JacquesSalome

Povestipentrua iubi

Povestipentrua neiubi

IlustratiideDominiquedeMestral

-. - ,--------' ----.----EdituraAscendent

,:(;:Editions.-\lbin!\lichel,2000

22, rueHuyghens,75014Paris\\iww,albin-michel,fr

Editor: ClaraToma

Copertasi tehnoredactare:MagdaCapraru- New Media Trade

SALOME, JACQUES

Povestipentrua iubi, povestipentrua neiubi! JacquesSalome;

trad.:DoinaAnghel ; ed.:ClaraToma.- Bucuresti: Ascendent,2007ISBN 978-973-88454-8-0

L Anghel, Doina (trad,)II, Toma,Clara (ed.)

821.133,1-32=135,1

ToatedrepturileapartinEditurii Ascendent.

Reproducereaintegralasaupartiala,suboriceforma,a textuluidin

aceastacarteesteposibiladoarcu acordulscris al EdituriiAscendent.

Copyright@2007EdituraAscendentWW\V. edituraascendent.ro

Astazipo\'estileexistan toateculturileasazis primitiw, pecare

le numimprimo~diale.Din nefericire,in Occidentsi in culturilecuo telmologiefoarte a\'ansata,relatia cu latura simbolica si cupo\'estile,carefaceaulegaturacu misterelearhaicealeomenirii,a

fostntrerupta,

Majoritateapo\'estilorau ca temeprincipalecurajul, iubirea,speranta,tenacitatea, tandretea saucompasiuneasi mai ales,\'iatasub orice formaar fi ea.Viata carenu se descurajeazaniciodata,

care,dincolodetoatesuferintele,detoateproblemelesi \'iolentele

pecarele ntmpina,seredreseaza,rezista,nflorestesi sedez\'olta.Prin intermediulacesteinoi seriidepoYestiamncercatsafacsa

\'orbeascan primulrnd\'iatacareexistan fiecaredintrenoi, sai

permitsaseexprimectmailiber si sa\'ain\'it la undialogcueasipoate,la desteptareacelormai subtilesimturialenoastre,

Dupacumamaflatdeja,po\'estileneajutasane\"indecam,Prin

ele sepot spunelucrurilenespuse,sepotdescifracontradictiile,se

pot vindecaraniledin trecutsaudin prezent.Ne ajutasa crestem,

sa ne mplinim si sa fim n armoniecu noi nsine.Fac posibilareconcilierea,n interiorulnostru, a diferitelor dimensiuniale

conditieinoastreumane,psihicul,corpulsi spiritul,careuneorisedovedesca fi n contradictie,

Contincuvintecarene n\'aluie,nemngiesaunembratiseaza

cuprietenie,nepropunasocieride idei carec1arificalucrurilesi netrimitsprelimiteleimaginaruluisi alerealului,

Att pentrucopii, ct si pentruadulti,po\'estilesuntun mijlocextraordinar pentru a creste, a se maturiza. Stimulndu-ne

imaginarul,ne conducspre zonelecele mai putin exploratealetrecutuluinostru,

Au putereade a se adresadirect inconstientuluinostru,fara

intermediari, fara ecran si astfel ndeplinesc doua functiifundamentale:aceeade a ne conectala forta vie a creati\'itatii

4

noastresi aceeade a taceposibilelegaturile,puntile,intrediferitemomentealevietiinoastre.

Alaturi demaestriispirituali,carese folosescdemetaforesi de

povesti, cunosc medici, terapeuti care nu ezita sa vindece,intr-adevarsa vindece anumite suferinte ale corpului si ale

sufletului,spunndo poveste,invocndo imagine,propunndundemerssimbolic.

ntr-o zi, retetelemedicalevor fi nsotitede reteterelationale,deoarece,dacamedicinastieastazisa reparesi sangrijeascacu o

eficientaextraordinara,nca nu a aflat cum sa vindece.Pentruavindecaar trebuisa aibaaccesla semnificatiaunei maladii, care

aparen corp si vorbestecu o violentace poatedezechilibrala

nceput,iarapoipoatefi ascultatapentrua fi nteleasa.Dar poateca mi spun singur pOYesti,scriind toateacestea!

Oricumar fi, poYCstiledefalaauajutatcopii saufosti copii,numiti

adulli,sandrazneascamaimultsameargaspreceeaceestemaibunn ei, sagaseascamaimultaautonomie,maimultalibertaten viala.

Cu tolii avemnevoiela un momentdat de cuvinteleacesteamurmurate,soptite,cntatela urecheanoastra,naintedea nfrunta

aventuraplina de neprevazuta noplii. Uneori vor fi daruitede opersoanaiubita,cititentr-unmomentdelinistesi deabandon.

Ali remarcatfaptulcapovestileaunevoiedeblndeleataceriiside o ascultarevie pentrua se nscrie ctmai adncn noi? Sunt

asemeneaunor saruturitandresi fericite,depusepe obrazulunui

copil, naintede a adormi.Alteori ne ndeamnasprereverie,nestrnesczmbetul,ne fac sa regasimpartumulvacantelor si nepoartaspremarginiletimpului,acolo undevisele se amestecacurealitatea.Uneori ne deruteaza,ne irita, ne provoacao distantare,

declansndfoarte multe ntrebari sau constientizaridureroase.

Beneficiileuneipovestinu semasoaraimediatdupaprimalectura.

Unele povestipot sa-si arateroadeleimediat,altelevor aveanevoiede timp pentrua lasa sa se vadaefectele.Altele par a se

5

pierde, cnd de fapt se instaleazaconfortabiln tara copilariei

noastrepentrua ~ezonaapoin yiatanoastradeadultsi a traversa,ireversibil,ntreagamemorieauitarilornoastre.

Povestile contin energii esentialeyietii, precumncercarile,

perseverenta,umbrasi lumina,iubireasi compasiunea.Am ncercat,n aceastacartesaaducla luminactevadintrecele

maiimportanteinterogatiicaretraverseaza,agitasi nsufletescorice

fiinta umana,n relatiecu evenimentecheiedin copilarianoastrasaudin viatade adult.As dori ca acestepovestisa trezeascasi sa

stimulezepetoticeicareaspiralao viatamaifrumoasa,ceicare\'orsa-si regaseascaacealibertateinterioarafarade careviatanu arefarmec.

Povestilepotfi primiteasemeneaunuicadou,dincolodelectura,sa fie ntrripinateca o poartadeschisasprea dobndimai multa

iubirepentrusinesi pentrucelalalt.

6

,Povesteaiubirii furioase

Iubireapartinitoarepoatesadistrugadragostea,.asaClilll otravane

distrugesanatatea.

ntr-ozi, Iubireaserevolta.A simtito imensafurie careo duse

apoifoartedepartedeceilaltioameni."E preamult,multpreamult,

murmuraea,fugihdcto tineaupicioarele.Eu existaici demii deani si nu-mivine sacredce au facutoameniicu mine.Cndsimt

cumsuntmaltratata,pen-ertita,nselata,banalizata,cumsuntapoi

reprezentatan filme mediocre,insipidesi n romanelemoderne

caresuntpline de violente,esteinsuportabilpentrumine, e preagreu,preadurerosasacaprefersarenunt."

Astfel, Iubirea rataceaprin desertullipsei de iubire, care o

nconjura.Mai singuradectorice fiinta ce traia pe pamnt,fara

nimeni caruia sa poata sa i spuna ce avea pe suflet, sa-i

mpartaseascacevasausa-ivorbeascadespreea.

Stiu, stiucaunii dintre\'oi ar fi foartebucurosisavorbeascacuea, sa o linisteascasi chiar sa o iubeasca.Dar chiar si aceasta

posibilitatei se pareaderizorie,attde mult o afectautristeteasi

disperareaei farasfrsit.

o sava marturisesccelmai ngrozitorlucru: Iubirea,disperata,deprimatasegndisechiarsasi punacapatzilelor.Segndisesase

sinucida.Da, probabilnu o samacredeti.Credetica exagerezsaucaIubireaestemaiputernicadectorice.Ca poatetrecepesteoriceobstacol,sa nvinga violentasi mediocritateanemurilor n care

traieste.Poate,sunteticonvinsicaIubireaesteinvincibila,eterna,ca

areun curajsauo vointadenezdruncinat,ce poatesa treacapesteorice!

Doar ca, amintiti-va,furtuniledin ultimul timp, aceafurie a

cerului, frigul necrutatorcarea duratmai mult dectde obicei,

umiditatea crescutasi persistenta,lipsa \-ietii, energiascazuta,amintiti-vade toate\'iolentele,incoerentele,razboaiele,foametea,

torturilecaresentmplaun lumecupUtintimpn urma.ncercatisa regasitisenzatiilepe care le a\'eatiatunci.Poate

credetica eraudoarntmplatoare.Un concursde circumstante,o

8

staredeslabiciuneauniversului,unmomentdeneatentiea zeilor,o

uitare a di\'initatii sau o scaparedin plasa vietii, o irupere acosmosului...

Nu! Nimic din toateacestea,era pur si simplu Iubirea, care

descurajata,epuizata,renunta,selasanvinsa,Va asigur,despreasta

evorba,Iubireasi dadeademisia!

Preferasaterminecuaceaexistentanebuneasca,voia sa-sipuna

capatzilelor!

Noroc ca Iubireaeranovicen materiedesinucideri.Era pentru

primaoaran viataei fabuloasa,cndvoia samoarasi nu stiacum

saprocedeze,Sesimteaaproapenemuritoare,asacanu stiacumsasesuprime,sadisparapentrutotdeauna,lundu-siviata.

Vedean jurul eibarbatisi femeicareseiubeau,totalinconstient,orbi n fatadrameicaresejuca ntreei, n ei si n jurul lor.

Pentruca, ceeace estecaracteristicIubirii, estefaptul ca, n

imensaei generozitate,n abundentaei fundamentala,Iubirea sedaruie,seofera,fiecareifiintevii, farasacearanimicn schimb.Se

ofera gratuit,pentruca fiecaredintreoamenisa poata,n cursul

vietii sale,sasedezvolte,sasenfrumuseteze,sacreascaprin iubire.La sfrsitulvietii,Iubireasedesparteastfeldecelsaudeceapecarei-a nsotitsi sentlneste,n cosmoscu IubireaUniversala.

O samantrebatiprobabil:"Asadar,existaIubire pestetotundeexista\'iata,ntr-uncopac,ntr-ofloare,ntr-o leguma?"

Sigurcada,n oricefiintavie, faranici o exceptie,existaIubire.

Aceastaesteceamaiimportantamisiunea Iubirii, saseofere,sa

seabandonezefarareticenta,faraconditii,ncrezatoaren tot ceeaceeranu.

Dar,presupuncafiecaredintrevoi stieacestelucrurisi v-asruga

sanumantrerupeticuntrebarideprisos.

Dupa cum spuneam,Iubirea, dezamagita,trista, deprimata,pentrucanu semai simteaiubitadecatreoameniipecarei iubise

attde mult,a gasitcel mai bun mijloc de a-si punecapatzilelor,

9

adicarencarnarilorsalesuccesiwsaucalatoriilorsale,dacaneti sa

. numimastfelfiecareciclu din "iataei.Dacao sa\"aspuncaa fostfoarteaproapedea reusitentati"ade

a-sipunecapatzilelor,wti ntelegemaibinetoataaceadisperarepe

careo simtitisi careseraspndestetotmaimult in jurul \"ostru.Ati

obsen'atctdemultsi-apierdutIubireadin propriaei realitate,ctdeabuzividealizataestepentrucopii si ctivaadultinaivi,cumeste

schimbata,vnduta,conservata,banalizatadupacti\"aanide\"iatan comun,n anumitecupluri...?

Pot sa va asigurde acestlucru: Iubireaesten convalescenta.

Slabita,s-arefugiatn vis.Asteaptasa"ina zilemaibune.A devenittimida,prudenta,rezervata.

Va spuneamca astepta,dar nu ntr-unfel pasiv,cautatotusi,

cautafiintecarepotsadevinala rndullor Iubire,pentruaalimentamarearoataa timpului.Nu mai vreasa se ofereunor barbatisaufemeicareaunevoiadea fi iubiti saule e teamaca nu \"ormai fi

iubiti, nu mai vreasa fie exploatatadecatrecei careo reclama,opretind,nu mai vreasa fie maltratatade catrecei careo consuma

prin intermediuliubirii altora.Nu maivreasasedezvoltesi sanfloreascala acelefiintecareo

vor oferiunei fiintefaraviata,uneipersoanecaresemultumestesa

fie iubitasauunuitrecatorcareo va consumafararetinere,n graba.Nu vreasa i semaidictezecumtrebuiesafie.

Nu mai nea sa fie folositadreptalibi In practicaunui terorism

relationalmenitsa-Iacapareze,sa-I controlezesausa-I subjugepecelalaltpropriilor dorintesaunevoi sau chiar sa-I nchida ntr-omultimedetemeri.

A devenit exigenta,Iubirea! Vrea fiinte libere care sa oprimeascachiarIn inimavietii lor.

Ce asputeasa\"amaispunn plus?Estetimpulsanereconciliemcu Iubirea!

Estenecesarsanereinventamrelatiacu ea!

10

Este necesarsa i dam locul pe care l merita,sa se poatamanifestadin plin, sai oferimunloc n caresadezvoltelibertatea,

creativitateafiecaruiadintrenoi.Altfel spus,asputeasandraznescsa va cer fiecaruiadintrevoi, sa ndraznitisa dewniti la rndulYostru... Iubire?

