---

Stabilitatea din ultimele s@p-t@mâni a monedei na]io nalereprezint@ un argu mentpentru cei care sus]invirtu]iile unei politici mo -netare proprii. De faptconsituie argumentul repli -erii. Nu doar reglarea de -z e chilibrelor este posibilaprin cursul de schimb, ci }iiat@, men]inerea unei anu -mite stabilit@]i într-o peri -

oad@ agitat@ din punct de vedere economic. Între-barea este cât este vorba de rezultatul unei politicimonetare proprii, reactivate printr-un acord desiguran]@ cu Fondul Monetar Interna]ional sau deun context regional care a oferit o anumit@ stabi-litate – sau un respiro – tuturor monedelor dinzon@?

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„<<Memoria>> este,adesea, calitateapros tiei”

Chateaubriand

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Ca }i cum criza financiar@ global@ nu ne-ar fi de ajuns, înc@un necaz st@ s@ cad@ peste capetele românilor. El a fost anun]atcu surle }i trâmbi]e de guvernan]ii no}tri, neputincio}i în fa]a des-tinului, pu}i parc@ s@ inventarieze calamit@]ile. SECETA – c@cidespre ea este vorba – pârjole}te f@r@ mil@ p@mântul ]@rii, al unei]@ri care chiar dac@ pretinde c@ nu mai este „eminamente agrar@”ca alt@dat@, î}i pune an de an speran]a în bucatele pe care ]@ranulromân, ajuns ast@zi la rangul de „fermier”, le adun@ cu trud@ m@carpentru îndestularea c@m@rilor de iarn@. Pentru c@ asta ar fi, în celedin urm@, culmea ironiei sor]ii: s@ ajungi muritor de foame într-o]ar@ c@reia i-a d@ruit Dumnezeu 15 milioane de hectare de terenagricol (aproape un hectar de cap de român!), în care aproape ojum@tate din popula]ie locuie}te la sate }i peste o treime dinoamenii activi lucreaz@ în agricultur@.

Meteo–dependen]a agriculturii

}i p@catele noastre

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID„Legile se men]in în vigoare nu pentru c@ sunt bune, ci pentru c@ sunt legi”

Montaigne

...Era în 1619 când, la Reims, un frumos ora} al Fran]ei, celebru, print-re altele, prin splendida sa catedral@, se na}te Jean Baptiste Colbert.Prin activitatea sa de mai târziu, va influen]a remarcabil economiaFran]ei, a unei Fran]e caracterizat@ printr-o pia]@ consolidat@ }i, caurmare }i a faptelor bune ale lui Colbert, tot mai dezvoltat@, reperesen]ial pozitiv într-o Europ@ ce avea ca referin]@, deseori, Fran]a.Dar, cine a fost Jean Baptiste Colbert? Un finan]ist de marc@ a c@ruiadministra]ie a contribuit mult la „splendoarea domniei lui Ludovical XIV-lea”.

nr. 216 anul 5 vineri, 29 mai 2009 1 RON

Mai este infla]iao provocare?

Dan POPESCU

Jean Baptiste Colbert, „precursorul aloca]iei familiale”

- grandoare }i decaden]@ -

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 7

Copiii, prezentul }i viitorul Terrei

Jean-Baptiste Colbert important economistfrancez din sec XVII, reprezentant al }colii

mercantiliste de economie

Spre un altfel de comer] mondial sau o mon-dializare cu fa]@ uman@: comer]ul echitabil (II)dr. Lucian BELA{CU }i dr. Oana STANCIU pag. 3

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO de c@tre România (III)student Nicoleta Sonia H~U{IU pag. 6

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie (X)

pag. 8

Criza sistemuluipublic IV

Toate date }i situa]iile discutateanterior par s@ indice pentrusistemul public din România oprofund@ criz@ de identitate }ide func]ionare.Criza de identitate se datoreaz@în principal faptului c@ dup@1989 nu a existat o funda-mentare la nivel de paradigm@în ceea ce prive}te „reforma”sau „revolu]ia” institu]ional@ decare România avea nevoie pen-tru reconstruc]ia sistemului

democratic }i a economiei de pia]@. Entit@]ile publice aufost mai degrab@ modificate din mers, în cele mai multecazuri rezisten]a antireformist@ fiind remarcabil@. De exem-plu, la nivel de proprietate, Statul a renun]at foarte greula implicarea dominant@ în economie. Cel pu]in ^n primulcincinal de dup@ 1990, privatizarea a fost mai mult osperietoare cu care stânga politic@ încerca s@ atrag@ voturi}i s@ îndep@rteze un poten]ial electorat de op]iunile dedreapta, decât un proces determinat de voin]a politic@ }icu o anume finalitate.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 2

lector univ. dr. C@t@lin NICOLESCU

Implica]iile crimei organizate ^n dezvoltareasociet@]ii rom$ne}ti (III)

pag. 6

Invita]ie la CARAVANA “O ZI DE REACH”

390 de ani de la na}tere

pag. 5

Sediul F.M.I.Parcul Her@str@u

urmare din pagina 1În marea lor majoritate, noii lideri

politici au fost, de fapt, lideri din lini-ile 2 sau 3 ale fostului PartidComunist. Îndep@rtarea lor de comu-nism, cel pu]in ani buni dup@ 1989, aînsemnat mai degrab@ o distan]are dedictatorul Ceau}escu }i nu de sistemîn sine. Ace}tia nu aveau experien]a }ipreg@tirea necesar@ pentru proiectareapa}ilor într-un nou sistem, dar aveauîn schimb convingeri egalitariste foarteputernice }i – mai ales – îndelungexersate la nivel de practic@. Cei maimul]i considerau c@ dictatorul a avutexclusiv vinov@]ia pentru toate celeîntâmplate, sistemul comunist nefiindanalizat sau considerat responsabil.Sunt relevante aici sus]inerile d-lui IonIliescu, care a afirmat cu claritate c@valorile socialismului nu trebuie aban-donate datorit@ erorilor clanuluiCeau}escu. Sub presiunea intern@, darmai ales sub presiunea interna]ional@,fo}tii lideri comuni}ti }i-au restructuratrapid discursurile, dar… ac]iunile aur@mas definitorii pentru ideologia egal-itarist-stângist@. Astfel, legile de resti-tuire a propriet@]ilor au fost ezitante }iau promovat jum@t@]ile de m@sur@ }icontinua dezavantajare a proprietaruluide drept, fiind f@cute evident pe „prin-cipiul social” al socialismului: interesulcelor mul]i primeaz@ în fa]a intereselorde drept! Retrocedarea terenurilor afost limitat@ în suprafa]@ „pentru a nurecrea sistemul mo}ieresc”, retro-cedarea caselor în natur@ era ini]ialcondi]ionat@ de cet@]enia român@ asolicitantului }i de probarea faptului c@acesta…locuie}te în casa na]ionalizat@de comuni}ti. Întreprinderile nu au fostprivatizate pentru a nu intra pe mânastr@inilor – „noi nu ne vindem ]ara”,„n-a]i mâncat salam cu soia!”- }i pen-tru a se conserva locurile de munc@(prin m@suri politice, nu economice,adic@…în aceia}i paradigm@ ca însocialism!). Chiar în cazurile rare deprivatizare de pân@ la 1997, clauzelede vânzare erau determinant sociale,obliga]ia fundamental@ fiind acela de amen]ine natura activit@]ii }i locurile demunc@. Ori men]inerea naturii activit@]ii}i a locurilor de munc@ a însemnat înaproape toate cazurile o condamnare lafaliment, fostele întreprinderi socialisteavând nevoie de restructurare pentru arecâ}tiga competitivitate }i pentru atrece de la principiul produc]iei cuorice cost la cel al produc]iei…cuprofit. Unul dintre motivele pentru care„restructurarea” a devenit oarecumsinonim cu „lichidarea” întreprinderii afost tocmai r@mânerea în func]iune

remanent@ a principiilor socialiste înceea ce prive}te sistemul public eco-nomic (în 1990 întreaga economieromâneasc@ era determinat în propri-etate public@!). În scurt timp, o alt@remanen]@ socialist@ a afectat econo-mia public@: corup]ia. Ceea ce e altuturor…e cumva al nim@nui! Firmelec@pu}@ au drenat resursele din sis-temul public, iar privatiz@rile cu dedi-ca]ie au finalizat procesul de colaps alsistemului economic public. Abia înpreajma anului 2000 privatizarea î}irecâ}tig@ calitatea de proces economicvalid, }i o parte din întreprinderile pri-vatizate r@mân în func]iune. F@r@ s@aib@ o strategie. Guvernan]ii dinRomânia au privatizat economia maidegrab@ dup@ ureche }i dup@ interesede grup politic sau de afaceri. Astfel,nu a existat }i nu exist@ o politic@na]ional@ de securitate economic@, nuau fost conservate resurse esen]iale,dar în schimb sunt men]inute în pro-prietate public@ domenii sau între-prinderi a c@ror unic@ relevan]@ eaceea c@…pl@tesc salarii }i producpierdere economic@ perpetu@!

