23712662-investitii-straine-directe (1)

5/17/2018 23712662-investitii-straine-directe (1) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/23712662-investitii-straine-directe-1 1/28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscrisC.Z.U.: 311.3:330.322:330.131.7(478)(043)

330.222:330.131.7:311.3(478)(043)

BRADU Marcel

ANALIZA STATISTICO-ECONOMICĂ A PROCESULUI INVESTIŢIONALŞI A RISCULUI INVESTIŢIONAL

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 08.00.11 – Statistică Economică

AUTOREFERATal tezei de doctor în ştiinţe economice

Chişinău 2006



2

Teza a fost elaborată în cadrul catedrei „Statistică şi Previziune

Economică” a Academiei de Studii Economice a Moldovei

Conducător ştiin ţ ific: Pârţachi Ion, dr. econ., conf. univ.

Referen ţ i oficiali: Voineagu Vergil, dr. econ., prof. univ.,Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,RomâniaArvinte Vitalie, dr. econ., lector superior,director executiv SRL „Mercury InternationalMoldova”

Susţinerea tezei va avea loc la „____” ___________ 2006, ora ____ înşedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 32.08.00.11–02 din cadrulAcademiei de Studii Economice a Moldovei, pe adresa: MD-2005, or.Chişinău, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 59, bloc B, sala 701.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca A.S.E.M.

Autoreferatul a fost expediat la „____”____________ 2006

Secretar ştiinţifical consiliului ştiinţific specializat,dr. econ., conf. univ.

Brăilă Alexandru

Conducător ştiinţific,

dr. econ., conf. univ. Pârţachi Ion

Autor Bradu Marcel



3

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei de cercetare. Globalizarea economiei mondiale secaracterizează în primul rând printr-o stabilitate a relaţiilor şi legăturilor informaţionale, financiare, tehnologice între ţări. O însemnătate deosebită încadrul apariţiei, dezvoltării şi menţinerii acestor relaţii internaţionale o auinvesti ţ iile.

Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a

ţării. Ele stau la baza suplinirii, diversificării şi creşterii calitative a tuturor factorilor de producţie. Sporirea capitalului fix sau circulant, creşterearandamentului tehnic şi economic al utilajelor, sporirea productivităţii muncii,crearea de noi locuri de muncă, diversificarea producţiei nu pot fi asiguratef ăr ă un consum de resurse financiare, f ăr ă investiţii. În acest context investiţiilereprezintă elementul decisiv al creşterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi şi de eficienţă.

Un rol hotărâtor în cadrul creşterii şi dezvoltării economice îl auinvestiţiile str ăine. Este recunoscut şi tratat benefic efectul de antrenare şimultiplicare al acestora. Investiţiile str ăine vin să completeze necesarul deresurse interne şi să dezvolte factorii competitivi de producţie. Acest lucru poatefi asigurat însă numai în cadrul unui climat investiţional adecvat, bazat pe

politici şi reforme transparente, coerente şi competitive de atragere a capitalului

str ăin. Identificarea avantajelor şi oportunităţilor investiţionale, valorificareaacestora va acorda şanse reale de redresare a activităţii investiţionale.

Statistica, ca disciplină ştiinţifică, vine cu instrumentul şi metoda sa învederea tratării fenomenului investiţional, utilizând tehnici specifice deobservare, prelucrare şi analiză statistică. Informaţiile obţinute prin măsurarea,ordonarea, sistematizarea datelor caracterizează procesul investiţional, stau la

baza calculării unui sistem de agregate la nivel micro şi macroeconomic şiexprimă aspectele esenţiale ce au loc în cadrul economiei naţionale, vizând

potenţialul investiţional, structura, dinamica, precum şi randamentul activităţiiinvestiţionale. În final rezultatele obţinute sunt tratate ca bază înfundamentarea deciziilor de politică investiţională.

Astfel e necesar ă o analiza amplă statistică a procesului investiţional,definirea metodelor statistice utile, privind estimarea corelaţiilor existente între

parametrii investiţionali, agregatele macroeconomice de rezultate şi principaliifactorii de influenţă. Realizarea acestor obiective este posibilă însă numai pe

baza unor metode statistice pertinente, bazate pe un suport metodologic şiinformaţional adecvat.

Cele expuse anterior precum şi faptul că acest domeniu este de un văditinteres în cadrul analizei şi investigaţiei ştiinţifice din punct de vedere statistic,determină cu prisosinţă actualitatea temei de cercetare în cadrul prezenteiteze de doctor.



4

Scopul tezei constă în abordarea statistică a procesului investiţional încadrul economiei naţionale, stabilirea unor direcţii de perfecţionare a cadruluimetodologic şi de calcul a indicatorilor statistici.

Pentru realizarea acestui scop au fost trasate următoarele obiective debază:

♦ formularea sistemului de indicatori statistici ce caracterizează activitatea investiţională şi perfecţionarea metodelor de calcul a lor;♦ prezentarea utilizării acestor indicatori la determinarea tendinţelor şi

modificărilor structurale în cadrul amplului proces investiţional dinRepublica Moldova;♦ surprinderea procesului investiţional în derularea lui concretă, formele,dimensiunile şi stimulii săi, precum şi efectele economice şi sociale pecare le generează;♦ evidenţierea măsurilor, mijloacelor şi a unor modalităţi reale deîmbunătăţire a climatului de afaceri din republică în general şi a celuiinvestiţional în particular;♦ conturarea unei imagini clare şi coerente a tipurilor şi surselor de riscmanifestate în cadrul procesului investiţional.Obiectul de studiu al investigaţiei îl constituie procesul investiţional din

Republica Moldova analizat în intercorelare şi interdependenţă cu alte proceseşi efecte ale rezultatelor la nivel micro şi macroeconomic.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei îl constituieansamblul de concepte, noţiuni şi principii larg utilizate în lucr ările despecialitate. La baza efectuării investigaţiei au stat lucr ările fundamentale aleteoreticienilor de peste hotare în domeniul investiţiilor, statisticii şieconometriei. Au fost analizate lucr ările economiştilor cu renume mondial W.Sharp, Keynes J., savanţilor şi cercetătorilor români şi ruşi Românu I.,Vasilescu I., Cistelican L., Mazîlu A, Bonciu F., Voineagu V., Jaba E., PecicanE., Tănăsoiu O., Aivazean, Cetârkin E., Kovalev V. De asemenea suportulmetodologic l-a constituit legislaţia Republicii Moldova, ce reglementează activitatea investiţională.

Baza informaţională a tezei o constituie datele oficiale statistice aleBiroului Naţional de Statistică, rapoartele statistice şi datele Băncii Naţionale,

actele normative şi regulamentele Inspectoratului Fiscal de Stat al RepubliciiMoldova, precum şi materialele statistice ale unor organizaţii internaţionaleNoutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute vizează următoarele elemente:♦ a fost tratat pe larg conceptul de investiţie acordându-se o atenţiedeosebită modalităţilor de abordare şi manifestare în cadrul relaţiilor de

piaţă;♦ a fost sistematizat şi elaborat un sistem integru de indicatori statisticiai activităţii investiţionale prin abordarea conţinutului şi metodologiei decalcul a lor;



5

♦ a fost propusă o clasificare a investiţiilor conform standardelor şinormelor comunitare;♦ a fost efectuată o analiza amplă comparativă a procesului investiţionalîn economia naţională şi ţările cu economie în tranziţie;♦ au fost formulate şi propuse un complex de mijloace şi măsuri practiceîn vederea promovării şi relansării activităţii investiţionale în republică.Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării . Investigaţiile

efectuate referitor la analiza procesului investiţional permit elaborarea unor

recomandări care au scopul de a contribui la:♦ abordarea şi interpretarea statistică a bazelor ştiinţifice, teoretico-metodologice ce condiţionează obiectivele constituirii, dezvoltării şifuncţionării eficiente a mecanismelor sistemului investiţional;♦ argumentarea comparaţiilor internaţionale bazându-ne pe criteriicoerente de clasificare a investiţiilor şi metodologii comune de calcul aindicatorilor statistici.♦ stabilirea structurii şi tendinţelor pe piaţa investiţională internă şiexternă; ♦ definirea punctelor slabe ale politicii investiţionale a statului,argumentarea necesităţii perfecţionării acesteia prin evidenţierea unor caişi măsuri eficiente de îmbunătăţire a climatului investiţional;

♦ definirea punctelor slabe ale politicii investiţionale a statului şiargumentarea necesităţii perfecţionării acesteia; ♦ analiza riscului investiţional, formelor de manifestare şi stabilireaunor metode statistice particulare de evaluare a riscurilor; Aprobarea rezultatelor obţinute. Principalele teze şi rezultate ale

cercetării au fost expuse în şapte articole ştiinţifice şi în cadrul unor conferinţe,simpozioane şi seminare ştiinţifico - practice din Republica Moldova şi de

peste hotare, precum:• Simpozion internaţional „Probleme regionale în contextul procesuluide globalizare”, Chişinău, 9-10 octombrie 2002.• Conferinţă internaţională „Globalizarea şi educaţia economică universitar ă” Iaşi, 24-27 octombrie 2002.• Simpozion internaţional ”Investiţiile şi relansarea economică” Editura

a V, Bucureşti, 29-31 mai 2003.• Conferinţă internaţională, „Ştiinţa, businessul şi societatea: evoluţii şiintercorelări în condiţiile integr ării în spaţiul economic european”,Chişinău, 12-14 februarie 2004.Teza de doctor a fost discutată la şedinţa catedrei „Statistică şi previziune

economică” a Academiei de Studii Economice a Moldovei, precum şi în cadrulşedinţei Seminarului Ştiinţific de Profil al Academiei de Studii Economice aMoldovei. Demersul metodologic, concluziile şi propunerile au fost prezentateBiroului Naţional de Statistică.