II

Povesteafemeiin drum

sprepropria eiviata

Adeseori viata nu ne cere sa o urmamorbeste,ci sa mergemnaillteaei,plini debucurie.

Era odatao femeiecare,dupace tra\'ersaseo ntreaga\'iatade

femeie,ntlnisedi\'erseiubiri, iar apoio relatieimportantacu unbarbatcarea de\'enitsotulei, dupace purtasesi crescusecopii si

excrsaseo profesiepasionanta,s-a regasitla capatulexistenteisale,n fataimensuluigol al singuratatii,al ntlniriicueansasi,

Cum sentmplaseacestlucru?Cum ajunsesesingura,acum,la

apusul\'ietii, fara proiecte,fara energie,dupace daduseattdemult, lipsita de toate\'isele ei, pe care le daruisen zadar si epierdusela ceipecarei iubiseattdemult?

Cum samai continuedrumulacum,cndsesimteacoplesitadeo obosealaimensa,o slabiciuneadncaatunci cnd se trezea

dimineata,o greutatedea deschideochii, a respira,a sespala,a se

mbraca,a nfruntapri\'ireaoarbaa attde multor necunoscuti?

Cum samai poataawa energiade a schitagesturicarenu mai ausens,de a ncepe cten fraze moartedin start, imaginndu-siimediatcaziuademineeradejancheiata?

Iar acestlucru se ntmplafoartedes n lumeabarbatilorsi afemeilordin ziuadeazi,

La nceput,bjbiaprin ceatadin pustiul\'ietiiei, pringreutatea

singuratatii,prin golul nentelegeriipe carel simtean jurul ei,Uneori se simteadisperata,atunci cnd gndurileapasatoareiinfectaucorpul, cnd simteadureri care i strabateauspatele,idesirauburta,i hartuiauinima,cnddurereaeraattdemarenct

si imaginaca nu \'a mai puteasta n picioare,cndsi doreasa

adoarmasi samoararapusadeslabiciunesi dedisperareadea maitrai.

Ea nu stiansaca\'iataei asteptadoarca easasi aducaaminteca exista,O emotie,carecuprindean ea lumeantreaga,s-atrezit,

a urcat apoi spre caile secreteale sensibilitatii sale, pna laconstiintaei, s-a cuibaritn gndurileei pentrua setransforman

lumina,soare,naintede a se transforman energiedatatoarede

\'iata,ntr-o dimineata,n minteaei s-a aprinso fraza,carestralucea

13

subpleoapeleei, fredonndu-ila ureche:

"Sa ai grijadeviatata,ai grijadeea..."Dar alte voci, cele ale vechilor demoni, vechile obiceiuri,

frustratepentruca eraunlaturatede un suflu de viata nou, au

ncercatsapreiacomanda,saacopereacelecuvinte,deproprialorranchiuna.

Sa fii atenta,dacandraznestisa te aventurezipe drumul

acestordorinte,vrndsate descoperisingura,risti sa te pierzi, sadezvaluiaspecteinacceptabiledintine.

Dorinteletalesuntnselatoare,Crezi caai totul,darnu ai nimic,nu estinimic,nu ai fostn

staresal retii pe sotultau,sati pastrezicopii aproapedetine,sati mentiistatutuldefemeieiubita...

Poti satetransformi,i sopteavoceaceamica,dela nceput...

Nu potisafaci nimic,ngnauvociledin"iataei dedinainte.Pot samaiubescsi samarespect.Deloc,ainevoiesafii iubita,nutrebuiesasi daruiestiiubirea

dectdacaestiiubitala rndultau!

Simtcapotsamaiubescsi saiubescfarasaprimescneaparatcevan schimb...pentruplacereadea fi.

Nu, inimata nu estedestulde deschisapentrua iubi, doar

pentrua iubi. Gndeste-tebine, stii ca ego-ul tau nu suportasa

traiascafericireampartasita.Ai nevoiedesentimente,dejuraminte,deduratasi deseriozitaten oricencercare...

Nu maaflunici n lipsa,nici n nevoie,ci n plinatate!O savezica o saregretiimediattoateviseleastea.

Suntasemeneamuzicii,cautsi mi regasescacordurile.

Esti derizorie,timp pierdut,iluzii nselatoare.Nu ncepesa

sperin lucruripecarenu le vei atingeniciodata.Exist, n sfrsitexistpentrumine.

Nu, supravietuiesti,vegetezi.Accepta-tisoartafararevolta,

fal'8:vise inutile,te afli pe pantadescendentaa vietii tale, ramilinistita!Ai jucat,ai pierdut,meritisateodihnestiacum.

14

Acum ma regasesc,doar pe mine nsami, n esentafiinteimele.

nsauiti un lucruesential:siguranta!

n fataneputinteipot mblnzifortesecrete,n fataurgentei,

amncrederen starilemele interioare,n fatahaosului,mi ascult

propria\'oce.Suntpecaleaaceastaacum.

Uimita,aajunssanumaiaudacelelalte\'oci astfelnctsehotarsa se asculte.ncepnddin aceazi nu a mai fost singura. Iar

deschidereaspredialoga ajutat-osantlneascamulteposibilitatipecaleapropriei\'ieti.

15

Povesteafemeii

careiubeadoibarbatin acelasitimp

n ceeaceprivesteiubirea,traimcelmai adesean starede alito-priva/iune.

]6

Era odatao femeiecaresecasatorisedin dragoste.Uneori li se

ntmplaoameniloracestlucru,sasecasatoreascadin acestmoti\"attde irational,misterios,carei leagaunii de altii, mai ales la

nceputulunei relatii de iubire!Voiamsa spunprin acesteaca se

casatorisecu barbatulpecarel iubeasi l admira,lasndu-sedusa

de sentimente,n timpce existaudiferentedestulde importanten

personalitatilelor,uneorichiaropuse.El, Equi,era\Tajitdespontaneitatea,delibertateadeafi aEllnidei

si fusesefoatteatrasdeea,angajndu-se,la nceputcucteYaretineri,

iarapoidincen cemaimult.Trebuisechiarsaseopunafamilieisalecarenu fusesede acordcu alegerealui. Tatal lui mai ales,un om

puternicsibogat,carecredeacafiul luimeritamaimultdectaceafata

tnara.I separeaputinpreafrumoasasi mai alesde o senzualitate

foarteplacuta,nsanelinistitoare,carei faceapebarbatisa sesimtainconfortabil,peceicarenureuseausa-sireprimedorintan fataei.

Ellnida,ceacuo imaginatiedebordanta,unentuziasmmolipsitor

si o bucuriesincera,l stimulamultpesotulei careeramairezervat,

mai interiorizat.Si trebuiesava spun:searmonizaufoartebinepe

planultandretei,al sexualitatiisi al mpartasiriiemotiilor.Iar Equi, princalmulsau,prin generozitatealui, prin talentullui

deorganizatori daruiafoartemulte,i linisteaangoaselesi teamaeidebarbati.Ellnidal stimula'nrelatiilelui, caredeveniseramaivii,

mai creativesi n curiozitatealui fatadefrumusetealumii.Ctivaanimaitrziu,Ellnidaa cunoscutun barbatfoartediferit

desotulei.Un barbatfantastic,imprevizibiln creativitatealui, caresenumeaLibre.

Si 'ncadela primelentlniri,sendragostideacelbarbatcare'i

raspundeacuacelasielansi aceeasibucurie.Credcaatintelessituatia:pedeoparte,Ellnida l iubeapeEqui,

sotulei, iarpedealtaparteerafoartendragostitadeLibre,prietenulei de suflet.n aceastanouarelatie,existaumulte lucruri carei

apropiaupe Elllnida si pe Libre, 'ntr-ocontinuaspontaneitate,

17

fericita,un pic nebuneascasi attdetentantapentruei.

Poatenu stiati,dar,dacaesteposibilsaiubestidouapersoanenacelasitimp,cu o iubireprofunda,puternica,nu esteposibilsa fii

ndragostitdedouapersoanen acelasitimp.SituatiaEllnidei devenisedificila, un pic periculoasasi uneori

dureroasasi confuza.Equi, sotul ei, careera condusde iubire,

acceptaaceasituatie.Sesimtean continuareiubitdeEllnidasi aveancrederen ea.Dar eaerandragostitadealtcineva.

Poate ati trait si voi o astfel de situatie, sentimentulde

ndragostireeste asemeneaunui \'al imens, o tornadacare tedestabilizeaza,caredarmatotul n trecere.Ellnida sesimteadusaspreLibre, cutoatesimturiletreze,cu ratiuneaadormitasi judecatan nebunie,

Traia acestecontradictiisi aceleparadoxuricu o generozitateattde marenctputeasa nfrunteparteade insuportabilsi de

dureroscareapareauneorin inimaei.Astfel,n anumitemomente,nu voia sa se gndeascala cele doua relatii.Amndouaattde

importantepentruea. Uneori, doar pentrufoarte scurt timp, segndeasarenuntelarelatiade iubire,spunndu-sicarelatiacusotulei trebuiapastratacuoricepret.

n alte momente,care deveneautot mai dese,si spuneaca

trebuiasa aleaga,sa aibao deciziesi sa meargasprecel carei

ocupamaimultinima,corpulsi mintea.Sesimtean1partitandoua,darattde plina de dragostenctputeasa suporteceeace altorapoateli s-arfi parutimposibildetrait.

Nu stiudacavi s-antmplat\Teodatasatraitio situatieattdecontradictorie,attde violenta,de destabilizatoare.Daca da, ar

trebuisantelegetientuziasmulsi conflictulEllnidei.

De fapt, prin cele doua iubiri ale sale, Ellnida repetacontradictiilefundamentaledin toatacopilariaei, din adolescentasi

din viatade adult.Pe de o parte,nevoiade siguranta,careeraun

punctdereferinta,o ancorasiguracareraspundeauneinevoifoarteputernicedestabilitatesi decoerenta,pedealtaparte,o ne\'oiede

18

a se elibera,de a-si lasa imaginatiasa creezeo lume pe masuradorintelorei, saserealizezen toateposibilitatileei de iubire.Eraca si cumawa neyoien acelasitimpsi deEqui si deLibre.

Ceeace nu stia nca,eraneyoiasecretade echilibrupe careo

a'"ea,nuntreceidoi barbati,ci n sinensasi,pentrua nu seratacisaua sepierde.

Conflictul se \'edean exterior,nsa era de fapt n interior,deoareceexistanaintedeconflictulaparent.

Uneori,n yiatacuivaexistaperioadecndpareimposibilsafacio alegeredefidelitatesaudecoerentafatadetine,toateforteledin

noi selupasi seanesteziazaunelepealtele.

Toateacesteasejoaca pe scenaiubirilor nesperatecarese potaprindepnala ntlnireacu diyinuldin fiecaredintrenoi, darcare

nsanu preaseacordacu cerinteleyietiicotidiene.

19

Povesteamicii lacustecarereusisetotul

A-ti reusiviata,n detrimentulexistentei,nseamnasa risti sa treci

pe lngaadevaratultalIdestin.20

Era odatao micalacustacareiai reusisetotuln viata.Viseleei

de copil lacusta,jocurile, prietenii,scoala,proiectelepe care leawa...reusean toate.Cndsi doreaceva,foarterarsentmplasanu obtinaacellucru.Eraplinadeviata,inteligenta,foartesociabila,iar felul n care\'edeaviataeraplin deentuziasmsi debucurie.

De asemenea,feluln careo vedeausi o ascultauceidinjurul ei,erafoartepozitiv.Si, cumsespuneuneorin lumeabarbatilor:Aveatotulpentrua fi fericita!Cu toateacestea,traiao mareincertitudine.

Existaun lucrupecarenu reusisesa-Iobtina.

n aceasituatietraiseunprofundsentimentdeesec.A fostcuatt

mai puterniccu ctnu a pututsavorbeascacu nimenidespreacel

lucru.Nici cu tatalei,nici cumamaei,nici cu vreoprietena,pastratotuln ea,capeo ranadeschisa,caresngerafarancetare.

Tot curajul ei, toateresursele,entuziasmulei, rataseraexact

acolo undear fi fost attde importantpentruea sa reuseasca,sacstige,sa-sidovedeascacalitatilesi imensaiubirepe careo purtan ea.

O samantrebatiprobabil:dardespreceestevorba?Ce eveniment,ce situatiepoatefi attde importantapentruo

lacusta?

Va trebuisanentoarcemputinn trecutulei. Poatenu stiti,dar

n taralacustelor,sentmplauneorica,unelecupluri,casatoritede

ani dezile, careautotulpentrua fi fericiti, si mparto multimedelucruri,tandrete,afinitati,ajungtotusisanu semai iubeascasausa

nu semai nteleagasi sasedesparta.Asa s-antmplatn cazulparintiloraceleilacuste.

nsan minteaei, n inimaei si n totcorpulei, mica lacustasi

imaginasecatoataiubireapecareo aveapentrutatalei,o mpiedicasaplece.

"Am nteles,nu se mai ntelegecu mama,spunca nu se mai

iubesc,ca nu mai pot trai mpreuna,nsa eu l iubescsi el maiubeste!Nu arecumsauiteacestlucru,nu sevapurtaca si cumeu

nu as exista.Iubireameapentruel estedestuldeputernicapentru

21

a-l retine,pentrua-l mpiedica sa faca prostia sa-si paraseascafamilia,caminul..."

Nu stiudacaya imaginatitot ceeace sepoatepetrecen minteauneimici lacustecaresi iubestetatal,asacumdoarlacustelestiusafacaacestlucru.