Lipsa de paradigm@, de finalitatepropus@ }i asumat@ în ceea ce prive}te„tranzi]ia” e de în]eles: nimeni nu aveaexperien]@ în ceea ce prive}te trecereade la socialism la capitalism. Îns@ lipsaacestei paradigme la aproape un sfertde secol de la 1989 face ca unele din-tre procesele fundamentale de gestiunepublic@ a resurselor economice s@e}ueze. Astfel, nu }tim obiectivele eco-nomice, sociale }i strategice ale com-paniilor de c@i ferate, dar }tim c@ pro-duc pierderi însemnate }i c@ de 20 deani nu sunt capabile s@ le reduc@ }icu atât mai pu]in s@ îmbun@t@]easc@calitatea serviciilor. Men]inem, deexemplu, în proprietate public@Hidroelectrica, care produce energieelectric@ la pre]uri derizorii, dar con-stat@m c@ aceast@ companie nu a avutcui vinde electricitatea }i…a vândut-ope terme lung unor firme-c@pu}@, careo revând la pre]ul pie]ei europene,inclusiv Statului român. Am privatizattoate b@ncile, mai pu]in CEC, }i nepunem acum problema inject@rii decapital… care s@ nu fie apoi scos din]ar@! Lipsa de perspectiv@ se vede, laacest nivel, cu claritate: CEC-ul nu estefinan]at de c@tre proprietarul s@u –Statul român – }i nu este utilizat cavector de creditare pentru economiaromâneasc@, în timp ce primul min-istru amenin]@ la tv. cum@suri…amuzante de represiune pen-tru b@ncile cu capital str@in, dac@ vorrepatria capital (sunt amuzante pentruc@ profitul bancar e în c@dere liber@ }isupraimpozitarea sa nu prea produceefectele de protec]ie necesare pentruca banii eventual injecta]i de Stat în

sistemul bancar s@ nu fie expatria]i. Deexemplu, dac@ o banc@ cu capital aus-triac care mai are profit de 25.000.000euro pierde prin supraimpozitare chiar100& din acesta, orice diferen]@ întreaceast@ sum@ }i injectarea de capitalde creditare de valoare superioar@devine pierdere net@ pentru sistemulpublic }i economia româneasc@r@mâne subfinan]at@). Ori o minim@analiz@ de sistem ar indica faptul c@CEC poate fi folosit@ ca banc@ – cheiepentru interven]ia Statului în economieîn actualele condi]ii de criz@.

Companiile de stat, agen]iile destat }i unele regii autonome au devenit}i sunt de 2 decenii dote politice pen-tru cei afla]i la putere. Acolo suntpl@tite poli]ele de fidelitate, acolo seafl@ baza de prosperitate a „manage-mentului” care are sisteme desalarizare pentru care e invidiat de cor-pora]ii private, unele nefiind nici pedeparte atât de darnice cu cei care leconduc, mai ales când ace}tia producpierderi }i nu profit pentru ac]ionari.

La fel ca sistemul economic, }isistemul administra]iei publice a statsub acelea}i restric]ii: a fost construit„pe picior” într-un mod pur pompieris-tic. De}i la 7-8 ani de la Revolu]ievechii func]ionari ai sistemului socialistfuseser@ înlocui]i aproape în totalitate,practica remanent@ a unui sistem bazatpe justificarea cu hârtii }i nu perealizarea de obiective concrete eracomplet instalat@ sub semnuldemocra]iei – de data aceasta. Pân@ast@zi, discursul majorit@]iifunc]ionarilor publici con]ine o colec]ievast@ de citate de legi }i din legi, carede cele mai multe ori arat@ c@ „totul ebine”. Reforma administra]iei a fost

îndelung solicitat@ de c@tre UniuneaEuropean@ }i îndelung amânat@ dec@tre noi, românii. Ne confrunt@m per-petuu cu „lipsa capacit@]ii administra-tive”, care afecteaz@ toate sistemelepublice, dar }i cu „rezultatele m@re]e”pe care fiecare guvernare le raporteaz@în acest domeniu. Sistemul a r@mas,îns@, definitoriu centrat pe „acoperireacu hârtii” }i pe „încadrarea în cheltu-ieli”. Spre finalul anului trecut, deexemplu, ministrul de finan]e în exer-ci]iu – fiind deschis@ campania elec-toral@, desigur – a prezentat la o tele-viziune na]ional@ progresele importantepe care le-a f@cut România în ultimiidoi ani. Nici un obiectiv concret nu afost citat, ci în totalitate sus]inerea deprogres se baza pe demonstrarea fap-tului c@ diferite domenii au avut sumeprocentual mai mari de cheltuit. Astfel,raportul ar@ta c@ s-au alocat }i cheltu-it cu x& mai mul]i bani pentru con-struc]ia }i renovarea }colilor, dar…nuprezenta nici o situa]ie referitoare larezultate. Întreg sistemul public estesubsumat unor astfel de deziderate:legalitatea ac]iunilor dovedit@ cu câtmai multe hârtii }i încadrarea înbuget!. Cheltuielile sunt, la rândul lor,stabilite astfel încât s@ acopere „nece-sit@]ile”, cele mai importante „nece-sit@]i” fiind reprezentate de c@tre chel-tuielile interne ale sistemului, care ast-fel se auto-reproduce. Ponderea foarteridicat@ pe care costurile salariale o auîn totalul cheltuielilor unui sistem arat@prioritatea de ac]iune a respectivuluisistem: dac@ dup@ acoperirea costuluisalarial r@mân sume modeste, atuncicapacitatea acelui sistem de a ac]ionaefectiv este pe cale de consecin]@modest@, iar vectorul prioritar este cel

de auto-reproducere.Ie}irea din aceast@ situa]ie nu

este simpl@ de loc! În primul rând, arfi nevoie de o voin]@ politic@, }i insti-tu]ional@ important@ }i intr-un anumesens…autodistructiv@, cel pu]in pe ter-men scurt. Ori este greu de crezut c@în actualul sistem public, fie c@ vorbimde economia cu componente publicede proprietate, fie de administra]iapublic@, ar exista voin]a de a produceo reform@ care ar însemna în principaleliberarea sistemului de hârtii }irenun]area la privilegii. Apoi, chiardac@ ar apare o astfel de voin]@, ter-menul pentru schimbare va fi destulde lung. Actuala administra]ie public@a fost selectat@ }i angajat@ pe baz@ deconcurs, în ceea mai mare parte. Orila concurs au fost definitorii… hârtiilepuse în dosar }i un examen din legilecare reglementeaz@ domeniul de con-curs. Nici unui candidat nu i s-a cerutprobarea vreunei competen]e, ci doarun dosar complet }i un examen dememorie legislativ@. Desigur, dup@angajare se mai cere obedien]@ abso-lut@ fa]@ de }ef, f@r@ de care nu po]ipromova, nu ]i se pl@tesc suplimenta-rele, nu ai spor de performan]@, etc.Toate acestea fac ca o carier@, în sis-temul public, bazat@ pe exclusiv pecompeten]@ s@ fie ast@zi greu de con-struit în România. Dezvoltarea compe-ten]elor actorilor publici în sensac]ional ar necesita „reformarea” lorprintr-un sistem de educa]ie continu@a profesionistului public. Scriptic }ifaptic acest sistem a fost pus pepicioare în România, îns@ e vorba înprincipal de auto-formare, respectivpersoane din sistem instruiesc sauperfec]ioneaz@ alte persoane din sis-tem, ceea ce reproduce principalele ati-tudini }i competen]e, respectiv celecare acum sunt considerate în parte cafiind frâne pentru reforma sistemuluipublic. Chiar dac@ de mâine, prin mira-col, acest sistem intern de instruire ardeveni un vehicul al schimb@rii, instru-irea general@ a personalului public ardura în cel mai bun caz ani, iar într-operspectiv@ mai pu]in roz, de sorgintebalcanic@, zeci de ani.

Criza sistemului public dinRomânia reproduce criza de identitatea României în ceea ce prive}te obiec-tivele sociale, economice, politice petermen mediu }i lung.

Acum aproape 20 de ani amscris câteva articole virulente dup@ ceSilviu Brucan a anun]at c@ schim-barea va dura 20 de ani în România.Acum constat@m din via]a de zi cu zic@ a fost un optimist, uneleschimb@ri r@mânând de domeniulviitorului nedefinit.

Poate în urm@torii 20 de ani nevom propune s@ devenim ceva, schim-bând situa]ia de acum, când în gener-al ni se întâmpl@ câte ceva.