6

Cuvinte-cheie: investiţii, proces investiţional, sistem de indicatori,investiţii str ăine directe, climat investiţional, fluxuri de investiţii, ţărireceptoare, politici investiţionale, risc investiţional.

Publicaţii. Tezele principiile şi enunţurile de bază ale disertaţiei au fostexpuse în 8 lucr ări ştiinţifice cu un volum de 2,2 coli de autor.

II. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL LUCR ĂRII

În capitolul I – „Probleme teoretice ale investiţiilor în contextulintegrării în sistemul statistic internaţional” – mi-am propus să analizezlatura esenţială, uneori controversată şi extrem de largă a conceptului deinvestiţie. Preocuparea mea a fost să menţionez diferitele puncte de vedere şisă evidenţiez optica din care poate şi trebuie privit conceptul de investiţie.Abordarea sistematică şi simplista a dat posibilitatea expunerii pe larg amodalităţilor şi criteriilor de clasificare a investiţiilor. Este propus, dezvoltat şicaracterizat sistemul de indicatori statistici ai activităţii investiţionale menit să asigure baza informaţională şi analiza multilaterală în acest domeniu. Estef ăcută o analiză amplă a activităţii investiţionale în capital fix în RepublicaMoldova.

Noţiunea de investiţie poate fi definita din punct de vedere lingvistic cafiind o alocare, plasare, dotare. Prin investiţie se înţelege la fel orice utilizare a

unui activ în calitate de capital în scopul realizării de eficienţă economică şideci de profit. Datorită tocmai complexităţii acestui concept noţiunea deinvestiţie este abordată din punct de vedere a gradului de cuprindere sub două aspecte: un înţeles „larg” şi altul „restrâns”.

În sens larg , noţiunea de investiţie cuprinde totalitatea cheltuielilor saualocărilor de fonduri de la care se anticipează că se vor obţine venituri viitoare.Investiţia într-o astfel de abordare reprezintă o plasare de fonduri băneşti într-oacţiune, într-un proiect sau operaţie pentru a crea un spor de avuţie atât lanivelul individului, al firmei cât şi al societăţii în general.

În sens restrâns, investiţiile reprezintă „totalitatea cheltuielilor prin carese creează, se achiziţionează noi fonduri fixe, se înlocuiesc mijloacele fixeuzate, se dezvoltă, se modernizează şi se reutilează bunurile materialeexistente”

Dar indiferent cum abordăm conceptul de investiţie, în sens larg sau

restrâns precum şi al diversităţii de noţiuni şi opinii formulate, se desprind

totuşi câteva tr ăsături comune ce prezintă interes:• Orice investiţie presupune transpunerea în cheltuieli a unor

disponibilităţi băneşti indiferent dacă efortul înseamnă realizarea unor obiecte, bunuri concrete, echipamente sau dimpotrivă plasamentele înacţiuni, obligaţiuni sau alte hârtii de valoare.• Orice investiţie înseamnă efort, sub mai multe aspecte (material,



7

financiar, uman), dar în urma cărora se scontează efecte diverse,multiplicatoare, cel mai des sub forma unui spor de profit.• Orice investiţie implică renunţarea temporar ă, dar certă a unor resursecurente al căror cost urmează a fi suplinit de efectele nete viitoare.Consideraţiile f ăcute ne permit să apreciem că investi ţ ia reprezintă:

totalitatea resurselor (materiale, tehnice, umane, financiare etc.) alocate într-unanume moment de timp pentru dezvoltarea şi modernizarea for ţei productive asocietăţii, a întregii vieţi sociale, astfel încât să se creeze condiţiile necesare

obţinerii unor efecte utile în viitor.În fundamentarea oportunităţilor cât şi a gestiunii activităţii de investiţie

se impune structurarea cheltuielilor investiţionale după diferite criterii fiecaredintre acestea r ăspunzând la anumite necesităţi de analiză, decizie sau cerinţede ordin practic. În teoria economică sunt folosite o serie de criterii declasificare a investiţiilor, în această lucrare evidenţiind doar câteva recunoscuteca esenţiale:1. Din punct de vedere al naturii investiţiilor se pot distinge:

- Investi ţ ii în active materiale (numite şi reale sau fizice) - Investi ţ ii în active nemateriale

- Investi ţ ii financiare Investi ţ iile reale includ cheltuielile legate de crearea, reproducerea şi

procurarea fondurilor fixe (construcţia nouă, extinderea, reconstrucţia şi

reutilarea tehnică) numite pe scurt investi ţ ii capitale, precum cheltuielilelegate de majorarea stocurilor de materiale a mijloacelor circulante.

Investi ţ iile în active nemateriale cuprind sumele alocate în activenecorporale sub forma unor drepturi de autor, mărci de comer ţ, brevete,embleme comerciale, licenţe, patente, programe informaţionale precum şicheltuieli legate de formarea personalului de exploatare şi cele de constituire.

Investi ţ iile financiare reprezintă plasamente de capital efectuate de uninvestitor, persoană fizică sau juridică în titluri şi instrumente financiare devaloare (acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat, etc.)

În cadrul evidenţei statistice investiţiile sunt grupate doar în două grupemari: prima grupă - investi ţ ii în active nefinanciare ce includ: investiţii încapital fix, investiţii pentru majorarea stocurilor materiale a mijloacelor circulante, investiţiile în active nemateriale, investiţii în alte activenefinanciare (cheltuieli pentru procurare în proprietate a terenurilor, aobiectelor de protecţie a mediului şi altor active nefinanciare) şi a doua grupă -investi ţ ii financiare.2. După sursa de finanţare se pot distinge:

Investi ţ ii finan ţ ate din contul mijloacelor proprii ale întreprinzătorilor Investi ţ ii finan ţ ate din surse atrase care pot fi după caz: - mijloacele bugetelor publice, - mijloacele popula ţ iei



8

I n d ic a t o r i la n iv el

m a c r oe co n o m i c

indicatori ai structurii investi iilor

indicatori de nivel

indicatori ai eficien ţ ei investi ţ iilor

In d ic a t o r i l a n iv e l

m i c r o ec o n o m i c

Indicatorii statistici ai activit ă ii investi ionale

- mijloacele investitorilor str ăini - creditele bancare

- împrumuturile de la alte organiza ţ ii

- sursele ob ţ inute prin emiterea şi/sau tranzac ţ ionarea pe pia ţă a pachetelor de ac ţ iuni sau obliga ţ iuni.

3. După destinaţie investiţiile, în o serie de lucr ări de specialitate, suntclasificate în productive şi neproductive. Este o structurare greşită ainvestiţiilor r ămasă încă din cadrul sistemului centralizat în care erau distinse

două sfere: sfera productivă şi cea neproductiva. Clasificarea după acestcriteriu ar trebui realizată divizând investiţiile în:

- Investi ţ ii îndreptate în sectoare producătoare de bunuri (industrie,agricultur ă şi silvicultur ă, construcţii etc.)

- Investi ţ ii destinate sectoarelor ce prestează servicii de pia ţă şinonpia ţă (comer ţ, transporturi şi comunicaţii, sănătate, învăţământ,administrare publică şi apărare, etc.)

Măsurarea şi caracteristica statistică a procesului investiţional presupunecalcularea şi analiza unor indicatori, ce ar permite evidenţierea mărimii,structurii, dinamicii şi eficienţei utilizării resurselor investiţionale. Sistemul deagregate conceput trebuie să furnizeze date necesare pentru fundamentarea

politicilor şi adoptarea deciziilor la nivel micro sau macroeconomic.Indicatorii activităţii investiţionale pot fi structuraţi în linii mari după

două nivele: indicatori calculaţi la nivel macroeconomic indicatori calculaţi la nivel microeconomicAceştia, la rândul lor, sunt grupaţi în indicatori de nivel care ar reprezenta

volumul sau valoarea investiţiilor la aceste nivele, indicatori ai structuriiinvesti ţ iilor , precum şi indicatori ai eficien ţ ei activităţii investiţionale.

Sursa: Alcătuită de autor

Figura 1. Indicatorii statistici ai activit ăţ ii investi ţ ionale



9

Indicatorul macroeconomic de bază ce reflectă volumul total alinvestiţiilor la nivel naţional este formarea brut ă de capital fix (FBCF) şiconstituie partea componentă a produsului intern brut. Numit şi investi ţ ii brute acest indicator reprezintă valoarea bunurilor durabile de producţieachiziţionate în perioada de calcul de unităţile producătoare rezidente în scopulde a fi utilizate pe o durată mai mare de un an în procesele lor de producţie.

Structura investiţiilor se determină pe baza calculării indicatorilor relativide structur ă. Ne interesează mai cu seamă structura investi ţ iilor după natura

acestora, structura investi ţ iilor pe surse de finan ţ are, structura investi ţ iilor peactivit ăţ i economice, structura tehnologică a investi ţ iilor . Relaţiile de calculvor fi spre exemplu:

100*...

T

mimi

I

I =γ 100*

..

T

p s

p s I

I =γ 100*..

..T

mcl mcl

I

I =γ (1.1)

unde: γ i.m. I s.p.; γ s.p. I s.p.; γ l..c.m. I l.c.m. – ponderea şi respectiv valoarea investiţiilor materiale, a investiţiilor finanţate din surse proprii, respectiv a celor îndreptateîn lucr ările de construcţie montaj; I T – investiţiile totale.

Din categoria celui de-al treilea grup de indicatori - indicatori ai eficienţeiinvestiţiilor face parte: coeficientul eficien ţ ei economice a investi ţ iilor .

1−

∆=

k T

k

I

PNN ε sau

1−

∆=

k T

k

I

PIBε (1.2)

unde: ε – reprezintă coeficientul eficienţei economice a investiţiilor ∆ PNN k sau ∆ PIBk – sporul de produs naţional net (venit naţional) sau respectivde produs intern brut în anul k I T k-1 – investiţia totală în anul anterior

La nivel microeconomic ca indicator de nivel evidenţiem – valoareatotal ă a investi ţ iei calculată după formula:

I T = Id+Icol + Y + Iimob+Fm + T (1.3)în care: I T – volumul capitalului investit; Id - valoarea investiţiilor directe (resurselemateriale directe înscrise în devizul general); Icol - valoarea investiţiilor colaterale; Y - valoarea terenului achiziţionat sau închiriat; Iimob - valoareacompensării pierderilor provenite din imobilizări de resurse sau alte pierdericreate de factorul timp; Fm - valoarea cheltuielilor efectuate cu pregătirea,calificarea şi specializarea for ţei de muncă; T - taxe vamale pentru importul deutilaje, instalaţii etc.

Ca indicatorii ce caracterizează eficienţa investiţiilor la micronivelamintim: investi ţ ia specifică , termenul de recuperare a investi ţ iei, coeficientul

de eficien ţă economică a investi ţ iilor, cheltuieli echivalente sau recalculate.Un real interes îl prezintă şi indicatorii statistici ce caracterizează aportul

capitalului străin. Se are în vedere, pe de o parte, stocul de investi ţ ii, iar pe de



10

altă parte, fluxurile de investi ţ ii. Astfel vom avea: stocul sau fluxul anual deinvesti ţ ii str ăine, stocul de investi ţ ii str ăine pe locuitor, rata investi ţ iilor str ăine brute şi nete, cota ISD în formarea brut ă de capital fix, elasticitatea

investi ţ iilor str ăine. Analiza structurii investiţiilor str ăine se realizează grupându-le în funcţie de: ţ ara de origine a capitalului; sectorul şi/sauactivitatea în care sunt îndrepte; distribu ţ ia pe zone sau regiuni administrativ-teritoriale.

Un loc important în desf ăşurarea procesului investiţional în republică îl

ocupă investiţiile în capital fix. Analizând datele statistice recente spunem, ca în ultimii ani se conturează

o tendinţa de intensificare a activităţii investiţionale, influenţată fiind de procesul decentralizării finanţării construcţiilor şi major ării rolului mijloacelor proprii în realizarea proiectelor investiţionale.

Tabelul 1. Principalii indicatori ai activit ăţ ii investi ţ ionale1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Investiţii în capital fix (mil. lei)în % faţă de anul anterior în % faţă de anul 1995

1202,2

9285,6

1444,4

11093,1

1591,8

7872,6

1759,3

8561,7

2315,1

11168,5

2804,2

11176,1

3621,7

10781,4

5140,0

10887.9

Ponderea investiţiilor în capitalfix în PIB (%)

13,5 15,8 12,9 11,0 12,2 12,4 13,1 16,1

Investiţii în capital fix pe locuitor (lei)

în % faţă de anul anterior ……

……

436,6

78483,5

85637,6

111774,1

1111002,6

1071426,5

108Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2005

În evoluţia investiţiilor din perioada 1995-2004 putem delimita două cicluri: un ciclu investiţional de 5 ani (1995-1999) cu faze ascendente şidescendente şi un ciclu ce a început în anul 2000 cu faza ascendentă ce aînregistrat două vârfuri ale indicilor în anii 2001 şi 2002. Având în vedere că investiţiile sunt un indicator de lag al ciclului economic încetinirea ritmurilor de creştere a investiţiilor în anii 2003 şi 2004 constituie premisă pentruconturarea fazei descendente a PIB. Totuşi pe fondul încetinirii ritmurilor decreştere a investiţiilor în capital fix are loc majorarea ponderii acestora în PIB -de la 11% în anul 2000 până la 16,1 % în 2004.

În perioada 2000-2004 investiţiile în capital fix au înregistrat o creştere

de 42,4 la sută sau altfel spus o majorare medie anuală de peste 9 %. În anul2004 investiţiile în capital fix au însumat 5140,0 mil. lei, în creştere cu 8 lasută faţă de nivelul anului anterior.

O problemă de primă importanţă în special la etapa decizională adesf ăşur ării procesului investiţional o constituie găsirea surselor de finan ţ are. În condiţiile tranziţiei la economia de piaţă deciziile investiţionale se plasează tot mai mult pe seama agenţilor economici privaţi ponderea acestora lasuplinirea resurselor financiare necesare investiţiilor variind în diferiţi ani între47,7% şi 71,3%. În anul 2004 agenţii economici privaţi au investit 3151,9 mil.



11

lei sau peste 61 la sută din volumul total. Poziţia secundă este ocupată deinvestitorii str ăini. Aportul acestora în perioada anilor 1995-1999 este într-ocreştere continuă, pentru ca în următorii 3 ani să se observe un declin.Începând cu anul 2003, odată cu iniţierea reformelor constructive orientatespre macrostabilizare şi integrare vest europeană, mijloacele investitorilor str ăini îndreptate în fonduri fixe au sporit atingând în anul 2004 valoarea de1056,9 mil. lei (circa 21% din volumul total). În acelaşi timp se reduce aportul

populaţiei în cadru procesului de finanţare a investiţiilor. Dacă în anul 1995

ponderea mijloacelor populaţiei alcătuia circa 17,3%, atunci în anul 2004 doar 2,4 la sută. O sursă de finanţare a investiţiilor ar fi creditele acordate pe termenmediu şi lung, dar până în prezent acestea ocupă o pondere destul de redusă.Creditele bancare îndreptate spre finanţarea investiţiilor în fonduri fixe auînsumat 179,5 mil. lei în anul 2002 (6,4 la sută din total), 206,4 mil. lei în anul2003 (5,7%) şi 319,9 mil. lei (6,2%) în 2004.

Analiza structurii investiţionale pe forme de proprietate ne conduce laevidenţierea următoarelor aspecte: intensificarea activităţii investiţionale estedeterminată, în temei, de activitatea întreprinderilor şi organizaţiilor dinsectorul nestatal al economiei. Acestor agenţi economici le revine 67 % dinvolumul total al investiţiilor în capital fix, 63% din lucr ările de construcţii-montaj executate şi 95% din casele de locuit date în folosinţă.

Interesează şi orientarea investiţiilor pe profil de activitate. Aprecierile

sintetice, ce pot fi trecute în revistă, relevă faptul că investiţiile sunt concentratecu precădere în transporturi; comunicaţii; industria prelucr ătoare; energieelectrică, gaze şi apă; comer ţ cu ridicata şi cu amănuntul; tranzacţii imobiliare.

Repartizarea investiţiilor pe elementele structurii tehnologice demonstrează că, acestea sunt îndreptate în lucr ări de construcţii montaj (ponderea medie pe

parcursul ultimilor 10 ani fiind de 47%) şi pentru achiziţia de utilaje, unelte şiinventar (ponderea medie pentru aceiaşi perioadă fiind de circa 48%).

Capitolul II – „Investiţiile străine în Republica Moldova în perioadatranziţiei la economia de piaţă” este consacrat studiului evoluţiei investiţiilor str ăine în Republica Moldova. Iniţial sunt surprinse tendinţele şi modificărilereale ce au loc pe plan mondial şi regional. Este abordată interdependenţa dintreclimatului investiţional şi procesului investiţional din ţar ă f ăcându-se o analiză statistico-economică a evoluţiei investiţiilor str ăine în contextul reformelor economice. Este argumentat şi evaluat impactul şi aspectele benefice alefluxurilor de investiţii str ăine asupra economiilor receptoare punându-se accent

pe metodele reale de atragere a acestora în economia naţională.Capitalul str ăin este perceput ca un element important şi esenţial pentru

reforma economică din Republica Moldova. Influenţa acestuia asupraeconomiei naţionale este dubla. Pe de o parte este vorba de fluxuri de credite,împrumuturi şi investiţii prin care capitalul str ăin poate completa resurselefinanciare naţionale în aplicarea programului de macrostabilizare, iar pe e altă



12

parte capitalul str ăin joacă un rol fundamental în restructurarea economiei şirealizarea procesului reformei. Investiţiile sunt privite ca o mişcare acapitalurilor a căror zonă de deplasare nu se mai opreşte la graniţele naţionale,devenind o activitate internaţională.

Un rol deosebit în acest context îl au investi ţiile str ăine directe (încontinuare ISD). Investiţia străina directă reprezintă o relaţie economică petermen lung care implică interesul de durată al unui investitor într-o unitateeconomică situată în altă ţar ă decât cea a investitorului. ISD presupune în

acelaşi timp posibilitatea reală pentru investitorul str ăin de a controla şi de aexercita un grad înalt de influenţă managerială în entitatea care face obiectulinvestiţiei.

Analiza evoluţiei fluxurilor de ISD pe plan mondial ne conduce laevidenţierea următoarelor tr ăsături esenţiale:

Intensificarea într-un ritm major a fluxurilor interna ţ ionale deinvesti ţ ii. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de transport precum şidisponibilitatea unei varietăţi crescânde de instrumente financiare au fostînsoţite de desfiinţarea de bariere din calea comer ţului, plaţilor şi fluxurilor decapital.

Orientarea acestor fluxuri în zonele mai competitive. Astfel în anul2000 nivelul investiţiilor str ăine directe a atins un nivel record de 1388miliarde dolari. Cele mai semnificative investiţii se concentrau în SUA-(314

mld. USD) şi ţările Uniunii Europene (671,4 mld. USD). În următorii aniinfluxurilor de ISD pe plan mondial scad dramatic, în anul 2003 acesteaînsumând doar 560 miliarde dolari sau 40 la sută din cele realizate în anul2000. În acelaşi timp se observă o orientare clar ă a fluxurilor de capital str ăinspre China şi statele noi integrate în U.E.

Liberalizarea politicilor privind investi ţ iile str ăine şi iniţierea demăsuri şi reglementări multilaterale privind atragerea fluxurilor de ISD.

Intensificarea fuziunilor şi achizi ţ iilor transna ţ ionale.Vorbind doar despre fluxurile de ISD în statele central şi est europene

vom prezenta distribuţia numărului acestora după mărimea investiţiilor atrase:

Tabelul 2 . Distribu ţ ia statelor din Europa Central ă şi de Est

după intr ările de ISD

1999 2000 2001 2002 2003

sub 1 mld. $ 13 11 12 11 101-5 mld. $ 4 7 5 7 9

peste 5 mld. $ 2 1 2 1 -Total 19 19 19 19 19

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2004 pag. 70

Companiile transnaţionale au f ăcut o anumită distincţie între ţările centralşi est europene investind mai întâi în acele ţări care şi-au îmbunătăţit



13

performanţele economice (vezi figura 2). Putem spune, că dacă decizia de ainvesti în ţările cu economie în tranziţie constituie o decizie strategică acompaniilor str ăine, atunci alegerea localizării efective a investiţiei este ochestiune ce ţine mai degrabă de anumiţi factori specifici statelor receptoare.Ritmul şi calitatea măsurilor de reformă, viteza şi hotărârea cu care suntderulate procesele de privatizare, succesul programelor de macrostabilizare,transparenţa şi coerenţa regimurilor naţionale în materie de ISD, existenţa unuiclimat de afaceri favorabil sunt condiţiile ce au determinat o distribuţie inegală

a fluxurilor de capital str ăin.Capitalul antreprenorial str ăin interesat în această zonă s-a orientat cu

precădere spre Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Federaţia Rusă, şi Ungaria.Aceste ţări deţin mai mult de trei sferturi din stocul de ISD localizat la nivelulstatelor cu economie în tranziţie.

Diferenţierea e şi mai semnificativă, dacă analizăm nivelul stocului de ISD pe locuitor. Acest indicator atinge niveluri ridicate de 4859$ în Estonia, 4326$ înUngaria, 4003$ în Republica Cehă, 2156$ în Slovenia, şi doar de 638$ înBulgaria, 567$ în România, 208$ în Republica Moldova, 142$ în Ucraina.

Perspectivele privind intr ărilor de ISD în aceste state sunt optimiste.Încercările firmelor transnaţionale de a reduce costurile de producţie pentru a

putea concura pe pieţele stagnante din vest, inclusiv prin relocalizarea unor active productive în economiile de tranziţie, având drept motivaţie eficienţa şi

drept scop exportul, ne indică în plus că regiunea central şi est europeană estezona cu mari şanse de a recepta fluxuri sporite de investiţii str ăine.

2,8

3,5

4,2

2,6

2,5

1,7

1,6

1,4

1,4

1,4

1,1

0,9

0,13

0,7

1,1

1,1

0,9

0,5

0,3

4,1

0,08

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5

Polonia

Republica Cehă

Ungaria

Cruaţia

România

Bulgaria

Ucraina

Serbia

Federaţia Rusă

Estonia

Republica Moldova

8,5

2002

2003

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2004

Figura 2. Top 10 privind influxurile de ISD în Europa

Central ă şi de Est (mld. $)



14

Republica Moldova face parte din grupul de ţări denumite central şi esteuropene. Integrarea Republicii Moldova în structurile economico-politiceeuropene şi euroatlantice a devenit nu numai o chestiune de opţiune tactică, ci,în primul rând o problemă strategică unanim acceptată. În acest contextinternaţionalizarea şi globalizarea problemelor economice, ale producţieimateriale, ale mişcărilor de capital fac ca şi activitatea de investiţie să devină una de natur ă globală cu implicaţii asupra economiei naţionale.

Prezentarea fenomenului investiţional în Republica Moldova ne conduce

la o analiză amplă a volumului şi structurii investiţiilor str ăine, a dinamicii şiorientării sectoriale a fluxurilor de capital. Analizând datele statistice putemspune că startul tranziţiei a fost mult mai dificil în Republica Moldova decât înalte state ex-socialiste sud-est europene. Economia era aproape integral etatizataşi destr ămarea sistemului de comanda centralizat s-a soldat într-o prima etapă cu adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, la careadăugăm şi insuficienta pregătire a clasei politice, a managerilor şi în general a

populaţiei pentru a acţiona în condiţiile democraţiei şi mecanismelor de piaţa.Datele privind fluxurile de investiţii str ăine sunt selectate din Balanţa de

Plăţi Externe şi Poziţia Investiţională Internaţională a ţării.

Sursa: BNM, Balanţa de plăţi externe a Republicii Moldova Figura 3. Dinamica ISD în Republica Moldova (mil. $)

Intr ări majore de ISD au avut loc în anii 2000-2002. Sporirea

considerabila a acestora a fost condiţionată în primul rând de desf ăşurarea procesului de privatizare a complexului energetic şi dezvoltareacomunicaţiilor. În anul 2004 investiţiile str ăine intrate în economia republiciiau crescut de peste 2,3 ori înregistrând nivelul de 240 mil. dolari. Pondereamajor ă revenind investiţiilor în capitalul social – 53,6% (128,82 mil. dolari).Doar în acest an este consemnată o creştere atât de major ă a venitul reinvestit(de 2,2 ori faţă de anul precedent). E un argument în plus pentru a afirma că investitorii str ăini doresc să-şi menţină poziţia şi, mai mult, să-şi dezvolteactivitatea pe plan local. Luând în consideraţie capitalul subscris retras şi

143,9

78,3

132,7

102,0126,8

37,9

75,578,7

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

100120

140

160

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

capital subscris venit reinvestit alt capital ISD (nete)



15

rambursarea împrumuturilor primite anterior, volumul net al investiţiilor str ăine directe în economia naţională a alcătuit 143,9 mil. dolari.

Către sfâr şitul anului 2004 stocul cumulat de investiţii str ăine directe îneconomia naţională a constituit 902,1 mil. dolari, fiind de 2 ori mai mare decâtnivelul consemnat la finele anului 2000. Capital subscris a alcătuit 677,3 mil.dolari, venitul reinvestit – 70,3 mil. dolari şi creditele de la firme-mamă consemnate sub denumirea de alt capital – 154,47 mil. dolari. Trebuiemenţionat faptul că componenta esenţială a ISD ce duce la o creştere a

întreprinderilor prin investiţii ulterioare în modernizare sau retehnologizare,adică – venitul reinvestit r ămâne a avea o pondere catastrofal de mică. Aceastaa alcătuit la sfâr şitul anului 2003 doar 1,5 %, iar în 2004 – 7,8%.

În anul 2004 în republică au fost înregistrate 437 întreprinderi cu capitalstr ăin, faţă de 393 – în 2003, iar numărul total al companiilor a atins cifra de3621 întreprinderi. Cele mai mari companii cu capital str ăin înregistrate în2004 în Moldova sânt „Metro Cash&Carry Moldova” SRL (comer ţul curidicata) şi „Azpetrol” SRL (importul şi comer ţul cu ridicata şi cu amănuntul a

benzinei, motorinei şi a gazului lichefiat).Federaţia Rusă este în continuare cel mai mare investitor al Moldovei.

Astfel, către începutul anului 2004 volumul total al investiţiilor ruseşti înMoldova a constituit 158,2 mil. dolari. Rusiei i-au revenit 24,9% din volumultotal al investiţiilor str ăine, atrase în Moldova în perioada 1994-2003, fiind

urmată de Spania – cu 16,1% (102,7 mil. dolari), SUA – 15,9% (101,2 mil.dolari), Olanda – 8% (50,6 mil. dolari), Elveţia – 5,3% (33,7 mil. dolari),Germania – 3,8% (24 mil. dolari), România – 3% (18,8 mil. dolari), Franţa – 2,8% (18,02 mil. dolari).

Din punct de structural aceste ţări au efectuat investiţii preponderent înenergia electrică, gaze şi apă, transporturi, depozitare şi comunicaţii, industria

prelucr ătoare, comer ţul cu ridicata şi cu amănuntul, tehnologii informaţionale.Abordarea fenomenului investiţiilor str ăine directe din unghiul de vedere

al ţărilor gazdă presupune, cu necesitate, evaluarea impactului şi al efectelor pecare le induc în economie ISD şi operaţiunile firmelor cu capital str ăin.

Un prim efect direct şi evident al influxului de ISD constă în însăşivolumul efectiv al capitalului str ăin ca sursă externă de investiţii. Investiţiileîntr-un domeniu de activitate pot, la rândul lor, să atrag ă investi ţ ii ale unor

firme str ăine asociate cu genul concret de activitate sau investi ţ ii ale unor firme concurente.

Investiţiile str ăine directe reprezintă nu numai o sursă de capital, ci şi ometoda de atragere a tehnologiilor avansate. Transferul de tehnologiegenerează efecte pozitive prin stimularea inovării şi difuzarea respectivelor tehnologii la nivelul firmelor locale.

Transferul de competen ţ e manageriale, organiza ţ ionale şi de marketing reprezintă o altă componentă importantă a pachetului investiţional, aceste



16

aspecte fiind decisive pentru punerea în valoare a factorilor de producţieexistenţi pe plan local şi a sporirii competitivităţii internaţionale a producţiei.

Un rol deosebit de important al investiţiilor este acela de regulator al

gradului de ocupare a for ţ ei de muncă. Atragerea ISD conduce ulterior ladeschiderea de noi pieţe de desfacere, iar prin aceasta şi la sporireaexporturilor . Pe de altă parte ISD constituie o modalitate de a compensa uneledeficienţe pe piaţa locală şi de substituire a importurilor.

Înţelegând prea bine eventualele efecte pozitive ale investiţiilor str ăine şi

punând la bază inclusiv analizele de mai sus putem afirma că suntem mult preaîn urmă comparativ cu performanţele înregistrate deja de ţările vecine. Cauzelece au determinat o performanţă şi o competitivitate redusă în ceea ce priveşteatragerea de investiţii str ăine în economia naţională sunt:

• Percep ţ ia externă a climatului intern de afaceri• Instabilitatea cadrului juridic, institu ţ ional şi fiscal • Condi ţ iile de operare pe pia ţă

• Oferta redusă şi ritmul lent al procesului de privatizare• Nu s-a dispus de o strategie, de un scenariu clar, de genul unei analize

profunde, pe termen mediu şi lung prin care să se stabilească priorităţile şidirecţiile de dezvoltare, inclusiv pe domenii şi sectoare de activitate, care să dea investitorilor o perspectivă clar ă a pieţei pe care se pregătesc să intre.

• Pia ţ a internă cu o capacitate de absorb ţ ie şi putere de cumpărare

foarte redusă. • Lipsa unui puternic sistem privat.• Prezen ţ a unui sistem birocratic de dirijare.• Insuficienta promovare a ofertei, a posibilit ăţ ilor şi a poten ţ ialului de

realizarea a investi ţ iilor în Republicii Moldova.• Existen ţ a unei pie ţ e de capital nedezvoltate şi slab reglementate Accelerarea procesului de integrare economică precum şi relansarea

economică a Republicii poate fi obţinută numai în urma unui proces deatragere masivă de investiţii atât de origine internă cât şi externă îninfrastructura economiei. Guvernul ar trebui să asigure îndeplinirea unor măsuri şi acţiuni concrete în vederea creşterii volumului de investiţii str ăine înrepublică în special a celor directe. Printre acestea vom numi:

• dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legislativ-normativ;• asigurarea unui sistem judiciar credibil şi transparent în aplicarea

acestei legislaţii, armonizarea legislaţiei, garantarea stabilităţii şi coerenţeicadrului legislativ, inclusiv a inviolabilităţii investiţiilor str ăine;

• asigurarea transparenţei în demararea şi derularea investiţiilor str ăine prin perfecţionarea procedurilor de administrare publică, eliminarea barierelor administrative, simplificarea procesului de înregistrare a societăţilor;



17

• definirea clar ă a domeniilor prioritare şi identificarea proiectelor deinvestiţii strategice, care vor duce la modernizarea, reabilitarea şi dezvoltareainfrastructurii, la crearea unui efect pozitiv de antrenare în economie.

• e necesar ă o inversare a trendului economiei necontabilizate, ordonareastabilă a sistemului fiscal, atenuarea constrângerilor birocratice şi stopareamigraţiei agenţilor economici spre sectorul necontabilizat. Întărirea instituţiilor

publice şi combaterea sistematică şi tenace a corupţiei, f ăr ă discriminări politice, va amplifica fireşte o astfel de evoluţie;

• extinderea dialogului cu asociaţiile investitorilor str ăini din republică prin organizarea de târguri şi forumuri investiţionale;

• acordarea serviciilor pre şi post investiţionale investitorilor potenţiali şia celor actuali (asigurarea informaţională, asistenţă de specialitate, înlăturareaşi soluţionarea operativă a problemelor întâmpinate de investitorii str ăini înRepublica Moldova);

• crearea unui sistem echitabil de impozitare inclusiv prin reducerea presiunii fiscale, crearea condiţiilor în vederea diminuării ratelor dobânzilor lacreditele bancare, la fel şi a condiţiilor pentru sporirea creditării pe termenlung, în special, în sectorul real al economiei;

• dezvoltarea pieţei de capital ca mecanism viabil şi principal definanţare a economiei. O buna funcţionare a pieţei de capital va contribui şi la

dezvoltarea în ansamblu a structurilor integrate în economie;Capitolul III. – „Riscul investiţional– factor complex în activitateainvestiţională”

Înţelegerea activităţii economice şi în particular a activităţii investiţionalenu poate fi concepută f ăr ă a lua în calcul aspectele riscului.

Riscul este o noţiune socială, economică, politică sau naturală a căreiorigine se află în posibilitatea ca o acţiune viitoare să genereze anumite

pierderi. Prin risc se înţelege la fel nivelul unei pierderi financiare exprimat prin imposibilitatea atingerii scopului propus, nevalorificarea unor venituricomparabile cu varianta prognozată sau incertitudinea rezultatului prognozat.Aceste definiţii nu sesizează însă un element deosebit de important: risculinclude nu doar potenţialitatea unei efect advers, ci şi pe cea a uneioportunităţi. În acest context, consider ăm relevantă accentuarea asupra faptului

că riscul poate reprezenta, în acelaşi timp, atât o ameninţare – şi de aiciaccepţiunea negativă asupra riscului, cât şi o oportunitate.În cadrul investiţilor riscul se manifestă prin aceea că există permanent o

nesiguranţă a realizării investiţiilor, o posibilitate ca rezultatele scontate să nufie atinse, unele evenimente legate de investiţie să evalueze într-o asemeneadirecţie încât cei implicaţi în investiţie să nu obţină profitul aşteptat, iar înunele condiţii să-şi piardă par ţial sau total sumele investite.

Luând în considerare nivelul la care este perceput, riscul unei investiţii poate fi prezentat prin intermediul unor cercuri concentrice. În figura de mai



18

jos deplasându-ne dinspre exterior spre interior riscurile sunt următoarele:riscul pieţei globale, riscul macroeconomic sau de ţara, riscul pieţei locale,riscul sectorului de activitate şi riscul proiectului.

Sursa: Alcătuită de autor

Figura 4. Tipuri de risc asociate unei investi ţ ii

Vom trata mai cu seama riscul de proiect şi cel de ţar ă.Proiectul de investiţii este reprezentat de o totalitate de subiecţi şi

elemente ce concur ă la realizarea lui, adică participanţii (consultanţi, ingineri,constructori, tehnologi, finanţatori, beneficiari ai rezultatelor, etc.) şi cadrul

economic, juridic, politic, social de dezvoltare. Fiind realizat într-un mediueconomic orice decizie de investiţie este puternic marcată de modificărileimprevizibile – uneori în sens pozitiv, dar de cele mai multe ori în sens negativ

– ale factorilor de mediu. Impactul negativ al acestor evoluţii imprevizibileasupra rentabilităţii proiectului au primit denumirea de risc al proiectului.

Riscul de proiect se reflectă prin probabilitatea unor erori privind soluţiiledate prin proiect. Efectele unui asemenea risc pot fi identificate pe parcursulexecutării investiţiilor, cu ocazia recepţiei şi punerii în funcţiune a obiectivelor de investiţii sau chiar pe parcursul perioadei de exploatare. În dependenţă defazele proiectului investiţional se pot distinge următoarele grupe de riscuri:

- riscuri specifice fazei preinvestiţionale sau de pregătire a proiectului- riscuri specifice fazei de realizare sau de execuţie a proiectului- riscuri specifice fazei operaţionale sau de exploatare a proiectului

Printre factori de risc inerenţi proiectelor de investiţii ce au ca efectmodificarea rezultatelor economico-financiare vom numi: creştereanecesarului de resurse financiare în faza iniţială de pregătire a proiectului;creşterea preţurilor la materii prime, materiale şi energie; prelungirii duratei derealizare a obiectivului, ca rezultat al erorilor de estimare a beneficiilor,costurilor şi veniturilor; depăşirea volumului de investiţii prevăzut iniţial;scăderea preţurilor de vânzare; scăderea capacităţii de absorbţie a pieţii la

produsele şi serviciile oferite.

riscul proiectuluiriscul sectorului de activitateriscul pieţei localeriscul macroeconomic sau de ţar ă riscul pieţei globale



19

Vorbind despre investiţiile la nivel macro există riscul datorat condiţiilor politico-economice şi sociale particulare în care acţionează fiecare economienaţională. Riscul de ţară cuprinde o sumă a riscurilor specifice funcţionăriiactivităţilor economico-sociale într-un cadru naţional suveran şi independent încare sunt aplicate propriile politici, decizii şi strategii. În această categorie seînscriu: politica guvernului privind liberalizarea sau restricţiile în careacţionează mediul de afaceri, fluxul şi structura comer ţului exterior, rataserviciului datoriei externe, deficitul contului curent şi rata plaţilor externe

comparată cu rezervele valutare, rata şi structura deficitului bugetar încomparaţie cu produsul intern brut şi inflaţia, respectiv mărimea şi structuracheltuielilor realizate prin îndatorare internă şi internaţională şi profitabilitateaacestora. Riscul de ţar ă este consecinţa instabilităţii politice, gradului deîndatorare şi depinde în cea mai mare măsur ă de coerenţa politiciiguvernamentale şi calitatea gestiunii macroeconomice.

Putem spune că riscul de ţară se înscrie pe trei coordonate de bază: risc politic, risc economic şi risc social. Aceste componente se află într-oinevitabilă şi permanentă relaţie de interdependenţă şi analiza riscului impunetratarea conjugată a acestor componente.

Riscul politic este o categorie a riscului general de ţar ă şi rezultă dinmultitudinea de variabile politice ce interacţionează în orice stat. În domeniulinvestiţiilor riscul politic priveşte prioritar cazul investiţiilor str ăine. Riscul

politic se refer ă la pierderile posibile ale companiilor str ăine privind capitalulinvestit ca urmare a existenţei unui anumit mediu politic din ţara gazdă sau caurmare a modificărilor potenţiale în respectivul mediu politic şi este văzut caîmbr ăcând următoarele forme: exproprierea sau naţionalizarea firmelor,restricţii în repatrierea profiturilor, restricţii impuse privind accesul pe piaţavalutar ă, blocarea derulării lucr ărilor de investiţie, apariţia unor reglementărinefavorabile, incapacitatea investiţiei de a genera profiturile estimate, tocmaidatorită acestor modificări în cadrul politic sau juridic.

Riscul macroeconomic poate fi estimat în baza unor indicatorimacroeconomici şi include fenomene de genul lipsei creşteri în ţara gazdă,nivelul redus al economisirii locale, infrastructura slabă şi disponibilitatearedusă a for ţei de muncă.

Cei mai importanţi indicatori luaţi în studiul riscului economic la nivel deţar ă sunt:

indicatorii rezultatelor economice (produsul intern brut pe locuitor,contribuţia diferitor sectoare la formarea PIB, dinamica reală a PIB);

Nivelul inflaţiei;Indicatorii deficitului bugetar;Indicatorii balanţei de plăţi;Indicatorii datoriei externe.



20

Riscul social este analizat pe baza a o serie de factori şi indicatori sociali precum indicatorii ce caracterizează structura socială şi pe vârste a populaţiei,resursele şi for ţa de muncă, gradul de ocupare şi şomaj, calitatea for ţei demuncă, indicatorii nivelului de trai al populaţiei, indicatorii veniturilor

populaţiei şi ai puterii de cumpărare, indicatorii repartiţiei veniturilor,indicatorii consumului populaţiei.

Pornind de la teoria economică ce explică fenomenul cercetat în acestcapitol se încearcă printr-o oarecare abstractizare definirea unor categorii

economice operaţionale, şi construirea unui model econometric ca o verigaintermediara între teorie şi realitate. Sunt trasate obiectivele de bază înelaborarea modelului, metodele de estimare şi de testare a parametrilor şi amodelului în întregime.

Modelul reprezintă o imagine simplificată a relaţiilor dintre variabileleeconomice şi priveşte atât definirea variabilelor cât şi relaţiile şi condiţionăriledintre acestea. Prezentat prin ecuaţii, modelul econometric redă esenţialulfenomenului economic studiat, globalizând transformarea cauzelor în efecte.Un model are drept punct de plecare conceptele teoretice, ipotezele, precum şiunele considerenţe rezultate din practica economică privind evoluţia şimanifestarea interdependenţelor dintre diver şi indicatori. Într-o formă sintetizată, modelul apare astfel:

in X u x x x x f y += )....,,,( ,321 (3.1.)

unde: y X – variabila rezultativă (endogena sau dependenta); xi – variabilă factorială (exogenă sau independentă);ui – o variabilă aliatoare sau reziduală specifică dependenţelor de natur ă statistică

În vederea analizei dependenţelor ce determina manifestarea procesuluiinvestiţional vom utiliza un model econometric multifactorial Acest tip demodel este construit dintr-o singura ecuaţie de regresie bazată pe funcţia cumai mulţi factori de influenta ce sunt observaţi la acelaşi moment ( t ). Cametoda statistică prin care s-a realizat o sinteză a legăturilor existente întrevariabile studiate a fost utilizată regresia statistică. Aceasta presupunestabilirea legăturilor dintre variabile pe baza unor funcţii matematice.

Definirea formei funcţiei de regresie o realizăm reprezentând graficdependenţa variabilei efect în raport cu fiecare dintre variabilele cauzale. Amoptat pentru un model liniar multifactorial, specificat astfel:

iimmiii u xa xa xaa y +++++= ,,22,110 .... (3.2)

Estimarea parametrilor modelului a fost efectuată prin metoda celor maimici pătrate. Pentru validarea parametrilor obţinuţi precum şi a modelului înîntregime au fost utilizate o serie de teste printre care testul t, testul Fisher (F),testul Durbin-Watson (DW), testul White



21

Ca bază de date pentru elaborarea modelului a servit Ancheta statistică anual ă a întreprinderilor pe anul 2002 al Biroului Naţional de Statistică alRepublicii Moldova luându-se în calcul numai masivul de informaţii brut f ăr ă denumirea întreprinderilor. Au fost selectaţi o serie de indicatori simpli ca:

valoarea investiţiilor în capital fix, (IF)capitalul statutar, (CS)valoarea creditelor şi împrumuturilor utilizate, (VC)efectivul de personal, (NP)

valoarea totală a veniturilor din vânzări (TV)valoarea producţiei fabricate a lucr ărilor sau serviciilor, (VP)valoarea totală a consumurilor şi cheltuielilor, (TC)uzura mijloacelor fixe. (U)S-a încercat identificarea unei dependenţe dintre variabila rezultativă IF şi

factorii de influenţă. Pentru a obţine o omogenitate a datelor au fost alese din bază doar întreprinderile cu numărul de salariaţi de până la 50 persoane. După câteva iteraţii de excludere a factorilor neconcludenţi s-au obţinut următoarelerezultate:

Tabelul 3. Rezultatele estimării parametrilor modelului Dependent Variable: IFFMethod: Least SquaresIncluded observations: 731

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

U 1.014467 0.052504 19.32189 0.0000 NP 6696.513 1046.430 6.399392 0.0000TV 0.018094 0.007511 2.409106 0.0162VP 0.162761 0.020227 8.046791 0.0000TC -0.132230 0.022050 -5.996772 0.0000

R-squared 0.787848 Mean dependent var 3365441Adjusted R-squared 0.786679 S.D. dependent var 18598262S.E. of regression 8589924. Akaike info criterion 34.77689Sum squared resid 5.36E+16 Schwarz criterion 34.80832Log likelihood -12705.95 F-statistic 674.0176Durbin-Watson stat 2.060862 Prob (F-statistic) 0.000000

Sursa: Rezultate calculate de autor

Prin testarea coeficienţilor ecuaţie de regresie cu ajutorul testului t poate fisesizată consistenţa acestor estimatori. Acest lucru rezultă din analiza variabileit-Statistic. În ultima coloană sunt date probabilităţile de eroare calculată, cuajutorul cărora putem lua decizia privind verosimilitatea valorilor estimate pentrucoeficienţii funcţiei noastre de regresie. La un nivel de semnificaţie teoretică de0,05, valorile acestora sunt acceptate fiind mai mici de 0,05.

Testarea autocorelaţiei erorilor prin testul Durbin-Watson (DW) neconduce la concluzia că în model nu există o corelare a erorilor şi asta carezultat al corectitudinii realizării observării. Testarea modelului prin testele F



22

şi White la fel au dat rezultate acceptabile şi în concluzie putem spune că modelul este validat.

Modelul obţinut este:IFF= 1.014U+6696.5NP+0.018TV+0.163VP-0.132 TC

Concluzii şi recomandăriÎn baza investigaţiilor efectuate privind analiza statistică a procesului

investiţional pot fi formulate următoarele concluzii:1. În condiţiile actuale ale trecerii la economia de piaţă şi în cadrul

conjuncturii economice interne o atenţie tot mai deosebită este acordată procesului investiţional. Acest domeniu ocupă un loc central în strategia dedezvoltare durabilă a ţării condiţionând creşterea şi modernizarea economică,cât şi majorarea nivelului de trai al populaţiei.

2. Constatăm că studierea sub aspect statistic a procesului investiţionalnecesită utilizarea pe larg a unor calcule empirice, calcule realizate, înexclusivitate, pe baza unor indicatori statistici primari şi derivaţi. Indicatoriistatistici utilizaţi în cadrul analizei activităţii investiţionale r ăspund unor necesităţi de mare importanţă în vederea cunoaşterii nivelului, structurii,evoluţiei şi eficienţei activităţii investiţionale, precum şi fundamentării unor măsuri în cadrul politicilor investiţionale.

3. Ca rezultat sa ajuns la concluzia că evidenţa şi astfel exprimareacantitativă a acestui proces întâmpină mari dificultăţi. E necesar ă implementarea unui clasificator al investiţiilor ce ar asigura efectuarea corectă a unor comparaţii internaţionale. Astfel după criteriul de bază investiţiiletrebuie separate în investiţii în active nefinanciare şi investiţii în activefinanciare. La nivelul economiei naţionale este dusă evidenţa doar ainvestiţiilor în capital fix şi a investiţiilor str ăine directe şi de portofoliu.Evidenţa investiţiilor nemateriale precum şi a celor financiare la nivel intern ar completa neajunsurile din acest domeniu. Investiţiile financiare trebuiedescrise pe activităţi, inclusiv divizându-le pe termen scurt şi pe termen lung.

4. Caracterizarea procesului investiţional în dinamică necesită evaluareavolumului de investiţii în preţuri comparabile. Eventual numai astfel trebuieargumentată modificarea reală în timp a acestui indicator. Vorbind doar

despre dinamica investiţiilor în capital fix avem nevoie de un indice agregat al preţurilor ce ar caracteriza dinamica preţurilor elementelor componente(lucr ări de construcţie-montaj, maşini şi instalaţii, alte lucr ări şi cheltuielicapitale). În Republica Moldova este calculat în baza raportului statistic”Preţurile în construcţii” indicele pre ţ urilor în construc ţ ii – raportul preţurilor curente la lucr ările de construcţii-montaj, înregistrate trimestrial în 100organizaţii reprezentative, către preţurile de deviz ale anului 1991 sau preţurileanului precedent. Sigur este necesar ă lărgirea ariei de investigaţie privindcolectarea informaţiei despre preţurilor în construcţie. Ca rezultat vom avea o



23

imagine mult mai reală a dinamicii preţurilor în acest domeniu, iar asta va da posibilitatea calculării corecte a indicelui volumului fizic, indice ce reflectă dinamica reală a investiţiilor în capital fix.

5. În cadrul investigaţiilor efectuate, sunt de părerea că dinamizarea procesului investiţional atât la nivel de agent economic, cât şi la nivel deeconomie, este premisa strategică de redresare economică, în funcţie de care ar fi necesar de stabilit şi politica economică în ţar ă. Problema relansăriieconomice prin investiţii presupune inclusiv, înregistrarea unor parametri

competitivi pe scar ă naţională.6. Un aport deosebit, în acest sens, le au investi ţ iile în capital fix. În

ultimii 8 ani ponderea major ă a investiţiilor în capital fix este îndreptată sprereutilarea tehnică a întreprinderilor în funcţiune (42%), în construcţii noi 23%,iar pentru extinderea sau pentru întreţinerea capacităţilor în funcţiune câte17%. Domeniile de activitate prioritare ce concentrează cele mai majoreinvestiţii fiind: transporturi, depozitare şi comunicaţii, industria prelucr ătoare,comer ţ cu ridicata şi cu amănuntul, energie electrică, gaze şi apă. Totuşianaliza datelor privind sumele efectiv investite în capital fix în RepublicaMoldova mă determină să le apreciez ca fiind insuficiente cu ceea ce seapreciază ca fiind necesarul. Capitalul privat, care îşi ia amploare începând cu1991, cu toate că astăzi ocupă o pondere major ă, nu a putut acoperi nici golullăsat de încetarea activităţilor investiţionale din firmele de stat, nici necesarul

de fonduri pentru restructurare, retehnologizare şi constituirea de investiţii noi.7. Una din problemele majore ce condiţionează dezvoltarea activităţii

investiţionale este găsirea surselor de finanţare a acestora. Identificarea şistimularea noilor forme de finanţare a investiţiilor pe termen lung, inclusiv acelor existente, prin majorarea indicatorilor de nivel ai creditelor acordate,dezvoltarea pieţei de capital, dezvoltarea sistemului de credit ipotecar şi acreditării prin leasing vor stimula şi cu siguranţă vor mobiliza activitateainvestiţională.

8. Ca completare la punctul anterior trebuie menţionat faptul că un roldeosebit în cadrul dezvoltării activităţii investiţionale este jucat de piaţa decapital. Scopul principal al pieţii de capital este dirijarea capitalului real sau potenţial existent către finanţarea activităţilor economico-sociale.Tranzacţionarea pe piaţă a titlurilor mobiliare ofer ă posibilitatea reală deatragere a capitalului bănesc liber şi de acoperire a unor necesităţi financiarecurente sau de lungă durată. Cu părere de r ău acest segment este de o eficienţă practic invizibilă şi scopul enunţat mai sus r ămâne practic neatins.

9. E necesar ă consolidarea sistemului bancar şi financiar, precum şidezvoltarea pieţei de capital, întărirea disciplinei financiare în circuiteleeconomiei reale, dezvoltarea bursei de valori pentru a conferi funcţionalitateeconomiei de piaţă, pentru a atrage şi a mobiliza resurse disponibile în vedereadesf ăşur ării unui amplu program de investiţii.



24

Consolidarea sistemului bancar va avea ca consecinţă reducerea treptată aratei dobânzii la depozitele bancare şi astfel la credite acordate, iar acest faptreal va stimula emiterea şi lansarea pe piaţă a obligaţiunilor corporative.Funcţionarea pieţii de capital şi creşterea investiţiilor de portofoliu va duce lacreşterea investiţiilor reale inclusiv în infrastructura economiei naţionale.

10. Având în vedere ramificaţiile, condiţionările şi efectele foartecomplexe ce au loc în economie analiza procesului investiţional nu estecompletă f ăr ă o tratare a influenţelor din exterior. Făr ă a neglija şi a subestima

locul şi aportul capitalului autohton în acest amplu proces constructivinvestiţiile str ăine reprezintă unul din factorii hotărâtori ai progresului şicreşterii eficienţei economice. Republica Moldova aflată în plin proces detranziţie la economia de piaţă are nevoie de un substanţial ajutor investiţionalextern, de resurse str ăine de capital pentru a construi din temelii sistemuleconomiei de piaţă.

11. Existenţa unui potenţial impact pozitiv al investiţiilor str ăine directeasupra bunăstării şi creşterii competitivităţii ţărilor receptoare este pe deplinrecunoscută. Investiţiile str ăine reprezintă nu numai o sursă de capital, ci şi ometoda de atragere în economiile receptoare şi a tehnologiilor avansate, a unor noi forme şi competenţe manageriale, organizaţionale şi de marketing,condiţionând şi gradul de ocupare a for ţei de muncă şi sporirea exporturilor şisubstituirea importurilor.

12. Putem spune că economiile ce primesc mai multe investiţii str ăinedirecte au şi o creştere economică mai rapidă. Această relaţie dintre ISD şicreşterea economică nu poate fi relevantă la nivelul indicatorilor macroeconomici, dacă rolul sectorului str ăin în economie este foarte mic.Există şi ţări ca Ungaria, Polonia care demonstrează faptul că ISD pot constituimotorul creşterii economice în acelaşi an sau după o perioada de 2-3 ani şiRepublica Moldova trebuie să urmeze aceste exemple.

13. Rolul statului în procesul de relansare a activităţii investiţionaletrebuie să devină mult mai esenţial. Instabilitatea cadrului legislativ, prezenţaunui sistem birocratic şi corupt în dirijarea mecanismelor de piaţă, absenţa uneistrategii clare în definirea priorităţilor de dezvoltare a sectoarelor productive,iată câteva aspecte negative ce au condiţionat şi au f ăcut dificilă relansareaeconomică.

14. Atragerea investiţiilor str ăine directe, ca activitate coerentă, şi binedefinită presupune utilizarea diverselor tehnici şi acţiuni vizând sporirea graduluide competitivitate a economiilor gazdă. În cazul Republicii Moldovastimulentele nu sunt suficiente şi probabil nici alte componente ca, legislaţie,disciplină contractuală, regimul de proprietate, jurisdicţie. Capitalul str ăindoreşte certitudinea că investiţiile actuale vor fi validate în perspectivă, iar cursulde dezvoltare spre U.E. reprezintă un punct de referinţă, o garanţie esenţială faţă de riscul de ţar ă în luarea deciziei de a investi în economia naţională



25

Făr ă investiţii str ăine nu vom putea depăşi criza economică amplă şi nicinu ne vom putea înscrie pe traiectoria unui nou mod de producţie bazat petehnologii absolut moderne. Numai pe baza acestor tehnici moderne susţinuteşi de un program investiţional stabil şi coerent este posibilă creştereacompetitivităţii economiei naţionale, a produselor sale pe arena internaţională pe temelia căreia se poate realiza integrarea eficientă şi demnă a RepubliciiMoldova în Uniunea Europeană.

III. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. Marcel Bradu. Metode statistice de estimare a riscului activelor

financiare. // Analele ATIC-2002, Vol. I(II). – Ed. Evrica, Chişinău 2002, p.96-101, (0,22 c.a.)

2. Marcel Bradu. Investi ţ iile str ăine – pilon de bază în procesul deintegrare economică./ Simpozion internaţional „Probleme regionale încontextul procesului de globalizare”/ – Ed. ASEM, Chişinău 2002, p. 135-136,(0,21c.a.)

3. Marcel Bradu. Analiza statistică a activit ăţ ii întreprinderilor cucapital str ăin. /Conferinţă internaţională „Globalizarea şi educaţia economică universitar ă”, V-I/ Ed. Sedcom Libris, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”,Iaşi 2002, p. 194-198, (0,27 c.a.)

4. Marcel Bradu. Tendin ţ e în evolu ţ ia fluxurilor de investi ţ ii str ăine lanivel mondial ./ Simpozion internaţional a tinerilor cercetători, Ediţia I, Ed.A.S.E.M., Chişinau 2003, p. 341-343 (0,14 c.a.)

5. Marcel Bradu. Aspecte generale ale evolu ţ iei fluxurilor de investi ţ ii str ăine directe./ Simpozion internaţional ”Investiţiile în sistemul afacerilor”/,Ed. EfiCon Press, Bucureşti 2003, pag. 194-201, (0,34 c.a.)

6. Marcel Bradu. Investi ţ iile str ăine directe în statele Europei Centrale şi de Est . / Conferinţă internaţională, „Ştiinţa, businessul, societatea: evoluţii şiintercorelări în condiţiile integr ării în spaţiul economic european”, Volumul I/,Ed. A.S.E.M., Chişinău 2004, pag. 149-150 (0,19 c.a.)

7. Marcel Bradu. Estimarea riscului unui portofoliu de investi ţ ii financiare./ Revista „Drept, economie şi informatică” nr.1 (7) 2005,Ed.ASEM, Chişinău 2005, pag. 130-134, (0,42 c.a.)

8. Marcel Bradu. Indicatori statistici ai activit ăţ ii investi ţ ionale lanivel microeconomic./ Revista „Economica” An. XIII, nr.3(51) 2005, Ed.ASEM, Chişinău 2005, pag.137-141 (0,33 c.a.)



26

ANNOTATION

of the thesis for awarding the scientific degree of doctor in economic scienceson the theme: “The statistical and economic analysis of the investment

process and of the investment risk in the Republic of Moldova”

The thesis for the doctor’s degree is dedicated to studying the theoreticalaspects of the statistics in the investment activity and analyses investment risk

in the condition to market relation in Republic of Moldova.This paper defines the investment concept as well as it motivates the

necessity and describes the main criteria of investment classification oncorrespondence with the European standards in order to make internationalcomparisons.

Starting with the investment classification the work also defines thesystem of statistical indicators of the investment activity and it also defines thecontent and the methodology of calculating them.

The paper makes a complex analysis of the investment in capital assetsand it treats the main problems and drawbacks, it formulates real requirementsof consolidating and developing the methods of statistical evidence. The author motivates the necessity of improving the methods of observation processingand analyzing the statistical data.

Real situation is presented on the base of analyzing centralized data onthe foreign investment market. The basic tendencies of developing the foreigninvestments at international and regional levels are also emphasized.

The work describes and analyses the weakness of the sate investment policy, and it also proposes some methods of improving the investment climatewhich is to assure the growth of the investment activity and the attraction of foreign investments and especially of the direct ones.

A special attention is paid to the types of the investment risks, the factorsof influence and to the methods of evaluating and estimating these risks

In order to treat the investment process according with scientificstandards the author chose presentation providing understanding essentialaspects and methods and for this propose he confined himself to strictlynecessary schematic representation via tables, formulas, diagrams.

The theoretical arguments and the practical recommendations have agreat scientific and practical value and can be used while improving themethods of statistical evidence and analysis of investments as well as directedto increase both economic and social efficiency of the investment policy in theRepublic of Moldova.



27

АННОТАЦИЯ

к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: «Статистически-экономический анализ инвестиционного

процесса и инвестиционного риска в Республике Молдова»

Докторская диссертация посвящена изучению теоретических аспектов статистики инвестиционной деятельности, и анализа

инвестиционного риска, в условиях перехода Республики Молдова к рыночным отношениям.

В работе, помимо определения понятия инвестиции рассматривается необходимость и описаны основные критерии классификации инвестиции в соответствии с европейскими нормами для проведения международных сопоставимостей.

Исходя из классификации инвестиций, сформирована система статистических показателей инвестиционной деятельности описaна суть и методология их расчетов

В диссертации осуществлен комплексный статистический анализ инвестиции в основной капитал, выявлены основные проблемы и недостатки, сформулированы конкретные предложения по консолидации и развития системы статистического учета. Автор аргументирует необходимость совершенствования методов наблюдения, обработки и анализа статистических данных.

На основе анализа централизованных данных показана реальная ситуация доминирующая на рынке иностранных инвестиций. Были выделены основные тенденции развития прямых иностранных инвестиций на мировом уровне Республике Молдова.

В работе рассмотрены и анализированы слабые точки в инвестиционной политике государства и предложены конкретные меры и задачи по улучшению инвестиционного климата способствующего повышению инвестиционной активности и привлечению иностранного капитала, в частности прямых иностранных инвестиций.

Для трактовки инвестиционного процесса в соответствии с научными стандартами автор выбрал вариант представления работы,обеспечивающий понимание основных аспектов и методов, и с этой целью ограничился строго необходимыми схематическим представлением (формулы, диаграммы)

Теоретические аргументы и практические рекомендации имеют научно-практическое значение и могут быть использованы в целях усовершенствовании статических методов учета и анализа инвестиций, а также направлены на повышение экономической и социальной эффективности инвестиционной политике в Республике Молдова.



28

BRADU Marcel

ANALIZA STATISTICO-ECONOMICĂ A

PROCESULUI INVESTIŢIONAL ŞI A RISCULUIINVESTIŢIONAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 08.00.11 – Statistică Economică

AUTOREFERAT

Semnat pentru tipar _______________2006Formatul 60X84 1/16. Rotaprint. Coli editoriale 1,25

Coli de tipar 1,5 Comanda ____. Tirajul 50 exemplare.

Tipografia Academiei de Studii EconomiceStr. Bănulescu-Bodoni 61, 2005 Chişinău

Tel. 22-27-68

Date post:	19-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	cristina-costin
View:	82 times
Download:	0 times

23712662-investitii-straine-directe (1)

Documents