Redactiunea si Administratiunea:Brasiovu, piati'a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ eHe

Mercurea. Tinerea si Duminec’a.

SPxatl-VLl-u. «."b onamentulul :• ana ann 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei Inni

1 fl. 50 or. Tieri esterne pe siése luni 14 fr. pe

anu 28 franci.

^ r v u . l - u . S I L V .

S e pzexx-v3.saa.era.:

poştele c. si r. si pe la dd. corespondenţi.

■A.aa.ia.aa.cî.vi.rS.1« :

un’a serie garmondn 6 or. si timbrn de 80 cr-

▼. a. pentrn fiacare publicare. — Scrisori ne­

francate nu se primescn. — Manuscripte nu se

retramitn.

Nr. 115. Dumineca 3 15 Octobre 1882

Cu 1 Octobre st. v. se incepe unu nou abo- namentu la „Gazefa Trans i lvan ie i“, care apare (le 3 ori pe septeniaua. Ro- gamu pe onor. noştri abonaţi, a càroru ahonainentu espira la 30 Septembre y., se binevoiêsca a ’si lu reinoi, câ espeditiunea foii se nu sufere întrerupere. Domnii abonanti noui sunt rogati a ne tramite adres’a d-loru esacta, aratandu si ultiina posta. Pretiurile de prenumerare sunt

insemnate in fruntea foiei.

Brasiovu 3. Octobre.Dela caderea lui Napoleonii I I I incóce poli-

tic’a celoru duóé puteri latine apusane, FraiiQÎ’a si Itali’a, a devenitu forte* neclara si nesigura. Nu-î destulu, ca aceste duóé state, cari ar’ tre­bui se traiésca in cea mai buna armonia, se afla adi pe unu picioru de rivalitate forte în­cordata, dér’ se vede cu ochii c tu de multu guvernele loru stau la indoiéla, ce atitudine se iea faşia de celelalte puteri.

Astadi ne vomu ocupa numai de Itali’a a careia guvernu pare a se fi decisu in timpulu din urma pentru alianti’a cu Austro-Germani’a. Unu articulu interessantu, publicatu in „Revue politique et litteraire“ din Paris, nr. ultimu dela 7 Octobre a. c. si intitulatu „Italia si tówíiiYil'i «ei. c*?.runtulu situatiunea Italiei faşia de politic’a si aspiratiunile Austriei si ale Germaniei. Eata pe scurtu ideile espuse de numit a fóie francesa.

In timpu de 12 ani, dela 1859 péna la 1871, Itali’a a fost forte norocósa, ea a profi- tatu din desastrele sale câ si din victoriile sale. Italianii ajunsera péna a crede, ck nici o schimbare teritoriala nu s ar’ puté sevérsí in Europa, fara cá noulu regatu se tragă unu profitu dintr insa. Astadi nu mai este asia. La deceptiunile dela congressulu din Berlin si la tractatulu de Bardo (Tunis) s’a adausu acumu victori’a generalului Wolseley in Egiptu. Ita­li’a n’a primitu nici o compensatiune, cu tóté, ok stanga progressista. care e de vre-o 5 6 ani la putere s’a fostu decisu pentru alian- ti’a austro-germana si n a crutiatu nimicii spre a-o castigá, péna la acea visita solemnela a regelui Umberto la Vien a, pe care imperatulu Austriei inca nu ia intors’o.

Impacarea intre Austri a si Itali’a n’ar fi in sine unu lucru impossibilu. Vediuramu, ck Austri’a a pututu se uite Sadov a si se se apropie de invingétoriulu seu de odinióra, inse casulu d intre Austri’a si Itali a e cu totulu al- tttlu. In Vien’a nu cugeta póte nimenea (?) la aceea, câ se se implante pajura imperatésca in lagunele Veneţiei. D in contra, poporulu italianu nu e multiumitu cu provinciale ce i le-a luatu Austriei in 1859 si 1866. „Itali’a e facuta, dér’ oper a unitatii inca nu e terminata, péna ce fruntariile naturale si istorice, Alpii nu voru fi redobenditi, sustiene unu mare par- tidu italianu — Irredenta.

„Irredenta“ isi radîma pretensiunile sale pe geografia si pe istoria in parte chiaru pe et­nologia. *Ea póte revindecá Trentinulu, Tries- tulu, Istri a chiaru si in numele principiului de naţionalitate, ba re vindecările „Irridentei“ in- talnescu si aderenţi hotariti intre supusii ita- liani ai casei Habsburg.

Bombele dela Triestu au fost unu respunsu *Uu „Irredentei“ la caletori’a sterila a regelui Umberto la Vien’a, Ori ce ar’ întreprinde gu* yemulu italianu spre a linişti pe Austri’a elu

nu va puté şterge niciodata reau’a impressiune ce au făcut o la Vien’a comploturile italiane contra Austriei, pe cari nu le-a pututu împie­deci. Spre a linişti pe deplinu pe Austriac! ar’ trebui se fia suprimata „Irredenta“ cu desevér- sire, ceea ce inse nicidecum nu pare a fi pos- sihilu.

Italianii nu voru renunciâ niciodata la aspi- rarile lom. Chiar’ si aceia d’intre ei, cari partinescu alianti’a cu Austri’a se magulescu cu speranti a, ca voru obtiené cá pretiu chiar’ a acestei aliantie teritoriile de limba italiana de sub dominatiunea Austriei. In schimbulu acestoru teritorii, dicu Italianissimi, Austri’a póte ckstigá cu concursulu Italiei, Saloniculu, un’a din cheile Orientului si cu Saloniculu si Macedoni’a ea va dominâ asupra intregei pen­insule balcanice. Cktu pentru Trentino ar’ mai merge, dér Triestulu Austri’a nicio-data nu lu va ceda de buna voie, caci acest’a este siugurulu ei debusieu pe mare, deóreee Fiume aparţine regatului Ungariei.

Revist a politica francesa dice ck speran- tiele memorate ale Italianissimiloru sunt illu- siuni, caci chiaru si in casulu candu Austri’a ar’ inainta pena la Salonicu cu- ajutoriulu Ger­maniei. acést’a nu va insemná a schimbâ posi- tiunea dela Marea Adriatica cu aceea dela Marea Egea. Germanii nu ar’ permite niciodata un’a cá acést'a, pentru ca in ochii loru Tries­tulu e o dependintia a tieriloru germane, elu e destinatu a fi, candu imperiulu germanu se va estinde péna acolo, emporiulu viitoriulni^Zoll-

ţL1l®tîO'(i"îîţfi9IW*___ ^y /

Italianiloru numai o singura ocasiune le’ar’ poté castigá Triestulu si Pol’a : acést’a s’ar’ ivi in casulu unei impartiri a imperiului habs- burgicu. Dér’ aeést*a e o perspectiva fórte departata si nesigura si Germani a mai tardiu ar’ cautâ se le reiea ce au castigatu.

In locu de a totu curteni puterile germane, incheia revist a francesa, pei.ru Itali’a ar’ fi multu mai profitabilu a se intielege si a se aliâ cu puterile occidentale, cari sunt mai multu rudite si cu cari o léga mai multe interesse co­mune.

. Din Memorialulucompusu si publicatu la insarcinarea conferen- tiei generale a representantiloru alegetori ro­mani, adunaţi la Sibiiu in dilele din 12, 13 si 14 Maiu st. n. 1881 prin comitetulu seu esmisu cu acea ocasiune *), publicamu adi urmatorea

Introductiune.

Cause/e pentru cari s’a compusu si publicatu acestu memoria/u.

