Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiDOMAN, DAN

Laura in Tinutul Pidurilor / Dan Doman: - Bucuregti :

Eikon, 201 8

tsBN 978-606 -7',: 1 -862-9

821.135.1

@ Editura EII(ON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod pogtal o3 13 10,'RomAnia

Difr-rzare / distribulie carte: tel/fax: O21 348 147 4

mobil:0733 131 1.45,0728 084 802e-mail: diftrzare@edituraeikon.ro

Redacqia; tel: 02 1 348 14 7 4

mobil: 0728 084 8O2,0733 131 145e-mail : contact@edituraeikoh. roweb : wwwedituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditatd. de Consiliul Nalionalal Cercetirii $tiinlifice din inv5ldmAntul Superior (CNCSIS)

DTP: Corina Rezai

Editor: Valentin Ajder

Dan Doman

Jgrufi, i,nTtnutul PAduril-or

Bucureqti,2018

ETilo3l

Dan Doman

- Deocamdatd facem drumefii prin munfi. Ieri am fostpeMuntele Cuca. Are peste o rnie de metri ?ndlfime. Am urcatpAnd in vArf.

* Uau!Tata se intoarse foarte mulgumit, gi inlelesei ci luase banii

pe proiect.

- Suntem freelanceri de succes, md asigurd el.

O ciutarSm pe Riona, dar ea nu mai lucra la restaurantul

,,Floarea Semenicului de Aur", unde o intAlnisem asti-toamni. Osalta chelnerigl ne spuse, plictisit5:

A, Riona!A plecat cu prietenul ei.

- Alan il cheamS, zise tata.

-,,Da. Alan gi Riona au plecat mai departe, spre India. La

intoarcere au promis cd trec pe la noi. Dorili si mAncagi ceva?

Tata se uitd la mine gi apoi zise:

- Desigur. Hai si ne aqezlm, Laura, la o masi.Comandarim cAte o salatH mare. Berbecuq la gritar nu

aveau.

- VA aduc gi o bere?

- Mai bine un suc gi o ap5 plat5, ci suntem cu magina.La intoarcere tata mI ldsl acas5, apoi pleci-pAni la tuga

Ana, s5-i aduci de la moard nigte saci cu fiin5;i tSrAge pentruanimale.

- Md intorc cam ?ntr-o or5, zise el, PAnd atunci, Laura,pofi s5-!i aranjezi juciriile. Iar dacd qi se face foame, degi nucred, ia ceva din gpais gi mHnAncS. Ai grij5, sd nu faci vreondzbAtie.

- Bine, tati, i-am spus eu.

Cuprinsprolog I Z

r Horici gi curcanul / uz Arta cere sacrificii I zr

3 Bufni, Dolo gi Bidup / z5

4 Lemnele defoc I 33

5 Scrisoarea mamei I 386 Baba-Lupoanea gi Banditul-Tigru I 4zT Descoperirea BrAndusei I 498 finutul Pidurilor deFag I 54g Banditul-Tigru pleaci in misiune / 59ro GAqtele sSlbatice / 64n Vizita Babei-Lupoanea / 6912 Povestea lui Frengu gi a Spiridupului Muntelui I 7413 La firmaAlabandina S.A. / Z8t4 Copacul de aur / 8rt5 Cortcertul mamei / 89t6 Lola I gzt7 Prima ninsoare / 96 l

r8 Zile de decembrie / 9819 Urme pe zipadi / ro3

zo Cotlonul / ro8zt Un concurs de ghicitori / rrr22 Furtunadezipadi/n8

23

2425

2627

28

Pasdrea-Omitului / rzzZAna Stelelor I r3oPoiana brazilor argintii / r35

Sosegte Mop Crlciun / r4oMarginea finutului Fidurilor / r47Mam5, te-am vizut la televizor! I 49

29 Ciluful de lemn / r5r

30 Prietenii imaginari / r57

3i Din nou la drum / 165

32 Ninge in munfi / r7r

V3 Jocu[pe calculator / r79

34 Primdvara / r84

35 NoapteaValpurgiei / r9r

36 Muntele Cuca / r95

Dan Doman

Recepfionat! PP-zz, rddagcd ;leampdti ce suntefi,da{i-mi imediat inilfimea, viteza pi cursul! Avefi O.K.-ul dezbor?

