KEDACTUJNEA ,Admistraîinnea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nu se pri-

mesc.—Manuscripte nu ae retrimit.

I N S E R A T E •e primesc la Admlnlstraţlune în

Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI:

în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. Y. Gold- berger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold(VII Erzs^bet-liorut). P B E T U L IN S E R Ţ II ) N IL O R :

o seria garmond pe o col6nâ 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 bani.

A N U L L X I Y.

, g a z e t a « iese înflicire Ql.Pe un am 24 oor., pe ?ése luni

12 cor., pe trei lan! 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe au.

Pentrn România şi străinătate:Pe un, an 40 fran o l, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 fran o l. Se prenumeră la tóté ofi-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşe?AdnxmistraUunea, Piaţa nsaie.

Tőrgul Inului Nr. 60, etaeiu I . : Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe x m an 24 cor., pe 6 luni 12 c„ petrei luni 6 coróne. — Un esemplar 10 bani. — At&t abonamentele cât şi inserţiumle aunt a se plăti înainte.

Nr. 66. Braşov, Vineri 23 Martie (5 Aprilie). 1901.

ntélnirea lui Biilow cu Zanardelli.Este mult observată căletoria

cancelarului conte Bülow la Veneţia, unde vrea se petréca vacanţele de serbătorî pentru a-se recrea după atâta muncă încordată. După cum erau dispuse spiritele, în urma soiri­lor sensaţionale despre apropiata po­sibilitate ca Italia se iésá din tripla alianţă, se înţelege, că imediat s’a pus în legătură căletoria cancelaru­lui german cu politica cea mare. A trebuit se bată la ochi în tot caşul, că d-1 de Bűlow şî-a ales tocmai Veneţia ca loc de recreare, pe când putea se mérgá şi în altă parte, unde clima este asemenea mai caldă.

Curiositatea lumei politice şi di­plomatice înse a tost curând satis­făcută prin faptul, că încă înainte de-a ajunge la Veneţia, contele Bü­low s’a întâlnit cu ministru-preşedinte italian la gara din Verona, unde a avut ocasiune a convorbi timp mai îndelungat pănă la plecarea trenu­lui. Se vede de aici, că întâlnirea a fost de mai înainte plănuită. N ’a fost numai o simplă întâmplare nici aceea, că cancelarul german a fost însoţit în drumul séu spre Veneţia de prinţul Eulenburg, ambasadorul german din Viena.

Ca în tot-déuna foile oficióse se silesc a slăbi importanţa reală a acestei întâlniri, vrând se arate prin- tr’asta, că întâlnirea n’a fost resul- tatul unei noue fase în raporturile Italiei cu Germania. Dér ca de obi- ceiü pressa oficiósá este desavuată de cătra puterea reală a evenimen­telor, care nu se mai pot tăinui. Declaraţiunile, ce le-au făcut miniş­trii italian! în parlamentul din Roma şi în deosebi ceea- e a spus minis­tru-preşedinte Zanardelli în convor­birea sa cu corespondentul Ziarului „New-York Herald4*, privitor la po­litica de alianţă a Italiei, în legătură cu opiniunea publică ce domnesce în #Italia despre tripla alianţă şi cu alte împrejurări şi fapte, între cari

apropiata visita a unei escadre ita­liano la Toulon ocupă un loc de frunte — tóté aceste nu lasă cea mai mică îndoială, că s’a petrecut un reviriment în spiritele bărbaţilor politici de lângă Tibru, şi că ei nu mai sunt aşa de înfierbântaţi pentru alianţa politică cu Germania ca mai nainte.

Au început bărbaţii de stat ita­lian! se fiă mai reci şi se gândesc mai mult la avantagele, ce pot ré­sulta pentru Italia din alianţele sale. Nu mai vor se înţelâgă ca în schim­bul jertfelor, ce IHe impune tratatul de alianţă, ei se n’aibă decât rapor­turi nefavorabile comerciale cu ali­aţii, de aceea ei 4i° astăcjî : décâ e vorba se reînoim alianţa cu Germa­nia, atunci trebue se ni se facăcon- diţium acceptabile şi la reînoirea tratatului comercial cu ea.

Seim, că nemulţumirea în Italia, privitóre la relaţiunile comerciale cu Germania, a căpetat nou nutre­ai ént prin faptul, că agrarianii ger­mani au ridicat nisce pretensiunî vamale grave şi ameninţăt0re şi gu­vernul german a promis, că le va sprijini pe cât se va puté.

Contele Bülow a avut deci mo­tive de-ajuns de-a căuta se se lămu- réscá cu ministru-preşedinte italian. Póte ca se-l liniştescă în ce privesce planurile economice ale guvernului german şi, ceea-ce este mai mult ca probabil, se desc0să pe Zanar­delli ca se vadă, dâcă în adevër aoesta se gândesce la eventualitatea eşirei Italiei din tripla alianţă.

Intenţiunea din urmă i-o atri- bue cancelarului german şi „Vos- sische Ztg.u, care mai adauge, că nu crede ca bărbaţii de stat italieni se voiésca a rupe legăturile de ali­anţă cu Germania, care a creat Ita­liei o posiţiune egală între marile puteri.

Contele Bülow, 4i°e acelaşi (Jiar, e gata a reînoi legăturile cu Italia, dér se nu crédá Italienii, că el vede ameninţată esistenţa impe-

riului german, dâcă Italia va înceta de a mai fi aliatul seu.

Din aceste cuvinte chiar reese îngrijirea, cu care bărbaţii de stat germani urmăresc nouele disposiţiunî şi înclinări din Italia.

Delegaţiunile. Lui „ P . Lloyd* i-se anunţă din Viena, că, sesiunea delegaţiu- nilor se va deschide între 15 şi 20 Maiü a. c.

La cestiunea autonomiei cato­lice. Organul oficial al diecesei rom. cat. din Ardeal publică o declaraţiune în ce privesce raportul autonomiei esistente a catolicilor din Ardeal cătră „autonomia ca­tolică regnicolarău, în care se фее între altele:

Decă asemănăm organieaţiunea auto­nomiei ardelene ou organieaţiunea autono­miei regnicolare, aşa cum este cunoscută acesta în desbaterile de păna acuma a co- misiunei de două-cj.ecî-şi-şepte, iese la lu­mină evident marea deosebire între amân­două, mai ales în ce privesce administra- ţiunea averei şi a şcolelor. Din acostă ase­mănare, putem trage două conclusiunl: în­tâii*, că provocarea episcopatului catolic la autonomia catolică arde^nă ca model de imitat, a rămas un pium desiderium; al doi­lea, că status urile catolice ardelene fără de renunţarea la drepturile ce le posed аф} nu pot întră în autonomia regnicolarâ.

Camerile române sunt convocate pe cliua de Sâmbătă 24 Martie v. Mâne, Vineri, se va ţinâ întrunirea majorităţilor, pentru a desemna pe preşedinţii corpurilor legiuitore. După o telegramă din Bucurescî, circulă versiunea, că adunarea deputaţilor va vota majorarea tuturor impositelor esis­tente.

Circulaţiunea la Porţile-de-Fier.Conform statisticei despre circulaţiunea va­selor prin Porţile-de-Fier în anul 1900, în cursul anului espirat au trecut prin canal, pe fluviu în sus 446 vase ou un tonagiü de1.029.114 măjl m. şi 113 vase gólé; pe fluviu în jos au circulat 424 vase, ou un tonagiü de 1.188.890 măjl m. şi 173 vase gólé.

Vap6re au circulat, în ambele direc­ţiuni, în total 1439.