Candu conferenti’a, compusa din 153 membrii, con­

vocata in Maiu 1881 inainte de alegerile dietali, a in-

sarcinatu pe comitetulu seu electoralu cu esecutarea re-

solutiunei si a programei sale, aceeaşi ia comisu totodata

„câ se c o m p u n ă u n u m e m o r a n d u e s p l i -

c a t i v u i n c a u s a , si câ se-i de c e a m a i i n-

t i n s a p u b l i c i t a t e . “

Subscrisulu comitetu petrunsu de gravitatea acelei

resolutiuni, prin urmare si de marimea problemei ce i

s’a incredintiatu spre deslegare, inainte de a se apuca

de lucru, a trebuitu se’si dea sema despre intielesulu es-

pressiunei d e „ m e m o r a n d u e s p l i c a t i v u si

d e t a i l a t u i n c a u s a .

Acelu intielesu si chiaru vointi’a respicata a confe-

rentiei se cunosce mai de aprope din seriosele sale con­

sultări si desbateri de trei dile. Deci precum conferinti’a

voindu a clarifica situatiunea presenta s’a vediutu neces-

sitata a intra mai departe in trecutu, asia si comitetulu

*) Sibiiu, tipariulu tipografiei archidiecesane 1882,— Anarnu, ca se afla de vendiare la librari’a N. Oiurcu in Brasiovu. Esemplariulu 1 florinu v. a. Red.

seu s’a semtîtu obligatu a desfasiurâ d’inaintea lectoru­

lui o serie de fapte si eveniţnente istorice, cum si acte

de stătu din sfer’a dreptului "publicu, pentru ca cu atâtu

mai usioru se se póta cunósce si apreciá dreptele pos­

tulate ale natiunei romanesci si adeveratele cause, pen­

tru cari Romanii din acestu stătu nicidecum nu potu li

indestulati cu starea actuala a lucruriloru, nici cu sis- ■'tern a, nici cu prea vitreg’a tractare suit) care gemu ei si

suspina.

Dupa acestea, form’a ce s’a datu acestui memorandu

si modulu, cu care sunt tractate cestiunile ce făcu parte

dintr’insulu, ni s’a impusu prin insusi scopulu ce voimu

se ajungemu.

Intre popórele, din care este compusa monarchi’a

austro-ungurésca, Romanii, poporu de rassa latina, ocupa

cu locuintiele si proprietăţile loru unu teritoriu destulu

de vastu, situatu intre 40° péna la 46° a lungimei ori­

entale dela insul’a Fero si 45° 61 péna la 48° alu latî-

mei septemtrionale. Incependu dela cei mai vechi croni­

cari bizantini câţi au remasu cunoscuţi din secululu alu

VII-lea incóce péna in timpurile modei ii.e, poporulu ro-

manescu este cunoscutu la istorici, câ si in limb’a la­

tina si in limb’a gréca a legislatiunei din evulu mediu

si modernu péna la 1848 in tierile locuite de elu, cu

numirile de Valachi, Ylachi, Vlassi, g e n s V a l a c h o -

r u m , N a ţ i o v a l a c h i c a , p o p u l u ş v a l a ­

c h i c u s. Tote aceste espressiuni sunt sinonime cu

nemtiesculu Wâlsch, care semnifica Latinu si Italianu.

Partea cea mai mare a materialului limbei roma­

nesci este de origine latina antica, ér’ formele ei, care

decidu asupr’a originei unui poporu une-ori mai multu

si decâtu istori’a lui, sunt preste totu latine.

Puterea de viétia, constanti’a si perseveranti’a, cu care

tîne poporulu romanescu la individualitatea s’a naţionala

pniftreHföte ‘ aívereiESIe0secolildfű, ' va’ fi Vn 's'tafiTstf'o

apretieze numai acela, care cunósce tóté luptele sale mi-

lenarie de esistentia, tote persecutiunile si atentatele la

viéti’a lui. Coloni’a romana aruncata departe de centrulu

imperiului anticu, incungiurata din tóté partile de ele­

mente hostili, strimtorata necurmatu de invasiuni străine

si barbare venite de câtra médianópte si resâritu, patri’a

s’a devastata de o miie de ori intru o miie de ani, dupa

aceea in siése sute de ani supusa totodata la persecuti-

uni religióse fanatice, — instinctulu seu pentru conser­

varea vietiei proprie si puterea s’a de resistentia a cres-

cutu in proportiunea pericoleloru, la care era espuse.

Acelu instinctu vigorosu, acea putere de resistentia

salvâ limb’a si viéti’a naţionala a poporului romanescu

intre impregiurări si epoce, in care alte popóre nu mai

puşinu numerose au disparutu asia, incâtu abia le-a re­

masu unele urme in istori’a gintiloru.

Intre atâtea lupte fâra numeru naţiunea romanesca

a ajunsu mai de multeori trântita la părete, ea insé la

tote epocele mari si la alte ocasiuni a datu totu atâtea

probe de viétia si câ in mani’a tuturoru ad versi tatiloru

nu’-si pierduse consciinti’a de sine; ceea ce se va vedé

din ulteriórele nóstre deductiuni.

Sistem’a dualismului austro-ungurescu asia precumu

se vede ea formulatâ si aplicata prin legea fundamentala

art. X II. din 1867, desbinandu monarchi’a dinastiei

Habsburg-Lotharingi’a in doue parti, isi propuse totodata

a deslegâ o problema din cele mai cutediatóre si dupa

noi absolutu impossibile, inse si periculósa in gradulu

supremu din caus’a esperimenteloru desperate, cu cari

barbatii de stătu, parte plasmuitori, parte adherenti cer*

bicosi ai acestei sisteme, se incérca a-o Tealisâ.

Scopulu adevaratu alu dualismului austro-ungurescu

este: Asecurarea hegemoniei elementului germanu din­

colo si a elementului maghiaru dincóce de Lait’a. De

si ambele acestea elemente se afla in tierile poliglotte

ale monarchiei in minoritate notoria, totuşi representantii

loru cu ocasiunea inchiaierei acelui pâctu nefericitu au

crediutu câ voru fi in stare se-’si ajunga acelu scopu

mai pe siguru prin dissolutiunea in atomi a tuturoru

nationalitatiloru negermane si nemaghiare, prin estermi-

narea limbei, a caracterului si a ori-carei urme ethno-

grafi.ee, totodata prin consolidarea possibila înavuţire si

inmultire a elementului germanu in asia numitele pro­

vincie hereditarie seu cislaitane, éra a celui maghiaru in

asia dîsele provincie ale coronei unguresei,

Din tóté popórele acestei monarchii nici-unu poporu

nu sufere atâtu de greu si nu este supusu la atâtea per-

secutiuni, preeurau este poporulu romanescu, mai vírtosu

din eausa, câ precumu in trecutu, asia si in epoca de

fâşia tiene cu tóté bratiele la naţionalitatea si limb’a s’a,

cu alu carei ajutoriu este decisu a se apropiá totu mai

multu de celelalte popóre neolatine a’si apropiá din im-

mensele tesaure de sciintie si arte, de cultura si civilisa-

tiune, pe care acelea le impartu cu mana larga la tóta

lumea si de care naţiunea romanésca se póte folosi cu

atâtu mai usioru, cu câtu partea cea mai considerabila

a limbei sale ’i este comuna cu latin’a classica, cu latin’a

din evulu mediu, cu limb’a italiana, apoi cu spaniol’a si

cu frances’a, ceea ce s’au adeveritu pana la evidenţia si

prin cercetările filologice si limbistice făcute de catra

barbatii europeni erudiţi, inaltiati mai pre susu de ori-ce

prejudetie si prooeupatiuni naţionali, scutiti si aparati de

tendentie politice si de cserire cu gramatice si dictio-

narie.

