INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI NEUROLOGICE

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

SISTEMUL NERVOSSistemul nervos este format din totalitatea organelor alcatuite predominant din tesut nervos specializat in receptionarea ,transmiterea si prelucrarea informatiilor culese din mediul intern sau extern.

Rolul sistemului nervos:-face legatura intre organism si mediu inconjurator-coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor

Sistemul nervosAceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe, care au la baza arcurile reflexe:

-receptor-cale aferenta-centru nervos-cale eferenta-efector

Sistemul nervosIn raport de aceaste functii,sistemul nervos este impartit in:

-sistem nervos somatic sau al vietii de relatie

-sistem nervos vegetativ sau autonom

Sistemul nervos somaticEste format din:

-sistemul nervos central-encefalul si maduva spinarii

-sistemul nervos periferic-nervii cranieni si nervii spinali

SISTEMUL NERVOS CENTRALEncefalul-impartit in trei mari zone:-creierul mare-trunchiul cerebral-cerebelulCreierul mare este impartit in :-2 lobi frontali-2 lobi parietali-2 lobi temporali-2 lobi occipitali

SISTEMUL NERVOS CENTRALLobul frontal-sediul neuronului motor central,deci sediul miscarilor voluntare;leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii,tulburari in exprimarea verbala si scrisa=afazie motorie,tulburari de comportament.Lobul parietal-sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generaleLobul temporal-sediul cortical al al analizatorului auditivLobul occipital-sediul capatului analizatorului vizual

SISTEMUL NERVOS CENTRALMaduva spinarii este adapostita in canalul vertebralContine structural o materie cenusie in forma de H

Sistemul nervos centralCoarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii

Coarnele posterioare ale substantei cenusii sunt senzitive

Coarnele laterale ale substantei cenusii sunt vegatative

SISTEMUL NERVOS CENTRALSubstanta alba este formata din din cai motorii descendente si cai senzitive ascendenteS.N.C.este acoperit de trei membrane cu rol trofic si de protectie numite meningeCele trei foite meningiene sunt formate din:-dura mater-membrana fibroasa in contact cu osul-arahnoida captuseste fata interna a durei mater-pia mater -acopera tesutul nervos

SISTEMUL NERVOS CENTRALIntre dura mater si arahnoida se gaseste spatiul subdural

Intre arahnoida si pia mater se gaseste spatiul subarah-noidian contine lichidul cefalorahidian

SISTEMUL NERVOS PERIFERICContine prelungirile neuronilor,care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni.Prelungirile neuronului sunt :-axonul -prin care influxul nervos pleaca de la celula -dendritele -prin care influxul nervos vine la celula

SISTEMUL NERVOS PERIFERICNervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie motorii, fie senzitivi,fie micstiDin nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi si nervii rahidieni.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIVIsi poate coordona activitatea si independent de vointa, de accea se mai numeste si sistem nervos autonom.S.N.V.coordoneaza activitatea organelor interneSimpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste:unul stimuleaza ,iar celalalt inhiba.Prin aceste actiuni antagoniste se favorizeaza mentine-rea homeostaziei

Cum se explica termenii-tracturi/fascicule

-ganglioni

-nucleu

-impuls sau influx nervos

EDUCATIA PACIENTULUI CU AFECTIUNI NEUROLOGICE-in perioada embrionara ,sifilisul,alcoolismul parintilor,ru- beola mamei pot leza creierul fragil al copilului-sifilisul trebuie tratat la timp si inainte de conceperea copilului-sa nu se abuzeze de alcool,mai ales in timpul conceptiei copilului-mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa res-pecte regimul dietetic-nasterea sa se faca in unitati spitalicesti-controlul periodic al acuitatii vizuale ,al T.A.-tratamentul H.T.A.-evitarea stresului emotional si a oboselii fizice-alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus-evitare expunerii la caldura excesiva

EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOSAprecierea neurologica se face ,de obicei ,in functie de starea persoanei si de graba cu care trebuie colactate datele.Cuprinde:-radiografia simpla:a craniului ,a coloanei vertebrale-pneumoencefalografia:consta in studiul morfologic al spatiilor subarahnoidiene si a ventriculilor cerebrali,care permita o localizare a leziunilor la creier-ventriculografia-mielografia-tomografia computerizata-rezonanta magnetica nucleara

EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA-angiografia-tomografia cu emisie de pozitroni-encefalo-scintigrafia,gama-angio-encefalografia- examinari electrice: EEG, EMG- punctia lombara- examenul FO- ECHO- encefalografia- examen de laborator: examenul sangelui(ionograma, RBW, analiza gazelor, nivel de medicamente); examenul urinei

PUNCTIA RAHIDIANADEFINITIE Punctia rahidiana reprezinta patrunderea cu un ac in spa-tiul subarahnoidian,printre vertebreSCOP Explorator: -masurarea presiunii lichidului cefalorahidian -recoltarea lichidului in vederea examenului macrosco-pic si de laborator -injectarea de substante radioopace pentru examenul radiologic al maduvei (aer sau substante pe baza de iod)

PUNCTIA RAHIDIANATERAPEUTIC -prin punctie se face decomprimarea in cazul sindromului de hipertensiune intracraniana -introducerea medicamentelor citostatice,antibioticelor sau serurilor imune in spatiul subarahnoidian

ANESTEZIC -introducerea substantelor anestezice-rahianestezia

PUNCTIA RAHIDIANA INDICATII

-boli inflamatorii ale sistemului nervos central (meningita, encefalita) -scleroza multipla -hemoragie subarahnoidiana -tumori cerebrale -interventii chirurgicale-cu scop anestezic

PUNCTIA RAHIDIANALOCUL PUNCTIEI

-punctia lombara-D12-L1 sau L4-L5

-punctia dorsala-D6-D7

-punctia suboccipitala-intre protuberanta occipitala externa si apofiza axisului, pe linia mediana

PUNCTIA RAHIDIANA

PUNCTIA RAHIDIANA

PUNCTIA RAHIDIANAPREGATIREA PUNCTIEI MATERIALE: -de protectie a mesei sau a patului -pentru dezinfectia pielii tip III -instrumente si materiale sterile,ace lungi cu diametrul 1-1,5 mm cu mandrin,ace si seringa pentru anestezie, campuri chirurgicale,comprese si tampoane,manusi de cauciuc,pense hemostatice ,anatomice -alte materiale:eprubete,lampa de spirt,tavita renala,mano-metru Claude

PUNCTIA RAHIDIANA-medicamente-anestezice locale;pentru rahianestezie, anti-biotice,citostatice,seruri imune,preparate cortizoniceMATERIALELE SE ALEG IN FUNCTIE DE SCOPUL PUNCTIEIPREGATIREA PACIENTULUI-pregatirea psihica:se informeaza pacientul cu privire la necesitatea efectuarii punctiei,I se va explica pozitia in care va sta

PUNCTIA RAHIDIANA-pregatirea fizica:-pacientul este a jeun -pozitia data este in functie de locul punc- tiei si starea lui-decubit lateral in pat cu spatele la marginea patului,coap-sele flectate pe abdomen,barbia atinge pieptul(pozitie ,,spate de pisicasau asemanatoare cu cea a embrionu-lui)-pozitia sezand pe masa de operatie sau de tratament cu mainile pe coapse,capul in hiperreflexiePACIENTUL ESTE MENTINUT IN ACEASTE POZITII DE ASISTENTA MEDICALA

PUNCTIA RAHIDIANAEXECUTIA PUNCTIEI-se face de catre medic,ajutat de una sau doua asistente medicale -se desfasoara in salon,in sala de tratamente sau in sala de operatie(punctie rahidiana)MEDICUL-stabileste locul punctiei-face anestezia locala-aseaza campul steril sub locul punctiei-executa punctia-scoate mandrinul-masoara tensiunea LCR-retrage acul de punctie

PUNCTIA RAHIDIANAASISTENTA I-pregateste locul punctiei,dezinfectie tip III-serveste seringa cu anestezic(daca este cazul)-serveste manusile chirurgicale-serveste campul steril-dezinfecteaza locul punctiei-serveste acul de punctie cu mandrin-mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului-serveste manometrul Claude-serveste seringa cu solutiile medicamentoase pregatite

