A N N I LÌ Arad. 27 IMM-nftrfo 192?. N-rn'l I.

In jurul proectului de reorganizare a învăţământului teologic.

— A p ă r a r e a ş c o a l e i n o a s t r e t e o l o g i c e —

III .

Acum după ce am văzut că „seminarul de vocaţiune* nu este alcătuit după principiile pedagog ce şi nici corespunzător nevoilor actuale biser iceşt i rămânând o simplă alcătuire ima­ginară, ce ş'ar putta avea aplicarea îtt alte locuri şi al 'e vremi, tutuş să vedem nu s'ar putea ore Introduce unele schimbări şi asifcl să-1 facă acceptab I pentru a înlocui — dacă ţ n e m mor-ţ ş ca să avem şi un a s i M de tip — numai anumite institut uni teologice , îâtnânând c a ideia unui tip unitar să se realizeze mai târz u.

„Seminarul de vocaţiune* ar putea fi acceptat c a tip de In* v*ţământ teolog 'c cu caracter provizoriu, -— având menirea să fată tranz ţ i a deia seminarul cu 8 şt 4 clase ia inst tutui teolog c a r ­d e l e a n , — dacă i-s'ar reduce programa de învăţământ, dându se mai multa atent une educaţiei religioase, care totdeauna a fo : t negljată şi e negi jată şi as'ăzi, d e ş i e singura ce-ne-ar salva.

A s i f J organizat, „seminarul de vocaţ une" cu un curs de 6 ani, începând cu absolvenţii a patru clase secundare —- adică de acolo de unde începe astăzi seminarul cu 4 clase — ar fi o desvo'tare naturală a seminanilor existen'e (adică cele 4 c lase) . Tranz ţia dela un seminar cu 4 sau chiar c u 8 clase la un semiminar de vocaţiune ar fi f «arte naturală. In nici un caz „seminarul de vocaţiune" nu poate înlocui un Institut teologic ca cel din Arad de exemplu, deoarece-î este inferior, iar din punct de vedere practic o im­posibilitate.

Dacă însă, autorii proectului pentru reorganizarea îmvăţă-mântului t e o k g c doresc chiar d e pe acum să introducă un tip unic de învăţământ teologic c a r e să fie puntea de tranz ţ i e către învăţământul teologic su jerior, atunci mult mai fericită ar fi ale­gerea unui atare tip în forma institutelor teologice existente c u

durata studiului de 3 ani, având la b e z ă cursul liceal c o r n ol et sau o şcoală secunJară similară. Recrutarea elevilor se va face d*cl la o vâ stă mai matură, 18—21 ani, iar studiul d e specia-I z < r e în cursul celor 3 ani s 'ar face mai profund: elevii , având o b i z ă s o l d ă de cultură generată,vor fi capabili a pricepe che­stiunile religioase oietaf.zice cu cea mai multă uşurii.ţă. '

B Î S E R î Ç À Ş t S C O A L Ă

T pul de învăţământ a l Institutului teolo­gic, f i e r r t i îngăduit a d a c a tx-mplu însăş Aradul, va t* şi d n punct de vedae material mut mai uşor de întreţinut şt ih ar în locali­tăţi c a Constanţa', unde nu există un loc pro­priu, s ' a r putea găsi c u mai mu tă uşunrţă o clădire care să adăpostească ICO de elevi în loc de 3 0 0 sau mai muţi. C o i pul profesoral va fi i a eş mult mai restiâns, reducându -se la 5 profesori pentru materiile n lg ioase , unul pentru filosof i e , un maestru de canto ş un spiritual

Trecerea delà o astfel d e instituţiune (In S t i t u t u l teologn) la firma superioară a învăţă­mântului teologic, adică la Academii, se v « face în m o d natural şi pe nesimţite, în măgura postbi nâţitor şi a necesităţilor fiecărei epaihii. Astfel până la realizarea p r e v t d e - i l o r art. 11 şt 19 din proect, c a fecare epa hie să aba câte o academie teologică, tipul Institutelor teolog ce vor fi capabile să preîntâmpine cu prisosi ţă nevoile actuale ale Bisericii: marea lipsă d e preoţi rurali, cum şi lipsurile d e care siferă Învăţământul n o s t r u t e o l o g c predat co­piilor d n seminarii.

In sfârşit, u n institut teolog'c întruneşte şt cond ţiunea de a putea fi acceptat c a tip unic In întreaga Românie Mare, f ind u n tip c e se practică astăzi c u rezultate f >arte satisfăcă­toare tocmai în acele părţi unde Biserica o r ­todoxă română este atacată mai c u furie, iar faţă de seminarul c u 8 sau 4 clase este mult superior. Nitural, programa actuală a In st'tu telor teologice poate fi s.himbaiă pe b < z a ex­perienţei trecutului şi in dorinţt de a cores­punde timpului de f«ţă, fură ca rangul insti-tuf iun ii să fie doborât.

Na văd n i c i - o raţiune suficientă în baza căreia s ' a r da cu piciorul unor insttuţiuni c u o dat nă d e secole, cari a u servit B serica cu atât succes î n vremuri d e asuprire, cum au fost Institutele teol gice ardelene, iar în locul lor să s e încerce clădired^unor instituţiuni create de patte de masa realităţii. Pertruce să n u recunoaş­tem şi puţinul bun ce avem .?

C a ultim câvânt îmi t xprjm nădejdea c ă membrii s f Sinod vor vedea scăderea peda­gogică şi imposib lităţ le practice ce cuprinde noul proect; iar în g j ?a lor pentru ridicarea Învăţământului nostru teologc, vor ţine seama şt d e părerile acelora cart, predând acest în­văţământ, cunosc direct relele d e C a r e suferă

Şi c a să f i m compleţi, p l e d u l c e a m d i scutat trebue privit şi prin pnzma dreotului d e autonomie al eparhiilor. Aceasta o va trata păr profesor Dr. N. Popovici î n numărul viitor.

Dr. VintUă Popescu, p ro t de f i l o so f i Arad.