Barbatii de stătu ai Ungariei, cari credu câ conducu

bine si intieleptiesce destinele natiunei maghiare gene­

tice se afla in parerea cu totulu eronata, ca si cumu

esistentia, desvoltarea si progresulu natiunei uoriu»T. >

genetice cu limb’a propria si asia precumu ii dictéza ge-

niulu seu naţionale, ar’ periclita naţionalitatea si iimb’a,

cultur’a si civilisarea Maghiariloru; de aceea ei ailandu-

se la putere, ;si puseră in capu, ca sé se ia tote mesu-

rile directe si indirecte, permise si nepermise, spre a

impedecâ cultivarea generatiuniloru nóstre tinere in lim­

b’a materna, ba se incérca a impune si generatiuniloru

înaintate in ani cu fortia invetiarea limbei maghiare si

a esterminâ limb’a romana din tierile ce aparţinu la co-

rón’a ungurésca; mai in scurtu, barbatii maghiari de

stătu cu adherentii si satelitii loru se incérca a face cu

naţiuni intregi esperimente de transfusiunea sângelui

dintr’ünu individu in altulu, a nimici deodata cu limb’a,

si spiritu, si geniu naţionale, datine, traditiuni, istori’a,

modulu cugetarei, inca si ideile si convicţiunile religióse

ale unui poporu. Imperiile cele mai vaste din lume,

candu s’au incercatu a spolia si demoralisâ pe popóre,

tocma prin acesta mesura au si preparatu catastrofele,

dupa care apoi a urmatu dissolutiunea. Mole ruunt sua.

Se intielege de sine, câ Romanii din monarchi’a

austro-ungurésca intimpina tóté acele atentate la vieţi’a

loru naţionala, cu resistentia pre câtu numai le permite

puterea loru de viétia. Dara totu asia de bine se intie­

lege, ca acea lunta cerbicósa ce decurge intre duóé ele­

mente naţionali, le costa pe ambele timpu si puteri, le

impedeca in desvoltarea loru naturala si regulata, nu-

irsses séssFSásec -si i fő ădrefsmhs^-- beloru nationalitati, prepara pericolu patriei.

Romanii vedu bine tote acestea rele câ consecintie

ale luptei reciproce, cu tóté acestea ei sunt resoluti odata

pentru totdóun’a a nu renuntiâ cu nici unu pretiu din

lume la limb’a si naţionalitatea loru, precum la nici unu

dreptu nationalu si politicu din câte le competu loru câ

iii fideli ai patriei, cari au asudatu si sangeratu pentru

conservarea ei in tote timpurile, totdeauna alaturea cu

celelalte popóre conlocuitóre si prea adesea au sacriiieatu

neasemenatu mai multu si mai greu decâtu altele.

Luptele d’intre Romani si Maghiari se potu des­

parţi in duóé classe: unele pentru aperarea de drepturi

religióse, civili si politice, altele pentru drepturile inhe-

rente nationalitatii genetice, pentru limb’a naţionale si

pentru adeverat'a cultura. Cele de antaiu sunt vechi, se-

cularie; cele din urma sunt mai noue si ele s’au incinsu

mai cu violentia numai dela 1830 incóce, au crescutu

neincetatu pena in anulu 1848/9 candu fusera innecate

in sânge omenescu, pentru câ dela 1867 incóce sé se

inversiune din nou si se devină din partea Maghiariloru

violente si desperate câ niciodata, de candu locuescu

aceste duóé popóre alaturea pe acelasiu teritoriu.

Luptele pentru drepturile omenesci preste totu au

fostu comune romaniloru cu popórele asuprite din tóta

Europ’a si din toti secolii, ér’ diferinti’a erâ si mai este

mai multu numai in form’a despotismului de care suferu

popórele. Dupa cumu adeca sunt forme diverse de gu-

berne, asia este si despotismulu personale, aristocraticu,

naţionale. Poporulu romanescu a fostu maltractatu si

tíranitu in partea cea mai mare prin despotismulu ans»

toci'aticu si prin celu nationalu de rasse străine si tot­

deauna conspiratoriu asupra lui, cu scopu de a=i face

tété relele possibile si chiaru a-lu esterminâ de pe teri-

toriulu locuitu de elu. Istori’a ne sta de martora cu mii

de documente, câ spre ajungerea acestui scopu ori-ce

mîjlocu infernalu a fostu binevenitu; a produce insé

acilea tote acele documente ar’ insemná, câ voimu se

sscriemu volume intregi, ér’ nu unu simplu memorialu*

Lupt’a pentru limb’a sî nationâlitatea nóstra gene.

tica, atacata si amenintiata pe fiecare di cu distrugere

totala, ne este comuna eu prea puşine popóre europene,

din care causa lumea cîvilisata a Europei nici nu si-a

castigatu pena acumu nici o idea justa despre suferintie«

le poporului romanescu din caus’a limbei si a nationa-

litutiei sale, Noi inse nu ne miratnu de acést,a nesciintia

a popóreloru eurcpene, pentru-câ celea ce se intempla in

acést’a direcţiune in Ungari’a si Transilvani’a abia se

mai vedu in vre unu altu stătu.

Legile, care se adu eu si mai vertosu mesurile escep-

tionali, prin urmare cu totulu nelegali, ce se iau spre

distrugerea nationalitatiloru nemaghiare, sunt relegate in

lumea fabuleloru <te catra toti, cati nu le cunoscu de

aprópe si nu vedu cu ochii loru efectele funeste; ele

inse sunt forte reali, vediute, pipăite si amaru simtite,

adeverate satire ale libertatiei omenesci, politice si naţi­

onali.

Cu tote acestea coriieiloru natiunei maghiare le-a

placutu a face tot de-tma parada mare cu f'rasja sonora

de libertate, mse numii spre se seduce opiniunea pu­

blica européna; a-i lega ochii câ se nu vadia ce sé in­

templa in aceste tie?i înapoiate pena astadi atatu de

multu in cultura si eivilisatiune, mai vertosu din caus’a

despotismului aristrocraiicu si nationalu.

Libertatea, drepturile omului au suferitu mai muitu

seu mai puşinu la , * popáiM.í si in tote staturile, ni-

cairi inse pena astadi mai multu .ie catu in Ungari’a si

cu atatu mai greu in T/msilvani’a.

4ai:. -isfăti-sfcofidGCUiCvi ..i poporarhii

romanescu, inspiraţi atatu de sacr’a idea a libertatiei

adeverate, catu si de iubirea patriei si a natiunei, a ea-

roru securitate si prosperitate o dorescu din tótu sufle-

tulu, sau folositu in tote timpurile de ocasiuni si epoce

mari, câ se faca pe compatrioţii loru a ’si cunósce cum-

plit’a rétacire, a renuntia la mesurile neomenóse si bar­

bare aplicate asupra romaniloru, a ’i recunósce de aceia

ce au fostu si sunt in realitate, poporu autochtanu si de-

votati patrioti, a nu ’i impedecâ in desvoltarea pacinica

a culturei loru. In totu percursulu istoriei de cateva

vécuri, nici odata barbatii de stătu ai Ungariei n ’au fa-

cutu de buaa voie nici cbiaru poporului j*loru maghiaru

si cu atatu mai puşinu poporului romanescu nici cea

mai mica concessiune de a usâ de drepturi publice ala­

turea cu clas’a privilegiata. Puşinele libertati, de care ne

bucuramu, au fostu stórse dela ei tot-deauna fara voi’a

loru. prin forti’a unoru impregiurari si evenimente ne-

prevediute de ei, prin autoritatea si energi’a unoru mo-

narclii mai umani, uneori chiaru prin arme si violentia,

precumu de ex. in 1784 si 1848/9.

Maghiarii cu perseverantia, demna numai de cause

drepte, se lauda neincetatu, ca ei in an. 1848 ar’ fi fa-

cutu cele mai mari concesiuni drepturiloru publice si ar'

fi iinpartitu libertatea cu mana plina intre popórele con­

locuitóre.

