8/14/2019 Investitii- Capitolul 1 http://slidepdf.com/reader/full/investitii-capitolul-1 1/16 www.scoaladebani.ro 3 Pentru Donald Trump, cunoscutul magnat american, banii \n sine nu au fost niciodat` o motiva]ie, ci doar o modalitate de a ]ine scorul \ntr-un joc jucat cu voluptate. Cum ar spune o vorb` rom^neasc` din popor, scoate bani din piatr` seac` [i, ca o consecin]` fireasc`, ban la ban trage, a[a se fac miliardele. Dar dac` tot am invocat filonul de \n]elepciune popular` rom^neasc`, g`sim aici [i alte pozi]ion`ri fa]` de bani. Banii n-aduc fericirea - probabil cel mai des folosit` scuz` pentru cei care n-au izbutit mare lucru \n via]`. Chiar [i a[a \ns`, rom^nul este \ndemnat s` pun` deoparte bani albi pentru zile negre, ceea ce reprezint` de fapt un \ndemn la comportament responsabil fa]` de bani. Acesta este fundamentul economisirii. Iar dac` ne aducem aminte singurul slogan bancar din perioada comunist` - azi la CEC un leu depui, m^ine el va face pui -, acesta era o instigare pe fa]` la profit! Prin urmare, o atitudine s`n`toas` fa]` de bani poate fi conturat` at^t din modelul comportamental Trump, c^t [i din \n]elepciunea popular` rom^neasc`. Dac` nu ajungi s` sco]i banul din piatr` seac`, atunci c^nd \l ai trateaz`-l cu chibzuin]`. |ncepe prin a economisi, e un exerci]iu mai mult psihologic dec^t financiar, iar dup` ce acest lucru ]i-a intrat \n obi[nuin]`, \ncepe s` investe[ti. Vei vedea c`-]i place [i scorul, dar mai ales jocul \n sine! Radu Preda redactor-șef „Săptămâna Financiară“ O P IN IE Motto: „Oricât de jos ar cădea leul, apleacă-te și ia-l” Aduna Banii Consecvent )
Pentru Donald Trump,cunoscutul magnat american,banii \n sine nu au fost niciodat`o motiva]ie, ci doar o modalitate
de a ]ine scorul \ntr-un joc jucatcu voluptate. Cum ar spune o vorb`rom^neasc` din popor, scoate banidin piatr` seac` [i, ca o consecin]`fireasc`, ban la ban trage,a[a se fac miliardele.Dar dac` tot am invocat filonulde \n]elepciune popular` rom^neasc`,
g`sim aici [i alte pozi]ion`rifa]` de bani. Banii n-aduc fericirea -probabil cel mai des folosit` scuz`pentru cei care n-au izbutitmare lucru \n via]`. Chiar [i a[a \ns`,rom^nul este \ndemnat s` pun`deoparte bani albi pentru zile negre,ceea ce reprezint` de fapt un \ndemnla comportament responsabil
fa]` de bani. Acesta este fundamentul
economisirii. Iar dac` ne aducemaminte singurul slogan bancardin perioada comunist` - azi la CECun leu depui, m^ine el va face pui -,
acesta era o instigare pe fa]` la profit!Prin urmare, o atitudine s`n`toas`fa]` de bani poate fi conturat`at^t din modelul comportamentalTrump, c^t [i din \n]elepciuneapopular` rom^neasc`.Dac` nu ajungi s` sco]i banuldin piatr` seac`, atunci c^nd
\l ai trateaz`-l cu chibzuin]`. |ncepe prin a economisi,e un exerci]iu mai mult psihologicdec^t financiar, iar dup` ce acest lucru]i-a intrat \n obi[nuin]`, \ncepes` investe[ti. Vei vedea c`-]i place[i scorul, dar mai ales jocul \n sine!