Va datiseamacatoateacesteaeraufoarteprezenten imaginarul

ei, o miedegndurisi de imaginicontradictoriicaresenfruntaunfiecaresearan minteei, n totcorpulei. Se agatade uneledintre

ele.Revedealimpedetoatesituatiilen careavusesedovadacatatalei o iubeafoartemult,tineamultla ea,erafoarteimportantapentru

el....Atunci renasteasperanta,si imaginacatatalei seYarazgndi,va reveniasupradecizieipecareo luase,vagasiun mijloc dea se

ntelegecu sotialui, pe scurt,cavaramneacasa.Toateacestea,si le imaginasede sutede ori, n timpul acelei

perioadedureroase,haotice,uneori violenta,n careun cuplu sepregatestesa se desparta,atuncicndcei doi mai suntn1preuna,rarasafie nsacuadevarat.

Iar apoi, tatal ei a plecat,casatoriaa fost anulatasi, cum se

ntmpladesn taralacustelor,fetitaaramascu mamaei.A pastratnsa n adnculei acelsentimentapasator,desprecareva vorbeam

la nceput,acelaca nu a reusit,a ratat.Se simteachiarsi vinovata,o invadauo multimedegndurigrele,careo poluau:

"Dacaasfi facutastasauasta,poatearfi ramascunoi,dacai-asfimarturisitdragosteameamaimult,dacaasfi fostmaiprezenta,daca...,daca..." Atteacuvintecaresenscriaucao otravan corpulei.

Poatecredeticatimpulrezolvaastfelde lucruri!Nu ntotdeauna

nsa, deoareceacesttip de experientan.scrien spirit un mesajfoartenociv, de genul:"Iubirea meanu va fi niciodatadestulde

puternica pentru a retine un barbat pe care l iubesc" sau"ntotdeaunavoi aveao ndoiala daca iubesc suficientde mult

pentrua puteapastrao relatien timplung."

De altfel,pentrueascriuaceastapovesteastazi.

22

Deoarece o experientadureroasadin viata acelei lacuste,devenitao tnarafemeiefrumoasa,paresaconfirme,saadevereasca

acel mesaj foartenoci\' pentruea. a deceptieamoroasa,foarterecentai-a reactivattoatendoielile, lipsa de ncrederen sine,con,-ingereaei ca,oricear fi, nu vareusi,asacuma fostcu tatalei.

Si n aceaperioada,toatereusitele,toateconfrrmariledin trecut,toataatentiasi bunavointacu careo nconjuraucei apropiati, nu

reprezentaunimicn fataaceleivijelii careinvadatotul,i distrugeasperanta,curajulsi vointa.Atunci nu mai aveapoftade nimic, nu

mai asteptanimic, nu mai aveadorinte,corpulei se simteaca un

plic gol, cuminteaplinadegnduriinutile.Este ngrozitorcu poatelipsa de viata sa invadezeviata,sa o

usuce,sao sterilizeze,nctajungesanu maiaibanici un gust,niciun sens.

Nu v-amspuschiartotul,poateatiobservataceastalegeaseriei,aceastasuccesiunede catastrofecareuneorise nlantuieunelecu

altele?Tatallacustei,celacareeramereuplin deviata,sehotarse

sa si refacaviatacumsespune,satraiascacu o alta femeie,care

culmea,aveasi eao fiicadeaceeasivrstaculacustanoastra.Astfelnct,acesteiai separeacai seluasepnasi locul ei defiica...

Uneori ebinesastimca evenimenteleseaseamana,seasociaza

pentrua confruntape cinevacu esentialul,pentrua-l obliga sa seresponsabilizeze,safacafatamizelorimportantedin viatasa.

a safiu euresponsabiladeviatamea?Sauo sao lassadepindade evenimenteexterioareasupracaroranu amnici o putere?(Si enevoiedemultamodestiepentruarecunoasteacestlucru!)asamalas distrusa,asteptndun miracol,un ajutordin exterior(cultivnd

astfeldependentadin acareicauzasufarattdemult)?Lacustelesuntrenumitepentrufaptulca suntcapabilesa faca

salturi foartemari. Detentalor este incredibila.Uneori, blocate

ntr-o scorbura,prinse n mlastini urt mirositoaresunt totusicapabilesa iasa de acolo, sa se lansezespre viata spre un nouorizont.

?~--'

i dorescacestlucrusilacusteidesprecare\"orbeam,pentrucare

simtmultaafectiune,chiardacanu amntlnit-oniciodata.

Ar fi pututsafie fiica mea...

24

Povesteamicii camilecaresenascusecucordonulombilical

nfasuratn jurul gtului

;Ve petrecemviata ncercndsa ne nastemfara sa reusim saincheiemprocesulvenirii noastrepe lume

25

Eraodatao camilacaretraian desertulSahara.O sa-mispuneti

poateca dromaderiitraiescn Sahara,n timp ce camileletraiesc

mai degraban Asia centrala,darn povesteameaestevorbachiar

despreo camila!Traia,la fel camultedintresemeneleei, n turma.Aveao dificultate,caredeveneatotmaigreudesuportat,pemasura

cecrestea:nureuseasaia o decizie.Dupacumvaputetiimagina,acestlucrui faceaviataimposibila

camileinoastre.Cndvoiasao ia la dreapta,sentrebadacanu arfi mai bine sa meargala stngasaudacasi propuneasa facaun

anumitlucru, imediatsegndeasafacaun altul.

Astfel, n mintea ei apareauo multime de ntrebari, de

argumentari,caredurauoren sir si o faceausasesimtaparalizata.Gaseao multimedemotivesameargan dreapta,darsi maimulte

pentruamergen stnga.Vedeao multimedeanntaje pentruafaceun lucru, dar imediatgaseaacelasientuziasmsi pasiunepentruafacealtceva.Pe scurt,sesimteaparalizata,sfsiatan interior,astfelnctdeveneadureros.Aveaattdemulteidei contradictorii,toate

bune,excelente,pline de sperante,nctnu reuseasasehotarasca.Iar acestlucruduradeanidezile.

Cnderamicaeramai simplu.Dat fiind ca nu seputeahotar,

atunciparintii,profesorii,cei dinjurul ei luaudecizii n loculei sisedescurcaasa.Astazi nsadeveniseadult.Seconfruntasinguracu

alegerileei, trebuiasa decidacum va trai, sa decidadacasa seangajezesaununtr-orelatiede iubire,deexemplu.

Nu stiudacav-amspus,darcamilasenascusecu o dificultate.Cndiesisedin burtamameisale,atraito maresuferinta.

Cu ctevazile naintede a senaste,cordonulombilical,cordonul

vietii,cel carefacealegaturacu placenta,senfasurasededouaori n

jurul gtuluiei.Cndspun"senfasurase",esteo imaginepecareamfOlmat-o,pentrucadefapt,nucordonulestecelcaresenfasoaranjwulgtuluiunuibebelus,ci bebelusulestecelcaresentoarce,senvrte,

urcasicoboara,mergespredreaptasausprestnga,n bwtamameisaleiaruneori,si prindegtuI,sencurcancordonulombilical.

26

Atunci se ntmpla un lucru incredibil, insuportabil si denerezolvat.Deoarece, n momentul nasterii, cnd mama are

contractiisi ncepesa mpingapentrua-l face pe copil sa iasa,cordonul se ntinde, iar bebelusul se poate sugruma. Opunerezistenta,ntindebratelesi picioarelesi, n acelmoment,ramne

blocatn trecereacarear trebuisa-Iconducaspreexterior.Iar daca

acelmomentdureazapreamult,sepoatesufoca.Atunci, seopreste,se Iasadin nou mpinsde contractiilemamei,cordonulse ntinde

din nousi sesugruma.Rezistadin nou,seoprestesi iar sesugruma.

Si, cred ca va dati si voi seama,esteo situatiengrozitoare.Binenteles,moasa sau doctorul, l ajuta pe puiul de camila,

ncercndsarelaxezecordonul,sa-Idesfasoaredinjurul gtuluisi,n majoritateacazurilor,reuseste.

Micuta camilacaresenasteestevnata,e batutaputinpe fese,tinutadepicioare,cu capuln jos, pentruca sngelesanceapasacirculedin noun zonacapului,estencalzita,alintatasi, deobicei,

momentul se petrecefoarte bine. Apoi creste, se dezvolta sitraieste...

Corpul ei a pastratnsa urmeleaceleiaventurisi, chiar daca

credeca a uitatacelmoment,persoanaei esteimpregnatadeaceaprimaexperienta.Dacafacecevantr-odirectie,sesugruma,dacanu facenimic,saufacecevan cealaltadirectie,sesufoca.

Voi cecredeti,cumesteposibilsaalegisolutiaceabuna,ntrea

tesugrumasi atesufoca?Aceastaesteexplicatiapentrudramamiciicamilecarenureuseasafacaalegeri,sasepozitionezeclarn viata,deoarecentregcorpuli amintea,defiecaredatacndtrebuiasa iao hotarre,caoricear face,riscasasufere.

ntr-o zi, camilaa vorbitdespretoateacesteacu mamaei. S-aculcatpesteburtaei si i-a spus:

"Stii, credcanuvoiamsaiesdin pnteceletau,altfelnu m-asfiprinsasacucordonuL."

Au rs amndoua.Daca ati fi auzitacel rs eliberator,ntre o

mamacamilasi fiica ei!Desertulncai maipastreazaamintirea.

27

Erau odatadouafetitecareseluptaun interioruluneisingurefetite

Bolile sunt metafore,limbaje simbo!iceprin care i'ncercamsa

spunemsi saascundemceeacenuputemspunea!t{e!.28

n interiorulunorfetitesaubaietiexistadouapersonalitaticare

seconfrunta,douacaractere,douadorintesaudouaaspiratiicareselupta,uneoripe \'iatasi pemoarte.

Astfel, eraodatao fetitan careseluptaudorintaei dea o iubi

pemamaei si dorintadea o ur.

Chiar dacao sa spunetica estecevafoarteobisnuit,o sa ma

ntrebaticumsemanifestaacestlucru. Estegreudespus,nsatoate

acesteasemanifestaprintr-osomatizare,o boalacaresenumestediabet,maladiecareaparusen corpulaceleifetite.

Diabet,casi cumnauntrulei s-arnfruntadouaparti,producnd

apoimultepagube.

Aceastaboala,careaparusecndfetitaavea\'reosaseani,fusese

declansatade un evenimentizolat, o vorba pe care o auzisen

treacat,cndsejuca cupapusa,submasadin bucatarie.Fetita sejuca sub masa,mamaei beao cafeacu o vecinasi,

vorbeadespresarcinaei. Despresarcinasi dorintelepecarele aveacnda aflatcaeransarcinata.

"La nceput,sotulmeunu voia copii, eu insistamsi el refuza,

spuneaca avemtimp,ca un copil neva ngreunatineretea,ca eracostisitor,ca mamalui i spusesesa fie atentla nceput,sanu se

grabeasca,pentruca apoiputeasa regrete... Pe scurt,eu bateampasulpe loc, asteptndca sotulmeusasehotarascala un momentdat!Iar apoi, dupatrei ani, a \Tut acestcopil...Acum eueramceacarenu mai erade acord.Nu ma simteampregatita.E ciudatcum

s-aschimbataceadorinta.n plus,el si doreaun baiatsi euvoiam

attdemultsaamo fetita.De fapt,asfi \Tutsanu amuncopil dacanu eram siguraca va fi o fetita.Apoi, pnala urma,am ramasnsarcinata..."

Fetita,careauzeatotuldesubmasa,prefacndu-seca sejuca cu

papusa,segndeadacapemamaei anelinistit-ofaptulca"a ramas"asa.Ea sehotaratuncisafie foarteatenta,sanu cum\'asaramna

si eaasa,"saramnansarcinatagndindu-selaaltce\a".S-ahotart

29

atuncisanumaiaibadorinte,sanu lemaicearanimicparintilorei,

deoareceun copil costacammult,dupacumauzisede la mamaeisi nu \'oia n nici un cazcaparintiiei saramnasaraci.

Deasupramesei,mamaei continuaconversatia:

"Nu stiu cum s-a ntmplat,ntr-o seara,nu am fost atentasi

dupapatrusaptamnieramnsarcinata,Am avuto fiica,arfi trebuitsafiu foartefericita,darnu;stiamfoartebinecal dezamagisempesotulmeu,Ca si cumnumai erambunadenimic...! Suntdeacord,

s-anascut,edragutasi numi facpreamultegriji, darnuestedeloc

ceeace voiameu... spuneael",Fetita,submasa,arfi \Tuttaremultsaplnga,saintren pamnt,

sa disparacu totul.Astfel, descopereantr-un mod brutal,ca l

dezamagisepetatalei caresi doreaun baiat.Si, n plus,mamaeinu erafericitacasenascuse.

Nu stiuce s-antmplatcu ean zilele imediaturmatoare,darafost ca si cum,n interiorulei eraudouapersoanefoarterele, ca

douafiarecareseluptau.Unaspunea:"Foartebine,tatatrebuiadoarsanumafaca!",iarcealaltatipa:"Si mama,carenustiece\Tea.Mavoiadarnu e fericita,din cauzamea!"

Nu va putetida seamact de mareera disperareadin corpul

aceluicopil, carear fi \Tut attdemultsale facapeplacparintilor,

sa-impace,sale mpacedorintele.Credcareusitsa-iuneasca,n jurul bolii sale.

Pentruca suntfoarteatenti,foartegrijulii cu ea, de cndarediabet!