SECTOR PUBLIC VINERI 29 MAI 20092

Criza sistemului public IVprof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

CEC Bank - sediul central

Dacia Logan - efectul unei privatiz@ri reu}ite

3DEZVOLTARE CU FA[~ UMAN~VINERI 29 MAI 2009

A doua ramur@ a comer]ului echitabileste constituit@ de buticurile ce vândexclusiv produse ie}ite din filieracomer cial@ „alternativ@”: haine, produseartizanale etc. Re]eaua cea mai cunos-cut@ este Artisans du monde, o aso-cia]ie de solidaritate care se bucur@ decirca 35 de ani de experien]@. Artisansdu monde este pionierul comer]uluiechitabil din Fran]a. Aceste buticurisunt }i locuri sociale, animate debenevoli, }i beneficiaz@ de o imens@simpatie din partea marelui public.Artisans du monde vinde produse deconsum curent: ceai, cafea, ciocolat@,zah@r, miere, dulce]uri, dar }i orez,cu}cu}, ulei de m@sline, toate comer-cializate prin respectarea criteriilorcomer]ului echitabil. Re]eaua vinde }imult artizanat: textile, obiecte decora-tive, instrumente de muzic@, vesel@ etc.(www.artisans-dumonde.org). Exist@ }inumeroase alte buticuri echitabile înFran]a, de exemplu, Artisans du soleil,specializat în produse africane; LaCompagnie du Senegal et de l’Afriquede l’Ouest (www.csao.fr) ce difuzeaz@artizanat african; Boutic Ethic, special-ist al artizanatului african }i asiatic(www.bouticethic.com). Lista acestorbuticuri este disponibil@ pe platformafrancez@ pentru comer]ul echitabil:www.commercequitable.org. Acestebunuri se pot procura }i la distan]@,gra]ie asocia]iei Artisanat-Sel, respectivpe internet: www.commerce-sol-idaire.com, www.gastronomy.fr – culivr@ri în Fran]a }i Europa, pe site-ulw w w . p a n i e r f e r m i e r . c o m ;www.malongo.com. De altfel, produseecologice, obiecte decorative }i pro-duse locale precum uleiuri esen]ialesau gen]i din piele sunt în vânzare pesitul www.commercequitable.com. Pesitul www.andines.com se g@sesc1000 de produse alimentare }i arti-zanale provenite din comer]ul echitabil}i furnizate de 14 ]@ri. Situlwww.commerce-solidaire.com grupeaz@produse comercializate de c@treAndines, Artisanat-Sel, Azimuts-

Artisans – haine fabricate în Nepaldup@ criteriile comer]ului echitabil }iArtisal – artizanat din America latin@.Îmbucur@tor este c@ din ce în ce maimulte firme se aprovizioneaz@ cu pro-duse provenind din comer]ul echitabil:cafea, ceai, orez sau suc de portocale.Ele decid s@ se orienteze spre un con-sum echitabil, adesea ca urmare apropunerii salaria]ilor lor. Dac@ neraport@m la brandul cu ce mai marenotorietate în cadrul comer]uluiechitabil, Max Havelaar, aceast@marc@, în Europa, înseamn@: o expe-rien]@ de mai bine de 20 de ani; 1,9pachete de cafea vândut@ în fiecaresecund@; 2 kg de banane vândute înfiecare secund@; 9 categorii de pro-duse sub marc@: cafea, ceai, cacao,zah@r, miere, suc de portocale,banane, orez, mango; aproximativ20& din cota de pia]@ pentru bananeîn Elve]ia; prezen]a în 14 ]@ri: Fran]a,Olanda, Germania, Elve]ia, Belgia,Danemarca, Finlanda, Marea Britanie,Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia,Suedia, Austria (www.fairtrade.net).Acestea fiind spuse, se contureaz@întrebarea, de altfel, justificat@: pro-dusele echitabile sunt mai scumpe? Încomer]ul clasic, c@utarea pre]ului celmai competitiv de c@tre multina]ionaleare efecte dramatice atât pentru munci-tori, cât }i pentru mediu: exploatareamizeriei umane, munca copiilor,condi]ii de munc@ pe planta]ii }i înuzine ce se învecineaz@ pentru unii cusclavia modern@, aruncarea de produsenocive în natur@, epuizarea resurselornaturale. În fa]a unor asemeneasitua]ii, comer]ul echitabil propune unpre] satisf@c@tor atât pentru produc@torcât }i pentru consumator: acesta dinurm@ pl@te}te, astfel, cu un pre] corectproduc]iile de calitate ale ]@rilor în cursde dezvoltare. Produc@torii }i organi-za]iile comer]ului echitabil fixeaz@împreun@ un pre] ce ]ine cont denevoile primilor }i de realitatea pie]elordin Nord. În func]ie de aceste criterii,pre]ul pl@tit produc@torului pentrumarfa sa trebuie s@-i acopere cheltu-ielile cu materiile prime }i mijloacelede produc]ie. Trebuie, de asemenea,s@-i remunereze munca pentru ca s@poat@ s@ fac@ fa]@ nevoilor elementareale familiei sale (acces la o alimenta]iecorect@, la îngrijire, la educa]ie etc.), s@poat@ preg@ti ac]iunile viitoare(investi]ii, ameliorarea calit@]ii, diversifi-carea produc]iei, înt@rirea organiza]iilor}i competen]elor) }i, în fine, s@r@spund@ exigen]elor organiza]iilorcomer]ului echitabil (func]ionarea de -

mocratic@ }i transparent@, ameliorareasitua]iei salaria]ilor, a mediului etc.).Organiza]iile comer]ului echitabil tre-buie s@ reu}easc@ s@-}i vând@ pro-dusele la pre]uri rezonabile. De exem-plu, un consumator francez pl@te}te unprodus echitabil în medie cu 5-15&mai scump decât un produs ceprovine din filiera clasic@. Dar, departea sa, produc@torul î}i vede veni-turile crescând cu 30-40&, respectivcu 200 pân@ la 400& în caz depr@bu}ire a cursurilor (situa]ie tr@it@ deproduc@torii de cafea din 2001). Încadrul comer]ului clasic, suma aferent@achizi]iei de la produc@tor intr@ într-unprocentaj minim în componen]apre]ului unui produs. Ceea ce sereg@se}te cel mai mult, respectiv pon-derea cea mai mare o au: costul cuambalajul, cu transportul, cu taxelevamale, cu intermediarii }i cu dis-tribuitorul care cost@ scump.

Principiile de derulare acomer]ului echitabil implic@ o leg@tur@între produc@tor }i consumator, câtmai direct@ posibil. Max Havelaar, spreexemplu, ajut@ muncitorii s@ produc@de o manier@ responsabil@ }i durabil@.Aceasta presupune, evident, costurisociale }i economice pentru a gestionacooperativele. Astfel, o cafea MaxHavelaar cost@ în medie un cent deeuro mai mult decât o cafea obi}nuit@(de calitate comparabil@). Totu}i, acestsens joac@ un rol primordial în m@suraîn care cultivatorul î}i vede veniturilecrescând în propor]ii spectaculoase.Deci merit@ efortul de a face un micgest solidar la nivelul ]@rilor dezvoltatecând }tim c@ în ]@rile beneficiare din

Sud se resimt efecte atât de mari.În afara pre]ului, cu siguran]@ ne

intereseaz@ }i în ce m@sur@ calitateaproduselor provenite din comer]ulechitabil este satisf@c@toare. În ceea ceprive}te calitatea, aceasta este o pre-ocupare permanent@ în egal@ m@sur@pentru comercian]i }i industria}i.Cafeaua, produs de referin]@ alcomer]ului echitabil, ilustreaz@ foartebine acest demers prin exemplestr@lucitoare precum acela a luiMalongo, unul din speciali}tii mondialiai cafelei - primul importator europeana Blue Mountain din Jamaica, careeste pentru unii cea mai bun@ cafeadin lume. La fa]a locului, cooperativelejoac@ un rol esen]ial pe lâng@ pro-duc@tori: ele se str@duiesc s@ conving@c@ în cadrul comer]ului echitabil – }icontrar a ceea ce se petrece cu inter-mediarii tradi]ionali -, calitatea este unelement fundamental de selec]ie acafelei. Ac]iunea continu@ de informaresau de formare a produc@torilor esteextrem de important@. Ca urmare apre]ului pl@tit, ace}tia din urm@ suntmotiva]i s@ se implice cu toat@ aten]iaîn cadrul produc]iei, în toate fazele sale(plantare, tratare, urm@rire, recolt@).Comer]ul echitabil prezint@ o valoaread@ugat@ sigur@ pentru produc@torii]@rilor slab dezvoltate }i o alternativ@posibil@ a comer]ului actual. Modeluleste demonstrat, în fiecare zi, pe teren.Mai mult, el prezint@ puternicepoten]iale de cre}tere, în particular prinintroducerea sa în marea distribu]ie,a}a cum cafeaua sub marca MaxHavelaar a putut s@ o demonstreze.Aceast@ cre}tere a volumelor de des-facere este necesar@ pentru a face fa]@cre}terii capacit@]ilor de produc]ie are]elelor de produc@tori ai comer]uluiechitabil. Dup@ o prim@ faz@ de punereîn aplicare, este momentul, actual-mente, al dezvolt@rii economice la oscar@ semnificativ@ a conceptului.

Aceast@ a doua etap@ comport@diferite mize a nivelului de gestionarea criteriilor, a costurilor }i a trans-paren]ei: - gestionarea criteriilor se refer@ lastandardizarea lor, cuantificarea }i ier-arhizarea acestora în jurul unei defini]iiîmp@rt@}it@ de c@tre to]i;- gestionarea costurilor se raporteaz@la cre}terea volumelor }i optimizareaîntre supracost, volumul de vânzare,nivelul de marj@ al circuitului de dis-tribu]ie }i elasticitatea pre]ului;- dezvoltarea transparen]ei implic@implementarea unui sistem detrasabilitate total@ a produsului, resti-tuit@ consumatorului de manier@ludic@ }i interactiv@.