Taxele de peiagifi au dat cifra 242.794 cor6ne, din care au plătit societatea de na- vigaţiune dunărână 349.717, societatea ung. de navigaţiune fluvială 105.546; societatea română de n&vigaţiune 58.197, societatea serb^scă de navigaţiune 13.054 şi societa­tea sud-germană de uavigaţiune 7192.

In budgetul ministerului ungar de oo- merciu au fost preliminate 640.000 cor6ne ca înoasărî şi 250.300 ca cheltueli, astfel că ar fi trebuit săresulteun plus de 390,000 corone; de fapt însă venitul curat se re­duce la 292.000 corone, pe când interesele şi cota de amortisaţiune a împrumutului pentru regularea Porţilor de fer face 1.459,700 cor6ne. Prin urmare misiunea internaţio­nală, ce s’a înoredinţat statului ungar în cestiunea Porţilor-de-Fier a costat în anul trecut suma de 1.167.7C0 cordne.

Organisaţiunî economice şi şcole profesionale.

i i i .

Şi ce bogăţii şi comori nepre­ţuite nu produce şi conţine solul nostru — atât d’asupra, cât şi în interiorul pământului ? Pădurile n6s- tre de ştejar conţin pănă la 80— 9O°/0 stejar veritabil, cel mai preţios lemn de muncă din Europa, pe când pădurile din România şi din unele părţi ale Ungariei abiaiiumai 4— 5%» âr restul masivelor pădurilor de com­pun acolo din cer şi tufan, cu totul improprii de muncă şi fără nici o val6re industrială. Şi totuşi noi prin nechibzuinţă, sub titlu de libertate absolută de pădurit şi în lipsa de brănişteri şi forestieri, îngrijitorii de acâstă avuţiă naţională, am înlocuit pe multe locuri stejarul preţios prin arini şi mestecini, bradul şi molidul prin fag păducel şi plop, ori cu nisce ponore, cari se surpă pe noi de ne îngr6pă sub mormanele de petriş al lor fenaţele şi păşunile cele deli­cate şi măn6se din vale. Pădurile n6stre comunale produceau înainte

FOILETONUL „GA*2. TRANS.M

„Muza Română".Schiţă, de I. A. Bassarăbescu.

— Fine. —

Tase intră, ca la el acasă. In sală, un miros de usturoiă îi spuse, că stăpânii trebue să fiă pe acolo; într’adevăr, la drâpta se auc i o tuse. La uşe, era soris de mână, pe-o bandă de hârtiă murdărită de vreme şi de musce, cuvintele „redadion, antreu preoum şi un deget arătător, indicând de prisos clanţa.

Directorul părţii literare, d-nu Marcu SolomonovicI, era acasă; directorul părţii scienţifioe, d-nu Natan Davidescu, lipsea. D-1 SolomonovicI era la jiletcă şi pe cap avea o şapcă cenuşiă, de voiaj. Nisce mus­tăţi cam chinezesc! păstrau încă din urne- 4 1a ceaiului, pe care îl băuse de curând. Pe masa din mijlocul odăii sta răspândit materialul literar: câte-va manuscrise, un număr din „Muza Română0, paharul de ceaiii, miezuri de pane, o jumătate de c6je

de ou răscopt şi un oăţel deusturoiü; mai la o parte, o cutiă de vax plină ou eleiü: D-nu Marcu se îndeletnicea ou lipirea unor cartóne: sc0rţe pentru colecţia revistei, îşi primi colaboratorul cu zlmbetul pe buze:

— Banjur d-nu Tasică.D-nul director al Muzei avea un ao-

oent străin în voce, fórte potrivit însă odăii literare în care se găsea. Copilul se simţea chiar captivat de felul particular al tonului d-lui Marcu.

— Bonjur, d-le Marou.— Poftim, staţi fără jenă, iubite co-

labrator. — Şi mă scusaţl. — Ce vânt te aduoe? Ce-va nou? Vre-o poesiă, vre-o nuvelă? Ia s’o vedem; d-ta ai talent mult.. ..

— Ba, de-ocamdată, am venit să te rog ceva, dâcă nu te superi.

— Pentru d-ta cu dragă inimă; nu­mai ceva bani să nu ceri, căci, în credinţă ţi o spun, să mă trăsnâsoă unul Dumnezeu...

Băiatul protesta, ruşinat.— Vai, d-le, dór asta n’aşî îndrăsni...

N ’am nevoe ; alt-ceva.. .

— Alt-ceva? Bucuros, bucuros! să vedem!

— Soriu un roman.— A, brava, brava!— Insă, tata...Şi-i povesti tot.

— Va să cjică, d-nu Tasica Teneve n’are loc pentru de scris şi ar dori la mine? Dór, d0că tat’al d-tale află şi vine aici şi face soandal? Vai, ce ruşine la fa­milia mea! Se speriă copiii, pi Iancu, pi Moise, pi Mali, care sunt miol, săracii şi slăbuţi!... Eu cunosc pe d-nu Nai ala: N ’a vrut să-mi ucigă încasatorul, când a mers la d-lui, ca să propue un abonament la re­vistă? A sărit la densul cu cleştele de mi­titei, ér cucóna, mama matale, cu lingura de bulion, şi i-a strigat: „Acu să ieşi j i ­dane, piei de aici sgârie-hârtiă, că te vîr în cuptor!u Vai în cuptor, d-nu Tasica!— VedI? Ai aşa un tată rău!

Apoi, îşi duse un deget la tîmplă şi tresări de bucuriă.

— Ha, o ideiă, oeva faină. — Cu- noscl pe d-nu Victor Tarciniu, poetul de­

cadent , directorul onorific al revistei nóstre ?

— Da!— D-lui e singur, are doi odăi şi lip-

sesce totă (Jiu*, căci e în slujbă la regie.— Te recomand eu şi o să-ţi dea voe să scrii acolo. — Scii ce şarmant băet este... Tare drăguţ.

In laude, lui d-nu Marcu îi plăoea să îiltrebuinţeze tot-déuna dialeotul mol- doveneso.

Directorul Muzei întrerupse o clipă convorbirea, ca să asculte.

— Mi-8e pare, a chemat oine-va Póte nevasta.

Intr’adevăr, o voce îl striga din sală:— Maroâââ! !...Şi-i spuse ceva, într’o nemţâsoă al că­

reia accent greşit, nefiresc îl înţelese pănă şi Tase, cu tóté treiurile lui la limba ger­mană.

Marcu deschise uşa şi primi o sori-sóre.

— A, tocmai dela d-nu Tarcin...Şi se grăbi să citâscă. Faţa i-se întu­

neca din ce în ce...

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 66.-1901-

groşi şi tulpini seculare de mare valóre intrinsecă, ac}i nu mai dau decât pari, nuiele şi mlăjet şi prea puţine lemne de foc.

Rîurile nóstre curg încărcate de nomol gras şi gunoiu dela munte şi de prin ogrăzile şi satele nóstre, şi nimeni nu le impedeca şi abate din cursul lor pentru a-le sili se-şi lase nămolul gras şi gunoiul pe fenaţele şi păşunile nóstre ca se le fertiliseze. Inbelşugatele şi diliciósele nóstre pă­şuni de muncelurî şi de munte, ce folóse minime ne dau, în raport cu ceea-ce ar puté se dea <*când cuite- senţa dibăciei nóstre industriale şi a esperienţei tradiţionale se concen- treză în cuvintele : „că déca ai ve dea cum se fabrică brânza, n’ai mai mânca din ea“ !!

In grădini merele patule reu şese perfect la noi pe la tóté satele şi regiunile pănă şi pe la casele resleţe, împrăştiate pe cele plaiuri ale munţilor, şi ele sunt escelente pentru esport. Tot aşa pe alocurea cireşele, vişinile, nucile. Se ne între­băm, acum câţi grădinari şi pomo- logî, câţi negustori şi comisionari de meseriă români sunt între noi, cari se le adune dela micul şi ma­rele producător, se le sorteze şi es- pedieze în centrele mari comerciale din ţâră şi streinătate, pentru a ob­ţine mai bune preţuri pe ele ?