30

Povesteapuiului deleucareerafoarteagitat

Un copil adoptatnu si adopt Intotdeaunaprin!ii. Poate s

pastrezen adnclil IlIi, fide/itateafala de genitorii lui, pentrll anegaabandonlllsi a seopuneadoptiei.

31

Era odataun leut care traia cu parintii lui adoptiyi.Parintiadopti\'i,nseamnamaimultelucruri:faptulcamamalui actualanu

l purtasen pntecetimpdecteyaluni (asacumsefacela lei) si

ca tatallui actualnu l concepusefacnddragostecu leoaicalui.Dar, acestlucru mai nsemnaca, leoaica,genitoarealui, cum se

spunen cazuloamenilor,carel purtasen pntecetimpdeluni de

zile, carel adusesepe lumentr-o zi nsorita,nu a ramaslngaelsa-I hraneasca,sa-I creasca,sa-I nsoteascan primapartea vietii.

Nimeninu stiaceo determinasepeacealeoaicasafacaacestlucru.

O alegeredestulde neobisnuita,pentruca leii si abandoneazafoarterarpuii. Dar existaastfeldemisteren vietilelor, carescapantelegerii noastre,atunci cnd nu stim povesteapersonalaafiecaruia,cndnu trecemdincolodeaparente.

Vreti sastiticuml chemapepuiuldeleu?SenumeaVinke.Era

un pui tnar,detrei ani, carestiasasejoace,sa rdasi chiar sa-ialintepe parintii lui adoptiyi.Uneori nsa deveneafurios,musca,lovea cu ghearele,culca la pamntcopacii mai mici, aruncacu

pietre,rostogoleabolovanipealteanimale.Si maiales,maiales,searuncaasupramameilui si ncepeasagfie,sasemoseasca.Voiachiarsi sao muste,sao raneasca.Ca si cumar fi Yl'utsa-i facarau

sauvoiasaexprimeastfelcevacenu stiasaspunaaltfel.Pentruca,n cazulleilor,cndun puinupoatesaspunadece suferasaudece

i e~tefrica,devineagresiv,violent,si aratadintii,ai spunechiarcaesterau.Dar stitibinecanu estecazul.

Trebuiesava spun,deasemenea,pentrucam-amdecissanu va

ascundnimic, ca micului leu i placeaumult povestile.Se culca

lngamamalui, cu boticul n aer... iar apoi, foarteblnd,foarte

atent,cu urechileciulite, cu ochii larg deschisi,cu botul plin de

saliva,o ascultape mamalui povestindu-ipovesti.Toateasteasentmplaun momentelelinistite, pentruca altadata,dupa cumspuneam,deveneaagresivsi violent.

Trebuiesava marturisescca atuncio speriape mamalui, caredennea foartenelinistita.Se ntrebadacaa facutbine sal adopte

32

pepUl.

Poate,atintelesdintotce\--amspuspnaacum,cetraiaacelpuide leu, n adncullui. Credeti ca i era frica sa nu fie din nou

abandonat, de parintii lui adoptivi? Credeti ca prin acelcomportamenturt voia sa spuna:"Ma iubesti atunci cnd sunt

cumintesinu facprostii,darcndsuntneascultator,mamaiiubesti?Ma mai iubestiatuncicndtefacsasuferi?"

Puilor de lei, careau fost abandonaticndva,le estefrica nprimulrndca vor fi abandonatidin nou,astfelcauneori declara

razboi parintiloradopti\'i,mai ales mamei lor, pentrua verificatrainicia iubirii lor. ntr-adevar,asa se ntmplaadeseoricu leiiadoptati!

Nu stiucumsevancheiapovestea.Poatemamalui i vapovestipovesteaaceasta?

33

Povesteafurnicii

carenu putusesaaducapelumebebelusulei

Cntecdeleaganpentruuncopil carenus-a nascut34

Poatenuatiaflat,nsa,n tarafurnicilor,unelefurnicinsarcinate

iaudeciziasanu pastrezecopiluln pntecelelor.Din foartemultemotive,dificultati,frici saupentrucanu sesimtpregatitesadevina

mame.Sentmplauneoricao furnicasanupoataaccepta,nici cucorpul,nici cumintea,ideeadeansotimai departecopilulpe care

l-a conceputsi pecarel-a purtatn pntece.Astfel ca alegesa se despartade el. Lucru carese numesteo

ntreruperedesarcinasauun avort.

Va imaginatica nu esteusor sa iei o astfelde decizie.Iar n

minteaaceleifurniciexistao multimededorintecontradictorii,care

seopun,selupta,carediscutatottimpulntreele:"As 'puteatotusisa-Ipastrez... dar,nu, stii bineca nu poti sa-I crestisingura..." sau

"Nu masimtpregatita,suntpreatnarasauam dejapatrucopii siam multeprobleme,n a-i da fiecaruiapartealui de atentiesi deiubire da,asaestedarnu estiprimafemeiecarea crescutciniccopii "

Pe scurt,existaattdemultedialogurin minteaei, n corpulei,

nctpoatesadurezemulttimp,zile si noptintregi,cumomentedetristetesi disperare.Uneori,n adnculsufletului,aparesperantaca

partenerulei, cel cu carea facut dragostesi careestegenitorulcopilului, i va spunen ultimulmoment:"Cred ca putemtotusisa-I pastram,suntde acord,o sa ne descurcamsi o sa-I crestem

mpreuna."Dar acestlucrusentmplafoarterarn tarafurnicilor!

As nea sa,"aarato poeziepecarea scris-oaceamamafurnica,penumeLiejo.

Erauncntecdeleaganpecarel fredonabebelusuluiei cndera

ncan pnteceleei si stiacanu l va puteapastra.

Micule embrion,cenu vei aveanume

Carelocuiestin pntecelemeu,Si teportifrumosMicule embrionceai aleso mama

35

Careti \'aspunenu,

Te simtacolo,foartecurajos,agatndu-tedeyiata

Zguduitdebataileinimii melecareplngeIar eu,mamata,asfi vrutsa-tiofer

Blndeten loc dedurere.

Te simtacolo,curajos,agatndu-tedeyiata

Si simtindu-midurereaprintotcorpul,Stiindcanu vei vedeaniciodataluminazilei.

Si eu,mamata,carear fi \Tut attdemultSa telegenecuduiosie,sateadoarmacntnd

Nu o sate lassa\'ezi luminazilei, iubireameaPentruca, n viatameaenoapteacum.

Nu yei yedealumina,iubireamea,deoarece

Suntatteastelen minecarespun"Nu"Si totatteaplanetecespun"Da".

Nu stiucumasfi pututsaaleg,faracatu sadispari.

Dar sastii,dacaas fi putut,mi-arfi placutmultSa tecunoscsi sateyadrznd.

n curnd,drumurilenoastresedespart.

Am mersputinmpreuna.Dar sastii cateyoi purtamereun inimamea.

Acum drumurileni sedespart.E foartedurerossaspun"Ia revedere".

Poatentr-ozi mayei ierta,pentrucanuamcontinuatsateport.Poateyei ajungen regatulbebelusilorce nu au yazut lumina

zilei.

36

Poateacum,"oiiubimaimult"iata.

Ia-ti zborul iubireamea,teasteaptao \"iatamaibuna,Vei fi primitn luminauni\"ersului.

Ceacareti-a fostmamaattdeputintimp,

Ceacarenute-apututnasteCeacarea alesavortuI.

Nu stiudacaatisimtit,printreacestecuvintecareredausuferinta

si staumarturiepentrudurereamamei,ct de dificila poatefi oastfeldehotarresi poatelasaurmefoartemulttimpn corpulunei

furnici.De aceea,credcaesteimportant,savorbeascacubebelusul

si chiarsa-icreezeun loc doaral lui, imaginar,pentrua-i permitesatraiascaaceatrecereattde greasprealtceva,dectviata,atuncicndnu poatefi nsotitmaimultdectevasaptamni.

37

Povesteapuiuluidevulpecarepastratotuln burta lui

Estefoartegreusa umplio stic/a dejaplina. Celui carepastreaza

totuli estegreusaprimeasca.38

Era odataun pui deyulpecaretraiao mareangoasa,n adncul

lui. Nu stiudacastiati,darpuii dewlpe nu suntdoar inteligenti,cisi foartesensibili.Daca se simt ranili de o yorba,un gest sauo

priyire a mamei sau a tatalui lor, atunci n ei se fixeaza frica,

tristeleasaufuriapecareausimlit-osi sedepunn burticalor.Astfel,unii dintrepuii de\'ulpeajungsapastrezetotuln ei.

Stili ce putemgasi n stomaculunui pui de vulpe? Nu doar

mncare,tailei,cartofiprajili, ciocolata,carne,pestesauresturideguma de mestecat,exista de asemeneaacolo si taceri, umiliri,

nedreptali,supararisi tristeli.

Va lassava imaginaliceamestecngrozitorformautoateaceste

lucruri n stomaculpuiului de vulpe: furie si ciocolata,taitei si

umilire,cartofiprajitisi nedreptate,pestesi frici...De asemenea,nu

yeti fi uimiti dacava spunca acelpui devulpefaceacacapeel, casi cums-arfi eliberatastfel,n ciudavointeilui, detot ceeaceera

raun corpullui.Sa nu credetica faceaacestlucru din placere,e nevoiedemult

curaj sa faci cacaziua n amiazamare,n pantaloni!Cu attmai

mult cu ctsi dadeaseamacal dezamageape tatallui si sufereamultdin cauzaaceasta.

Vedeaca o nelinistestepe mamalui, iar acestlucru i dadeasentimentulca nu estebun, ca risca astfel sa fie iubit mai putin.

Dacava spunca acelpui devulpeerafoartecurajos,trebuiesamacredeti.

Voi cecredeticaar fi pututfacepentrua iesi din aceasituatie?Ei bine,o multimede lucruri!De exemplu,ar fi pututsupuna

ntr-o cutienistepietricelesauobiectemici caresa reprezintetotceeacepastran el si nu a reusitsa-i spunamameilui pnaatunci.

Ar fi pututsadeseneze,sapicteze.Ar fi pututfaceo marioneta!O

marionetacaresaspunan locullui totceeaceel nu puteasaspuna.Ar puteade asemenea,dar e cevamai complicat,sa decupeze

doua urechimari, dintr-obucatade carton,sa le deatatalui sau

mameilui si sa le spuna:"As vreasa fiu ascultat,doarascultat,sa

39

nu mi raspundetiimediat,cndueau saya \'orbesc.Nu a\'etitot

timpul raspunsulcorect pentru ntrebarilemele si as uea santelegetiinterogatiadin spateleacestorntrebari.As uea sanumaistitidinainteceeacetrebuiesafacsausanufac, saacceptatisama

ascultati,doarsamaascultati".Acesteasunt ctevadintredemersurilepe care le puteaface

puiuldevulpe.Va spuneamla nceput,e nevoiedemultcurajsi de

vointapentrua ncercasa exprimiceeace nu se poatespunencuvinte.Mai alescnde vorbadespreo fetita,carenu ndrazneste

saspunacaanumitegesturicarei atingcorpulnu suntdelocbunepentruea,mai alescndsuntfacutedeun adult,foarteapropiat.

Estefoartegreusataciatuncicndsuntattdemultelucruride

spus.

40

PovesteadomnisoareiBuba

Pel/trua captaarelI/iaul/eipersoaneiubite,SUl/temcapabilisa neasumammulte riscuri. Si mai ales pe acela de a ne maltrata

propriul corp'41

Eraodatao fetitafoartesprintarasi plinadeyiaIa,careiatOIidinfamiliei spuneaudomnisoaraBuba.

Sanu credetica seplngeatoataziua,cao doareceyasaucaera

tot timpul bolnaya sau se yaicarea pentru nimic. Deloc, eradinamica,bine facuta,plina de"italitate,dar i se ntmplamereu

ceva:selovea,cadea,sezgria.Spargeao mullimedealtelucrurilacaremamaei tineamult.

Camastaeraspecialitatea ei.Era foartegreusarezisteun obiect

cndl atingeaea.De obicei eraplina de vnatai,de zgrieturi,de lovituri.Ca si

cumlumeadin jurul ei erapreamica,preastrmta,neadaptatalacorpulei de copil ce semiscatot timpul,plin de elan,agitatde omultimededorinte,stimulatdeatteatentatiiinvizibile,condusde

o energieiesitadin comun.Nu puteaisa-i spuiuniversuluisastea

linistit cndtreceadomnisoaraBubapeacolo!

Binenteles,toateacesteai nelinisteaupeparintiiei,maialespe

mamaei, carear fi vrut sandrepte,saacoperesausarotunjeascatoateasperitatilevietii,pentrua evitaca fiica ei saselmeasca.

Fetiteinupreai placeasai sespunadomnisoaraBuba.De parca

eaar fi primit toatelovituriledin lume.I-ar fi placutsa i sespunaInimaIubitoaresauTandrete.

Ceea ce cautan primul rnd era contactul.i placeamult saatinga,samngie,aveaomarenevoiesamblnzeascalucrurile.nsineaei aveasentimentulca mamaei eradeneatins,eraperfecta,

inaccesibila.Dar nu ar fi pututspuneacestlucru,pentrunimic fulume.

Ce mult ar fi vrut sa steape genunchiiei, sa-i saran brate,sa

fuchidaochii si sa selasepurtatadeea!Ar fi vrutattdemult ca

mamaei,mereuocupata,saseopreascadin lucru,saaibaminilesimintealiberesi sai spuna,fu sfrsit:

"Vino, yino la minen brate!"