Radu Predaredactor-șef „Săptămâna Financiară“
OPINIE
Motto: „Oricât de jos ar cădea leul,apleacă-te și ia-l”
Capitolul 1.Ban peste ban De ce trebuie s` economisim bani \n banc`? ......................................................... 6 Exemplu: C^t c^[tigi cu un depozit ....................... 9
Cum economisim inteligent .................................. 10Ce tipuri de produse de economisire putem alege ........................................................... 12
Contul de economii MAXICONT BCR .................. 14 Depozitul la termen SUCCES BCR ....................... 14Certificatul de depozit cu discount ACTIV BCR ........................................ 15 În ce moned` economisim: lei sau euro? ............. 16C^t de sigure sunt depozitele \n b`nci ................ 17 Tem` pentru acas` ............................................... 18
Capitolul 2.Economisesc,
deci pot să mă împrumut Ne putem spori profitulaleg^nd fonduri de investi]ii ............................... 20 Exemplu: C^t c^[tigi dintr-un depozit clasic cu o dob^nd` promo]ional` [i o investi]ie \n unit`]i de fond .......................... 22
B`ncile pentru locuin]e: Randament marela depozite, dob^nd` mic` la credite! ................ 23 BCR Banca pentru Locuin]e, o istoriede succes \n doar un an de la lansare ................. 27
Exemplu: Cum ob]inem ieftin [i rapidun credit? Cum ob]inemrandamentul maxim la economisire ................... 28Tem` pentru acas` ............................................... 29Opinie: Psihologia economisirii pe timp de criz` ............. 30
Capitolul 3.Banii și viaţa!Tot ce trebuie s` [timdespre asigur`rile de via]` .................................. 32
• Tipuri de asigur`ri de via]` ............................. 33• Ce presupune r`scump`rareaunei asigur`ri de via]`? ...................................... 35
• Asigur`ri de via]` cu component`investi]ional` (unit-linked) .................................. 36
• În ce se investesc primele laasigur`rile de via]` unit-linked? ......................... 38
Ce este un programinvesti]ional unit-linked? ...................................... 40Cum pot afla ce grad de risc investi]ionalmi se potrive[te cel mai bine? .............................. 41
Asigurarea de via]` index-linked BCR Garant ... 42 Exemplu: C^t c^[tigi printr-un program Index Linked .......................................................... 42 Manual de lectur` a contractuluide asigurare de via]` ............................................ 43Tem` pentru acas` ............................................... 44
Capitolul 4.Bani albi pentru zile albe Poli]e de asigurare unit-linked versus fonduri
de pensii private facultative ................................. 46 Fondul de pensii private facultative BCR Prudent .......................................................... 48 În ce modalit`]i se poate contribuila fonduri de pensii private facultative? ............. 49 De ce e nevoie de pensii private facultative? ....... 51Tem` pentru acas` ............................................... 52
Capitolul 5. ABC-ul fondurilor de investiţii Ce sunt fondurile de investi]ii? ............................ 54
Regulile de investire\n fonduri deschise de investi]ii ............................ 56 Exemplu: Ce randament am putea ob]ineinvestind \ntr-un fond mutual? ........................... 57
Capitolul 6.Pe cont propriuCum investim pe cont propriu\n titluri de stat? ................................................... 60 Regulile [i costurile \nchirierii
casetelor de valori ................................................. 62
În ultimii 4-5 ani, odat` cu av^ntuleconomic, aproape to]i ne-amconcentrat asupra investi]iilor, \n special pe baza creditelor ob]inutedestul de u[or de la b`nci.Pu]ini dintre noi s-au g^ndits` [i economiseasc`. Nu a fosto caracteristic` specific` Rom^niei,s-a \nt^mplat \n toat` lumea.„A fost surprinz`tor s` constat c^tde multe persoane cu venituri foarteridicate, \n special din bonusuri[i prime, au r`mas peste noaptecu c^[tigurile \njum`t`]ite, neav^ndla \ndem^n` rezerve cu care s`-[i
acopere m`car ratele la credite”,m`rturise[te un bancher, exprim^ndastfel esen]a economisirii. Crizaa demonstrat, \n special genera]ieitinere, care nu [tia ce \nseamn`s` pui bani deoparte, de ce trebuie s`economisim: \n primul r^ndpentru a dispune de rezerve de bani
pentru zile negre.O rezerv` de bani este util` nu doar \ntr-o perioad` de criz`, ci [i \n vre-muri bune. Pentru c`, nu-i a[a, e multmai u[or s` pui un ban deoparteatunci c^nd ai din bel[ug dec^t atuncic^nd e[ti la ananghie. Sc`derea tempo-rar` a veniturilor personale sau alefamiliei, pierderea locului de munc`,
un accident, o \mboln`vire sau uneveniment neprev`zut pot fi rezolvate
cu ajutorul economiilor, cu toate c`,pentru fiecare din aceste cazuri, exist`instrumente specifice de protec]ie,precum asigur`rile, dar care s-ar puteas` nu acopere integral pierderilesuferite sau nevoile noastre.