Acestu neadeveru patentu este demintitu cu prisosu

m-in jn ţM p « -* TrzzsUv&sisi, príü

legi mai vechi si mai nóue, prin starea de cultura ina-

poiata a poporului maghiaru si a celoru conlocuitóre,

comparate cu a celorlalte staturi europene, prin insasi

fisonomi’a tierei pe tóta întinderea s’a dela Dunăre pena

in Carpati, de catra nordu si rasaritu* Chiaru concésiu*

nile stórse prin forti’a lucruriloru au fostu mai tardiu

mărginite, ori falsificate, adese revocate si casate. A voi

se probamu aceste jafirmatiuni ale nóstre in modu taxa-

tivu, presentandu lectoriloru o lunga seria de caşuri con­

crete, ar’ fi a carâ apa in Dunăre. Cu tote acestea ni

se voru da mai la vale ocasiuni dese de a ne provoca

inca si fara voi’a nóstra la esemple, care voru confirma

si ilustra tote aserţiunile nóstre pe deplinu.

Egalitatea de drepturi si egalu indreptatire la pro-

tectiunea statului si la folósele ce competu locuitorilori-

loru inlr’ensulu, este pentru poporulu romanescu numai

o ficţiune, — Fata morgana, dupa care ar’ alerga ci­

neva cu totulu in desiertu. Dór’ barbatii de stătu si

press’a ungurésca respundu la tote justele reclamatiuni

si plansori fara numeru, ca deca Romanii se simtu asu­

priţi si mărginiţi in libertatea si in esercitiulu drepturi­

loru, acolo este parlamentulu, se ’si ridice vocea loru

intre paretii aceluia asia, cá se resune in tóta lumea,

ér’, déca nu le place, fruntariile tierei stau deschise, duca-

se pe aci incolo in Romani’a.

Acestu respunsu, ce ni se da la diverse ocasiuni,

este curatu insulta si sarcasmu ardiatoriu.

Deputati de origine si naţionalitate romana, apara-

tori sinceri ai drepturiloru natiunei loru, nu mai sunt

suferiţi in diet’a Ungariei. Câ unii ca aceia se nu ajunga

acolo se iau in tóté periódele electorali mesuri din cele

mai desperate, din care nu facu esceptiune nici versarile

de sânge; de aceea cate 5— 6 candidaţi, câţi reiesu la

alegeri, se potu consideră câ intrati prin urechile acului.

Asia déra pentru aprópe trei milióne de romani calea

parlamentara este câ si inchisa. Spre a da espressiune

dorintieloru si postulateloru unui poporu in staturi libere

mai esistu in alte câli, precum : dreptu si lege de re­

uniuni si adunari politice (meeting) dreptu de petitiune

si press’a libera.

In Ungari’a si Transilvani’a péna in diu’a de as­

tadi nu esiste lege de reuniuni si adunarile sunt regula-

mentate numai prin ordonantie ministeriali, supuse la

liberulu arbitriu alu cate unui ministru omnipotente.

Dreptulu de petitiune la tronu si la dieta in cesti-

uni politice si naţionali a deveniţu qâ de 15 ani incóce

cu totulu ilusoriu, si persónele, care s’ar’ folosi de acela,

sunt espuse la persecutiuni, la calumnii si la urgi’a

publica.

Press’a periodica de cuprinsu politicu, romanésca, se

simte ferecata prin o lege de pressa forte rigurósa, in­

trodusa sub absolutismulu austriacu in anulu 1852, con­

servata si sub sistem’a actuala dualistica si aplicata aprópe

numai la diarele romanesci. Alaturarea cu acea lege,

care ne aduce aminte pe fia-care di starea de obsidiune

(Belagernngszustand) guvernulu militariu si legea mar­

ţiala, activitatea pressei periodice romanesci este parali-

sata si prin cauţiune séu garanti’a pena la 10,000 flo­

rini v. a. (12,500 franci) pentru fiacare diariu.

Este generala acésta mesura, ce e dreptu, ea nu

apasa inse nici pe unu poporu in modu atatu de simti-

teriu, câ pe poporulu romanu, impilatu sistematice de

secuii, si eschisu dela guvernare in trecutu prin legi spe­

ciali, create anume contra lui ér’ in presentu prin in­

terpretarea sinistra si esecutarea necorecta a legiloru

compuse anume astfeliu, cá se póta devei) eludate.

Juriulu, introdusu pentru delictele de presa, pentru

Romani nu este o institutiune liberala, ci ineâtu privesce

processele politice de presta o arma mai periculósa in

man’a guvernului decâtu judecătoriile ordinare chiaru.

Juriulu adeca este redusu la puşine orasie mari,

delegate prin guvernu anume spre acestu scopu, — ora­

sie ale câroru locuitori nu sunt Romani.

In patri’a nóstra cá nicairi in Europ’a, politica in­

terna este condusa eschisivu numai de consideratiuni

naţionali maghiare.

Desi, pentru seducerea opiniunei publice europene,

esiste o lege, care porta titlulu : „pentru egal’a indrep­

tatire a nationalitatiloru“ — totuşi ministrulu-presiedinte

nu se sfiesce in faşi’a lumei, in parlamentu, a amenin-

tia cu sfarimare pe nationalitati. Publiculu dela orasie

sub pressiunea siovinistiloru si a pressei maghiare, fara

diferintia de colóre politica, incuragiatu de âceste mani-

festatiuni, cu incuviintiarea guvernului, earasi fara esem-

plu in Europ’a nu se sfiesce a forrná reuniuni pentru

maghiarisarea Nemaghiariloru.

Deci Juriile compuse din asemene elemente, nu

se potu considerâ de judecători naturali ai pressei ro­

mane, ci dincontru de sugrumătorii ei.

Afara de acestea, jirocedur’a de pressa contiene me­

suri e s c e p t i u n a l i pentru Transilvani’a locuita in

preponderanta maioriiate de Romani, — cari mesuri

lipsescu din procedur’a de pressa referitóre la Ungari’a

propria.

Anume: in Ungari’a in privinti’a suportarei spese-.,

nici x diferintia nu oste intre pi-o<?uro-

rulu statului si intre privaţi, ci ori-care perde procesulu,

este condamnatu in spesele orocesuali; din contra in

Transilvani’a, statulu, si déca perde procesulu, este seu»

titu de spesele procesuali.

Singuraacésta mesura neegala, dandu poterediscretiona*

ria in man’a procurorului de a urmări candu si pre cine *i

place, fara nici unu risicu materialu, este suficienta pen­

tru a face ilusoria libertatea presei romane, a descuragia

si ruina pe representantii ei, siliţi a se apera cu spese

enorme de cele mai absurde procese, fara de a fi des-

daunati nici chiaru castigandu procesulu.

Cu o pressa periodica maltratata si tiranita in mo­

dulu acesta, este absolutu preste potintia de a se aperâ,

necumu interessele naţionale politice ale unui poporu in

numeru de milióne, dér’a nici macaru ale unei corpora-

tiuni de comercianţi seu industriari.

Press’a ce geme sub o lege draconica, cu cauţiune

ce se afla inpericulu permanente de a se pierde, nu este

pressa, ci numai tortura si pedépaa dictata nefericitiloru

sei iiitreprindietori; ea este pressiune sugrumatóre de

ori-ce activitate publica, intunecatóre de minţile omenesci,

spre celu mai invederatu pericolu alu securitatei publice si

alu oatriei, căci cumu dice scriptur’a, oriunde nu striga

omenii, au se strige pietrile.

Cronica evenimenteioru politice.

Dupa ce a fostu ocupatu postulu de ministru alu honvediloru prin numirea comitelui G. R a d a y jun., sa completatu cabinetulu ungu- rescu. fiindu numitu ministru de comerciu — dupa ce baronulu G a b r. K e m é n y a tre- cutu la comunicatiune , — corniţele P a u l S z é c h é n y i . Se dîce ca numirea acestui din urma, Sennyeistu ar’ fi unu simptom u alu fusiunei opositiunei moderate maghiare cu partid’a guvernamentala. Astfeliu e privita si numirea comitelui Berchtold de prefecţii alu comitatului Neutra. Totodata se ânuntia, ca omitele Albert Apponyi, unulu din siefii oposi’ ti unei moderate, va intreprinde in curendu o ca- letoria mai lunga in strainatate.

