+ All Categories
Home > Documents > Introducere generală

Introducere generală

Date post: 28-Jan-2017
Category:
Upload: ngothu
View: 252 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
376
COM(2014) 300 RO 24.6.2014 RO PROIECT de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 INTRODUCERE GENERALĂ COMISIA EUROPEANĂ DOCUMENTE
Transcript
  • COM(2014) 300 — RO 24.6.2014 RO

    PROIECT de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

    INTRODUCERE GENERALĂ

    COMISIA EUROPEANĂ

    DOCUMENTE

  • Toate sumele din acest document bugetar sunt exprimate în euro, cu excepția cazului în care se indică altfel.

    Orice venit menționat la articolul 21 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, înscris la titlurile 5 și 6 ale situației veniturilor, poate conduce la deschiderea de credite suplimentare care trebuie înregistrate în liniile din care au fost suportate cheltuielile inițiale care au dat naştere veniturilor corespondente.

    Cifrele pentru execuție privesc toate creditele autorizate, inclusiv creditele bugetare, creditele suplimentare și veniturile corespunzătoare.

  • UNIUNEA EUROPEANĂ

    PROIECT de buget general

    al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015

    INTRODUCERE GENERALĂ

    24.6.2014 RO 1Proiect de buget 2015

  • PROIECT DE BUGET GENERAL AL UNIUNII EUROPENE

    PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR 2015

    CONȚINUT

    Introducere generală

    SITUAȚIA GENERALĂ A VENITURILOR

    A. Introducere și finanțarea bugetului general

    B. Situația generală a veniturilor pe linii bugetare

    C. Schema de personal

    D. Clădiri

    SITUAȚIA VENITURILORS, ȘI CHELTUIELILOR PE SECȚIUNI

    Volumul 1

    Secțiunea I: Parlamentul European

    Volumul 2

    Secțiunea II: Consiliul European și Consiliul

    Volumul 3

    Secțiunea III: Comisie

    Volumul 4

    Secțiunea IV: Curtea de Justiție a Uniunii Europene

    Volumul 5

    Secțiunea V: Curtea de Conturi

    Volumul 6

    Secțiunea VI: Comitetul Economics, și Social European

    Volumul 7

    Secțiunea VII: Comitetul Regiunilor

    Volumul 8

    Secțiunea VIII: Ombudsmanul European

    Volumul 9

    Secțiunea IX: Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

    Volumul 10

    Secțiunea X: Serviciul European de Acțiune Externă

    2 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

  • CONȚINUT

    DOCUMENTUL I — PREZENTARE POLITICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1 Prioritățile proiectului de buget 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

    2 Cadrul financiar multianual și proiectul de buget 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

    3 Principalele aspecte ale proiectului de buget 2015 pe rubrici ale cadrului financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

    4 Aspecte orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

    5 Anexă —Cifre detaliate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

    DOCUMENTUL II — FINANCIAL PROGRAMMING 2016-2020 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

    2 Rubrica 1a — Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

    3 Rubrica 1b — Coeziune economică, socială și teritorială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

    4 Rubrica 2 — Creștere economică durabilă: resurse naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

    5 Rubrica 3 — Securitate și cetățenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

    6 Rubrica bugetară 4 — Europa globală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

    7 Rubrica 5 — Administrație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

    8 Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

    DOCUMENTUL III — FIGURES BY FINANCIAL FRAMEWORK HEADINGS, SECTIONS AND BUDGET LINES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 1 Cifre defalcate pe rubricile din cadrul financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204

    2 Cifre defalcate pe secțiuni și pe linii bugetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212

    3 Modificări aduse la nomenclatorul din proiectul de buget 2015 în raport cu bugetul 2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358

    4 Activități legate de credite operaționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361

    DOCUMENTUL IV — VENITURI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364

    24.6.2014 RO 3Proiect de buget 2015

  • DOCUMENTUL I

    PREZENTARE POLITICĂ

    4 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

  • CONȚINUT

    1. Prioritățile proiectului de buget 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

    1.1. Sprijinirea redresării economice, a creșterii și a creării de locuri de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

    1.2. Consolidarea capacității de răspuns a UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

    1.3. Îndeplinirea obligațiilor UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

    1.4. Restrângerea cheltuielilor administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

    2. Cadrul financiar multianual și proiectul de buget 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

    2.1. Plafoanele cadrului financiar multianual pentru bugetul 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

    2.2. Prezentare generală a proiectului de buget 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

    3. Principalele aspecte ale proiectului de buget 2015 pe rubrici ale cadrului financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

    3.1. Rubrica 1a — Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

    3.2. Rubrica 1b — Coeziune economică, socială și teritorială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

    3.3. Rubrica 2 — Creștere durabilă: resurse naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

    3.4. Rubrica 3 — Securitate și cetățenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

    3.5. Rubrica 4 — Europa globală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

    3.6. Rubrica 5 — Administrație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

    3.7. Rubrica 6 — Compensări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

    3.8. Instrumente speciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

    4. Aspecte orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

    4.1. Resurse umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

    4.2. Cheltuielile administrative ale Comisiei în afara rubricii 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

    4.3. Organisme cu personalitate juridică înființate de Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

    4.4. Acțiuni fără un temei juridic specific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

    5. Anexă —Cifre detaliate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

    5.1. Anexa I — Cadrul financiar multianual 2014-2020, în prețuri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

    5.2. Anexa II — Proiectul de buget 2015 defalcat pe domenii de politică și pe rubrici ale cadrului financiar . . . . . . . . 85

    5.3. Anexa III — Prezentare generală a solicitărilor de plată și analiza angajamentelor restante (RAL) . . . . . . . . . . . . . 87

    5.4. Anexa IV — Finanțarea Strategiei Europa 2020 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

    5.5. Anexa V — Urmărirea cheltuielilor legate de climă și biodiversitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

    5.6. Anexa VI — Organisme cu personalitate juridică înființate de Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

    24.6.2014 RO 5Proiect de buget 2015

  • 1. PRIORITĂȚILE PROIECTULUI DE BUGET 2015

    Proiectul de buget (PB) 2015 este primul proiect de buget întocmit conform cadrului bugetar integral, astfel cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona. Având în vedere că Regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014- 2020 ( 1 ) și actele juridice pentru noua generație de programe de cheltuieli au fost adoptate de către legiuitor, acum sunt îndeplinite toate condițiile prealabile pentru o punere în aplicare adecvată a noilor programe și acțiuni. Cu toate acestea, programarea financiară pentru perioada 2014-2020 și gestionarea bugetelor anuale trebuie să se confrunte cu realitatea resurselor limitate, astfel cum se reflectă în plafoanele anuale scăzute din cadrul financiar multianual. Principala prioritate pentru 2015 va fi asigurarea resurselor necesare pentru bugetul UE, astfel încât acesta să poată contribui pe deplin, în mod consolidat, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, precum și la asigurarea solidarității între statele membre și între regiuni, toate acestea desfășurându-se sub semnul unor constrângeri evidente.

    Proiectul de buget 2015 se va axa pe acele măsuri care aduc schimbări semnificative în viața cetățenilor europeni, sprijinul vizând ocuparea forței de muncă, întreprinderile, educația și cercetarea și, în același timp, va propune modalități de limitare a numărului în creștere de solicitări de plată neachitate din cauza resurselor financiare insuficiente din ultimii ani.

    1.1. Sprijinirea redresării economice, a creșterii și a creării de locuri de muncă

    Se preconizează că în 2015 redresarea economică va câștiga teren în întreaga Europă. Previziunile de creștere se bazează în continuare pe presupunerea că reformele structurale și măsurile politice care sunt în curs de desfășurare în prezent vor fi puse în aplicare astfel cum a fost convenit, însă este necesar să se pună în continuare accentul pe inovare și reformă, astfel încât să fie create mai multe locuri de muncă pentru europeni și să fie consolidat potențialul de creștere. Rolul bugetului UE ca instrument de investiții în vederea stimulării creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a competitivității a fost recunoscut și întărit și mai mult în cadrul noului CFM. În această privință, printre măsurile concrete care pot fi citate se numără Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, care se adresează tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, sporirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), stimularea dezvoltării competențelor, a formării și a capacității de inserție profesională și consolidarea cercetării și inovării, cu scopul de a crea efecte de pârghie care să depășească posibilitățile existente la nivel de stat membru și de a realiza economii de scară la nivelul UE.

    În conformitate cu acordul la care s-a ajuns în cadrul negocierilor privind cadrul financiar multianual (CFM) și bugetul 2014, proiectul de buget 2015 trebuie să abordeze situația specifică a Ciprului prin furnizarea, în 2015, a celei de-a doua tranșe egale de fonduri structurale suplimentare (în valoare de 100,0 milioane EUR în credite de angajament și 11,3 milioane EUR în credite de plată), pentru care Comisia propune mobilizarea instrumentului de flexibilitate ( 2 ) în același mod ca în 2014 ( 3 ).

    1.2. Consolidarea capacității de răspuns a UE

    În timp ce Strategia Europa 2020 imprimă prioritățile majore pentru a genera creștere pe termen mediu, Comisia trebuie să se adaptezeși celor mai recente evoluții. În acest context, Comisia a prezentat recent o serie de măsuri în ceea ce privește criza din Ucraina ( 4 ). Această propunere include un pachet financiar pentru un „contract de sprijinire a consolidării statului” sub formă de sprijin bugetar, care se ridică în total la suma de 355 de milioane EUR în credite de plată, cu un calendar de plăți rapide pe parcursul anilor 2014 (pentru care în PBR nr. 3/2014 s-a propus suma de 250 de milioane EUR) și 2015, pentru care se propune suma de 105 milioane EUR în proiectul de buget.