Economiile au [i rolulde „investi]ii” \n viitor În acela[i timp, e bine s` ne asigur`mrezerve de bani nu doar pentru a ne [tiasigura]i \n vremuri grele, ci [i \n celebune. Sau, mai exact, pentru a negaranta, nou` sau celor apropia]i,o via]` mai bun`. De exemplu,
o rezerv` de bani ne ofer` [i libertateade a investi respectiva sum`, \ntr-unmoment potrivit, pentru \ncepereaunei mici afaceri sau pentrucump`rarea unor bunuri de folosin]` \ndelungat` pe care altfel nu ni leputem permite sau le-am puteaachizi]iona doar printr-un \mprumut
la banc` sau apel^nd la ajutorul unuiprieten. De asemenea, putem avea sa-tisfac]ia de a ne vedea copilul urm^ndun liceu sau o facultate de elit`, ca ur-mare a planului de economisire \nceput cu acest scop \nc` de c^nd erabebelu[. A economisi reprezint`, \nmulte cazuri, [i o condi]ie pentruob]inerea unui credit imobiliar, dar [i
pentru finan]area unei afaceri. B`ncilesolicit` ca beneficiarul s`-[i asume o
prii a unui avans reprezent^nd peste10% din valoarea investi]iei. În condi]iide pia]` dificile, precum cele dinprezent, c^nd riscurile sunt ridicate,avansul solicitat de finan]ator cre[te.
Banii din banc`
sunt garanta]i de stat Un depozit bancar ne mai aduce unbeneficiu important, mai pu]in palpa-bil dec^t dob^nda: p`strarea \n sigu-
ran]` a banilor. Mai \nt^i, trebuie s`
[tim c` fiecare deponent, persoan`fizic`, are asigurat` de c`tre stat, prinlege, o sum` reprezent^nd echivalen-tul \n lei a 50.000 de euro. Este vorbade un prag minim al garan]iei ce tre-buie oferit` de fiecare stat membru al Uniunii Europene, ceea ce \nseamn`c` \n alte ]`ri asigurarea ajunge [i la100.000 de euro. La fel de importantde precizat este faptul c` suma de50.000 de euro ne este garantat` pen-tru depozitele de]inute \n fiecarebanc`. De exemplu, dac` avem un de-pozit de 100.000 de euro la o singur`banc`, iar aceasta va da faliment,atunci ne vom putea recupera, cu sigu-ran]`, 50.000 de euro, restul banilor
put^nd fi \napoia]i \n func]ie depierderile respectivei b`nci. Înschimb, dac` dispunem de 50.000 deeuro \ntr-o banc` [i de al]i 50.000 deeuro \n alt` banc` falimentar`, atunciputem recupera suma integral. Ceicare dispun de sume mari de bani estebine, a[adar, s`-[i \mpart` riscul, prin
men]inerea la o institu]ie de credit aunei sume de cel mult 50.000 de euro.La fel de important de men]ionat estefaptul c` garantarea economiilor este valabil` pentru orice tip de produs deeconomisire, fie el cont curent sau undepozit clasic (cu excep]ia produselorcomplexe ce presupun investi]ii laburs`, \n fonduri mutuale, asigur`ri,
caz \n care investitorul \[i asum` inte-gral riscurile).
1 Pentru constituirea unui produsde economisire nu sunt nece-
sare alte documente dec^t actul deidentitate.
2 Va trebui s` completezi o cererede deschidere a contului aferent
depozitului sau altui produs deeconomisire, \n care \]i declari datelepersonale, precum [i alte informa]ii,conform normelor bancare deprevenire a sp`l`rii banilor [i altorinfrac]iuni.
3 Vei primi [i vei semna un docu-ment privind condi]iile de afa-
ceri ale b`ncii \n rela]ia cu clien]ii.
Dob^nda oferit` pentru economii [i \n-crederea \n respectiva banc` reprezint`principalul criteriu al alegerii institu]iei \n care ne depunem banii, \ns` trebuie
s` fim aten]i [i la comisioanele
aferente. Deschiderea [i administrareaunui produs de economisire sunt \n general gratuite, \ns` b`ncile potpercepe comisioane de administrareaferente contului bancar la care seata[eaz` produsul de economisire,ce variaz` \ntre 0 [i 7,5 lei lunar, mediafiind de 2-3 lei/lun`. Un alt cost impor-tant este cel de retragere a banilor dincont. Pentru depuneri nu se perceptaxe, \ns` pentru retragerile de nu-merar de la ghi[ee, b`ncile impun \ngeneral un comision de 0,4-0,5% dinsum`. O solu]ie mai ieftin` este re-tragerea banilor de la ATM, prin inter-mediul unui card, comisioanele fiindmult mai mici, respectiv de 0,2%, mini-
mum 0,2 lei \n cazul BCR. Unele b`ncinu percep comision de lichidarea depozitelor dac` banii se retragla termenele stabilite ini]ial, \n special \n cazul maturit`]ilor mai lungi.