- irrdlgim ea - 575, viteza - 70, cursul - 85, citi tata penerisuflate indicatoarele de bord.

- PP-zz, agi decolat cu aprobare de zbor?,,Hait! Sd vezi cd arn tncurcat-o", imi zisei eu. Eram sigurd

cd nu ne diduse nimeni nicio aprobare. Dar tata isi aduseaminte in ultima clip5:

- PAi, avem autorizafie de zbor... am anuntat aeroportulcd vom zbura deasupra muntilor! Facem prospecfiuni. insinumai cAnd e vreme buni dimineafa. Facem prospecfiuniaeriene.

- Uiti-te Ia ei, au anunfat aeroportul! $i hodoronc-tronc,intrd in spaliul aerian acordat parteneriatului intdrit pentrupace.

Din stafie rdsuna acum un rAs batjocoritor, nu lipsit de oanumiti dozi de ironie balcanicS. Apoi vocea se auzi din nou:

- PP-zz, noroc cd afi rispuns, altfel puneam rachetele pevoi! Nu vd ridicali la peste trei mii de metri, nu iegili ?n caleabombardierelor, cd v-am doborAt. Scurt pe doi. Agi ingeles?...Pierderi colaterale ce suntefi ! Terrninat.

$i vibragiile de clopt dispSrurd din cabind.

- Arn inqeles, am inteles, bombSni nemulgumit tata, intimp ce Brdndu;a zbura in continuare pe deasupra oraquluiqi a lAului BArzava. Trecuserdm deja de podul Stavila.

10

J{oricd. s; culeanul

Pe vremea aceea eram destul de mic5, dar eram un copilprecoce. Bineinfeles, qtiam deja si citesc gi sd scriu, qi nunumai cu litere mari! Tatil rneu era ocupat, lnama mea era

ocupatS, aga cd eu st5team mai mult cu bunica. incepusem sImerg gi la clasa pregdtitoare de la pcoal5, unde mi cam plic-tiseam. Uneori mama mi lua la oper5, md arita colegelor ei

gi se mAndrea cu mine. Toate md iubeau, aga cd ajunsesemfoarte rdsf5lat5.

Dar apoi bunica a trebuit sd plece in alt orag, Ia sora mamei,care tocmai ndscuse un bhiefel de'trei l<ilograme gi jumdtate,pe nume lonuf. El eraveriqorul meu.

De mine trebuiau acum sd aibi griji doar mama qi tata.La inceput, mama intArzia mereu la serviciu, ducAndu-mi la

;coald. Veneau ba tata, ba mama s5 mI ia acas5. Dar duplcAteva zile, am vizut c5 tata mi duce la gcoal5, iar mama miia de-acolo dupi-amiaza. Ficeam impreund cumpir'Sturile gi

gdteam. intr-un tArziu, venea qi tata de la serviciu.

11

Dan Doman

- Iar ai lucrat peste program, zicea mama. Micar vi pl5-tegte pentru asta?

- Stai, mami, ci acum trebuie si finalizim lucrarea.Directorul a linut azi o gedinfd,: ,,Domnilor colegi, vd cer un

efort uria;..." spunea el, gi tata descria cu amAndou5 mAinileo cupol5 deasupra capului, imitAndu-l pe director.