In industria de casă, câte pro­duse ale ei nu se potrivesc pentru comerciul mare şi pentru esport, şi câte din ele nu sunt compatibile de o însemnată perfecţiune, şi totuşi se ne întrebăm, câte case şi firme ro- mânesci avem, cari se se ocupe cu adunarea, sortarea, apreturalor, şi care se le dea ultimul lustru şi formă pentru comerciul mare? Nici una!! Trist, dér aşa este, că din 3 milióne de Români nu se găsesce în­tre noi nici una doué case mari mă­car, cari se se indeletnicéseá cu aceste perfecţionări şi esploatări ale producţiunei nóstre naţionale.

Şi nu că Româuul nostru ar fi neapt în industrie şi comereiü şi la îndeletniciri industriale. Pe lângă o industriă de casă forte bogată şi va­riată, a cărei producţiuni revalisézá cu aceea a popórelor celor mai culte şi industriale, n’avem decât se în- trăm în orî şi care fabrică şi între­prindere industrială dela noi, şi vom vedé îndată, că majoritatea uvrieri­lor sunt Români, şi ei sunt mai te­naci şi mai iscusiţi totodată, căci se iniţiâză mai curénd în operaţiunile şi serviciile ce li-se cer, şi tot ei dovedesc mai multa tenacitate şi perseveranţă. Cu tote intenţiunile védite ale iniţiatorilor, patronilor şi conducetorilor fabricei cTa nu primi

— Bre, a?a de fără şansă 00 sunte-ţi d-nu Tăsiea ! Inchipue-ţi afurisit eveniment: D-na Tarcin este permutat la Huşi şi mâine p№oă... Bre, afurisit eveniment!!

Sărmanul Tăsică îşi simţi inima în­durerată. Aşa-dâr nici un colţ pe lume, unde să-şi scrie romanul ? Ce fatalitate!....

— D-nu Tăsiea dragă, nu fi supărat... Mai treci săptămâna asta pe aici, că p6te facem rost unde-va...

Tînărul romancier pleca desnădăjduit.— Rătăci totă 4*ua PriQ Cişmegiu, pe străcjl... Uitase f6me, tot.

Intrâ acasă târejiu, nâptea.In lipsa lui, d-nu Naa fusese pe la

şoolă şi-i văcfuse isprăvile: absenţa şi note rele din belşug.,

Se hotărî să nu se calce şi sg aştepte venirea odorului acasă. — Făcuse pregătiri de primire) închisese prăvălia mai devreme şi trimisese băeţii să se culce. — Apoi luâ biciul din cuiQ.

— Măndico, astă-sâră îi snopesc pe zurbagiul. Audi tu ? Poeţi în casă nu-mi trebue... Nâm de nâmul meu n’a scris cărţi •de cântece... Ia cana de pe teşghea şi du-te

Români şi de-a face de cele mai multe-orî din fabrici staţiuni de ma- ghiarisare, ei nu pot se nu recu- nóscá şi aprecieze încurend aptitu­dinile mari şi perseveranţa munci* torilor români şi se le dea prepon- deranţă numerică, ér prin puţinele pretenţiunî ce au, ei fac o concu­renţă straşnică Ungurilor, Secuilor şi Saşilor la întreprinderile indus­triale publice, ca şi la cele particu­lare. Maghiarisarea lor ajunge în cu­rând pe a doua trépta, în faţa durei necesităţi de ai avé şi a-se puté fo­losi de ei.

Aşa este, în tóté intreprinderile industriale din ţâră majoritatea uvrierilor sunt Români, dér ce fo­los, că ei nu pot deveni nici-odată independenţi şi antreprenori în con­tul şi pe risicul propriu. Ei sunt aplicaţi mai mult numai în posturile mai grele, ordinare şi fórte puţini la lucrările mai fine şi pur technice; ér în posturile diriguitóre, cari trag salariile, indemnisaţiunile şi tantie­mele cele grase şi fórte remuneră- tóre, în aceste nu se găsesc Români aprópe de loc. Capitalişti şi antre­prenori români în industriă nu se găsesc mai nici-odată, şi nici că se pot ridica la aceste din uvrieri sim­pli. Acésta din unica causă, că Ro­mânilor le lipsesce educaţiunea prac­tică, în vederea trebuinţelor indus­triei şi comerciului. Puţinele şcole secundare, ce le avem, sunt menite se dea tinerimei nóstre educaţiunea generală unic cătră vocaţiunile şi ocupaţiunile liberale. Şi apoi, ce o se faci cu abiturientul de gimnasiu în industriă şi comerciü? Şi ce se facă absolventul de liceu şi şcole reale şi ce se întreprindă, dócá ca pitatul şi esperienţa îi lipsesce?

Din străinătate.În tre ved ere a d in V e ron a . Contele

Biiloiv s’a decis să facă un pas important: o visită miuistrului-preşedinte italian Zanar- delli în Verona. întâlnirea acésta este pre- sentată de oficiósele germane şi italiene oa un incident neprevădut. Cu tóté acestea scirile, ce s’au răspândit în timpul din urmă despre eşirea Italiei din tripla alianţă şi alăturarea ei la Francia, precum şi visita esoadrei italiene in portul Toulon, îndreptă- ţeso presupunerea, că în Verona s’a vorbit despre lucruri de mare importanţă politică, deşi întrevederea acésta a durat numai 20 de minute. De faţă a fost şi ambasadorul din Viena prinţul Eulenburg, pe care, se фее, Bülow l’a chemat să asiste la între­vedere, ca să p0tă comunica personal con­telui Goluchowski resultatul sourtei convor­bii! ou Zanardelli.

— Contele Bülow a plecat din Berlin

de ml adu cu mâna ta niţel rubiniu, să-mi mai treoă de urît; că nu mă oulo pănă nu vine tâlharul. Am să-i trag o spaimă*

— Poţi să-l şi omori, Nae dragă, că d-ta l’ai făcut şi ai tot dreptn... Numai eu să nu văd, că-mi viue rău. Mă duc să dorm peste drum la ţaţa.... Soiu bine, că merită şi că n’ai să-i faci cine scie ce ; dór sunt nervosă; că de când te rog să-mi bagi o femee să-mi facă diminâţa pasaj cu apă rece.

Cóna Măndiea îşi lua tartanul vărgat pe spate şi trecu peste drum la sora d ei mai mare:

— Ţâţă Froso, dorm la d-ta astă sérá, că acasă Nae umblă să-mi facă bala­muc cu nebunul ăla de Tase. Er s’a apu­cat de blăstămâţii şi-i trebue o trântâlă,face romanţuri, fuge dela şcolă.... Nu sciuce-o ajunge...

D-nu Nae bău tótá cana şi lua ga­zeta partidului, oa s’o cetâscă aşteptând....Ochii însă i-se împăinjeniră; îl fura somnul. . ..

Când se tredi, se lumina de <}iuă. Adormise îmbrăcat. Se repedi la biciü;

prin München în Italia şi în Bozen s’a în­tâlnit ou prinţul Eulenburg, care venise aici din Meran să salute pe cancelarul — aşa фее o telegramă din Bozen. Ér din Ve­rona se telegrafâză, că ministru-preşedinte italian Zanardelli a plecat în 1 Aprilie din Roma în Maderno, ca să petrécá aici săr­bătorile Pasoilor. Ajuus în Verona a înţe­les, că Bülow se află aici. Bülow s’a dat jos din tren şi a mers în cupeul, în care se afla Zanardelli, unde au convorbit timp de 20 minute, după care Zanardelli a ple­cat la Moderno, ér contele Bülow la Ve­neţia.