Respectarea acestor trei criterii va ficondi]ia succesului comer]ului echi -tabil. Nevoia de dezvoltare la scar@ maimare nu trebuie s@ conduc@ la dimi -nuarea nivelului de respectare a criteri-ilor de exigen]@. Tocmai aceste criterii,ca }i stricta lor aplicare din amonte înaval, vor permite, pe termen lung, s@se construiasc@ un mod de comer]realmente în serviciul dezvolt@rii uma -ne. Respectarea criteriilor în Sud va ficondi]ia men]inerii legitimit@]ii }i reu}iteicomer]ului echitabil în Nord.Comer]ul echitabil nu incit@, nu îndeam -n@ la caritate, este un nou modeleconomic performant ce pro punereechilibrarea raporturilor Nord-Sud }icare garanteaz@ prin aceasta o amelio-rare a calit@]ii produsului în profitul con-sumatorului: în loc de a-l împinge s@cumpere publicitate la pachet, elprivilegiaz@ cump@rarea mate riei primela un pre] corect, la un cost ce permiteo maximizare a valorii ad@ugate eco-nomice, sociale }i de mediu a produsu-lui. Ar trebui s@ fie comer]ul de mâine,care ar fi în be neficiul tuturor.Pentru a favoriza dezvoltarea sa, actoriiistorici }i actorii nespecializa]i ce pre -iau acum }tafeta sunt puternic comple-mentari. Statele, organiza]iile intergu-vernamentale, asocia]iile }i, maideparte, consumatorii }i cet@]enii au cuto]ii un rol de jucat pentru a pune înaplicare un cadru favorabil dezvolt@riiacestor ini]iative în interiorul sistemuluieconomic actual. Este vorba de apropune un model alternativ, beneficpentru to]i }i centrat pe maximizareadezvolt@rii umane. Nu putem impuneaceste alegeri, dar trebuie s@ putem s@dovedim c@ sunt alegeri economicejudicioase }i la fel de performante camodelul nostru actual, cu, în plus, ca -racteristica de a fi un model mai perenla nivelul cre@rii de valoare economic@pentru c@ este mai pu]in d@un@tormediului ecologic }i social mondial.Acest model trece printr-o schimbarede mentalitate a actorilor economici }i,mai amplu, a societ@]ii. Fiecare comer-ciant trebuie s@ aib@ o for]@ de pro -punere care s@ permit@ g@sirea alterna-tivei corespunzând a}tept@rilor sale }ifavorizând totodat@ aceast@ dezvoltaredurabil@. Lor le revine s@ amelioreze cuconsecven]@ calitatea }i dinamica ofe -rtei pentru ca ea s@ r@spund@, înfiecare zi, pu]in mai bine cererii pro-duc@torilor, pe de o parte, }i a con-sumatorilor, pe de alt@ parte, }i ca ast-fel comer]ul echitabil s@ continue s@ fieun pariu reu}it, atât la nivel comercialcât }i în privin]a impactului s@u asupradezvolt@rii umane a popula]iilor din]@rile slab dezvoltate.

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

Spre un altfel de comer] mondial sau o mondializare cu fa]@ uman@: comer]ul echitabil (II)

Sediul Centrului Comercial Mondial (Montreal - Canada)

{COLI ECONOMICE VINERI 29 MAI 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Cardinalul Mazarin, pe patul s@u

de moarte, l-a recomandat înc@tân@rului rege Ludovic al XIV-lea, cumscrie Pierre Ripert, „ca un om deîncredere, bun valet, care se va gândidoar s@-l serveasc@ }i deloc s@guverneze”. Pentru cel care va spune,într-o atmosfer@ pe care o vroia dedeplin@ normalitate, c@ „L'état c'estmoi” (Statul sunt eu), era cea maibun@ recomandare privind pe cinevacare vroia s@ ocupe o func]ie în stat.A devenit ministru de Finan]e al mare-lui rege }i a f@cut multe lucruri debun@ influen]@ asupra economieifranceze, asupra finan]elor Fran]ei,chiar dac@ ar fi s@ ne gândim doar laconflictul s@u cu antecesorul NicolasFoucquet, mân@ mult mai „strân -g@toare” ^n propriul beneficiu, decât asa, în raport cu banul public.Celebrul proprietar al splendiduluicastel de la Veau, care dep@}ea îngrandoare pe cele ale regelui, a fostpractic desfiin]at de controalele luiColbert. El l-a tri mis pe Foucquet,l@sând s@ se în]eleag@ c@ din „^nalt@}i sacr@ voin]@”, dup@ gratii, acestasfâr}indu-}i astfel lamentabil o via]@mult@ vreme desf@}urat@ în fast }isplendori fantastice.În planul gândirii economice, JeanBaptiste Colbert a fost un mercantilistde mare vog@, v@zând în excedentulcât mai ridicat al balan]ei comerciale,un instrument al progresului econo -mic }i social al ]@rii sale – Fran]a -,desigur, în limitele ca atare pe caretimpul le imprima acestui progres.Mai concret, a favorizat industria }icomer]ul, considerându-le izvoareesen]iale de bog@]ie }i putere pentruFran]a. A ac]ionat astfel }i pentruaducerea în ]ar@ a unor speciali}tistr@ini, în condi]iile în care urm@reaamplificarea num@rului de manufacturi

de stat. A ac]ionat pentru reorgani-zarea finan]elor publice }i private, acreat mari companii de naviga]ie }i astimulat popularea Canadei, unde stin-dardul cu crini al Regelui Fran]ei fu -sese înfipt înc@ de Jacques Cartier,plecat într-o prim@ expedi]ie înCanada, din frumosul Sain-Malo dinprovincia Bretaniei, în 1534. A dimi -nuat, îns@ rolul agriculturii, consid-erând-o, în bun@ m@sur@, o „c@mar@”din care visteria public@ î}i putea luaresurse, mai ales în scopul acopeririicheltuielilor planturoase ale cur]iitinere]ii lui Ludovic al XIV-lea, cât }iîn scopul dezvolt@rii manufacturilor destat. Reac]ia în timp fa]@ de aseme-nea m@suri de tip administrativ dirijista fost liberal@, ea devenind o compo-nent@ esen]ial@ a marelui curent fizio-crat ce i-a succedat lui Colbert.Dar, în planul gesticii cotidiene }i alcomportamentului s@u cotidian, cumera Colbert? Potrivit unui contempo-ran, abatele Choisy, el „are fa]a înmod natural posomorât@, ochi adânci,sprâncene groase }i negre, toateacestea dându-i o min@ auster@, oprim@ abordare negativ@ }i chiar

s@lbatic@”. Dar, apoi, urm@rindu-l, „îlpo]i afla mai deta}at, mai destins,expeditiv }i de o siguran]@ de nezdun-cinat... Cu cât este mai ignorant, cuatât mai mult dore}te s@ par@ savant,citând, adeseori, chiar în afaradiscu]iei ca atare, maxime sau pasajeîn limba latin@, pe care le-a înv@]at pedinafar@”. Se mai spune c@ era unburghez care avea sl@biciunea clasic@a semenilor s@i burghezi, aceea de ase pretinde purt@tor din na}tere alunui nume mare de familie. Astfel c@,într-o noapte – este un fapt pe careistoria îl d@ cert – în „L'Eglise desCordeliers de Reims” a înl@turat pia-tra funerar@ de pe mormântul bunicu-lui s@u, pentru a o înlocui cu o alt@plac@ veche de piatr@ pe care eraugravate „înaltele fapte ale cavaleruluiColbert, originar din Sco]ia”. Desigur,un fals, chiar dac@ acest alt Colbert aexistat pesta Marea Mânecii. Era, într-un fel, „partea goal@” a caracteruluilui Colbert. To]i oamenii, îns@, au oastfel de parte... Dar cea plin@?Nu i s-au cunoscut alte pasiuni înafar@ de vin, la care, din motive me -dicale, va renun]a spre sfâr}itul vie]ii

sale. Spirit solid, avea, îns@, oricumgeniul finan]elor. În spiritul }colii, alcurentului de gândire c@ruia îi apar -]inea – cel al mercantilismului dez vol -tat – a urm@rit chiar, dincolo de cespu neam, s@ creeze o Fran]@ econo -mic independent@, care s@ nu cumpereaproape nimic din exterior. {i, înc@:temându-se de o diminuare a popu-la]iei ]@rii sale, va da în 1666 un edictîn virtutea c@ruia to]i capii de familie,ta]i de 10 copii, sunt excepta]i de laorice impozit, pe întreaga durat@ avie]ii lor. În acela}i timp, un cuplucare se c@s@torea la 20 de ani, eraexonerat de impozite vreme de 5 ani,îns@, prin compensa]ie, un celibatar de20 de ani, chiar tr@ind sub acoperi}ulfamilial, era supus impozitelor, taxelorrespective. Componente demograficeinteresante în gândirea }i ac]iunea luiJean Baptiste Colbert. Un bun exem-plu de urmat pentru ]@rile care aveau}i au }i ast@zi acelea}i ]intedemografice, în contra depopul@rii lor.... Cum se întâmpl@ mai mereu,Colbert, dac@ avea încrederea regelui,avea, în acela}i, timp un mare inam-ic: Louvois, fiul unui ministru al lui