- Of, tat5, dar gtii pi tu cI bunica a plecat. Au cizut toatepe capul rneu. Mai pune mAna, mai adund qi tu prin casi, uitece balamuc e! Poli dupi aceea si dai cu aspiratorul sau sd spelinigte rufe.

incepuse s5-mi placd si merg cu tata la ;coal5. Mai intAitrebuia s5-l ajut si m5 imbrace, ceea ce era foarte amuzant.La inceput, el nu ;tia unde sunt lucrurile mele qi trebuia si ile aduc eu.

- Unde e maieul?

- Uite-aici, ii ardtam eu raftul din dulap.

- Buun! Dar ciolapi curagi ai?

- Nu!'Cum aga? Trebuie s5 fie pe-aici, pe undeva...

$i tata venea din baie cu ciorapii spdla;i de-aseari, care se

uscaserd pe calorifer.

- A$u, acuma n-au mai rimas decAt cimaga, pantalonii,haina qi ghetele. Haide c6.azi ajungem la timp! Grdbeqte-te gi

tu un pic!

- Dar ai uitat ci trebuie sI mdnAnc.

- N-am uitat, spunea tata intrAnd in bucStdrie.Din fericire, rrama ne l5sa mAncarea gata pregdtitS, aga ci

rezolvam repede cu mAncatul: mugcam de doui ori din feliade pAine cu dulceafi, beam o guri de ceai de soc, apoi ziceamci m-am siturat. Dupi experienta pe care o avea cu mine, tatanu mai pierdeatimpul si miroage s5 mdnAnc: puneael mAna

pe cani ;i bea dintr-o sorbituri restul de ceai, apoi infulecadin mers pAinea gi coboram val-vArtej la magini. Oricum,

"t2

Jgurd itt {inutul P&"durilpr

farfuria trebuia si ramAn5 goal5, altfel observa mama ci n-ammAncat, gi indatd incepea cu morala!

Cel mai mult imi plicea cAnd mergeam la tanti Lucia, o pri-eteni de-a mamei. La ea se adunau in fiecare joi dupS-amiazafostele colege de liceu, beau cafea gi stiteau de vorbi. Iar noi,copiii, ne duceam in camera Soniei si ne jucam.

Vezi doamne, ca si nu pifim ceva,.uga de la cameraSoniei era larg deschisi. Oricum, mamele nu ne preabdgau in seam5, daci nu ne bdteam, nu trAnteam ceva saunu incepea si bAzAie vreunul dintre cei mici. A;a ci jucammonopoly;i trdgeam cu urechea la ce se vorbea in camerade alituri.

Ultima dati cAnd fusesem la tanti Lucia, mamele ince-puseri sd povesteasc5 despre concediile lor:

- Cel mai mult mi-am dorit si ajung in ltalia, spunea tantiLucia.

Ea e mici de staturi qi mereu nelinigtitd si nu se intAmpleceva celor din jur. Pdrul il are tuns scurt, dar culoarea nu con-teaz5, fiindc5 mereu se vopsegte altfel. De exemplu, acuma e

negru cu o guvil5 mov deasupra urechii.

- Florenta, Roma, Napoli... Abia acum am ajuns sd le vid.

- $i cum !i s-au pdrut?

- Ah, Italia e o ruin5, fetelor! Colosseum, Pompei, templulSegesta... Iar Venefia e pe jumitate inundati. Se scufundi.Dar italienii sunt simpatici. Am fdcut plaji la Ragusa, in sudulSiciliei. Marea Mediteran5 e transparentS: se vede nisipul deparcd te-ai uita intr-un acvariu. Abia aqtept sd ajung din nouacolo.

- Eu am fost in luna august in Baleare, recunoscui glasullui tanti Angela.

Tanti Angela e o blondd elegantS si afectatS, cam plinufS.Ea e mama Liviei, o fetil5 de vreo patru-cinci ani, slab5, cu

13

Dan Doman

pirul galben pai, zburlit, numai piele;i os. Acuma Livia stdtealAngS noi gi asculta ce zice maic5-sa.