Aşa redau telegramele oficióse întâl­nirea acésta, ca ceva întâmplător. De fapt însă, întrevederea a fost anume căutată şi pusă la cale de factorii interesaţi.

V a tica n u l ş i F ra n c ia . Parlamen­tul frances a primit proiectul de lege asu­pra Congregaţiunilor. Lumea póte fi aourn cu drept ouveat curiosă să afle, ce atitu- dine va lua Vatioanul, deóre-ce se scie, că foile clericale declaraseră înainte răsboiu Franciéi şi ameninţau cu rupere totală. Se crede însă, că Vaticanul cu tote acestea va dovedi o atitudine conciliantă şi că e aplecat la un compromis. De ocamdată Va­ticanul observă o atitudine espectantă şi speră, că Senatul frances va modifica pro­iectul în sensul, ca nu parlamentul, ci au­toritatea eoonomiilor publice să dea con­gregaţiunilor coucesiunea de a funcţiona.

C ongresu l m acedonean. Din Sofia se anunţă, oă congresul convocat de co­mitetul macedonean, se va tiné Dumineca viitóre in Sofia. Nu numai în Sofia, dér în Bulgaria întrâgă este mare interesul faţă de acest congres, deóre-ce causa macedo­neană e considerată de o „causă sfântă.“ Cercurile oficiale bulgare privesc cu óre- oare îngrijire la acest congres, fiind-că la ordinea cailei este sohimbarea statutelor şi alegerea noului preşedinte. Se фее, oă cer­curile guvernului şi inteligenţa desaprobă activitatea lui Sarafoff, oare a compromis oomitetul în faţa Europei aşa de mult, în­cât şi Rusia s’a văcţut silită a p&şi contra lui. Intenţia ministrului preşedinte Kara- velov este de a depărta pe Sarafoff din fruntea comitetului, din oare causă lupta între ómenii guvernului şi partisauii lui Sarafoff, cari suut număro7I, va fi înfocată. Sarafoffîştii agită puternic şi speră să adune la congres vre-o 10.000 ómeni. Ca urmaş al lui Sarafoff se amintesoe generalul Tancer aderentul unei direcţiuni mai moderate.

Im p é ra tu l W ilh e lm în co n tra a g ra r ilo r . „ Börsencourieru din Berlin află, că împăratul Wilhelm s’a pronunţat fórte aspru în oontra aoţiunei agrarilor germani şi a accentuat, oăjvama pe cereai| nu póte fi urcată peste 5 mărci.

„ Tăgliche Rundschauu citâză urmáíó- rele cuvinte ale împăratului: „înainte de а-se fi votat proiectele oanalalui, nu voiü iscăli tarifele vamale, dér şi atunci numai acelea, pe cari le voeeo.h

apoi, fără să mai stea la gânduri, intrâ în odaia băiatului.

Tase, cum îl vădu înarmat, sciu ce-1 aştâptă:

— Nu da, tată, ârtă-mă, nu mai fac!!Şi se ’nghemuise' ’ntr’un oolţ al pa­

tului, în genunohl, între perne, tremurând vargă.

O mai fi fost vre-o dată, unde-va, un poet într’o stare mai încurcată, mai du- rer6să, mai de plâns?... O, sfânt martir al operelor tale!!

D-nu Nae se înduioşa; avea inimă bună d-nu Nae şi ţinea la băiat; dér toc­mai de aceea vrea să-l vindece odată de poesiă, de romane, de tutun.

— îmi făgăduesci?— Da.., I-ţl jur...— Că nu mai sgârii hârtiă, că nu

mai faci oânteoe, romanţuri, că nu mai urli la lună, oă te-apuci de carte şi te faci om ?... Ţine minte băete: Eşti mare aoum... Eram hotărît să nu te mai é r t; dér o facşi p’asta........ Să nu te mai prind însăodată...

Şi d-nu Nae, mărinimos ca un adevă-

S itu a ţia în M ecedon ia . Lui „ Vjedomos- i iu dingPetersburg i-se anunţă din Constaoti- nopol: Situaţia în Macedouia devine dia4i In 4i tot mai oritioă. Săptămâna trecu­tă au foafc eswutaţî în Gevali 34 de Bul­gari, lângă Cimponica gendarmii turci au nimioit o trupă de rescalaţi bulgari. In Constantinopol au fost arestaţi săptămâna trecută 29 Bulgari. La graniţa macedónén^ sunt concentraţi 60.000 soldaţi turci.

Scirile sosite din diferitele centre ale Macedoniei anunţă noui arestări de Bulgari dovediţi a face parte dintr’un vast com­plot, având de scop de a provoca revolu- ţiunea. In vilaetul Monastir s’a proolaraat starea de asediu. Tóté comunele locuite de Bulgari sunt învestite de câte un cordon militar. Patrule de călăreţi cutreeră satele şi arestézá pe răsvrătiţi. Detaşamente^ de jandarmi au fost postate în diferite punote ale liniei ferate.

D e m is iu n e a g u v e rn u lu i sérbesc. Din Belgrad se telegrafâză, că Regele Ale­xandru a primit demisiunea cabinetului Jo- vauovici. Se crede, că viitorul cabinet va fi format de Dr. Mihail Vuici, ministrul de esterne.

E s ca d ra ruséscá in Tou lon . Alal- tăerl a sosit în Toulon comandantul esca- derei rusesoi din Mediterană Birillev pe vasul de résboiü „Chabry“ . De-odată au sosit în Toulon şi alte 7 vase de résboiü rusesci, ca să participe la festivităţile, ce se vor da în în onórea preşedintelui repu- blioei franeese.

B o th a ş i Dew ett. Se oonfirmă ofi­cios scirea, oă trupele lui Dewett s’au unit cu trupele lui Botha. Din Lourenzo-Marquaz se vestesce, că pe câmpul de résboiü se aş- téptá dilele proxime evenimente însemnate. Botha şi Dewett, cari dispun acutn de13,000 mii omeni, vor începe o aoţiune militară în contra armatei lui French.

C h in a n u subscrie. Soiri din Peking anunţă, oă împăratul Chinei a trimis Ţa­rului Nicolae răspunsul în afacerea subsori- erei oonvenţiuuei pirvitóre la Mandşuria. împăratul chines cji°©> °* dâoă ar iscăli convenţia, China şi-ar pierde supremaţia asupra Mandşurei şi celelalte puteri, înou- rajate prin esemplul acesta, ar urma şi ele pe Rusia. Rogă dér pe Ţarul să redea Chinei teritoriul cucerit.

SCIRI LE D l L E L— 22 Martie v.

Curtea la Budapesta. MajestateaSa monarchul va sosi în 22 Aprilie în Buda­pesta. Mai mult de-o lună va petrece în pa­latul din Buda şi în Gödöllő. Cuocasiunea petrecerei sale îu capitala ungară, monar­chul va preda ou pompa obicluuită pălăria de cardinal archiepiscopilor de Praga şi Cracovia. Un act de felul acesta nu s’amai petrecut în Ungaria pănă acum. Balul

rat tată, îl îăsâ în pace, dicându-şi: „Fiă că-i trăsei o spaimă. . . . Védi d-ta, eu nu prea bat, dér bag fiori când m’oi răsti. .. Se ’ngălbenise sărmanul ! Nici-odată n’a sfeclit’o aşa.... Nu ored o’o mai 4*ce Tase al meu poésie şi romanţ, cât o fi el !u

Tăsică îşi lua ghiozdanul plin cu cărţi, şi pleca la şc01ă. Cóna Măndiea venise şi-i dase pe furiş o bănouţă, ca să-şi ia covrigi, că nu e bine să stea ou inima gólá dimi- nâţa... El îşi lua ţigări...

D-nu Nae avù grija să-l încerce şi acum, aşa de-o probă. Veni pe neaşteptate la ora de matematică... Vasi 1 eseu N. Tă- nase era pedepsit în pioióre...

Profesorul îl prinsese scriind lucruri străine în timpul esplicaţiei şi-i arăta lui Don Nae un caet. Era începutul unei opere nouă: „Martirul**, roman tragi-sooial. Capi­tolul îutâiü purta titlul : „Un tată mons­tru séu suferinţele unei inimi simţit0rea şi începea ast-fel:

„Era nópte, o nópte fiorósi de tómná ; orologiul dela CatedralăM...

Atât apucase să sorie.„Conv. Lit.“

Nr. 66.— 1901. GAZETA TRAN SIL V ANIEI. Pagina 3.

curţii va fi probabil în 28 Aprilie. La acest ba1, cât şi la revista asupra armatei, va participa şi archiducele Francisc Ferdinand.

Archiducele Eugen tn pericul. Din Viena se anuDţă, că archiducele Eugen a fost în mare pericul dilele trecute. Archi­ducele mergea cu trăsura din Leisaoh la

! Linz; pe drum un cal s’a speriat şi eraI p’aoi sé se rőstórne trăsura. Archiducele şi

însoţitorul său contele Attems vé^énd pe- ricalul au sărit din trăsură şi şi-au continuat ■oálőtoria într’o caretă.

Academia Română va ţinâ mâne, Vineri, o şedinţă solemnă sub preşedinţa M. 8. Regelui. Se vor faoe urmátórele lec­tori: D. A. D. Xenopol: „Starea sooială şi eoonomică la începutul domuiei lui Cuza- Vodă“. D. Dr. V. Bobeş: „Prejudiţiile sa­nitare considerate din punctul de vedere al sciinţiei moderne44.

— Biblioteca statului din gura Cis- migiului va trece la proprietatea Acade­miei, care va primi pentru întreţinerea ei la íüdetnána publicului o mică subvenţiune anuală. Proiectul de lege pentru acésta va fi din cele dintáiü supuse parlamentului.

Prinţul moştenitor al României,Ferdinand, care se află actualmente în

! Nizza, va face o visită preşedintelui Repu­blice! francese M. Loubet, când acesta în călătoria sa va visita şi acest oraş. Alteţa Sa R. va fi primit, se crede, de d-1 Loubet în 8 Aprilie n. după amiac].!.

Pentru masa studentilor dela scó- lela rom. din Braşov a dăruit, în memo­ria lui Haralambie Stănescu, d-l Anastasiu Safrano 3 0 co r. — Primâscă piosul dona- tor cele mai vii mulţumite. — Direcţiunea şcol. medii.

Distincţiuni la esposiţia din Paris. D-l Dem. Ollănescu, comisar general la es­posiţia generală din Paris, a predat Aca­demiei Române medalia de argint, ce s’a «onferit Academiei de cătră juriul esposi- ţiunei, precum şi o machetă (schiţă) în ar­gint a pavilionul român dela esposiţiă.

Misiunea englesă, Escel. Sa mareşa­lul vicomte de Wolseley şi oeilalţl membrii, însoţiţi fiind de adjutantul M. S. Regelui colonel Georgescu şi de locot. Rozetti, au visitat Luni d. a. catedrala 'metropolitană din Bucurescî. Aici au fost primiţi de Me- tropolitul Primat încunjurat de înaltul •cler şi conduşi în marele salon de onóre. De-aci au v'sitat biserica „Domniţa Balaşa44. Preotul de aici, Cesárescu, a dat esplicaţiile dorite membrilor misiunei şi le-au oferit fotografia bisericei. Apoi au mers la Ate­neul Român. D. V. A. Urechiă, preşedinte delegat al Ateneului, a oferit mareşalului Wolseley ca suvenir de visita făcută de el Ateneului : „Medalia în bronz de fundaţiu- neu ; o frumosă fotografiă representând in­teriorul de jos. volumul cu analele pe anul trecut şi splendidul volum, lucrarea lui Alex. Odobesci, asupra palatului Ateneu­lui. In fite la şcola militară de apli- <caţiă. Elevii şc0!ei au eseoutat mai în- tâm sub comanda locotenentului Mircea Botez, diverse mişcări de şcola de bateriă. Membrii misiunei au trecut apoi în sala <k» scrimă, unde măesfcrul de sorimă M. Pi- part a tăcut sö sa eaecute asalturi cu flo­reta şi ou sabia, la cari au luat şi el parte. La manejă mareşalul Wolse'ey a asistat la reprise executate de cătră 12 cavaleri sub ■comanda colonelului Botez şi 5 sub-locot. au făcut eserciţii ale şc01ei de voltigeare sub comanda căpitanului Roncu. Membrii misiunei au visitat în urmă sala de studii.— Séra la 7 óre a fost prând strălucit de gală în onórea misiunei britanice. — Marţi dim. la 9 ‘/2 óre mareşalul Wolseley cu suita sa şi cu suita română a visitat ca- sarma de geniu. La 10 óre a asistat la re­vista trupelor, ce s’a ţinut în onórea sa pe platoul dela Cotroceni. Generalul Arion, comandantul corpului II de armată, ca şi oeilalţl generali din garnisonă, au fostpre- senţl la revistă. Misiunea englesă apoi a visitat casarma „Alexandru44, al treilea ba­talion de vânători şi arsenalul armatei. La amifec membrii misiunei au dejunat la pa­

lat. Marţi d. a. misiunea a visitat fortu 1 Chitiia şi spitalul militar.

0 scrisóre a lui LeoTolstoi. Con­tele Leo Tolstoi oomunică diarului socialist „ Vorwărtsu din Berlin următorea scrisóre, ce nu i-a fost posibil de a o publica în pressa rusâscă, cum a avut intenţiunea:

D-le Redactor! Nefiind în stare de a mulţumi tuturor acelora, — începând dela cei mai înalţi funcţionari pănă la uvrierii simpli — cari, atât personal, cât şi pe ca­lea poştei séu a telegrafului, mi-au esprimat simpatia lor cu ocasiunea decretului Sf. Sinod dela 22 Februarie (Exoomunicarea— trad.) rog onor. Dv. 4’ar ^e a trans_ mite tuturor Jaoestor persóne mulţumirile m^le, atribuind simpatiile, ce mi-leau ma­nifestat nu atât; importanţei acţiunei mele personale, cât mai mult „înţelepoiunei44 şi „oportunităţii14 unui decret al Sf. Sinod. (Semnat) Leo Tolstoi.

Cas de mórte. Eri la amiadl a ră­posat în Braşov Henric Neugeboren, presbi­terül evang. săs. din Blumăna, care a fost mulţi ani profesor gimnasiai, un bărbat cu multe cunoscinţe, cult şi cu devotament pentru misiunea sa ca tată de familiă, preot şi membru folositor al sooietăţii şi al poporului séu.