Ministrulu de fináncé comite S z a p a r y, a presentatu camerei ungare e s p o s e u l u f i '

n a n c i ă r u pe anulu 1883. Preliminarulu se incheia c’unii deficitu nominalii de 21 6 milióne florini faşia de 23*2 milióne florini in anulu 1882. Starea financeloru ungare se póte bine judeca numai dupa sum a, care n’o póte acoperi Ungari’a cu venitulu din imposite si din averea statului, ci numai prin împrumuturi. Defi ci tulii anului 1882 va fi la încheierea socoteleloru neasemenatu mai mare de ca tu in preliminam. Construirea calei ferate Pest’a-Semlin a inghi- titu 14 milione, ocupatiunea a costatu pe Un- gari’a (in 1882)9 milióne; ministrulu de fináncé a fost preliminatu impositulu pe spirtu cu trei milióne mai susu, cari inse nu au in- tratu si trebue inlocuite prin unu impru- îuutii Deficitulu f a p t i c u alu anului 1882 va fi mai mare de 50 milióne si trebue se cre- demu ck asie va fi si cu deficitulu preliminaţi! pentru 1883. Ministru esprima speranti’a, ca in nnulu viit* .iu va restabili ecuilibrulu, sco- tiendu aíara inse clieltuielile pentru ocupatiune si investitiunile. Dér tocmai in aceste din ur­ma cheltuieli pare reulu incurabilii, care- lasa se 'si vina in fire financele statului.

Nu trece anu câ miniştrii de fináncé ma­ghiari se nu propună c;\te o dare noua spre acoperirea deficitului. Dările sc urca, dér' defi- citulu nu scade, ci devine din ce in ce mai apesatoriu! Inventiosulu ministru S z a p a r y propune acuma iu esposeulu seu urmatórele d a r i n oue : Unu proiectil de lege privitoriu la incarcarea i m p o s i t u l u i pe v i narsu , pe a caruia basa ministrulu spera a scote pa­tru milione mai mul tu. Déca se va puté stabili0 intielegere in asta privintia cu ministrulu de fináncé austriacu d. Szapary ar' dori cá acésta lege se intre in vigóre dela 1 Septembre 1883.

Dela celelalte proiecte ministrulu astépta unu veni tu mai mare de 1.500,000 fl. Intre aceste proiecte se afla unulu privitoriu la im­positulu pe venitulu din c a pi t a 1 i e 1 e e l o- c a t e l a i n s t i t u t e l e de b a n i si unulu privitoriu la tacsele ce voru fi a se plaţi pen­tru contractele de assecuratiune. Pe langa a- ceste proiecte de lege ministrulu cere ca a d a u s u 1 u (Zuschlag pótado) la d a r e a ge­n e r a l e de v e n i t u se fia urcatu cu 2 mi­lióne si 500,000 florini, care urcare se intre in vigóre numai in anulu 1884. Cu ajutoriulu acestorn dari noue si urcări a impositeloru vechi d. Szapari spera ck va restabili or- ilinariulu in fináncé si c\in viitorii! numai chel­tuielile comune estraordinare si investitiunile voru fi a se acoperi pe calea imprumuturiloru. Dér’ cum amu disu mai susu tocmai aici este buba !

lntr’o coresp. a „Telegph.“ cetimu cu pli­vire la B u l g a r i a urmatórele : „Principele Battemberg, gratia sprijinului oficiariloru russi gratia lui Erenroht, Remelingen et tutti quanti, alu ckroru nume suntu si voru remané odióse patriei bulgare, a isbutitu viola constitutiunea si a inaugurâ regimulu absolutisticu Suntu datoru a adauge, ck slavofilulu Ivan Serghievici Aksakoff, oracululu din Moscv a, a ajutatu la acésta crima a principelui intr’unu modu eficace propagandu din resputeri v o i u t ia s a n t a a T i a r u-1 u i. Pentru acestu ajutoriu gratiosu principele de Battemberg ’i-a tramisu o serisóre autografa, multiumindu’i din a n i m a pentru folositórca sa activitate. Lovitur’a de stătu, dupa cum v’amu scrisu pe atunci, ne-a costatu cam scumpii* Dela27 Aprile 1881, din a fatala, si pena la legali- sarea crimei comisse de cktra Adunarea din Sistovu, care a avutu locu la 1 Iuliu, acelasiu anu, principele împreuna cu Erenroht au chel tuitu peste 15,000,000 franci, economisite de catra guvernulu liberalii si patrioticu alu lui Caraveloff. Nici o centima n’a mai remasu in visteri’a statului si adi biat a Bulgaria are unu deficitu de 3,500,000 franci, inserisu in noulu budgetu,“

Diarulu ressescu „Nowosti“ respundiendu la unu articlu alu diarului „die Presse“, intitulatu: Russi’a, Romani’a si Bulgari’au dice intre altele: „N’amu voi se acusamu pe B u l g a r i de nerecunoscintia, dér' constatamu faptulu, ck ei suntu departe d’a fi petrunsi faţia cu noi Russii de acea recunoscintia, pe care liberatorulu trebuie s’o aştepte pe buna dreptate dela libe- ratu, si ck noi. spre a vorbi mai lamuritu 1111 putemu comptá in tóté impregiurarile pe Bulgari, lutru ceea ce privesce pe S e r b i’a, apoi ea a datu atktea probe vedite de nerecunoscintia, in cktu nici nu merita macaru d’a mai vorbi des­

pre acésta tiéra. Cei din Serbi’a nu potu tagadui, ck Russia a facutu multu pentru acésta tiéra si ck naţiunea russésca a sacrificaţii pen­tru Serbi a ceea ce a avutu mai scumpu , totuşi Serbi a declara fara ruşine, că. n’are nici o legătură cu noi si se arunca in bratiele vecini- loru ei austriaci. Se póte forte lesne intemplâ câ, la unu momentu datu, Serbii liberaţi de noi si eari ee datoreseu recunoscintia se tréea in lagarulu inamiciloru noştri. Mai remane R o- m a n i’a, care a accentua tu cu tóté acestea ne­conteniţii, ck nu este datore nici o recunoscintia Russiei; ca din contra, noi Russii — dicu Ro­manii, suntemu datori recunoscintia Romaniloru, de vreme ce fara ei n amu fi reusitu se in- vingemu pe Turci.*

Duóé partide lupta in C e t i n i e pentru putere, Un’a vrea se traiésca in amiciţia cu cabinetnlu vienesu si decide se faca concessi- uni in tóté diforentiele cu Austn a ; car’ par­ti d’a rusésca nu vrea se scia de concessiuni, fiindu decisa a împinge lucrurile la estremu. V i a n g e r i i e M u n rene g i ti 1 u i privescu urmatórele puncte : 1. Repatriarea insurgenti- loru fugit; in Muntenegru: 2. Despăgubire pen­tru intreiînerea fugari loru; 3. Facerea de for- tificatiuni in Crivoscia; 4. Taxele vamale pentru importu si exportu, introduse de Austria. Cktu privesce repatriarea fugariloru cei din Cetinie suntu suparati, ck Austri’a nu primesce condi­ţiile propuse, mai alesu acordarea amnestiei. Muntenegrulu declara, ca mulţi insurgenţi au depusu armele numai in urma intervenirei Mun- tenegrului, care le-a promisu se midiulocésca pen­tru ei pe langa Austria. In urm’a acestoru diferentie, neutralitatea nu mai e pazitu, ca inainte, de Muntenegru ; ast-fclu voivodulu Giuro Vucotici, unulu din capii revoltei, care fusese urestatu, a fost liberaţii si proeesulu contra lui s’a sistatu. Aj>oi mai mulţi desertori din Boche, trecendu granitia inarmati, au fost bine primiţi in Muntenegru. Si din Heítiegővin’a au fugitu mai mulţi recruţi cu armele loru in Muntenegru. In urm a acestora s au luatu armele dela recruţii din districtele despre Hertiegovin a si li se dau numai, cându iesu la instructie.