42

Sa simtacaldura,mirosul, bataiainimii mameisale, sa stea

ncrezatoarela pieptulei. Sa nu aibanimic de cerutsi sasimtacaestenteleasa,primita,acceptata.Ca aren sfrsitun loc al ei si ca

nu deranjeazape nimeni.Si atuncinu mai are neyoiesa sparganimic,saseloyeasca,saseciocneascadetoatelucrurileascutite!

Nu stiunsadacadorintafetiteieranteleasa,sperdintotsufletulsafie asa.

43

Povesteamiculuitang

Unii copii si atribuiemisiuneadea i asista,dea-i slisjinesali de

a-i ngriji pe parinjii lor, cu prejul de a-si pierde propriul lorechilibru

44

Era odataun mic tangfoartecurajos,dar caretraian acelasitimp o angoasaputernica.Angoasa esteun fel de frica difuza,profunda,persistenta,a careioriginenu secunoastedeobicei.

Daca, de exempluya este frica de paianjeni,estedestul de

simplu:yi sefacefricadefiecaredatacnd\"edetiun paianjen.Si

chiardacastiticateamadepaianjenisaudehoti sereferadefaptlaalte frici ale Yoastre,mai profundesauexprimadorintelecareseascundn spateleacestortemeri,cel putinputetisa denumitiaceafrica.

Dacaya esteteamaca parintii\'ostriyor a\'eaun alt copil, care

\'a \'aluao partedin loculpecarel a\'etisaucare\'a facecamama\'oastrasafie maiputindisponibilapentruyoi, fiind ocupatacu cel

mic, putetisadenumitiaceafrica si chiar sa reperatice anumeo

declanseaza.Exista,neinyadeazantregcorpulsi estefoartegreudesuportat.

Poatenu stitice esteuntango

Esteun pestisor,foartedragut,inteligent,rapidcaretraiestenoceanulIndian,n apeledinjurul insulelor\ulcanice,

Micul tang, desprecare yorbeam,traia cu mama lui, care

di\'ortasede sotulei. Iar acesta,tatalpestisorului,se recasatorise

imediatcu o altafemelatangsi a\'eaumpreunao fetita.O micutacareerasorapestisoruluinostrusi pecareel o iubeamult,

De cte\'aluni nsa,micutultang,carel adorasi l admiramult

petatallui, erafoartenelinistit.De fiecaredata,cndmergeala el,l \'edeacertndu-secu noualui sotie.Tipau, spuneaulucruriurte

si amenintatoarecarei faceausasuferepesotulei si pecopii.Pestisorulauzeao multimede cu\'intepe care crezuseca le

uitase:despartire,di\'ort,partaj.Si mai ales,l \'edeape tatal luinefericit,elcaredeobiceieraattdesigurpeel,carestiao multime

de lucruri,acumeratacut,suparat,munceamult,fiind cuprinsdeo

tristetenesfrsita.Pestisorultangcel curajosncercasal sustinape tatallui. Ar fi

\TUtsaaibacelemai bunenotela scoala,sa fie bun si generos,sa

45

discutedespremasinicuel.Pentrucael si tat1'illuieraupasionatide

masiniledecurse,stiautotuldespreele,toatemarcilesi calitatilepecarele aveau!

Dar toateacest~eforturi l oboseaufoartetare,i consumau

multa energie.Iar cnd se ntorceala mamalui, redewneaunbebeluscare aveanevoie de alinturi si de atentienesfrsita.Se

strmba,vorbeacu un glas-de copil smiorcait,nu mai pronuntacorectcuvintele.Un psihologcarel-ar fi vazutn stareaaceeaar fi

spus:regresie,copil cu nesigurantaafectiva,stareconfuzionala,

copil destructurat...Sauoricealt diagnosticnelinistitor.Nu ar fi ntelesca de fapt,micul tangera foarte"structurat",

foartelogic n tentativelelui de a-si sustinetatal,spunndu-isubtoate formele: "Poti sa contezi pe mine, eu nu te voi parasiniciodata.De altfel,dacanu maicresc,dacavoi ramnemic,vei fi

obligatsama pastrezipentrutotdeauna.Iar, pe de altaparte,aveadreptatesaserefugiezeapoi,saserefacalngamamalui, alintn-

du-secaun copil foartemic.Astfel, sentmplacaunii copii,n cazulpestisoriIar tang,darsi

n cazul oamenilor,sa fie foarte fideli si, ntelegndsuferintele

ascunsealeparintilorlor, vor sa le

Povesteapantalonilordepijama

Iubireaoarbaesteadeseorio iubireviolenta47

Erau odataniste mici pantalonide pijama, careplangeaun

fiecaredimineata.O samantrebatiprobabildeceplangea.Ei bine.pentrucan fiecarenoapteeraudat.Eraudatcupipi.

ntr-o dimineatal-am yazutsi mi-a spus:"Nu mai neau sa fiuudat,nu amfacutnimic rau,suntfoartedragut...nu ntelegdecese

facepipi pemine!"Poatecredetica sunteuriebun,o sa-mispuneticapantaloniide

pijamanupotyorbi!Si ayetidreptate.Nu yorbescla fel canoi,darpotvorbi ntr-unalt fel, diferitdeal nostru.Dacaneuitamatentla

ei, dacai tinemn brate,ya asigurca o sa auziti cteyalucruri.

Binenteles,nueyorbadesprecuyinte,ci desprenistesenzatii,caomuzicatrista.

Atuncicndsuntematentisi neuitamla ceya,putemsaauzimomultimedelucruricarealtfelar ramnen tacere.

Si asnea sayayorbescdesprebaietelulcarefaceapipi n patn

. fiecarenoapte,n aceapantalonidepijama.Era un copil carenu se

simteaprean largullui, deoarecel iubeapetatallui si n acelasitimp erafoartefurios pe el. O sama ntrebaticumesteposibil sa

iubestipecineyasi safii foartefuriospeel. O sayaexplic.Baieteluldesprecareyorbeami iubeapemamalui si petatallui,

nsa,ntr-ozi, cndel eramic, i-a Yazutpeparintiilui certndu-se,foartetare,tipausi tatallui a facutun gestngrozitor,a loyit-o pe

mama.Da, i-a dato palmasi mamalui acazutpejos.Acestlucrul-

a speriatfoartetaresi de atuncinu i-a mai placutsa doarmanaceeasicasacu tatallui.

De atunci,baietelulle spuneatuturor:"Tatal meu a facut o

prostie,a lovit-o pe mama...", dar n sinea lui simteamai mult

durere.si doreadintoatainimacaacellucrusanu semaintmple.Voia ca niciodatatatallui sanu o mai loyeascape mamalui,

chiardacasecertau.Baietelulncanu stiaca atuncicandnuestide

acord,potitotusisa"orbestinormal,farasafie neyoiede loyituri.E la fel ca si n cazulpantalonilordepijamacare"oiau sa li se

vorbeasca,n loc safie udaticupipi.

48

Mai cunoscuncopil carefaceapipi peel,darel faceaacestlucru

in timpulzilei."Nu pot sa ma abtin" spuneael suparat.Era chiar nefericit,

deoarecesimteacail dezamagestepetatallui si o suparapemamalui.Ar fi \Tutattdemultsale spunacai erafricasanusedesparta.

i erafrica atuncicndsecertauca o sa-sifacaraudacatipa preamultunulla altul.i iubeafoartemult,erauncopil fidel caresi-arfidoritattdemultca parintiilui sasenteleagabine.i auzeasearacndsecertaun pat,tatal lui careridica voceasi mamalui care

plngea.

Poatentr-ozi vareusisavorbeascadespretoateacesteacuunuldintre ei, le va puteaspunedespretoata turia pe care o simte

deoarecenu se simtentelesn lucruri carepot pareasimplesau

banalepentruparinti,darcaresuntfoarteimportantepentruel.Nu stiu dacale-a vorbit, nsa stiu ca, asteptndspunefoarte

multelucruriprin faptulca facepipi peel.

~9

Povesteaiubiriicareseratacisen lumeaoamenilor

Chiar si dacaestenuesteiubita,iubireanepoateiubi.50

Nu stimdeunde\'in iubirile.Iubirile aceleanoi, caresenascn

noi, ntr-ozi din\'iatanoastra,neumpludelumina,uneoriramnnnoi pentrumulttimp,alteorisuntdoartrecatoare",

Acele iubiri neasteptatecarenemplinesc,nefacsacrestemsau

ne ntristeaza",Nu stim de unde\'in, cum ne-auales,cum de au

aparutn caleanoastra,Eu credcaexistaunde\'an univers,unloc n careseadunatoate

acesteiubiri si undesi pot mpartasiuimirea,bucuria,surprizasaudisperarea,un fel de insulan caresepotregeneradupatotceeace

aua\'Utdepatimitpepamnt,

Era odatao iubirecareuneorisi pierdeasperanta,dartotusinu

sedescurajaniciodata,Iubeabarbatiisi femeiledepeplanetaaceea

ciudatan carerazboaiele,\'iolenta,nefericirea,nedreptateafaceaumii depagube,degeneratiintregi,

Simtea ca exista si altceYa,n spateleacelei aparentefarasperanta,Deoarecentlneasi formealefrumusetii,alecreati\'itatii,

ale tandreteisau ale compasiunii anumitor oameni, n relatii

priyilegiatesi, foarterar,o relatiede iubirereciproca,O uimeacredintaaceloroameni,le admiracurajul,entuziasmul

si capacitatealor extraordinaradea sereface,dea spera,de a iubineconditionat,cupasiunesi uneorichiarpentrutimpndelungat

Dar, trebuiesaya spun,iubireaaceeanu ayusesepartedectdenefericiren ntlnirilesalecu oamenii,Se numeaVindi, un numedestuldedesntlnitn cazul iubirilor.

nca din timpul tineretiisale, de la primeleaventuriterestre,

traise lucruri ngrozitoare,Vindi \'enise sa stea,cu inocenta,ninimaunuitnarpecareo aprinsesepentruo tnarafatadeaceeasi

yrsta,nsatnaraeradejandragostitadealtcineva,

Baiatul,ndragostit,ncurajatdeVindi, 1(cercasesao com-ingacanimenipe lumenu o m

lui insistente.Pnala urma,i-o prezentasepeVindi, iubirealui, ca

peunprodusdeceamaibunacalitate.Probabilghicitice a urmat,un ade"aratinfern!Vindi credeaca

nnebuneste,se zbatean inimaaceluibaiat,ncercasa iasa,sa se

ntoarcan taracopilarieiei, pentrua ceresfatulaltoriubiri.Pentru

a sti cumsedescurcauele.Ar fi 'Tut sao nyetesi peeacineyacumsa-si facatreaba.Ce sepoatefaceatuncicndesti n inimacui"a

careiubestepecineyacarenu i poateprimidragostea?Cndapoi,dupamaimulteluni desuferinta,Vindi areusitsase

eliberezedin inimaaceluibaiat,careo tinusenchis,ncercndsao

impunauneifetecarenul yoia,a plecat,obosita,ratacita,spretaran caresentlneauiubirilepentrua sereface.

Acolo si petreceatimpulascultndalteiubiri,main yrstasaumai tineredectea.Mai alesvechileiubiri, carepoyesteauct de

multeinimi iubitoarentlniserapealteplanete,carele nsotiseranayenturi minunate, fabuloase,nsorite si luminate de dorinte

reciproce,nsufletitede relatii frumoase,carele purtaseran zborspreplaceresi bucurie.

Vindi, ncurajata,stimulatade marturiilecelorlalteiubiri, s-a

ntorsplinadencrederepepamnt.Dar nuo saamniciodatadestul

timp pentrua ya povestictenefericiria ntlnit n diyerseleeincarnariumane.O data,din greseala,a intratntr-unbarbatgelos,

posesiysi furios carenu admiteaca parteneralui sa aruncenici

macaro priyirealtuibarbat.Altadata,a intratntr-unpervers carese juca cu ea, pentrua se atasacineva de el, apoi o respingeasatisfacut.Altadata,a datpesteun depresiYcare,'oia sa capteze

atentiaunei femei,care,la rndulei si petrecea,'iatacautndu-si

plina de angoaseparteneriipreferati,Altadataa ajunsla un om de

afaceri,un specialistdin lumeafinantelor,acestaanchis-opeVindintr-unseif,printrebiletedebanca,actiunisi aur.A ayutneyoiede

maimulti anipentrua scapadeacolo.Credcaacelomdeafaceriaayutpnala urmaun infarct.

O data,o singuradataa gasito femeiecarea ntlnitun barbat

52

ce erael nsusi animatde o noua iubirecaretocmaiajunsesepepamnt.O iubirenouacaresemanamultcu ceeace fuseseVindi ntinerete.

Atunci Vindi a descoperitpentruprimaoaraca era posibil saexiste o viata plina de iubire. Sarbatoareacorpului, armonia

sufletelor, complementaritatea sensibilitatilor, blndeteaschimburilor,descoperirilecomune,pasiuneade a tai, secretul

momentelorfragileca petaleletrandafirilor.Astfel, timp de ctivaani,areusitsatraiascadin plin o viataplinadeiubire.

Dar,stitisi voi la fel camine,dacauneoriiubirilesuntfrumoase,

oameniisuntmereumuritori...Femeiaaplecatprima,lasndu-lpeiubitulei singur.Vindi amairamasctivaanin inimaaceluibarbat,

l-a sustinutsi i-a daruitmultaenergie.Iar apoi,cnda sosittimpul,a trebuitsasentoarcapeplanetaei natala.

Dupa o odihnabinemeritata,dupactivaani, s-a hotartsa sentoarcadin noupepamnt.

Acum devenisemai atenta,mai exigenta.Nu se mai opreala

primul venit, si alegeacu grija cei pe carei nsotean viata lorpamnteasca.Vindi avusesenevoiede multtimp pentrua ntelegeca nu era suficientsa vina si sa se asezen inima cuiva,mai eranevoiecaaceapersoanasastiesao primeasca,sai facaun loc doaral ei, sa o hraneasca,sa stabileascacu eao relatiede iubire.Maisimpluspus,Vindi antelesfaptulca iubirileaunevoiede iubire.

Cred ca va surprindeacestlucru! Eu nsumi l-am descoperitfoartetrziu,n toamnavietiimele.Iubirilecarenefac cadoulsi vin

sasencamezen noi aunevoiedengrijire,decaldura,detandretesi deo calitateindispensabilantr-o relatiede iubire:respectuLVinla noi, asemenealui Vindi, cu un entuziasmincredibil,ne trezesc

toatesimturile,ne stimuleazamintea,scotla suprafatatotceeace

avemnoi maibunsi suntla originea,nudoaracelormai marioperede arta,darsi a multoractiuninecunoscutecareau transformatun

loc de pe pamnt,au dus un vis spreculmile lui sau a nnobilat

53

pentrutotdeaunaexistentaumana.Seamanasperantasi mai ales,

aceacalitatea\'ietiicareserecunoastelaprimapri\'irelao persoanaiubita,careiubestela rndulei: bucuriadea trai.

Ultimaoaraamauzitca Vindi a plecatdin nou n taraei natala,

dar,dincteo cunosceunuvantrziapreamulttimppnacndseva ntoarce.Si atuncidacaunul dintre\'oi se simten staresa o

primeasca,sanu ezitati,deschideti-\'ainimile,ntindeti-ibratelesilasati-osaintren viatavoastra.Esteo iubireminunata,cuun curajextraordinar,cuo rabdarenesfrsita,cuun entuziasmfaramargini.

Dacaveti stabilio relatiecu ea,sa i spunetidin parteameacaregretcanu amstiutsao iubescasacummerita,atuncicndne-amintersectatdrumurile, dar era att de tnara, iar eu att de

nepriceput,atunci,pevremeacndne-amntlnit!

54

A fostodata

o fetitalibelulacares-atransformatntr-o femeielibelula

Ct demultevietitrebuiesa traversampentrua nei'mpliniexistentasi pentma ne ntlnii

55

Dupacumprobabilstiti, la un momentdat,n \iatauneimicutelibelulevineunmomentn carecorpulei seschimba,setransforma.

Cum?Solduriledevinmairotunde,umeriimaiputinascutiti,ncepe

sa-i creascapieptul,iar ntr-o zi apareceeace se numesteciclu.Fetitelepierdsnge,ctevazile n fiecareluna.

Trebuiesava spunca micii noastrelibelulenu i placeadelocacestlucru,absolutdeloc.

Sesimteafoartejenata,plinadeconfuziesi defurievazndcum

i se schimbacorpul.Simtisedeja,de ctevasaptamnica privirea

baietilorasupraeinumaieraaceeasicanainte,ochii lor insistaupegtuIei, pe fesesaupealtepartialecorpului.

Ceeaceo speriacel maimulteraprivireavecinilor,barbatiidin

bloculn carelocuia.Si privireabacanului,avnzatoruluideziare,a soferuluide autobuzatunci cndmergeala scoala.Se simtea

murdara,deposedatadepropriulsaucorp.ncepeasa poartebluze groasesi lungi, pantaloniprea largi

pentruea,pentrua-siascundeformele.Farasa-sideaseamancepeasa-si urascacorpul, sa-I detesteca si cndar fi fost un strain.lspala,l freca,l periacu o periecei zgriapielea.

Apoi, treptata nceputsanu mai suportemncarea.Refuzasamanncela masa.Toatefeluriledemncarei separeauoribile.Dar,

fiindcaerao micalibelulaplinadeviata,i sefaceafoamesi mnca

peascuns,oricegasea,iarapoivoman toaleta.Corpulei seschimba,pieptuli s-adezumflat,fesele audisparut

si i s-aopritsi ciclul.Acum semanacuun copil, slab,uscatcarenumai trezeanici o dorintan rndulbarbatilor.Era n acelasitimp

pateticsi foartecurajos,acealuptape careo duceasinguralibelula

noastrapentru a-si regasi corpul de fetita, pentru a scapa de

dorintelecareo nconjurau.Spunsingura,pentruca trebuiasaluptesi mpotrivadorintelor

parintilorei, maialesa mameiei, careo mpingeasamanncefarasa stie ct de mult sufereafetitaei. i spuneasa mannce,sa se

ngraseun pic, sa-siregaseascaformele,eraca si cummamaei o

56

mpingeaspredorintelebarbatilor!Este o nentelegerefrecyentan rndullibelulelor,atuncicnd

parintii nu simtexactin ce zona intimase desfasoaraconflictele

copiilor 101'. Cu ct mamainsista mai mult, cu att libelula senchidean sinemai mult, iar situatiapareasadurezefoartemult

timp.Medicii careau\"azut-oauspuscaareanorexie.ANOREXIE

- simtiticumscrsnesteultimasilabantredinti,ntregingii, esteosilabataioasacaun ferastrau!

ntr-o zi, mamalibelulas-ahotartsa-i yorbeascafiicei sale,sa

i poyesteascao multimedepovestipecarele traiseean copilarie.Cnderafoartemica,i placeamultsasaracucoarda,sasejoacecu

baietii, sa sarape genunchii\Teunui prietenal parintilor ei, sa

strngafoartetare ntre picioare ursuletulei preferat... si astfelsimteafoartemulteemotiin corpulei.Attealucruri inocente,darplinedeplacere,pentrufetitacarefusesecndva.i spusesefiicei eica simteaplaceresi n acelasitimp i era frica cnd descoperea

dorintapecareo strneala baietiimaimaridin cartierullor...

Nu stiupnaundeajungeauacelepoyestiridintrefostafetitasifiica ei de acum. Daca mamaa ndraznit sa nu si dezvaluie

secretele,dar sa o lasepe fiica ei sa nteleagaca senzualitateanutrebuie confundatacu sexualitatea,ca senzualitateaeste seva

existenteicarensufletesteviata. ,Si mai ales, sa nteleagaca esteposibil sa obseryedorintele

celorlalti,farasasesimtaobligatasaleraspunda.Attatimpctnu

estepregatitasale primeasca.

57

Povesteaparintilorursicareaveauo nevoieattdemare

saaibao imagineperfectadespreeinsisi

Daca vremsa cultivamCli oricepref o imagineperfectadesprenoinsine,ne ndepartamcuani luminadepropria noastrafiinfa.

58

Poatenustiti,InsaIn taraursilor,fiecaresecomportaplecnddela nisteobiceiuricarenu sunt Intotdeaunausor de trait... pentru

ceilalti.Au neyoiesaaibatot timpulo imaginefoartebunadespreei nsisi. Si, pentrua confirmaacestlucru, se amestecamereun

yiatacelorlalti.A ayean ochii lumii ntregio imaginepozitivaeste

un lucru foarteimportantpentruei si cndcineyandraznestesa

punala ndoialaaceaimagine,spunndu-i,deexemplu,unuiurscanuelvedeasacumse\'edeel nsusi,declanseazao adevaratadrama,

caredestabilizeazatoatafamiliasi pecei apropiatilui.Stiti, deasemenea,caunurspoatefi foartedirect,spuneceeace

gndestesi chiarmaimult,farasa-ipesedeceyor spuneceidinjur.

Uneori sesimteuimit,socatchiarcndcinevaapropiati spunecal-a ranit,l-ajenatfeluln carei-ancalcatintimitateasauunaltlucru

pecarel-a facut.Nu vaputetiimaginacefurtunapoatesastrneascaacestlucru!

Asa s-antmplat,decurnd,ntr-ofamiliedeursi,a carorfiica,

dejaadulta,mamala rndulei, caresemachiadupaplacul ei, s-atrezitcunisteobservatiigrelefacutedetatalei, n fataunorprieteni.

Cuyintelelui o infantilizau,spuneaca produselecosmeticeeraupentruagatatbarbati,iar o ursoaicace serespectanu arenevoiedeasemeneaprostiipe fatasi ca ar trebuisasembracemai discretsisanumaiyorbesccucutaresaucutareurs...

Cndancercatsa-iyorbeascatataluiei despreceeace simteasisa i spunaca era insuportabilpentruea sa accepteasemenea

judecatidevaloaresaudescalificari,acestaa fostfoartesurprinssi,la nceput,nu ntelegeanimic.

Apoi s-a simtitranit,chiarsocat(seatingeaimaginea,frumoasape careo aveadespreel nsusi),si ceeraasade grav,segndeael,

un tataaredreptulsa-ifacaobservatiijustificatefiicei lui.Sotia lui a fostde acordcu el. Fiica lor nu mai stia cum sa se

comporte,ncercasaseapere(si easi aparaimagineabunadespreeansasi).

S-auamestecatsi prieteniisi toatapoyesteaa luat proportiimai

59

mari. Fiecare era sigur de judecatalui, era sigur mai ales desinceritatealui, fiindcatoatalumeadin aceafamiliecredeaca are

dreptate.Situatiapareafaraiesire.Iar apoi,ntr-oduminica,tatalurssi-a

adus aminteca, adeseori,nu actionan functie de ceea ce se

ntmpla,ci de ceeace si imaginala ceilalti,de ce ar fi pututsa

creadaceilalti.Marturiseaca'suferisemultimaginndu-siceeacearfi pututceilalti sacreadaca el si imagineaza.Un cerc\'icios greu

de depasit,care, n situatiade fata, de exemplu,l facea sa o

devalorizezepefiica lui, deteamaca ceilaltisanu spunacanu erauntatabun,dacanu spuneanimic...

Iar duminicaurmatoare,la masa,undeeratoatafamiliatoti au

nceputsa rda iar po\'esteadesprefarduri,machiajsi ntlnirile

fiicei lui a fostadusala nisteproportii"ursonice",mainormale.Dartotusi,fiti atenti,dacao santlnitiunurs,amintiti-\'afaptul

caimaginealui despreel estelucrul celmaiimportantpentruel, celputinla nceput.

60

Povesteasoriceluluicaruiai erafoartefrica

sanufie strivitdeelefanti

Represia imaginarapoate produce mai multe dezastren viataunora,decttoateviolenteleexterioarepe carele-arputeantlni.

61

Era odataun soricelatatdetimidnctsi imaginaca,dacaiesea

din gauralui, dacamergeala plimbare,ri-Scasaderanjezepe toatalumeasi, mai ales,sa-iiritepeelefanti,calcndu-ipepicioare.

Cnd ieseadin ascunzatoare,mergeacu foartemultaprecautie,

ezita,seuita atentn jurul lui, pentrua fi sigurca nu deranjapenimeni.i eraattdeteamasaderanjezepe cineva,nctar fi \Tutsafie invizibil.

Cndamspusca soriceluleratimid,trebuiasavamai spun,ca

era n primul rnd egocentric.Egocentric,n limbajul soarecilor

nseamnacentratpesine,preocupatdesinensusi.n tarasoarecilor,se stie,toti cei timizi suntindiyizi careau o

perceptiedespresineattdeputernicanctraporteazatotulla ei. siimagineazacaimediatceiesdinascunzatoarealor,cndsuntn public,

toti ceilaltivad imediatca suntacolo.E un paradox,soareciitimizicredcatoatalumeasi ntrerupeactiyitatea,gndurilesi si exprima

imediato opinie,unpunctdevedere,uncomentariudespreei.Iar acestisoricei,carorali sespunetimizi, ncepsatraiasca,sa

secomporte,plecnddelaunimaginarntreg,si construiesco yiatafictiYa,completireala,plecndde la caresi formeazamajoritatea

comportamentelor."Dacafac asta,risc sal fac sasufere.Dacaspunasta,risc sai

proyOCfurie. Daca nu spun, o sa creadaca nu Yreau,o sa-si

lillaginezeca...".Astfel, trec pe lnga existentalor fara sa se poatarealiza si

mplini,attdemultsenchidn ceeacesi-auimaginatcaexistanminteacelorlalti.Astfel, soriceiicei timizi si acorda,n sinealor,o

importantafoartemare,attdemarenctinyadeazatotspatiuldin

jurul lor.

62

Povesteaursuletuluicareprimiseun urs maredeplus

Prin simboluriputemsa eliberamenergiileblocate,sa deblocam

situa!iilefara iesiresi, n acelasitimp,putemsa nereconciliemcutrecutulnostrllsi Cll totceeaceestemaibunn noi

63

Un ursuletpecarel cunosteamsi-arfi doritmultsaaibaunfrate

maimic sauo surioara,pentruasejuca,ardesi aalergampreuna.Parintii lui ncercaserasamai aibaun pui, un al doileaursulet.Auncercatn fiecarezi si chiardedouaori pezi, duminica,timpdeanidezile, nsanu aureusit.De fapt,ursoaicaeraceacare\oia celmai

mult nca un pui, tatalursnu voianeaparat,\oia doarsa-i facape

placsotieilui, nimicmaimult.Astfel, ntr-o zi, tataurs,s-ahotart,crezndca l \a bucurape

ursulet,sa-i daruiascaun ursdeplus.Asa sentmpladeobicein

lumeaursilor,cndnu poti saactionezin realitatein\"enteziunjocsauun simbol.