Ludovic al XIV-lear la începutul dom-niei sale. Louvois era îns@rcinat cutoate afacerile militare }i cheltuia omare parte din ceea ce Colbert câ}tigape calea finan]elor. În plus, un carac-ter mai pref@cut decât al lui Colbert,el nu se plângea niciodat@ regelui,spunându-i lui Ludovic al XIV-lea doarceea ce acesta dorea s@ aud@, chiardac@ îi ascundea multe adev@rurinepl@cute...Crescut@ oarecum de pe urma dez -nod@mântului scandalului cu Foucquet,influen]a lui, „cariat@” insistent deLouvois, va sc@dea astfel, }i nu vaînceta s@ descreasc@ pân@ la moarteasa, din 1683. De fapt, pierdereafavorurilor regale l-a durut, chiar l-aruinat pe Colbert mai mult decât mala-dia sa de calculi renali, c@reia i-asuportat în mod stoic durerile. [intavie]ii lui fusese, de fapt, Fran]a }i ease confunda cu marea personalitate aregelui Ludovic al XIV-lea. „Nu-mil@sa]i, deci, timp s@ mor”, îi spuneaColbert so]iei sale, care „persista s@-lîntre]in@ cu afaceri de stat”. Pe patulde moarte, va spune aceste cuvinteamare, privindu-l pe regele s@u: „Dac@a} fi f@cut pentru Dumnezeu ceea ceam f@cut pentru acest om, a} fi fostde 10 ori salvat”... Era, îns@, singurulministru de Finan]e al unui rege alFran]ei care }i-a conservat slujba pân@la moarte....Poporul, pe care a urm@rit s@-l slu-jeasc@ adesea, folosind „instrumenteleproprii din dotare”, }i care l-a ignorat,totu}i, îl va urm@ri }i spre moarte }idup@ aceea, cu o ur@ oarb@, nev@zândîn el decât pe cel „care punea }i ridi-ca impozitele”...{i pentru cei boga]iimpozitele au, în general, o conota]ienegativ@, dar pentru cei s@raci ele potfi – }i sunt cel mai adesea – devas-tatoare. A fost astfel nevoie s@ fieînmormântat noaptea, sub protec]iaunei companii de arca}i. Odat@ maimult, se v@dea }i relativa ingratitudinea unui rege fa]@ de un fidel slujba} als@u }i al ]@rii sale. „Tradi]ie” care semen]ine }i ast@zi, de altfel, în maitoate statele lumii, „regele” putândavea orice alt nominativ: pre}edinte,ministru, PDG etc.Pentru a-l ^n]elege mai bine pe Colbert}i concep]ia sa, ne vom referi ^nnum@rul urm@tor la derularea “scan-dalului” s@u cu antecesorul NicolasFoucquet. (va urma)

Jean Baptiste Colbert, „precursorul aloca]iei familiale”- grandoare }i decaden]@ -

Dan POPESCU

[@rani francezi din secolul XVII

390 de ani de la na}tere

Ludovic al XIV-lea

VINERI 29 MAI 2009 5

c my bc my b

c my b

CARAVAN~

c my b

LUMEA DE “AZI”, LUMEA DE “M#INE” VINERI 29 MAI 20096

Program de m@suri anticriz@ (2)

Prezentarea contextului mondial }ieuropean privind criza economic@FMI avertizeaz@ c@ actuala criz@ economic@ este cea mai grav@

din ultimii 60 de ani

Fondul Monetar Interna]ional(FMI) a avertizat c@ lumea se con-frunt@ cu cea mai grav@ criz@ econo -mic@ semnalat@ vreodat@, dup@ cel de-al Doilea R@zboi Mondial. În ultima saprognoz@, "World Economic Outlook",FMI afirma c@, la nivel mondial, ratacre}terii economice va fi, în acest an,de numai o jum@tate de procent, încondi]iile în care, la data de 6 noiem-brie 2008, Fondul estima c@, în 2009cre}terea economiei mondiale nu vadep@}i 2,2 procente. P o t r i v i tnoilor estim@ri, în 2009 economiamondial@ va înregistra cel mai sc@zutritm de cre}tere din ultimii 60 de ani."În pofida ac]iunilor de amploaredemarate de guvernele }i b@ncile cen-trale din întreaga lume, tensiunilefinanciare r@mân acute, tr@gând în joseconomia real@", arat@ noile perspec-

tive. De asemenea, FMI }i-a revizuit }iestim@rile referitoare la pierderileprovocate b@ncilor din întreaga lumede activele toxice din SUA. În prezent,Fondul se a}teapt@ ca aceste pierderis@ se ridice la 2.200 miliarde dedolari, fa]@ de 1.400 miliarde de dolaricât estima în luna noiembrie. FMI consider@ c@ actuala criz@ eco-nomic@ este deosebit de grav@, iardac@ prognoza se verific@, majoritateaeconomi}tilor vor vorbi despre o rece-siune la nivel mondial. Venitul perso -nal va înregistra o sc@dere drastic@,pentru c@ num@rul popula]iei cre}temai rapid decât rata prognozat@ acre}terii economice. E v o l u ] i aProdusului Intern Brut a fost revizuit@în sc@dere net@ pentru toate marileeconomii. În cazul economiei ameri-cane, prima economie a lumii, FMImizeaz@ în prezent pe un recul de 1,6procente în 2009, dup@ o cre}tere de

1,1 procente în 2008. În noiembrie2008, FMI prognoza pentru SUA ocontrac]ie de 0,7 procente în 2009.

Pentru zona euro, Fondul prog-nozeaz@, în prezent, o contrac]ie dedou@ procente (dup@ o cre}tere de unprocent în 2008), revizuindu-}i însc@dere semnificativ@ estim@rile ante-rioare care vorbeau de o contrac]ie de0,5 procente. La rândul lor,economiile în dezvoltare ar urma s@cunoasc@ o cre}tere relativ slab@, de3,3 procente, în 2009, dup@ o cre}terede 6,3 procente în 2008. China var@mâne ]ara cu cel mai mare ritm decre}tere economic@ din lume, cu oprogresie a PIB de 6,7 procente, în2009 dup@ o cre}tere de 9 procenteîn 2008. Urmeaz@ India, cu o cre}terede 5,1 procente în 2009, dup@ ocre}tere de 7,3 procente în anul 2008.

Pentru Europa Central@ }i de Est,noile prognoze ale FMI vorbesc de un

recul de 0,4 procente în 2009, dup@o cre}tere de 3,2 procente în 2008,urmat@ de un avans de 2,5 procenteîn 2010. Fondul }i-a revizuit, însc@dere cu 2,6 puncte, estim@rile ante-rioare, publicate în noiembrie.“Criza economic@ }i financiar@ dinEuropa de Est poate afecta ratingurileb@ncilor din Vest” - Agen]ia de evalu-are financiar@ Moody,s

O analiz@ a Agen]iei de evaluarefinanciar@ asupra sistemelor bancaredin Europa Central@ }i de Est, Europade Sud-Est }i Comunitatea StatelorIndependente indic@ o recesiune pro-fund@ }i de lung@ durat@ în ]@rile încurs de dezvoltare din aceste regiuni,care pune în pericol b@ncile dinEuropa de Vest, prin expunerea lor pepie]ele emergente.

Sistemele bancare moderne, cares-au format în Europa de Est, înultimele dou@ decenii, nu au atins înc@nivelul de maturitate al celor din Vest.Aceast@ situa]ie le cre}te gradul devulnerabilitate în perioade de criz@,consider@ agen]ia de rating.

"Moody's anticipeaz@ presiunicontinue asupra ratingurilor de creditale b@ncilor din Europa de Est, carezultat al sl@birii sistemelor financiare,generat@ predominant de deteriorareacalit@]ii activelor }i pozi]iilor de lichidi-tate vulnerabile", se arat@ în analiz@.

Totodat@, deteriorarea situa]iilorfinanciare ale subsidiarelor din Europade Est are un efect negativ asupragrupurilor financiare din Europa deVest }i exercit@ presiuni }i asupraratingurilor acestor institu]ii.

În plus, b@ncile mari ar puteaadopta o atitudine mai "selectiv@" înceea ce prive}te modul în care acord@sprijin diviziilor din Est, amplificândriscurile pentru statele emergente,

consider@ agen]ia de evaluare finan-ciar@.

Totu}i, de}i riscurile la care seexpun sunt semnificative, grupurilefinanciare din Vest ar putea pierdeîncrederea clien]ilor de pe pie]ele dez-voltate dac@ decid s@ p@r@seasc@ ]@rileemergente, noteaz@ Moody's.

Moody's identific@ Raiffeisen }iErste Bank (Austria), Société Générale(Fran]a), UniCredit (Italia) }i KBC(Belgia) - toate prezente }i în România- ca cele mai expuse grupuri financia-re pe pie]ele emergente ale Europei,respectiv Austria, Italia, Fran]a, Belgia,Germania }i Suedia ca statele dez-voltate care ar putea fi afectate sem-nificativ de problemele din regiune.