Un nou volum de predici. Preas-fmţitul nostru E a ' S op Dr. Grgorie

Gh. Comşa, cu toate gr i j i i mari ale cârmuirii unei estinse şi puternice E.>aihii, cum e s - e a Aradului, a scos de sub tipar un nou volum J e predici sub titlul: „Dela leagăn până lq moarte" (la sf. b .tez, sf. mărturisire, hi. îm­părtăşire, sf. masîu la cununii, s f i n ţ i r i de b serici, la instalate în paiohie, şi la înmor­mântări )

Aceste predici corespund unei trebuinţi adânc simţite.

Ştim cu toţii, că mulţi creştini nesocotesc sf. taine — din neştiinţă, pentrucă ş'a negi jat predica la a c t ste priit juri.

Astfel se txplkâ în parte şi indiferentis-. mul retigos.

Creştinul trebue să cunoască bne fiinţa şi folosul kf. taine, precum şi darur le dum­nezeieşti, c e se revarsă asupra creştinului prin Impartas rea c u sf ta n e .

Acestor necesităţi imperioase corespund predicile de fdţă.

Este şi un prilej potrivit pentru cimen­tarea legăturilor duhovniceşti între preot şi popor.

Predicile la sfinţiri de biserici a u fost rostite de Pr. Sf. Sa cu prileţul sf nţirilor de bisenciîn Ejaihia Aradului. în anii 1925 $i 1926.

Noi cei ce a m avut fericirea să însoţim pe Pr. Sf. Sa în calea apostol.ei, totdeauna am sin ţ t o deoseb tâ bucurie şi mângâiere, văzând puternica imptesie, ce au făcut aceste Înălţătoare predici asupra poporului.

Aceste magistrale predici combat cu a r ­gumente zdrobitoare viciile, cari slăbesc puterea de v i c ţ â a poporului. Sunt cuvântări apologe­tice, pline de îndrumă i şi &Ltui c u exemple foarte aproape de viaţa poporu ui.

Iii predicile la înmormântări, în locul obişnuiulor jelanii, ne izbeşte tendinţa de a întări credincioşii în credinţa şi faptele creşti­neşti, cari formează adevărata vifcţă a creştinului şi adevăratul izvor de mângâiere şi întărire In dureri şi necazuri.

Aceste virtuţi creştineşti dau valoare şi conţinut vieţii-creştinului, iar n u lung mea zilelor.

In toate predicile, d'ela început până la sfârşit, pu'zează vigjres cedu ţa şi dragostea creştinească, aşa cum sângele anulează in organismul omului, spre a-i da viaţă.

Claritatea şi piterea cuvântului caracteri­zează acete predici, cari te luminează, te înalţă şi te liniştesc, ca şi atmosfera proa i

„gTSEmCA $1 $ & ) A L Â _„„.. Pag 3

pâfă de primăvară, care te înviorează şi îţi căş'iga inima.

Nu putem şă fim destul de recunoscători pr. Sf Sale pentru aceste preţioase predici, cari vor fi o luminată călăuză în manile cu cerni» ii or preot.

U ă î s Pr. Sf Sa'e sănătate, şi vfaţă înde-hinga'â ca să se poată bucura de rodul ostă-neielor Sale.

Arad, 19 R o m a n e , 1927. Protnoon:

Mthaiu Pacâtona cons.lier tpa b

Sfinţirea bisericii din Felnac. Bravii noştri Ftlnacani, în Dumineca din 13

F- b'uarie a. c , au avut o zi de mare bucurie. Preasf. S i Demnul Eais op Dr Gngor ie Gh Cumşa dând urmare ch-mânl poporului, lc-a sfiuţit biserica care a fjst radical renovata.

Comuna Felnac datează din ce le mai vechi tlmpu'i. Are 31 a> locuitori, dintre cari lomâni 1862, sârbi 1240 şvabi-şi alţi 24.

Ponorul ţine cu tâ-ie la biserica sa strămoşească, cercei* a ik l e g i l a t sf. bisărică, se îmjă tâseşte cu sf. teine. Căsătoriile s-* fac d<- r« guiâ cu b necuvântarea B eric i. Are un edificiu şcolar mare cu 2 sa e de învăţământ şi două lucuinţe z d i t e în anul I9u5 din jertfa materială a credincioşilor.

Biserica este z-dită în 1804; Despărţ'rea ierar­hică de sârbi s'a făcut la an* I i897. de când el au b serică propr ie ; iar românii ortodoxi cu pj torul Iu; D-zeu au renovat radical biserica cu bani chivernisiţi de 12 ani de când păstoreşte aceasta comună, vred­nicul părinte Aurel S b--şan, precum şi din aruncul de 5'0.000 lei repartizat pe cred nci< şi. Prefectura judeţului T imiş Torontal a contribuit cu 103.00;) lei . Cu totul renovarea a costat 900000 lei.

Cu mândrie constatăm, că a^est harnic popor a jertfit cu drago-te pentru b'serlcă, deşi 1862 orto­doxi români abia au 2000 j ignare pământ.

Sub înţeleaptă conducere a părintelui Axrrel Sebevan s'a Înfiinţat în anul 1920, o casă culturală sub Oblă iuirea Bisericii, cu sală de lectură >i bib­liotecă. S'a infiinţat corul tinerimii plugarilor.

S i b conducerea lăudabilă a învăţătorului director, l i n e i Ba brlescu, coral s'a bonstitut în R-unhine de câitâri .Dotici* care la toate praznicele ,câ.itâ în sf. biserică.

Sociatatea , 7 Gheorghe" munceşte cu rezul­tate binefăcătoare T o t aşa şi socntatea, „Altarul" a femeilor o todox î române, c i r i cu mina lor har­nica au impodob.t sf. biserică cu toate podoabele,

acoperemântele ş i . îmbrăcămintea trebuincioasă sf. biserici.

Pr. S f . Sa pleacă dela reşedinţă Sâmbătă în 12 Februarie a, c . cu trenul de 4 ore şi ju nătate duoă masă, avani î i suită pe consilierul refer. M ham Pâ-câţian şi p e ' prot odiaconul loan Cioara. In cale se ataşează şi I . Pr. C. Sa părintele arhimandit Pol icorp Moruşca.

L a gara din Felnac aşteaptă o mulţ'me mare d e popor în frunte cu protopopul t ra tual Sava T r . S e -culm. primpretoreie Pincu din Periam, preotul l o c a l Aur 1 S«-b şan, notarul comunal Aurel Petcu. preotul Sever Sebeşan din B - C o m l o ş preotul Victor Pupovici din S Iha şi corul vocal în frunte cu î n v . director lancu Barbulesr-u, ,

Pr. Sf. e salutat de protopopul tractual şi de primpretoreie. Corul cântă: „ W - l ţ i ani" iar Pr. Sf Sa mulţumeşte în câte-va cuvinte pentru împro7anta ( ş i călduroasa primire, ce i - s ' a tăcut. Se formează apoi un impozant co ' teg u cu 26 trasuri şi 34 câlăr t- ţ i . întreagă comună e pavoazată c u drapele tricolore.' Stradele măturate, casele văruite, c a i n ziua de sf. Paşti. Patru arcuri triumfale foarte frumos decorate.

Sosind ta casa preotului, curtea s e umple d e popor. întreagă comună e în picioare. Corui Reuniune] de cântări cântă cântări naţionale, iar micuţii şcolari şi şcolăriţe, toţi cu drapele tricolore în roârvă, s u b conducerea învăţătorului director lancu Barb-ileseu cântă cântări bsences t i .

Poporul aseul'ă c u capetele descoperite adânc împresto iet de atmosfera sărbătorească ş i v e s e l ş i mu ţumit de primirea grand.oasâ c e s'a f ă c u t Pr. Sf-Sale.

Pr Sf. Sa mulţumeşte încă odată poporului pen­tru frumoasa primire, mulţumeşte şi R.uniuoei d e cântări.

Serviciul de seară în sf b s r?că să începe Ime­diat după orele 6 seara. O f ciaz* I. Pr. C Sa părintele a h mandit Policorp M m ş : a asistat protopopul trac­tual S i v a T r . Seculin, arh'diaconul loan O oara ş i preoţii : Aurel Serifşan, Sever Sebesan şi Victor P o -povici preot i n S iha B serica ticsită de popor. In cursul serviciului divin, 1. Pr. C. Sa rost<şte o fru­moasă ş instructivă predică. Serviciul divin s e termină la orele 9, după care, Pre<sf. Sa, preoţimea, primpre* torete P.ncu şi a ţ< intelectuali cu doamne şi domni­şoare sunt invitat l i o cină grstoasă oferită de fa-m lia părintelui Sever St bi şan. înainte de cină soseşte şi părintele protopop al B.-Comloşului, Dr. Ştefan C o o i a n cu D-na.

In cursul c i n e i , Reuniunea d e cântări d ă o sere­nadă c u lampioane în onoarea Pr. Sf. S a ' e .

A d<>ua zi Duminecă în 13 F. bruarie l a orele 9, P r e a s f . Sa este condus în procesiune dela l o - u r ţ t părintelui Aurel Sebeşan. la S f . b serică d e : I. Pr. C Sa părintele a r h . m a n d i t Policarp Moruşca, consilierul

Pag. 4 BISERICA Şl SCOALĂ N f . â

rtl M . Păcăţ-an, protopopii Dr. Şt. Cioroian şi S. Seculin, arhidiaconul loan C o a r a şl preoţii : Aurel S e b e ş a v Victor Popovici şi Sever S b^şan.

Serviciul divin este oficiat de Pr. Sf. Sa asistat de stisnunvţii protopopi, arh diacon şi preoţi într'o atmc sferă înălţătoare de suflete în biserica ticsită de popor.

Răspunsurile la servic'ul divin au fost date de corul vocal d n loc sub conducerea mult apreciată a înv. dir, Iancu Barbuiescu.

In asistenţă am remarcat pe d-ni l : Dr. Pompiiîu C'oban Timişoara, deputat, P.ncu piimpretor în Penam, profes. Iul u Toader Arad, care a pictot biserica spre mulţumirea generală, Au;ei P. t vU notar în loc şi d na Vasile Ivanovici câp'tan T i m ş o a r a cu d-na, Dă nian Seb şan înv. în Secus'giu cu d-na, înv. Savu Serdl-neantu Arad cu d-na, ieromonahul sârbesc Damas.hin R a ţ o v , Şitfan Sebtşan înv. în Fdnac , M.haiu Gutu vameş şi alţii.

L Î priceasnă, părintele Aurel Sebeşan face un scurt raport despre situaţia parohiei, mulţumind lui Dumn<z. u, că i-a dat să ajungă cu b ne această zi însâmnată şi mulţumind Preasf. Sale pentru osteneală şi bunăvoinţa cu care a alergat în mijlocul poporulu' să sfinţească locaşul lui Dumnezeu. Accentuează că Pr. Sf Sa a Inaugurat o nouă epocă de regenerare a sufletelor creştineşti către Domnul.

Urmează frumoasă piedică a Pr. Sf. Sale de-o concepţ'une înaltă pe înţelesul tuturora despre rostul bisericii şi darurile, ce se revarsă asupra omului prin slujbele dumneiezeşit şi sf ţatne. -Lauda zelul preotului şi jertf i poporului. Pr. Sf. Sa este călduros vaţionat de asisterţă.*

La sfârşitul serviciului divin se împart credin­cioşilor broşuri ein b blioteca creştinului ortodox.

Urmează recepţ'ile la locuinţa părintelui Aurel Seb şan. Se prezintă corn tetul parohial român, co­mitetul parohial sâib şi constitui comunal.

La orele 2 p, m. s'a dat un banchet în sala de învăţământ.

Seria toartelor a fost deschisă de Pr. Sf. Sa pentru M . S. Regele .

Protopopul Sava Tr . Seculin pentru Pr. Sf. Sa. Prtmpretorele Pincu, în reprezentanţa domnului

pref *ct Dr. Antonie Bogdan jud T.miş-Toromal , pen­tru Pr. Sf. Sa şt p. ntru Fclnacan*.

Deputatul Dr. Pompiliu Cioban din Timişoara, în numele parlamentarilor români peutru popor şi pentru conducătorul lor suf etesc.

Consilierul rtf. M hatu Pâcăţian pentrn corişti şl conducătorul lor.

Protopopul Dr. Ştefan Cioroian din B.-Comloş pentru poporul dm Fdnac.

Preotul local Aurel Sebfşan mulţu-neşte Pr. Sf. Sale p t n t u sfinţirea bisericii şi Prefecturii judeţene pentru ajutorul d a t

Comerciantul Sava Vulpe peutru prof. pictor Iuîiu Toader .

După masă la 5 ore, Pr. Sf. Sa ce-cetează b ' se-serica sârbească din loc. II aşteaptă o mulţime mare de popor.

Pr. Sf. Sa ocupă locul în scaunul arh'ererc; iar ieromonah j | sâ:b. pâr ntele Damaschin R ţcov ofi­ciază un scurt servlcu divin, după care părintele ieromonah, în numele bisericii şi în numele păstori­ţilor săi, cari au ţinut să se preznte aici în număr atât de frumos, salută pe Pr. Sf. Sa în cuvinte alese şi emoţionate.

Pr. Sf Sa mutţ -meşte pentru frumoasa primire, ce l-ş'a făcut arătând, că pacea şi bunainţelegere intre oameni şi popoare numai dragostea iui Hnstos o poate aduce şi statornici.

După aceea Pr. Sf Sa Insoţ't de mal mulţi inte­lectuali f i ce viz te la notarul comunal, preotul şi în-vâţăto'ul sârbesc la înv. director al nastru, ia frun­taşul Gheorghe Popovici şi la comerciantul Sava Vuipc.

Sf rşindu se şi vizitele. Pr. Sf Sa, împreună cu suita SA se întorc la, reşednţâ cu trenul de 7 j j m . ore seara.

f Trăian Grozavescu Avem iarăşi doliu naţ onal Un fior de profundă

durere a cuprins lumea românească, când pierde pe a.est mare artist, care a fost mândria neamului T o ­rn nesc şi care de acum înainte, mergea sp r e culmile gloriei desăvârşite. Câci Trâ<an G ozavescu deşt tânăr ania d»* 30 am, avta reputaţi* de cei mai mare feao­rist al E u o p e i .

Ntri.bul la care s'a ridicat pe scenele celor mal vest :te teatre din Apus şi rezultatele repurtate acolo, s'au resf ânt asupra întregului nostru neam.

Pe G r o z a v e s e u , n u l deplânge numai R o ­mânii ci toată lumea cutâ. D o v « d â an i .o le le de presă apărute în toată Europa, în Cdr i se exprimă durerea şi reg etul unanim.

Din moartea tragică a lui Grozavescu, să scoată învăţâtu'â tineretul no*tru de azi şt mame, Căci «4 sărmanul a fost victima unei mare greşeli. A fost răpus de g'onţul uc<gaş al unei f^mei necreştine, fr iă Dumnezeu şt străină, de sufletul, de simţirile nobile şi de aspiraţiile neamujul nostru românesc

A fost o femeie care în mod premeditai a volt < să sufoace în sufletul marelui artist român orice a m b ţ e de înâ'ţ ire şi pregres Căci' dnpâ cum soun cei c f au cunoscut v i a ţ i mai deaproape a lui G r o ­zavescu, soţia sa, a f<»st pentru ei, n tortură şi un ba-lastru, care t a nă . â j t clipele când trtbuiau bă tie mai sen ne.

S ţia ucigaşe n'a iubit sufletul iui Grozavescu, ci numai purga artistului.

De ce hu s'a pitJt căsători Grozavescu cu o român, ă care sâ-l fi adorat şi care bă cinstească şl urmei- lui?

Fac aceasta întrebare, căci este o nenorocire, o fata'ltite. naţ'otia'ă râ, t nerii noştrii de ai i în marea lor majoritate, leagă căsătorii cu femet ştiâioe. Şi

jpoFebire lucrul «cesta n « pune pe g|r>dnri, aci la f on'tiera paTiei . urde iubirea de neam ar tnbul sâ fie ca Oi zi 1- Cântat- spre exemplu Aradul, ş; veţi vedea cu mu tâ duiere că la majoritatea intri» ctiiali!c-.r noştri se vi f b şt** în casa utgurjşte şi cop>i suit cresciţi tn duhul mamelor cari toate sunt unguroid sau ovrer e*

• Cerem deci tineretului nostru să f ie sant'nela neamului şi r thg ' e i noastre aici la frontieră ş s â î a c â c*sât > T i i numai cu fete' de neamul Ş' rel'g a noastră

Osemintrle lui G « z â v . s u au fost aduse acasâ în L go j . locul d r naşiere al altistului şt au fost aş- z*te pprr vecinicâ od htiâ lângă tată) său, fost oft Ja r t în L i g < j

li d e p l â n g : fetiţa sa orfană de 4 ani, mamă ss văduvi şi mai mulţi f e ţ i ,

la veci pomenii ea lu i

Pestalozzi — o sută de aiii dda moartea Iul —

Jn ziiele noastre se împlit esc: una s i t s de ani d«la moartea celui mai v. stit p<*d«g< g, ce l-a avut omenimea până azi. Toată lumea civ Uzata sărbăto­ri şte ca mare po-npâ această aniversare, că I Pesta-li zzi a f is t g e n h l onummei , c*ie a t n s brazde noui şi a cro t că â'i mai practice în edu aţia universali Pr vc piile sale de educaţie, p*nă azi n'au fost între­cute c e nimenea. „Scopul educatei zice Peşt i i z z , este ad 'vâ r» t* t m uniate, de-a face un o t i complect*.

Şt tot acesta este ş' scorni! şcoalei noastre de az . Toate principiile ce, cală zeve curentele mai noui

în edu aţ e. le gâsim toimulstr şi aplicate şi de P e ­stalozzi. Doar soclul pe care a e c i f at a est mare drSiât în tdu aţie au fost: principiul intu t e», prin­cip ul practic, principiul act vitâţ i proprii şi princi­pu l educ-ţtei nan rale. cari şi în z j e i e n o - s t e for­mează curentul cel mai nou în pedagogia şcoalei a.t ve

V e s t u l pedagog Pestakzzt s'a răsent în anul 1/46 *n ZUr ch. La ttatea de 6 ani a rămas orfan d? tata ş ca -ă p >atâ ajuta familia şi s'o acoperă «te grl-j le materiale a voit să se facă preot A avut în sa neşte obstacole pe cari nu le-a putut învinge.

Şi iudeletnicindu-se cu cetirea cârţ lor .Emi l " şi „Contractul" de Russeau, s'a decis să se facă educator.

Originalitatea, bugâţ a de gând re, şi indepen­denţi ga sănătoasă în pnncioule n>d g giei se vâdeg : mai b n e în opurile sale: »Leon*r t ş G rtruda". „Cum îsi învaţă Gcitiuda copi i" şi „C antetul Lbrdei*. I i ca ' t ta «i'n urmă îşi temură expuntiea d» f nitivâ A pnnclniilor sal* d educate . ,

D^r opera onui om de valoarea lut Pesta lozzi e s t 1

foarte grea s'o redai într'un anicolaş de gazeta Acea­sta o p e i i T e b » ? stuJiatâ ş* trâiiâ Cine studiază c » iscusinţă operile lui Pesialuzzi, şi, îi urmează pnnei piile în educaţia fam lei s i le , sau educotorii în ş.-o a l i , vor vedea t i oameni adânci ca Pestalozzi, se nasc numai la mari intervaluri de timp.

Citiţi şi râspândţi

„Biserica şi Şcoala"

I n t r a n ş e e . . „Ceeace este distins, ceeace este înălţător şl

dumnezeesc, în alcătuirile vieţ't noastie, îşi cere drep* tal de apărare". ( P . 6 din Călăuza cunoaşterii v C o m ­baterii Sectelor, Sna, Mâniat . C e r n i t ă , 1925 de cu­cernicul diacon Gheorgite C o m ş - ) .

Aşezat de 8 luni in diec*ză, încep a cunoaşte şi eu tranşeele intortovhiate, care m b u a u s i ecstste încă de 5u ani sub raportul ivire! sectelor. Mă cu­prinde mirarea că deşt advetsarii să nizuess a ocupa teren din *grul strâmişesc, totuşi în mute locuri e» te încă neocupat încep a cunoaşte mentaitatea conf a-ţtlor mei, catmrazi de luptă vajnică Abia acum cut<* a intra după un preahb I stud u ps h ilogic în sufle­tele bune a tr. ţ i l jr noştrii bănăţean!. Ab>a acum ral *â zăresc dm d pârtare, lucrări de lipsă, cari rev lamă intrarea noastiâ a p i e o ţ l o r şi tuturor căiora le zace la suflet soart«;a acestui muncitor şi ?sitţ popor, în tranşee, spre a da lupta de conservare, a*t mănătoare celei străm ş ş t i .

Fraţi cuc«rn : c i ! Este încă mult de lucru. Observ că armele noastre-lipsesc, azi în multe locuri sunt învechite. Tr tbue să ie căşt gâm, ori u^de sunt vechi sâ le înlocuim cu cele mat noui. Tr tbue să rev i su im arsenalele sufleteşti Să inMrţâm oti nude ne-a aşezat soartea. b ih l io t e l . Dacă avem ale noastre proprii sâ le sporim cu opuri clasice. F-eşoare protopresbiterat ar fi de dorit s a ş i a bă biblioteca tractuală. carea fiind la îndemâra bibliofililor, le ar sta în ajutor.

T r » bue sâ ieş m ia tranşe* I T n bue să ne în­armăm cu rafiheria istrţtmei şerpilor şi în preAalenţă cu blândeţa porutrbilor.

Trebue cucernici confraţi să căutăm în jur de n o i ! Sâ nu tolerăm c^sa aceea carea este a rugă­ciunilor, a evlavioaselor Ietuigh 1, să dăinuiască dă­răpănată, părăsită parcă ! Sâ ne nizu m a o înzestra cu odoare şi vestm nte convrnab le s e v | iuiui nostru '^fânt. Căci demnitatea sli juelor ebte şi ţ in odoart le esut ic esecuUte, ridicată

Să ridicăm turnuleţele noastre de pază ale etni ci taţ i şi conservări ob ceiunlor noastre — casele culturale bă punem î-i dese falange tinerii „Sfântului Gheo-ghî", înarmânda-i cu pavăza cred nţei, platoşa drep'âţ i şi coiful mânuirei, — căci vremuîile grele» sunt î ! I

RevocaJ rVâ în minte, dornl mls'unel voastre ca carea de bună voie v'aţi îmbrăcat, nimeni nu Vâ «pune dintre noi — că spre osândă, ci spre binecuvântare, precum şi pomenire vrednică.

Şterg^-Ţi praful de pre amvoanele Voastre, cari tn multe locuri zace în strat groş, lăsaţi • să răsune glasul vostru căită turma Voast 'ă, asemenea pastoru­lui îngrijorat de mersul şi so i ' t ea e i .

Mergând Învăţaţi poporul cu vreme, fără vreme

B Í S F R I C A

din magaz'nul creerilor yostrll satur i f cu învăţă urile dragostei evanghelice şi divinei dreptăţi.

Aduceţi Vâ am nte de vocf-ţiunta cu care ne-am mândrit, atunci cârd am călcat prima sară în v e r ­balele ocrotitoare a institutelor noastre ţeolog'ce.

I if înţ ţi pentru mărirea lui Dzeu, pentru pioasa pomenire a celor iubţ l ai voşir trecuţi pe plaiurile nemurirei, în onoarea binefăcătorilor şi ostenitoriloi Voştri, acelea mititele fonduri, d n cari Hristos spo-rindu-se talanţii voştril — nevăzut să impânăşeascâ pe cei mai mici „f'^ţd ai lui", pe cei reteuiţi în per­fecţiile vie ţ i i , flămânzi, bolnavi, văduve şt orfani.

Concuigi ţ i din sudoarea pstenelelor voastre la ră-r»ândnea cărticelelor de p o p ' g a n d â , spre a trezi s-.fi- te lâncezite atacate de indiferentismul sau apa-thia relig'oasă.

Vai câie nevoi are sufletul romAnesc fraţii mei iub ţ ; Pânnţi în acestea z le de p-efacert!

Purced-ţ întii cu r facerea VJ istrâ înnodob ţi-Vă cu f orile: credinţei, dragostei, nădejd i ! Şi când aveţi f g o n o s t un mănun hi de astfel de viorele bme-m rositoare faptele voastre p u n - ţ - L e îna ntea Dlui şi în vâzul popo-ulu', care va şti să aprecieze munca voastră crâncenă — de multe ori ner'esplăt'tă.

Nu vă letrageţi din rândurile combatanţi! Nici la îndemnul unei f tise comod tâţ I ori aversiuni per­sonale. Lă «ăda-Ţi ura ponegrrea îngârf^real

La arme duhovniceşti, cei de un neam şi l<-ge. B serica, trad'ţ a, viitorul Ei ne cheamă. Primul în tranşee este P. S. nostru Pr. Episcop, ca unul carele a simţit şi simte „că vo'nţi srăine de b n e l e nostru, Caută să se fu'işe în sufbtut românesc".

. Dreptul de apărare, în urma obraznicelor ingre­diente este'just ficat şi ne reclamă pe tcţi în mod imperativ.

Veniţi să răsplătim cu drag, nopţile de prive­ghi'ere şi meditaţiuni aprofundate a P. S. nostru Păr. Ep i scop !

Veniţi fă dovedim furilor şi năimiţilor că să-mărător i ţarinei să pricep la cultivarea e - , veniţi să ne aşternem spre lucru inti ţ t, ca să putem privi la­nurile albe, înveselitoare a f re i româneşti cât ne iartă h iriznntul diecezei noastre, ven ţi ca să putem secera în belşug! Nâdijduiţt că ne va răsplăti Dnul că „e bun şi mare"

In tranşee deci, cari acum Intrrţ', azi cei c a i sunteţi cu cărunţite unse şi împodobit c i bogată exoenenţ- , să netezim calea Dlui, ca să poată E» i> ş şi intra, spre a putea conduce turma Lui spre pâşumle totdeauna verzi şi h ămtnare.

Vină Doamne, ca să putem sfinţii şi prean ări numele Tău, în aceasta Ţ a ă Mamă Română, udată cu ş roiul Idcrâmilor şi sângele tutelor de mii eroi, fraţi ai neştri.

N^dâş, 1927: Preotul Otavian Olteanul (Alban i ) .

INFORMAŢIUNI

Fondul mile'or Cu ocaziunea înmormântărei Da-nlţei Tfuţau soţ a lai D m'trie Cenadan, j 'nerile moar­tei: părinte! T atan P ; trovici d n Ţela p r o t « p ^ p » t u l l.ioovei, ca rescumpărare de cuuunâ depune i . C O Lei pentru vr'un scop de caritate.

Care ar putea fi sconul de caritate mai bun, ca. augmeniare*: „Fo dului Mihlor", înfinţat acum de pre­otul Traían Hetrovici cu rescumoâr rea cununei la mermântarea soacrei s-de: D n ţa Truţan fost* s o t e n lui Di mi trie G-n<dan din Pecica; înmormântată în Bătania ia 16 F bruane 1927.

Pe această cunună nu vor bate ploile, vântu­rile nici noroiul, de care au parte to-ite cununile agă-ţ te pe cru^le «au mormântul mortului, ni M să va în­cărca de pravul bisericilor, unde se păstrează cele mai mute cununi — până ajung unde nu li-e looul — înlocune fund de alt-le mai proasode Din ven tul acestei cununi neperitoare, a u g m e n t a t şi d « alţi o»meni cu mi nte şi darnici, se va bucură vj'un oi fan sărman de vr 'o ha n ţa s iu incăSţâmitit z i c â i J : „Oumezrfu se ierte pe mama Dan ţa. şi la multe pane să le deie bunul Dumnezeu aşea jmeri, cari cinstind soacra, ştiu fa :e bine orfanilor sărmani."

Simeón Cornea paroh.

Părintele I. Imbroans prof de religie în T'tn'şoara a fost trimis de Ep s o.iia noastră în G rmaata ca *ă studieze o g î ' c z a r e a tineretului in ţările apusene. St. S « se va reîntoarce acasă î i z lele acestea, ca să-şi pună cunoştinţele în serviciul epaihiei noastre.

Divo i u l f i căstirja în America. Puţine s nt ţările, unde câ^at j ru să tie mai mult p-act'caiă si mai puţ n considerată, ca aici. Nu exegerez spu- ând, că un sfert (lin ziarele coti di ane sunt ocupau* d-* rubrica scanda­loasă ale uniunilor legale, dar mai f jg i t ive decât iubi­rile Musst 'ei. .

In 19:5 numărul d 'vorţnr'lor s'a urcat dela 17o 000 la l.ls ' .OOO de căsătorii, adică la ş»se casatorii, un divorţ

Şi vă vine să credeţi? In Statul N w York sotü sunt cei mai pers- vert-of. Cât despre N wa ia, acea ta anunţăm in liirşt? 1182 d.v-rţuri la 1,122 căsătorii. Adică sută la suia

Nu e mirare căci în America sunt 500 secte. Ducă ar fi numai o religie divo ţurile ar fi mai puţine.

Banca „Victoria" La 17 Februarie a c s«* va ţinea adunare* geot-ralá a institutului de cr-dit şi economii „Victora" din Arad, una d ' n t e cele mai mari ş> ve . h bănci roma e.-ti din Transivanta

A e a s t ă instit ţie fman-iară înf uitată cu 39 ani în urmă, cu scopul de a de juga economic» şte massa mare a poporului român de politica detunaţi, re a străin lor Ş' ca primul izvor de spr j n bănesc, să a>n-tnbue la i bunatâţirea şi oropaşrea populatei! române din aceste ţ nuiuri, astâri înt egisirăm cu bucurei, ;ă această veche bancă şi-a jjâstrat cu sfinţenie idealul propus. B'lanţul de pe anul trecut al Băncii „Victoria" este o dovadă reală despre activitatea sa ş rutul important c e l j - acá în va ta noastră econom că, precum ş- o ogli dă t delă a dtsvoltârti ei progres ve d . l a îi.f nţire ş> până acum. Capitalul ~Tdcîelă£ care "Ta C o d a r e " efâ~ABIA"TO

florini, azi cu fondurile de rezervă s'a urcat aproape la 5U m lioane Lei.