Ziceel,asal chemapeursulet,aprimitcadoulcumultaplacere

si a numitjucaria,Eueu.Pareaca o adora,sejuca cu ea,i faceabaie,o alinta,sejuca si petreceamult timp cu ea.Uneori nsa se

suparasitipala Eueu,llO\"eacucapuldecopaci,l aruncactcolo,.n brlog,undetraiaucu totii mpreuna,n familie.

Mamalui semiravazndu-lcumIOYesteursuletuldeplus,urlnd

lael:"Nu nteleginimic,estirau,estigelos,stiueu,ai \-reacasaaiuntatasiomamadoarpentrutine,haidemarturiseste!Oricum,nicimacarnuestenevoiesami spuitoateastea,stiuca\"reisami iei locul,\-reisamor.Stiu,nici macarnu meritasavorbimdespreasta.Ai \Teasa

dormi singur n patul'meu, sa ai toatelucrurilemele, sa-mi iei

prietenii...!Ai \-reasa fii primuldin clasa,cel carealeargacel mairepede,cel mai puternic,cel carese cataraprimul n copaci,sagaseascamieredealbine...Teurasc,teurasc!"urlael.

V-ammaispus?Stiti,ursiiadoramierea.Le placesaseumpledemiere,sascotoceascacuboticulsi cughearelen cuiburiledealbine

plinedebunatateademiere.EraunuldintrejocurilepreferatealeluiZiceel, dar atuncinu l lua niciodatape ursuletulde plus cu el.

Preferasafie singurcndSa\'llramierea!Probabil va ntrebatide ce Ziceeu,caresi iubeaursuletulde

plus,erasingurulcopil la parinti,iubit de ei, eraasade\iolent cujucarialui? De cede\eneaattdenedrept,certaret,rautaciosuneori

64

cuun lucrucareeradoarunursuletdin crpa,o jucarie?

naintesava poYestescmai departe,ar fi bine sa va mai spuncevadespreviatasi comportamentulursilor.Trebuiesa stiti, mainti, ca un urs nu \'a \'orbi niciodata,despreceeace l face sa

sufere.Va ascundeacel lucru toataviata,va pastradoarpentruel

evenimenteledureroasedin trecutullui. Un urs va simti adeseori

rusinefatadepropriilesalesentimentesi i va fi foartegreusa siexprimeemotiile.

Se poartaca si cum nefericiriletraite,nedreptatile,umilirile,

tradarilenu araveaimportanta,nu l-arputeaatinge.Ascunzndu-sisensibilitateasubunaerserios,credecaesteinsensibil!Si n rndul

barbatilorexistao vorbacarespune,cnd\Tei sadescriipe cinevafoartetacutsi serios:"E un urs.Asta e!"

Pai si caree legaturacuursuletuldeplus?Ajung imediatla asta,a\'etirabdare.

Pentruavedealucrurilen complexitatealor estenevoiedetimp,rabdaresi ascultare.

n lumeaursilor, unii dintre ei sunt copii fideli. Sunt fideli

parintilorlor,mameisautatalui.De altfelsesi spune"Uite, copilulastae baiatullui tata".Acest lucru nseamna,de exemplu,ca sunt

capabili sa ia asupralor, n corpul lor, misiuni imposibile, sa-siatribuieinjuntii,sacreadacaaudereparatceva,pentrua ncercasa

\'indeceranileascunsealeparintilorlor.O marepartedin viatalor

va depindeastfeldeaceafidelitatepecaresi-auatribuit-o,pentruancercasareparesuferintatacutaaunuiadintreparintii lor.

Esteca si cum,copiii, puii deurs,carepar attdedragalasi,ar

aveaantene,un soideradarepentrua captatotceeacenua pututfispusdemamasaudetatallor.

Ziceelaveacusigurantaastfeldeantene,ndreptatespretatallui.Era,dupacumatighicit,unbaiatal tataluilui.Astfel, a nteles,ceea

ce tatallui nu i spuseseniciodata:faptul ca, n copilarie, a fostfoartegelospe fratiorullui cares-anascutdupael. Un ursuletmicde tot, cam firav,dar careera preferatulmamei lui. Binenteles,

65

asemeneatuturorursilornua pututsa-siexprimeniciodatatristetea,

furia, geloziacarel faceasasufere.Pastrasetoateacesteadoarnsinealui, ascunse,acoperitedetacere.

Dar Ziceel,un copil fidel, "a nteles"ranaceaYecheatataluilui

si a nceputsaexprime,saspunacu yocetaretotceeacetatallui nu

apututspunecnderamic.Ati ntelescredcaastafaceacuursuletuldepluspecarel primisecadou!Eracasi cumi-arfi spustataluisau:"Vezi tata,tunuai pututsati exprimisuferinta,dareuamnteles-o

si azipotsastrign locultau!Fiindcastiuctdemultte-asufocat..."

Trebuiesa \'a spuncatatallui a\'eamereugtuiiritatsi o ,"oceragusita.

Probabilati nteles,deasemenea,de cetatallui nu mai\'oia un

al doileacopil,cutoatencercariledin fiecarezi si dedouaoripezi,

duminica.Poatecanu\'oiasal facasaretraiascapefiul lui ceeaceel traiseattderau!

Ei, povestileursilor!La nceputparde nenteles,darcuputina

ascultaresi sensibilitate,putemsa ntelegemmultelucruri, foartemultelucruri,..

66

Povesteapisiciicarenu puteasafienici mamica,nici mama

Comportamentelenoastrecelemai neasteptate,atitudinilecelemai

surprinzatoares(/{/carepotpareainacceptabile,reprezintalimbajeprin care ncercamsa vorbimdespreranile din trecutulnostru.

Acesteasuntnedreptatea,tradarea,umilireasi neputinta.67

A fostodatao pisica,ceseodihnea,cuunochideschissi cuunul

nchis,pe pernele confortabiledepe o canapea.Stateape locul eipreferat,torceancetsi pareafoartegnditoare.Oricumodihnaera

activitateaei principala.Cu ctivaani n urma,nu ezitasasarapefereastra,saalergepe acoperissi prin curte,saseplimbeprin sat

toataziua si uneorichiarsi seara.Stiti probabilca pisicile vadpentunericsi sesimtfoartebihenoaptea.

Altadatafuseseo tnarapisica foartefrumoasa,foartecurtata,

adica foartecautatade toti pisoii din vecini, caremieunausi se

bateaupentruea,subfereastracasein carelocuia.Dar,cumeaera

foartecuminte,iar parintii ei o consideraunca preatnara,nu olasaupreamultsa iasaafarasi i cereausanu seapropiepreamultdemotani.

V-amspuscumo chema?SenumeaMiaoui!

Acum, n timpce dormea,a avutunvis foarteciudat.De aceea

mai pastrancaun ochi nchis,ncercndsaramnan visul ei, iarpecelalaltdeschis,pentrua ntelegecevoia sai spunaacelvis.

Visaseun pui depisica,pierdut,izolatn mijloculuneiinsule,de

peun ru.Iar ea,seafla la malulrului,neputincioasan a-I salnpepui, fiindu-i fricadecurentiideapa.

De altfel,n tarapisiciI01', viselesuntfoarteimportante.Le ajuta

pe pisici sa nteleagamai bine misterelevietii. Deoareceexista

ntotdeaunao partede mister,n viatafiecaruia.De exemplu,nviata lui Miaoui existaun secretpe carenu-l spuseseniciodata

nimanui.Un secretcareaparusen perioadacnderafoartetnara.Va spuneamcaparintiiei nueraudeacordcaeasaiasasearasi

sasteacu pisoii din \'ecinatate.Dar,ntr-oseara,ntlniseun tnar

motancetocmaivenisen cartierullor.Un pisoimarinar.Da, exista

asaceva!Un motancareeramatelotpeun vaporderazboisi caretrebuiasaplecen curnd,nsaMiaoui nu stiaatunciacestlucru.

Pentruca primaoaracnds-auvazutsaumaidegrabacndl-azarit,a simtito toropealan ochi, inimai bateaputernicsi blanaiidevenise stralucitoare. ntr-un cuvnt, s-a indragostit. A fi

68

ndragostitanseamna,pentruo pisica,sa-sisimtainimamaimare,

plinade yiata,sa sesimtamai frumoasa,mai libera.ncepnddinacelmomentsi doreafoartemultsal revadapeacelmotan,saivorbeasca,sai simtaatingerea,parfumul,sal vadan fiecarezi...

si sa steafoarteaproapede el, fiindca se simteafoartebine napropierealui.

Iar Miaron, pisoiul marinar,parea si el foarte interesatde

Miaoui. I separeafoartefrumoasasi plinadeviata!Si s-antmplat

ceeace sentmpladesatuncicnddouainimi si douacorpuri sesimtatraseunelede altele.ntr-o searaau facutdragoste,asacum

facpisicile,binenteles.A fostfoartefrumospentruamndoisi apois-auntlnitdemaimulteori n zilelecareauurmat.

Cteva saptamnimai trziu, Miaoui a descoperit ca era

nsarcinata,ca purtao samntae viatan pnteceleei. Care apoiputeasa devinaun copil. Ar fi 'Tut sa i deavesteaceabuna lui

Miaron, nsadecte,azile nu semai vedeau.Disparusedin sat.Siaflaseca yaporullui plecasepemare.Plecasefarasai lasenici oadresa,farasa-i spunala revedere,faramacarsastieca eai purtacopiluln pntece.Miaoui nu stianici macardacao sa-Imai revadantr-ozi!

Era foartetrista.Simteao tristeteprofunda,imensacareparcaanuntao adeyaratafurtuna.

Simteacumsamntadeyiataurmasasetransformentr-unpuiut

carecrestean easi eradin ce n ce mai disperata.i treceauprinmintetotfeluldegndurinegre:"Suntpreatnara,preasingura,nustiucumasputeasacrescacumun copiL.."

Pentruca uitasemsava spun,parintiiei o alungaserade acasa.Nu au suportatsa o vada pe fiica .Ior nsarcinata,fara sa fie

casatorita.Astfel de lucruri se mai ntmplanca si azi n tarapisicilor.

Asacay-OputetiimaginapeMiaoui singura,ntr-ocabanuta,din

mijlocul padurii,respinsade propriaei familie si de toti prietenii.Cnda sositmomentulsanasca,la spitaluldepisici a fostntrebata

69

ce numeuea saii deapuiuluiei.

AtunciMiaoui a nceputsaplngan hohotesi saspuna:"Nu pot sa i dauun numepentruca simtca nu \"oifi o mama

bunapentruel. Sunt singura,foartetnara,nu am resursesa mantretinsi numasimtn staresacrescun copil acum.Stiucaexista

multecupluricare"or saaibacopii si nureusesc,Dacaun astfelde

cuplu ''rea sa adoptecopilul meu,ei vor fi cei carei VOf da unnume. Nu ma simt capabila sa fiu mama,o sa credeti ca l

abandonez,dareune ausal ncredintezunorparinticare\"Of putea

sa-I facafericit.Eu amreusitdoarsal concep,sai dauviata,salportn pntecetimpde cte\'aluni. L-am lasatsacreascan mineapoi sa iasaafara.Dar acum,pentruca simtca nu \'oi puteafi o

mamabunapentruel, prefersal ncredintezaltcui,-a.Ar fi binesa

fie uncupluiubitor,deschis,caresaaibagrijadeel. Un bebelusarenevoiedeo mamadisponibilasi deun tatapentrua sedez\"oltapedeplin.Stiu toateacestea!Eu nu \"oiputeasai ofer toatasigurantadecarearenevoie!"

Ati remarcatprobabil,faptulca pisicanoastranu spunea:"miabandonezcopilul".Ci, insistasaspuna:"Masimtneputincioasasal cresc."

Si, chiardacamai trziuse\"aspuneca si-aabandonatcopilul,

sa nu credetiacestlucru. O mamanu si abandoneazaniciodata

copilul.Poatesasesimtaincapabila,dezarmata,nsanusi respingecopilul.

La spital,cei de acoloau ncercatsa i explicelui Miaoui ca,dacavoia sa aiba grija de copil, o vor sustine,o \'or ajuta.Oncurajausal pastrezesi sal ngrijeasca.

nsaMiaoui erafoartedisperata.Nu aveadestulancrederen ea.

Imediatce copilul s-a nascut,eaa refuzatsa l priveascasi acerutsa fie dusntr-uncentruundesuntpastraticte\"azile copiii

careasteaptasafie adoptati.si asteaptaparintiiadopti\"icarei \'orluadeacolo, le \'or daun numesi i \"acreste,oferindu-Ietotceea

ce arene\'oieuncopil.

