cu jocu animata, la carea a atrasu atenţiunea publicului mai alesu dsior'a Mariti'a Puscariu fiindu imbracata intr'unu elegantu costumu naţionalii; totu asemenea s'a distinsu câ de comunii si dsiorele An'a si Mari'a Popu din Gherl'a, atâtu prin servirea prompta si binevoitoria la mesa, câtu si prin conversa-tiunea-le plăcuta cu toţi ospetii.

In principia eu unulu nu potu aproba petrecerile cu jocu la atari ocasiuni, din simplulu motivu, câ docenţii noştri de comuuu nu potu partecipâ faptice la jocu, ci asiu dori in loculu lorii — conferintie libere mai alesu din istori'a cutarui obj. de invetiamentu, carea in pre-parauJii de comunu nu se propune din caus'a inbuldie-lei materiei, — ori si nesce productiuni de cântări, mu-sica si declamatiuni aprobate mai 'iiainte prin presidiulu reuniunei, esecutate prin însîsi invetiatorii cu concur-sulu sexului frumoşii.

Eca dle redactoru, activitatea pre scurţii alu adu-narei nostre din astu anu ; deca o vomu compara cu cele I trecute, cu bucuria trebue se coiistatamu unu progresu I însemnaţii in tdta priviuti'a : mai multu zelu si interesare amu observaţii acuni'a decâtu in trecu+u, doveda dd. Bene si Ghelneru doveda presentarea membriloru ordi­nari in numeru mai mare câ ori si cându la adunare preste 60 iusi: doveda in urma interesulu celu viu cu care ni-a petrecuţii publiculu asistatoriu. — Deca va merge totu asia, e de speraţii, câ acest'a reuniune — in butulu tuturoru imeltiriloru unoru malcoiitenti — va deveni unu factorii culturalii insemnatu in acestu tienutu

Fia câ atari reuniuni invetiatoresci se se mfiin-tieze in tote părţile locuite de romani, pentru-câ folo-sulu loru e de nepretiuitu mai alesu' pentru noi, cari pre alte terenuri nu ne prea potemu aduna si intielege.

Corespondentele.

DIVEESB-

Apelu catra onoratulu publicu. însemnătatea scole-loru. respaudirea si intemeiarea culturei poporeloru este cunoscuta de tota lumea. De la cultur'a poporeloru â'terna in diu'a de astadi existenti'a loru. Dreptu ace'a se sîr-guesce fie care naţiune a intemeiâ scoli si a inmultî nu-merulu loru, punendu ast'feliu temelia la inflorirea cul­turei poporului, la propăşirea lui materiala si morala, asi-guraudu-i existenti'a si unu nume bunu intre alte popore.

Starea culturei la poporulu romanu din Bucovin'a este, in asemenare cu tote cele-alalte naţiuni din Aus-tri'a, cea mai josa, pentru câ numerulu scoleloru roma­n i c i din tiera este celu mai micu si cercetarea loru cea mai rea. Este lucru firescu si netagaduitu, câ mer-gându totu asia, elementulu romanescu in Bucovin'a in locu se sporesca va totu dâ innapoi, si lipsiţii de lumina se va pierde iucetulu cu incetulu in intunereculu ne-sciintiei si se va cotropi.

Spre a pune niacaru incâtu-va stavila acestei stări de lucruri, spre a intemeiâ scoli, spre a sprigini mate­

rialii pe acei'a ce din lips'a mijloeeloru nu potu cercetă scoTa, spre a imbarbatâ si a induplecâ poporulu, se iae parte la prOgresulu generalu de adi, — spre acestu scopu s'a infiintiatu in Suceav'a societatea „.ScoTa Ro­mana", care apeleza astadi la toţi iubitorii de propăşire si cultura, la toţi amicii si binevoitorii poporului romanii 'din Bucovin'a, câ se-i vie iutr'ajutoriu.

Pe temeiulu §. 3. d. din statute este societatea acesta iudreptatîta a respândi si liste de subscrieri. Fa­cundu intrebuiutiare de acestu paragrafu comitetulu so­cietăţii ni-a transpuşii si noua o lista de subscriere cu rogamintea, câ se spriginimu scopurile acestei societăţi, facundu se curseze acesta lista in cerculu cunoscutîloru nostrii si staruindu si indemnandu, câ se jertfesca care câtu va pote si-lu va trage aiiim'a pentru scopulu amintiţii.

Ce'a ce prin acest'a si facemu apelându la buna-vointi'a si detorinti'a fie-carui romanu se contribui' spre acestu scopu eniinaminte nationalu — fie-care după po-terea s'a.

Bauii adunaţi î-i vomu tramite societăţii „Scol'a Romana" din Suceav'a in Bucovin'a — dându sema totu-odata si prin foile nostre de tote offertele iucurse la noi.

F.strasu din Statutele Societăţii „SCOL'A EOMANA" 1. Scopulu Societatei nScoVa Romana" este de-a lucra pen­

tru înaintarea invetiamentului la poporatiunea romanesca din Bu­covin'a.

2. 'Stopul^ Societăţii se ajunge : a) prin incuragiarea, sprigi-nirea, infiintiarea de scoli primare si secundare; 6) prin petitiuni si adrese catra inaltulu guvernu, catra corporatiunile si persanele competente si chemate de a lucră pentru inaintarea invetiamen­tului, prin discutarea intereseloru nostre şcolare in foi si in alte publicatiuni : c) prin stipendie, premie si alte ajutare materiale acordate scolariloru sermani dar' bravi, zeloşi si talentaţi, mai alesu de la gimnasiele romanesci si de la şcolile primare roma-nesci; d) prin cumperarea de cârti si de utensilii, prin edarea de cârti si publicatiuni didactice si folositore pentru şcolile primare si secundare.

3. Banii trebuinciosi si cele-alalte midiloce materiale se aduna : a) prin taxele membriloru; b) prin daruri feliurite din partea ori si cui; c) prin araugiarea de academii, concerte, ba­luri si alte petreceri; d) prin colecte si tombole.

4. Membru alu Societăţii pote fi fie care persona barba-tesca seau femeiesca, corporatiune, Societate seau comuna, care se va anuntiâ la presidiulu centralii alu Societăţii directu, seau la presidiulu unei filiale a ei si se va primi de presidiulu cen-tralu alu Societăţii.

5. Fie-care membru este datoriu: a) se platesca pe anu an-ticipativu celu puşinu unu florinu, seau odată pentru totu-de-a-un'a celu puşinu 10 (diece) fi. v. a. b) se spriginesca cu tote po­terile sale morale si materiale scopulu Soşietatii.

6. Fie-care membru are dreptulu : a) se iae parte la adu­nările Societăţii, facundu propuneri, diseutându si votându; b) are dreptulu de alegere activa si passiva; c) de a lua privire in tote actele Societăţii.

Corporatiunile si alte persone morale 'si exerciteza dreptu­rile prin unu delegaţii alesu de representanti'a loru, care trebue se se legitimeze.

7. Fie-care membru pote esi din Societate ori si cându anuntiandu acest'a presidiului.

Satulu cu comorile este titlulu unei instructive povestiri prelucrata prin dlu X. P e t r a - P e t r e s c u cassariu la filial'a din Brasiovu a bancei „Albiu'a." Nu ne indoimu, câ onor. publicu cetitoriu vâ primi cu plăcere acesta cărticica, care amu dori se o vedemu respaudita câtu se p6te mai multu, cu deosebire printre poporulu nostru de pe la sate. Si câ premii si carte de cetire pentru tinerimea mai in versta s'ar' potrivi „Satulu cu comorile" de minune. — Pretiulu unui esem-plariu cu portofrancatu e 50 cr. si se pote procura si dela noi.

— — « B W W - <

Proprietariu, Redactoru ~respun~d!eto7m^ F e k e t e N e g r u t i u . Imprimari'a „Auror'a p. A. Todoranu in Gherl'a.