PUNCTIA RAHIDIANAASISTENTA I-dezinfecteaza locul punctiei-comprima cu o compresa sterila locul punctiei-aplica pansamentul uscat fixat cu romplast-aseaza pacientul in pat in pozitie decubit dorsal, fara per-naASISTENTA II-dezbraca pacientul-protejeaza patul sau masa de punctie cu musama, aleza-aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare,in functie de starea lui si locul punctiei

PUNCTIA RAHIDIANAASISTENTA ll-mentine pacientul in pozitia recomandata, sustinandu-I ceafa cu o mana,iar cu cealalta impingand usor regiunea epigastrica

PUNCTIA RAHIDIANAINGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:

-pacientul sta in decubit dorsal,fara perna,24 de ore-dupa 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat-se supravegheaza semnele vitale:puls,tensiune arteriala, respiratie-se informeaza medicul in cazul aparitiei unor manifestari cum ar fi:varsaturi,greturi,cefalee

PUNCTIA RAHIDIANAPREGATIREA PRODUSULUI PENTRU EXAMINARE

-examinarea macroscopica se face imediat,apreciindu-se culoarea,aspectului,presiunea lichidului (normal lichidul este limpede,clar ca apa de stanca,se curge picatura cu picatura); in stari patologice, lichidul cefalorahidian poate fi hemoragic,purulent,xantocrom,iar viteza sa de scurge-re poate creste-pentru examenul citologic ,biochimic,bacteriologic,lichidul este trimis la laborator

PUNCTIA RAHIDIANA NOTAREA PUNCTIEI IN FOAIA DE OBSERVATIE-se noteaza aspectul lichidului si presiunea ,precum si data, ora,numele persoanei care a executat punctiaACCIDENTE-sindromul postpunctionalameteli,cefalee,varsaturi,rahi- algiidatorat hipotensiunii lichidiene provocate de punctie-hemoragii ce apar prin ac in timpul punctiei, fara importan-ta-dureri violente in membrele inferioare, determinate de atin-gerea ramificatiilor cozii de cal sau ale maduvei spinarii, cu varful acului

PUNCTIA RAHIDIANA ACCIDENTE-socul reflex poate duce la sincope mortale ;accidentul este foarte rar se vor pregati mijloacele obisnuite de reani-mareDE STIUT-mandrinul,dupa scoaterea din interiorul acului se mentine steril pentru a putea fi refolosit daca se intrerupe scurge-rea lichidului cefalorahidian in timpul recoltariicand lichidul este purulent,vascos sau cu sfacele de fibrina-in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid ,dupa punctie,pacientul se va aseza in pozitia Trendelenburg

PUNCTIA RAHIDIANA

PUNCTIA RAHIDIANA DE STIUT-punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor am-bulatori deoarece nu necesita postpunctional pozitia decubit dorsal 24 de ore-daca dupa cateva picaturi de sange la inceputul punctiei apare lichid clar,se schimba eprubeta ;la laborator se trimite lichidul limpedeDE EVITAT-evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian-modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei care poate duce la ruperea acului si traumatizarea substantei nervoase

PUNCTIA RAHIDIANADE EVITAT-suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pentru trimi-tere la laboratorDezinfectie tip III:-consta in spalarea regiunii,raderea pilozitatii,degresare,badijonarea cu alcool iodat de doua ori(pentru celelalte punctii)

RECOLTAREA LCR DEFINITIE LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV,cu rol in protectia SNC, cu rol nutritiv si excretor ,care circula in spatiul subarahnoidian. SCOP Diagnostic-este o metoda de rutina, care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene, in afectiuni neurologice si neurochirurgicale, al starilor comatoase EXECUTIE Recoltarea se executa pe nemancate ,prin punctie lomba-ra ,suboccipitala sau ventriculara

RECOLTAREA LCR -la pacientii cu stare generala alterata se executa in decu-bit lateral pentru a evita lipotimia

-tehnica de punctionare si prelevare va fi strict aseptica -se observa presiunea de scurgere sau se masoara tensi-unea cu manomertul Claude

-se extrag 10-20ml LCR (dupa scurgerea catorva picaturi) -lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile (pentru diferite examinari)-aproximativ 4ml in fiecare e-prubeta

RECOLTAREA LCR Se fac examinari :-citologice-masurarea elementelor celulare/mm3:limfocite, polinucleare,eozinifile,atipii celulare

RECOLTAREA LCR

RECOLTAREA LCR-bacteriologice-BK si alti germeni

RECOLTAREA LCR -serologia-sifilisul SNC

RECOLTAREA LCR-biochimie LCR=solutie apoasa,bogat salina,limpede ca apa de stancaVolum100-150 ml;D=1005-1009;Ph=7,4-7,5Tensiunea10-20 cm apa in decubit lateral 20-25 cm apa in pozitie sezanda 0 suboccipital 0- 5 cm apa la sugar 5-15 cm apa la copii

RECOLTAREA LCR-VALORI NORMALE ALE CONSTITUIENTILOR CHIMICIAlbuminorahia=20-60mg%

Glicorahia =50-60mg%

Clororahia =700-760mg%

Azot total =15-30mg%

Creatinina =0,5-1mg%

Acid lactic =10-25mg%Ca ++ =4,5-5,5mg%

Mg++ =3-3,5 mg%

Na+ =300-350mg%

K+ =12-17mg%

Cl- =420-450mg%

P mineral =1,2-2mg%

REACTIA PANDYReactia Pandy este o metoda de laborator folo-sita pentru a aprecia din punct de vedere calita-tiv prezenta proteinelor in lichidul cefalorahidian.

Reactia Pandy se efectueaza astfel: peste reactivul Pandy (acid fenic), pus intr-o sticla de ceasornic se picura lichid cefalorahidian. In mod normal nu apare nicio modificare macroscopica, iar reactia este considerata negativa.

REACTIA PANDYReactia devine pozitiva atunci cand se ob-serva un precipitat albicios, care arata cresterea concentratiei de proteine din lichidul cefalorahidian.

In functie de intensitate, reactia Pandy poate fi discret pozitiva, moderat pozitiva sau intens pozitiva.

REACTIA PANDYReactia Pandy intens pozitiva se intalneste in meningitele bacteriene si tuberculoase, in timp ce meningitele virale prezinta o reactie Pandy discret pozitiva. Tumorile cerebrale primitive extinse la suprafata ventriculara sau ruptura unui chist epidermoid pot produce inflamatia lichidului cefalorahidian, cu o reactie Pandy intens pozitiva.

PNEUMOENCEFALOGRAFIAReprezinta introducerea unui volum de aer prin punctie suboccipitala sau lombara in vederea studierii morfologi-ce a spatiilor subarahnoidiene si a ventriculilor cerebrali.

PNEUMOENCEFALOGRAFIAPregatirea pacientului:-nu mananca in dimineata zilei de examinare(introducerea aerului poate provoca varsatura)-se administreaza un sedativ(stabilit de medic)-pacientul este transportat in sala de operatie (pentru trapa-natie si ventriculografie) sau in sala de tratamente(pentru punctia suboccipitala sau lombara)-pentru a se putea introduce aerul, se scoate fractionat cantitatea de lichid cefalorahidian ce corespunde celei de aer(10 ml pentru a se repera ventriculii cerebrali, 20-40 ml pentru umplerea completa a acestora)-asistenta medicala actioneaza ca in punctia rahidiana

PNEUMOENCEFALOGRAFIA

PNEUMOENCEFALOGRAFIA

PNEUMOENCEFALOGRAFIA

PNEUMOENCEFALOGRAFIA-pacientul este transportat pe carucior la serviciul de radio- logie pentru efectuarea radiografiilor

-dupa efectuarea tehnicii ,pacientul va fi transportat pe ca- rucior in salon ,instalat in pat, va pastra pozitia de decu-bit dorsal 2-3 zile;se administreaza solutie hipertona de glucoza (daca acuza cefalee)

VENTRICULOGRAFIA

VENTRICULOGRAFIA Aerul este introdus direct in ventriculii laterali ,prin orificiile practicate in cutia cranianatrepanatie

Procedura se executa in sala de operatie.

Partea de sus sau din spate a capului este partial rasa.

