ÎNGRIJIREA P CU AFECŢIUNI NEUROLOGICEÎNGRIJIREA P CU AFECŢIUNI NEUROLOGICE
EDUCAŢIA SANITARĂEDUCAŢIA SANITARĂ
MĂSURI DE PROFILAXIE PRIMARĂ
Prevenirea cauzelor ce duc la anoxie (hipoxie)
Prevenirea traumatismelor forte ( cranio-cerebrale = TCC; vertebro-
medulare = TVM sau ale nervilor periferici = TNP)
Prevenirea microtraumatismelor palmei în unele profesii
(cizmari,pictori,ciclişti) pentru evitarea parezei N cubital
Efectuarea corectă a injecţiilor im/iv sau a vaccinurilor, pentru a evita
apariţia unor paralizii a nervului sciatic, median (iv) sau radial (injectare profundă în 1/3supero-externă a braţului, la persoanele slabe sau la copii)
Evitarea suprasolicitărilor unor organe, a anemiei sau a altor afecţiuni care
perturbă SNC şi care pot produce epilepsie, AVC (combatere sedentarism, obezitate,stres,etc)
Combaterea exceselor alimentare, alcoolice şi adoptarea unui regim de
viată sănătos
Evitarea suprasolicitărilor fizice (mişcări bruşte - >sciatic) şi psihice
Educarea gravidelor pentru evitarea consumului de alcool în timpul
sarcinii (inclusiv mom. concepţiei-ambii parteneri) şi a contactului cu persoanepurtătoare de agenţi infecţiosi (rubeolă, sifilis – creier făt)
Consilierea familiilor (în care unul dintre parteneri este bolnav de
miotonie) pentru evitarea procreerii – ca unic element de eradicare a acestor afecţiuni
MĂSURI DE PROFILAXIE SECUNDARĂ
Terapie corespunzătoare a HTA, aterosclerozei (ATS), valvulopatiilor
(trombi) – pentru prevenirea AVC
Tratarea corectă a - > TCC, malformaţiilor, parazitozelor, infecţiilor,
intoxicaţiilor, tulburărilor metabolice – pentru prevenirea epilepsiei
Atenţie deosebită pentru tratarea eficientă a cauzelor tranzitorii:
hemoragii, deshidratări.
Atenţie deosebită pt. tratarea eficientă a stărilor toxice sau infecţioase -
pentru profilaxia sifilisului SN, a mielitelor, a complicaţiilor meningitei
Evitarea Htermiei prelungite, expunerii îndelungate la frig sau umezeală –
pentru prevenirea paraliziilor nervilor faciali
Conştientizarea populaţiei privind respectarea tratamentelor ambulatorii, a
regimului igieno-dietetic şi evitarea cauzelor declanşatoare
Supravegherea P cu afecţiuni neurologice pentru evitarea complicaţiilor
Ctrl. periodic de specialitate – permite depistarea timpurie a tumorilor
cerebrale.
MANIFESTĂRI DE DEPENDEN ĂȚ
Tulburari ale motilitatii
Examenul motilitatii voluntare urmareste depistarea deficitului motor prin studiulmiscarilor active si al fortei musculare segmentare
PAREZA=diminuarea fortei musculare
PARALIZIA=absenta completa a fortei musculare
HEMIPLEGIE=paralizia unei jumatati de corp
PARAPLEGIE=paralizia partii inf a corpului
MONOPLEGIE=paralizia unui membru
TETRAPLEGIE=paralizia celor 4 membre
Modificari de tonus muscular
HIPOTONIE =diminuarea tonusului muscular
HIPERTONIE=sau contractura musculara=exagerarea tonusului
Hipertonie +paralizie= paralizie spastica
Hipotonie + paralizie=paralizie flasca
Tulburari de ortostatism si mers
MERSUL COSIT=gamba rigida,m.inf intins,în hemiplegie,în recuperare
MERSUL TALONAT=în tabes,mers necontrolat,pac arunca picioarele i love teș ș
pământul cu călcâiele
MERSUL STEPAT=gamba e ridicata pt a nu lovi pământul,lez nerv motor
periferic
MERS EBRIOS=în sindrom cerebelos
Tulburări de coordonare a mi cărilor=ș influen ate de ap vestibular,optic, iț ș
asigurată de integritatea cerebelului i a scoar ei cerebrale,se eviden iază prin proba indice –ș ț țnas,călcâi-genunchi
ATAXÍE = Tulburare a coordonării mi cărilor voluntare din cauza lezării unor căiș
nervoase i centri nervo i ș ș
Statica=tb de echilibru stând în picioare=pericol de cădere
Locomotorie=tb de echilibru în mers
o Mi cări anormale(dischinezii)/ș mi cări involuntareș
Contractiile si miscarile involuntare apar în numeroase boli sub diferite forme:
- tremuraturi: boala Parkinson, alcoolism, Basedow, degenerescente, scleroza în placi;
contracturi: tetanie, tumori cerebrale, tetanos;
- miscari coreice (miscari involuntare dezordonate, bruste si rapide): coree, hemi-balism;
- miscari atetozice (miscari involuntare, lente, care se schimba fara încetare): leziuniextrapiramidale;
- convulsii tonico-clonice: apar în crizele epileptice
CONVULSII TONICE =contractură musculară intensă,durabilă,ce pot fi
generale(tetanos) sau par iale(tetanie)ț
CONVULSII clonice =mi cări bru te,violente,de scurtă durată,întrerupte deș ș
scurte perioade de repaus
CONVULSII TONICO- CLONICE=caracteristice epilepsiei
MI CĂRI COREICE=bȘ ru te,aritmice i dezordonate,întâlnite înș ș
coree(afec .caract.prin mi c.involuntare i neregulate,când lente când rapide,înso ite deț ș ș țhipotonie musc i ataxie)ș
MI CĂRI ATETOZICE=vermiculare,ondulante,lente,localizate la falange înȘ
hemiplegia infantilă
TREMURĂTURI=mi c ritmice de amplitudine mică,fiziologice în frig,emo ii sauș ț
patologice în etilism,nevroze,sindr.cerebelos,Parkinson,Basedow
FASCICULA II=contrac ia unor fibre musculere,se zbate carnea,în sclerozăȚ ț
amiotrofică,poliomielită
CRAMPE FUNCȚIONALE=contrac ii involuntare,dureroase,tranzitorii ceț
afectează un mu chi sau un grup de mu chi(crampa înotătorului,a scriitorului)ș ș
TICURILE=mi c clonice involuntare,rapide care se repetă în modș
stereotip,dispar în somn se accentuează la emo iiț
Tulburări de sensibilitate
PARESTEZII=furnicături,amor eliț
ANESTEZIE=pierderea sensibilită ii ț
HIPOESTEZIE=diminuarea sensibilită iiț
HIPERESTEZIE=accentuarea până la senza ie dureroasă a sensibilită iiț ț
Tulburarile de vorbire
afazie (care se caracterizeaza prin imposibilitatea exprimarii si întelegerii
cuvintelor), articularea cuvintelor (disartrie) si pronuntarea acestora - disfazia (bâlbâiala),disladia (imposibilitatea de a pronunta anumite sunete).
Nervul olfactiv (I), nerv senzorial pentru miros. Lezarea duce la
anosmie (pierderea mirosului).
hipoosmie diminuarea sim ului olfactivț
hiperosmie=accentuarea
parosmie =confundarea mirosurilor
Nervul optic (II), nerv senzorial pentru vedere, porneste de la retina. Lezarea
sa provoaca
amauroza (orbire) unilaterala.