- Am fdcut plaje gi am inotat, continui tanti Angela. Aiamici zgArAia nisipul cu rnAinile qi dSdea din picioare... nuvoiasi plece de lAngd fdrm ;i pace, dar eu m5 aruncam in valuri.Sunt nigte salvamari pe-acolo...

- Aha!

- Abia asteptam si mi inec.

- Ha-ha-ha!

- Unde sunt, tu, Balearele astea, in Mediterana sau inAtlantic? intrebd tanti Claudia, o brunetd cochetd. Ea avea unbiielel de vreo patru ani, Horia, care se uita la noi cu o mutride copil mic si nevinovat.

- Crezi cd gtiu? Sunt nigte insule, acolo. Jin de Spania.Mihai a luat biletele. Mi-e o frici de avion! PAni am aterizat,am avut inima cAt un purice.

- Parcd gtii la ce te poli agtepta? se auzi vocea lui tantiLucia.

- Noi nu aveam decAt cAteva zile de concediu, incepusi povesteasci tanti Claudia. BSrbatu-meu zice: hai, drag5,la Amara, acolo e un lac mare, pofi si faci plaji cAt pofte;ti,iar eu o sd pescuiesc. Bine, fie, zic eu. Daci anul acesta numergem micarin Malta, atunci mi-e totuna. Ce gresealS! Bdr-batu-meu, intr-adevir, pleca toati ziua la pescuit si pe minemd lisa singurd cu Horia. Mare bucurie! intr-o zi, ?ncep s5-mifac manichiura. Dddusem deja cu ojd unghiile de la mAnastAngd gi asteptam si se usuce. Mi uit in jur gi vdd cd Florianu-i in camerS. Ies in curte, nu-i nici acolo! incep s5-l strig:,,Horia! Horia! Horici, unde te-ai ascuns?" Nimic.

i-Incep sd md ingrijorez, cAnd, deodatS, v5d civine pe straddo femeie cu Horia in brafe..PlAngea biiatul meu, pe rupte!

- Ce-i cu tine, Horici drag5, de ce plAngi aqa? il intreb euingrijoratS, luAndu-l in brafe.

14

JgLut&. tn {inutul Pdduril-or

,,Sd vedefi, doamnd, copilul a luat-o pe uliyd in jos gi a datpeste un curcan ndrdva;, tmi zice femeia. Nefind de Ia (ard, o

f vrut sd-l vadd... $i cdnd se umfld odatd curcanul, bdiatul se

intoarse cu spatele gi dddu sd fugd, dar se tmpiedicd ;i cdzu.Curcanul sdri atunci pe el pitncepu sd-I ciocd,neascdtn cap, iarcu o gheard tl zgArie!"

Mi uitai eu la capul copilului, continui tanti Claudia, gi

sub pir avea ditamai gaura sAngerAnd5! Sd vezi ce-o s5-mizici birbatu-meu, cAnd s-o intoarce!

Noi ?l priveam uimigi pe Horia.

- Curcanul e un fel de coco; mai mare, ne explici el. Areun mo! care ii atArni aga, gi arSti cu mAna de la nas in jos.

$i pi;ci rdu dacS-i cAnli: SAc, s6.c, curcane, n-ai mdrgele mairoEii ca ale mele! Sdc, sdc!

- Doar nu i-ai cAntat? se minund Sonia.

- Ba da. Voiam sd fug si sd trAntesc poarta dupd mine, darm-am impiedicat gi am cdzut. Uite-a;a m-a bitut in cap!

$i Horia ficu un gest larg spre creftet, cu mAnuga luigrisuli.

Poftim, aveam un erou printre noi! Livia pufni in rAs.

- intr-o zi l-am trimis pe Horia cu taicS-siu, la pescuit,sd mai r'5suflu si eu, zicea acum tanti Claudia. Vd dagi seama,

toatd dimineafa am avut linigte. Am fost prin stafiune - nugiseai nimic prin magazinele alea, dar m-am depilat, apoim-am dus la plaj5. Pe drum mi intAlnesc cu un coleg, venisegi el laAmara, aga ci am mai trincinitvreo or5.

Seara, vine birbatu-meu cu Horia de la pescuit, amAndoimurdari de noroi; Horia ud la picioare, ci nu avea cizme, cataicS-sdu.

- Ei, cum a fost? ii intreb eu. De ce-i Horia murdar?

- Am prins cinci pegti, zice birbatu-meu.

- $i Horia? Nu-l vezi cum arat5?

- Hai, mama, slvezi pe;tii, se roagi gi'Horia.

15

Dan Doman

- Nuvreau sdvid niciun pette, pAnI nu imi spuneti ce s-aintAmplatl

Atunci bdrbatu-meu incepe s5-mi povesteascS:

- SSvezi, pescuiamagezatpe mal. MSbucuramcd-i liniqteqi ci Horia nu mi rnai intreabl nimic. M-a bitut la cap toatddimineala:

,,Ce-i d.sta?"

,,Unviermi;or.",,Da' di Ee se migcd viermigoru?"

,,Fiindcd vrea sd fug d."

,,Da'di se vrel sd fugd?",,Fiindcd ti e fricd de tine."

,,Da'di;e stdm aici?",,Sd prindem pe;ti."

,,De' Ltnde sunt pestii?",,inoatd tn lac."

,,Da' di Ee inoatd tn lac?"Ce mai, m-a innebunit toatd dimineafa, aqa ci m5 bucuram

qi eu de-un picuq de liniqte. La un moment dat, md uit in spategi vid cd Horia trage de o rdddcini ieqiti din crdpitura uneistAnci.

- Las5, Horia, copacul, ii zic, gi deodati vid ci rdd5cinaaia se migcS!Am inlemnit, am scipat undiga din mAn5, apoim-am repezit la copil ;i l-am tras de-acolo. Atunci a cdzut innoroi. Iar riddcina aia era un garpe care voia si fug5, dar Horianu voia s5-l lase.

- Cum? Nu te gAndeqti ce se intAmpla dacS-l mugca?

- Nu era veninos, drag5, zice birbatu-meu, uitAndu-se lamine. Era un qarpe de cas5.

- Poftiml Mai lasi copiii pe mAna blrbagilor, se auzi vocearevoltati a lui tanti Lucia.

Noi ne uitardm din nou cu admirafie la Horia, care se

luptase cu un $arpe adevlrat.

16'

Jgturd tn {inutul Pdduril-or

- Nu !i-a fost frici, Horia? il intrebi Sonia.

- Nu! Credeam c5-i de plastic.

- Eu am noroc, se auzi vocea lui tanti Mihaela. Sebi almeu e foarte cuminte.

Sebastian e qi el un pugti de vreo patru-cinci ani, blond gi

ticut.

- De la gase gi jumdtate dimineaga, Sebi lop5ie ore intregiin fagi televizorului, flri sd oboseasc5. Nu prea pricep cumpoate sd danseze cineva atAta.

- Dar de ce-l laqi? se auzi glasul lui tanti Lucia. N-ar trebuis5-i deschizi televizorul! O si se tAmpeasc5, dragd!

- Dar nu-l deschid eu, Lucica dragS! se apiri tantiMihaela. Daci vreau sd-l inchid, Sebastian imi zice: ,,MQma,c6.hu! Mama, c6.hu!" Iar daci il las in pace, vine la mine ;iimi zice: ,,Mamiyica, iubigica!";i mipupdpe mAini, caWoodyciocinind in copac.

- Auzi, ce-ar fi sd dansdm;i noi, zisei eu.

- Buni idee, spuse Sonia, gi incepu si se cafere cu iulealipe rafturile bibliotecii.