Este folosita de obicei anestezia generala

MIELOGRAFIASe face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in spa-tiul subarahnoidian prin punctie lombara sau occipitala; pacientul este pozitionat in decubit lateral ,cu genunchii si capul flectate

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATAPregatirea pacientului: -nu necesita nici o masura speciala de pregatire -durata=aproximativ 20-30 de minute-fara substanta de contrast;60 min,daca se efectueaza cu substanta de contrast -procedura nu este dureroasa -se face testul sensibilitatii la iod ,daca se foloseste substanta de contrastAceasta tehnica rezlizeaza imagini detailate este mai eficienta si pentru detectia neoplaziei creieruluiDupa procedura nu apar reactii adverse

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATATomografia computerizat (CT) - investigaie non-invaziv care folosete razele X pentru a obine imagini detaliate ale organelor interne. Datorita preciziei si duratei scurte a investigatiei, aceasta este metoda de prima intentie pentru hemoragii intracraniene si accidente cerebrovascula-re.

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

Razele X sunt radiatii electromagnetice care permit vizualizarea organelor in scopul diagnos-ticarii unor afectiuni. Beneficiile medicale ale acestor raze sunt incontestabile. Totusi, investi-gatiile care folosesc aceasta tehnologie repre-zinta principala sursa de iradiere a populatiei. In cantitati mari, razele X au efecte extrem de grave pentru organismul uman.

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA Aceasta procedura foloseste un magnet foarte puternic cu unde de radiofrecventa si un computer pentru a produce imagini asemanatoare razelor X.Aceasta procedura este extrem de folositoare in vizualiza-rea zonelor creierului ce nu se vizualizeaza usor,de exemplu trunchiul cerebral.Pregatirea pacientului:-nu este necesara o pregatire fizica-se indeparteaza obiectele ce ar putea fi vatamate de magnetceasuri,proteze metalice,pacemaker-se explica pacientului:durata de aproximativ 60 minute

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

ANGIOGRAFIA CEREBRALAReprezinta introducerea unei substante radioopace in arbo-rele vascular cerebral;ea permite aprecierea peretilor si lumenului vascular ,vizualizarea unor modificari directe (anevrism,tumoare vascularizata) sau indirecte (depla-sari sau deformari ale vaselor prin procese patologice vecine)

ANGIOGRAFIA CEREBRALAUzual vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt: -carotida -vasele vertebrale -femurala

ANGIOGRAFIA CEREBRALASubstanta de contrast se introduce atunci cand se fac filmele

Pregatirea pacientului:-sedare-evaluarea functiilor vitale-testarea la iod-explicarea procedurii:durata 2-3 ore-anestezie locala la locul punctiei

ANGIOGRAFIA CEREBRALARETINETI:

-dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute-se verifica frecvent locul punctiei pentru prezenta unui posibil hematom-in cazul folosirii carotidei se verifica eventuala aparitie a dificultatii respiratiei sau deglutitiei-substanta folosita poate creste presiunea intracraniana

ANGIOGRAFIA CEREBRALA

ETAPELE PROCESULUI DE NURSINGAPRECIEREEVALUAREDIAGNOSTICNuRSINGIMPLEMENTAREPLANIFICAREPACIENT

APRECIEREA STARII NEUROLOGICEAsistentele medicale sunt implicate in aprecierile initiale si conti-nue ale starii patologice a pacientului.CULEGEREA DATELOR:1.Interviul-cand a intervenit boala-instalarea simptomelor(durere de cap,vertij,modificari de vedere,slabiciune)-date psihosociale-aprecierea modului de comportare(iritabilitate,pierderea memo-riei,agnozie)-starea de sanatate

APRECIEREA STARII NEUROLOGICEMANIFESTARI DE DEPENDENTA1.TULBURARI ALE MOTILITATIIa).diminuarea fortei musculare-pareza-diminuarea fortei musculare

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE-paralizie-absenta totala a fortei musculare-hemiplegie-paraplegie-diplegie-paralizia partilor similare(simetrice)ale celor doua juma-tati ale corpului-monoplegie-paralizia unui singur membru-tetraplegie-paralizia celor patru membre

Paraliziile se datoresc fie leziunii caii piramidale , fie neuronului motor periferic

APRECIEREA STARII NEUROLOGICEb).modificari de tonus muscular-hipertonie-contractura musculara-exagerarea tonusului-hipotonie-diminuarea tonusului

Tulburarile de tonus pot exista si asociate cu paralizia;-hipertonie+paralizie=paralizia spastica-hipotonie+paralizie= paralizia flasca