Usurpatiunile b i s e r i c e i g r e c e s c i i n M a c e d o n i a s’au indreptatu pena acum deo­potrivă in contra Romaniloru câ si in contra Bulgariloru. Si unii si alţii aveau egalu de su­feriţii dela popii Fanarului, cari le necinsteau biserieele si le grecisau scól’a. Cine scie cktu timpu voru mai suferi acésta nedreptate Roma­nii macedoneni; Bulgarii inse suntu pe cale se scuture de totu acestu jugu. In scopulu acest’a scrie „R. Lib.“ se gasesce actualmente in Con- stantinopolu e s a r c h u l u b u 1 g a r u. Elu ne- gociéza cu Porta spre a obţine întinderea pu- terei sale bisericesci si asupra comunitatiloru bulgare din Macedoni a. Elu este sprijiniţii in acésta missiune si dt* agtiitiilu bulgarii, d. Vul- covici, care a promisu Turciei in schimbulu concessiunei cerute, o regulare avantagiósa a proprietatiloru mahomedane din Bulgari a. (O mulţime de proprietari turci ce petrecu in Con- stantinopolu, nusi potu nici adminisírá nici vinde moşiile loru din Bulgari a, căci agenţi a bulgara le refusa legalisarea acteloru pe ckta vreme nu suntu regulate mimerósele cestiuni de eticheta d intre Porta si legatiunea bulgara). Celu mai influenţii sprijinitorii alu tendintieloru exarchale e inse d. Nelidov, ambasadorulu rusu. Lui trebue se i se multiumésca in prim a linie déca Pórt’a arata multa condescedentia pentru cererile esarchului «i déca ele se voru realisâ in curendu dupa placulu poporului bulgaru.

„N. fr. Presse“ tine mortîsiu la parerea, ca Romani’a ar’ voi se se folosésca de afacerea cu b r a t i u l n C h i l i e i spre a face pe Russi’a câ se nu si mai dé consemtiementulu la continuarea esistentiei comissiunei dunărene a careia mandatu se finesce la 24 Aprile 1883. Numit’a fóie ne spune ck in cestiunea lucrariloru la bratiulu Chiliei guvernulu romanii a adresaţiio n o t a c i r c u l a r a la toti representantii sei in strainatate

Anglesii nu se grabescu nicidecum cu re- solvarea cestiunei egiptene. Deocamdata ei se ocupa multu de r e o r g a n i s a r e a a r m a ­t e i e g i p t e n e . Se dice, ck efectivulu acestei armate va fi de 10,000 si ck oficerii voru fi numai Turci si Circassiani In Elveţi a se in- roléza asemenea o mulţime de ómeni pentru armat’a Chedivului. Acest’a se ocupa multu de armata si manifesta veleitati de independintia.

Chedivulu ar’ voi si elu s& se faca Rege, si ar’ voi se i remana in buzunaru tributulu ce ’lu datoresce Portei, ba are intentiunea chiaru de a tipări o medalia cu chipulu seu pe o parte ear pe cealalta cu icon’a piramideloru. Asupra lui Arabi e si acuma inca forte maniatu. Arabi este tractatu câ criminalulu celu mai de rându, ’i este interdisu chiaru si de a fuma.

Romanii din alte parti in Romani’a.In timpulu din urma amu avutu ocasiune se

audimu de repetite ori, ck Romanii din alte parti, cari trecu in Romani’a si ’si cauta aici vre-o ocupatiune, suntu in multe caşuri mai reu vediuti decktu Grecii si Bulgarii din tiera. „Rom. Libera“ recapituleza intr’unulu din ul­timii sei numeri acesta S^stiune si intre altele dice urmatorele :

Ni s’a datu se vedemu, ck fraţii, veniţi la noi din provinciele subjugate, se fia consideraţi câ cei din urma străini. Mai multu inca, pe ckndu strainiloru li se deschidu uşile la însem­nate oiicie alo statului romauu Romanii se fia goniţi chiar de prin servitiele, unde de unu lungu siru de ani au functionatu cu cinste, cu pricepere si cu devotamentu. Durere si earasi durere!... Acumu a esitu la moda si se profe- seza sub aparenti’a unui inaltu patriotismu vitreg’a teoria, ca Romanulu e mai pUQÎmi ro­manii in tier’a romanesca, de catu strainulu ce a castigatu impamentenirea formala. Legile las­tre suntu interpretate in strimtulu intielesu politicu, candu faşia cu fraţii noştri si raţiunea si inim a ne-ar consiliâ se le interpretamu in sensu etnicii. Ne-a durutu ic ! caudu amu vediutu fraţi d ai noştri, goniţi de pe la con­cursuri, inlaturati dela ori-ce solicitare, sub cuventu, ck Romanulu e strainu, deca n’are harti’a impamentenirii, chiar’ deca dânsulu va fi renuntiatu dela protectiunea impusa de fatali­tate, chiar', deca si-a manifestatu dorinti’a de a dobendi cetatiani’a politica in ti^r’a n6stra.

Deca noi nu putemu veni inca in ajutoriulu fratiloru, ce suferu dincolo de granitiele rega­tului romanu, iertatu se ne fia 6re a aretâ vitregi’a acelor’a, cari batu la uşile n6stre ? Si nu pricepu guvernanţii noştri, cktu trebue seTLUibre sim ţire a ro m a n esca in f a ş i ’a u ritiooului

spectaculu, ce ’lu desfasiuramu cu nepasare ? D^ca aceste teorii vitrige ar’ fi domnitu in alte timpuri, timpuri grele pentru statulu romanescu, ar' fi pierdutu multu Romani’a, ar’ fi pierduţii si mai multu Romanismulu. D^ca betranii de alta data ar’ fi intrebatu pe Lazaru, unde ’i este pasuportulu, cine scie, cktu de tardiu ar’ fi venitu scol’a dela St. Sav'a si cu densa in- ceputulu deşteptării naţionale, adencu năbuşite de Fanarioţi ? Deca acei betrâni neciopliti, ckci de candu amu luat-o peste campi, nu mai vremu se ne aducemu aminte de evolutiunea naturala a unui poporu, ar’ fi cerutu diploma de natura- lisare lui Laurianu si Barnutiu, lui Maiorescu si lui Aronu, unde ne-amu aflâ astadi ca cultur a, consciinti’a naţionala ? Cktu ne-au datu aceşti mari apostoli noue, ce sperantie mari au des- teptatu in sufletele amarite ale fratiloru de sub domni’a străinului! „De ce nu continuati tradi- tiunea patriotica a betraniloru de alta data

Pregătiri pentru congressuiu economicii romanu.

In 10. Octobre v. se va intr’uni, precum scimu in Iassi congressuiu economicii romanu. Câ se se ficseze in cktva punctele, ce voru fi discutate in acestu congresu, convocatorii lui au aflatu de bine a conchiamâ in dîlele din urma in localulu societatii „Concordi’a romana“ vre-o ckte-va con f e r e n t i e p r e g ă t i t 6- re, in cari se esprimara mai multe idei vred­nice de tota atentiunea Mai antaiu se atinse c e s t i u n e a m e s e r i a s i l o r u si a scole- loru professionali, care dupa parerea mai mul- tor’a din membrii conferentieloru n’au datu fruc­tele dorite. Nici i n d u s t r i’a m a r e n’a fostu data uitării, ci se facura mai multe observări asupr’a breveteloru de inventiuni. I n p r i v i u ­t i a c o m e r c i u l u i , d-lu I. G. Bibicescu presentk urmatorele propuneri pentru infrânarea falimenteloru : 1. Se se faca o lege pentru în­registrarea firmeloru comerciali. 2. O lege, care se prescria formalitatile pentru schimbarea nu- meloru. 3. O lege, care se reguleze desfacerile marfuriloru. 4. O lege in contr’a colportagiului?