Ambliopie=diminuarea acuită ii vizualeț
Hemianopsie=pierderea vederii în jumătatea câmpului vizual
Hemeralopie scăderea vederii în condi ii de iluminare redusăț
Nictalopie =vedere mai buna seara decât ziua
Nervul oculomotor comun (III), nerv motor Lezarea sa duce la
ptoza (caderea) pleoapei superioare, vedere dubla (diplopie), dilatarea pupilei
(midriaza), strabism.
Nervul patetic (IV) nerv motor, lezarea sa duce la displopie prin paralizia
oblicului mare
Nervul oculomotor extern (VI) este un nerv motor .Paralizia sa duce la
diplopie si strabism intern (devierea globului ocular înauntru).
Nervul facial (VII) este un nerv motor ce asigura inervarea mimicii si a carui
lezare provoaca paralizia faciala: fata asimetrica prin stergerea cutelor fiziologice de pe hemi-fata de partea leziunii, imposibilitatea încretirii fruntii si a închiderii ochiului, comisura bucalamai coborâta de partea bolnava.
Ca nerv senzorial i se asociaza nervul intermediar Wrisberg, care asigura
sensibilitatea gustativa la nivelul celor doua treimi anterioare ale limbii. Lezarea sa duce latulburari de gust.
Nervul acusticovestibular (VIII) nerv senzorial format din nervul auditiv, a carui
lezare produce surditate, si nervul vestibular, a carui lezare produce sindromul vestibular(nistagmus si tulburari de echilibru).
Nervul glosofaringian (IX), nerv mixt, Asigura sensibilitatea faringelui si
miscarile de înghitire. Leziunea lui provoaca tulburari de gust în treimea posterioara a limbiisi abolirea reflexului de fund de gât, prin anestezia fundului gâtului si refularea pe nas alichidelor, care nu mai pot fi înghitite.
Nervul pneumogastric(X) este un nerv mixt, cu rol reglator vegetativ, paralizia
lui putând duce la moarte prin tulburari de ritm cardiac, tulburari respiratorii si digestive.
Nervul spinal (XI), nerv motor
Lezarea sa determina paralizia laringelui, a valului palatin si paraliza muschilor
sterno-cleido-mastoidian si trapez.
Nervul hipoglos (XII) este un nerv motor, paralizia sa duce la hemiparalizia si
hemiatrofia limbii, cu tulburari în articulatia cuvintelor, în masticatie si înghitire.
INVESINVESTIGAŢII PARACLINICETIGAŢII PARACLINICE
Se axează pe:
Examenul LCR (puncţie lombară L3-L4) – normal, lichid clar ca apa de
stâncă ; puncţia este precedată de examenul fundului de ochi (stază papilară = > seinterzice puncţia) ; se urmăreşte citologia (proteinorahie, glicorahie, limfocite, PMN etc)
Electroforeza şi imunoelectroforeza
RBW (VDRL = Venereal Disease Research Laboratory) – pt. depistarea
sifilisului
Examen urină – electroliţi
Biopsia musculară – relevantă în afecţiuni musculare, de colagen, SNMP ;
din fragmentele prelevate se fac examinări microscopice şi histochimice
!!! Recapitulare puncţia lombară şi recoltarea LCR ; puncţia biopsică
EXPLORĂRI FUNCŢIONALEEXPLORĂRI FUNCŢIONALE
I.ELECTROENCEFALOGRAFIA (EEG)
= metodă de explorare a activităţii bioelectrice a creierului
SCOP – diagnostic (localizarea leziunilor cerebrale, funcţionarea normală saupatologică a creierului)
INDICAŢII – epilepsie, AVC, tumori şi traumatisme cerebrale, encefalita sau infecţiineurologice, hematom subdural, leziuni vasculare, comă
MN – electroencefalograf, gel de contact, electrozi
PREGĂTIREA P
Psihică – se înlătură factorii emoţionali, inofensivitate, se exlică P desprenecesitatea de a fi odihnit când se prezintă pt. examinare
Fizică: cu 3 zile înainte se întrerupe medicaţia;
părul trebuie să fie curat (fără uleiuri, crème, măşti de păr, fixativ) dacă nu,
va fi degresat cu un amestec de alcool-eter- acetonă ;
pozitie de DD pe pat sau într-un fotoliu prevăzut cu rezemătoare pentru
cap ;
în timpul tehnicii va sta cu ochii închişi, nemişcat, pentru evitarea
înregistrarii biocurenţilor din timpul contracţiilor musculare şi astfel interpretăriieronate a EEG;
copii mici vor fi adormiţi şi apoi se va efectua înregistrarea
TEHNICA
se aplică pasta de contact
se repartizează electrozii pe toată suprafaţa craniului şi se fixează cu o
bandă de cauciuc
se evită orice mişcare în timpul înregistrării
se pot înregistra în paralel şi TA, puls, fonocardiograma
se mai pot face înregistrări în hiperpnee voluntară (20-25 R/min timp de 3
minute) sau în timpul stimulării luminoase (stroboscop - > 20-30 stimuli/min) sau dupăactivare medicamentoasă.
plasare electrozi
plasare electrozi
EEG copil hiperactiv
Descărcare focală lob temporal
ÎNGRIJIRI ULTERIOARE - > se îndepărtează electrozii, se şterge părul cu unprosop curat, se conduce la salon
UNDE:
alfa (sinusoide grupate în fusuri care dispar la deschiderea ochilor),
beta (formă neregulată),
teta (sunt normale dacă apar în proporţie de până la 15% dintr-o
înregistrare) şi
delta ( normale la copii şi în somn ; patologice la adultul în stare de veghe)
EEG unde
II.ELECTRODIAGNOSTICUL MUSCULAR
EXAMENUL ELECTRIC CLASIC
= totalitatea investigaţiilor bioelectrice (stimulare, detectare) utilizate pentrustudiul excitabilităţii sau al activităţii formaţiunilor nervoase/musculare
se studiază modul de apariţie şi caracterul contracţiei musculare la
stimulare electrică
se utilizează elctrostimulatoare speciale
MN - > electrostimulator, electrozi care vor fi pregătiţi prin îmbibare în soluţiesalină sau prin ungere cu pasta de contact
PP - > psihică: necesitate, inofensivitate ;
fizică: poziţie corespunzătoare zonei investigate
EXPLORĂRI FUNCŢIONALEEXPLORĂRI FUNCŢIONALE
TEHNICA
se verifică temperatura încăperii
se aplică electrozii pe punctele de elecţie = puncte motorii (nerv /muşchi
cercetat) ;
se examinează contracţia musculară
aprecierea excitabilităţii muşchiului poate fi făcută în funcţie de
intensitatea stimulului şi timpul cât acesta îşi execută acţiunea
intensitatea minimală a stimulului care produce o excitaţie = reobază ;
timpul minim necesar unui curent cu valoarea reobazei pentru a produce
excitaţia, poartă denumirea de timp util
II.ELECTRODIAGNOSTICUL MUSCULAR
B. CRONAXIMETRIA
timpul necesar unui stimul electric de o intensitate dublă reobazei care
determină o excitaţie minimă = cronaxie
= > un muşchi va fi cu atât mai excitabil cu cât reobaza şi cronaxia sunt
mai mici (la muşchii striaţi cronaxia variază între 0,1-0,5 milisecunde, ea fiind mai marela fibrele musculare roşii decât la cele albe şi, în general, este mai mică la muşchiiflexori decât la cei extensori)
SCOP - > aprecierea stării funcţionale a nervilor motori şi a muşchilor respectivi
I - > boli musculare, leziuni ale NMP, tulburări umorale şi endocrine
MN - > cronaximetre electronice
PP – explicare, poziţionare
TEHNICA - > se aplică electrozii ca la examenul electric clasic
- se stabileşte reobaza ; se dublează valoarea ei, apoi se înregistrează timpulnecesar să determine o excitaţie minimă
C.ELECTROMIOGRAFIA (EMG)
= metoda de investigare care înregistrează biocurenţii produşi de muşchiischeletici în activitate (în timpul contracţiei voluntare ; în repaus nu se înregistreazănimic)
SCOP - > diagnostic
INDICAŢII - > SNMP şi miopatii (se evidenţiază compresiunea rădăcinilor nervilorsau atingerea trunchiurilor nervilor periferici)
- diagnostic diferential între paraliziile de origine centrală şi cele de origineperiferică
MN - > electromiograf, electrozi (cutanaţi şi de profunzime) , pastă de contact,alcool sanitar, tampoane
PP - > psihică: informare asupra necesităţii, duratei (cam 45 min), disconfort şiposibil durere la inserarea electrozilor
fizică: poziţie corespunzătoare muşchiului interesat
TEHNICA
- se aplică electrozii pe muşchi, se pune în funcţiune aparatul ( se atenţionează Pca s-ar putea să simtă disconfort la trecerea curentului prin electrozi); se facînregistrările
! Electrozii cutanaţi se aplică pentru EMG globală, iar cei de profunzime pentruculegerea curenţilor prin bioderivaţie
EMG – electrozi de suprafaţă şi de profunzime
EMG
EMG
EXPLORĂRI RADIOLOGICEEXPLORĂRI RADIOLOGICE
I.RADIOGRAFIA CRANIANĂ SIMPLĂ
Indicaţii - > evidenţierea suturilor craniene, a şeii turceşti,şanţurilor unor vasesanguine, pentru obţinerea unor informaţii despre unele modificări traumatice, dedezvoltare sau tumorale.