O societate de vânători înecată. O soire ínfiorátóre sosesce din Carlovăţ. O mică societate de vânători a trecut cu o luntre peste Dunăre în insula numită „Koz- jaku, care deja de mult e loc de distrac- ţiă mai ales pentru vânători. Sooietatea era compusă din Slavko Nicolajevici, func­ţionar de bancă, I. Dragicevici ajutor de notar şi Branko Zsikici proprietar. T6tă 4iua înainte de amiadl sufla un vânt aspru şi când pe la órele 1 d. a. numiţii venă- tori s’au îmbarcat în lunte pentru a-se re- íntórce acasă, valurile Dunării isbeau cu putere în micul vas. Când ajunseră la mijlocul Dunării, valurile au năpădit lun­trea; ómenii din luntre stăteau în apă, situa­ţia era oritioă şi ajutor nicăiri. Vânătorii au început ső pusce, dér înzadar. Când luntrea a înoeput sé se cufunde, doi dintre ei s’au încercat sé scape cu înotul. Zsikici a fost cel dintáiü, care se silia spre ţărm, Nicolajevici, care nu scia înota, s’a prins de Zsikici şi astfei amândoi se înecară. Dragicevici, spre norocul lui, se acăţâ de luntre şi astfel se ţinii de-asupra apei pănă sosi din port un ajutor, oare au4md poc netele de pusei a alergat spre societate. Dragicevici din frică şi esoitarea, ce a în- durat'o, e greu bolnav.

Exilarea lui Tolstoi din Moscva.ţ)ilele trecute s’a réspándit scirea, că Tol­stoi va fi arestat şi intérnat într’o fortărâţă. Planul acesta s'a şi reálisát. După cum se telegrafâză din Petersburg, oontele Tolstoi a fost esilat din Moscva pe moşia sa Iasnaja- Polyana, ér fiiului séu i s’a prescris arest domestic în Moscva. — De altfel turbură- rile continuă îa Rusia. în 24 Martie a fost în K iew o nouă turburare, pentru su­primarea oăreia s’a trimis armată. Soldaţii au tras focuri în mulţime, mulţi fură ucişi şi răniţi.

Contra-bandă de pelin. Un funcţio­nar dela vama din Galaţi, visitánd vapo­rul „Brâncoveanul“ , cé aparţine serviciului navigaţiunei române, a descoperit o cassă ascunsă sub pânze de ambalagiu, care con­ţinea 25 butelii mari pline cu pelin. 0 anchetă s’a făcut pentru a descoperi pe autorii aoestei contra-bande, care trebue că se face deja de mult timp, vaporul „Brân- ooveanu* făoend regulat serviciul între Galaţi şi Sulina.

Un hipnotisator. în Madrid se află un toreador numit don Taneredo, care cu privirea lui hipnotisa taurii înfuriaţi şi ast­fel îi culca la pământ. Acum se anunţă, că don Taneredo într’o luptă ou tauri, unul din aceştia înfuriat nu voi sé se supună privirii agere a toreadorului, şi a năvălit asupra acestuia. Don Taneredo vădând si­tuaţia critică, a luat’o la fugă, dór era prea târcliu, căci taurul l’a luat în córne şi l’a călcat în picióre. Medicii spun, că numai o minune îl va puté scăpa de mórte.

Panică în palatul Sultanului.Săptămâna trecută — spune o tele­

gramă din Constantinopol — a fost sărbă- t6rea Bajram a Mohamedanilor. Tot săptă­mâna trecută a fost şi cutremurul de pă­mânt, oe s’a simţit în Europa centrală şi sudică. Aoeste două momente, cari n’au de altfel nimic comun, s’au făcut memorabile la curtea Sultanului. După vechiul obiceifi. cu ocasiunea sărbătorii Bajram a fost mare recepţiune la palatul din Constantinopol, la oare a apărut neoficios şi outremurul de pământ, nimicind prin presenţa lui serbare, etichetă de curte, reputaţia miniştrilor şi generalilor şi numai Sultanului Abdul Ha- mid i-a adus gloriă şi admiraţia.

Când Sultanul, şedând pe tron, primi în palatul său sutele de demnitari, înaltele personagii militare şi diplomatice, sosi şi măria sa cutremurul de pământ şi de-odată eu el panica şi confusiunea. Omenii se spe- riară aşa de grozav, încât au dat năvală în ruptul capului spre eşirile palatului şi ’n întreg oraşul ee lăţi soirea, că în contra Sultanului s’a săvîrşit un atentat. Numai Sultanul nu-şl perdu capul.

In palat se aflau adunaţi ca la 3000 de muritori din incidentul sărbării. Venise rândul tocmai la retragerea festivă, oând se începu cutremurul. Sultanul ţinea întinsă mâna spre sărutare. Când primul ospe păşi înaintea lui, uriaşele candelabre din palat se isbiră unele de altele, producând un mare sgomot; ferestrile tremurau, de pe tavan se deslipi o bucată mare de tenciu- ială şi că4u jos. Cu toţii credeau, că pala­tul e aruncat în aer. Ordinea se strica, 6s- peţii îmbutuşindu-se unii pe alţii grăbiau să se refugieze. Ofiţerii îşi priponiră să­biile în ferestrii, ca răzimaţl de ele să p6tă sări în grădină. In lojile ooupate de soţiile diplomaţilor era o spaimă de nedescris. Soţia ambasadorului italian ameţi. Numai Sultanul nu şi a pierdut presenţa de spirit, înzadar îl implorau miniştri să grăbâscă a eşi din palat, Sultanul nu v o i ; s’a dat jos de pe tron şi încuragia pe cei din jurul său să nu se târnă şi să nu mărâscă confu­siunea.

Miniştri nu mai putură suporta situa­ţia critică şi fugiră în liber. Sultanul însă i-a rechemat. Zăpăoâla şi panica n’a înce­tat totuşi. Atunci Sultanul se urca ârăşi pe tron şi făcu semn musicanţilor să cânte. Trâmbiţele sunară, tobele răpăiau şi panica şi gr6za se sfîrşi ca finalul sgomotos al unei operete.

Mulţămită publică.Subscrisa direoţiune şcolară îşi esprimă

cele mai vii mulţumite atât onoratei Di­recţiuni a institutului de oredit şi economii „Albinau din Sibiiu, oât şi onoratei adu­nări generale a aoestui iustitut pentru v o ­tarea sumelor de 400 corone pentru masa studenţilor şi 200 corone pentru fondul şco­larilor bolnavi dela şc61ele medii gr. or. române din Braşov.

Fiă ca frumosul exemplu dat de pri­mul nostru institut de bani „Albina" să fiă imitat de tote celelalte institute românesci de bani din patria nâstră.

B r a ş o v , în 8 Aprilie n. 1901.

Direcţiunea şcolelor medii gr. or. rom.

Virgil Oniţiu, director.

S C 1 K 1 U L T IM E .Londra, 3 Aprilie. In şedinţa de

ieri a camerei comunelor ministru de résboiu Brodrick a declarat, ca résboiul se va continua cu tóté mij- lócele, ce stau la disposiţiă. Bro­drick, în fine, a esprimat speranţa, ca résboiul se va încheia în scurt timp în mod cinstit. El a mai 4is> că guvernul engles vró se dea conducă­torilor buri posibilitatea de a reîn­cepe negocierile de pace.

Londra, 3 Aprilie. Din Nauw- poort se anunţă, că Burii încep sé distrugă erăşî caile ferate.

Durban 3 Aprilie. Burii au arun­cat în aer un tren aprópe de New- Ci stle, apoi s’au retras între munţi.

Paris, 3 Aprilie. Ediţia parisiana a lui „Newyork Heraldw primesce din Peking scirea, că Japonia a promis Chinei, că se va face părtaşe în ur­mările, ce vor veni din causa nesub- scrierei convenţiei cu privire la Mand- şuria, chiar déca acésta nesubscriere ar provoca un résboiu.

D I V E K N E .L egen d a lu n e i M a r t ie . Renumitul

soriitor italian Basile Giambatissba scrie urmátórea mică legendă despre luna Martie :

Sermanul Liso, singur bătea câmpii în lumea mare. Intr’o sâră întrâ la o cârciumă, unde 12 tineri şedeau în jurul focului. 'Unul întrâbă pe Liso, că ce фс0 despre tim­pul acesta — „Ce sé сД°к>—răspunse Liso,— „eu ored, că fie-oare lună a anului îşî face datoria, şi noi, oarl de multe ori în- şî-ne nu soim oe voim, vrem cu forţa să ne amestecăm în secretele ceriului.* — я^00' mai aşa vorbesci, ca Solomon înţeleptul**— răspunse tînărul. — „Dér n’o poţi nega, oă acest Martie ou îngheţul, cu ploile, ou ninsórea, ou viforele, cu negurile şi cu or­canele sale ne face imposibilă viaţa.“ — „Tu amintesc! părţile rele ale aoestei sermane luni“ — continua Liso, — „dér folósele pe oarl le aduce, le-ai uitat. CacI în zadar, dér Martie este luna, cu care se începe primăvara!44 Tînărul s’a buourat mult de vorbele lui Liso, fiind-că el era luna Mar­tie, oare şedea intre cei 11 fraţi din jurul focului. Ca semn de recunoscinţă tînărul îl făcu lui Liso cadou o cutiuţă. — „Pri­mesce acestă cutiuţă dela mine44, 4’se nărui lui Liso, „şi dâoă vei avé lipsă de oeva, atunci oaută numai întrânsa şi vei afla.u Când bogatul şi avarul frate al lui Lieo afla de norooul acestuia, merse şi el în acea oâroiumă. Şi pe el Га întrebat acel tînăr, ce фее despre Martie. — „Sé o ia draou pe acâstă lună blăst0mată,“ ф80 m*“ nios fratele lui Liso. — „E inimioul ţăra­nilor, spaima păstorilor. Intristâză sufletul şi îmbolnăvesce trupul. Ea nu-i pe lume, deoât când vró cineva réu inimioul ui séu, sé-i pótö фее: „Să te ducă Martie\° Nu în­zadar e proverbul „că luna Martie strică sămănăturilor“ . C’un cuvânt, Martie ’e o lună, care drept spuind, ar fi pentru ome- nime o mare bine-farere, décá ár şterge-o din lista celor 12 luni.44 Ce a putut sé dea tínérul Martie aoestui om răutăcios ?.... i-a dat zăpada de Martie.

Li ter atnr ă.„.Pe p ra g u l m o rm â n tu lu i“ . Sub

acest titlu a apărut la tipografia „Au­rora44 din Gherla nisce versuri funebrale de preotul George Simu. Aceste versuri de jale, pe care autorul le dedică memoriei unui binefăcător al său, sunt frumose şi potrivite cu deosebire pentru preoţi, în­văţători şi cântăreţii dela sate. Ele sunt clasificate, după cum spune însuşi autorul în precuvântare, „în partea 1, care cuprinde cele mai muîte versuri pentru popor, pen­tru acel popor, care aprope singur îşi sus­ţine preoţimea şi învăţătorimea sa“ , âr par­tea I I . cuprinde versuri de jale pentru căr­turari. Aoâstă cârticioă, cuprinzând 118 pagine, costă numai 25 or. plus 3 or. porto şi se pote procura şi dela Tipografia „A . Mureşianu“ .

*

A n tro p o m o rfis m e ş i A n tia n tro - p om orfls m e în limba română de Nicolae Sulicâ. In limba n6strâ sorierile de felul acesta sunt rare şi scrierea aeâsta a d-lui profesor la gimnasiul român din loc Nic. Sulică se distinge nu numai prin conţinu­tul său bogat şi sistematic, prelucrat duţfc stricta metodă scienţifică, ci şi prin limba- giu. său scris la înţelesul tuturor. Autorul e cunoscut şi din scrierile sa’e folklorioe- filologice de pănă acum. Cartea oe anun ţăm acum, se p6te procura dela Tipografia A. Mureşianu cu 40 or. seu 80 bani (plus B bani porto).

Proprietari D r . A u re l M u re ş ia n tuRedactor responsabil: T ra ia n I I . Pop .

Pagina 4. G A ZE T A T R A N S ILV A N IE .! Nr. 66. — 1901.

Delà „Tipografia A. Mureşianu44 din Braşov,

se pot procura urmütórele cărţi :O n ou ă ca rte ăe co n ta b ilita te .

A eşit de sub tipar broşura „Introducere în contabilitate şi contabilitatea în partidă sim­plă'1 de I . O. Panţu, profesor la şc61a oo- meroială superi6ră d in Braşov. Cartea acesta, scrisă. într’un limbagiu cât se pota mai uşor, este menită a lăţi cunoscinţele de contabilitate la poporul nostru. Parce* i|end din m iGl esemple praotice, autorul sta- bilesce regalele de lipsă şi principiile con­tabilităţii, făcând un curs complet al aces tei sciinţe, ast-fel că ori cine are interes se p6te iniţia ou uşurinţă în contabilitate. Recomandăm acostă carte cu deosebire în- vSţăţorilor preoţilor, comercianţilor, pre­cum şi tuturora, cari stau în legături cu băncile U09tre. Cartea 'se esfcinde pe 14 c61e de tipar 8°mare I —V III-}-213 pagine. Preţul este 2 co ron e -j- porto poştal 20 b. Se p6te procura dala librăria archidiecesană din Sibiu, dela librăria seminarului gr. cath. în Blaşiu, dela Tipografia A. Mureşiann şi dela librăria N. I . Ciurcu în Braşov.

Cărţi pentru com ercianţişi funcţionari de bancă:

„C u rs com p le t de corespondenţa co m e rc ia lă “ de I. C. Pawţu. Conţine modele de circulare, scrisori de inforţiuni, recomandaţiuni şi acreditive; scrisori în comerciul cu mărfuri, comisiune şi espedi- ţiune; cestiuni cambiale, afaceri cu efecte, monede, cupone etc. Preţul 1 fl. 60 cr.

U n ca p ito l din C ontab ilita tea d u - p lă de 1. C. Panţu, prof. la şcola comerc. superioră din loc. Tract6ză principiile con­tabilităţii duple ilustrate cu diferite esem­ple, pe cari studiindu-le cu atenţiune, p6te ori şi cine să înveţe ţinerea socotelelor în economia proprie şi în afacerile comer­ciale. Preţul 50 cr. (-f- B cr. porto.)

A l d o ilea ca p ito l d in c o n ta b ili­tatea d u p lă , de I. C. Panţu. Acostă nouă broşură conţine : afacerile de credit cambial şi afacerile de bancă. Preţul broş. 2 corone (-}- 10 bani porto).

P rocen t, JProm il, In te rese ş i Te­o r ia c o n tu r ilo r cu ren te de I . C. Panţu. Arată calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe 4ile într’un mod practic; sunt mai multe esemple esplicate amănunţit. Preţul 40 cr. (-j- 3 cr. porto.)

Cursul la bu rsa din Viena.Din 3 Aprilie, n. 1901.

Renta ung. de aur 4 % ...................117.55Renta de corone ung. 4%. • • • 93.05 Impr. căii. fer. ung. în aur 4 V20/0 . 121.10 Impr. căii. fer. ung. în argint. 41/2°/0 100.— Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 117.50 Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92 10 Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.60 Impr. ung. cu premii . . . . 173.75 Losuri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 143.50Renta de argint austr...................... 98.30Renta de hârtie austr.......................98.05Renta de aur au str.........................117.90Losuri din 1860................................ 140.50

Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16.90 Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 711.- Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 713.-Napoleondori...................Mărci imperiale germaneLondon vista...................Paris vista .......................Rente de corone austr. 4%

19.08117.60240.25

95.4297.40

Note i t a l ie n e ..................................90.50

Cursul pieţei B r a ş o v .Din 4 Aprilie. 1901.