    În contextul evoluțiilor recente de pe scena internațională și al discuțiilor generate de acestea la nivelul UE, este clar că trebuie acordată o atenție deosebită și consolidării securității energetice a UE ( 5 ). În prezenta propunere de buget sunt incluse mijloace și acțiuni relevante pentru crearea de proiecte de interes comun și măsuri pentru dezvoltarea de interconexiuni. Având în vedere faptul că aceste investiții vor fi realizate pe termen mediu și constrângerile generale legate de nivelul plăților, astfel cum sunt prezentate în secțiunea 1.3 de mai jos, sprijinul se concentrează asupra creditelor de angajament, în valoare de 487,2 milioane EUR în cadrul pachetului financiar aferent programului MIE-Energie. Nivelul corespunzător al plăților, propus în proiectul de buget, este prudent și ar putea fi necesară ajustarea acestuia în cursul anului 2015, în funcție de progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor prioritare menționate în Comunicarea Comisiei privind strategia europeană de securitate energetică. În plus, vor fi programate în cadrul politicii de coeziune alocări suplimentare pentru infrastructura energetică, înscrise în pachetele financiare naționale respective, în funcție de programele operaționale ale statelor membre.

    ( 1 ) JO L 347, 20.12.2013. ( 2 ) COM(2014) 349, 11.6.2014. ( 3 ) COM(2013) 644, 18.9.2013. ( 4 ) IP 14/219, 5.3.2014. ( 5 ) COM(2014) 330, 28.5.2014.

    6 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

    http://eur-lex.europa.eu/Result.do?aaaa=2013&mm=12&jj=20&type=L&nnn=347&pppp=0000&RechType=RECH_reference_pub&Submit=Search

  • Pentru a întări capacitatea de reacție rapidă și pentru a spori solidaritatea dintre statele membre și țările candidate, Fondul de solidaritate al UE prevede posibilitatea prefinanțării unor măsuri în caz de dezastre, în conformitate cu temeiul juridic recent adoptat. În cazul ajutorului umanitar, capacitatea de intervenție într-un termen scurt este consolidată în proiectul de buget 2015 prin corelarea nivelului creditelor de plată cu nivelul angajamentelor.

    1.3. Îndeplinirea obligațiilor UE

    Astfel cum a afirmat Comisia în repetate rânduri, plafoanele de plăți din CFM pentru perioada 2014-2020 sunt deosebit de limitate, ceea ce confirmă necesitatea unei flexibilități specifice și maxime în cadrul CFM 2014-2020. Pe fundalul nivelurilor de execuție ridicate și aflate în creștere constantă, precum și al deficitelor de plată din ultimii ani, care au culminat cu o majorare a plăților cu 11,2 miliarde EUR în cursul anului 2013, Comisia a propus, la sfârșitul lunii mai 2014, să recurgă la flexibilitatea prevăzută în Regulamentul privind CFM, solicitând mobilizarea integrală a marjei pentru situații neprevăzute pentru plăți (4 miliarde EUR) în 2014, pe lângă utilizarea marjei nealocate care a rămas disponibilă în cadrul plafonului de plăți aferent exercițiului (711 milioane EUR).

    Cererea de plăți suplimentare din proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014 ( 1 ), în valoare de 4,7 miliarde EUR, este esențială pentru ca Uniunea să contracareze măcar efectul de bulgăre de zăpadă, care crește în mod periculos, al solicitărilor de plată neachitate și care constituie obligații juridice ale UE, într-un moment în care nivelul acestor solicitări rămâne ridicat. În ansamblu, în 2014, cerințele în materie de plăți și execuția corespund într-o mai mare măsură nivelului bugetului executat pe 2013 (144,5 miliarde EUR), în timp ce plafonul de plăți pentru 2014 este cu 8,6 miliarde EUR mai redus, fiind în valoare de 135,9 miliarde EUR. Nevoile suplimentare din 2014 rezultă, în mare parte, din nivelul ridicat al solicitărilor de plată din cadrul politicii de coeziune primite de la statele membre și rămase neachitate (23,4 miliarde EUR) la sfârșitul anului 2013.

    Nevoile în materie de plăți pentru 2015 vor rămâne la un nivel la fel de ridicat ca urmare a finanțării anticipate a unor programe-cheie care sprijină creșterea economică și ocuparea forței de muncă, a deciziei de a extinde până în 2016 majorarea cu 10 % a ratelor de cofinanțare pentru politica de coeziune, dezvoltarea rurală și Fondul european pentru pescuit în cazul statelor membre care întâmpină dificultăți bugetare temporare și a efortului susținut de a aduce nivelul angajamentelor restante la un nivel controlat. Cererile de plată legate de implementarea pe teren a noilor programe vor crește în al doilea an al perioadei 2014-2020, în condițiile în care este în continuare necesară îndeplinirea unor cerințe substanțiale legate de încheierea programelor din perioada 2007-2013, în mai multe domenii de politică importante, ca urmare a plafoanelor de plăți limitate, dar care au făcut obiectul unei execuții integrale în ultimii ani. Acesta este motivul pentru care Comisia solicită, în proiectul de buget 2015, utilizarea integrală a plafonului de plăți pentru 2015 (141,9 miliarde EUR, + 1,4 % peste bugetul 2014, astfel cum a fost modificat prin proiectele de bugete rectificative).

    Chiar dacă proiectul de buget 2015 aduce nivelul plăților din 2015 la un nivel cu 2 miliarde EUR mai ridicat decât nivelul corespunzător din 2014 (incluzând mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute), acest nivel este în continuare cu 2 miliarde EUR mai scăzut decât nivelul bugetului executat în 2013, în timp ce se preconizează că solicitările de plată se vor menține la un nivel constant în 2015. Fluxul constant de solicitări de plată înseamnă că și constrângerile de flux de trezorerie înregistrate lunar vor restrânge capacitatea Comisiei de a rambursa rapid solicitările de plată aferente celor cinci fonduri structurale și de investiții europene, aflate în gestiune partajată cu statele membre, în special în primele luni ale exercițiului 2015. Programele gestionate direct de Comisie, de exemplu cele din domeniul cercetării, sunt mai puțin afectate în mod direct de constrângerile de flux de trezorerie la începutul exercițiului, însă situația generală dificilă a plăților va avea un impact asupra acestora, în special pentru că este necesar să se asigure disponibilitatea plăților de prefinanțare aferente acestor programe înainte de semnarea noilor contracte, precum și pentru că este important să se evite obligația de a plăti penalități de întârziere pentru contractele în curs de derulare.

    În acest stadiu al procedurii, Comisia nu propune mobilizarea în 2015 a marjei pentru situații neprevăzute pentru plăți, în așteptarea confirmării tendințelor de execuție preconizate din cursul anului 2015. Știind că proiectul de buget 2015 reprezintă o estimare prudentă cu privire la cererile de plată pentru exercițiul în cauză, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape executarea plățilorși va propune măsuri corective, după caz, pentru a se asigura că va putea să elaboreze și să pună pe deplin în aplicare politicile care i- au fost încredințate: noi acțiuni în acest sens pot fi necesare în cursul anului 2015.

    ( 1 ) COM(2014) 329, 28.5.2014.

    24.6.2014 RO 7Proiect de buget 2015

  • 1.4. Restrângerea cheltuielilor administrative

    1.4.1 Rubrica 5

    Cheltuielile administrative ale Comisiei din 2015 vor înregistra o scădere în termeni reali.

    În proiectul de buget 2015, Comisia propune, pentru al treilea an consecutiv, o reducere cu 1 % a personalului său, în vederea punerii în aplicare a reducerii personalului cu 5 % pe o perioadă de cinci ani, reducere care a fost convenită în cadrul reformei Statutului funcționarilor și care se aplică tuturor instituțiilor și organismelor UE, astfel cum este prevăzut la punctul 27 din Acordul Interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, încheiat la 2 decembrie 2013 ( 1 ). În plus față de reducerea personalului propriu cu 1 % și față de o reducere suplimentară a personalului Comisiei legată de delegarea anumitor sarcini de execuție către agențiile executive, Comisia își asumă noi responsabilități, cum ar fi Grupul de sprijin pentru Ucraina sau elaborarea unei strategii europene de securitate energetică, prin intermediul unui număr substanțial de redistribuiri interne de personal (548 de posturi în 2014 și 2015) între direcțiile generale și în interiorul acestora.

    În ceea ce privește propriile cheltuieli administrative, Comisia a menținut creșterea la + 1,1 % (+ 0,7 % dacă se exclud cheltuielile administrative legate de aderarea Croației), adică la un nivel inferior inflației prevăzute, de 1,5 % pentru Bruxelles și 1,7 % pentru Luxemburg. Această situație rezultă din aplicarea reducerii de – 1,0 % pentru cheltuielile administrative altele decât cele cu remunerarea personalului, precum și din încetinirea evoluției remunerației personalului, prevăzută în reforma Statutului funcționarilor, în special prin restricțiile impuse în ceea ce privește avansarea în carieră în cazul grupelor de funcții de administratori (AD) și asistenți (AST) din schema de personal și prin crearea noii grupe de funcții pentru secretari și personal administrativ (AST/SC). Această situație reflectă, de asemenea, ajustările anuale legate de 2011 (0 %) și de 2012 (+ 0,8 %), înghețarea salariilor și a pensiilor în 2013 și 2014 și estimarea pentru 2015 bazată pe noul eșantion de evoluție salarială din 11 state membre de referință (evoluție estimată la + 1,7 %, pentru un interval de șase luni).

    În cazul tuturor instituțiilor, cheltuielile administrative vor fi, în medie, menținute la un nivel stabil în termeni reali.

    În ceea ce privește personalul, în mod similar Comisiei, și celelalte instituții (cu excepția Parlamentului European, care va aborda chestiunea după formarea noului Parlament) fie au aplicat o reducere cu 1 % a personalului, fie și-au exprimat intenția de a face acest lucru până în 2017. Cu toate acestea, proiectul de buget include o majorare a numărului de posturi alocate Curții de Justiție și Autorității Europene pentru Protecția Datelor, pentru a reflecta schimbările structurale din cadrul acestor instituții. Cheltuielile administrative ale celorlalte instituții cresc în medie cu 2,1 % și se situează între + 1,5 % în cazul Comitetului Economic și Social European și + 8,1 %în cazul Autorității Europene pentru Protecția Datelor, această din urmă cifră fiind rezultatul creării unui grup operativ pentru pregătirea noului Comitet european pentru protecția datelor. Faptul că în unele instituții se înregistrează o creștere a cheltuielilor administrative, deviindu-se astfel de la plafonul prevăzut, ar putea periclita atingerea obiectivului stabilit. Ținând seama de acest lucru, Comisia a inclus în proiectul său de buget o revizuire în jos a proiectelor de situații ale estimărilor elaborate de Consiliu, Curtea de Justiție și Comitetul Regiunilor, pentru a se respecta obiectivul de reducere a personalului și pentru o mai bună aliniere a nivelului cheltuielilor acestor instituții cu rata preconizată a inflației pentru 2015.

    Prin urmare, cheltuielile administrative ale tuturor instituțiilor considerate împreună se ridică la 6 893,1 milioane EUR (+ 1,6 %), ceea ce reprezintă o stabilizare a cheltuielilor administrative în termeni reali. În urma măsurilor prezentate mai sus, combinate cu efectul reducerii ajustărilor salariale pentru 2011 și 2012, rămâne o marjă de 457,9 milioane EUR sub subplafonul CFM pentru funcționarea instituțiilor în cadrul rubricii 5.

    Având în vedere creșterea preconizată a numărului de pensionari (+ 3,9 %), cheltuielile pentru pensii și școlile europene indică o creștere mai substanțială (+ 6,0 %, ajungând la 1 719,3 milioane EUR). În plus, cheltuielile cu pensiile iau în calcul transferul către secțiunea din buget destinată Comisiei a cheltuielilor cu pensiile foștilor deputați în Parlamentul European (începând cu 2014), ale foștilor membri ai Curții de Justiție, ai Curții de Conturi, ai Ombudsmanului European și ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor (începând cu 2015). Marja globală care rezultă sub plafonul rubricii 5 se ridică la 463,8 milioane EUR. Prin urmare, ponderea rubricii 5 în budget, considerat în ansamblu, rămâne stabilă, la nivelul din 2014 (5,9 % în credite de angajament și 6,1 % în credite de plată).

    ( 1 ) JO C 373, 20.12.2013.

    8 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

    http://eur-lex.europa.eu/Result.do?aaaa=2013&mm=12&jj=20&type=C&nnn=373&pppp=0000&RechType=RECH_reference_pub&Submit=Search

  • 1.4.2 Agențiile executive

    În 2015, Comisia va recurge mai frecvent la agențiile executive în ceea ce privește gestionarea noilor programe de cheltuieli, prin delegarea către acestea a unor sarcini de execuție, atunci când eficiența și eficacitatea sunt sporite prin contribuția acestora în comparație cu gestionarea în intern, în cadrul Comisiei. Efectivele de personal și nivelurile de subvenționare prevăzute pentru agenții în PB 2015 sunt în conformitate cu „pachetul de delegare” ( 1 ) pentru perioada 2014-2020. Creșterea efectivelor de personal din cadrul agențiilor conduce la o creștere cu 17,5 milioane EUR a contribuției UE, astfel încât să fie acoperite costurile lor de funcționare. Această situație este totuși compensată de o reducere suplimentară cu 166 de „capete” din schema de personal a Comisiei și din rândul agenților contractuali ai acestei instituții, pe lângă propriul obiectiv de reducere a personalului cu 5 %, ceea ce duce la o reducere cu 18,0 milioane EUR a cheltuielilor administrative corespunzătoare ale Comisiei, așadar nu doar îndeplinind obiectivul neutralității bugetare, ci și depășindu-l prin delegarea unor sarcini către agențiile executive.

    1.4.3 Agențiile descentralizate

    Cererea de personal și de credite pentru agențiile descentralizate, inclusă în proiectul de buget 2015, se bazează pe Comunicarea Comisiei privind programarea resurselor umane și financiare pentru agențiile descentralizate în perioada 2014-2020 ( 2 ). Această cerere îndeplinește obiectivul de reducere cu 5 % a efectivelor totale din agenții în decursul unei perioade de cinci ani, permițând însă în continuare anumitor agenții să își sporească personalul pentru a-și îndeplini noile sarcini care le-au fost atribuite. La pregătirea proiectului de buget 2015, Comisia a luat în considerare rezultatele procedurii de conciliere cu privire la bugetul 2014, care a condus la o creștere globală cu 27 de posturi față de proiectul de buget 2014 al Comisiei, în special pentru cele trei autorități de supraveghere financiară (ABE, EIOPA și ESMA). În cadrul procedurii de conciliere, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit, de asemenea, asupra creării unui grup de lucru interinstituțional specific privind resursele agențiilor descentralizate, în vederea definirii în comun a unei traiectorii clare de dezvoltare pentru agenții, pe baza unor criterii obiective.

    În proiectul de buget figurează un nou organism, și anume Comitetul unic de rezoluție. În urma adoptării, în iunie 2014, a mecanismului unic de rezoluție, Comisia propune crearea unei noi linii bugetare și a unei scheme de personal corespunzătoare, astfel încât să se permită o contribuție temporară de la bugetul UE pentru acoperirea costurilor de funcționare ale acestui comitet în cursul perioadei de demarare. Începând cu al doilea trimestru al anului 2015, noul organism se va autofinanța integral din taxele vărsate de sectorul bancar pe o bază structurală. Având în vedere perioada de timp necesară pentru instituirea efectivă a comitetului și pentru crearea structurii de finanțare prin taxe, se solicită pentru 2015 o contribuție de tranziție de la bugetul UE, în valoare de 3,3 milioane EUR. Această contribuție este destinată în principal acoperirii salariilor și a cheltuielilor cu clădirile, în funcție de ritmul preconizat de recrutare a personalului, 122 de posturi din schema de personal fiind necesare în 2015. În funcție de progresele înregistrate în ceea ce privește instituirea comitetului, Comisia poate propune crearea structurii bugetare corespunzătoare în bugetul 2014, prin intermediul unui viitor proiect de buget rectificativ. În cursul exercițiului 2015, contribuția de tranziție va fi returnată la bugetul UE, fiind compensate astfel nevoile financiare temporare ale acestui organism autofinanțat.

    * * *

    Propunerea de proiect de buget 2015 reflectă prioritățile politice care au fost stabilite în noile programe din CFM 2014-2020 și pune la dispoziție mijloacele necesare pentru începerea punerii în aplicare a acestora. În același timp, trebuie să se asigure încheierea treptată și cu succes a programelor aferente perioadei 2007-2013; pentru a realiza acest lucru, este necesar un nivel adecvat al creditelor de plată, pentru a îndeplini obligațiile față de beneficiarii de fonduri UE într-un moment în care cererile de plată se mențin la un nivel ridicat. În cele din urmă, propunerile Comisiei în ceea ce privește cheltuielile aferente instituțiilor și organismelor UE reflectă restrângerea cheltuielilor, în ciuda solicitărilor de intensificare și/sau de extindere a acțiunilor acestora prevăzute în noul cadru financiar.

    ( 1 ) Într-o notă informativă care a fost transmisă Parlamentului European și Consiliului la 4 octombrie 2013, Comisia a descris scenariul propus de delegare către agențiile executive a anumitor părți ale programelor de cheltuieli pentru perioada 2014-2020, precum și impactul corespunzător al acestor măsuri în materie de resurse bugetare și resurse umane (inclusiv pentru a ține cont de aplicarea obiectivului de reducere cu 5 % a personalului agențiilor executive).

    ( 2 ) COM(2013) 519, 10.7.2013.

    24.6.2014 RO 9Proiect de buget 2015

  • 2. CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL ȘI PROIECTUL DE BUGET 2015

    2.1. Plafoanele cadrului financiar multianual pentru bugetul 2015

    Plafoanele pentru creditele de angajament și de plată prevăzute în cadrul financiar multianual (CFM) ( 1 ) pentru stabilirea proiectului de buget 2015 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

    Denumirea rubricii Credite de angajament pentru anul 2015, în

    milioane EUR, în prețuri curente

    Credite de angajament

    1. Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii 66 813,0

    1a Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă 17 666,0

    1b Coeziune economică, socială și teritorială 49 147,0

    2. Creștere economică durabilă: resurse naturale 59 599,0

    din care: Fondul european de garantare agricolă (FEGA) – Cheltuieli legate de piață și plăți directe 44 313,0

    3. Securitate și cetățenie 2 246,0

    4. Europa globală 8 749,0

    5. Administrație 9 076,0

    din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor 7 351,0

    6. Instrumente speciale 0,0

    TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT 146 483,0

    TOTAL CREDITE DE PLATĂ 141 901,0

    În CFM, plafonul general pentru creditele de angajament (CA) se stabilește la 146 483 milioane EUR, ceea ce reprezintă 1,05 % din venitul național brut (VNB) al UE. Plafonul pentru creditele de plată (CP) este de 141 901 milioane EUR, și anume 1,02 % din VNB.

    ( 1 ) JO L 347, 20.12.2013. Cifrele au la bază adaptarea tehnică a cadrului financiar pentru 2015, în concordanță cu evoluțiile VNB, adoptată de Comisie la 28 mai 2014 [COM(2014)307].

    10 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

    http://eur-lex.europa.eu/Result.do?aaaa=2013&mm=12&jj=20&type=L&nnn=347&pppp=0000&RechType=RECH_reference_pub&Submit=Search

  • 2.2. Prezentare generală a proiectului de buget 2015

    (Credite de angajament (CA) și credite de plată (CP), în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    Rubrică

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere în PB Diferență Diferență

    2014 (1 ) 2015 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    1. Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii 63 986,3 66 374,5 66 674,2 67 184,5 45,8 % 47,3 % 2 687,8 810,0 4,2 % 1,2 %

    din care în temeiul Instrumentului de flexibilitate 89,3 79,8

    Plafon 63 973,0 66 813,0

    Marjă 76,0 218,6

    1a Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă

    16 484,0 12 028,3 17 447,4 15 582,6 12,0 % 11,0 % 963,4 3 554,3 5,8 % 29,5 %

    Plafon 16 560,0 17 666,0

    Marjă 76,0 218,6

    1b Coeziune economică, socială și teritorială 47 502,3 54 346,2 49 226,8 51 601,9 33,8 % 36,3 % 1 724,5 – 2 744,2 3,6 % – 5,0 %

    din care în temeiul Instrumentului de flexibilitate 89,3 79,8

    Plafon 47 413,0 49 147,0

    Marjă 0,0 0,0

    2. Creștere economică durabilă: resurse naturale 59 267,2 56 564,9 59 253,7 56 907,3 40,7 % 40,0 % – 13,5 342,3 0,0 % 0,6 %

    Plafon 59 303,0 59 599,0

    Marjă 35,8 345,3

    Din care: Fondul european de garantare agricolă (FEGA) – Cheltuieli legate de piață și plăți directe (2 )

    43 778,1 43 777,0 43 903,8 43 897,0 30,2 % 30,9 % 125,7 120,0 0,3 % 0,3 %

    Subplafon 43 779,0 44 313,0

    Transfer net între FEGA și FEADR 0,0 123,0

    Submarjă 0,0 286,0

    3. Securitate și cetățenie 2 172,0 1 677,0 2 130,7 1 881,2 1,5 % 1,3 % – 41,3 204,1 – 1,9 % 12,2 %

    Plafon 2 179,0 2 246,0

    Marjă 7,0 1 15,3

    4. Europa globală 8 325,0 6 842,0 8 413,1 7 327,0 5,8 % 5,2 % 88,1 485,0 1,1 % 7,1 %

    Plafon 8 335,0 8 749,0

    Marjă 10,0 335,9

    24.6.2014

    RO

    11Proiect de buget 2015

  • (Credite de angajament (CA) și credite de plată (CP), în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    Rubrică

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere în PB Diferență Diferență

    2014 (1 ) 2015 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    5. Administrație 8 404,8 8 405,6 8 612,2 8 612,4 5,9 % 6,1 % 207,5 206,7 2,5 % 2,5 %

    Plafon 8 721,0 9 076,0

    Marjă 316,2 463,8

    Din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor 6 792,4 6 793,3 6 893,1 6 893,3 4,7 % 4,8 % 100,7 100,0 1,5 % 1,5 %

    Subplafon 7 056,0 7 351,0

    Submarjă 263,6 457,9

    6. Instrumente speciale 28,6 28,6 0,0 0,0 0,0 % 0,0 % – 28,6 – 28,6 – 100,0 % – 100,0 %

    Plafon 29,0 0,0

    Marjă 0,4 0,0

    Credite pentru rubricile 1-6 142 183,9 139 892,7 145 083,9 141 912,3 99,6 % 99,8 % 2 900,0 2 019,6 2,0 % 1,4 %

    din care în temeiul Instrumentului de flexibilitate 89,3 0,0 79,8 11,3

    din care în temeiul marjei pentru situații neprevăzute 0,0 4 026,7 0,0 0,0

    Plafon 142 540,0 135 866,0 146 483,0 141 901,0

    Marjă 445,4 0,0 1 478,9 0,0

    Credite ca % din VNB (3 ) 1,05 % 1,04 % 1,04 % 1,02 %

    Other ÎN AF ARA CADRULUI FINANCIAR MUL TIANUAL (CFM) (4 )

    456,2 350,0 515,4 225,0 0,4 % 0,2 % 59,2 – 125,0 13,0 % – 35,7 %

    T otal credite 142 640,1 140 242,7 145 599,3 142 137,3 100,0 % 100,0 % 2 959,2 1 894,6 2,1 % 1,4 %

    Credite ca % din VNB (3 ) 1,06 % 1,04 % 1,04 % 1,02 %

    (1 ) Bugetul 2014 include bugetul rectificativ nr. 1 și proiectele de buget rectificativ nr. 2 și 3. (2 ) Sumele aferente sunt rotunjite în milioane EUR pentru calcularea submarjei. (3 ) Proiectul de buget se bazează pe estimarea VNB publicată în urma reuniunii Comitetului consultativ privind resursele proprii (ACOR) din 19 mai 2014. (4 ) „Alte instrumente speciale” include „ Rezerva pentru ajutoare de urgență (RAU)”, „ Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)” și „ Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)”. În scopul calculării marjelor din cadrul

    plafoanelor pentru credite, creditele corespunzătoare sunt considerate în afara CFM. Acest lucru este valabil și pentru creditele aferente Instrumentului de flexibilitate.

    12

    RO

    24.6.2014Proiect de buget 2015

  • În ansamblu, nivelul propus al cheltuielilor reflectă plafoanele cheltuielilor din cadrul financiar multianual, în timp ce sumele pentru programele individuale reflectă programarea financiară pentru 2015, conform actualizării tehnice din ianuarie 2014, în urma adoptării bugetului 2014.

    În ceea ce privește creditele de angajament, cheltuielile totale din proiectul de buget 2015 (inclusiv pentru instrumentele speciale) se ridică la 145 599,3 milioane EUR, ceea ce reprezintă 1,04 % din VNB ( 1 ), respectiv 2 959,2 milioane EUR mai mult decât în 2014 (+ 2,1 %). Marja totală rezultată în cadrul plafoanelor de cheltuieli CFM se ridică la 1 478,9 milioane EUR.

    Creditele de plată (inclusiv pentru instrumentele speciale) se ridică la 142 137,3 milioane EUR, ceea ce reprezintă 1,02 % din VNB. Aceasta înseamnă o creștere de 1,4 % peste nivelul creditelor de plată din bugetul 2014, astfel cum a fost modificat prin proiectele de buget rectificativ. Nu este lăsată nicio marjă în cadrul plafonului de plăți al CFM pentru 2015. Propunerea Comisiei reflectă nevoile de plată în 2015, plecând de la premisa aprobării întregii valori a creditelor de plată suplimentare solicitate prin PBR nr. 3/2014.

    Creditele de angajament pentru Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă (rubrica 1a) sunt stabilite la 17 447,4 milioane EUR. Aceasta reprezintă o creștere de 5,8 % în comparație cu bugetul pe 2014, generată, în special, de programul Orizont 2020, de Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și de marile proiecte de infrastructură „ITER” și „Copernicus” de la această rubrică. Rămâne o marjă de 218,6 milioane EUR. Creditele de plată cresc cu 29,5 % ajungând la 15 582,6 milioane EUR, pentru a aborda nivelul tot mai mare al creditelor restante și pentru a permite punerea în aplicare a noilor programe, în special în ceea ce privește plățile de prefinanțare pentru cererile de propuneri.

    Pentru rubrica Coeziune economică, socială și teritorială (rubrica 1b), creditele de angajament cresc cu 3,6 % ajungând la 49 226,8 milioane EUR, rămânând o marjă de 0,0 milioane EUR. Aceasta ca urmare a fondurilor structurale suplimentare prevăzute pentru Cipru, pentru care Comisia propune mobilizarea Instrumentului de flexibilitate ( 2 ). În cadrul acestei rubrici, se prevede concentrarea, în continuare, la începutul perioadei a creditelor de angajament și de plată pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI, alocare specifică complementară), în valoare de 1 407,2 milioane EUR și, respectiv, 600,0milioane EUR. Creditele de plată se reduc cu – 5,0 % comparativ cu bugetul 2014, astfel cum a fost modificat prin proiectele de buget rectificativ, la 51 601,9 milioane EUR. Acest lucru poate stabiliza nivelul ridicat al angajamentelor restante pentru politica de coeziune, urmând ca părți importante ale creditelor de plată pentru 2015 să fie utilizate pentru a onora cererile acumulate la sfârșitul anului 2014, însă este foarte probabil ca aceste credite să nu fie suficiente pentru o reducere semnificativă a numărului de cereri de plată neonorate la sfârșitul anului. Aceasta are consecințe negative în ceea ce privește capacitatea Comisiei de a menține termenul de plată de 60 de zile pentru cererile de plată care sosesc spre sfârșitul anului calendaristic. La rândul său, acest lucru va duce la probleme de trezorerie pentru statele membre și va îngreuna prefinanțarea națională a noilor operațiuni.

    Credite de angajament în valoare de 59 253,7 milioane EUR se propun pentru Creștere economică durabilă: resurse naturale (rubrica 2). Acest nivel al cheltuielilor reprezintă o stabilizare la nivelul bugetului 2014 (0,0 %) și lasă o marjă de 345,3 milioane EUR în cadrul plafonului. Creditele de plată sunt în valoare de 56 907,3 milioane EUR, o creștere de 0,6 % comparativ cu 2014. Finanțarea pentru cheltuielile privind piața și ajutoarele directe atinge 43 903,8 milioane EUR în credite de angajament și 43 897,0 milioane EUR în credite de plată. În cadrul subplafonului pentru măsuri de piață și a ajutoarelor directe este lăsată o marjă în valoare de 286,0milioane EUR, chiar dacă, pentru a institui rezerva pentru situații de criză în sectorul agricol, Comisia a solicitat activarea mecanismului de disciplină financiară ( 3 ). În cazul dezvoltării rurale, creditele de plată scad cu – 0,5 % comparativ cu bugetul 2014, astfel cum a fost modificat prin proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014. Întrucât se prevede ca o parte semnificativă a creditelor de plată din 2015 să fie utilizată pentru rambursarea cheltuielilor legate de programele din perioada 2007-2013, este puțin probabil ca nivelul creditelor de plată să fie suficient pentru a reduce numărul cererilor de plată neonorate preconizat pentru sfârșitul anului 2014. Aceasta ar putea limita capacitatea Comisiei de a respecta termenul de plată de 45 de zile pentru cererile de plată care sosesc în ultimele luni ale anului calendaristic. La rândul său, aceasta ar cauza probleme de trezorerie pentru statele membre și ar îngreuna finanțarea națională pentru dezvoltare rurală.

    ( 1 ) Proiectul de buget se bazează pe estimarea VNB publicată în urma reuniunii Comitetului consultativ privind resursele proprii (ACOR) din 19 mai 2014. ( 2 ) COM(2014) 349, 11.6.2014. ( 3 ) COM(2014) 175, 21.3.2014.

    24.6.2014 RO 13Proiect de buget 2015

  • Securitate și cetățenie Rubrica – 1,9 % (rubrica 3) înregistrează o reducere a creditelor de angajament cu 2 130,7 atingând nivelul de 115,3 milioane EUR, lăsând o marjă de 12,2 % milioane EUR. Creditele de plată cresc cu 1 881,2 atingând nivelul de milioane EUR, fapt cauzat de demararea Fondului pentru azil, migrație și integrare și a Fondului pentru securitate internă.

    Europa globală Rubrica 1,1 % (rubrica 4) înregistrează o reducere a creditelor de angajament cu 8 413,1 atingând nivelul de 335,9 milioane EUR, rămânând o marjă nealocată în valoare de 7,1 % milioane EUR disponibilă în cadrul plafonului. Creditele de plată cresc cu 7 327,0 atingând nivelul de milioane EUR, în principal pentru a ține seama de nivelul care crește rapid al angajamentelor restante de la această rubrică.

    Creditele de angajament și de plată pentru Administrație (rubrica 5) pentru toate instituțiile împreună, inclusiv pensii și școli europene cresc cu 2,5 %, angajamentele fiind stabilite la 8 612,2 milioane EUR. Cheltuielile administrative ale tuturor instituțiilor se mențin la nivelul prevăzut al inflației pentru Bruxelles (+ 1,5 %) și Luxemburg (+ 1,7 %). Creșterea corespunzătoare (+ 1,5 %) include cheltuielile administrative suplimentare legate de aderarea Croației, în valoare de 13,2 milioane EUR pentru Comisie. Ținând seama de modificările efectuate de Comisie pentru a alinia mai bine proiectul de estimare a cheltuielilor pentru Consiliu, Curtea de Justiție și Comitetul Regiunilor la nivelul estimat al inflației în 2015, cheltuielile solicitate pentru instituții lasă o marjă de 457,9 milioane EUR în cadrul subplafonului pentru cheltuielile administrative ale instituțiilor (excluzând pensiile și școlile europene). Acest lucru reflectă eforturile continue ale Comisiei și ale celorlalte instituții de limitare a propriilor cheltuieli administrative prin reducerea nivelului efectivelor de personal și prin alte economii, în conformitate cu reducerea nivelului efectivelor de personal în toate instituțiile și organismele UE cu 5 % pe o perioadă de cinci ani, astfel cum se prevede în Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013, ca parte a reformei statutului funcționarilor. Stadiul de punere în aplicare a planului de reducere a personalului este prezentat mai jos, în secțiunea 4 („aspecte orizontale”).

    În ceea ce privește pensiile, majorarea de 7,0 % este rezultatul ajustărilor anuale reduse pentru 2011 (0 %) și 2012 (+ 0,8 %), al estimării pentru 2015 (+ 1,7 % pe o bază semestrială), precum și al creșterii estimate (cu 3,9 %) a numărului de angajați care se preconizează că vor ieși la pensie în 2015. În plus, cheltuielile pentru pensii au crescut ca urmare a transferului în secțiunea din buget dedicată Comisiei a cheltuielilor cu pensiile ale foștilor deputați în Parlamentul European (din 2014), ale Curții de Justiție, ale Curții de Conturi și ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor (începând din 2015). Având în vedere cheltuielile estimate pentru pensii și școlile europene, marja globală din cadrul plafonului de la rubrica 5 se ridică la 463,8 milioane EUR. Prin urmare, ponderea rubricii 5 în buget în ansamblu rămâne stabilă, la nivelul din 2014.

    În fine, în conformitate cu Tratatul de aderare al Croației, angajamentele și plățile pentru Instrumente speciale (rubrica 6) nu mai sunt prevăzute în 2015.

    Mai multe detalii privind principalele programe și acțiuni finanțate în cadrul fiecărei rubrici sunt prezentate în secțiunea 3 de mai jos. În plus, aspectele transversale sunt prezentate în secțiunea 4 („aspecte orizontale”) și în anexe. Este vorba, de exemplu, de cererea de credite de plată (anexa III, defalcare pe grupe de programe operaționale), precum și de contribuția pe care bugetul UE o aduce la finanțarea Strategiei Europa 2020 (anexa IV, prezentare în funcție de inițiative emblematice), precum și la finanțarea integrării politicilor climatice și de biodiversitate (anexa V, prezentare în două tabele separate). Anexa VI cuprinde o prezentare generală a resurselor umane și financiare solicitate pentru agențiile descentralizate și executive.

    14 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

  • 3. PRINCIPALELE ASPECTE ALE PROIECTULUI DE BUGET 2015 PE RUBRICI ALE CADRULUI FINANCIAR

    3.1. Rubrica 1a – Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă

    3.1.1. T abel recapitulativ al creditelor de angajament (CA) și creditelor de plată (CP)

    (în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere Diferență Diferență

    2014 (1 ) 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    — Proiecte mari de infrastructură 2 417,1 1 944,5 2 508,9 1 965,7 14,4 % 12,6 % 91,8 21,2 3,8 % 1,1 %

    — Securitate nucleară și dezafectare 130,4 180,0 133,0 157,5 0,8 % 1,0 % 2,6 – 22,5 2,0 % – 12,5 %

    — Cadru strategic comun (CSC) - cercetare și inovare 9 309,7 6 488,4 9 862,1 9 312,3 56,5 % 59,8 % 552,4 2 823,8 5,9 % 43,5 %

    — Orizont 2020 9 022,4 6 240,1 9 560,0 8 969,8 54,8 % 57,6 % 537,6 2 729,7 6,0 % 43,7 %

    — Programul Euratom pentru cercetare și formare 287,2 248,3 302,1 342,4 1,7 % 2,2 % 14,8 94,1 5,2 % 37,9 %

    — Competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (COSME)

    254,1 221,4 281,3 315,9 1,6 % 2,0 % 27,2 94,5 10,7 % 42,7 %

    — Educație, formare și sport (Erasmus+) 1 558,8 1 424,4 1 592,1 1 390,2 9,1 % 8,9 % 33,4 – 34,2 2,1 % – 2,4 %

    — Ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) 122,8 102,4 123,1 90,0 0,7 % 0,6 % 0,4 – 12,4 0,3 % – 12,1 %

    — V amă, Fiscalis și combaterea fraudei 118,3 90,4 122,0 84,5 0,7 % 0,5 % 3,7 – 5,9 3,2 % – 6,5 %

    — Mecanismul Conectarea Europei (MCE) 1 976,2 821,8 2 225,0 1 452,0 12,8 % 9,3 % 248,8 630,2 12,6 % 76,7 %

    — Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice (EERP)

    — 140,3 p.m. 262,6 0,0 % 1,7 % p.m. 122,3 0,0 % 87,2 %

    — Alte acțiuni și programe 203,8 236,8 216,6 183,6 1,2 % 1,2 % 12,8 – 53,2 6,3 % – 22,5 %

    — Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei și al compe- tențelor specifice conferite Comisiei

    135,8 110,8 132,4 103,7 0,8 % 0,7 % – 3,3 – 7,1 – 2,5 % – 6,4 %

    — Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare 18,6 28,4 p.m. 15,5 0,0 % 0,1 % – 18,6 – 12,8 – 100,0 % – 45,3 %

    — Agenții descentralizate 238,5 238,8 250,8 249,2 1,4 % 1,6 % 12,3 10,4 5,1 % 4,4 %

    T otal 16 484,0 12 028,3 17 447,4 15 582,6 100 % 100 % 963,4 3 554,3 5,8 % 29,5 %

    Plafon 16 560,0 17 666,0

    Marjă 76,0 218,6

    (1 ) Bugetul 2014 include bugetul rectificativ nr. 1 și proiectele de buget rectificativ nr. 2 și 3.

    24.6.2014

    RO

    15Proiect de buget 2015

  • 3.1.2. Principalele aspecte ale rubricii 1a

    Rubrica 1a cuprinde programele și acțiunile care sunt în centrul „Strategiei Europa 2020”. Mai mult de jumătate din buget se alocă programului „Orizont 2020”, ceea ce reflectă contribuția importantă a cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării la crearea de locuri de muncă, prosperitate și calitatea vieții. Valoarea adăugată considerabilă a „cadrului strategic comun” (CSC) se datorează faptului că acesta reunește eforturile din domeniul cercetării și astfel se obțin rezultate pe care statele membre nu le pot realiza pe cont propriu.

    Programul „Erasmus+” va dezvolta în continuare acțiunile de succes și esențiale în domeniul educației, formării și tineretului care au fost până în 2013 puse în aplicare prin intermediul programelor „Învățare pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus”. Acesta include, de asemenea, acțiuni din domeniul sportului.

    Programul „COSME” („Competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii”) sprijină eforturile IMM-urilor europene de a crește și de a concura pe piața mondială. Programul integrează instrumentele financiare concepute pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și pentru a încuraja accesul IMM-urilor la credite și capitalul de risc.

    „Mecanismul pentru interconectarea Europei” (MIE) sprijină punerea în aplicare a proiectelor care vizează dezvoltarea, construirea sau modernizarea de infrastructuri noi și existente în domeniul transporturilor, energiei și telecomunicațiilor. Programul contribuie la obținerea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, prin dezvoltarea de rețele transeuropene moderne și de înaltă performanță.

    Programul Galileo intră în faza de exploatare: lansarea de noi sateliți va completa treptat constelația și va permite furnizarea de servicii inițiale. Programul „Copernicus” trece, de asemenea, la o gamă mai largă de servicii operaționale. În fine, participarea UE la proiectul „ITER” asigură Uniunii capacitatea de a ocupa o poziție de frunte în domeniul fuziunii nucleare.

    3.1.3. Priorități pentru 2015

    Bugetul 2015 va avea capacitatea de a lansa investiții semnificative în noi programe de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, precum și în educație și în competențe umane și, de asemenea, de a aloca resurse pentru infrastructuri paneuropene în domeniul transporturilor, energiei și al TIC.

    3.1.4. Proiecte mari de infrastructură

    (în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    „Proiecte mari de infrastructură” pe programe

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere Diferență Diferență

    2014 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    — Sisteme europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)

    1 326,2 1 193,2 1 060,6 934,5 42,3 % 47,5 % – 265,6 – 258,6 – 20,0 % – 21,7 %

    — Reactorul termonuclear experi- mental internațional (ITER)

    728,0 563,2 891,9 517,6 35,6 % 26,3 % 163,9 – 45,6 22,5 % – 8,1 %

    — Programul european de observare a Pământului (Copernicus)

    362,9 188,1 556,4 513,5 22,2 % 26,1 % 193,4 325,4 53,3 % 173,0 %

    Total 2 417,1 1 944,5 2 508,9 1 965,7 100 % 100 % 91,8 21,2 3,8 % 1,1 %

    16 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

  • 3.1.4.1. Sisteme europene de radionavigație prin satelit („EGNOS” și „Galileo”)

    Programele UE de radionavigație prin satelit („EGNOS” și „Galileo”) asigură o contribuție importantă la „Strategia Europa 2020” și, în special, la inițiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei globalizării”, urmărind în continuare aplicarea unei politici eficace în domeniul spațial.

    „EGNOS” este un sistem european conceput pentru a îmbunătăți performanțele „Sistemului de poziționare globală” (GPS) american pe teritoriul Europei. Acesta permite ca serviciile existente de radionavigație prin satelit să fie adecvate aplicațiilor critice pentru siguranță, precum transportul aerian sau maritim. Sistemul „EGNOS” se află în etapa sa operațională, cu o primă declarație de servicii pentru „serviciul deschis” în octombrie 2009, urmată de declarația de serviciu pentru „serviciul de salvgardare a vieții”, în martie 2011și „serviciul de acces la date EGNOS” în iulie 2012.

    Obiectivul programului „Galileo” este instituirea sistemului global de radionavigație prin satelit al Europei, conceput special pentru scopuri civile. Acesta va oferi servicii de poziționare, sincronizare și navigare pentru utilizatorii din întreaga lume, pentru o gamă largă de aplicații în diferite domenii de activitate, precum transportul, lichidarea de valori mobiliare, alimentarea cu energie electrică, prognoza meteo sau taxele de drum. O nouă etapă a programului a început în 2014 cu furnizarea de servicii inițiale.

    Astăzi aproape 7 % din produsul intern brut (PIB) al UE se bazează pe sistemele de radionavigație prin satelit. Programele Uniunii din acest sector în creștere rapidă vor reduce dependența Europei de țările terțe și se preconizează că vor aduce numeroase avantaje pentru economie și cetățeni, a căror valoare cumulativă a fost estimată la aproximativ 130 de miliarde EUR în următorii 20 de ani. Serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniul transporturilor, telecomuni- cațiilor și al infrastructurii energetice. Utilizarea combinată a semnalelor GPS și „Galileo” va permite obținerea unei precizii mai buneși dezvoltarea de noi aplicații care nu sunt posibile dacă se utilizează un singur sistem.

    3.1.4.2. Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER)

    Întreprinderea comună europeană pentru ITER și dezvoltarea energiei prin fuziune („Fuziune pentru energie”) asigură contribuția Comunității Europene a Energiei Atomice („Euratom”) la Organizația internațională ITER. Activitățile pentru perioada 2014-2020 sunt finanțate de la bugetul general al Uniunii Europene și nu prin intermediul programelor de cercetare și formare ale Euratom. Proiectul „ITER” urmărește să demonstreze că fuziunea este o sursă viabilă și durabilă de energie prin construirea și exploatarea unui reactor de fuziune experimental, ca un pas important pentru crearea de prototipuri de reactoare pentru centrale de fuziune care sunt sigure și durabile, care țin seama de aspectele de mediu și care sunt viabile din punct de vedere economic. „ITER” face parte din „Planul strategic privind tehnologiile energetice”, contribuind la strategia energetică pe termen lung a UE. Aceasta contribuie, de asemenea, la „Strategia Europa 2020”, în special la inițiativele emblematice „O Uniune a inovării” și „O politică industrială adaptată erei globalizării”, dat fiind că mobilizarea industriilor europene de înaltă tehnologie, care sunt implicate în construirea „ITER”, ar trebui să ofere UE un avantaj concurențial pe plan mondial în acest sector promițător.

    Întreprinderea comună acoperă contribuția UE la construirea instalației „ITER”, la achiziționarea echipamentelor și a instalațiilor, la sprijinul administrativ și tehnic general pentru proiect pe durata construcției, precum și participarea la punerea în funcțiune și exploatarea inițială și la alte activități legate de ITER, cum ar fi cele din cadrul abordării extinse, pentru care „Euratom” și Japonia au încheiat un acord bilateral prin care se stabilesc activități complementare comune de cercetare în domeniul fuziunii.

    3.1.4.3. Programul european de observare a Pământului (Copernicus)

    Programul european de observare a Pământului „Copernicus «urmărește colectarea și structurarea unor surse multiple de informații, cum ar fi date obținute prin satelit și in situ, pentru a oferi Europei un acces continuu, independent și fiabil la date și informații privind observarea, obiectivul final fiind îmbunătățirea gestionării mediului și asigurarea unei securități sporite. Investițiile UE au ca scop acoperirea lacunelor în materie de observare a Pământului, permițând accesul la structurile existente și dezvoltând serviciile operaționale. „Copernicus” contribuie la stabilitatea și creșterea economică prin stimularea aplicațiilor comerciale, așa-numitele servicii din aval, în multe sectoare diferite, printr-un acces total și deschis la datele de observare și produsele de informare» Copernicus”. Programul este inclus în inițiativa în domeniul politicii industriale a Strategiei Europa 2020, având în vedere beneficiile sale pentru o gamă largă de politici ale Uniunii.

    24.6.2014 RO 17Proiect de buget 2015

  • 3.1.5. Cadrul strategic comun (CSC) - cercetare și inovare

    T abelul de mai jos oferă o prezentare generală a Cadrului strategic comun pentru cercetare și inovare. Acesta prezintă defalcarea pe programe și obiective a creditelor pentru cercetare și inovare incluse în proiectul de buget pentru 2015, în raport cu bugetul 2014.

    (în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    CSC pentru cercetare și inovare, pe programe și obiective

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere Diferență Diferență

    2014 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    — Orizont 2020 9 022,4 6 240,1 9 560,0 8 969,8 96,9 % 96,3 % 537,6 2 729,7 6,0 % 43,7 %

    — Excelența științifică 2 881,1 234,5 2 892,0 1 194,3 29,3 % 12,8 % 10,9 959,8 0,4 % 409,3 %

    — Consiliul European pentru Cercetare (CEC)

    1 641,8 74,8 1 631,7 451,0 16,5 % 4,8 % – 10,0 376,2 – 0,6 % 503,0 %

    — Tehnologii viitoare și emergente 239,1 10,3 232,2 109,5 2,4 % 1,2 % – 6,9 99,2 – 2,9 % 962,9 %

    — Acțiunile Marie Skłodowska-Curie 731,6 147,0 734,7 477,4 7,4 % 5,1 % 3,1 330,4 0,4 % 224,7 %

    — Infrastructuri de cercetare 268,6 2,4 293,4 156,4 3,0 % 0,0 24,9 154,0 9,3 % 6 388,1 %

    — Poziția de lider în sectorul industrial 1 772,2 423,1 1 904,6 1 095,3 19,3 % 11,8 % 132,4 672,2 7,5 % 158,9 %

    — Poziția de lider în ceea ce privește tehnologiile generice și industriale

    1 342,5 101,6 1 494,6 761,6 15,2 % 8,2 % 152,1 660,0 11,3 % 649,7 %

    — Accesul la finanțare care implică risc 363,6 315,5 337,5 282,8 3,4 % 3,0 % – 26,0 – 32,7 – 7,2 % – 10,4 %

    — Inovarea în IMM-uri 66,2 6,0 72,5 51,0 0,7 % 0,5 % 6,3 44,9 9,5 % 745,0 %

    — Provocări societale 2 787,5 189,4 2 543,1 1 369,8 25,8 % 14,7 % – 244,4 1 180,4 – 8,8 % 623,3 %

    — Sănătate, schimbări demografice și bunăstare

    677,0 52,1 673,9 324,5 6,8 % 3,5 % – 3,1 272,4 – 0,5 % 522,8 %

    — Securitate alimentară, agricultură dura- bilă și bioeconomie

    253,9 24,8 195,6 103,2 2,0 % 1,1 % – 58,4 78,4 – 23,0 % 316,9 %

    — Surse de energie sigure, ecologice și eficiente

    571,4 57,5 651,2 271,3 6,6 % 2,9 % 79,8 213,8 14,0 % 371,6 %

    — Mijloace de transport inteligente, ecolo- gice și integrate

    586,6 17,5 298,2 341,6 3,0 % 3,7 % – 288,4 324,1 – 49,2 % 1 851,8 %

    — Combaterea schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv a materiilor prime

    341,2 8,5 369,3 162,1 3,7 % 1,7 % 28,1 153,7 8,2 % 1 815,4 %

    — Societăți favorabile incluziunii, inova- toare și sigure

    357,3 29,0 354,9 167,0 3,6 % 1,8 % – 89,7 138,0 – 0,7 % 475,8 %

    18

    RO

    24.6.2014Proiect de buget 2015

  • (în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    CSC pentru cercetare și inovare, pe programe și obiective

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere Diferență Diferență

    2014 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    — Răspândirea excelenței și extinderea partici- pării

    66,9 5,3 148,0 87,6 1,5 % 0,9 % 81,1 82,3 121,3 % 1 567,1 %

    — Activități orizontale ale Programului Orizont 2020

    p.m. p.m. 47,5 10,2 0,5 % 0,1 % 47,5 10,2 0,0 % 0,0 %

    — Întreprinderi comune 609,7 77,4 1 076,7 345,9 10,9 % 3,7 % 467,1 268,6 76,6 % 347,2 %

    — Institutul European de Inovare și Tehnologie – Integrarea triunghiului cunoașterii format din învățământ superior, cercetare și inovare

    235,1 121,4 278,8 228,5 2,8 % 2,5 % 43,7 107,1 18,6 % 88,2 %

    — Acțiuni nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare (JRC)

    33,6 10,3 35,1 28,0 0,4 % 0,3 % 1,6 17,7 4,7 % 172,7 %

    — Cheltuieli de sprijin 636,5 636,5 634,2 634,2 6,4 % 6,8 % – 2,3 – 2,3 – 0,4 % – 0,4 %

    — Finalizare (înainte de 2014) 0,0 4 542,3 0,0 3 976,1 0,0 % 42,7 % 0,0 – 566,2 0,0 % – 12,5 %

    — Programul Euratom pentru cercetare și formare 287,2 248,3 302,1 342,4 3,1 % 3,7 % 14,8 94,1 5,2 % 37,9 %

    — Euratom 151,0 66,0 187,4 187,0 1,9 % 2,0 % 36,4 121,0 24,1 % 183,2 %

    — Cheltuieli de sprijin 136,3 136,3 114,7 114,7 1,2 % 1,2 % – 21,6 – 21,6 – 15,8 % – 15,8 %

    — Finalizare (înainte de 2014) 0,0 46,0 0,0 40,7 0,0 % 0,4 % 0,0 – 5,3 0,0 % – 11,6 %

    T otal 9 309,7 6 488,4 9 862,1 9 312,3 100,0 % 100,0 % 552,4 2 823,8 5,9 % 43,5 %

    Din care cercetare indirectă 8 917,1 6 102,5 9 485,9 8 940,1 96,2 % 96,0 % 568,8 2 837,7 6,4 % 46,5 %

    Din care cercetare directă 392,6 386,0 376,2 372,1 3,8 % 4,0 % – 16,4 – 13,9 – 4,2 % – 3,6 %

    24.6.2014

    RO

    19Proiect de buget 2015

  • 3.1.5.1. „Orizont 2020” – Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014 – 2020)

    „Orizont 2020” este menit să abordeze provocările cu care se confruntă astăzi Europa, prin finanțarea excelenței științifice, a tehnologiei și a inovării. Acesta stimulează economia și asigură baza științifică și tehnologică, precum și competitivitatea industrială viitoare, contribuind la o societate mai inteligentă, mai durabilă și mai favorabilă incluziunii. Programul joacă un rol principal în punerea în aplicare a inițiativei emblematice „O Uniune a inovării” din cadrul Strategiei Europa 2020 și a altor inițiative emblematice, în special „O agendă digitală pentru Europa”, „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „O politică industrială adaptată erei globalizării”, precum și în dezvoltarea și funcționarea Spațiului european de cercetare (SEC). Derulându-se în perioada 2014 – 2020, „Orizont 2020” este parte a efortului de a oferi idei, creștere economică și locuri de muncă pentru viitor.

    Orizont 2020 reunește toate programele de finanțare existente ale Uniunii în materie de cercetare și inovare, inclusiv Programul-cadru pentru cercetare, activitățile legate de inovare ale Programului-cadru pentru competitivitate și inovare și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT). „Programul Euratom pentru cercetare și formare” (2014-2018), bazat pe Tratatul Euratom, completează programul „Orizont 2020”. Acest lucru demonstrează intenția fermă de a elimina decalajul dintre cercetare și piață și de a asocia cercetarea și inovarea, menținând în același timp accentul pe provocările societale.

    Obiectivul general al programului „Orizont 2020” este de a contribui la dezvoltarea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în întreaga Uniune, prin mobilizarea de fonduri suplimentare pentru cercetare, dezvoltare și inovare, precum și prin contribuirea la îndeplinirea obiectivelor legate de cercetare și dezvoltare, inclusiv a obiectivului de 3 % din PIB pentru cercetareși dezvoltare în Uniune până în 2020. Se acordă o atenție deosebită acelor domenii în care intervenția UE va asigura valoare adăugatăși o eficacitate crescută în comparație cu eforturile individuale ale statelor membre. De exemplu, promovarea excelenței științifice în domenii-cheie va face posibilă mobilitatea a peste 65 000 de cercetători, generând astfel noi competențe și inovare în UE. Avansarea poziției de lider industrial al Europei în domenii-cheie va mobiliza investiții de 15 miliarde EUR prin finanțare prin împrumut și capital de risc.

    Resursele programului „Orizont 2020” sunt direcționate către trei priorități distincte, care însă se susțin reciproc, fiecare având valoare adăugată clară pentru Uniune. Fiecare dintre ele include o serie de obiective specifice, și anume:

    1. generarea excelenței științifice în scopul de a consolida excelența științifică de nivel mondial a Uniunii (partea I, „Excelențăștiințifică”). Această parte vizează consolidarea și dezvoltarea nivelului de excelență al bazei științifice a Uniunii și consolidarea Spațiului european de cercetare, în vederea creșterii competitivității sistemului de cercetare și inovare al Uniunii la nivel mondial. În acest context, programul va sprijini cele mai bune idei, va dezvolta talentele din Europa, va oferi cercetătorilor acces la infrastructuri de cercetare prioritare, iar Europa va deveni un loc spre care vor fi atrași cei mai buni cercetători din lume;

    2. promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării (partea II, „Poziția de lider în sectorul industrial”). Accentul se va pune pe finanțarea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor generice și industriale selectate, accesul îmbunătățit la finanțarea de risc pentru investițiile în cercetare și inovare, precum și pe stimularea inovării în IMM-uri; și

    3. Abordarea provocărilor societale, în scopul de a răspunde în mod direct provocărilor identificate în „Strategia Europa 2020”, prin sprijinirea unor activități care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață (partea III, „Provocări societale”). Această parte abordează principalele preocupări care sunt comune tuturor cetățenilor, atât din Europa, cât și din altă parte. O abordare bazată pe provocări va reuni resursele și cunoștințele din diferite domenii, tehnologii și discipline. Aceasta va acoperi diverse activități, de la cercetare până la piață, o atenție deosebită fiind acordată activităților aferente inovării, precum derularea de proiecte-pilot, demonstrații, standuri de încercare și sprijin pentru achiziții publice și comercializare.

    Obiectivele specifice „Răspândirea excelenței și extinderea participării” și „Știință cu și pentru societate” sunt considerate părți suplimentare cu o finanțare specifică. Acestea asigură o cooperare efectivă între știință și societate, recrutarea de talente noi pentruștiință și asocierea excelenței științifice cu sensibilizarea și responsabilitatea socială.

    20 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

  • Dat fiind că IMM-urile au un potențial de inovare semnificativ și că acestea pot oferi progrese tehnologice revoluționare și servicii inovatoare pe piață, „Orizont 2020” adoptă o abordare integrată și le sprijină în mod activ, prin furnizarea de sprijin financiar, atât direct, cât și indirect, pentru ca acestea să își dezvolte capacitatea de inovare. Prin această abordare, se preconizează că minimum 20 % din bugetele totale combinate pentru obiectivul specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” (în partea II, „Poziția de lider în sectorul industrial”) și prioritatea „Provocări societale” va fi alocat IMM-urilor.

    În plus, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) contribuie, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor programului Orizont 2020. În special, programul „Orizont 2020” sprijină acțiunile directe nenucleare ale JRC, astfel încât acesta să poată aduce o contribuție independentă și solidă din punct de vedere științific la procesul de elaborare a politicilor pe bază de probe și, prin urmare, să stea la baza evoluției Europei către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În cadrul programului „Orizont 2020”, EIT reunește instituții de învățământ superior, centre de cercetare și întreprinderi de excelență pentru a crea antreprenorii de mâine și pentru a asigura că „triunghiul cunoașterii” europene se situează la cel mai înalt nivel mondial. EIT se întemeiază pe un concept nou pe bază de centre transfrontaliere de parteneriat public-privat, cunoscute sub denumirea de „comunități ale cunoașterii și inovării” (CCI).

    În vederea unui impact maxim al finanțării UE, „Orizont 2020” include atât parteneriate public-public, cât și parteneriate public- privat, în conformitate cu articolul 185 și, respectiv, 187 din TFUE. Prin punerea în comun a investițiilor, aceste parteneriate permit realizarea de progrese tehnologice majore care nu pot fi obținute în mod individual de către țări sau întreprinderi. Mai precis, este furnizată finanțare continuă următoarelor patru parteneriate public-privat: „Programul de cercetare și dezvoltare destinat să sprijine întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară activități de cercetare” („EUROSTARS”), programul european de inovare și cercetare în domeniul metrologiei (EMPIR), „Parteneriatul dintre țări europene și țări în curs de dezvoltare privind trialurile clinice” (EDCTP 2)și „Programul de cercetare și dezvoltare pentru autonomie activă asistată” (AAA). În plus, sunt în curs de implementare șapte parteneriate public-privat în sectoare-cheie precum sectorul farmaceutic, al energiei, al transporturilor și al electronicelor, și anume: „Inițiativa privind medicamentele inovatoare 2”(IMI2), „Clean Sky 2”, „ECSEL” (componente și sisteme electronice), „Bioindustrii” (BBI), „Pile de combustie și hidrogen 2” (FCH2), „SESAR” (Managementul traficului aerian din cadrul cerului unic european) și „Shift2Rail”.

    3.1.5.2. Programul pentru cercetare și formare al Euratom (EURATOM)

    Programul „Euratom pentru cercetare și formare” (2014-2018) completează programul „Orizont 2020” de cercetare și formare în domeniul nuclear, concentrându-se asupra îmbunătățirii continue a siguranței și securității nucleare și a protecției împotriva radiațiilor, în special prin contribuția la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate. Programul este în mod evident legat de obiectivele strategiei „Europa 2020” și de strategiile „Energie 2020”. Acesta contribuie la inițiativa „O Uniune a inovării” prin sprijinirea cercetării precomerciale relevante pentru politici și prin facilitarea transferurilor de tehnologie dintre cercetarea universitară și industrie. Prin punerea accentului pe formare în toate activitățile sale, prin încurajarea siguranței și durabilității în sectorul nuclear actual și prin crearea unui nou sector tehnologic de vârf, în special pentru energia de fuziune, programul va conduce la creștere economică și la crearea de noi locuri de muncă într-o gamă largă de discipline.

    Acțiunile indirecte ale programului „Euratom” se concentrează asupra a două domenii: 1) fisiune nucleară, securitate și radioprotecțieși 2) cercetare și dezvoltare în domeniul fuziunii. În domeniul fisiunii nucleare și al protecției împotriva radiațiilor, programul sprijină îmbunătățirea securității nucleare și contribuie la dezvoltarea unor soluții sigure, pe termen mai lung, pentru gestionarea deșeurilor nucleare. În plus, se acordă o atenție deosebită studierii mecanismelor implicate în aplicații diagnostice și terapeutice ale radiațiilor ionizante care utilizează o abordare comună pentru echilibrarea beneficiilor și a riscurilor aferente zecilor de milioane de proceduri medicale efectuate anual în Europa. În ceea ce privește acțiunile indirecte pentru cercetarea în domeniul fuziunii, programul vizează sprijinirea construirii cu succes și a eventualei exploatări a proiectului ITER, asigurând, în același timp, că Europa este în poziția de a beneficia de pe urma acestui succes și a progreselor realizate în vederea exploatării la timp a fuziunii ca sursă de energie în cea de-a doua jumătate a acestui secol.

    Programul „Euratom”, pentru acțiuni directe, pus în aplicare de Centrul Comun de Cercetare (JRC), contribuie la cercetarea în domeniul securității nucleare necesară pentru siguranța, securitatea și utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare și a altor aplicații care nu se bazează pe fisiune. JRC asigură o bază științifică pentru politicile relevante ale Uniunii și, atunci când este necesar, reacționează în limitele misiunii și competenței sale la evenimente, incidente și accidente nucleare. În acest scop, JRC va desfășura activități de cercetare și va realiza evaluări, va furniza referințe și standarde și va oferi activități specializate de formare și educație.

    24.6.2014 RO 21Proiect de buget 2015

  • 3.1.6. Competitivitatea întreprinderilor și întreprinderi mici și mijlocii (COSME)

    (în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    COSME pe componente

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere Diferență Diferență

    2014 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    — Promovarea spiritului antrepreno- rial și îmbunătățirea competitivitățiiși a accesului pe piețe al întreprin- derilor din Uniune

    102,7 14,6 106,6 72,4 37,9 % 22,9 % 3,9 57,8 3,8 % 396,4 %

    — Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sub formă de capitaluri proprii și datorii

    140,7 76,7 162,8 99,3 57,9 % 31,4 % 22,1 22,6 15,7 % 29,5 %

    — Cheltuieli de sprijin 10,7 10,7 11,9 11,9 4,2 % 3,8 % 1,2 1,2 11,2 % 11,2 %

    — Finalizarea activităților anterioare în domeniul competitivității și al spiritului antreprenorial

    0,0 119,5 0,0 132,4 0,0 % 41,9 % 0,0 12,9 0,0 % 10,8 %

    Total 254,1 221,4 281,3 315,9 100,0 % 100,0 % 27,2 94,5 10,7 % 42,7 %

    „Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii” (COSME) se concentrează în principal asupra măsurilor de promovare a unor IMM-uri mai dinamice și mai competitive la nivel internațional. Programul este conceput pentru a crea condiții prielnice pentru întreprinderile europene și pentru a asigura că IMM-urile pot valorifica pe deplin potențialul enorm al pieței unice, precum și pentru a le încuraja să-și lărgească perspectiva dincolo de aceasta. Sunt necesare eforturi speciale pentru a promova dezvoltarea IMM-urilor ca sursă importantă de creștere economică și creare de locuri de muncă în Uniune, acestea reprezentând peste 67 % din locurile de muncă din sectorul privat și asigurând peste 58 % din cifra de afaceri totală la nivelul UE. Programul are drept scop îmbunătățirea competitivității industriale în UE cu 5 % în 2015. În plus, programul va promova crearea și dezvoltarea IMM- urilor, care vizează o creștere a valorii adăugate brute a IMM-urilor cu 4 % pe an.

    Se acordă o atenție specială îmbunătățirii accesului IMM-urilor la finanțare sub formă de capitaluri proprii și datorii. Instrumentele financiare pentru creștere economică, inclusiv noile platforme de capitaluri proprii și de datorii, care oferă o facilitate de capital și garanții la împrumuturi, vor permite IMM-urilor să aibă mai ușor acces la finanțare. În primul rând, o facilitate de capitaluri proprii pentru investițiile din faza de creștere va asigura IMM-urilor finanțare rambursabilă a capitalului propriu orientată spre latura comercială, în principal sub formă de capital de risc, prin intermediari financiari. În al doilea rând, o facilitate de împrumut va oferi IMM-urilor mijloace directe sau alte modalități de partajare a riscurilor cu intermediarii financiari pentru a acoperi împrumuturile. Împreună, aceste activități vor oferi un impuls semnificativ IMM-urilor.

    22 RO 24.6.2014Proiect de buget 2015

  • 3.1.7. Educație, formare, tineret și sport („Erasmus+”)

    (în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    „Erasmus+” pe componente

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere Diferență Diferență

    2014 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    — Promovarea excelenței și a coope- rării în domeniul educației, al formării și al tineretului în Europa, relevanța acestuia pentru piața forței de muncă și participarea tinerilor la viața democratică din Europa

    1 468,8 1 099,2 1 498,2 1 231,9 94,1 % 88,6 % 29,5 132,7 2,0 % 12,1 %

    — Promovarea excelenței în activi- tățile de predare și cercetare în domeniul integrării europene prin activitățile Jean Monnet, la nivel mondial

    34,5 24,2 36,2 29,1 2,3 % 2,1 % 1,6 4,9 4,7 % 20,2 %

    — Dezvoltarea dimensiunii europene în domeniul sportului

    19,2 12,3 20,4 11,6 1,3 % 0,8 % 1,3 – 0,7 6,6 % – 5,6 %

    — Cheltuieli de sprijin 36,3 36,3 37,3 37,3 2,3 % 2,7 % 1,0 1,0 2,8 % 2,8 %

    — Finalizare (înainte de 2014) 0,0 252,4 0,0 80,2 0,0 % 5,8 % 0,0 – 172,1 0,0 % – 68,2 %

    Total 1 558,8 1 424,4 1 592,1 1 390,2 100,0 % 100,0 % 33,4 – 34,2 2,1 % – 2,4 %

    Programul „Erasmus+” vizează punerea în aplicare a obiectivelor de politică convenite ale Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, prin sprijinirea aptitudinilor și a competențelor studenților, prin promovarea îmbunătățirii calității în educație, formare și în instituțiile/organizațiile pentru tineret și prin promovarea elaborării de politici.

    „Erasmus+” reprezintă o investiție strategică în oameni, ca factor esențial pentru creșterea economică și prosperitate. Obiectivul este reducerea procentului persoanelor cu vârste între 18 și 24 de ani care au urmat cel mult ciclul de învățământ secundar inferior și care nu sunt înscrise într-o instituție de învățământ sau de formare de la 12,7 % în 2012 la mai puțin de 10 % în 2020. De asemenea, până în 2020, cel puțin 40 % din persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani ar trebui să fie absolvenți de învățământ superior, comparativ cu 35,7 % în 2012. Programul va oferi oportunități extinse pentru efectuarea de studii în străinătate pentru persoane, numărul oportunităților crescând de la un prag puțin sub 500 000 în 2014 la peste 800 000 în 2020, ajungându-se în total la peste 4 milioane de oportunități de mobilitate în scop educațional în perioada 2014-2020 ( 1 ).

    Erasmus+ se concentrează asupra a trei tipuri de acțiuni-cheie: mobilitatea transnațională și internațională în scop educațional a studenților, a tinerilor, a cadrelor didactice și a personalului din domeniu, cooperarea pentru inovare și bune practici, cu un accent mai mare pe consolidarea parteneriatelor inovatoare între instituțiile de învățământ și întreprinderi, precum și sprijin pentru reformarea politicilor, consolidarea instrumentelor și a impactului metodelor deschise de coordonare în domeniul educației, formării și tineretului. Acesta va acoperi, de asemenea, activitățile de sprijin specifice programului Jean Monnet, de stimulare a activității didactice, a cercetării și a dezbaterilor cu privire la integrarea europeană, precum și cooperarea la nivelul UE în domeniul sportului.

    ( 1 ) Acesta vizează mobilitatea studenților, mobilitatea personalului, lucrătorii tineri care participă la schimburi pentru tineri, participanții la proiectele Serviciului european de voluntariat, programele de studii în vederea obținerii de diplome comune și programele comune de master (garanții pentru împrumuturi), fără studenții internaționaliși mobilitatea personalului finanțată în cadrul rubricii 4.

    24.6.2014 RO 23Proiect de buget 2015

  • 3.1.8. Ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)

    (în milioane EUR, cifre rotunjite în prețuri curente)

    EaSI pe componente

    Buget Proiect de buget (PB) Pondere Diferență Diferență

    2014 2015 2015 – 2014 2015 / 2014

    (1) (2) (2 – 1) (2 / 1)

    CA CP CA CP CA CP CA CP CA CP

    — Progress — Sprijinirea elaborării, a punerii în aplicare, a monitori- zării și a evaluării politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și a legislației în domeniul condițiilor de muncă

    71,2 20,8 72,5 22,7 58,9 % 25,3 % 1,3 1,9 1,9 % 9,4 %

    — EURES — Promovarea mobili- tății geografice voluntare a lucră- torilor și stimularea oportuni- tăților de încadrare în muncă

    21,3 12,1 21,4 9,4 17,4 % 10,5 % 0,1 – 2,6 0,4 % – 21,8 %

    — Microfinanțare și antreprenoriat social — Creșterea accesului la finanțare și a disponibilității finanțării pentru persoanele fiziceși juridice, în special pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața muncii, și pentru între- prinderile sociale

    26,5 9,4 25,0 11,8 20,3 % 13,2 % – 1,5 2,4 – 5,8 % 25,4 %

    — Cheltuieli de sprijin pentru Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială

    3,8 3,8 4,3 4,3 3,5 % 4,8 % 0,5 0,5 13,2 % 13,2 %

    — Finalizare (înainte de 2014) 0,0 56,3 0,0 41,7 0,0 % 46,3 % 0,0 – 14,6 0,0 % – 26,0 %

    Total 122,8 102,4 123,1 90,0 100,0 % 100,0 % 0,4 – 12,4 0,3 % – 12,1 %

    Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) oferă finanțare din partea UE pentru coordonarea punerii în aplicare a „Strategiei Europa 2020” pentru o creștere favorabilă incluziunii. În cadrul axei sale „PROGRESS”, programul sprijină dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicii sociale și de ocupare a forței de muncă a Uniunii și a legislației acesteia în domeniul condițiilor de muncă și promoveaz�


Recommended