Dac` e[ti curios s` afli c^]i bani po]ic^[tiga de pe urma p`str`rii banilor \n banc`, \]i propunem un calcul.S` presupunem c` depui 1.000 de lei \ntr-un depozit clasic la termen deo lun`, iar dob^nda fix` oferit` debanc` este de 9,5% pe an. În cazuldepozitului pe o lun`, dob^ndac^[tigat` va fi de 7,91 lei \n cazullunilor de 30 de zile sau de 8,18 leidac` luna are 31 de zile. Dac` p`streziaceia[i bani \n cont timpde 12 luni, f`r` a capitaliza dob^nda,c^[tigul la finalul anului va fide 96,31 de lei.Po]i apela \ns` la un truc pentru
a beneficia din plin de banii depu[i:alege varianta unui depozitcu capitalizare lunar`. Ceea ce \nseamn` c` dob^nda de la finalullunii se va ad`uga la suma din depozit,astfel \nc^t [i aceasta va produce unc^[tig. În acest fel, profitul unui
depozit sau cont de economii pe un ancu capitalizarea lunar` a dob^nziieste de 99,25 lei.
Cât câștigi cu un depozit
Dac` dore[ti s` calculezi randamentul unui depozit sau al unui cont de economii cu
capitalizare lunar`, ai grij` s` adaugi la sold valoarea dob^nzii c^[tigate dup` fiecare lun`.
Î]i po]i calcula [i singur venitul dintr-un depozit, dup` urm`toarea formul`:
D (dobânda) =Be (banii economisiti) x R (rata dobânzii) x T (termenul)
Cu lec]ia de principiu \nv`]at` (aceeac` e bine s` economisim \n oricesitua]ie, fie criz` sau vremuri bune), s`mergem mai departe pentru a aflacum putem s` str^ngem bani eficient[i inteligent. Nu de alta, dar e p`cat ca,odat` depu[i banii \n banc`, s` nu-i ex-ploat`m c^t mai eficient, pentru aob]ine un maxim de randament.S` \ncepem cu \nceputul, adic` moda-litatea \n care depunem numerarul. Înprincipiu, e simplu: atunci c^nd dis-punem de un surplus de fonduri,mergem la banc` [i-i depunem \ntr-uncont. Aici apare deja prima problem`:s-ar putea s` ne piar` cheful de a mai
economisi dac` va trebui s` st`m lacoad` la ghi[eu. Timpul este pre]ios [ide aceea b`ncile au venit cu diverse al-ternative: posibilitatea de a depunebanii la automate speciale,asem`n`toare bancomatelor, [i ali-mentarea depozitului prin transferdin alte conturi, precum contul de
salariu, prin intermediul serviciilor deInternet [i Phone Banking. Numai c`nici a[a nu sc`p`m de probleme, iarcea mai mare este s` ne amintim c`trebuie s` aliment`m „pu[culi]a” elec-tronic`. Dar pentru asta fiecare banc`ne furnizeaz` un serviciu special, de-numit Standing Order. Aceasta \nseamn` c` mandat`m banca s` ali-
menteze \n locul nostru contul deeconomii cu o sum` prestabilit`, regu-
lat, la o dat` stabilit` ini]ial, cufrecven]a dorit`. Singura noastr` grij` va r`m^ne, ca \ntotdeauna, aceea de afi siguri c` avem suficiente resurse \ncontul din care se va alimenta contulde economii. Serviciul esteasem`n`tor cu cel denumit Direct
Debit, prin care se pl`tesc automat fac-turile de utilit`]i/servicii ale clientuluib`ncii. Dac` \]i aduci aminte, \n„Ghidul de conversa]ie \ntre bani [ibuzunar”, care a ap`rut cu „JurnalulNa]ional”, ai citit, la capitolul 2,despre canale alternative. Po]i s` intri[i pe www.scoaladebani.ro \n fiecare zica s` afli cum se pot folosi telefonul [i
Internetul pentru a avea contact per-manent cu banii t`i.
regulat [i pe termen lung Apel^nd la serviciul de Standing Ordermai beneficiem de un avantaj impor-tant, [i anume familiarizarea cu ideeade a economisi regulat. Se spune c` bobcu bob se umple sacul, ceea ce este va-labil [i \n cazul unui cont de economii.Este important s` economisim regulat,pentru c` astfel putem depune sumemai mici de bani, f`r` a ne afecta seriosbugetul, dar care se vor \nmul]i cu tim-pul, aproape f`r` s` ne d`m seama.Fiindc` doar pe termen mediu [i lung vom putea acumula economii suficien-te pentru a putea beneficia de c^[tiguripalpabile (cu c^t suma la care se aplic`dob^nda este mai ridicat`, cu at^t
c^[tigul va fi mai mare). În concluzie, pentru a economisi efi-cient trebuie s` acumul`m rezerve petermen mediu [i lung, nu pe termenscurt.