In siedinti’a de Dumineca 26 Sept. se anun- tiara punctele, pe cari le va desvoltá in con- gresu d-rulu Antoniu din Bériadu. Aceste puncte suntu :

1. Mijlócele profilactice spre a combate fu­nestele resultate ce decurgu din intrebuintiarea cá alimente a producteloru alterate. 2. Mesuri igienice in salinele nóstre. 3. Reglementarea muncii copiiloru la lucrările agricole, mai cu séma acele, care au de consecintia perderea vederii. 4 . Influinti’a căsătoriei asupra mişcării poporatiei si mijlócele necesarie pentru perfec­ţionarea rassei. 5. Mesuri pentru a combate beti’a, séu celu puşinu a-o impuginâ. 6 . Refor­marea regimului posturiloru in scopu d’a ame- liorâ starea sanitara a locuitoriloru săteni.

Totu in acesta siedintia făcu d-lu T. Foc sianénu urmatórea pr^mnere in privinti’a vini- culturei: „In privinti’a viniculturei, sunt de pa- rerea, cá congresulu se chibzueasca si se afle mijloculu d’a consilia pe cultivatorii de vii se nu inceapa culesulu viiloru de catu dupa ce strugurii (pom’a) au ajunsu la perfect a loiu ma­

turitate. Asta-di, cum se scie, mai in tóté pod- goriele se culegu viile prea de timpuriu, se culegu mai nainte d’a fi toti strugurii bine copţi. Din aceasta causa vinulu, cu rare esceptiuni este acru. Iu aceasta stare elu nu se póte conserva, nu póte deveni bunu vinu vechia, si asie nu numai nu se póte esportá in straina- tate, ci nici aci in tiéra nu se póte vinde cu pretiulu, ce ar’ puté avé numai, déca strugurii din care este facutu ar’ fi fost bine copţi. Din aceasta causa prin urmare perdu cultivatorii de vii beneficie însemnate, ce ar’ puté trage din industria loru, perde si economi’a naţionala. Ar’ trebui, cá in fia-care comuna, unde sunt pod­gorii se se fixeze in totu anulu diu’a, din care se póte incepe culesulu viiloru, aceast’a dupa regiune si dupa temperatur a anului. Si fiindu ck s’ar puté aflá proprietari de vii, cari se nu-si intieléga interesulu, se nu urmeze consili­ului ce li s’ar’ dâ, credu ck ar trebui inter- ventiunea chiaru a autoritatii, a primăriului de esemplu; care se ficsese si se publice diu’a în­ceperii culesului viiloru, suptu pedeapsa de a- menda pentru contraveuitoru, asia cum se face prin alte tieri vinicole din Europa.“

Eata déra, ck congressulu econoişicu oeupâ cu cestiuni de cea mai mare insemnatariv si prin urmare lucrările lui merita de a fi ur­mărite cu tóta bagarea de séma.

D i v e r s e .( S t a t u ’a l u i S t e f a n u - c e l u Mare . )

Comissiunea esecutiva pentru redicarea statuei lui Stefanu-celu-Mare a adresatu Maiestatii Sale Regelui urmatorulu raportu.

Sire! Averau fericirea d’a aduce la inalt'a cunos-

cintia a Maiestatii Vostre, ca dorinti’a orasiului Iassi si

a tierei d’a vede imortalisata prin unu monumentu in

bronzu imaginea eroica a Domnului Moldovei Stefanu-

celu-Mare, este acum îndeplinita. Statu’a equestra lu­

crata de sculptorulu Emanuel Fremiet, dupa ce-a fost es-

pusa in salonulu de sculptura din Paris, unde a doben-

ditu laudele tuturoru cunoscctoriloru, a sositu in Iassi in

diu’a de 2 Septembre curentu. Piati’a pe care s’a crediutu

mai nemeritu a se asiediâ monumentulu este aceea a Pa­

latului Administrativu. Acesta alegere s’a facutu dupa in-

demnulu opiniunei generale a eetatieniloru din Iassi, si

in deosebi dupa dorinti'a Consiliului Oomunalu, care a

contribuita cu o larga parte la realisarea acestei lucrări

de interesu nationalu. In acelaşi sensu s’a rostitu si o

comissiune speciala compusa din represintanti ai guver­

nului, comunei, Academiei, Universităţii din Iassi si al-

toru autoritati locale. La Palatulu Administrativu s’a pro-

damatu Unirea tieriloru romane; acolo a fost vechi a re-

siedintia a Domniloru Moldovei, se spiramu ca va fi si

eea viitore a Maiestatii V6stre in a doua sa capitala»

Alaturea se gasesce biseric’a S4ului Nicolae zidita de

In&usi marele Stefanu dupa trei biruinti ale sale. Acesta

piatia este dar’ singur’a care prin marimea, frumuseti’a

8i traditiile sale istorice, s’a crediutu potrivita pentru unu

monumentu nationalu cu asia insemnatate, si demna d’a

purta numele de „ P i a t i ’a l u i S t e f a n u c e l u

M a r e.“

Fundaţiile s’au ispravitu in diu’a de 16 (28) Sep­

tembre curentu si in mijloculu loru s’a asiediatu unu

actu comemorativu spre eterna aducere aminte. Deci

fiindu câ pana la 15 (27) Obtobre viitoru voru fi isprăvite

lucrările inaltiarei monumentului, venimu cu celu mai

profund u respectu a ruga pe Maiestatea Vostra se ne

comunice Inalt’a s’a hotarire in privinti’a dilei candu va

trebui a se face solemnitatea inaugurarei statuei, spe-

randu câ Maiestatea Vostra va bine-voí a onora cu pre-

senti’a Augustei Sale persói.o si aceea a Maiestatii Sale

Reginei acea serbare naţionala. Diu’a aceea va fi scumpa

Iassieniloru, căci ei voru avé indoit’a fericire d’a vede

reinviatu in bronzu pe celu mai mare dintre Domnii

Moldovei si a primi totodata in mijloculu loru pe celu

antaiu Rege alu României. (Iscăliturile membriloru pre-

senti ai Comissiei esecutive :) Gr. M. S t u r d z a , N.

G a n e , Iacob N e g r u z z i , Alexandru S t a m a t o -

p o 1 u.

(C e s t i u n e a f a l i m e n t e l o r u), dice „Resb.w, a atrasu in fine si atentiunea camerei de comerciu din 3ucurcsci. Ea a hotaritu se céra guvernului, tâ se invite pe tóté tribunalele de comerciu din tiéra, se intocmésca tabele sta­tistice de toti aceia, cari au datu falimentu in cursulu celoru din urma cinci ani, aratandu-se naţionalitatea falitului, sum’a passivului loru si loculu de unde sunt creditorii. Cu modulu a- cesfa se va constată oficialu adeverulu asupra falimenteloru din Rimani a si se va vedé, ck străinii Sünt acefa, ''feri "au üisciítiitatu corne# ciulu romanu.

(C k t i o r b i s u n t i n E u r o p’a ?) Sciţi, ckti orbi sunt în Europ’a, nu orbi de spiritu, alu caroru numeru nu e de trebuintia d’a-lu cautâ, ci orbi de corpu ? In Europ’a sunt 311,000 orbi; 75 la suta au orbitu din lipsa de îngri­jiri : miopia reu cautata, accidinte neîngrijite, etc. La Londr'a se va deschide unu concursu pentru a preintimpinâ orbirea.