PP - > psihică: necesitate, camera obscură ; fizică: îndepărtare obiecteradioopace, sedare pentru copii şi pacienţi agitaţi
T - > se execută din faţă şi din profil + incidenţe necesare vizualizării bazeicraniului, şeii turceşti, găurilor optice şi stâncilor temporale
II. PNEUMOENCEFALOGRAFIA = PEG
= examinarea spaţiilor subarahnoidiene şi a ventriculilor cerebrali, evidenţiateradiologic printr-o cantitate de aer introdusă prin puncţie suboccipitală sau lombară
Tehnica nu se mai foloseşte datorită riscurilor (necesită acordul P sau al familiei)
III. VENTRICULOGRAFIA
- este asemănătoare cu PEG, excepţie făcând modul de introducere a aerului - >direct în ventriculii cerebrali prin trepanaţie
ventriculi cerebrali normali şi dilataţi
IV. ANGIOGRAFIA CEREBRALĂ
= introducerea unei substanţe radioopace în arborele vascular cerebral, în scopulde a examina structura vaselor
I - > anevrisme, tumori, edem cerebral, malformaţii
MN - > catetere, SDC iodată, seringi
PP - psihică: liniştire, explicarea procedurii şi a duratei (1-2 ore, în funcţie dedurata poziţionării cateterului); fizică: nu mănâncă în dimineaţa examinării;administrarea unui sedativ şi testare la iod şi anestezic; evaluarea funcţiilor vitale;informarea P asupra senzaţiei de căldură ce poate apărea la injectarea SDC
TEHNICA – executată de M
- introducerea cateterului şi apoi a SDC (artere vertebrale, carotidă)
- executarea filmelor în timpul injectării
- se mai poate face prin introducerea cateterului în venele plicii cotului saufemurală, conducându-l către vena lombară ascendentă sau iliacă internă (ptflebografia epidurală lombară) şi putând diagnostica hernia discală lombară
IU - > supravegherea P (locul puncţiei,durere, semne vitale, temperatura,fenomene vegetative – ameţeli, vărsături)
Prima sală operaţie hibrid din România – cu posibilitate efectuare
angiografii (Iaşi)
V. RADIOGRAFIA COLOANEI VERTEBRALE
evidenţiază mărimea şi forma corpilor vertebrali, apofizelor vertebrale,
discurilor intervertebrale şi se indică în fracturi, tumori, hernie de disc, spondiloză,spondilită, osteoporoză;
se procedează ca la orice radiografie simplă, cu menţiunea că P i se va
face o clismă evacuatoare în cazul radiografierii oaselor bazinului.
VI. MIELOGRAFIA
= reprezintă injectarea unei substanţe de contrast radiologice în interiorulspaţiului dural pentru a vizualiza conţinutul nervos al canalului medular; actualexamenul RMN a înlocuit în mare parte mielografia.
I - > traumatisme, arahnoidite, tumori, hernii de disc, mielopatia cervicartrozică
PP - psihică: necesitate ; fizică: pregătire pt puncţie + testare la substanţa iodată
VI. MIELOGRAFIA
TEHNICA
- se face puncţia lombară, se extrag 2-3 ml LCR apoi se introduce SDC (sau aer)
- se execută filmele radiologice (sau CT)
Mielografia gazoasă este mai avantajoasă deoarece vizualizează o suprafaţă maimare din coloană iar aerul se absoarbe mai repede, putând fi repetată după necesitate
IU – ca după puncţia lombară (SDC liposolubilă – 24 ore repaus ; SDChidrosolubilă - 8 ore repaus)
PREGĂTIRE PREOPERATORIEPREGĂTIRE PREOPERATORIE
Se respectă etapele generale , cu următoarele menţiuni:
Se renunţă la clisma evacuatoare, pentru a nu creşte presiunea
intracraniană
Se va acorda o atenţie deosebită aparatului respirator (orice modificare
poate anunţa o complicaţie cerebrală)
Supraveghere permanentă şi suplinirea nevoilor afectate
Participare la investigaţiile specifice
! La P care doresc să pastreze părul (perucă)
Acord scris al P şi/sau familiei
Informare legat de aspectele postoperatorii: păr ras,echimoze
faciale,afazie, aspect exterior modificat
ÎNGRIJIRE POSTOPERATORIEÎNGRIJIRE POSTOPERATORIE
Menţiuni:
Aprecierea R cu atenţie (o R C-S, dispneea – pot anunţa afectare
cerebrală)
Creşterea TA, tahicardia, bradicardia, voma explozivă, semnalează HIC
Parezele , paraliziile, convulsiile, ridică problema apariţiei hematomului
cerebral
Midriaza şi pupilele fixe indică edem ireversibil
Oxigenoterapie şi hidratare corecte (hipoxia şi Hhidratarea accentuează
edemul cerebral)
Mobilizare treptată, cu supravegherea TA ( posibil hTA posturală)
Asigurarea poziţiilor corespunzătoare intervenţiei chirurgicale
Supravegherea atentă a P inconştienţi
Criza epileptică – descărcări neuronale cu caracter paroxistic, care implică odepolarizare haotică a acestor neuroni şi propagarea descărcării la diferite teritorii dincreier, determinând diferite manifestări, cel mai frecvent însoţite de pierderi ale stăriide conştienţă
Epilepsia – boală cerebrală cr. de diferite cauze, manifestată prin crize recurente(mai multe), datorată Hexcitabilităţii neuronale
Crizele izolate – simptome în cadrul unor afecţiuni generale
Sindromul epileptic – manifestare clinică prin crize epileptice ( dg. se pune doaratunci când există cel puţin 2 crize la interval de 2 săptămâni)
Incidenţă – 0,5 -2% din populaţie
ÎNGRIJIREA P CU EPILEPSIE - SDDÎNGRIJIREA P CU EPILEPSIE - SDD
Idiopatică (nu se poate pune în evidenţă o cauză obiectivă)
Întreruperea tratamentului
Generale: intoxicaţii ( alcool, CO); boli metabolice (hipoglicemie, uremie),
insuficienţă hepatică
Locale: tumori cerebrale, AVC , tromboflebite cerebrale, infecţii
( encefalite, abcese cerebrale), după TCC
SDD – pe vârste
0-2 ani: tulburări genetice, anoxie cerebrală, contuzie intracraniană la
naştere, infecţii, tulburări metabolice, malformaţii congenitale,
2-12 ani: infecţii acute, traumatisme, convulsii hiperpiretice,
12-18 ani: traumatisme, sevraj, malformaţii arterio-venoase,
18-35 ani: traumatisme, alcoolism, malformaţii arterio-venoase,
peste 35 de ani: tumori cerebrale, A.V.C., traumatisme cranio-cerebrale,
intoxicaţii, insuficienţa renală, hepatică, hipoglicemie, alcoolism.
ÎNGRIJIREA P CU EPILEPSIE - MDDÎNGRIJIREA P CU EPILEPSIE - MDD
I.CRIZE EPILEPTICE FOCALE
1.Cu simptomatologie elementară
a.Crize somatomotorii (de lob frontal) = crize jaksoniene somatomotorii
B e conştient şi prezintă în mod brusc mişcări involuntare cu durată
variabilă,localizate la nivelul unui segment (brahial, crural – ţine de regiuneasuperioară a coapsei, hemifaţă)
Mişcările se extind progresiv, “în pată de ulei”, cuprinzând mâna,
antebraţul, hemifaţa( de aceeaşi parte), apoi extindere la membrul inferior
b.Crize somatosenzitive (de lob parietal)
B acuză parestezii cu extindere “în pată de ulei”, care apar paroxistic =
crize jaksoniene senzitive
c.Crize senzoriale – vizuale (de lob occipital)
Apariţia periodică, bruscă a unor senzaţii vizuale elementare – linii,
scântei, cercuri luminoase; conştienţa este păstrată
d. Crize senzoriale auditive, olfactive, gustative (de lob temporal) – apariţie bruscăa senzaţiilor elementare specifice: sunete, mirosuri, gusturi particulare
I.CRIZE EPILEPTICE FOCALE
2.Cu simptomatologie complexă (de lob temporal)
Crize de: jamais vu / deja vu
Automatisme psiho-motorii – P face acte motorii simple/complexe; revine
la starea de conştienţă şi nu ştie ce s-a întâmplat
Stare de vis – P este conştient şi are senzaţia că a pătruns într-o lume
străină
II.CRIZE EPILEPTICE GENERALIZATE
1.Criza “petite-mal” = pierderea stării de conştienţă câteva secunde; B se opreştedin activitate, nu răspunde dacă este strigat, apoi revine la starea de conştienţă, cuamnezia crizei
2. Criza “grand-mal”
ETAPE
a.Aura epileptică – B are o senzaţie de amorţeală sau halucinaţii olfactive, vizuale,pe o durată aproximativă de câteva secunde – › 1 minut
b.Faza de debut – apare o salvă de mioclonii (contracţii musculare bruşte şiinvoluntare), ca nişte tresăriri, apoi pierderea stării de conştienţă, cade
c. Faza tonică (10 - 20 sec.) - corpul se contractă, limba este proiectată sacadatspre arcadele dentare ; este urmată de cianoză şi apnee;
2. Criza “grand-mal”
ETAPE
d. Faza clonică(60 – 90 sec.) – cu convulsii clonice generalizate, R stertoroasă,secreţii bronşice, ± relaxare sfincteriană (incontinenţă)
e. Faza de confuzie post criză – P se trezeşte, e confuz, amnezia crizei
f. Faza de somn post criză – câteva ore
3. Status epilepticus major
= crize foarte dese / continue, cu durata › 30 de minute, între care P nu revine lastarea de conştienţă
Cauze:
Consum exagerat de alcool
Întreruperea medicaţiei antiepileptice
Infecţii sistemice
Boli metabolice
Hematoame extra- /subdurale post TCC
ROL PROPRIU - urgenţă
Îndepărtarea rapidă a obiectelor din jur şi a celor care ar putea împiedica R
Întoarcerea capului într-o parte şi îndepărtarea salivei/secreţiilor
! Nu se intervine asupra mişcărilor convulsive
!Nu se aşează niciun obiect între arcadele dentare
În caz de nereluare a R se face RCR
Observarea simptomatologiei în timpul şi după criză (durată/episod;
durată stare confuzională)
Măsurare temperatură, pulsoximetrie, evaluare leziuni ( postcriză)
Toaletă şi îmbrăcăminte curată în caz de incontinenţă
ROL DELEGAT - urgenţă
Prinderea unei linii venoase (după încetarea convulsiilor)
Recoltări analize (glicemie, ionogramă serică, etc)
Administrarea medicţiei pentru combaterea febrei (în cazul convulsiilor
febrile) sau a altor medicamente în funcţie de cauză
Administrarea anticonvulsivantelor (fenobarbital/acid valproic /
combinaţie fenitoin cu diazepam, etc.)
Participare la IOT dacă este cazul
Eliberare CAS, oxigen pe mască în caz de status epilepticus
ROL PROPRIU în îngrijirea pe termen mediu şi lung
Supraveghere funcţii vitale şi vegetative
Liniştirea P
Asigurarea condiţiilor optime în salon
Regim alimentar echilibrat, fără alimente /băuturi excitante
Interzicerea consumului de alcool
P diagnosticaţi cu epilepsie idiopatică li se explică că acest regim va fi
permanent, în plus este informat asupra bolii şi a celorlalte schimbări pe care va trebuisă le facă în stilul de viaţă (odihnă, faptul că nu poate lucra la înălţime, cu obiecte înmişcare, nu va putea conduce autoturisme)
ROL PROPRIU în îngrijirea pe termen mediu şi lung
Educare în privinţa recunoaşterii semnelor prodromale /aurei epileptice şi
a măsurilor pe care le poate lua în această fază
Explicare necesităţii tratamentului îndelungat şi a respectării acestuia (se
poate întrerupe doar de către medicul neurolog - după 5 ani dacă crizele nu s-aurepetat)
în hipertermie: comprese, împachetări reci; administrare de antitermice,
în hipotermie: încălzirea pacientului cu pături, termofoare sau sticle cu
apă caldă,
Oferirea informaţiilor legate de modul în care poate preveni apariţia
crizelor convulsive (evitarea traumatismelor cranio-cerebrale, extirparea tumorilorcerebrale)
ROL DELEGAT în îngrijirea pe termen mediu şi lung
Participare la investigaţii – examinare clinică neurologică, EEG, CT, etc
Recoltarea analizelor
Administrarea medicaţiei
Pregătire preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii dacă e cazul
ÎNGRIJIREA P CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRALÎNGRIJIREA P CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
AVC = deficit neurologic focal, apare brusc (ictal), de origine vasculară, ce are labază leziuni ischemice, hemoragice sau mixte, determinate de afectarea primară sausecundară a unei A cu destinaţie cerebrală
Pot fi:
- > ischemice (infarct cerebral)
- > hemoragice: hemoragia intracraniană (în parenchim) / HSA
AVC HEMORAGICAVC HEMORAGIC
1.HEMORAGIA CEREBRALĂ = colecţie sanguină care infiltrează şi dilacereazăţesutul cerebral
SDD
F. Favorizanţi - > vârsta (60 ani); sexul (M mai afectat); obezitatea
F. Determinanţi - > HTA (80%) ; tratamentul anticoagulant
F. Declanşatori - > puseele de HTA, efortul fizic
1.HEMORAGIA CEREBRALĂ
MDD
Semne prodromale - > cefalee, migrenă,vomă,apatie,somnolenţă,confuzii, amnezii
Debut :
a.Supraacut (fulgerător,ictal), cu - > pierderea conştienţei, deficit motor: paraliziefacială de aceeaşi parte cu leziunea (afazie,dizartrie) şi hemiplegie pe partea opusă
HTA cu valori mari, vărsături în jet, R C-S,facies vultuos, tahicardie,
midriază, ROT abolite, redoarea cefei, incontinenţă, febră
comă de diferite grade
b.Acut - > cu semne prodromale, comă superficială
2. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ = revărsare primară, aparent spontan, de Sîn spaţiul subarahnoidian ; apare egal la ambele sexe, mai ales la vârste tinere
SDD - > anevrisme cerebrale (60%) ; malformaţii arterio-venoase (6%) ; cauzenecunoscute (20%)
MDD
Sdr. HIC - > cefalee (violentă,bruscă; P spune că nu a mai avut aşa ceva),
vărsături în jet
Sdr. meningean - > semne de iritaţie meningeană (redoarea cefei pusă în