Hei truca să constatăm avântul mare pe care această bancă l'a luat în desvoltar^a sa, este de-ajuns să facem o mică comparaţie între ramurile cele m*i ai p r n c p le de operat uni dm B lanţul anului 1y/5 şi acel de pe anul trecut şi, spre orientare relevăm numai urmatoan 1:

AJivele 'ne anul 19-5 au f «st de L*i 244 mili­oane, iar la in IHeréa am lui 1926 Mei 302 rn 1 oane.

Depunerile sp'e fructificare s'iu m j irat cu Lei 107 milioane, incât azi această solida b m:â. admt-DiMre^zâ cu trad ţtoii«I* nrecauţ'une un stuc de depu­neri în *uma de L»*i 2-J5 milioane.

Escontul si imp umutul in Contcurent a crescut f»ţă dr anul trecut cu Lei 14o milioane, adecă Ia L i 36J milioane şi este evident, că aceasta a coo-

,tribint IH mare mâ-ură la spr j nirea agriculture) şi industriei române Şi in timpurile acestea g e l e , când ţâ-anui rouan luptă cu m » n gi fu tâ ţ din I p s i credi­tul ii agricol, banca „V 'Ciona" a pus la disp>zţia »gr i cuitor tor şi industnaşloi români o sumă considerabilă, cu procente ielativ, foarte favorabile.

Aviz La Librăria Diecezană se găseşte spre

vânzare o reverendă, potrivită pentru un preot de statură mai mică.

C O N C U R S E . P e ba7a ord. Ven . Cons. Epar. de sub Nr .

2 4 - 9 2 7 să esene concurs pe parchia vacantă din Crocna cu termin de 30 zile delà prima publicare în „B.&erka şi Şcoala".

Venitele impreunate acest post surt: 1 StS'unea parohială constatatoare din 22 jug.

catas parte arâior parte fânaţ ş. un intravilan paro­hial go l .

2 Stolele legale. 3 B rul legal 4 Eventuala întregire delà stat, pentru care eo-

muna bisericeas ă nu răspunde. Cuoaitir deocamdată nu este ci numai după eli­

berarea şcoalei confesionale destinate pentru această. Se vor admite în caz de necesitate şi reflectanţi

de de cl II eventual şi de-a III—a. Refltxtanţii la acest post au fă-şi trimită pe ­

tiţiile ins'ruate conform noi im lor în vigoare comite­tului parohial pe calea P r O Oficiu protopresbite-ral ort. rom. din Butmi, j id. Arad şi să se prezinte vre-o Duminecă ori să bâtoare în sf. biserică dm Crocna, spre a ş i arăta destentatea în tipic, cântare respective in oratorie.

R flectanţii sunt poftiţi a se prezenta înainte de aşi aşterne concursul înaînt a Of. protopresbiteral spre a dovedi, că sunt îndreptat ţi să reflecteze, le aceasta parch'e; iar întrucât vor fi din a l à d eceză sunt pof-t ţ , înainte de aşternerea ; concursului, a se prezenta la P. S Sa Dl Epis .op din Arad spre ai cere înalta incuviinţire de a concura la acest Dost.

Cornet iul paroh al din Crocna. In înţelegere cu protopopul Fionan Roxm.

3—3

Pentru îndeplinirea parch'ei Labaşinţ (p ' o topo-oiatul L p o v e i ) devenită vacantă pr n uectdarta pa­rohului Atanase Suc u, se publKă concurs d>n nou în conformitate cu rezoit ţ unea cOs»s. No . 3345—1926. cu termin de 30 zile de la prima publicare în organul oficios . B sen> n şi Şcoala". ,

Em-luinentel»* sunt; 1 Un intravilan parohial pe care se va muta

edific ul ş oalei vechi, construindu se în casă parohială. 2 U ia sesiune parohială complectă. 3 Stolele leg<le. 4 Buul preoţesc l e g i i sl anume una «pene (15

i'tre) g r âu şi una porumb, ori alt soui de bucate de f ieca 'e nu mâi de ca«â.

5 E-entu la întregire dela stat. Dtn venitul par. h ai jumăta te— până la 26 Iu­

nie 1927 — compet»» vă lâv«-< preote^e râmase după decda tu l preot. în senzul § 2 6 din R g. pent u pa­r o h i care va suportă toate sarcinile de Impoz te după acest beneficiu.

Alesul e o b i g i t a suporta toate dările upă be­neficiu său şi a cateh za la ş oaia p-imarâ d ii loc, şi a predica in în toata Dumineca şt *ă'hâioarea.

Parohia e de cl. 111-a recurenţii vor dovedii ase­menea valificaţtune.

Refletanţ i işi vor înainta recursele adjustate ca documentele recerute comitetului paiohial ort rom. dm Labaşuţ, la otsciul protopopesc ort rom. din L ' -pova şi se vor prezenta în v r e o duminecă ori sărbă­toare în sf biserică d n Labaş > ţ spre a ş> arăta des-t ritatea in cele r i f a l e şi oratorie, observând strict dispoz ţiuntle §-lui 3 i d n Reg, pentru parohii.

Cei d n altă die ezâ au să posede permisiunea P . S. Saie D-lui Episcop diec zan de a putea recurge,

Labaşinţ m şedinţa Comitatului parohial ortoJox rom. ţmutâ la 8 Aug. 19.6.

Convieţui parohial in înţălegere cu: fubricia Maauuă protoicreu.