Sonia e o fetiqd de qapte ani, bruneti, vioaie qi simpaticd. Se

vedea ci nu se caldri pentru prima oar5 pe bibliotecS,

- Acolo pune tata DVD-urile cu ABBA, ne explici ea de

sus. Sd nu ajung eu Ia ele, cd le ritlcesc!intr-o clipi Sonia cobori lAngS noi gi puse lavideo un DVD,

,,1 Believe in Angels". incepurdm si dansdm, iar Sonia adunicovorul, de care ne tot impiedicam

Deodatd in ugi apdru tanti Lucia:

- Nuvi-e foame, copii? Sdviaduc fursecuri gi nigte sucuri.

Dar ce-i cu gdlSgia asta? Nu punefi muzica mai incet, si ne

auzirn ;i noi?Dddurim repede muzica mai incet. De dincolo se auzea

acum glasul mamei, pe care l-a; fi recunoscut dintr-o mie. Iasi vedem, ea ce spune?

'17

Dan Doman

- Laura mea mA enerveazd Ia culme. Trebuie si stau o ordpe lAngi ea, pAni terminS de mAncat. Pur qi simplu, nu vrea simdnAnce. imi pierd ribdarea!Astd-vari, la mare, a apucat-ofoamea gi in sfArqit am vdzut-o ci a infulecat singurd un mdr,apoi a deschis;i un pachet de biscuigi. Dar daci ii spun eu sdminAnce, pot si tot a$tept.

Ceilalli copii rAdeau.

, De ce rAdegi? zisei eu Daci te culci seara cu burta plini,mama e fericiti, dar burtica e foarte tristl.

- Dupi aceea am fost cu Laura gi cu o prietend de-a ei laJebea. in mungii aceia lucra birbatul meu.

- Face teren acolo? intrebi tanti Lucia.:- Da, in Mungii Apuseni. Casa unde locuiarn noi era

veche, pe o cSrimidi era sculptat anul cAnd a fost fdcuti,1869. Gazda noastr5, tanti Victolia, avea pdrul cdrunt qi ii eratare drag de fete, cI ea nu avea copii.

- Mai pufind bdtaie de cap firi copii, se auzi voca lui tantiAngela.

- A$a e, oft5 tanti Mihaela.

- JucAndu-se de-a v-afi ascunsa, fetele au gisit intr-o zi oIinguri de lemn cAt o lopatS, zise mama. Au apdrut cu ea in curte:

,,Unde ali gdsit-o?" le-am intrebat.,,in hambar."

,,Acolo e o ladd unde fineam pe vremuri fdina, ne-a spustanti Victoria. Cu lingura asta scoteam fdina din ladd, iarsoacrd-mea cocea pdine. Nu mai folosim de mult cuptorul...

lw u v , taacum e aqrapanaL, - L-am gisit;i pe acela, ii incredinlai eu pe copii

- Dar si vedefi ce le-a trecut prin cap fetelorl Laura sefwprefdcea ci-i di sE minAnce Ioanei cu lingura, iar Ioana des-

chidea gura gi se fdcea ci minAncd din cdug.

,,O si vi loviqi, zSpdcitelor!" le-am spus eu,,Lasd cd nu ne lovim!"

18

Jgtur& tn {inutul Pdduril-or

,,Nu mi-e foameeelincepuse sd lipe loana. Nu mai vreau sd

mdndnc!",,Hai, puiqor, doar o linguri;d de gri;ulef ! Ca sd creqti mere",

zicea Laura.

,,Nn vreeu grigulef!",,O linguri;d, pentru meme..."

,,Nu vreeon!"

,,Uf, copilul acesta imi scoate peri albi!..."

- Eu rAdeam cu tanti Victoria, continuS mama, dar, bine-infeles, stiam pe cine imiti fetele.

- Copiii acegtia fi se urcd-n cap, zise tanti Claudia.in sfArgit, igi aduse aminte gi tanti Lucia de Sonia ei,

incepAnd si povesteascS:

$ti1i, Sonia e acum in clasa intAia. Am dat-o la o;coalide eliti. I-am cumpdrat de toate: caiete, manuale, creioane,gumd, ascufitoare, toc gi penili, alfabetar, befigoare, penar -mi rog, tot ce spune invdqitoarea cd le trebuie. $i un ghiozdanGabol.

intr-un coll al camerei, azvArlit pe jos, se vedea ghiozdanulGabol, de culoare bordo, cu doud flori gi un fluture in zbor,

flcute din mirgele albe.

- Eu mi striduiesc ca Sonia si aibd tot ce-i trebuie. Numais5 invefe. Cum nu prea avem timp, de Sonia se ocupi maimult bunicul ei. El are timp berechet: merge cu ea la qcoalS,

o aduce acas5, ii incdlzegte mAncarea, ii mai aratd gi la lec1ii...

- Totul pdrea in regulS, continui tanti Lucia. Seara de

obicei copila doarme cAnd ajungem noi acas5. Dar zileletrecute, intAmpldtor, vin mai devreme gi intru la Sonia,

care-gi fdcea lecliile. Nu gtiu de ce bunicul nu era acolo. Miuit la fati: penila era pusi in toc de-a-ndoaselea gi ea, plindde cernealS pe mAini, pe fa1d, pe caiet qi pe birou, incerca sd

scrie! Md apuc cu mAinile de cap:

,,Cum vrei sd scrii aqa7"

19

Dan Doman

i-Incep s5 gterg pe-acolo, ii intorc penifa, mI murdiresc gieu toat5 de cernealS. Apoi ne ducem la baie, o spil pe mAinigi pe faq5. Ce le-o mai fi venit s5-i pund si scrie cu cerneall?Am qi intrebat-o pe doamna invSqdtoare: cici e facultativ. inExtremul Orient pictatul ideogramelor dezvolti inteligenfa,la fel trebuie si fie ;i caligrafi a, zice ea. Pe deasupra, mai fac gilimba germani inci din clasa intAia.

,,Auzi, Sonia, o intreb pe fat5, pe cAnd ne $tergeam pemAini cu prosopul, dar tu pricepi ceva din ce vd zice doamnatn germand?"

,,Absolut nimic!" mi asigurd Sonia dAnd din mAn5. $i se

uiti la mine cu ochii ei cei mari si inocenti, de parci s-arastepta sd fie liudati.

Auzi, tu!...

20

&fto ceft secrific:ii

intr-o zi mamaveni intr-un sufletacasd: primiseviza - cele-

lalte acte erau gata de mult -, dgd ci trebuia sd plece urgentin Suedia, unde va cAnta doul stagiuni la Opera RegalS dinStockholm. Ea e sopranS.

Cumvenise din orap, imbricati cu o haind sport de culoare

neagri, cu pSrul blond riv5git de vAnt gi cu ochii albaqtri,

mama era foarte frumoasd.* VA vefi descurca voi doi cumva, ne declari ea cu con-

vingere. Bine cd tata nu e pe teren. De mAncare gi curifenievi putefi face gi singuri. Iar tu, tatd, o vei duce dimineaga pe

Laura la qcoali gi tot tu o vei lua acas5. Vezi si nu intArziidupS-amiezele la serviciu! N-am ce si va fac. Arta cere sacri-

ficii. Dar si nu aud ci s-a imbolndvit fetila, ci iau primulavion ;i vd fac o moral5 de vi zboari fulgii!

Tata gi cu mine ne uitarim lung unul la altul: ce suntemnoi, pdsdri, si ne zboare fulgii? Dar ticurim mAlc, ?ncrun-

tAndu-ne. Nu, n-ar fi fost bine si ne vadi mama ci rAdem!

S-ar fi supirat pe noi ;i indatd incepea cu morala. Iar noui nu

21