( P o p o r a t i u n e a R u s s i e i.) Popora- tiunea Russiei a crescuţii in duoisprediece ani, dupa celu din urma recensementu, cu 18milióne si jumatate de locuitori. Ea se urca astadi in Russi’a la 75,067^788 ; in Poloni’a la 7,219,677 ; in Finland’a la 2 027 021 ; in Caucasu in Asi’a centrale la 15,186,456, adica in totalu la 100,038,348 locuitori. Recensementulu din 1870 deduse, câ resultatu totalu, sum’a de 85,570,646 locutori. Nu se spune inse, care e cifr'a popo- ratiuniloru anecsate la Russi’a in celu din urma deceniu si care negresitu împle totalulu gasitu de recensementulu ultimii. Singur’a poporatiune a Poloniei s’a sporitu in siése-dieci si cinci ani cu 6 6 °/o7 urcandu-se dela 2,717,287 in 1816 La 7,219,777 in 1882.

( F f a t i i R o t h s c h i l di) Fraţii Rothschild din Frankfurt au declaratu de curendu veniturile loru perceptorului din acelu orasiu. Baronulu Willy are 4,788,000 de mărci venitu, fratele seu Maier-Karl n’are de cktu 4,560,000 mărci venitu pe anu. Aceste sunt veniturile declarate, dér’ cele retacute ?

(Iubi leulu de 300 ani) alu calendariului Gre- gorianu. — „în lun’a viitória voru fi 400 ani, de candu dupa 4 Octobre a urmatu indata 15 si acést’a, cá urmare necesara a reformei intro­duse in calendariu la 1582 in tierile catolice de catra Grigoriu X III. Acésta reforma s’a facutu din caus’a, ck calendariulu Iulianu, com­pusa la anulu 45 inainte de Cristosu de cktra invetiatulu greco-egipténu Sosigenés, din ordinulu lui Iuliu Cesar., avea anulu civilu ceva mai lungu de cktu anulu solarii (adica erâ de 365 74 dile.) Astfelu. s’a intemplatu, ck echinoptiulu de primavéra in anulu 1582 a cadiutu la 11 Martie, deci cu 10 dile mai nainte, dc catu ar’ fi trebuitu dupa calculu adeveratu.

Pap’a Gregoriu X II a corectatu calendariulu julianu disponendu la introducerea reformei sale, câ in diu’a de 4 Octobre se se sara la 15 Octobre. Dér’, cá se nu se mai repeta vechi’a

erore cu timpulu, a stabilitu, c& totu la 400 ani se se lase afara trei dile si anume in acei ani finali ai seculiloru, cari ca de exemplu 1700, 1800 si 1900, nu se potu imparii prin 400. Dupa multa opunere au primitu si statele pro­testante acesta reforma a calendariului, pe candu Grecii si Russii au pastratu calendariulu julianu si astfeliu suntu cu 1 2 dile in urma.

( D e s c o p e r i r e . ) „In departamentulu Vienne (Frangi’a) s’a descoperitu unu stravechiu orasiu galo-romanu. Lucratorii, sapandu pentru o linia ferata, au datu peste unu zidu de ci- mentu si au facutu cunoscutu acesta ingineriloru, cari apoi cu mai mulţi arheologi s’au dusu la fagi’a locului. Descoperirea s’a constatatu a fi prea importanta. Pena adi s’au desgropatu unu templu: 70 metre fagiada, 114 metre lungime; unu teatru cu trepte si cu o scara lata de 90 metre; o bae cu reservoare bine conservate, canaluri si banei; apoi case, birturi si întregi strade. Prin casele, ce sunt acoperite de orna­mente, se afla numerose vase de lutu, p^tra si

'ftW! Săpăturile se urm^za si, pentru ora- siulu se remaia intaetu, se va muta lini’a ferata. In evulu mediu a stătu pe acelu locu o monastire*

(A m a n a r e). Licitatiunea marfuriloru massei con-

cursuale I. B. P o p u se amena, dupa cum audimu, cu

cateva dile. Tienerea acestei licitări se va face cunoscuta

printr’un’a din inseratele foiei noştre.

C u r s u l u de B u c u r e s c idin 29 Septembre /11 Octobre 1882.

V a l o r iScadenti’a Cu-

póneloruCam­pera Vinde

5% Kent’a Romana............. 1 Apr. 1. Oct. 91-Va 92.7,6°/0 Oblig, de Stat. convert.

rurale................................ 23 Apr. 23 Oct. 99.V4 99.»/,

8% Oblig, domeniale 1871 . 1 Ian. 1 Iul. — .— -.-6°/0 Oblig, cailoru fer. rom. 1 Iuliu 102.7a 103.7,

7°/0 Scrisuri funciare rurale 1 Iul. 1 Ian. 101.— 102.7,

7°/0 „ » urbane idem 101.— 101.7*8°/0 Imprum. municipalu . . idem 101 — 101.V,Oblig, casei de pensiune (lei

228.—300, dobenda 10 lei). . . 1 Maiu 1 Nov. 224.—Losuri municipale (20 lei) . . cu premie 31-7. 32 7*Act. Bancei Naţionale rom. . . 1 Ian. 1 Iul. 1325 1350Auru contra argintu............. 2.— 2.1/*Auru contra bilete hipotec. . 2.— 2.7*

2-Va

213Auru con,tra bil. de Banca nşt 2 -Florini Yal. Austr. . . . . 2.12

Cursulu la burs’a de Vien’adin 13 Octobre st. n. 1882.

Rent’a de auru un­gara . . 6% 119.40

dto . . . 4°/0 87.25 dto de harthia 5 °/0 86 40

Imprumutulu cailoruferate ungare . 134 40

Amortisarea datoriei cailoru ferate de ostu ung. (1-ma emissiune) . . 90 30

dto (Il-a emissiune) 110.— dto (IlI-a emissiune) 94 50 Bonuri rurale ungare 98.50 dto cu ci. de sortare 97.25 Bonuri rurale Banat-

Timis. . . . 98.— dto cu ci. de sortare 97 25 Bonuri rurale transil­

vane . . . . 97.75 Bonuri croato-slav. 99.— Desbagubire p. dij-

m’a de vinu ung. 97.50 Imprumutulu cu pre­

miu ung. . . 117.75 Losurile p. regularea

Tisei si a Segedin 109.— Rentt’a de harthia

austriaca . . 76.75 Rent’adearg. austr. 77 60 Rent’a de auru austr. 95.60 Losurile din 1860 129.75 Actiun. bancei aust.-

ungare . . . 831 — „ bancei de creditu

ungare . . . 300.— „ bancei de creditu

austriace . .3 1 0 30 Argintulu . . . — . — Galbini imperatesci 5.65 Napoleond’ori . . 9.48’/2 Mărci 100 imp. germ. 58.43 Londr’a . . . . 119 50

___ La numerulu acest’a se alatura unuApelu literariu alu Tipografiei Alexi din Brasiovu.

Z a m b a c h , s i G-suTroret.Fabrica de vestminte si recuisite bisericesci de ritu latinii si grecu

in Budapest’a, strada Vatiului, Váczi uteza Nr. 17.

Falonti seu Odăjdii, Albe,

Stihare, Dalmatice, Bal- dachinu, prapori. Tote

feliurile de steguri, si

pentru societati indus­

triale (si pentru pom­

pieri) Covoru pe altariu,

Comando se efectuescu promptu.

potir uri, Pietohlebnica, ca*

delnitie, Paciiicalu, can­

dele de altaru, policandre

pentru biserici, Ripide, Chi-

votu, cârti de Evangelia

etc. etc.

Obiectele, cari nu voru conveni, se voru schimba cu altele 5— 30

Redactorii responsabil« • ! >r. Aurel Murt.wa.au Editorii: Iacobu Mureai anu.

TijpogrilíVa : loaflu ŰAU ll.u