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE2.Tulburari ale ortostatiunii si mersului-ne furnizeaza date asupra fortei musculare,a tonusului muscular al membrelor inferioare si ale echilibrului-mers talonat(in Tabes)-mersul este necoordonat,pacientul arun-cand picioarele si lovind pamantul cu calcaiele-mers cosand-(in hemiplegie,in studiul de recuperare)gamba este rigida,membrul inferior este intins-mers stepat-gamba fiind ridicata in sus,pentru a nu lovi pamantul cu varful piciorului(leziuni de neuron motor periferic-polinevritic)-ataxie-tulburari de coordonare a miscarilor(ataxie statica-tulburari de echilibru satnd in picioare,risc de cadere;ataxie locomotorie kinetica-tulburari de echilibru in mers

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE3.Miscari anormale-tremuraturi-boala Parkinson,alcoolism,Basedow,scleroza in placi);pot fi generalizate sau localizate(la maini,cap)-spasme si crampe-contracturi(tetanie,tumori cerebrale,tetanos)-convulsiile-crize de contractii musculare,urmate de relaxare(epi-lepsie,hipertensiune craniana)-ticuri-miscari clonice involuntare,rapide,care se repeta in mod sterotip:ale ochilor,gurii,bratului,piciorului-mioclonii-contractii involuntare,bruste ale unui muschi sau grup de muschi-miscari coreice-miscari involuntare,dezordonate bruste si rapide-miscari atatozice-miscari involuntare,lente

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE4.Tulburari de sensibilitatea).subiective-paresteziile-senzatii de intepatura,de furnicatura,amorteli-durerea de cap-isi are sursa in mai multe procese patologiceb).obiective-se cauta prin diferite metode:sensibilitate superficiala (tactila,termica,dureroasa) si sensibilitatea profunda(artrokineti-ca si vibratorie)-tulburari ale sensibilitatii obiective:anestezie,hipoestezie,hiperes- tezie5.Tulburari ale reflexelor-o miscare reflexa este o contractie involuntara provocata printr-un stimul-areflexia-abolirea reflexelor

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE-hiperreflexia-exagerarea reflexelor-hiporeflexia-diminuarea reflexelorSe cerceteaza a).reflexele osteotendinoase-reflexul achilian-reflexul rotulian-reflexul bicipital-reflexul tricipital

APRECIEREA STARII NEUROLOGICEb).reflexe cutanate-reflexe cutanat abdominale-reflexe cutanat plantare

APRECIEREA STARII NEUROLOGICEc).reflexe vegetative-reflexul pupilar la lumina-proiectia unui fascicul luminos pe pupi-la provoaca miozad).reflexe mucoase-reflexul cornean-atingerea corneei cu o bucatica de vata(este absent in coma)-reflexul palatin-atingerea mucoasei palatine-reflexul faringian-atingerea mucoasei faringiene

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE6.Tulburari trofice-atrofie musculara-escare cutanate-anchiloza articulara7.Comunicare ineficienta la nivel intelectual si afectiva).tulburari la nivel intelectual:-capacitatea de a gandi abstract(se poate testa rugand pacientul sa explice un proverb)-dezorientare in timp si spatiu-pierderea memorieib).tulburari la nivel afectiv:

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE-fuga de idei-logoree,mutism-stare depresiva sau euforica,anxietate,apatie,iritabilitate,agresivi- tate,idei de suicid,idei de persecutie-labilitate emotionala-dispozitia persoanei este nepotrivita subiectului discutiei8.Tulburari de limbaj-dizartrie-dificultate in articularea cuvintelor-anartrie imposibilitatea de a articula cuvintele-afonie-pierderea vocii-afazie-pierderea capacitatii de a se exprima corect verbal sau in scris sau de a intelege limbajul vorbit sau scris

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE9.Tulburari de praxie-apraxie-incapacitatea de a executa corect gesturile10.Tulburari de constienta-somnolent-obnubilat-confuz -stupor(deprimare,amutire,imobilitate,)-coma(superficiala,medie,profunda)

INGRIJIREA PACIENTILOR CU SINDROM H.I.C.1.Culegerea de date-semne de dependenta2.Problemele pacientului3.Obiective4.Interventii-proprii si delegate

INGRIJIREA PACIENTILOR CU EPILEPSIEEste o manifestare convulsiva paroxistica , cu debut si sfarsit brusc ,caracterizat (in cazul crizelor majore) de pierderea con- stientei, insotita de convulsii tonico-clonice.Cauze:1.In epilepsia esentiala:-tulburari genetice2.In epilepsia secundara:-tumori cerebrale-A.V.C.-infectii (meningite,abcesul cerebral,tromboflebita cerebrala)-traumatisme cranio-cerebrale-boli metabolice

CU EPILEPSIE2.In epilepsia secundara sau simptomatica(continuare):-intoxicatii-insuficienta renala,hiponatremie,hipocalcemie,hipoglicemie-anoxie cerebralaTipuri de epilepsie cu pierderea starii de constienta :-criza majora generalizata grand mall-criza minorapetit mall-stare de rau epilepticstatus epileptic majorManifestari de dependenta:1.Criza majora (grand mall)Se caracterizeaza prin crize convulsive cu pierderea constientei.

CU EPILEPSIECriza cuprinde urmatoarele faze:a).Faza prodromala:Poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inintea crizei, cu urmatoarele manifestari:-migrena-nevralgii-parestezii-stare de rau nedefinit-tulburari de camportament(depresie,furie,irascitabilitate,agresivi- tate sau din contra euforie)b).Criza propriu-zisa: # aura epileptica:semne care preced criza cu cateva zeci de secunde

CU EPILEPSIEAura epileptica se poate manifesta:-mioclonii la nivelul unui segment-clipitul pleoapelor-furnicaturi-arsuri-halucinatii vizuale, olfactive, auditive(zgomote)-anxietateAura epileptica ii permite pacientului sa ia pozitii de protectie(sa se aseze sau sa se culce pentru a nu cadea)Aura epileptica nu apare intotdeauna.Debutul epilepsiei este ,in general brutal si se manifesta prin :-paloare brusca-pierderea constientei-prabusirea pacientului

CU EPILEPSIE # pierderea constientei- urmata ,imediat de:-convulsie tonica-contractie bilaterala tonica a tuturor muschilor; picioarele intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau peste cap ;pupilele se dilata si devin fixe -oprirea respiratiei-cianozaAceasta faza dureaza 15-20 sec.dupa care apar:-convulsii clonice-dureaza 1-2 min.-miscari violente anarhice ale membrelor ,capului, muscarea limbii spuma abundenta la nivelul gurii(uneori sanghinolenta), incon- tinenta de urina si fecale.Dupa faza clonica pacientul este ametit, confuz, dureri de cap, du- reri musculare, respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn profund, cu reflexe abolite midriaza .

CU EPILEPSIEDupa revenireamnezia crizei este totala2.Criza minora petit mall-apare de obicei la copii-pierderea starii de constienta cateva secunde (10-20),fara cade-rea pacientului-pacientul isi intrerupe activitatea, persista doar activitatile auto-mate (mersul, deglutitia, mestecatul)3.Starea de rau epileptic-manifestarile sunt ca in criza majora ,dar in acest caz crizele to- nico-clonice se repeta si pacientul ramane in stare de incon-stienta

CU EPILEPSIEProbleme:1.In criza de epilepsie:-oprirea respiratiei- datorita convulsiilor tonico-clonice-risc de sufocare- din cauza convulsiilor si caderii limbii-risc de traumatizare- leziuni, muscarea limbii-alterarea perceptiei senzoriale-incontinenta de urina si fecale- datorita relaxarii sfincterelor-deficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor2.Intre crize:-dificultatea de a-si insuma roluri sociale- din cauza frecventei crizelor-dificultatea de a se realiza- din cauza riscului potential pentru anumite profesii

CU EPILEPSIE2.Intre crize(continuare):-depresie-perturbarea stimei de sine-in unele forme, deteriorare psihica progresivaObiective imediate:-sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii-sa nu-si muste limba-sa fie protejat de traumatisme, leziuniNu se forteaza deschiderea maxilarelor in timpul convulsiei;nu se imobilizeaza fortat deoarece se pot produce fracturi

