Home >Education >Jacques Salome - Daca m-as asculta, m-as intelege

Jacques Salome - Daca m-as asculta, m-as intelege

Date post:07-Nov-2014
Category:
View:3,043 times
Download:48 times
Share this document with a friend
Description:
 
Transcript:
  • 1. sa ~, sa stiu --
  • 2. COLECTIA D CARTI CHEIE U . ~Colectie initiata 1Jicoordonata de IREN ARSENE
  • 3. JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~i JACQUES SALOME SYLVIE GALLANDpoet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratiquedes Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorulCentrului de formare in relaii interumane "Le Regard fertile"de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintrecursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite deLille III.Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-omaterie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in respon-sabilizarea individului in vederea crearii unor rela~ii sanatoase,printr-o comunicare activa.~i-a inceput cariera in domeniul relaiilor interumane pornind Daca rn.-a9asculta, m-a~ intelegede la cercetarile ~i lucrarile ce aparin curentului psihologicumanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile cariereisale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa deMilton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor deresurse, ~i nu 0 componenta intunecata a psihicului.fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosittehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele deexpresie scenid, preCUll1 psihodrama. Traducere deDupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda perso-nala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind con- ELENA NECULCEAcepte ~i instrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE(Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Eseniala).Scopul demersurilor sale pedagogice ~i educative nu este acelade a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~i maturizarea,de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~ie fa~ade sine~i fa~ade ceilali. Punctul de plecare este exprimarea personala.A format pina in prezent peste 40 000 de asisteni sociali,medici, psihologi ~iconsultani. A inut conferine ~icursuri deformare ~i arc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~ifor- matori de moderatori) in Frana, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insu-lele Reunion.Este autor a peste 30 de cari, coauror alunor lucrari de referin-~a despre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asociaiei I/1 GJ/~Qc;l.~1 )pentru Comunicare Relaionala prin Ascultare Activa. Carilesale au fost traduse in 27 de limbi.Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Frana)~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presafrancofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale con-ferinelor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicinenaturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal de Quebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir,Phares, Mariage.Este tatal a cinci copii.SYLVIE GALLAND fost directoarea Centrului de Psihoterapie apentru copii al spitalului din Lausanne. BUCURE$TI, 2002
  • 4. Tuturar celar pentru care libertatea de a fi are la baza respectul, fntelegerea ?i taleranta.Descrierea elP a Bibliotecii NationaleSALOME, JACQUES Dadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome;trad.: Elena NeculceaBucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 2002 328 p.; 20 em (Girti cheie; 37) Tit. orig. (fr): Si je mecoulais, je mentendrais ISBN 973-8356-13-X1. Sylvie GallandII. Neculcea, Elena (trad.)159.9Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHICoperta de DAN STANCIU.Jacques Salome, Sylvie Galland51 JE MECOUTAI5, JE MENTENDRAI5Copyright 1990, Les Editions de IHommePublie avec laccord des Editions de IHomme Curtea Veehe Publishing, 2002,pentru prezenta versitme romimeasdiISBN 973-8356-13-X
  • 5. Cuvint inainte A cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se paremai important, esential pentru existenta noastra. A avea sen-timentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti re-cunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitatilingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspira-tii umane. Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam, nici in fa-milie 9i cu am mai putin la ~coala. In sistemul ~colar, comunicarea se bazeaza pe 0 dinamicaspecifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da unraspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din car- te sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de ani din viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, sa mergem in directia a~teptarilor celorlalti Devenim astfel handicapati - ni9te infirmi in ce prive~te relatiile noastre. Cind ne dam seama de lacunele noastre, avem nevoie de mult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloacele concrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai bine cu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine. In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintre descoperirile noastre; acestea vor reprezenta citeva puncte de reper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~i sa-i inte- legem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comu- nicare activa, spre relatii sanatoase, ne vor permite mai ales
  • 6. 8 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEsa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce emai bun in noi, necunoscutul din fiecare. In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fieca-re sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sineinsu~i ~i cu ceilalti. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anu- Comunicareamite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile in-time. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;i o vorbit, hzainte de a Ji fmbriteatClfn euvin-anume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sa te, trebuie sit se Jormeze, mie mamifer dure-ne acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram. ros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo unde prime~te dreptul de a avea un sens, un su- net, a origine. Alain Bosquet Cine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunica bine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de di- fi~ultatea de a se expri~a 9i de a se face intel~s? Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea, trebuie mai intii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa co- munic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comu- 0 nic. sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea am fost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iu- beau ~i care, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu. Anticomunicarea Parintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sa invite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insu- gesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuP ,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt olog nostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce expri- In ale comunicarii." mam noi personal. Vom descrie,de asemenea, cele mai frecvente capcane 1 Am inventat aceasta expresie, a vorbi despre eineva fn locul situ,dintr-o relatie ~i Tom oferi reperele ~ipunctele de sprijin care pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categoriceni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pas- ("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-etra directia buna in intretinerea relatiilor. frica") ;;inegar
Popular Tags:

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended