Introducere

Definitie.Noțiuni generale.Proprietăți fizice ale

apei.

Termalitatea apei.

Definiție

Hidrotermoterapia este o procedură terapeutică ce

folosește ca agent apa caldă.

Se folosesc:

-apă simplă de rețea;

-ape minerale cu diferite compoziții chimice;

-ape simple de rețea îmbogățite cu săruri ,extracte

de plante,nămoluri.1

Termoterapia (terapia prin căldură) este o metodă

terapeutică foarte valoroasă,cu efecte multiple

asupra organismului.În general căldura blândă este

sedativă,decontracturantă,relaxantă.Dacă la aceste

efecte adăugăm efectul apei (mișcările mai ușor de

realizat,senzația plăcută din vană sau bazin și

uneori ale compoziției chimice a apei) obținem adevărata

valoare a hidrotermoterapiei.

Alături de aer,apa este cea care dă viață planetei.În

Antichitate era considerată originea tuturor lucrurilor,fiind

un fruct al dragostei și al unirii dintre Pămănt și Aer.

Leonardo Da Vinci spunea că apei i-a fost dată puterea

magică de a deveni seva vieții pe Pămănt.

Apa este un solvent aproape perfect pe care l-a realizat

natura.Două treimi din corpul omenesc este apa;

Regenerarea vieții se face numai în prezența apei.

Proprietățile apei:

2

-participă la procesul de termoreglare a organismului;

-conductibilitate calorică crescută.

Rolurile apei:

-structural două treimi din apa din organism este endocelulară.

Apele termale:

- apele care au o temepratură:> 20 grade Celsius,independent de conținutul mineral;

- temperatura între 20-31 grade Celsius=hipotermale

- temperature între 32-28 grade Celsius = termale

- temperatura > 38 grade Celsius=hipertermale.

3

Apele minerale folosite în terapia balneară a reumatismului degenativ sunt:

- ape termale oligominerale;

- ape sărate:concentrate,iodurate,sulfuroase;

- ape sulfuroase termale.

Efectele căldurii:

-antialgic;

-decontracturant;

-vasodilalator;

-scăderea durerii.

În băi scade contractura musculară la temperaturi

superioare zonei de indiferență;

- 34-36 grade Celsius pentru apă dulce;

- 32-34 grade Celsius pentru ape carbogazoase;

- 38 grade Celsius pentru nămol.

4

L1:Bazele fiziologice ale termoreglării

1.Schimburi de căldură organism-mediu.Raportul termic între zona centrală și cea periferică.

Hidrotermoterapia cuprinde o serie de proceduri care folosesc apa caldă sau rece, cu adaosuri de substanțe chimice sau gaze,precum și aplicații de cald și rece prin diferite mijloace:aburi,aer cald,sau alte substanțe ca parafina,nămol sau amestecul lor la care se adaugă și factori mecanici: -fricțiuni,kinetoterapie.Verigile care interferă în realizarea efectelor acestor proceduri sunt în principal două:termoreglarea și circulația periferică;

Din punct de vedere al reglării termice organismul uman cunoaște trei modalități de adaptare:

- compartimentul termoregulator – îmbrăcămintea, adăpostirea ( ex: migrarea păsărilor, adaptarea animalelor, hibernarea);

-termoreglarea chimică - modificarea schimburilor metabolice: termogeneza tremurândă și netremurândă și termolizaș

Sub raportul temperaturii corporale,distingem:

5

-viețuitoare poikiloterme= cu sânge

rece,temperatura corpului lor variind în funcție de

temperatura ambiantă.Viețuitoarele mari,născute,sunt

poikiloterme.

-viețuitoare homeoterme=cu sânge când –au o

producție de căldură reglată de un aport termoreglator

cu posibilitatea de influențare atât a producției cât și a

pierderilor.

Homeotermia este o treaptă superioară evolutivă a

homeostaziei.

-viețuitoare hibernante = o grupă intermediară între

cele de mai sus datorită scăderii temperaturii

ambientale,temperatura corpului lor scade cu 5-10

grade Celsius = o scădere a metabolismului.

Din punct de vedere al funcției de termoreglare a

organismului au fost descoperite două zone:

o zonă centrală: capul și trunchiul ce adăpostesc

organele vitale (creierul ș cordul,ficatul,rinichiul) cu rol

în producerea căldurii;

6

o zonă periferică = ,,coaja” care are o suprafață

foarte mare și un rol foarte important în schimburile

de căldură;

Este reprezentată de învelișul exterior al

corpului,țesutul subcutanat și membrele.

Am putea afirma că din punct de vedere al

termoreglării organismul este alcătuit dintr-o zonă

centrală homeotermă și o zonă periferică

poikilotermă.

Schimburile de căldură între organism și mediu se face prin patru căi:

- Conducție;- Convecție;- Iradiație;- Evaporare.

Conducția:

- transmiterea de căldură prin contact direct.

Convecția:

7

-transmiterea de căldură prin fluide:apă,aer;-poate fi internă (reglarea schimburilor de căldură prin

transportul căldurii de către sânge) sau externă;

-încălzirea aerului din jurul corpului are loc în două

etape:

contactul aerului cu pielea = contact direct = schimb

de căldură prin conducție ;

apoi îndepărtarea căldurii de la suprafața corpului =

convecția propriu-zisă.Se realizează astfel o circulație

externă a aerului.

-aproximativ 12% din căldura corporală se pierde prin

convecție;

-pierderea căldurii prin convecție este posibilă și în

apă;căldura specifică a apei este mult mai mare decât

cea a aerului (1=apă,0,17-0,24=aerul),de aceea

pierderile de căldură în apă sunt de 200 de ori mai mari

pentru aceeiași temperatură (ex. la 20 grade Celsius

apă și aer);

-pentru a rezista acestor pierderi mari,organismul crește

capacitatea de izolare a țesuturilor de acoperire =

8

rezistă mai bine în apă rece cei ce au un țesut adipos

mai bogat.

Iradiația:

-cea mai mare pierdere de căldură;

-la cheltuieli de energie 2600Kcal/24h se pierd prin

iradiație 1200Kcal –îmbrăcat și 1800 Kcal-dezbrăcat;

-tegumentul emite radiații electromagnetice,mai ales

infraroșii-sub formă de protoni;

-în conformitate cu legea Boltzman,orice corp cu

temperatură mai mare de 0 grade Celsius emite radiații

infraroșii egale cu puterea a 4-a a temepraturii;

-orice corp care emite căldură poate să și absoarbă

căldură;un corp omenesc plasat lângă o sursă de

căldură poate absorbi 97% din radiația proiectată pe

tegument de sursa de căldură;

-corpul uman este producător de căldură,deci mai mult

emite decât primește căldură.

Evaporarea

9

-cuprinde următoarele elemente:

perspirația insensibilă 18-25g apă=10-15 Kcal/h =

200 Kcal/24h;

evaporarea la nivel respirator:5-14g apă =3-8 Kcal/h

= 180Kcal/24h;

sudorația:11 apă = 180-700 Kcal.

- În condiții normale omul pierde aproximativ:

500 ml apă prin perspirație insensibilă;

500 ml apă prin mecanism respirator = aproximativ

600 Kcal/24h numai prin evaporarea apei;

Cea mai mare cantitate de căldură se elimină prin

tegument: 83 % datorită iradiației,convecției și

evaporării;prin aparatul respirator – convecție

(încălzirea aerului) și evaporare (saturarea aerului cu

vapori de apă); pierderea prin conducție este cea mai

mică și ocazională ca și cea prin urină și materii

fecale.

RAPORTUL TERMIC ÎNTRE ZONA CENTRALĂ ȘI

CEA PERIFERICĂ

10

Din punct de vedere al termoreglării,descriem două

zone sau segmente:

-Zona centrală sau nucleul – care are temperatura

aproape constant 37 grade celsius;

-Zona periferică sau coaja – a cărui temperatură

variază între 34-35 grade Celsius.

Diferența de temperatură între zona centrală și zona

periferică se numește gradient intern de căldură sau

gradient termic interior și este de aproximativ 2-3

grade.

Diferența de temperatură între zona periferică și

mediul ambiant se numește gradient termic extern.În

condiții de confort termic,gradientul termic extern este de

aproximativ 9-11 grade Celsius; de aici rezultă că

temperatura ambientală confortabilă pentru organism este

de 24 grade Celsius.

Datorită gradientului intern căldura este transportată spre

zona periferică,unde,datorită gradientului termic

extern,este eliminată în mediul ambient.

11

L2: FUNCȚIILE ZONEI CENTRALE ȘI PERIFERICE ÎN

TERMOREGLARE

A. Funcțiile zonei centrale

Determinarea temperaturii centrale se face cel mai

bine sublingual,având valori normale de 37-37,5

grade Celsius.

Zona centrală=producător de căldură.

Echilibrarea temperaturii între organele producătoare

se face prin:

- Conducție-contact direct;

- Convecție –circulația sângelui unde temperatura nu se

transmite ,,transversal” ci longitudinal,amestecându-se

în cordul drept și pulmonar și abia în circulația periferică

se uniformizează.

Modificarea de temperatură a nucleului nu este făcută

prin efectul circulației- vasodilatație sau

vasoconstricție – ci numai prin creșterea

12

metabolismului când mecanismele de reglare sunt

depășite și când organismul nu se poate opune

pierderilor.

Nu are receptori pentru temperatură.

B.Funcțiile zonei periferice

- 1.termorecepție;

- 2.tampon termic.

1.Termorecepția este realizată prin prezența în piele

a receptorilor specifici:

cald-Ruffini

rece-Krausse,terminații libere din derm

Receptorii perceptori:

- variațiile de temperatură;

- temperatura absolută;

- variația factorilor de la nivelul extremitații cefalice

13

Funcția este dublă:

-receptori pentru termoreglare;

- senzorială –transmit informații despre starea

mediului ambiant.

De aici informația ajunge la hipotalamusul anterior

unde sunt analizate și generate comenile.

-vasoconstricție la rece=mecanism activ

-vasodilatație la cald= mecanism pasiv.

2. Tampon termic

Zona periferică (coaja) se interpune între mediul

ambiant și zona centrală,modulând schimburile de

căldură.

Aceste mecanisme adaptative ale zonei periferice se

pot realiza datorită unor caracteristici fucționale

particulare:

a) circulație periferică bogată și cu utilitați funcționale

deosebite;

14

b) capacitatea de izolare termică;

c) dotări pentru termoliză.

a) CIRCULAȚIA PERIFERICĂ

-bogată

- sarcina metabolică nutritivă este mai mică decât

cea a termoreglării; ( ex: la antebraț și umăr debitul

circulator este de 20-30 de ori mai mare decât

necesarul pentru nutriție);

- circulația de termoreglare interesează sectorul

capilar,trecând direct în venulă,cedând căldură

tegumentului;

- complexul arteră-venă satelită are rol în

economisirea de căldură.

b) IZOLARE TERMICĂ

-prin țesut adipos.

c) TERMOLIZA

-prin glandele sudoripare.

15

Reglarea schimburilor de căldură este sub

control nervos și umoral.

A.Centrul termogenetic

Centrul termoreglării se găsește în hipotalamusul

posterior; stimularea acestui centru produce:

- piloerecție;

- crește secreția de adrenalină

- hiperglicemie

- creșterea temperaturii sângelui

- crește producția de căldură.

Calea aferentă are originea în receptorii din piele.

Calea eferentă este triplă:

-simpatoadrenergică-

vasoconstricție,piloerecție,creșterea metabolismului;

-adenohipofizară-crește secreția de ACTH,TSH;

-somatică-frisonul termic.

16

B.Centrul antitermic

Se găsește în hipotalamusul anterior,în zona

preoptică și produce:

-vasodilatație cutanată;

-sudorație;

-polipnee;

-relaxare musculară.

Stimulul pentru acest centru este temperatura

sângelui care îl irigă; receptorii =termodetectori.

Când temperatura este mai mare de 37,3 grade

Celsius se declanșează reflexul termocirculator

general;

centrul anterior îl inhibă pe cel posterior numai

sunt trimise impulsuri vasoconstrictoare în periferie

relaxarea tonusului vascular în tot teritoriul;

se declanșează sudorația.

Când temperatura scade,se stimulează cu rece acest

centru:

17

vasoconstricție periferică;

creșterea termogenezei.

Centrul antitermic exercită la răcirea sa un efect de

stimulare asupra centrului termogenezei.Încălzirea

centrului antitermic duce la inhibarea termogenezei.

Acești centri sunt legați și de formațiunea reticulată.

L3: IMPORTANȚA CIRCULAȚIEI ÎN

TERMOREGLARE

În general reacția organismului la cald este de

vasodilatație și la frig de vasoconstricție.

Dar aceste reacții nu sunt întotdeauna identice.Ele

depind de durata aplicării,de gama de temperaturi

folosite.

La cald se produce reacția dermovasculară în

următoarele faze:

18

1) vasoconstricție 1-2 minute- culoare albă-

violacee;

2) Vasodilatație activă – pielea este caldă, rozacee

- tonusul vascular este păstrat,crește debitul

circulator;

3) Stază cu vasodilatație capilară-pielea devine

rece și violacee.

Raportul dintre temepratura cutanată și

circulația cutanată:

-temperatura mediului mai mică de 22 grade

Celsius și temperatura cutanată mai mică de 28

grade Celsius-circulația cutantă este minimă;

-temperatura mediului mai mare de 30 grade

Celsius și temperatura cutanată mai mare de 35-36

grade Celsius-circulația este maximală;

-între valori de 22-30 grade Celsius temperatura

mediuui și 28-35 grade celsius temperatura

cutanată,există un raport de proporționaliate între

creșterea temperaturii și circulația periferică.

19

În cadrul reacției dermovasculare la cald sau la

rece,etapa finală este plegia vasculară,deci tonusul

vascular se pierde. scade tonusul colaps.

În cadrul procedurilor de hidrotermoterapie trebuie

să avem grijă să nu aducem organismul în această

a treia etapă de vasoplegie.De aceea pentru a

stimula tonusul vascular,o procedură caldă se

încheie cu un duș rece,și invers.

Circulația este veriga efectorie cea mai importantă

a hidrotermoterapiei.

Aplicația caldă determină vasodilatație (prin reflex

axonal și prin reflex metameric și răspuns

consensual) determină creșterea debitului

circulator periferic.

Crește întoarcerea venoasă crește debitul

sistemic (prin mobilizarea din depozite și prin

vasoconstricția splahnică) crește tensiunea

arterială crește travaliul cardiac și necesarul de

oxigen crește frecvența cardiacă.

20

L4.ACȚIUNEA FACTORULUI TERMIC ASUPRA

DIVERSELOR APARATE ȘI FUNCȚII

1. Sistemul nervos este influențat în toate cele trei

componente ale sale:central.periferic și vegetativ.

Asupra SNC:

- Căldura excesivă determină hiperexicație;

- Căldura plăcută este sedativă;

- Recele determină somnolență.

Asupra SNP aplicația scurtă de cald sau rece

determină:

- Creșterea excitabilitații fibrelor senzitive periferice;

- Căldura aplicată mai îndelung scade sensibilitatea;

- Recele-poate determina anestezie.

Asupra SNV:

-recele crește tonusul simpatic

21

- căldura crește tonusul parasimpatic.

2. Aparatul respirator

A. Modificări asupra frecvenței respiratorii:

Aplicațiile reci/calde intense și de scurtă durată

determină:

- I) inspir profund

- II) oprire în inspir

- III) respirație ritmică și neregulată

- IV) creșterea frecvenței și ampliațiilor respiratorii.

Băile reci,hipoterme,determină respirație superficială și

neregulată,tahipnee.

Băile calde nu influențează semnificativ frecvența

respiratorie.

Băile fierbinți pot determina respirație de tip Cheyne-

Stokes.

22

Băile ascendente parțiale determină

bradipnee,respirații profunde.

B.Modificări asupra schimburilor gazoase:

În cadrul procedurilor:

- Rece: datorită creșterii metabolismului,crește eliminarea

de CO2 cresc volumele respiratorii

- Termoindiferență:modificări minime;

- Hipertermie: datorită tahipneei scad schimburile

gazoase.

3. Sistemul muscular și structurile anexe

- Apele reci sau fierbinți de scurtă durată au efect

tonifiant,cresc randamentul muscular;

- apele calde scad forța musculară,sunt

decontracturante,antispastice;

- apele reci aplicate timp mai îndelungat determină

hipertonie,crampe musculare;

23

creșterea vâscozitații țesutului conjunctiv din

elementele periarticulare și musculo-ligamentare,ce

duce la scăderea mobilitații,datorită creșterii

rezistenței mecanice.

4. Metabolismul

- În sectorul de termoindiferență-modificări

nesemnificative;

- Proceduri calde-cresc metabolismul pe seama

consumului crescut de hidrați de carbon;

- Proceduri reci-cresc foarte mult metabolismul.

Creșterea metabolismului este mai mare când

procedura se asociază și cu manevre mecanice.

5. Sistemul endocrin

Poate fi influențat la nivelul:

-corticosuprarenalelor-cresc.elementele

corticosuprarenalelor;

24

- tiroidei-ameliorarea funcției prin reglarea altor

verigi

Reacția în hidroterapie=totalitatea răspunsurilor

organismului la acțiunea excitanților termici.

Reacțiile cele mai importante din punct de vedere

practic se produc la nivelul aparatului

cardiovascular și mai ales la nivel

periferic,cutanat explicând aceste modificări ale

reacției dermo-vasculare.

Parametrii după care ne orientăm în aprecierea

reacției dermovasculare sunt subiectivi.

Metoda Dalmady-comprimarea tegumentului cu

degetul și apoi se măsoară timpul de revenire a

culorii;V.N=2-3 secunde.Patologic:peste 8-10

secunde.

Obținerea reacției dermovasculare este

obligatorie.Observarea ei în codiții bune ne indică

faptul că celelalte aparate și sisteme

reacționează bine.

25

Semne ale reacției dermovasculare:

- Obiectiv:tegumente rozate,calde,catifelate.

- Subiective:senzația de căldură plăcută,liniște,bună

dispoziție.

L5. PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE APEI ȘI

MODALITĂȚILE DE ACȚIUNE ÎN

HIDROTERMOTERAPIE

Factorii ce influențează organismul în cursul procedurilor

de fizioterapie sunt nespecifici,iar răspunsul este și el

nespecific și general.

În genere modulăm reactivitatea generală a organismului

aducând-o la parametrii funcționali optimi sau cel puțin

mai bun.

Factorii apei sunt:

26

-termic;

-mecanic (uneori);

-chimic (uneori).

1,De ce folosim apa?

Proprietățile termice ale apei:

a) Capacitatea termică mare:apa poate transporta mari

cantități de căldură pentru că o poate

inmagazina;creșterea cu 1 grad Celsius a temperaturii

unui kilogram de apă folosește aceeași energie

utilizată pentru a crește cu 1 grad Celsius

temperatura a 33kg de mercur sau a 8 kg de fier.

putem transporta cantităților mari de căldură cu volum

mic de apă.

b) Termoconductibilitate mare=caapcitatea de a

transmite energie calorică în unitatea de timp.

Apa cedează sau primește rapid căldura.Comparativ

cu aerul,apa este de douăzeci și cinci de ori mai

27

termoconductibilă la 50 grade Celsius apa

produce leziuni,în timp ce aerul nu.

c)temperatura de termoindiferență mare = acel

registru de temperatură la care organismul nu

reacționează semnificativ.

Temperatura apei: 34-35 grade Celsius.

Temperatura aerului: 22-24 grade Celsius.

Temperatura apei carbogazoase: 32-34 grade

Celsius.

Reacția la aplicația unui agent termic extern depinde

de:

proprietățile agentului respectiv;

temperatura tegumentului când se face aplicația;

Starea fiziologică a organismului.

2.Unde acționează apa?

Apa acționează la nivel tegumentar.

3.Care este rolul tegumentului?

28

a.recepție;

b.influențează schimburile de căldura

c.influențează termoreglarea prin schimburile

minerale,datorită glandelor sudoripare;

d.absoarbe unele gaze și substanțe organice;

e.influențează repartiția sângelui,putând înmagazina

1/3 din volumul de sânge.

4. Cum se produc aceste efecte?

a.prin excitarea termică a pielii:

Pielea este un tampon și în același timp o verigă de

legătură între mediul intern și cel extern.Ea

recepționează și transmite informații și tot ea

răspunde adecvat după ce aceste informații au fost

prelucrate central.

Temperatura cutanată este influențată de valoarea

temperaturii excitantului termic.

29

La rece temperatura cutanată scade brusc în primul

minut,pentru ca apoi scăderea să fie mai lentă timp

de 1-2 minute și apoi se menține la un anumit nivel.La

20-30 minute de la încetarea aplicației

reci,temperatura cutanată revine la valoarea

normală.În primele 2 minute de la încetarea aplicației

reci,revenirea este bruscă,iar ulterior mai lentă.

Excitația cu rece determină creșterea cantității din

piele și creșterea tonusului simpatic.

La cald crește temperatura cutanată brusc,apoi

lent,putând chiar înregistra și o scădere.

Țesuturile subadiacente se încălzesc mai bine dacă:

- țesutul adipos este slab repezentat;

- aportul sangvin este eficient;

- se află mai în vecinătatea pielii.

Aplicația caldă determină secreție de acetilcolină

determinată de creșterea tonusului parasimpatic.

b.acțiunea excitanților mecanici:

30

-proprii apei:împingerea în sus și presiunea

hidrostatică

-factori mecanici adăugați procedurilor.

Împingerea se face în conformitate cu legea lui

Arhimede.Această deposedare parțială de greutate a

organismului este cu atât mai mare cu cât

concentrația de săruri a apei este mai mare

mișcările se fac mai ușor.

Modificări cardiovasculare-crește ușor frecvența și

debitul cardiac și modificări respiratorii

-crește frecvența și amplitudinea respiratorie.

Presiunea hidrostatică= presiunea cu care apasă

apa;ea se sumează cu procesul de împingere.

Factorii mecanici adăugați sunt:

-fricțiuni

-presiune-dușuri

-masaj

c.acțiunea excitație chimică:

- este mai modestă;

-agentul chimic poate fi:

31

intrinsec legat de apă-ape minerale;

adăugat apei simple – decocturi.

L6. REGULI GENERALE ALE PRACTICII

HIDROTERMOTERAPIEI

1. Inspecția bolnavului înainte de a intra în cadă

2. Balneația majoră nu se execută după mese

abundente(prânz),ci în cursul dimineții.

3. Dacă se aplică două proceduri majore în cursul

aceleiași dimineți,între ele trebuie să fie obligatoriu o

pauză de 2 ore.

4. Se va evita încălcarea prescripției cu prea multe

proceduri.

5. Nu se fac aplicații hidrotermoterapice majore după

stress,eforturi.stări tensionale.

6. Apariția menstruației contraindică orice tratament

balnear în primele 2-3 zile și în următoarele zile se

permit aplicații minore la membrele superioare.

32

7. Golirea emoctoriilor.

8. Asistentul nu va efectua decât prescripția din fișa

de tratament,neputând să adauge decât excitanți

minori-fricțiunea sau periatul pentru a grăbi apariția

reacțiilor dermo-vasculare.

9. Aplicația de hirotermoterapie rece se va face pe

tegumentele calde sau încălzite.

10. Aplicațiile calde,fierbinți vor fi obligatoriu urmate

de un duș rece pentru a combate vasoplegia ce

urmează.

11. Ștergerea cu un cearceaf după aplicație,în raport

cu intenția urmărită va fi mai tare sau mai încet.

12.Aplicarea exactă a prescripției: temperatura,durata

regiune.

13. Asigurarea suportului psihic prin evitarea

discuțiilor cu pacienții.

14. Asistentul va urmări apariția unor incidente sau

chiar accidente.

Indicațiile generale ale hidrotermoterapiei

33

- artrozele în toate stadiile evolutive și la toate nivelurile

dar fără semen discale,artroze ale coloanei,ale

membrelor.

- afecțiuni reumatismale ale părților moi periarticulare,

bursite, tenosinovite,sindroame miofasciale;

- afecțiuni neurologice-ale neuronului motor central și

periferic: hemipareze (la minim 26 de luni de la accident,

dar nu mai târziu de 2-2,5 ani),monopareze,tetrapareze;

- afecțiuni posttraumatice-osteoarticulare,neurologice;

- afecțiuni ginecologice-infertilitatea,sterilitatea,afecțiuni

inflamatorii cronice;

- afecțiuni dermatologice-Psoriasis.

- afecțiuni respiratorii și digestive ușoare;

- necroze;

- reumatisme inflamatorii cronice în afara puseeolor-

poliartrita reumatoidă,spondilita anchilozantă.

CONTRAINDICAȚIILE GENERALE

-artroze reactivate;

- reumatism inflamator în puseu;

34

- neoplasme;

- boli infecțioase:tuberculoza,lues,SIDA,hepatita acută

virală;

- afecțiuni cutanate: infecții,eczeme zemuinde;

- menstruația și sarcina;

- boli cardiovasculare necompensate: blocuri majore de

ramură,HTA sd.II,III,sechele de infarct miocadic recent;

-boli digestive-ulcer duodenal,stenoză pilorică;

- boli respiratorii- bronșiectazia,cord pulmonar

cronic,BPOC.

PROCEDURILE DE HIDROTERMOTERAPIE

Sunt generale și locale;acestea sunt diferite una de

cealaltă atât prin aportul termic cât și prin efecte.

După valoarea temperaturilor folosite,procedurile pot fi:

- reci

- termoindiferente

- calde

- hiperterme.

35

Definirea noțiunii de rece sau cald se face în raport cu

temperatura de termoindiferență (pentru aer 25 grade

Celsius și pentru apă 34-35 grade Celsius).

La nivel tegumentar temperatura nu este aceeiași.În

condiții de confort termic,halucele are 25-26 grade

Celsius (deci o temepratură egală cu cea a mediului

ambiant) iar la nivelul frunții avem 35-36 grade

Celsius,astfel încât se folosește o medie a

temperaturilor.

Deci în aceeași situație gradientele termice se

stabilesc la diferite zone,sunt foarte diferite,de unde

rezultă ca și informațiile primite de receptorii termici

cutanați sunt diferite.

Reacțiile organismului în jurul acestor valori nișă sunt

semnificative în momentul trecerii dintr-un domeniu in

altul.De exemplu baia de 36 grade Celsius,scăzând

temperatura cu 10 grade Celsius 25 grade Celsius

și se obține o reacție importantă de creștere a

tensiunii arteriale sistolice și diastolice;crescând iar

36

temperatura la 36 grade Celsius,tensiunea arterială

revine la normal.

Se pare că semnalizarea pornită când organismul

este supus termoindiferenței este foarte bogată

calitativ și cantitativ.Deci se pare că nu organismul nu

este indiferent din punct de vedere informațional. Și

de aici autori mai recent publicați au acreditat ideea

că nu e prea indicat să ne jucăm cu băile în

termoindiferență și mai ales coborând în domeniul

recelui.

PROCEDURILE DE TERMOINDIFERENȚĂ

Indiferența termică este menținerea schimbului

de căldură neîntrerupt și senzația de confort

nealterată mediul permite eliminarea căldurii

metabolice produse cu o rată de eliminare

adecvată. autorul senzației de confort este

circulația sangvină cutanată,fluxul de

0,2-0,4l/min/m2.

37

Pentru că apa are o termoconductibiliate mare

(cedează și primește căldură rapid) gradientul

termic extern,cel care facilitează

schimburile,este foarte mic-0,2 grade Celsius-

deci temperatura în baia de termoindiferență

este aproximativ egală cu temepratura cutanată

externă medie (24-26 grade Celsius).

APLICAȚII CALDE ȘI HIPERTERME

Băile sunt cele mai răspândite proceduri

hidroterapeutice.Ele pot fi generale și parțiale

(locale).

Din punct de vedere al temperaturii,pot fi:

- monoterme;

reci – 20 grade Celsius

răcoroase-21-33 grade Celsius

indiferente-24-26 grade Celsius

calde-37-40 grade Celsius38

fierbinți-peste 40 grade Celsius

-alternante (reci și calde)

- cu temepratură variabilă:

ascendente

descendente

Băile complete pot fi:

-reci

- calde

- alternante

- ascendente-descendente.

Aceste băi excită tegumentul întregului corp cu

importante repercursiuni asupra aparatului

cardiovascular.

Durata:

- 10-15 minute și repaus 2-30 minute după

- 15-30 minute 39

Băile cu durată scurtă produc o excitație

puternică și sunt tonifiante.

Băile cu durată lungă:

*cresc temepratura centrală prin:

-inversarea fluxului cardiac

-neeliminarea căldurii metabolice

* excită SNC

* cresc travaliul cardiovascular

* cresc metabolismul. sunt obositoare.

Băile ascendente complete :

- Temperatura:35 grade Celsius 40-45 grade

Celsius

- Durata:15-90 minute

- După această baie,se face o împachetare

completă uscată pentru a menține cât mai mult

timp temperatura

- Indicații:artrite cornice,artroze,obezitate;

40

- Contraindicații: hipertensiune arterială,afecțiuni

acute de orice natură,intoxicații cronice.

Mai există:

- Baia kinetoterapeutică

- Baia cu masaj subacvatic

- Baia cu apă curgătoare

- Baia cu peria

- Baia Hubbard cu durata 3-5 minute maxim,rar 10

minute,cu numeroase variante de temperatură.

Deficitul caloric= cantitatea de căldură pe care

trebuie să o adăugăm temepraturii din zona

periferică pentru a ajunge la 37 grade

Celsius.Când zona periferică are 37 grade

Celsius = deficitul este echilibrat.

41

Baia de 36 grade Celsius si 37 grade Celsius-

efectele ei depind de deficitul caloric inițial al

bolnavului;se anulează inițial acest deficit,apoi

se acumulează căldura:

- Din căldura metabolismului

- Din mediul de baie,transmisă prin coaja la nucleu.

Într-o oră de baie la 37 grade

Celsius,temperatura nucleului ajunge la 37,3

grade Celsius.

Baia de apă 38 grade Celsius: temperature

mediului de baie este mai mare ca temperature

nucleului pot apărea efecte

hiperterme.Temperatura cutanată ajunge rapid

la 37,4 grade Celsius-37,5 grade Celsius (în 5-6

minute) lichidându-se deficitul caloric. Apoi

începe transportul corectiv de căldură spre

nucleu,care ajunge la 37,5 grade Celsius; apare

transpirația.

42

Baia de 39 grade Celsius:teperatura ajunge

rapid la 38,2 grade Celsius ( în 2-4 minute),iar

temperatura nucleului ajunge la 37,8-38,3 grade

celsius;apare transpirația.

Baia hipertermă de nămol:temepratura=39-41

grade Celsius.

Datorită vâscozității nămolului și a

conductibilității termice mici,transferul de căldură

este lent și se pot folosi gradiente termice de 4-6

grade Celsius.

Baia de aburi:

- Realizează un aport mare de căldură;

- Limitare a termolizei: nu se poate elimina

transpirația;

- În 15 minute crește cu 1 grad celsius temperatura

nucleului;

43

- Contraindicații: hipertensiunea arterială,afecțiuni

pulmonare, insuficiență renală cronică,hepatită

cronică,tulburări circulatorii, cardiopatii, boli e

piele,cașexie.

Împachetarea cu nămol:

- Temperatura de 42-47 grade Celsius,aplicat în

strat de 2-3 cm,pe tot corpul (aproximativ 25-35 kg

nămol) care aduc 180-200 calorii dintre care ½ se

cedează mediului și restul organismului;

- Adăugând căldura metabolismului crește

temperatura nucleului cu 2,7-2,8 grade Celsius.

Împachetarea cu nisip- este o metodă empirică.

Efectele fiziologice generale ale băilor fierbinți

frecvența pulsului – în creștere până la

aproximativ 120-180 bătăi.minut;44

tensiunea diastolică scade brusc;

tensiunea sistolică scade mai lent;

solicitările cordului cresc datorită condițiilor:

-hemodinamice periferice-mai puțin;

-rezistenței periferice și prin creșterea vitezei de

circulație;

- modificări metabolice care determină tulburări la

nivel capilar ( filtrare,difuziune,osmoză)

frecvența respiratorie nu este modificată

substațial;

crește inițial nevoia de O2 și apoi se menține în

platou pe durata băii;

crește ușor diureza dar scade odată cu apariția

transpirației;

circulația cerebrală și coronariană sunt mai

consistente;

efecte imunobiologice:

45

- la temperaturi de 42-43 grade Celsius- pot fi

omorâți germeni;

- 39-40 grade Celsius – crește capacitatea de

apărare a organismului;

- 38-39 grade Celsius – se utlizează în

reumatolgie.

efecte spasmolitice:

- La 37-38 grade Celsius obținem o relaxare foarte

bună;

- Indicații: * contractură musculară de origine

nerogenă sau periferică;

* ca procedură de pregătire în

realizarea altor proceduri: kinetoterapie

(manipulare,întinderi,posturări) sau masaj

(classic ori reflex).

efecte circulatorii – apar datorită spasmolizei

și vasodilatației.

46

O temperatură a nucleului de 37,3 garde Celsius

dă o vasodilatație periferică maximală pentru a fi

utilizată în:

- angiopatii obliterante;

- tulburări periferice funcționale (sd.Raynaud).

Baia de lumină.Sauna.Împachetarea uscată.

Aplicațiile calde uscate se pot efectua într-o

cameră cu aer cald,uscat,băi generale de

lumină,saună.

Baia de lumină generală:

- este un dulap prevăzut cu becuri de o putere de

aproximativ 2-2,5 KW;

- rămâne afară doar capul

termoliza la nivelul feței se poate efectua;

respirația în aer normal este mai ușoară;47

- Central se produce vasodilatație periferică iar

ulterior crește temperatura cu 1 grad Celsius la 6-

9 minute;

- Spre finalul băii datorită sudorației în

baie,atmosfera devine ușor umedă și se

accentuează efectele hipertermizante și

circulatorii.

Baia generală de aer cald:

- Se poate face într-o cameră sau într-un dispozitiv

cu capul afară,având efectul aproximativ al băii de

aburi;

- Pe parcursul procedurii, aerul se umifdifică

datorită transpirației;

- Temperatura: aproximativ 60 grade Celsius-80-90

grade Celsius.

Sauna.

48

- O incăpere lambrită în care căldura se

produce prin încălzirea unor pietre;

- Temperatura aerului este de

aproximativ 80-100 grade Celsius;

- Are 4 componente:

aerul cald

șocul termic-se toarnă apă pe pietre

automasajul-cu mâinile

aplicația finală rece-imersie în apă cu

gheață.

- datorită posibilității de termoliză

sudoripară nu prea are efect hipertermizant

central.

Aplicații locale și parțiale de căldură

1. Băile ascendente Hauffe ale

extremităților;

49

- temperatura 35-36 grade Celsius 42-44

grade Celsius timp de 30-45 minute;

- Indicații: arteriopatie obliterantă (pentru efectul

vasodilatator),hipertensiune arterială și CIC

(prin efectul metameric).

2. Aplicații locale de parafină și nămol:

-se pot da la extremități,pe regiuni limitate ale

trunchiului,articulațiile mari ale membrelor;

-parafina înmagazinează căldura prin topire și o

cedează solidificându-se;temperatura e de

aproximativ 50 grade Celsius 56 grade Celsius;

punctual de solificare 52-62 grade Celsius; în

jurul acestui punct cedează multă căldură;imersii

repetate;

- metoda de aplicare: pensulări/plăci parțial

solidifcate sau manșoane;

- conductiblitatea calorică Q23 față de apă;

- căldura pătrunde treptat;50

- indicații și contraindicații: ca la orice

procedură de termoterapie: afecțiuni reumatice

cronice,tulburări circulatorii,redori articulare.

Nămolul:

- cel mai bun este cel sapropelic;

- se utilizează asemănător parafinei când se

aplică local;

- temperatura: 44-48 grade Celsius în 2-4 cm

cetimetri grosime;

- efect în profunzime,asemănător parafinei.

Băile parțiale de lumină:

-efecte hipertermizante blânde;

-solicitarea sistemică este redusă;

- se aplică în ½ superioară:în ½ inferioară.

Compresele calde și fierbinți locale:

- nu se folosesc;

- au efecte în special cutanate.

51

Dușurile:

Sunt proceduri de hidrotermoterapie în care

apa sub formă de jet la temperaturi și presiuni

diferite este proiectată asupra corpului în

întregimea lui,sau parțial.

Datorită acțiunii concomitente a temperaturii și

presiunii acțiunea este sporită.

În funcție de instalațiile care le produc,dușurile

sunt: fixe sau mobile.

În funcție de temperatură,dușurile sunt:

- reci: 10-15 grade Celsius cu efect tonifiant

asupra SNC și musculaturii;

- răcoroase: 16-24 grade Celsius;

- călduțe:25-30 grade Celsius;

- calde: 30-40 grade Celsius;

- fierbinți:peste 40 grade Celsius.

În funcție de presiune,dușurile sunt:

52

- dușuri cu presiune înaltă: 2,5-4 atm;

- dușuri cu presiune medie: 2 atm.

În funcție de forma jetului de apă:

- jet plin- apa nu se împrăștie;

- duș evantai-apa se împrăștie;

- duș ploaie- cu o rozetă;

- Duș pulbere- foarte fină.

În afara apei (calde.reci.alternante) se mai

poate folosi aburul sau aerul cald.

Direcția coloanei de apă poate fi:

- Verticală (descendentă sau ascendentă);

- Orizontală;

- Circulară.

Se individualizează și dușul subacval și dușul

masaj.

Dușuri reci:

- 15-20 grade Celsius;

53

- durata 1-3 minute;

- se pot aplica partial sau general;

- au efect tonifiant asupra SNC și mai ales

asupra musculaturii;

- indicații:

anemii,debilitate,neurastenii,obezitate,hipofun

cție tiroidiană,profilaxia aparatului respirator.

Dușuri călduțe:

-sunt calmante;

-indicații:se recoamandă în stări de agitație și

ca pregătire pentru alte proceduri.

Dușuri fierbinți;

- cu durată scurtă sunt excitante;

- cu durată lungă sunt calmante:

- în aplicațiile generale se recoamandă la

neurastenici;

54

- in aplicații locale au acțiune resorbtivă în

inflamația cronică.

Dușuri alternante:

- 40 de secunde 38-40 grade Celsius;

- 10-15 secunde 18-20 grade Celsius;

- Sunt puternic excitante și revulsive sunt

utilizate în astenii psiho-fizice,insomnii.

Dușul scoțian

-se folosesc două dușuri mobile orizontale:

unul cu apă caldă (40-45 grade Celsius) iar

celălalt cu apă rece (10-15 grade Celsius);

-bolnavul stă la o distanță de aproximativ 2-4

metri;

- se începe cu dușul cald 10-15 secunde apoi

cel rece 5-10 secunde și se repetă de 2-4 ori;

55

- există două tipuri de excitanți: mecanic și

termic motiv pentru care recele nu dă senzație

neplăcută;

- regiuni de aplicat: lombosacrofesieră

abdominală,dorsală,nivel la care tonifică

musculatura și favorizează circulația sangvină;

- indicații:

atonii și atrofii musculare;

constipație cronică;

obezitate;

mialgii;

acroparestezii;

Efecte: de intensitate mai mică au dușurile

evantai.

Dușuri cu aburi:

- Se folosesc vapori de apă supraîncălziți la

presiune;56

- Durata: 3-5 minute;

- În timpul aplicării dușului se poate face și

masaj;

- Acțiune: intens resorbtivă;

- Indicații: reumatisme ale părților moi, artrite și

periartrite cu redoare articulară;spondilita

anchilozantă;

Folen: = dușul cu aer cald

Are efectele dușului cu aburi dar mai scăzute.

Dușul masaj:

- cu un duș rozetă se proiectează apa la 38-40

grade Celsius

- durata: 8-15 minute;

- acțiune intens hiperemiantă,resobtivă și

tonifiantă;

- indicații:

spondilita anchilozantă;

57

sechele după fracturi;

luxații și entorse;

constipații cronice.

Dușul subacval:

- pacientul face o baie și i se aplică un masaj

cu un sul de apă;

- temperatura băii: 35-36 grade Celsius.

- distanța: 5-15 centimetri- de la care se

practică aplicațiile;

- efectele și indicațiile sunt aproximativ la fel

cu cele ale dușului masaj;

Dușul ascendent:

- se practică la nivelul perineului;

- acțiune:tonifică musculatura perineului și

acțiune de calmare a organelor din micul

bazin;

58

- indicații:hemoroizi,rectite,prostatite,boli

genitale feminine;

- temperatura:

rece în stadii acute;

caldă în stadii cronice.

Compresele

- proceduri prin care se obțin reacții

tegumentare învelind întregul organism sau o

parte a corpului într-o țesătură

umedă,acoperind sau nu cu o țesătură rău

conducătoare de căldură,ce meține un timp

această reacție;

- clasificarea lor se face în funcție de

temperatura și regiunea pe care o aplică;din

punct de vedere al temperaturii sunt:

stimulante

reci59

calde

alternante

cu aburi.

- se pot aplica la

cap,gât,torace,abdomen,perineu,gambe,degete

,mâini,antebrațe.

- tehnici de aplicare: reguli generale.

1.Compresa trebuie să fie intim aplicată pentru

a nu permite intrarea aerului;

2.Umiditatea ei trebuie să fie adecvată tipului

de compresă:cele reci și calde vor fi

semistoarse pentru a nu se scurge apa pe

tegument;cele stimulante bine stoarse

pentru a nu umezi compresa de acoperire;

3.compresa uscată de acoperire trebuie să o

depășească pe cea subiacentă;

4.nu se aplică prea strâns pentru a nu crea

tulburări circulatorii;

60

5. dacă compresele stimulante nu se încălzesc

în 10-15 minute,ele provoacă frison și se

îndepărtează;această aplicație se face după

o prealabilă fricționare sau periere a regiunii;

6. Compresele nu se aplică decât pe

tegumentul indemn.

Comprese reci:

- O bucată de pânză împăturită de 5-6 ori și

înmuiată în apă rece;

- -ele nu se acoperă pentru a nu favoriza

încălzirea;

- Se schimbă la 5 minute sau se acoperă cu o

pungă de gheață;

- Acțiune antiinflamatoarie și homeostatică

pentru că nu produc reacție vasculară

hiperemică;

- Indicații:

cap-hemoragii,congestii,meningiteș

61

gât-laringite,amigdalite,flegmoane

amigdaliene;

torace-hemoptizii,viroze;

abdomen-apendicite,colecistite,hemoragii

digestive,anexite acute;

gambe-flebite,varice,atonii musculare;

langhete=comprese alungite la

antebraț,degete,mâini în artrite acute.

Comprese calde:

- apa atinge 38-43 grade Celsius,iar la cele

fiebinți atinge 45-50 grade Celsius;

- acestea se acoperă cu o mușama = strat

impermeabil, peste care se pune o țesătură de

lână sau vată;

- acțiune:

analgetică,resorbitvă,atispatică,trofică;

- indicații:62

cap - migrenă angiospastică,negralgii;

1.gât și torace –

traheobronșite,laringite,bronșite

cronice,nevralgii intercostale.

Comprese alternate:

- o compresă de 40-45 grade Celsius,urmată de

o compresă la 12-15 grade Celsius;

- ele stimulează circulația locală,cresc tonusul

muscular și au acțiune revulsivă și

decongestionantă;

- indicații:tulburări circulatorii periferice,pareze.

paralizii.

Compresa stimulantă Priessnitz:

- o compresă rece acoperită;

- se face cu apă stătută (22 grade Celsius);

63

- se acoperă cu o compresă uscată groasă și se

ține timp îndelungat (aproximativ 12 ore);

- acțiune: activează procesele biologice

locale;favorizează circulația,stimulează

activitatea cordului și a SNC, are acțiune

intens resorbtivă;

- indicații:

la nivelul toracelui:bronșite acute și

cronice,congestii pulmonare,pleurezii,nevralgii

intercostale;

la nivelul abdomenului: inflamații

acute,subacute și cronice ale organelor

intraabdominale;

la nivelul perineului și nivelul gambelor:

asemănător compreselor reci

-langete- artrite subacute și cronice secundare.

Comprese cu abur

64

- pe tegument se pune o flanelă uscată mai

mare, peste care se așează o compresă

fierbinte, acoperind-o cu restul de flanelă;

- acțiune: resorbtivă,analgetice,emoliente;

- indicații:

cele abdominale: spasme și inflamații cronice

abdominale;

genitale: inflamații genitale cronice.

Afuziunile

- sunt proceduri hidroterapice ce constau în

proiectarea unei coloane de apă fără presiune

asupra unor suprafețe ale organismului;

- efectul lor se bazează pe factorul termic;

- în funcție de temperatură sunt: reci 18-20

grade Celsius și alternante 18-22 grade Celsius

38-42 grade Celsius;

65

- în funcție de regiunile unde se aplică,sunt

complete și parțiale (la picioare,la

genunchi,gambe etc)

- materiale: două baterii ( una rece,una caldă) și

două furtunuri cu diametrul de 3-5 cm

(stropitoarea de grădină,fără rozetă);

- se aplică după încălzirea prealabilă;

- sunt influențate:

circulația sangvină ( activarea, revigorarea

sa);

respirația (mai profundă,mai amplă);

tonusul muscular (spasmolitic);

SN (tonifiante);

-durata: 1-3 minute maxim apariția reacției

dermovasculare;

-Afuziunile picioarelor: se începe de la

articulația astragală, calcaneană și lateral de

tendonul lui Achile;pacientul se întoarce cu

66

fața și se continuă turnarea cu degetul mare,

marginea internă a piciorului;

- Afuziunile genunchilor: se începe tot de jos și

se urcă pe fața internă a piciorului,până în

spațiul popliteu și coboară pe fața externă; se

întoarce pacientul cu fața și se continuă de la

haluce până la marginea internă a

genunchiului și pe marginea externă,până la

degetul mic;

- La coapse – la fel până la fese posterior și

regiunea înghinală anterior;

- Durata: până la apariția reacției

dermovasculare;

- La membrul superior, pacientul stă cu mâinile

întinse deasupra spătarului unui scaun sau a

unui paravan;

- afuziunile jumătății superioare a trunchiului;

se începe în regiunea lombară urcând cu apa

67

până în regiunea cervicală și făcând mișcări de

lateralitate;

- afuziunile jumătății posterioare: pacientul stă

în picioare și se începe de la călcâi,gambe,

genunchi,coapse,fese,apoi lombar,dorsal și

cervical;

- afuziunea completă: este rară,se începe cu

afuziunea jumătății posterioare și se trece apoi

la regiunea anterioară;

- afuziunea fulger: este defapt un duș aplicat

de la o distanță de 3-6 mm cu o presiune de 1,5

atm;

Afuziuni alternante: au acceași tehnică ca și

cele reci și se aplică pe aceleași regiuni.Se

începe totdeauna cu aplicația caldă și se fac 2-

3 alternanțe.

Indicații:

68

- afuziunile picioarelor:

cefalee prin tulburări vasomotorii

(vasoconstricția de la picioare este asociată cu

vasocostricție la nivel cerebral);

pareze și paralizii ale musculaturii

picioarelor;

picior plat dureros;

varice;

parestezii;

sindrom post-trombotic.

- afuziunile brațelor și spatelui:

astenie psiho-fizică;

atrofii musculare;

scolioză;

constipații;

IACRS repetate.69

Cura Kneipp

- este o metodă naturistă de tratament;

- ,, cura reușitelor” o adevărată fobie socială;

- Alergarea cu picioarele goale pe o pajiște

înverzită acoperită de roua dimineții;

- durata procedurii: de la 5 minute la o oră;

- etapa permergătoare alergatului pe pajiște este

importantă:

merge desculț prin casă;

merge desculț pe drum;

fricționarea picioarelor cu apă rece;

ia contact cu pajiștea înrourată.

- Mecanism de acțiune:

contactul picioarelor goale cu iarba

încărcată electrostatic se pun în funcțiune

circuite nervoase și umorale;

călirea organismului;70

antrenarea la efort fizic.

Talasoterapia

Este un complex de metode și mijloace

terapeutice oferite de climatul maritim și băile

în mare utilizate în scop profilactic,curativ și

de recuperare funcțională.

Țărmul românesc al Mării Negre măsoară

245km;el oferă condiții climatice și terapeutice

pe toată lungimea lui.

Marea Neagră este o mare închisă,de tip

continental, o reliecvă a mărilor Sărmatică și

Pontică cu o maree neînsemnată (maxim 0,12

cm față de valori de 12, 15 sau 19 cm pe

coastele Scoției sau în Franța).

Apa are o adâncime mică în dreptul

plajelor,fapt ce favorizează o bună penetrație și

retenție a radiației solare.71

Temperatura medie a apei în sezonul estival

este de 21-24 grade Celsius; expunerea

plajelor este estică,cu plajele largi,cu nisip

fin,protejate de vânt.

Talasoterapia acționează prin 3 elemente:

apa,aerul și variația solară:

1. factorul chimic al apei: apa din Marea

Neagră este o apă minerală hipertonă; 13-18g

la mie conținut în săruri: de tip

clorurată,bromurată,sulfatată,sodică,magne-

ziană.Mai conține: Zn,Cu,Co,Cr,Mo.

Datorită conținutului crescut de Na și

Mg,Petersen recomandă cura internă pentru

tratarea constipațiilor cronice.

72

2. factorul termic- temepratura minimă a apei

pentru balneație este de 15 grade Celsius la

adulți și 18 grade Celsius la copii.

Cu cât temperatura apei este mai ridicată,cu

atât mai mult crește capacitatea de

pătrundere în piele a sărurilor minerale.

3. factorul mecanic- masajul ritmic al valurilor

și presiunea apei influențează circulația

direct- venele au o structură mai

compresibilă;

indirect- prin stimularea receptorilor

periferici.

4.prezența algelor determină la nivelul pielii

eliberarea de elemente

bioactive,ionizante,minerale și

vitaminice,toate stimulând mecanismele de

apărare naturală a organismului.73

5.Aerul iodurat de la suprafața apei –

stimulând ușor glanda tiroidă, ceea ce dă o

stare generală bună.

6.încărcarea cu ioni negativi a aerului are o

influență benefică asupra organismului.

7. Radiția solară- radiația UV activează

vitamina D din piele absorbție mai bună a

calciului depunere în oase.

Joaca în apa mării stimulează secreția

hormonului de creștere hipofizar care

asociat cu stimularea vitaminei D un

schelet viguros pentru copii.

Efectele biologice ale radiațiilor UV:

acțiune revulsivă cutanată

eritempigmentareexfoliere

efecte bactericide;74

modifică pragul de excitabilitate

stimulează măduva hematogenă

stimulează glanda tiroidă

influențează metabolismul glucidic

influențează nocicepția efect

sedativ,analgetic

influențează coagularea sângelui.

8. Marea determină reechilibrarea

organismului prin apropierea acestuia de

modurile primare de existență și dezinserția

temporară din mediul stresant și uneori

artificial de viață desfășurat în marile

aglomerări urbane.

Ameliorează starea de sănătate prin

îmbunătățirea funcției respiratorii,cardio-

vasculare,endocrine și nervoase.

75

Prin intermediul jocurilor pe plajă,plimbărilor

pe faleză,înnotului se combate

sedentarismul.

9. Pentru omul bolnav, cu afecțiuni

respiratorii,cardiovasculare,osteoarticulare,

marea este un remediu.

Indicațiile talasoterapiei:

- Profilactic;

copii, adolescenți și tineri ce prezintă

deficiențe constituționale cu localizare

mioartrokinetică ( deviații ale coloanei

vertebrale,deviații de ax ale membrelor);

tulburări de

creștere,meteorosensibilitate,predispoziții la

76

infecții,adaptare defectuoasă la contrastele

termice și la sezonul rece și umed;

adulți ce lucrează în frig, umezeală,mediu cu

pulberi,microclimat lipsit de lumină naturală,

sedentarii,microclimat cu noxe respiratorii;

locuitori din zone lipsite de iod.

- Curative;

boli ale sistemului mioartokinetic; de natură

degenerativă,artroze,discopația operată sau

neoperată; boli ale părților moi (tendinite); boli

de natură inflamatorie (spondilita ankilozantă

după stabilizare,poliartrita reumatoidă în afara

sezonului);

stări după asanarea focarului de inflamație;

afecțiuni nervoase sechelare tardive;

ginecopatii cornice;

boli dermatologice și alergodermii;77

boli ale aparatului respirator- traheobronșite

trenante,bronșite cronice,astm bronșic.

- Recuperare;

stări după tratament ortopedic,chirurgical

sau medicamentos al unora dintre bolile de

mai sus;

Contraindicații:

- Stări debilitare;

- Tuberculoza activă;

- Neoplazii;

- Decompensări de organ.

Metodologie;

- Cura naturistă- expunerea la soare și imersia

în apa mării.

78

Crioterapia

- Expunerea tegumentului pentru scurt timp la

temepraturi foarte scăzute (temperatura de

îngheț a apei sau mai mici).

- Scop;

scăderea spasmelor musculare și a

hipertoniei;

analgetic

reducerea proceselor inflamatorii.

Modalități de reducere a temperaturii cutanate:

1. Covecție:flux de aer rece;

2. Evaporarea unor substanțe: Kelen

3.Conducție- contact direct cu gheață sau alte

corpuri reci.

Metoda convectivă- s-a folosit în timpul

războiului pentru aviatorii ce cădeau în 79

Marea Nordului.După pescuirea lor erau

expuși unui mare foen rece și abia apoi

încălziți.

Evaporarea se poate folosi și acumularea

Kelen.pe tegumentele ce acoperă

musculatura spastică, concomitant cu

mișcări active,atât cât permite durerea.

Exemplu:în torticolis pe

m.trapez,m.sternocleidomastoidian.

Conducția – aplicarea de gheață calup sau

de apă cu gheață,ori gheață granulată.Nu se

recomandă aplicarea calupului de gheață

direct pe tegument,pentru că pot aparea

leziuni veziculoase ( flictene,ca la arsură).

Se pot folosi buiote din materiale plastice

sau cauciuc subțire,sau un voal fin,poros.

Clinicienii australieni: folosește

împachetarea cu comprese foarte

reci,schimbându-le la 4-5 minute.

80

Se mai pot folosi imersia segmentului de

tratat în apă foarte rece 2 grade Celsius,timp

de 20-30 secunde,de mai multe ori.

Mecanisme de acțiune.Efecte.

- Răcirea tegumentului și a mușchiului

subiacent funcțiile musculare se reduc;

- Răcirea produce scăderea vitezei de

transmisie a impulsului atât prin nervii motori

cât și prin cei senzitivi;fibrele mielinice sunt

blocate selectiv;

inhibiția fibrelor gama determină o reducere a

reflexului gama;

fibrele motorii alfa sunt aproape

nemodificate;

transmisia simpatică este redusă aproape

complet la 5 grade Celsius.

81

- Scade tensiunea și viteza de contracție a

musculaturii scheletale și crește perioada de

relaxare a celulei musculare,utilă pentru

refacere;

- Debitul circulator scade în musculatura răcită

- Crește vâscozitatea țesuturilor cu

colagen,apărând dificultăți mecanice care

pertrubă mișcările de finețe,deoarece crește

vâscozitatea lichidului sinovial,a țesutului

articular și a tendonului este mai greu să se

mobilizeze o articulație răcită.

- La 1 grad Celsius mușchiul nu mai răspunde

decât la stimulare electrică;la temepraturi mai

mici de 1 grad Celsius, nici astfel nu mai poate

fi stimulat.

Deci efectele aplicațiilor reci se datorează:

- reducerii conductibilității nervului;

82

- scăderii excitabilității fibrei musculare;

- creșterii vâscozității în țesuturi și articulații.

După îndepărtarea agentului rece, temperatura

cutanată crește rapid și se menține crescută

cel puțin o oră,în timp ce temepratura din

mușchi se menține scăzută timp îndelungat.

Atenție:

aplicațiile reci se fac pe tegumente calde sau

încălzite;

sunt aplicații locale;

se realizează în încăperi unde există confort

termic;

Crioterapia la pacienții spastici

- această metodă datează din 1956;

83

- se folosește gheață granulată aplicată timp

de 20 de minute pe mușchii hipertoni,timp în

care se schimbă de 2-3 ori;

- mai bună pare a fi metoda ce folosește

comprese înghețate;

- sub compresă se înregistrează scăderea

spasticității;

- temperature cutanată scade rapid la

aproximativ 12 grade Celsius iar la 2-3 minute

de la înlăturarea aplicației reci temperatura

cutanată crește la aproximativ 25 grade

Celsius;

- în primele 4-5 minute de la aplicație, scad

reflectivitatea tendinoasă și tonusul muscular;

- pacientul își revine la starea inițială: în 30-60

de minute refectivitatea tendinoasă,după

câteva ore,tonusul muscular;

- aplicațiile la mâini și picioare duc la

îmbunătățirea presiunii și a mersului;

84

- la persoanele obeze sunt greu de obținut

astfel de rezultate.

Indicații:

în afețiuni musculare spastice de origine

craniană,cervicală;

în afecțiuni ale umărului când sunt

interesați m. Romboizi,m.supra și

subspinosul,m.sternocleidomastoidian (se

face o aplicație rece pe toată suprafața acestor

mușchi și se continuă cu masaj sedativ);

în dureri de origine miofascială (Se folosește

metoda calupului de gheață pe zona dureroasă

la o oarecare distanță de zona dureroasă

pentru că inițial apare senzația de arsură,apoi

de durere);

în inflamațiile din stările posttraumatice.

85

86

87

88

89