Bancnota rom. Cump. 18.76 Vend. 18.81Argint român. Cump. 18.60 Vend. 18.40Napoleond’orl. Cump. 19.02 Vend. 19.06G-albeni Cump. 11.20 Vend. 11.30Ruble Rusesci Cump. 127.— Vend. 2.57Mărci germane Cump. 58.50 Vend. 23.65Lire turcesc! Cump. 10.70 Vend. 21.70Ccris. fonc. Albina 5°/0 100.— Vend. 101.—

A Y I S ! _Subscrisul aduc la cunoseinţa

On. public, că mi-am strămutat ate lleru! meu de croitorie tot în strada Orfanilor, sub vis-â-vis Nr. 4

aranjat din nou cu un asorti­ment шаге de

Stofe de primăvară şi vară,ca litate prim a.

croială elegantă, preţurile moderate.

Cu totă stima:

GE0RGE BUCĂ,(77,6—6.) C l*O itO r.

CMef-Offlce Щ Briiton-Roaű, London nr.

veritabil.Un leac plăcut de luat atât pentru tineri adulţi, cât şi copii, contra ori şi ce fel de tuse, catar de pept, flegmă şi alte suferinţe ale peptu- lui. Disolvă flegma. O sticla costă 3 corone 50 bani şi se trimite contra asignărei

preţului de farmacistul

A, TMerry’s Balsam-FaMin Pregrada bei Rohitsch-Sauerbrun.

Sticlele sS fie astupate cu capse tipărite cu firma: A, T h ie r r y ’ s Schutzengel-Apotheke.

Uumai pentru I franc se dă 50 franci.

Pentru esplicaţiunî ori-ce amator se se adreseze Casei de COmiSSton

Progresul Economic RomânCalea Văcăresc! nr. 195,

(România) ISucuresci.18 -25

Sz. 20, 22— 1901. végrh. sz.

Á r v e r é s i h i r d e t m é n yAlulirt bírósági végrehajtó az 1881 évi LX . t. ez. 102 § sa ér­

telmében ezennel közhírré teszi, hogy a brassói kir. tőrvszék 1900 évi 8700 és 9670 sz. végzése következtében Puscariu József brassói ügyvéd által képviselt „Parsimoniau és „Albina4* takarék és hitel intézet javára Oiurea Moisze és társai Fundátai lakosok ellen, össz. 867 kor. s járul, erejéig 1900 évi Deczember hó 20-án foganatosított kielégítési vógre- hájtás utján lefoglalt és 2262 koronára becsült következő ingóságok u. m.: széna, juhok, tehenek és házi bútorok nyilvános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a zernesti kir. járásbíróság 1900. évi V. 369/2 és 396/2 számú végzése folytán össz. 867 kor. tőkekövetelés és pedig en­nek* 467 kor. után 1900 évi Augusztus hó 1-től és 400 kor. után 1900. évi Október hó 16-dik napjától járó 6% kamatai, 1/3°/p váltó dij és eddig összesen 192 kor. 40 fillben biróilag már megállapított költségek erejéig Pundátán, Ciurea Moisze, Mosoiu Bucur és Ercus George házá­nál leendő eszközlésére 1901 évi Április hó 20-án d. e. II órája határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók oly megjegyzéssel hívatnak meg, hogy az érintett ingóságok az 1881 évi LX . trv.-cz. 107. és 108. §-sa értelmében készpénzfizetés mellett, a legtöbbet Ígérőnek szükség esetén becsáron alul is el fognak adatni.

A mennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le és felül­foglaltatták és azokra kielégítési jogot nyertek volna, ezen árverés az 1881. évi LX . trv.*cz. 102, §. értelmében ezek javára is elrendeltetik.

Kelt Z e r n e s t e n , 1901 évi Április üó 2-ik napján.

Huszár Vilmos,101. kir» bírósági végrehajtó.

Ghete şi G aloşi buni şi ieftinirecomandă spre cumpârare cu preţuri fârte moderate

2v£a,g'a.izIn."ULl dsLe îz x c ă i l ţ ă j2Q±Ei.te^ al maestrului pantofar

1 FRIDERIC BAHMtÎLLER,ş i F i l i a l a s

Strada Vămii nr.Magazinul principal:

Strada JPorţi nr. 115,IFanoricate proprii, lucru bun şi solid, fasone rn.od.erne.

— l încălţăminte ieftine l ■Mare deposit şi a te lie r propriu de încălţăminte.

Recomand cu preţurile cele mai ieftine de concurenţă încălţă­minte de y a r ă , pentru liis4!)!,ţî, ©©pil, elegante, mo­derne, lucru de mână.

de vacs pentru bărbaţi, solide, dela fl. 2.90 în susGhete ie peleA: vitei cu besötz fine lacn n » 71 n n n • • • t

j Tlnmp CU gu m ă ....................... rî UulllU „ î?inor «i nasturi . , . . ,

„ „ „ jumătăţi, cafeniu ş6u negre . yP a n t o f i de dans cu fl. 1.80. | Pantofi de lac cu .

îtfl AP Tipii] npatentateu cu verfurl de pele şi JIU liu iJllll besătz, forte acomodate pentru

vară, cu deosebire pentru piciore asudate . . . . dela

3.404.80 2.903.802.40 2.20

1.10

^ Atrag atenţiunea, că recomand n u m a i m arfă solidă şi nonă. Mărfuriaşa numite P & r t i e w a a r e s^u P o f e 1 nu am de vendare.

P n m o n r lo d u p ă m e n iră se execută prom pt, e legan t şi eonsei- ^ U® enţios în a te lie ru l m eu. — Tot-felul de încălţăminte se‘ pregătesc şi cu talpă „Asbest“ .

U S T l a s a a l i a m ® i i p ie lâ ? @ î " H iNumai sunt: bătături, picîore asudate, înscorţoşare, unflăturî, dege-

rături, fierbinţală la tălpi,după o scurtă folosire (a ghetelor cu talpa higienică a Drului Hogyes „Asbest“ uşureză mersul (umbletul). — Preţul unei p ă r e c h i d u p l e Cor. 9 . 4 0 bani, s i m p l e Cor. 1 .2 0 b. — însemnătatea acestor tălpi „ A s b e s t “ apare mai evident din aceea, că armata ces. şi reg. şi honvedimea reg. ung. a comandat 22.500 părechi, cari deja său liferat.

Trim ite con tra ram b u rs , seu fran co , asemnânduse preţul înainte.

Representantul fabricei mărfurilor „Asbest“ :

18—ВО (1229)

Frideric Bahmiiller,m ăestru -p an to fa r ,

Braşov, magazin principal: Strada Porţi nr. 15. Filiala Str. Vămii.

A. MureşianuBraşov, Tergul Inului Nr. 30.

Acest stabiliment este prove^ut cu cele mai bune mijltfee tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a pute esecuta orî-ce comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, ARGINT ŞI COLORÎ.

C Ă R Ţ I D E S C I I N Ţ Ă ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICE

S T j â - T U T E .

FOI PERIODICE.BILETE DE V IS IT l

DIFERITE FORMATE.

peogrameY legante.BILETE DE LOGODNA ŞI DE NUNTA

DUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORÎ.

A ^ O Î T t l l i .

REGISTRE şi IMPRIMATEpentru tote speciile de serviciurî

Corupturi, Adrese, Circulare, Scrisori.

QoiW&xAa, In io lă mătî/mca'

IN D U S T R IA L E , de H O T E L U R I }» R E STA U R A N TE .

PREŢEIRl-CURENŢE ?I DIVERSE BILETE DE INMORMÉNTARI. se primesc în biuroulComandele eventuale

tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 30, eta­ju l I, cătră. stradă. — Preţurile moderate. — Co­mandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

Tipografi* A. Mureşanu, Braşov.