Preocuparea Uniunii Europene }i m@surile anticriz@ propuse de

guvernele europene

Pentru mediul de afaceri, un noumecanism temporar privind acordareaajutoarelor de stat, cu m@suri care audou@ obiective: - garan]ii acordate IMM-urilor, pentruca ele s@ ob]in@ o deblocare imediat@a fondurilor de la b@nci, împrumuturirapide, }i bani pentru a încuraja com-paniile, indiferent de m@rimea lor, s@investeasc@ în tehnologii ecologicechiar }i în aceast@ perioad@ de criz@economic@- p@strarea pie]ei creditului deschis@,ca firmele s@ aib@ acces la finan]are,sc@derea costurilor afacerilor, prinreducerea poverii administrative; înacest sens, facturile electronice voravea aceea}i valoare legal@ ca }i fac-turile de hârtie- finan]area unor sectoare specifice cuîmprumuturi de la Banca European@de Investi]ii. (va urma)

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO de c@tre România (III)

student Nicoleta Sonia H~U{IUFacultatea de {tiin]e Economice a ULBS

2.4. Grupuri implicate ^n crima orga-nizat@ – caracteristiciDup@ anul 1990, în condi]iile istori-ce cunoscute, care au însemnat odeschidere total@ a frontierelor, ocre}tere f@r@ precedent a traficuluide persoane, autovehicule }i bunuri,au ap@rut primele semnale despreten din]a de grupare }i organizare aunor elemente infractoare, precum }idespre tot mai dese contacte întreelementele infractoare autohtone }icele str@ine.Pe fondul unei reac]ii palide a auto -rit@]ilor române}ti, începând de laconfuzia creat@ de negarea sau recu -noa}terea doar pe jum@tate a pre -zen]ei }i extinderii structurilor crimeiorganizate in ]ara noastr@, grupurileinfrac]ionale au exploatat rapidsl@biciunile legilor romane}ti, terenulliber creat prin vidul legislativ înanumite domenii (ne amintim, înacest sens, de abrogarea f@r@ dis -cern@mânt a unor legi importante,f@r@ a fi înlocuite cu altele, cel pu]inla fel de bune).Au ap@rut grupuri de persoane care,^n procesul de tranzi]ie la economia

de pia]@, au încurajat }i sprijinit lua-rea de m@suri care au creat gravecontradic]ii, de care au }i profitat.Judecând dup@ condi]iile }i stareaeconomiei, principalele contradic]iiconstau in:a) începerea demol@rii vechilorstructuri economice mai înainte de ase clarifica in mod concret ce fel deorganizare economic@ urmeaz@ s@fie pus@ in loc }i, de aici, apari]iaunor întârzieri semnificative de con-struc]ie a reformei. Ca o consecin]@fireasc@, au ap@rut }i au proliferatpierderi de produc]ie – mai ales îndomeniul industrial – mult mai maridecât cele care ar fi rezultat dintr-oînlocuire a structurilor, preg@tit@ bine}i din timp;b) agravarea decalajului dintre pro-duc]ie (care a înregistrat marisc@deri in perioada de dup@ revo -lu]ie) }i consum;c) contradic]ia dintre marile fondurivalutare consumate }i lipsa de efec-te economice de profunzime in via]a]@rii }i, înainte de toate, in produc]ie;d) contradic]ia dintre masa b@neasc@mult crescut@, existent@ in circula]ie,}i volumul redus de m@rfuri }i ser-vicii existente pe pia]@, a condus laun proces infla]ionist galopant;e) contradic]ia dintre num@rul marede privatiz@ri realizate in sferacomercial@, }i num@rul mic al celorrealizate in domeniul societ@]ilor cuactivit@]i de produc]ie, a generatsc@derea in mod semnificativ a pro-duc]iei de bunuri }i implicitcre}terea însemnat@ a fenomenului

speculativ }i a economiei subterane.Din analiza infrac]iunilor înregistratein România începând cu anul 1990,rezult@ c@ agresionarea economieipublice în ansamblul s@u, prin sus-tragerile de mari propor]ii, abuzuri }ialte ilegalit@]i, este înso]it@ în ceamai mare parte de acte de corup]ie.Numeroase consilii de administra]ie,directori generali, directori de spe-cialitate, ingineri }efi }i mai}tri, }efide sec]ie }i chiar lideri sindicali auîn]eles autonomia propriet@]ii ca peun pretext pentru desf@}urarea abu-zurilor.De}i vânz@rile de active propuse indiferite sectoare economice ar fi tre-buit s@ dinamizeze pârghiile }iinstrumentele economico-financiareale sistemului industrial românesc,in realitate, prin numeroase acte decorup]ie, conduc@torii unor agen]ieconomici, nu au f@cut altceva decâts@ le gestioneze într-o manier@ pro-prie „a bunului plac", ceea ce a adusimense prejudicii societ@]ilor comer-ciale in cauz@.Astfel, o serie de directori corup]i auîncheiat contracte cu firme str@inefalimentare, ori f@r@ a avea ^n vede-re obliga]ia elementar@ de a le veri-fica bonitatea, luând în „sold@" peto]i fali]ii sau semifali]ii, ori au acor-dat credite societ@]ilor private, sauau vândut produsele prin intermediulacestora, cedându-le un comisionsubstan]ial, opera]iuni la care ausubscris solidar reprezentan]ii statu-lui ce semneaz@ }i parafeaz@ actelecare gr@besc privatizarea prin fali-

mentarea societ@]ilor cu capital destat.Pie]ele sunt invadate de produsenecorespunz@toare calitativ, ori cutermenul de valabilitate expirat. Deaceea, ponderea cea mai mare aactivit@]ilor de control o constituiecele efectuate in re]eaua comercial@.Motiva]ia este aceea c@ produc@torulpoate crea orice, neputând fi învinuitde nimic atâta timp cât nu-}i punein vânzare produsele. Mai ciudat@este situa]ia care d@inuie in practicarela]iilor cu partenerii din alte ]@ri:astfel, recep]ia m@rfurilor str@ine seface la produc@tor, in timp cerecep]ia m@rfurilor române}ti se facela consumator, activit@]i care, demulte ori, poart@ amprenta incorec -titudinii }i iresponsabilit@]ii.De}i poli]ia s-a opus in mod repe-tat, dup@ 1990, s-a renun]at la con-trolul financiar intern }i de gestiunein aproape toate societ@]ile comer-ciale, ceea ce a determinat, ^n ceamai mare m@sur@, agresiunea ce s-a exercitat asupra patrimoniuluipublic, precum }i apari]ia }i dezvol-tarea unei corup]ii aproape generali-zat@ in rela]iile dintre agen]ii econo-mici. In ultimii ani, s-a revenit lanormal, dar r@ul, ^n mare parte, afost f@cut.Ritmul lent ^n care organele puterii,dar }i cele ale administra]iei de statau ac]ionat pentru îmbun@t@]ireacadrului legislativ }i pentru comba -terea actelor ilegale a favorizat agre-sionarea f@]i}@ a economiei române}ti.Astfel, unii cet@]eni românii, împre -

un@ cu cet@]eni str@ini (arabi, turci,chinezi), sub acoperirea unor firmefantom@, prin mituirea func]ionarilorpublici de la punctele de frontier@,ori prin ocolirea acestora, au realizato înfloritoare contraband@. S-a rea -lizat chiar o specializare a re]elelorde contra bandi}ti pe tipuri de pro -duse, cum ar fi ]ig@ri, cafea, alcool.In domeniul importului }i proces@riipetrolului, grupurile de interese auexploatat prompt fluctua]iile dintredevalorizarea leului }i pre]ul inter -na]ional al barilului de petrol, reali -zând beneficii enorme pe seamacon sumatorilor interni.Sub patronajul unor personaje cuînalte func]ii de conducere, de-a lun-gul ultimilor ani, a fost decimat@flota comercial@ maritim@ }i fluvial@,închiriat@ ori vândut@ la modul ires-ponsabil, astfel c@ cele mai multenave zac sechestrate pentru datoriiimportante ^n diverse porturi alelumii, iar flota de pescuit oceanic afost desfiin]at@, practic, prin vânz@ridezastruoase c@tre firme anonime orifantom@ (se cunoa}te c@ Româniadispunea de una dintre cele maimari flote comerciale ale lumii).Fondul forestier românesc este incurs de dispari]ie, iar industria pre-lucr@toare agonizeaz@ ^n urmam@surilor care anuleaz@, dintr-uncondei, producerea }i exportul mobi-lei române}ti, ^n timp ce se export@masiv material lemnos }i cherestea.(va urma)lector univ. dr. C@t@lin NICOLESCU217