CU EPILEPSIEObiective pe termen lung:-sa i se reduca crizele ca frecventa si intensitate-sa-si amelioreze adaptarea psiho-sociala-sa-si amelioreze depresia-sa stie sa-si urmeze medicatia-sa fie capabil sa recunoasca semnele prodromaleInterventii in timpul crizei:-nu se lasa persoana singura-se aseaza in pozitie orizontala(pe pat, pe podea)-se introduce intre dinti (arcadele dentare) ,pe partea laterala,un obiect moalede cauciuc sau material textil-se desface cravata,gulerul, centura

CU EPILEPSIE-se indeparteaza obiectele din jur care il pot leza-se intoarce capul intr-o parte-se monitorizeaza functiile vitaleInterventii dupa criza:-se verifica permeabilitatea cailor respiratorii (atentie la cei ce au proteze)-se aspira secretiile-se verifica daca are leziuni sau limba muscata-in caz de hipotermie-sticle cu apa calda-in caz de hipertermie-impachetari reci-se asigura igiena corporala-se ajuta pacientul sa se orienteze in mediul inconjurator

CU EPILEPSIEInterventii cu rol delegat:-administrarea tratamentului anticonvulsivant-administrarea tratamentului simptomatic-recoltarea anlizelor-insotirea pacientului la investigatiiCe investigatii credeti ca se fac la un pacient cu epilepsie?Educatia pacientului:-sa traiasca cat mai normal posibil-sa evite activitatile periculoase:condusul masinii, activitate la inaltime ,inotul-sa evite alcoolul-sa ia medicamentele cu regularitate-sa se odihneasca adecvat(somn 8 ore/zi)

INGRIJIREA PACIENTILOR CU BOALA PARKINSONEste o afectiune neurologica care atinge centrii cerebrali respon-sabili de controlul si coordonarea miscarilor.Se caracterizeaza prin ;-bradikinezie(miscari lente)-bradipsihie-bradilalie-tremor de repaus-hipertonie musculara-fata cu aspect de masca(incremenita)-mers incet si cu pasi miciCauzele bolii nu sunt cunoscute.

CU PARKINSONManifestari de dependenta:1.Tremorul:-este un semn clar al bolii; incepe cu un tremur incet si progre-seaza asa de incet ,incat persoana nu-si aduce aminte cand a inceput-este un tremor de repaus care dispare in timpul miscarilor voluntare-tremorul degetelor seamana cu ,,miscarea de numarare a bani-lor;la nivelul picioarelor tremorul imita,,miscarea de pedalare2.Hipertonia musculara:-intepenirea muschilor-miscarile devin mai incete,mai putin indemanatice-rigiditatea fetei-vorbirea devine monotona si apare dizartria

CU PARKINSON-rigiditatea musculara cuprinde treptat musculatura limbii, a masti- catiei, apare dificultatea de a inghiti cu hiperptialism (saliva in exces)3.Postura si mersul:-in ortostatism ,pacientul are trunchiul si capul aplecat inainte-mersul este caracteristic ,pacientul tinde sa mearga pe degetele picioarelor ,cu pasi mici,tarsaiti, trunchiul este aplecat in fata, membrele superioare cad rigid lateral si nu se balnaseaza in timpul mersului.Toate aceste manifestari de dependenta se accentueaza in pre- zenta oboselii, tensiunii nervoase, excitarii.Pe masura ce boala progreseaza manifestarile se accentueaza ,si in cele din urma pacientul nu mai poate merge.

CU PARKINSONProblemele pacientului :-diminuarea mobilitatii fizice-necoordonarea miscarilor-postura indecvata-deficit de autoingrijireDin ce cauza pacientul nu se poate autoingriji?-perturbarea imaginii de sine-alterarea comunicarii verbale-risc de accident(cadere)-risc de depresie

CU PARKINSON

Obiective:-sa se straduiasca sa-si amelioreze mobilitatea fizica-sa-si controleze partial coordonarea miscarilor-sa stie sa preintampine accentuarea posturii inadecvate-autonomia in autoingrijire-sa exprime sentimente pozitive-sa-si pastreze capacitatea de vorbire-sa nu se raneasca-sa nu prezinte depresie-sa-si exprime interesul pentru activitati zilniceTEMA:CARE SUNT INTERVENTIILE DELEGATE SI AUTONOME LA UN PACIENT CU BOALA PARKINSON?