evidenţă prin manevre specifice)
Sdr. vegetativ - > tahicardie/bradicardie
Alte semne - > crize epileptice (6%), deficite focale, deficit motor
AVC ISCHEMICAVC ISCHEMIC
SDD
Se produce prin 2 mecanisme:
Trombotic (60%) - > obstruarea lumenului unui vas prin activarea locală amecanismului coagulării (la vase cu leziuni ATS, arterite, diferite afecţiunihematologice)
Embolic (10%) - > obstrucţia lumenului unui vas cu emboli de diferite origini ; celmai frecvent de origine cardiacă (IM recent, valvulopatii – stenoza mitrală/aortică -,endocardite,proteze valvulare, fibrilaţie) ; fracturi (embolii grăsoase) ; intervenţiichirurgicale
MDD
Debut - > rareori brusc ; cu hemiplegie şi comă
Deficit motor progresiv - > hemiplegie instalată treptat (fără redoarea cefei/ febră),hemianopsie de partea afectată
mioză şi devierea globilor oculari de partea leziunii ( “işi priveşte
leziunea” = Foville +)
uneori apar - > obnubilare, hemipareză, tetrapareză, paralizie facială,
nistagmus, tulb. de deglutiţie, cu evoluţie şi prognostic grave
ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN URGENŢĂÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN URGENŢĂ
ROL PROPRIU
înlăturarea îmbrăcăminţii incomode
asigurarea PLS/ DD cu capul ridicat la 30°
scoaterea eventualelor proteze mobile şi permeabilizarea CRS
îndepărtarea curioşilor şi solicitarea ambulanţei
monitorizare R,TA,P , culoare tegumente şi mucoase, măsurarea
temperaturii
ROL DELEGAT
În ambulanţă - > prinderea unei linii venoase în aşteptare (doar Ringer lactat),glicemie ; administrare oxigen în caz de IRA; monitorizarea temperaturii, P, TA, EKG, agradului de profunzime a comei (GCS) ; participarea la IOT + ventilaţie mecanică(colaps,soc,GCS<7,depresie respiratorie)
În camera de gardă - participare la examenul clinic şi paraclinic; instalarea P însecţia de TI
ÎÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN SECŢIA TI – MĂSURI GENERALENGRIJIRI ACORDATE ÎN SECŢIA TI – MĂSURI GENERALE
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU
1.Asigurarea poziţiei P
- poziţie proclivă la 30° şi imobilizare în funcţie de tipul afecţiunii (cel putin 24-48ore) ; !!! În HC şi HAS imobilizarea 7-10 zile (pericol de resângerare)
- mobilizare treptată ( de 3 ori/zi ridicat în şezut ; în a 7-a zi sezând cu picioareleatârnate la marginea patului) ; precoce ( pt. prevenirea complicaţiilor – escare,tromboze venoase ; !!! P cu deficite mari - > pericol de fracturi) ; mobilizarea ridicămoralul P
2. Asistarea funcţiei respiratorii
- monitorizare R , culoarea tegumentelor şi mucoaselor
- pulsoximetrie + oxigen la nevoie
- participare la IOT (dacă nu s-a făcut în ambulanţă) la P care necesită (prinşicentrii R)
3. Monitorizarea funcţiei cardiace
- măsurare TA din 2 în 2 ore, maxim din 4 în 4 ore, timp de cel puţin 2 zile
- EKG la pat de urgenţă + monitorizare EKG în continuare
4. Reechilibrare HE(pt. prevenirea hipohidratării -> predispune la tromboze)
- bilanţ I-E
- linie venoasă (Ringer lactat)
- se evită soluţiile de glucoză la P cu infarct cerebral şi la cei cu glicemie > de120-150
5. Ctrl. funcţiei urinare
- majoritatea P prezintă tulburări de tip incontinenţă/retenţie = > se monteazăsonda “a demeure”
- monitorizarea diurezei, aspectului macroscopic al urinei, meatului urinar
6. Alimentaţia
- dacă P nu înghite ( AVC bulbare – centrul deglutiţiei) se montează sonda nazo-gastrică
- avantajele sondei: previne aspiraţia nazo-gastrică ; se pot administramedicamente antiacide la P cu risc de HDS
- se asigură un regim hipocaloric şi hiposodat la P cu AVC ischemic şi hipolipidicla cei cu AVC hemoragic
7. Prevenirea trombozelor - > 20-70% P fac tromboze la MI (profunde/superficiale)= > există risc de tromboembolie pulmonară
- mobilizare precoce progresivă (schimbarea poziţiei, exerciţii pasive apoi active,masaj al regiunilor expuse) ; asigurarea poziţiilor fiziologice cu material auxiliar
- administrarea tratamentului antitrombotic (heparină profilactic - 5000U/12 oresc sau Fraxiparină)
-aplicarea ciorapului elastic (mai ales la cei la care nu se poate adm. heparina)
8. Prevenirea escarelor şi îngrijirea tegumentelor
- > schimbarea poziţiei la maxim 2 ore (30 – 60 minute indicat)
- >mobilizare precoce
- > igiena lenjeriei şi toaleta parţială la pat
- > igiena cavităţii bucale cu glicerină boraxată
9. Combaterea simptomelor asociate - > febră, vărsături, cefalee, agitaţiepsihomotorie, crize convulsive, profilaxia infecţiilor urinare şi respiratorii.
ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN SECŢIA TI – MĂSURI SPECIFICEÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN SECŢIA TI – MĂSURI SPECIFICE
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU
1.Tratamentul edemului cerbral - > EC se evidenţiază prin starea de conştienţă( somnolenţă, stupoare/comă = edem)
- > poziţia P – la 30° cu evitarea flexiei laterale a capului (determină presiune pejugulară ceea ce duce la creşterea HIC)
- > Hventilaţie conform indicaţiilor ( prin sonda IOT)
- > administrarea medicaţiei care combate EC – Manitol 20% (piv în bolus/jet – setermină în 20-30 minute) apoi din 6 în 6 ore ; Furosemid iv/piv după Manitol (dupămanitol se pune Ringer 250 ml pentru curăţarea precipitatului - manitolul precipită laniv. tubilor renali) ; administrarea corticoizilor (dexametazonă) dacă se indică ;participare la craniectomie decompresivă
2. Tratamentul HTA - > TA nu va fi scăzută brusc (nu mai mult de 2-25% în primele4 ore) ; ! La monitorizarea TA
http://www.healthination.com/affiliate/blackdoctor/stroke_videos.html
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU – TRATAMENT ETIOLOGIC
1. ÎN INFARCTUL CEREBRAL
T trombolitic - > în primele 3-6 ore de la debut ; cu streptokinaza /rtPA
(activator tisular al plasminogenului)
T de menţinere a perfuziei cerebrale – se face fie cu anticoagulant fie cu
antiagregant (anticoagulant - > Heparină pe injectomat 1000u/oră cu monitorizareparametrii coagulării ; după câteva zile se suprapune tratament anticoagulant per os -Trombostop/Sintrom, timp de 2-3 zile, după care se rămâne doar cu tratamentul per osşi monitorizarea TQ la 48 ore ; !!! În timpul trat. anticoagulant se contraindicătratamentul im ; se urmăreşte cu atenţie apariţia hemoragiilor – gingivale, urinare,digestive ; antiagregant - > aspirină/ticlid, etc )
• Vasoactive cerebrale – favorizează circulaţia cerebrală : Pentoxifilin,
Tanakan, Sermion etc
• Stimulatoare ale metabolismului neuronal – Piracetam
• T Chirurgical (extragerea plăcilor de aterom) unde se indică
2. ÎN HEMORAGIA CEREBRALĂ
!!! P se monitorizează din oră în oră deoarece există pericolul resângerării!!!
- > hemostatice acolo unde sunt indicaţii ( hemofilii, trombocitopenii, tulb. decoagulare, cei care fac HC sub tratament anticoagulant)
- > când HC sunt mari sau când starea P se agravează se aplică tratamentneurochirurgical
3. HSA
- > importanţă mare are hidratarea
- > tratament specific medicamentos sau chirurgical; uneori hemostatic
- > tratament recuperator cât mai devreme; mobilizare precoce, masaj;reeducarea mersului (cu sprijin, cadru, cârje); terapie ocupaţională cu diferite mişcăride fineţe; logopedie ( în caz de dizartrie/ afazie)
ÎNGRIJIRE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNGÎNGRIJIRE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
1.Pentru deficitul motor
educarea P asupra mişcărilor pe care le poate efectua
încurajarea P să participe la recuperarea motorie
punerea la dispoziţie a mijloacelor auxiliare
susţinerea P
educarea şi încurajarea aparţinătorilor privind participarea la recuperare
2. Pentru deficitul senzitiv
daca există deficit vizual, acesta va fi compensat (apropiere, ochelari)
protejarea P faţă de accidente (foc, apă fierbinte/alte surse de traumatism)
educarea P să poată aprecia caracteristicile unui obiect nu doar prin
atingere
3.Pentru deficitul de comunicare
alte mijloace decât vocea
exerciţii (repetarea sunetelor alfabetului)
încurajarea P să folosească cuvintele pe care şi le aminteşte
4. Pentru deficitul intelectual
oferirea informaţiilor necesare
împărţirea activitaţilor (treptate)
protejarea P
educarea anturajului în privinţa aşteptărilor nerealiste (P incapabil de a
calcula, de gândire abstractă)
5. Pentru deficitul emoţional
I se explică P că labilitatea emoţională se datorează bolii
protejarea P astfel încât să-I fie respectată demnitatea
educare în legătură cu reducerea factorilor de stres (aparţinători, colegi
de salon)
6. Alte obiective
lămurirea P în legătură cu durata terapiei (4-6 luni) , fizioterapie,
kinetoterapie, etc
educarea persoanelor sănătoase - > reducerea consumului de grăsimi şi
sare, fumat, alcool,scădere în greutate, exerciţiu fizic, evitarea pilulelor contraceptivedupă 35 ani/fumătoare mai devreme
ÎNGRIJIREA P CU TUMORI CEREBRALEÎNGRIJIREA P CU TUMORI CEREBRALE
= afecţiune neurologică caracterizată de procese expansive la nivelul S.N.C. (=T.S.N.)
SDD - clasficare
DPDV histologic:
1.Glioame (40%) – tumori cu origine în ţesutul glial; poatenţial mare de malignitate
2.Meningioame(17%) – derivate din meninge;benigne
3.Adenoame(5%) – cu punct de plecare de la nivelul ţesutului glandularhipofizar(adenoame hipofizare); benigne
4.Neurinoame (5%) – cu pct. deplecare în teaca nervilor cranieni (frecvent de Nacustic)
5.Metastatice (24%) – sunt metastaze ale tumorilor pulmonare, renale, tiroidiene,genitale, colon, mamare
SDD - clasficare
DPDV topografic:
1.Supratentoriale
2.Subtentoriale
!Tentorium = extensie a durei mater, care acoperă suprafaţa superioară acerebelului
MDD
Se grupează în 2 mari sindroame:
1.Sindromul de HIC:
Cefalee rebelă, accentuată de ortostaţiune, mişcările capului, tuse, efort şi
ameliorată la vărsătură
Vărsături în jet
Diplopie, vertij
2.Semne de focar (în funcţie de localizarea tumorii):
tumori ale lobului frontal: pareze, paralizii faciale, brahiale, tulburări de
comportament, echilibru şi coordonare, epilepsie, tulburări de vorbire (leziuni înstânga)
tumori parietale: tulburări de sensibilitate şi orientare spaţială, apraxie,
crize epileptice senzitive, tulburări de schemă corporală
tumorile lobului occipital: hemianopsie, cecitate, agnozie şi halucinaţii
vizuale, alexie, cecitate corticală, distorsiuni ale percepţiei vizuale, tulburări înrecunoaşterea şi denumirea culorilor
tumori temporale: halucinaţii vizuale, olfactive, gustative, tulburări de
echilibru, afazie, tulburări de personalitate
tumorile ventriculilor cerebrali: cefalee violentă + vărsături, somnolenţă,
crize epileptice
tumorile trunchiului cerebral: paralizii ale nervilor cranieni, tulburări de
mers, deglutiţie
tumori medulare: nevralgii intense, tulburări de sensibilitate (hipoestezie,
parestezie), de motilitate
tumori cerebeloase: tulburări de mers, echilibru, coordonare a membrelor,
nistagmus
ROL PROPRIU
asigurarea condiţiilor de mediu: temperatură, luminozitate etc.; evitarea
curenţilor de aer rece din încăpere (strănutul intensifică cefaleea),
monitorizarea funcţiilor vitale; menţinerea permeabilităţii C.R.S (hipoxia,
tusea accentuează cefalea),
asigurarea unei poziţii confortabile: şezând cu capul sprijinit sub un unghi
de 30 grade sau semişezând (dacă starea pacientului o permite) - favorizează drenajulvenos cranian,
poziţia pacientului se schimbă lent (schimbarea poziţiei capului
accentuează cefaleea); se va evita flectarea coapselor, mişcări bruşte ale gâtului,rotirea capului; comunicarea verbală se va face în faţa pacientului pentru a nu-l forţa săse întoarcă
tulburări de echilibru: sprijinire, bare de susţinere, îndepărtarea obiectelor
inutile din jur,
tulburări vizuale: asigurarea luminozităţii optime, acomodarea cu obiectele
din jur; pentru diplopie se poate aplica un pansament ocular,
dezorientare spaţială: explicarea acţiunii efectuate în jur, aşezarea unui
calendar la vedere,
facilitarea exprimării emoţiilor, clarificarea nelămurilor,
pregătirea psihică pentru eventuala intervenţie chirurgicală (ca etapă
următoare a terapiei).
ROL DELEGAT
oxigenoterapie la indicaţia medicului,
administrarea tratamentului chimioterapic şi participarea la cel
radioterapic,
pregătirea pentru tehnicile medicale de investigaţie (necesită explicare,
lămurire cu mai multă răbdare, gesturi lente dar ferme)
îngrijire postoperatorie (exereză totală/parţială a tumorii)
administrarea medicaţiei
depletive cerebrale: Dexametazonă
anticonvulsivante (când este necesar)
ÎNGRIJIREA P CU ÎNGRIJIREA P CU PARALIZIE PARALIZIE FACIALĂFACIALĂ
= pralizia N cranian VII, care inervează muşchii ce intervin în mimică
SURSE DE DIFICULTATE
- frig şi umezeală
- tumori cu afectarea osului temporal
- infarcte şi tumori protuberenţiale
- poliradiculonevrita acută inflamatorie
- scleroza multiplă (inflamţie şi distrugere = > demielinizare)
- sarcoidoza (boala care se însoţeşte de apariţia unor zone de inflamaţie numitegranuloame, în mai multe organe;afectarea SNC este rară dar posibilă)
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Generale – anxietate
Specifice:
Asimetrie facial ă :
- pareza muşchilor hemifeţei de aceeasi parte cu leziunea – muşchii mimicii,ştergerea şanţurilor – nasogenian, cutelor frontale, comisura bucală cazută,imposibilitatea de a închide pleoapa (lagoftalmie)
- devierea muşchilor feţei pe partea sănătoasă
Durere retroauriculară
Ageuzie unilaterală (gust), hiperacuzie de aceeaşi parte.
Acufene, vertij
Scurgerea secreţiei lacrimale pe obraz
Acumularea alimentelor între buze şi dinţi, saliva se scurge la colţul gurii.
ROL PROPRIU
Îngrijirea corespunzătoare a ochiului, inclusiv umidificarea corneei :
- închiderea şi deschiderea pleoapelor cu ajutorul degetelor; efectuarea frecventăa acestor gesturi va menţine corneea umidificată
- se recomandă purtarea ochelarilor de soare, de vedere sau de protecţie pentru aîmpiedica pătrunderea prafului şi a altor particule la nivelul ochiului.
Îngrijirea cavităţii bucale
- când sensibilitatea pe o jumătate din teritoriul lingual este pierdută şi secreţiade salivă este de asemenea diminuată în zona respectivă, particulele alimentare potrămâne blocate în acea porţiune a limbii, ceea ce poate duce la apariţia unor afecţiunigingivale şi a cariilor dentare.
- perierea frecventă şi cu grijă a dinţilor şi utilizarea aţei dentare pot ajuta laprevenirea apariţiei acestor afecţiuni.
Îngrijirea cavităţii bucale
- dificultăţile întâmpinate la înghiţire pot fi prevenite prin mîncatul încet şimestecarea completă a alimentelor;
- consumarea alimentelor moi, fragede (de ex. iaurtul) , poate fi de asemenea deajutor.
Pe măsura ce N facial începe să îşi reia funcţia normală, efectuarea de exerciţiisimple - încordarea şi relaxarea muşchilor faciali, pot duce la creşterea forţeimusculare în teritoriul respectiv şi la o recuperare mai rapidă. Masarea cu ulei saucremă a frunţii, obrajilor şi buzelor, poate fi, de asemenea, utilă.
ROL DELEGAT
utilizarea "lacrimilor artificiale“ - picături pentru ochi ce conţin
metilceluloză, pentru menţinerea umidităţii corneei în timpul zilei
P trebuie să ceară sfatul medicului în legătură cu frecvenţa de
administrare a acestor picături
în timpul nopţii P trebuie să aplice un unguent special sau să poarte un
bandaj pentru ochi; uneori poate fi necesară aplicarea unui bandaj peste pleoapa înpoziţie închisă (după aplicarea unguentului).
recoltarea produselor biologice; participarea la investigaţii
administrarea tratamentului antiinflamator , antiviral la cazurile care
necesită
fizioterapie (electroterapie, termoterapie)
dacă P dezvoltă paralizie facială permanentă, poate beneficia de tratament
chirurgical (implantarea unei grefe nervoase care se ataşează la N facial , transferul deţesut muscular normal în zona afectată, în special la nivelul buzelor)
ÎNGRIJIREA P CU NEVRALGIE TRIGEMINALĂÎNGRIJIREA P CU NEVRALGIE TRIGEMINALĂ
= suferinţă nevralgică pe teritoriul nervului V
SURSE DE DIFICULTATE
F. favorizanţi - vârsta > 50 ani (nevralgie esenţială)
F.etiologici – idiopatică, AVC, scleroză multiplă,meningiom (tu benignă derivatădin meninge), neurinom(tu cu pct. de plecare din teaca N cranieni – în acest caz Nacustic)
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Generale - > anxietate, depresie (cazuri cronice de severitate medie şi crescută)
Specifice :
Durere:
paroxistică, care porneşte de la aripa nasului, gingie şi iradiază spre
orbită
unilaterală, de intensitate foarte mare
accentuată de deglutiţie, masticaţie
declanşată de stimulare tactilă, spălarea pe dinţi,vorbire, masticaţie
Congestia feţei, rinoree
Anestezie /hipoestezie
Atrofia muşchilor maseteri sau temporali
ROLUL AM
Propriu:
- monitorizare semne vitale şi vegetative
- psihoterapie
- educarea P să evite stimulii în perioada crizelor
Delegat:
- participarea la explorări ; recoltarea analizelor
- administrarea medicaţiei: Carbamazepin, Finlepsin,Fenitoin
- pregătirea P pentru intervenţie chirurgicală dacă se recomandă
ÎNGRIJIREA P CU MIASTENIA GRAVISÎNGRIJIREA P CU MIASTENIA GRAVIS
= afecţiune a joncţiunii neuromusculare, caracterizată prin oboseală muscularăfluctuantă, accentuată la mişcări voluntare şi care diminuă la repaus sau administrarede anticolinesterazice.
(este vorba de un defect în transmiterea impulsului nervos de la nerv la fibramusculară, ceea ce face ca muşchii să-şi piardă tonusul şi forţa până la imposibilitateade a efectua mişcări)
SURSE DE DIFICULTATE
F.Favorizanţi - > sexul feminin, vârsta 20-30 ani
F.Etiologici – b autoimună,
- encefalita, boli de colagen (afecţiuni ale tesutului conjunctiv),hipertiroidism, etc.
MECANISM FIZOPATOGENIC
În mod normal, transmiterea neuromusculară a impulsului nervos, esenţialăpentru orice act fizic voluntar, este mediată de acetilcolină, care acţionează la nivelulunor receptori musculari. Printr-un mecanism neelucidat încă, organismul începe săproducă autoanticorpi care atacă aceşti receptori musculari, ceea ce duce ladistrugerea sau blocarea lor, uneori chiar în proporţie de 80%. Impulsul nervos nu semai transmite la muşchi şi aceştia nu se mai contractă.
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Oboseala musculară - > caracter fluctuant, cu exacerbări şi remisiuni pe
parcursul aceleiaşi zile (accentuare vesperală)
Afectare musculară:
- la nivelul globilor oculari (diplopie, ptoză palpebrală), afectarea muşchilormasticatori şi faciali = > facies miastenic (plângăreţ)
- afectarea musculaturii cu inervaţie bulbară (N IX, X,XI,XII) = > disfagie,disfonie,dizartrie
- tardiv, apare afectare a musculaturii scheletice proximale (m cefei); muşchiimembrelor (tricou-pantalon scurt) - dificultăţi la urcatul scărilor, la spălat şi lapieptănatul părului.
- la unii P are loc prinderea m R = > crize de dispnee
CRIZA MIASTENICĂ
Clinic -> apare la > 1 oră după tratamentul cu Miostin cu:
- slăbiciune musculară
- dispnee
- paloare, HTA,tahicardie
- midriază
Paraclinic – modificări EMG ; test la miostin = ameliorare evidentă a simptomelordupă administrarea sc a 1 ml de miostin (la aproximativ 20 minute)
Tratamentul crizei - > se creşte doza de miostin şi se administrează iv ; dacă nucedeaza se face IOT + ventilaţie asistată + HHC 500 mg
CRIZA COLINERGICĂ - > este dată de administrarea prea frecventă a miostinuluişi apare la < de 15 minute de la administrare
Clinic – mioză, diaree,sialoree,dispnee, crampe musculare
Tratament - > suprimarea tratamentului cu miostin ; administrare de antidot:atropină sau scobutil
NOTĂ
!!! Miostinul = inhibitor al colinesterazei;
Colinesteraza = enzimă care în fcţ. de localizare, fie inhibă acţiunea unuineurotransmiţător, fie intervine în metabolismul proteic sau în cel al hematiei .
ROL PROPRIU
monitorizare semne vitale şi vegetative
recunoaşterea manifestărilor crizei
sprijinirea P la igienă, deplasare
sprijinirea P şi informarea lui asupra caracterului cronic al bolii
educarea P în legătură cu evitarea efortului fizic, traumatismelor, bolilor,
respectarea medicaţiei prescrise.
ROL DELEGAT
participare la investigaţii (EMG)
recoltarea analizelor
administrarea tratamentului : Miostin (prelungeşte acţiunile fiziologice ale
acetilcolinei), corticoterapie de lungă durată, ser antilimfocitar,imuran,ciclofosfamidă(imunosupresive)
pregătirea P pt. operaţie şi îngrijiri postoperatorii ( timectomie =
extirparea timusului ; MG este dată uneori de Htrofia timusului - tumori)
participarea la tratamentul crizei
ÎNÎNGRIJIREA P CU COMĂGRIJIREA P CU COMĂ
COMELE = stări patologice în care B pierde posibilitatea de a comunica, starea deconştienţă este abolită, cu menţinerea funcţiilor vegetative de bază care sunt alterate înfuncţie de gradul de profunzime a comei.
SURSE DE DIFICULTATE
TCC
cauze neurologice (AVC, tumori, infecţii SNC)
cauze metabolice ( coma diabetică, hipoglicemică, hepatică, uremică)
cauze toxice (alcool, barbiturice,etc)
MANIFESTARI DE DEPENDENŢĂ – fcţ. de tipul comei
1.Coma traumatică:
apare în momentul traumatismului / la câteva ore – 1 săpt. – 2l, de la
traumatism
există un interval asimptomatic cu : tulburări comportamentale, tulburări
de memorie, hemipareze tranzitorii
2. Coma neurologică
Coma cu semne focale – în HC, IC, apare deficit motor, debut
brusc/progresiv (anamneza!) ; în encefalite, abces cerebral - sdr. infecţios
Coma cu semne meningeene - > HSA, meningite – redoare de ceafă, stare
infecţioasă
3. Coma metabolică:
a.Coma hipoglicemică:
precedată de transpiraţii, tremurături, agitaţie psihomotorie, ROT
accentuate, R Cheyne -Stokes
reversibilă după adm. de Glucoză 33% + vit B1 (aceasta previne instalarea
encefalopatiei)
b. Coma diabetică (acidocetozică) – tegumente deshidratate, halenă acetonică, RKussmaul, ROT abolite
c. Coma hepatică, uremică – antecedente + halenă ( amoniacală în cea uremică şimiros de ficat crud în cea hepatică)
4. Coma toxică
Barbiturice – hipotermie, hTA, mioză bilaterală, ROT abolite
Etanolică – halena, hTA, midriază bilaterală, hipoglicemie, HIC
ÎNGRIJIREA P CU COMĂ – EXAMINAREA P COMATOSÎNGRIJIREA P CU COMĂ – EXAMINAREA P COMATOS
ANAMNEZA:
P a avut TCC?
AP – DZ, HTA,hepatic,renal
Suspiciune de abuz medicamente/droguri (P tineri)
Debut - > brusc? (vascular)
Debut cu pareză?
Simptomele P în ultima săptămâna- > febril?; a stat la pat? ; nu s-a
hidratat?
B. EXAMINARE CLINICĂ PROPRIU- ZISĂ
I. EX . OBIECTIV GENERAL – se va controla:
dacă la nivelul capului există plăgi, hematoame
există redoare de ceafă (daca eşti sigur că nu e TCC)
halena
locuri de injecţie ( sc – DZ ; iv – droguri)
limba muşcată - > debut convulsiv al comei
II. EXAMENUL FUNC Ţ IILOR VEGETATIVE
A. TIP DE RESPIRAŢIE - > gradul comei
R. Cheyne – Stokes - > suferinţă la nivelul emisferelor cerebrale = > comă
superficială
R. Kussmaul - > hiperventilaţie - > afectare mezencefal = > acidoză
R. apneustică - > pauze respiratorii = > afectare la nivelul punţii
R. ataxică, neregulată - > terminală - > suferinţă bulbară = > comă gr. IV
B. TA
crescută la P cu AVC
scazută la P cu comă alcoolică, barbiturică, hipoglicemică
III. EXAMEN NEUROLOGIC - > evidenţiază gradul de profunzime a comei prin:
SCARA GLASGOW
1. Răspuns ocular (total 4 puncte)
- deschide globii oculari spontan = 4
- deschide la comandă = 3
- deschide la durere = 2
- nu deschide ochii = 1
SCARA GLASGOW
2. Răspuns verbal (total 5 puncte)
- conştient, orientat temporo-spaţial = 5
- confuz = 4
- răspuns inadaptat, inteligibil = 3
- nu scoate cuvinte, emite doar sunete = 2
- niciun răspuns verbal = 1
3. Răspuns motor (se aplică stimul dureros ; total 6 p)
- la ordin (mişcări voluntare) = 6
- la durere, cu îndepărtarea stimulului = 5
- la durere, face flexie orientat ă (ciupire) = 4
- la durere, face flexie reflex ă (flexia MS + extensia MI = rigiditate de decorticare) =3
- la durere, face extensie reflex ă = rigiditate de decerebrare (hiperextensie MS +MIcu rotaţie internă) = 2
- nu apare niciun răspuns =1
COMA GR I = GCS 7-8 ;
COMA GR II = GCS 5-6 ;
COMA GR III = GCS 4 ;
COMA GR IV = GCS = 3
= > un scor < 5 = comă gravă, profundă
!!! La diferenţierea comei de alterarea stării de conştienţă!!!
Obnubilare = tulburare a stării de conştiinţă în care funcţiile psihice suntîncetinite, pragul percepţiei este crescut, ducând la îngreunarea percepţiilor şi îngeneral a contactului şi posibilităţilor de orientare în mediul ambiant, neurmată deamnezie.
P este dezorientat temporo-spatial ; nu execută decât ordinele simple.
!!! La diferenţierea comei de alterarea stării de conştienţă!!!
Torpoare = stare de amorţire generală, fizică şi psihică,însoţită des de momentede aţipire;
P execută un ordin verbal dar numai după repetarea acestuia.
Stupoare = stare ce apare în unele psihoze şi care este caracterizată prindeprimare, imobilitate completă şi insensibilitate;
P execută ordin verbal ; persistă clipitul la ameninţare.
!!! La diferenţierea comei de alterarea stării de conştienţă!!!
Coma simulată – isterie (tinere) ; tonus pleoape (opune rezistentă – deschiderepleoape) ; reflexe motorii prezente;
Stare vegetativă persistentă - după 1 lună de comă
- deschide ochii, este inconştient, funcţii vegetative păstrate ; abolirea funcţieicorticale.
ÎNGRIJIREA P CU COMĂÎNGRIJIREA P CU COMĂ
ROLUL AM
- !!! transport de urgenţă la spital
- eliberarea CAS + pipa Guedel + oxigenoterapie
- participare la IOT (IRA)
- abord venos
- recoltare: glicemie, Hb, Ht, uree, creatinină, ionograma, pH
- administrarea medicaţiei: adrenalină, atropină, xilină, glucoza, vit B1, etc.
- pe perioada spitalizării – suplinire nevoi, educare şi susţinere aparţinători,participare la tratament.