Unde g`sim resursepentru economii
Mul]i dintre noi, \n special cei care nuau economisit niciodat`, s-ar putea \ntreba, pe bun` dreptate, cum pot re-aliza economii, mai ales \n condi]ii decriz`, c^nd veniturile sunt \n sc`dere.Trebuie s` fim con[tien]i \ns` c` baniieconomisi]i ne aduc un dublu avantaj:dob^nda pl`tit` de banc` [i, \n acela[itimp, ne asigur` pentru diversele
nevoi \n viitor. Primul pas este s` neconstruim un buget personal, cu
scopul de a vedea exact care sunt
veniturile [i pe ce cheltuim banii.Dac` nu ai apucat s` iei „Ghidul deconversa]ie \ntre bani [i buzunar”,care a ap`rut cu „Jurnalul Na]ional”,intr` pe www.scoaladebani.ro, unde vei g`si sfaturi [i exemple desprecum po]i planifica bugetul familiei,inclusiv mici secrete de la familiica a ta. Vei descoperi astfel c` po]irenun]a la diverse cheltuielineesen]iale \n acest moment,pe care le po]i redirec]iona spredepozite/cont de economii.
Cum utiliz`m eficient
produsele de economisireOdat` ajun[i \n etapa de a contribui
regulat la un cont de economii, estebine s` [tim cum func]ioneaz` acesta,pentru a-l exploata eficient. Primaregul`: nu trebuie s` retragem banii \nainte de expirarea termenuluistabilit pentru un depozit clasic sauun certificat de depozit, ca s` nupierdem dob^nda stabilit` ini]ial.
Dac` [tim c` vom fi nevoi]i s` apel`m,din c^nd \n c^nd, la resursele acumu-late, este mai bine s` recurgem la unprodus de economisire care s`permit` acest lucru, precum contulde economii. De asemenea, trebuies` fim con[tien]i c` retragerile denumerar pot presupune [i costurisuplimentare, at^t la ghi[eu,
c^t [i la ATM-uri, ceea ce va afectarandamentul depozitului.
Înainte de a depune banii \n banc` tre-buie s` ne g^ndim [i la produsul deeconomisire pe care-l vom alege. De-cizia o vom lua \n func]ie de caracteris-ticile fiec`rui produs \n parte [i denecesit`]ile fiec`ruia dintre noi: uniicaut` siguran]`, al]ii un c^[tig mare sauservicii suplimentare cum ar fi accesfacil la cont prin Internet sau telefon.
Depozite la termenDe exemplu, dac` dispui de o sum`destul de mare de bani [i dore[ti s-o ex-ploatezi c^t mai eficient, cu un c^[tig
c^t mai bun [i sigur, atunci ai la \ndem^n` un depozit la termen clasic,cu dob^nd` fix` sau variabil`. Randa-mentele difer` \n func]ie de termenulales: cu c^t sumele sunt p`strate untimp mai \ndelungat, cu at^t bonifica]iaeste mai ridicat`. Po]i alege \ntre maimulte termene, de 1, 2, 3, 6, 9, 12* luni.
La expirarea termenului, ai c^teva alter-native: lichidezi depozitul, prin \ncasarea valorii acestuia [i a c^[tiguluidin dob^nd`; \ncasezi doar dob^ndac^[tigat` [i prelunge[ti depozitul pe unalt termen sau capitalizezi dob^ndaob]inut`, ad`ug^nd-o la valoarea depo-zitului prelungit pe un alt termen. Pen-tru a nu fi nevoit s` mergi la banc` la
fiecare termen, po]i stabili de la bun
\nceput prelungirea automat` a depozi-tului la data scadent`, capitalizareadob^nzii sau plata acesteia \ntr-un contcurent sau po]i apela la serviciile deInternet Banking sau Phone Banking.
Certificate de depozitO alternativ` pentru economiile sigure
pe termen lung o reprezint` [i certifi-
catele de depozit cu discount. Avantajul
acestora const` \n dob^nda fix`, precum
[i \n posibilitatea de a le cump`ra sau
r`scump`ra oric^nd chiar [i \nainte de
termen, la cota]ia stabilit` zilnic. Fiecare
certificat are o valoare fix` (de exemplu1.000 de lei/euro), pre]ul de achizi]ie
fiind valoarea nominal` minus discount-
ul, care reprezint` dob^nda bonificat` \n
avans, dar pl`tit` la scaden]`.
Conturi de economiiDac` sumele pe care dore[ti s` le
economise[ti sunt mai reduse, darfrecvente, de exemplu s`pt`m^nal saulunar, [i \n acela[i timp dore[ti s` aiacces oric^nd la o parte din bani, atunci]i s-ar potrivi un cont de economii. Acesta func]ioneaz` ca un cont curentobi[nuit, a[adar po]i realiza depunerisau retrageri de numerar oric^nd, f`r` apierde dob^nda, cu condi]ia p`str`rii
mai mic` dec^t pentru un depozit ban-car la termen. În acela[i timp, dob^nda
este variabil`, nu fix`, a[adar nu ai ga-ran]ia unui anumit randament pe o pe-rioad` mai lung`. Ca avantaj, dob^ndala contul de economii \n lei se calculea-z`, de regul`, lunar, deci vei beneficiadestul de des de c^[tigul oferit de banc`.
Pachete de
produse de economisire În ultimul timp, oferta b`ncilor s-a \mbog`]it cu noi tipuri de pachete, curol multiplu: de a oferi clien]ilor randa-mente superioare, \n contextul sc`deriidob^nzilor de pe pia]`, de a pune la dis-pozi]ia deponen]ilor servicii supli-mentare, precum o asigurare, un cardsau accesul la instrumente electronice
precum Internet Banking, Direct Debit,Standing Order, Phone Banking.
Ata[area unei asigur`ri de via]` la un
depozit este potrivit` celor care vor s`aib` o siguran]` suplimentar`acumul`rii unor fonduri. Este cazul per-soanelor cu profesii riscante, al celor \n v^rst`, dar [i al oric`rui alt client, deexemplu un membru al familiei care vrea s`-i asigure pe cei dragi. Trebuie s`]ii cont de faptul c` asigurarea de via]`presupune plata unei prime, \ns` launele b`nci, precum BCR, produsulrespectiv presupune restituireaa 50% din prima anual` de asigurarepl`tit` de client, dac` pe perioada deconstituire a depozitului nu s-a produsevenimentul asigurat. Pachetul maiinclude un card de debit [i op]ionalserviciul de pl`]i facturi prin ATM
[i serviciul Standing Order.
Depozit cu unit`]i de fondDac` urm`re[ti s` ob]ii randamente su-perioare de pe urma unui depozit, po]iapela la un produs de economisire com-binat cu unit`]i de fonduri de investi]ii. Unit`]ile de fond din componen]a de-
pozitului sunt investite cu maxim` pru-den]` [i siguran]` chiar de c`tresociet`]ile de administrare a investi-]iilor, membre ale unor grupuri finan-ciar-bancare. Randamentul ob]inut \nurma acestor investi]ii spore[tedob^nda final` \ncasat`. Fire[te, exist`[i riscul sc`derii valorii investi]iilor, \ns` acesta este mult diminuat pentru
c` \n general este vorba de investi]ii cucel mai sc`zut grad de risc.
Principalul avantaj al acestui produseste c` oric^nd se pot retrage saudepune bani \n cont f`r` a pierdedob^nda stabilit` ini]ial. Aceast`facilitate este valabil` doar cu condi]iade a men]ine \n contul de economiisuma minim` impus` de banc`:500 de lei sau 250 EUR/USD. În acela[i
timp, un cont de economii poatereprezenta [i un cadou pentrupropriul copil, \ntruc^t poate fideschis pe numele oric`rei persoanefizice, rezident sau nerezident,indiferent de v^rst`.Depunerile sau aliment`rile denumerar se pot face \n sume minime
de 50 lei sau 50 USD/EUR, prin maimulte modalit`]i: depunere de nu-merar la sediul oric`rei institu]iibancare teritoriale; virament intraban-car (\ntre conturile deschise la aceea[ibanc`) sau interbancar (\ntre conturile
deschise la dou` b`nci diferite); trans-fer de fonduri din contul curent ata[atcardului de debit \n lei (de la ATM-urile BCR) etc. Dob^nda pl`tit`de banc` este variabil` (se poate modi-fica oric^nd) [i diferen]iat` pe tran[e valorice: cu c^t sumele sunt mai mari,cu at^t dob^nda cre[te. Plata dob^nzii
se face lunar \n cazul conturilor deeconomii \n lei [i trimestrial \n cazulcelor \n valut`. Pentru deschidereaunui cont, banca nu percepe comision.Se percepe comision pentru retragerede numerar. Un beneficiu importantal acestui cont, la fel ca \n cazul altorproduse de economisire, este [i posi-
bilitatea vizualiz`rii st`rii financiare[i efectuarea de diverse opera]iuni,precum transferuri de sume \ntrecontul de economii [i contul curent,prin canalele alternative Click 24Banking BCR și Alo 24 Banking BCR.
Este vorba de un depozit la termenatractiv pentru clien]i prin faptul c`au la dispozi]ie o serie de op]iuni:dob^nd` fix` sau variabil`, pl`tit`lunar sau la scaden]`, [i termene dedepunere variate. Astfel, depozitul sepoate deschide la termene de 1, 2, 3, 6,
9, 12 luni, pentru lei, euro sau dolari - \n cazul dob^nzii fixe - sau 1, 3, 6, 9,
12 luni, pentru lei cu dob^nd` vari-abil`. Suma minim` necesar` consti-tuirii porne[te de la 100 de lei \n cazulprodusului de economisire cudob^nd` variabil` [i 1.000 de lei sau500 EUR/USD pentru cele cu dob^nd`fix`. Un avantaj al acestui depozit este
[i op]iunea de acumulare, prin care sepot depune oric^nd bani cu o valoare
minim` de 100 RON/EUR/USD \n con-tul de depozit, p^n` la maturitatea
acestuia, sporind astfel c^[tigul.Clien]ii au [i posibilitatea de a optapentru capitalizarea automat` adob^nzii, \mputernicind astfel bancas` constituie, la data expir`rii terme-nului, un nou depozit, pe aceea[i pe-rioad` de timp, dar la care se adaug` [idob^nda c^[tigat` p^n` atunci. {i acestprodus de economisire poate fi deschis
pe numele minorilor, opera]iunilefiind efectuate doar de reprezentan]ii
legali \n cazul celor cu v^rstede p^n` la 14 ani. Sumele din depozite[i conturi de economii, precum[i cele \nscrise pe certificatele dedepozit sunt garantate de Fondulde Garantare a Depozitelor \n Sis-temul Bancar, \n limita echivalentului \n lei al sumei de 50.000 de europentru fiecare deponent.
Acesta este un produs ce poate ficump`rat/r`scump`rat oric^nd, de laorice unitate BCR sau prin canalele
alternative Click 24 Banking BCRși Alo 24 Banking BCR, la valoareacota]iei din ziua respectiv`, dar care \]i ofer` [i posibilitatea de a economisipe termen lung, beneficiindde o dob^nd` fix`. În plus, dob^ndase bonific` \n avans [i este pl`tit`la scaden]`.
Se poate achizi]iona oric^nd \ntre dataemiterii [i cea a scaden]ei, pl`tind valoarea nominal` din care se scadediscount-ul (dob^nda). De exemplu,cei care au cump`rat un certificat cuo valoare nominal` de 1.000 de leiemis \n data de 03.10.2009 la termende doi ani, a[adar cu scaden]a la03.10.2011, au pl`tit pe acesta doar
de 7% pe an. Dac` de]in`torulcertificatului \l r`scump`r` la termen,adic` peste 24 de luni, va \ncasa
valoarea nominal` a acestuia, de1.000 de lei, c^[tig^nd astfel 124,31 lei,reprezent^nd diferen]a dintre valoarea nominal` [i pre]ul deachizi]ie. Pentru a ob]ine un c^[tigeste necesar ca suma s` fie men]inut`minimum o treime din perioadapentru care a fost achizi]ionat.
În plus, certificatul de depozit cudiscount este acceptat drept garan]iepentru creditele sau scrisorile degaran]ie bancar` solicitate de banc`,precum [i pentru instrumentelederivate, precum contractele forwardpe cursul de schimb. Banca nu percepecomisioane pentru cump`rareacertificatelor de depozit cu discount
[i nici pentru r`scump`rarea acestora \n numerar la ghi[eu.
lei sau euro? Depozitele \n lei ale popula]iei [i com-paniilor sunt aproape duble \n com-para]ie cu cele \n valut`. Economiile \n lei predomin` pentru c`, pe de oparte, dob^nzile pl`tite de b`nci suntmai mari dec^t pentru economiile \n valut`, iar pe de alt` parte, ob]inem venituri cu preponderen]` \n monedana]ional`.E bine de [tiut \ns` c` evolu]ia dob^n-zilor la depozite depinde de infla]ie, iarcum Banca Na]ional` a Rom^niei (BNR)are un program foarte clar de reducerea acesteia, trebuie s` ne a[tept`m ca [idob^nzile aferente depozitelor \n lei s`
scad`. Datele BNR arat` c` la \nceputulanului randamentele medii au dep`[it16%, \n iulie au cobor^t sub 12%, iar \nprezent se afl` la 6-8% pe an. Dob^nzilela euro s-au ajustat [i ele \n ultimaperioad`, de la peste 6% \n perioadade v^rf a crizei financiare la 4,8% \n iulie [i 3-4%/an \n prezent.
Economiile \n euro,expuse riscului valutarEcartul \ntre randamentul unui depozit \n lei [i cel al unuia \n euro r`m^ne \nc` destul de ridicat, de aproximativ 5 puncte procentuale, ceea ce ar puteaface din economiile \n moneda na]io-nal` un punct de atrac]ie cel pu]in pe
termen scurt. Pe de alt` parte, depre-cierea leului ar putea avantaja econo-
miile \n euro. De exemplu, leul s-a de- valorizat cu aproximativ 20% \n ultimulan, c^[tig ce s-a ad`ugat la dob^nda de4% a celor care au avut economii \neuro. În acela[i timp \ns`, economiile \n euro sunt expuse cursului valutar, \ncazul \n care moneda na]ional` se apre-ciaz`, cum s-a \nt^mplat \n anii trecu]i[i cum unii anali[ti se a[teapt` s` fiedin nou \n urm`torii ani.Cei care depind de evolu]ia monedeieuropene - de]in`torii unui credit \neuro, cei care ob]in venituri \n eurosau cei care c`l`toresc des \nstr`in`tate - pot apela la o solu]ie de
echilibru, cu scopul de a atenua riscul valutar: economii at^t \n euro, c^t [i \nlei, ponderea acestora put^nd fi decis` \n func]ie de modul de utilizare afiec`rei valute.Cei f`r` grija riscului valutar [i careprefer` economiile \n monedana]ional` trebuie s` ia \n calcul nu
doar dob^nda nominal` a unui de-pozit, ci [i pe cea real`. Mai exact, in-fluen]a ratei infla]iei, care reflect`cre[terea pre]urilor [i, \n consecin]`,puterea de cump`rare. De exemplu,din rata dob^nzii de 8% aferent` unuidepozit am putea sc`dea infla]ia de4%, corespunz`toare scumpirii pro-duselor [i serviciilor pe care le vom
achizi]iona cu c^[tigul din dob^nd`,rezult^nd un randament real de 4%.
Limita maxim` a depozitelor garan-tate de stat \n Rom^nia este echivalen-tul \n lei a 50.000 de euro, \n cazuleconomiilor persoanelor fizice.Institu]ia abilitat` de lege s` asigure, \n numele statului, to]i deponen]ii,reziden]i sau str`ini, c`-[i vor recuperaechivalentul a cel mult 50.000 de eurodin economiile \n lei sau valut` laorice banc` intrat` \n procedur`de faliment este Fondul de Garantare aDepozitelor \n Sistemul Bancar.Este important de men]ionat c` Fon-dul garanteaz` toate sumele depuse \norice tip de cont bancar,
indiferent de num`rulacestora. De aseme-nea, garan]iaacoper` economiiledin fiecare banc`. A[adar, \n ipoteza \ncare ai conturi la dou`b`nci [i ambele intr` \n fal-
iment, vei primi c^teo compensa]ie de cel mult50.000 de euro la fiecare dintrecele dou` institu]ii. În cazul \n care ai datoriila data deschiderii pro-cedurii falimentului,precum credite, acestease scad din suma depozitelor
constituite la institu]ia decredit respectiv` [i ca atare
compensa]ia se reduce sause anuleaz` \n mod corespunz`tor.
Depozite negarantateExist` [i unele tipuri de depozitecare nu sunt garantate de stat:
F
Depozitele plasate de c`trepersoanele aflate \n rela]ii
speciale cu banca: administratori,conduc`tori, directori, cenzori, au-ditori financiari, ac]ionari semnifica-tivi ai institu]iei de credit intrate \nfaliment, familiile persoanelor fizicede mai sus - so]ii, precum [i rudele [iafinii de gradul \nt^i, ter]ele persoane
care ac]ioneaz` \n numeledeponen]ilor men]iona]i.
FDepozite alepersoanelor fizice
care au ob]inut, pe baz` indi- vidual`, rate de dob^nd` [i
concesii financiare care au
contribuit laagravarea situa]ieifinanciare a
institu]iei de credit.
FDepozitele rezultate dintranzac]ii pentru care au
fost pronun]ate hot`r^ri ju-dec`tore[ti definitive de con-
Întrebare: Dar dac` am depune lunar banii economisi]i la banc`, timpde 1 an, \ntr-un depozit la termen de
1 lun` cu capitalizare, la o dob^nd` fix` de 8%/an, cåt am acumula?
Rezolv` problema singur [i intr`
pe www.scoaladebani.ro pentrua verifica dac` ai calculat corect.
Tema pentru acasa:Tema pentru acasa:) )
) )
Vrei un motivpentru a face un depozit?
S` presupunem c` avem de pl`titla banc` o rat` lunar` de 500 de leipentru credit, dar din nefericiresalariul ni s-a redus substan]ial,astfel \nc^t am ajuns \n situa]iade a nu mai putea pl`ti dec^t 450 delei lunar. „Ce bine ar fi s` am o rezerv`de numai 50 de lei pe lun`, s` scapde aceast` problem`”, am putea
spune. Cum am putea ajungela rezerve de 50 de lei pe lun`?Cel mai simplu, reduc^nd cheltuielile.De exemplu, ne propunem ca de dou`ori pe s`pt`m^n` s` nu maicump`r`m m^ncare din ora[,economisind s`pt`m^nal 20 de lei,adic` 80 de lei lunar sau 960 de leidup` un an.