2 - 3

- • - . Con'orm rezol. Venratulul Consiliu e p v h ' a l N x

2555/ 99 i pentru tndepliuirea parohiei l din B ba-veche rămasă vacantă în urma decedâriî preotului Dimitr e Blaga să s:rie concurs cu termin de 30 şils dela pri­ma publicare în o-g*nul oficial „Biserica şi Şcoa l a 8 .

Venitele împreunate cu aceasti parohie sunt: 1. Una sesiune p^roh alâ în extensiunea ei actu­

ală de 40 j r$h cadastrale. 2 O grădină extravilană. 3 Pentru bir patrumii lei în numerar. •4. Stolele legale; şi î n tng rea dela stat pentru

care însă paroh a nu ia nici o răspundere. Parohia este de cl. I. Dela recurei ţ se cere cval ' f i -

caţ'a a nâsurat concluzului S w o d j l epaihial N o 84/910. Alesul preot este o b i g i t aşi plăti toate dările

după benef ciul său. a predica şi catech za la şcolele din comună, de locuinţă se va îngnji alesul p>eot. Reflectaţii din alte diec*ze numai cu învoirea P . S. Sale Domnului episcop dtcezan pot concura.

Concurenţii după ce vor dovedi protopopului tra-ctual îndreptăţirea şi cvalificaţiunea teceruti pe U n g i

BÎSrZRÎCA $1 ŞCOALA

BISERICA $î SMOALA

observaţia strictă a dspoz' ţ iunilor din § ul 33 din reg. pentru parohi, sâ po t infâi şa în sf b serică din Beba-ve ihe , spre a cânta, of ciâ, cuvântă, precum şi a face cunoştinţă aligatorilor.

Rugâriie de concurse adjtistate cu documentele necesare adresate . o nit par. dm B b i -veche se vor înain'â în termenul concursual protopopului ort. rom. din Comloşul Mare (jud. Toronta l ) .

Dat din ş-«iinţa comitetului par. ort. run. din Beba-vrche la 20 noeravrie 1925.

Aurel Mag iar, Abog Gheorghe, preşed. comit. par. n>t. comit. par. în inţeh gere cu: Dr Ştefan Cioroianu, protopop.

- n — 1 - 1

Pentru îndeplinirea naroh'ei vacante din S nico-lat'l-rrt'c, protopopiatul Vinga se publică concurs cu de 30 zile deia prima publicare în .Biserica şi Ş.oala"

V-.n tele sunt: 1 Sesiunea parohială cu un intravilan şi 2. extra­

vilane. 2 B'rui legal 5 lei pentru fiecare număr de casă

şi 2. lei pentru focare jugher de pământ. 3. Stotele legale. 4. întregirea dotaţîei preoţeşti dela Stat. Parohm este de clasa primă. Dela recurenţi se

cere cval.ficaţ a normată în concluzul nr. 84/19.0 ai Adunării epaihiale.

Rrfietta» ţii din site d i e c z e numai cu învoirea P . Sf S i l e Pârintelului Episcop pot concura.

Recursele adjustate cu documentele necesare şi adresate Consiliului oarohial ort. rom. dm S. nicolaul-mic, se vor inâmta în termenul concursual Oficiului protopopfsc din Vmga. iar reflectanţii se vor prezenta, observând d.spoz ţ i le § . 3 3 d<n R> gulatw ntul pentru p a i o b i , in sf Bser*câ din S. mcolaul-mic pentru a cânta, respective a otica şt cuvânta.

5. ntcoiail-mic, d<n, şedinţa Consiliului parotral tinntâ la 10 Ianuarie 1027.

Consiliul parohial. In înţelegere cu: Sa va Tr. Se.ulii protopop.

1—3

Publicaţiune de licitaţie. Pentru z'dtrea din nou a sf. biserici din filia

Pârul j id. Severin, în b ' Z i planului şi devizului de spese aprib.it de Ven. Consil'U epath al din Arad Nr

se va ţinea licitaţie minuendă Du mine. a în 13 Mir t ie 15^7 la ora I ( : I 3 : ) p. m. in sf. biserică din Părul, pe lângă co diţiuni.

1 . P r ţ u i de «clamare es»e 1 8 6 / 0 ^ Lei 1 6 bani 2 C o nuna b fericească dă cărămida de lp*ă,

p p t r ş i l pentru funianent, nispul pentru tencuială ş i ' f v r strilf* cu jsmttri. ' • . -•

3. Licitanţii vor depune 10% în bani gata ca va j 'u care se va păstra la epitropia paroh, până după colaudare.

4. Licttinţii nu vor putea pre t in ie n'cl un fel de Sîese , pentru participare la licitaţie. Va sta însă la df.spoztfe trăsură gratuită la g t n Pârul (linia L u g o j -l i a ) . in ziua licictaţiei te trenul de ameazi de câtă Lngoj .

5. Consiliul parohial îşi rrzetvă dreptul de a da In rărea acelui întreprinzăt r, în care va avea măi multă garant}, fâră considerare la rezultatul licitaţiei.

6 . Licitaţia va f i verbală. 7. Dfvizul de sp-se, planul şi celelalte condiţ'uni

se pot vedea, ori la dorinţă se pot cere dela preotul Liviu Biro din Gmni. poşta Coşterul mare (Sever ia . )

Pârul, în 6 Februarie, 19.7. ConsUul parohial

POŞTA ADMINISTRAŢIEI Onoratele Epitropii parohiale sunt rugate s i ad-

m'nistrezi preţ ii calendarelor primite ta comisiune, precum şi abonamentul la fjala „Biserica ş* Şcoala".

Direcţiunea Tipografiei diecezane Arad,

U Z I N E L E M E T A L U R G I C E T I M I Ş O A R A S P . A . STRAO V ANDREI M I H E S 4 N U NO. 3

± im

Clopote din meia» curat. Armonie şi acord perfect. Insta­lat cu cele mai mo­derne maşini. Pre­ţurile absolut con­

venabile.

T E L E F O N N o . 23-42.

R e d a r t n ' rpspnnzabil- SIMI0N STANA. C u ? i r a t : Prefectura I a h t u r i

Itpurul T i p u g r a l i v i Diacusuute A r * 4 . — 5247.