Implica]iile crimei organizate ^n dezvoltarea societ@]ii rom$ne}ti (III)

lector univ. dr. C@t@lin NICOLESCU

SECET~ MONED~VINERI 29 MAI 2009 7

urmare din pag.1Aceasta pentru c@ devaloriz@ri puter-nice, a}a cum s-au produs la sfâr}itullui 2008 }i începutul lui 2009, numai au loc. Reprezint@ momentulactual un mic succes de politic@monetar@? Este, din aceast@ perspec-tiv@, teoria for]@rii trecerii spre eurodin nou respins@? Argumentele cucare peldeaz@ Banca Na]ional@ pentrup@strarea unui ritm temperat de con-vergen]@, sau mai bine spus, a ritmu-lui prestabilit, ]in de virtu]iile uneipolitic monetare proprii ca principalaunealt@ în condi]iile în care altele nusunt la în demân@. Pierderea autono-miei politicii monetare }i de curs deschimb ar deplasa întreaga povar@ aajust@rilor structurale asupra niveluluiactivit@]ii economice }i al ocup@rii, încondi]iile unei flexibilit@]i înc@ limitatea economiei române}ti. Dac@, prinflexibilitate, ne referim la for]a demunc@, adev@rul este doar par]ial.Avem o flexibilitate limitat@ intrafron-talier@, dar una enorm@ transfronta-lier@. Afectarea politicilor de ocuparelocale ar putea exporta problemele înspa]iul european nu neap@rat aradânci problemele cauzate de }omajpe plan local. Cum pia]a for]ei demunc@ pre ciz@ a fost intensiv solici-tatoare de for]@ de munc@ }i a dusla o politic@ salarial@ defectuoas@ în

raport cu pro ductivitatea, un aseme-nea pericol într-un context post criz@nu ar avea atâtea defecte cât se anti-cipeaz@ acum. O alt@ observa]ie ]inede necorelarea ciclului economicromânesc cu cel european. Lipsa sin-croniz@rii ciclurilor de afaceri dinRomânia }i din zona euro sporescriscul gener@rii de }ocuri asimetrice,greu de contracarat în absen]a politi-cii monetare }i de curs independente.Dar leg@turile comer ciale-dou@ treimicu zona euro }i dependen]a financiar@presupun o leg@tur@ care confirm@asimetria }ocurilor. Evolu]iile corelateale crizei financiare (sc@derea PIB tri-mestrial@, fluxurile investi]ionale,sc@derea comer]ului) arat@ coren]ecel pu]in formale de zone economicecomune dac@ nu chiar de zonemonetare optime. În schimb, un altargument al BNR pentru temporizareeste unul tehnic în acela}i timpcauz@, }i nu efect al întregii situa]ii.BNR consider@ dificil@ decelarea uneiparit@]i centrale reprezentative pentrucursul de echilibru leu/euro, ceea cear putea conduce la prelungirea sub-stan]ial@ a duratei de participare laERM2. Intrarea în zona ERM2 presu-pune construirea unei stabilit@]i decurs, dar nu sunt argumente consis-tente care s@ pledeze pe termenmediu pe o evolu]ie favorabil@ pentruleu a cursului de schimb, o evolu]iecare s@ nu se înscrie în marja de +

/.- 15&. Nici efectul BalassaSamuelson nu reprezinta un argu-ment suficient pentru aceasta, devreme ce economia româneasc@ aintrat într-o sc@dere de productivitatepe for]a de munc@ }i care nu maipoate compensa sc@derea din ultimulan a monedei na]ionale. BancaNa]ional@ nu exclude înc@ acest sce-nariu }i consider@ c@ se p@streaz@probabilitatea manifest@rii mai puter-nice a efectului Balassa-Samuelson înprima parte a procesului de ajustareeconomic@ de dup@ momentulader@rii la UE - adic@ a perioade dedinainte de criz@ - cu consecin]e asu-pra limit@rii dezinfla]iei}i/sau asupraaprecierii monedei na]ionale. Desigur,acest proces s-a înregistrat în 2007,dar de atunci condi]iile s-au schimbat}i efectele respective fie au disp@rutcu totul, fie s-au temperat. R@mâne,îns@ în picioare argumentul forte alBNR legat de infla]ie. Trecerea spreeuro rapid nu ar elimina complet ten-siunile infla]ioniste, dar ar l@sa BNRf@r@ principala sa arm@ monetar@ delupt@ împotriva acestui fenomen. BNRconsider@ c@ mai are nevoie de timppentru a des@vâr}i procesul de ]inti-re a infla]iei }i, de aceea, regimul de]intire a infla]iei este înc@ necesar.Sc@derea rapid@ a infla]iei din ultime-le luni, ca urmare a sc@derii bru}te acererii, chiar dac@ reprezint@ un pro-ces consistent, având în vedere clima-

tul economic, nu înseamn@ c@ esteunul ireversibil. România nu a dep@}itcondi]ion@rile infal]ioniste }i ele se potreaprinde oricând într-o perioad@ decre}tere economic@ chiar dac@ o ase-menea perioad@ nu este probabil@ înurm@toarele 18 luni. BNR consider@c@ politica de ]intire a infla]iei (intra-rea în ]inta de infa]ie }i eliminareatensiunilor) poate da rezultate, daruna din cele mai importante critici la

adresa BNR ]ine deja de prelungirea

la nesfâr}it a actualului regim de ]inti-

re a infa]iei cu rezultate conjuncturale

}i nu substan]iale. Din aceast@ per-

spectiv@, o regândire a programului

de trecere spre euro, mai rapid }i

consistent, r@mâne în continuare vala-

bil@.

Mai este infa]ia o provocare?Dan SUCIU

Meteo – dependen]a agriculturii }i p@catele noastre

urmare din pag.1 Pre}edintele B@sescu a anun]atguvernul c@-l va duce s@ vad@p@mântul cr@pat de ar}i]@, cr@p@turipe care domnia sa le-a v@zut pân@ }idin elicopter, dar pe care mini}trii lez@resc cel mult la televizor, dac@ nu-s prea ocupa]i cu campania elec-toral@. {i le-a mai spus pre}edintelec@ înc@ din iarn@ se }tia de secet@,dar nimeni nu a mi}cat nici un deget.Iat@ ce înseamn@ fatalitatea! {tii saunu }tii, e}ti prevenit sau nu, ceea cetrebuie s@ se întâmple }i r@ul d@buzna peste tine oricum. Dovad@ c@,în iarn@, nimeni nu vorbea de crizafinanciar@, }i criza a venit. {tiam înschimb de secet@, }i seceta a venit.Care-i deosebirea? Niciuna, ba amputea vorbi chiar de un numitorcomun: NEPUTIN[A. Fiindc@ nepu -tin]a este r@spunsul nostru }i într-uncaz, }i în cel@lalt. Iar în agricultur@,parc@ mai mult decât oriunde, ne-amf@cut-o cu mâna noastr@.S@ contempl@m, deci, o fotografie aagriculturii române}ti, confruntat@ cuuna din cele mai grave secete dinultimele decenii...Cum spuneam, suprafa]a agricol@ a]@rii este de 15 milioane de hectare,dintre care 10 milioane sunt terenuriarabile. Din acestea, mai pu]in de 7milioane hectare sunt cultivate, restuln-au mai v@zut plugul de ani de zile.Au devenit „pârloage” adic@, probabilîn a}teptarea investitorilor imobiliari.Din cele 7 milioane de hectare culti-vate, peste un milion sunt la aceast@or@ calamitate, dar speciali}tii no}tridin ministerul de resort se a}teapt@ca aceea}i soart@ s@ o aib@ înc@ 3milioane de hectare, majoritatea înzonele din sudul ]@rii, adic@ din ceeace numim „grânarul” României.

Desigur, într-o agricultur@ care serespect@ remediul în cazul uneisecete e la îndemân@ }i el const@ înpunerea în func]iune a sistemelor deiriga]ii, f@r@ s@ mai vorbim de con-tracararea calamit@]ii prin împ@duriri}i plant@ri de perdele forestiere. Deacestea din urm@ nu mai pomenim,fiindc@ nu e bine s@ vorbe}ti defunie în casa spânzuratului. Daririga]iile? Cele care în urm@ cu 20de ani se întindeau pe aproapejum@tate de ]ar@?În 1989, de pild@, în România erauirigate 3,3 milioane hectare deterenuri agricole, prin sistemefunc]ionale }i de înalt randament.Dar, începând cu anul 1990, s-adeclan}at jaful organizat }i metodiccare a pârjolit România mai cevadecât 100 de secete la un loc. Sutede kilometri de conducte de metal }iazbociment, zeci de centrale de pom-pare, panouri electrice nenum@rate,mii de hectare de dale din beton aufost subtilizate, rând pe rând, cu otenacitate diabolic@. Au r@mas înurm@ doar ruine }i amintiri. În anul2006, de pild@, se mai irigau abia40.000 – 50.000 hectare de terenagricol. Adic@ de 66 de ori maipu]ine decât în anul când se spunec@ ne-am luat soarta în mâini! Încinci jude]e din sudul ]@rii – Dolj,Ialomi]a, C@l@ra}i, Br@ila }i Constan -]a – sistemele de iriga]ii au fost dis-truse în totalitate.Ce s-ar mai putea face acum, cândînc@ o secet@ ne bate la u}@? Oriceanaliz@ cu cifrele pe mas@ te duce ladisperare. Reprezentan]ii Adminis -tra]iei Na]ionale a Îmbun@t@]irilorFunciare (ANIF) – ce-or fi p@zit dom-nii ace}tia, pe salarii grele, în to]iace}ti ani de jaf na]ional? – au cal-culat c@ refacerea sistemului deiriga]ii ar costa azi România peste 12