70

Stiu ca toateacesteaya pot revolta,chiar infuria. Va gnditi

poateca o mamanu are dreptulsa isi lase copilul altor parinti.Totusi,credcaati intelesfaptulcaMiaoui, n felul ei, fusesefoarte

generoasa,foartecurajoasa,chiarloialacubebelusulei.Poatesava sochezece spun,dar,n fond eai facuseun cadou

puiuluiei, caruiai s-adatapoinumeledeMialou. Ii daduseviatasiocaziadea aYeao mamasi un tata,un pisoi si o pisicacaresa fie

fericiti sal creasca,sa-I iubeascasi sa-Isustinala nceputulvietii.Intr-unfel, i oferisetotceeacea singuranu ar fi pututsa-iofere

copiluluiei. Cel putinasasimteaatunci.Apoi, pesteanidezile, Miaoui, caresegndeastndpecanapea

si visasevisul desprecareva yorbeamla nceputulpovestii, si

spunea:"Sper ca puiul pe care l-am purtatn pntec,cu mult timp n

urma,a deyenitun pisoi frumossi a crescutalaturide parintii luiiubitorisi buni.E adeyaratcanu stiucuml cheama,darmi placesacredcaestefericit.Si, dacai s-a spusca esteun copil adoptatsimamalui l-a abandonat,spersanuaibapreamulteresentimentefata

demine!Dacaatuncias fi stiuttot ceeace stiuazi, suntsiguraca

I-as fi pastratcu mine.Binenteles,la nceputar fi fost greu,darmpreuna,sustinndu-neunul pe altul, am fi trecutpestetoatedificultatile.Ne-amfi yorbit,ne-amfi ncurajatunulpealtul...

Dar atunci,eramattdetnara,mi eraattdefrica sanu i fac

rau,sanu stiusa-Icresc... eramdisperatapentrufaptulca fusesemabandonatade Miaron. Credeamsincercanu suntpregatitasaam

grijadeun copil, attdemultafurie,tristetesi suferintaseadunasen mine!"

Cine si-ar fi imaginat,yaznd-ope pisica torcndpe canapea,

toategndurile,toateregreteledin minteaei?Cine ar fi pututsasimtatoataiubireapecareo aveancapentru

acel copil, pe carenu indraznisesa l priveascaatunci cnd senascuse?

Cine ar fi crezutca,dupaattiaani,o pisica isi poateamintide

71

unpui pecarel purtasen burtatimpdecte'aluni?

Cine ar fi crezutca,chiardacanu stiacedewnisecopilulei, l

pastrancaundevan adnculei, capeo amintirepretioasa.Cred ca o pisica, dupace a iubit, chiar dacaa fost tradata,

pastreazan eaamintireavie a aceleirelatii.

Ceeacenu stiemiculMialou, estefaptulcael a fostntr-adevar

uncopilnascutdiniubire.Poatesacreadacaafostrespins,sasuferecrezndcanu nsemnanimicpentrugenitoarealui, pentruceacare

i-a datviata.Poatesa i reprosezecrezndca a fost abandonatsi

sa-si otraveascaastfelviata.Dar,.dacantr-o zi va citi povestea

aceasta,poatevantelegedeundevine...Deoarece,unii pui careautraitaceastaexperientasuntcapabilisa-siratezeo partedin ,iata,acuzndu-simamapentrucanu i-a iubitdestulsi i-auabandonat!

Si cred ca ,'-ati dat seama,ascultndpo\'estealui Miaoui, caacestlucrunu sentmplantotdeaunaasacumcredei...

72

Povesteafemeii

carentr-o zi s-ahotartsanu maifugadin fataocaziilordea ntlni fericirea

Dincolo de celecinci simfuripe care le avem,capacitateade afi

fericifi estelill senspecarear trebuisa-I cultivamsi sa-I crestemClldragoste

73

Era odatao femeiecaresufereafoartemult si, n special,de

fiecaredatacndarfi pututfi fericita.Trebuiesastiticaafostfoarteranita,cnderafetita,demoarteamameiei.

Aceasta,din moti"ecarei apartindoarei, s-aomort,ntr-un

momentde disperare.A luatmultemedicamentepentrua-si pune

capatzilelor.Moarteamameii-aprodusoviolentangrozitoarefetiteicareavea

atuncidoarcinciani.Violentapecareapoiapastrat-o.O purtan eademaibinedetreizecideani,n corpulei,n minteasi n inimaei.

Dar, pentruca eraplina deviata,reusisesa supra\ietuiasca.Afost o fetitacurajoasa,apoi o adolescentadinamica,ce calatorea

mult,deveninddupaaceeao femeieactiva,cuuncaracterputemic.Cu toateacestea,n adnculei simteamereuun fel deneliniste,o

fricadea-i pierdepeceipecarei iubea.Era foarteputemicasi n

acelasitimpfoartefragila.Traisemaimultedespartirin relatiiledecuplu,careauafectat-omult,deoarece,defiecaredatasereactivanearanacarefusesenscrisan corpulei, n copilarie.

ntr-o zi, s-ahotartsameargala mormntulmameiei. Facuse

din ctevacrpeun fel e papusa,carereprezenta,simbolic,violenta

pecareo primiselamoarteamameiei.Devenisedintr-odataurgent,trebuiasa i-o restituie,sa i-o dea napoi, n mod simbolic, sa-inapoiezeaceancarcaturanegativape careo purtaseattdemult

timpn ea.A facutun drum lung, a mersopt ore cu trenul si a ajuns la

mormntulmamei ei, a pus acolo papusasi o scrisoare,carencepeaasa:

"Mama, cndaveamcinci ani si tu ai murit,am trait o mare

violenta.Erampreamica,ayeamncanevoiedeo mamicasi, mai

ales,maiales,nuamavuttimpsa-tidaruiesctoataiubireapecareoaveampentrutine.Pe yremeaaceeanu stiamsaspuntoateasteasinu voiam sa-i amplific suparareatatalui meu. Iar azi, am adus

aceastapapusacarereprezintaviolentape careamprimit-oatunci,o savin altadatasamai aducun obiectcaresasimbolizezeiubirea

74

pecarenu ampututsati-o dausi pecareas fi Hut sa ti-o ofer cumulta,multatandretesi afectiune."

Nu stiucumsevaincheiaaceastapoveste.Ceeace stiuesteca

femeiaaceeas-a simtitapoieliberata.La inceput,nu credeaprea

mult ca \"3 reusi,daracumse simteausurata.O marepartedintreangoaseleei audisparutsi a inceputsa-sidoreascasa-si facamult

mai despeplac.Si, cumeraintr-unfel artista,a desenatpentrueainsasio bijuteriefoartefrumoasa.Pentrua o salutape femeiacea

noua carese nasteain ea si pe carevoia sa o respectemult. Si,Yenindin intmpinareadescoperirilorei, a gasitintr-ocarteo frazacareii confirmademersul:

"Ceeace estemai importantpentrunoi, nu esteceeace ni seintmpla,ci ce facemcu acellucru!"

75

Povesteagargariteicaresi mparteaviatacudouaprietenenedespartite

Suntemresponsabilidesentimentelenoastre,mai alesatuncicndacesteamint

76

Era odatao gargaritafoarteactid, asacumsuntgargaritelecare

uneorifacmaimultelucrurideodatasi suntfoarteangajaten rolullor de sotie,de mama,la selTiciu, de fostefetite,de sora a mai

multorfrati ...si chiardepictoramator,pentruca stiasapictezecutalentsi cu succes.

Sa nu credetica "iata ei era epuizanta,deloc, reuseasa-si

ndeplineascatoateangajamentele,din toatedomeniilevietii ei,asemeneaunui soldatbravdin linia nti.

Avea, dintotdeaunadoua prietenefoarte fidele, care nu o

paraseauniciodata.Una senumeaPlacere,iarcealalta,Tristete.

Placereaaparuse foartedevremen viata ei. Cnd era fetita

rdea,cnta,dansa,topaiaprin baltoacecu prietenaei Placere.Era

pe\Temeacndrdeadin toatainima,asacumrdgargaritelecndsuntfericite,sebucurade \'iatasi de toatecadourileimprevizibileale vietii. Placereerao prietenafidela, careera cu ea nca de la

rasaritulsoarelui,plina de dinamism,receptivala toatemarilesaumicile fericiri.

Apoi, ntr-ozi a aparutn viataei, cealaltaprietena.Acest lucrus-antmplatcndeaaveacinci anisi frateleiubital micii gargaritea fostcalcatdeun tractor,iar eai-a vazutpe parintii ei plngnd,

schimbndu-sicompletdispozitiasi felul dea fi. Noua ei prietena,

pe care o chemaTristete,era mai retinuta,mai discretasi semanifestamaialesprinumbraei careputeacresteattdemultnctuneori,totuln jur deveneamaicenusiu,mai ntunecat.n prezenta

ei chiarsi luminade la amiazapareasa fie mai slaba,mai greasi

mai nemiscata.Uneori, Tristete se apropiade ea, iar seara se

ntindealngaea n pat atunciparcatot corpul ei era anesteziat,absent,parcasedetasadeea.

Cum va putetiimagina,nu eradelocusorpentrumicagal:garitasa traiascamereuastfel,ntrecald si frig, ntre zmbetsi lacrimi,

ntreplaceresi tristete,ntreentuziasmsi depresie.Prieteniiei nustiauniciodatacu cine se vor ntlni,pe cine vor descoperipeste

77

cte\'aminute.Oareya fi Placere?Sauya \'eniTristete?

Si timpultreceaastfel,iar situatiamicii gargaritear fi pututsaramnala fel toatayiatadaca,ntr-ozi, nu ar fi citit ntr-ocartede

povestictevacuvintecarei-au saritn ochi si i-au ajunsdirectlainima:

"ndrazneste-tiviata,tuesticeacareo sao traiesti!"

n acea zi a descoperitca, pe de parten ea existao mare

vitalitate,o realaplaceredea trai si o bucurieextraordinara,iarpede alta parte se simteaca si cum ar fi luat asupraei o dublaresponsabilitate,dela disparitiafrateluiei.Cndayeacinci ani,s-a

simtit responsabilade moarteafrateluiei si, n acelasitimp, demareanefericirepe carea yazut-ola tatalsi la mamaei. Aceste

lucrurio apasauattdetarencta simtitneyoiasasesprijinepeonouaprietena,mereuprezentadeatunci,Tristete.

n taragargaritelortristeteaascundeadeseorio furiefoartemare.O furiempotriyafratioruluiei,carenuo ascultase,nui urmase

sfatulsi a fostizbitdetractor,cndsejucapedrumde-asubmarinul,

n spateleunuicartonmarepecaresoferulnu a avuttimpsa-Imaivada.O furiempotrivaparintilorei carenu i-au spusnimicpentrua o elibera,pentrua nu o lasa sa poartetoatadurereaaceeacarenu-i apartineaei.

Poate, ntr-o zi, mica gargaritaya accepta sa mearga lamormntulfratioruluiei si salaseacoloun obiectsimbolic,caresa

reprezinte,nu furiaei, ci violentape carea primit-ola moartealui.Cu o scurtascrisoaren caresaspuna:

"Moarteata nedreaptam-a facutsasimto violentafoartemare,iar acumvreausa-tirestituiaceayiolenta..."

Daca gargarita\'a face acestlucru, ya puteamergeapoi si lamormntulparintilorei,caremuriseran urmacucti\'aani,pentrua lasaacolounalt obiectsimbolic,nsotitdeo altascrisoare:

"Va dau napoi tristeteape careati trait-o la moarteafratelui

meu, a fiului yostru.Era tristeteavoastra,pe careeu o luasem

78

asupramea,crezndca astfel\'a \'oi mai eliberape \'oi putin,dar

acumstiucaestea \'oastrasi vreausa \'-0daunapoi."Oare\'a face acestlucru?Daca, din motivepe caredoarea le

cunoastenu o va face,atunciar fi bine sastieca nimenialtcineva

nu poatesafacaacestlucrun loculei!

79

Povesteaporumbeluluicaruiai placeaattdemultambrozia,nctpierdeaesentialuldinviata

Adeseori, o dependentavizibila ascundeo alienareprofunda,dureroasasi uneorineclilloscut-'

80

Era odataun porumbelcaruia i placea tare mult ambrozia.

Descoperiseaceabauturacndera foartetnarsi i placeasa senecefoartedesn ea.Citiseundevacaerabauturapreferataazeilor,deoarecei faceanemuritoripecei careo beau.

Cteodataera ngrozitor pentru el, deoarecese pierdea,se

rataceasi,celmaigravlucru,ajungeasastricetoaterelatiile,si uita

proiectelesi si neglijatoatevisele.ncercasede mai multeori sa

renuntela acealicoarecarei otraveaviata,nsa,dupacumv-atidatseama,dependentalui erafoarteputernica.

n taraporumbeilor, atasamentulfatade o persoana,un obiect

sauo bauturasauchiardeun vis estefoarteputernic,foarteadncnradacinatn trecutulsi istoriafiecaruia.

Porumbeluldesprecarevorbeamalternastarilede entuziasm,

cndsimteacapoatesarenuntela dependentalui: "Cndo sa\Teauo samalas debaut!"si starilededepresie,cndse simteaattde

neputinciosnctplngeatottimpul si urla de furie: "Oricum suntcondamnat,nu \'oi reusiniciodata..." ntre celedouastaritraiacu

rusineaca va cadeadin nou, se \'a rataci n dependentalui deambrozie.

Faceapartedintr-ungrupundefiecareputeasavorbeascadespreel si, mai ales, sa aiba sentimentulca este ascultatsi nteles.

Recunosteafaptulcaestealcoolicdependentsi stiacai va fi foartegreusaseangajezentr-orelatiedecuplu,de lungadurata.n fond,

cumpoti sate legi decen, dacanu te-aidezlegatnainte,dacanuesti liber? Cum poti sa te angajezicu un obiectde iubire (n tara

porumbilorsefolosesteadeseaun limbajpsihologic)dacaramin

continuareatasatdedependentadeun obiectdeatasament,precumambrozia?Si apoi,cumsagaseascao porumbitacaresaaccepteo

relatien trei: el, easi ambrozia?Nu stiaca suntmulteporumbitecarepotsafacaacestlucru.

ntr-ozi,