miliarde de euro. Uniunea European@ne-a afectat, ca ajutor financiar ner-ambursabil, pentru întreaga agricul-tur@, 8 miliarde de euro. {i ace}tia –e}alona]i pân@ în anul 2013. {i atun-ci, de unde bani pentru reabilitareaunui sistem na]ional de iriga]ii careodinioar@ func]iona din plin, într-ovreme când problema nr. 1 nu eraseceta, ci desecarea }i eliminareab@ltirilor?Fire}te, Guvernul ridic@ din umeri.Suntem în plin@ criz@, vistieria statu-lui e goal@, iar agriculturii i-a fostalocat în acest an cel mai mic bugetdin ultimul deceniu. {i pe pu]inelesuprafe]e unde mai func]ioneaz@ sis-teme de iriga]ii, sprijinul financiar alstatului este derizoriu: maxim 171 delei pe hectar (!?) pentru amenaj@riinterioare de ud@ri, paza obiectivelor}i men]inerea în stare de func]iune a

infrastructurii. Fermierii mai înc@p@]â -na]i sunt expedia]i c@tre... UniuneaEuropean@, care a promis finan]@ride peste 1 milion de euro pentrucump@rarea de echipamente deiriga]ii, prin intermediul m@surii 121din Programul Na]ional de DezvoltareRural@. Adic@, proiecte, verific@ri,birocra]ie }i bani eventual pentrucombaterea viitoarelor secete, atuncicând le va fi dat s@ vin@.Deocamdat@, îns@, ne confrunt@m cuseceta cumplit@ din aceast@ var@, pedeasupra }i în condi]iile unui bugetde austeritate. Nu este greu deîn]eles c@ un an agricol prost, într-oagricultur@ total meteo-dependent@,nu va face decât s@ adânceasc@ rece-siunea în care se zbate economianoastr@. Am importat, }i pân@ acum,masiv alimente cu cheltuieli valutarecare au destabilizat balan]a comer-

cial@. Cu atât mai r@u va fi când vomdepinde total de recoltele de cerealedin Rusia, Australia sau Brazilia }icând va trebui s@ accept@m necon-di]ionat pre]urile pe care acestea levor impune pe pia]@. Cu cât se vorscumpi atunci alimentele de baz@?Cum vor evolua, în acest an, infla]ia}i cursul valutar? Ce se va întâmplacu industria alimentar@ }i de proce-sare autohton@?Vom tr@i }i vom vedea...Pân@ atunci, în lipsa unui plan realantisecet@, a unei strategii concretepentru reabilitarea sistemelor deiriga]ii, nu ne va r@mâne decât s@ neîntoarcem la datinile str@bune: s@agit@m paparudele, s@ convoc@msoboare de preo]i }i s@ în@l]@m rugi}i slujbe c@tre Dumnezeu, ca s@ seîndure s@ ne dea ploaia binef@c@toare}i speran]a în ziua de mâine.

Emil DAVID

ART~ ECONOMIE VINERI 29 MAI 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Miros de var@ (sper@m nu secetoas@)

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Odat@ cu prelurea puterii politiceîn România de c@tre F.S.N., înDecembrie´89, în frunte cu al doilea„cel mai iubit dintre p@mânteni” IonIliescu, supranumit „geniul carpatin” pecând era bursier (1950) cooptat laMoscova, unde a înv@]at }apte limbistr@ine, toate pe rrom-ân-e}te, pluslimba rus@, ]ara noastr@ a intrat pecalea trecerii „ dialectice” de la socia -lismul multilateral dezvoltat, la capital-ismul s@lbatic, primitiv, mult blamat }icomb@tut de ideologia comunist@, in -clu siv de primul „emanat”, Ion Iliescu.

Trecerea de la feudalism la ca -pitalism, fireasc@ de altfel, teoretizat@de economi}tii materiali}ti marxi}ti, }inu numai, s-a desf@}urat ca rezultatdialectic al evolu]iei societ@]ii, prinacumul@ri de capital, în Anglia, spreexemplu, înc@ din sec.16. Au luptatgenera]ii de „chivernisitori” s@-}i înjghe-beze un atelier, o fabric@ „exploatândfor]a de munc@ }i însu}indu-}i, penedrept, plus-valoarea”.

Întoarcerea de la socialism lacapitalism se face îns@, dup@ „ ure-che”, practica devansând teoria,…care lipse}te cu des@vâr}ire. Caresunt regulile }i legile dup@ care seface aceast@ intoarcere anacronic@?

România post-decembrist@ a tre-cut pe calea democra]iei, dup@ ojum@tate de secol de dictatur@ comu-nist@. Aici, intervine un paradox. Ceicare au stabilit legile noii democra]ii,inclusiv noua constitu]ie, au fost, ^nmare parte, dintre cei care au fondat

}i ap@rat constitu]ia }i rânduielilecomuniste. A}a se face c@ beneficiemde „binefacerile” dar }i de avataruriledemocra]iei „ originale”.

Statul român a f@cut ca noulcapitalism s@ se instaureze f@r@ mult@suferin]@. Fabricile, uzinele, bog@]iilesolului }i subsolului, întreagaeconomie a fost f@cut@ cadou. Atuncicând prime}ti un cadou, nu suferi, cite bucuri }i spui „s@rut mâna”.

Lucrurile s-au schimbat. Clasamuncitoare (cea care a mai r@mas)for]a cea mai revolu]ionar@, con-duc@toare, a mai pierdut din spiritulrevolu]ionar. Având în vedere c@ noiipatroni, cu puteri discre]ionare, pots@ „ disponibilizeze ” la orice or@ }ipe oricine, p@strarea unui loc demunc@ a devenit o condi]ie vital@pentru oricare muncitor, iar spaimazilei de mâine a f@cut ca ideologia }icon}tiin]a sa revolu]ionar@ s@ trac@pe alt plan.

“Sindicatele, ca }i pe vremea „odiosului regim” au un rol decorativ,fiind la fel ca patronatul, o institu]iepseudo-autentic@. Societatea civil@ nu}i-a definit statutul }i nici programul,astfel nimeni nu o bag@ în seam@.Tân@ra genera]ie nu-}i reg@se}teidentitatea. Ea merge înainte, f@r@ dis-cern@mânt, dup@ modelele europene}i americane.

Au luat, }i iau, de la tineretuloccidental, dar mai ales de la celamerican, ceea ce este mai r@u. Iat@câteva: consumul de droguri, superfi-cialitatea, cultivarea hipersexualit@]ii,ignoran]a, violen]a, impertinen]a,lenea }i alte „ m@rfuri de import ”Lucrul cel mai grav, ce pare iremedi-abil, este subestimarea, desconside -rarea valorilor române}ti, a trecutuluinostru, a limbii române.

„De când nu }tim engleze}te, numai }tim nici române}te ” glumea unbun prieten de-al meu, sup@rat pefolosirea, la tot pasul, cu rost }i f@r@,a neologismelor. Într-adev@r, în presascris@, dar }i cea vorbit@, tinerii gaze-

tari, comentatori de radio }i televiz-iune, pentru a epata, probabil, î}iîmp@neaz@ vorbirea cu termeni }icuvinte din englez@.

Este la mod@ s@ spui trend, înloc de direc]ie sau tendin]@, target înloc de ]int@, goalkeeper în loc de por-tar, (la transmisiunile sportive), }iexemplele ar putea continua.

Oare str@daniile ap@r@torilor }icreatorilor de limb@ româneasc@ aufost zadarnice? Oare Mihai Eminescu,Tudor Arghezi, Lucian Blaga,Constantin Noica, Nichita St@nescu }iînc@ foarte mul]i poe]i }i scriitoriromâni, care au gândit, sim]it }i scriscapodopere ale literaturii, în limbaromân@, nu putau s@-}i „ pigmenteze” crea]iile cu termeni }i cuvinte din

limbi str@ine c@, har domnului, }tiaudestule }i înc@ foarte bine?

Câ]i dintre absolven]ii facult@]iilorde jurnalistic@, sau de }tiin]e umaniste,}i har domnului c@ sunt destui, }tiu c@marele Eminescu cuno}tea limba ger-man@ ca un german autentic, dar înnici o crea]ie a sa nu a folosit cuvintegermane ? {i c@, din cele cele 44 decaiete, manuscrise -un magnific nonu-ment de cultur@- ce cuprind peste7000 de file scrise în timpul studen]ieila Viena }i Berlin, 23 sunt gândite }iscrise în german@ (gotic@)? {i c@printre miile de pagini dedicate }tiin]ei,culturii, civiliza]iei, progresului, filo -sofiei, psihologiei, logicii, moralei,eticii, problemelor sociale, filologiei }ifolclorului, matematicii, fizicii, }tin]elor

naturii, istoriei, geografiei, artei }i lite -raturii, a avut r@gaz s@ mediteze }iasupra unor aspecte ale ziaristicii. Iat@un exemplu, pe cât de concis, pe atâtde sugestiv, }i de o mare actualitate:

„ În caracteristica limbei ziarelordin România, putem num@ra }i aceeac@ oamenii fac capital politic, batmoned@ politic@, pân@ }i din cele maiinocente }i mai dezinteresate încerc@riale junimei studioase. Nu numai atâta,ci adesea aceast@ junime e pus@ depârghie unor fapte, care ele însele nus-ar putea scuza niciodat@, ci c@ oadres@ din partea junimei i se d@ fapteivot de încredere }i lustru pe care prinfiin]a sa nu-l are”. (va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (X)

Lucrare de Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU