OPAITE DE IMPORT LA TOMIS

GH. PAPUC

Materialul pe care-I Yam prezenta in cele ce urmeazii a fost desco­perit cu ocazia sapiiturilor arheologice de la Edificiul roman cu mozoic ~i in zona pielei Ovidiu '. Precizam cii cele 14 fragmente de opaile sint ase­miiniitoare ca tehnicii de lucru, pasta, culoa re ~i decor. Pasta este densa, fina, de bunii calitate, nu are impuritali ~i este bine arsii. La exterior, opai­lele au fost acoperite cu 0 vopsea ro~ie-portocalie. In ceea ce prive~te producerea lor, s-a folosit un procedeu identic pentru intregul grup : tur· narea in tipare. S-a pastrat in bune condilii decorul de pe bordura opai­telor. numai in doua cazuri a ramas discul 2, care ~i eeesta era ornamen­tat. La alte fragmente se poate biinui u~or ornamentul discului, dar in ace .. la~ timp sint cazuri cind discul nu s-a piistrat in totalitate fapt ce ne pune in imposibilitatea de a ~ti ce era reprezentat pe acesta.

In general a ramas din opaile zona apuciitorii, de forma tron­conica, subtiata spre capat. Boza acesteia se continua in jos cu 0 nervura mediana in relief, care se une~te cu inelul de pe fundul opai\ului, inel lat, pulin reliefat. Deasupra, de la bazo apucatorii, pleaca bordura decoratii, care incadreazii discul. Opailele aveau corpul circular, rostrum-ul era alun­git. Pe disc existau douii orificii de alimentare, dispuse pe 0 linie perpendi­cularii pe axul longitudinal al opai\ului 3.

Dupa cum am spus piesele au fost reolizate prin turnorea in tipare. Partea superioarii, bogat decoratii, pinii la 1 cm sub marginea bordurii, se realiza intr-un prim tipar ; in 01 doilee tipar se turna partee de jos. care avea un decor mult mai simplu, cercul de pe fund ~i nervura. Privind cu

1 Fragmentele de opai~e provenite din pioto Ovidiu, au fost scoose cu ocazia di. verselor sapaturi de ordin edilitar-gospodoresc executote in aceosta zona a oro~uluj Constanta.

2 Fragmentele cu nr. de inv. 13.029 ~i 13.533. J In legoturo cu acest tip de opoi1e vezi A. Jardin. M. Ponsich, "Nouvelles obser­

vations sur 10 caromique estampee du Maroc romain-, in B.A.M .• VII. 1967" fig. 15, p. 537; Heinz Menzel, Antike Lampen, Mainz, 1954, p. 92, plon$o 77; ludith Perlzweig, Lamps of the roman period, 1961, p. 9, 99 $i pI. 10, fig. 323-335: Dona,d M. Boily, Greek ant Roman Pottery Lamps, 1963, p. 25.

202 GH. PAPUC

aten\ie fragmentele se sesizeaza foarte bine zona de lipire a celor doua par\i componente ale opailului 4. Faptul cii cele 14 fragmente au carac­teristici comune, ne-a determinet, logic sa considerom co provenind din­tr-o anumitii zona, deci au fost prod use undeva, ~ i apoi au luat calea comer­tului spre Tomis. Aceste opoite sint asemanatoare cu cele "africane" 5 -?i dupa parerea unor speciali~ti soar trage din acestea 6. Se pare ca regiu­nea de producere a acestui tip de opai\e este zona est-egeeanii 7. Tot din aceastii zonii au ajuns 10 Tomis ~i vasele ceramice cu decor ~tampilat 8, vase care au 0 serie de caracteristici comune cu opaitele in discutie. Pasta este identicii 9, ca ~i opai\ele au lost acoperite cu 0 vopsea ro~ie-porto­co lie. Dar cel mai mult Ie apropie pe cele dauii categorii cera mice -decorul 10, avind elemente comune. Am putea aminti, leriga stilizota 11,

pal mete 12, precum ~ i 0 serie de motive rezultote din imbinarea ori circum­scriereo unor fjguri geometrice 13,

Acestea fiind spuse. putem afirma co acelea~i oteliere produceau cele doua categorii cera mice. T rebuie sa spunem co n ici unul din cele 14 frog mente nu ne olera posibilitatea de a considera producerea acestor opai\e pe plan local 14. Piesele 10 care ne relerim erau privite co liind de lux ~i nu de uz comun. De altlel insa~i numarul mic 01 f ragmentelor, indica tocmai acest lucru, alii tu ri bine inteles de calitatea ·Ior deosebita. Aces! lapt este relevat ~i de descoperi ril~ arheologice de pe Agora Athenei 15.

Tn ceea ce priveste datarea 16 am lolosit datele pe care ni Ie olerii materialul, dar am re~ur5 ~i 10 analogii, mai ales cu Ango ra Atene i. in acest fel am tras concluzia co eceste piese sint caracte ri sti ce sec. V.

Vom trece sa prezentam cel e 14 frog mente mentionind rnai intii co acestea provin de 10 doua leluri de opai\e : primele 5 fragmente sin! din opai\e mari, iar urmatoarele 9 din opai\e mijlocii.

4 Tipare de opai,e dar de sec. Vl-VlI au fast descoperi te 10 Edi fi ciul romon cu mozaic, C. Iconomu, Deseoperirea de tip are de opaite fa Tomis, in aeest volum, pp.

s I. Perlzweig, op. cit., p. 9-10. 6 Ibidem, p. 10. 7 Ibidem. a I. W. Hayes, Late Roman Pottery, landen , 1972, p. 370-371. 9 Ano!ogio s'" ,efero 10 onumite frog mente din grupa II ~i a 111. Trebuie~te ovut in

vedere co aria de produeere a ceromicii cu decor ~tampilot se large~te eonsiderabil in sec. V.

1() In legoturo cu oeeosta vezi E. Popescu, Ceramica ramona tirzie cu decor ~tom­pilat descoperito 10 Histrio, in SCN. 16. nr. 4, 1966, pp. 695-725: Gh. Popuc, Ceramiea rom and tirzie cu decor ~tampilat descoperita la Edificiu/ roman eu Mozoic din Tomis, in Pontica, VI. 1973, pp. 153-192 j La ceramique romaine tardive a deeore estampe decou­verte a T ami, in oc. volum.

11 Pontico, VI, p. 157. fjg. 1/5. 12 Ibidem. 13 Modul de realizare a decorului pe eeramico ~tompilota (decor central inconju­

rat de un ornament in banda eoncentrica) este identic cu cel 01 opoitelor (decorul de pe disc incadrat de borduro ornata cu motive vegeta le sau geometrice repetote sou 01-ternind).

14 In ceramico cu decor ~tompilot am identifieot piese lucra te pe plan local vezi Penfiea, VI, p. 190 ~i fig. 19/3, fig . 20/2.

15 I. Perlzweig. op. cit., p. 9.

OPAITE DE IMPORT LA TOM IS, 203

1, Inv, .nr. 15.177, piala O vidiu: se pastreaza apucatoarea (sparta spre capat), parte din bordura ~i bazin ~i mai pu\in de jumatate din fundul opa i\ului. Decorul discului era 0 cruce periata 17, se mai pastreaza partea de deasupra a bra\ului vertical. De 0 mare importanlCi este decorul bor­durii care consta din olternarea aversului ~ i reversului unei manecle, avind legenda li zibilCi, fapt ce a permis datarea monedei, ~i implicit a opailului. Moneda fo losita co matrice pentru t ipar este un soHidus de la Theodosius 01 II-lea (402- 450), cu reversul VOT XX MULT XXX. Acela~ tip de revers a fost folosit ~i pentru emisiunea vicenalia, bCituta pentru Honorius. Moneda trebuie ca a fost emisa mult ma i degraba i n perioada 408-423, decit dupa 423. Honorius i~i sarbatore?te vicenalia i n anul 413 18• Pasta ro~ie-porto­calie, glazura ro~ie-caramizie 19. (fig. 111).

2. Inv. nr. 13.029, Edificiul roman cu mozaic. Este eel mai bine pas­tro t, apucatoa rea intreaga, decorul bordurii este rea lizat prin repetarea unei frunze de iedera cu virfu l inclinet spre apucatoare. Pe disc se observa locul celor doua orificii de alimentare, a?ezate de 0 parte ~i de ceo 10 Ita a unei christograme. Literele X ~i P sint ingrijit redate, avind capetele la\ite, ornate cu figuri geometrice. Pasta ro~ie-portocal i e , glazura rc~ie - ca r6~ mizie (fig. 2).

3. Inv. nr. 13.034, Edificiul roman cu mozaic. Apucatoarea intreaga, se pastreaza parte din bordura ~i disc, precum ~i 0 parte din bazinul ~i fundul opailului. Pe disc sint urme de fo losire : se pastreala 0 parte d in decorul neidentificabi l 01 acestuia. Bordure este ornamentata cu doua motive geometrice (doua potrate avind in centru un cere ~i trei IInli curbe in forma de U) ce 'Oiterneala. Pasta ro~ie-portocalie, glazura ro~ie-cara ­milie. (fig. 3/1).

4. Inv. nr. 13.028, Edificiul roman cu mozaic, Mic fragment de opail, se pastreazQ apucatoarea intreaga ~i 0 parte din bazin . Bordure este deco­rata cu un motiv vegetal de forma unei flori cu 4 peta le 2() , ce alterneala cu un motiv geometric asemanator cu 0 potcoavQ cu li nii rad ia le, in centru avind 0 linie de 0 parte ~i de alta acestu ia, perle. Pasta ro~ie - portocal ie, glazura ro~ie - caramilie. (fig. 1/2).

6. Inv. nr. 13.033, Edif iciul roman cu mOlaic. Fragment dintr-un opail de marime mijlocie. 5e pastreaza parte din disc, cu un orificiu de alimen­tare, decorul acestuia este fragmentar, neidentificab il. Bordura este ornata cu motive geometrice alternind : (doua cercuri concentrice, cu un trapez inscris ~i doua patrate inscrise in interior cu cere). Pasta galbuie-ca ram i­l ie , glazura portoca li u-caramizie. (fig . 4/2).

7. Inv. nr. 13.533, piala O vidiu, ~anl canalizare. Se pastreaza partea superioara, din care lipse~te 0 parte din disc ~i rostrum -ul. Pe disc se vad

16 Ib;dem, p. 99. 17 Vezi acest tip de cruce in PonticQ, VI, p. 197 ~J fig. 19/8 . 18 1. Tolstoi, Monnaies byzantines, Sanct Petersburg, 1912, p. 72-73, nr. 40-45;

Acela~ revers cu solidusul emis de Honorius pentru vicenaliile sale de tip Cohen, 8, p. 188, nr. 68.

19 Din informatiile colegi lor M. Bucovala ~i C. 1conomu am aflat de existen~a altei piese care avea bordure decorata asemanator, piese fusese descoperit6 1o Edificiul cu mozeic, azi pierduta.

20 I. Perlzweig, op. cit. , 10, fig. 325.

204 GH. PAPUC

cele doue orificii de alimentore. in centru avind un palmier. Bordura este ornata Cll patrate inscrise avind un cere in mijloc care alterneaza eu rem­buri cu volute 21. Pasta ro~ie-portocalie. glazura ro~ie-caramizie. (fig. 4/1).

8. Inv. nr. 13.398. piala Ovidiu. Fragment din bazin avind 0 parte din fund precum ~i din disc ~i bordura. Discul avea un motiv vegetal (se vad 5 frunze penat compuse) : pe bordura apare un decor in care alter­neaza un 5 ingro~at ~i 0 floorea cu 4 petale. Nu se pastreaza apucatoa­rea. Pasta ro~ie-caramizie. glazura pulin mai deschisa co pasta (fig. 5/2).

9. Inv. nr. 13.031. Edificiul roman cu mozaic. Ne-a ramas dintr-un opail cca 1/2 din partea inferioara ~i din rostrum: din partea superioara s-a pastrat un sector de cerc din bordura pe care se afla un decor geo­metric ce consta din triunghiuri orna~i. ce alterneaza cu 3 cercuri concen­trice. Pe fragmentul de disc se vede un picior uman (stingul) ~i un recipient ha~urat. Pe cioc ~i disc se vad urme de folosire. Pasta ro?ie-portocalie. gla­zura ro~ie-caramizie. (fig. 5/1).

10. Inv. nr. 13.527. Edificiul roman cu mozeic. 5e past reaza apuca­too rea precum ?i 0 parte din disc ~i bordura. Pe disc se vede partea de sus '0 'unei christograme perlate. Bordura este ,decorate cu cere-uri >Q<Yncen­trice (unul h'O?'urat) care olterneaza cu polmetele 22. Past-a ro~ie-pOrlocolie. glazura ro~ie-caramizie. (fig. 6/2).

11. Inv. nr. 13.476. Edificiul roman cu mozeie. 5e pastreaza apucatoa­re.o- ~i 0 parte din bordure ornata Cll triunghiuri care au in interior linii ~i perle, triunghiuri ce alterneoz6 cu 0 frunza stilizata 23, Pasta ro~ie-por­tocalie. glazura ro?ie-caramizie. (fig. 3/ 3).

12. Inv. nr. 13384. Edificiul roman cu mozeic. Apucatoorea sporta. 0

parte din disc cu decor fragmentar. Bordura de asemenea f rogmentara -decorul acesteia identic cu 13.426 numai ordinea motivelor este inversata. Pasta ro~ ie-portocalie . glazura ro~ie-caramizie. (fig. 6/ 1).

13. Inv. nr. 13.158. Edificiul roman cu mozeic. Apucatoarea sporta la virf, se ma i pastreaZQ parte din bazin ~i un mic fragment din bordure 01 carui deco r se pare ca era identic cu 13.476. Pasta ro?ie-portocalie. gla­zura ro~ ie-ca ramiziu-inchisa. (fig. 6/4).

14. Inv. nr. 13.482. piala Ovidiu. Mic fragm ent de opail. s-a mai pas­trot apucatoorea pulin ciobita ?i 0 mica parte d in bordura. Decorul aces­teia este format din 2 cercuri concentrice, in interiorul acestora se oflc un romb in care este inscris un cere. Acest rnotiv se pare ca clterna cu un romb cu volute 24. Pasta ro~ie-portocalie. glazura ro~ie-caramizie. (fig . 6/3).

Vorn incercc sa tragem citeva concluzii legate de rnaterialul pe care I-am prezentat. Cum am mai spus. este inductabil ca ne aflam in fala unor prod use de import. 5e pare ca ~tim ~i din ce zona au fost aduse. Vom insista pu~in asupro datarii ;;i anume, consideram co acest tip de opaite a aparut catre sfir~itul sec. al IV-lea - dar ele sint specifice sec. V mai ales primei jumata~i. Prima piesa pe care am prezentat-o avind co ele­ment de decor 01 bordurii solidus-ul ne ofero 0 data din al 2-lea dece-

21 Ibidem, pI. 10, fig. 323 ; Ponti co, VI, p. 103, fig. 5/3. 22 Perlzweig, op. cit., pI. 10, fig. 330. 23 Pontica, VI, p. 157, fig. 1/1, 2, 4, 6. " Ibidem. p. 163. /;9, 5/2. 3.

Fig , 1

Fig, 2

Fig. 3

Fig. 4

, ,,4. \"--

3 Fig. 6

Fig. 5

OPAITE DE IMPORT LA TOMIS, 205

niu 01 sec, V. Ori· fragmentele aparlin unui singur tip de opaile, fapte care ne-a determinat sa afirmam cele de mai sus, in legatura cu difuzarea lor in prima jumatate a sec. V.

Recurgind 10 paralelismul cu ceramica cu decor ~tamp il at, cu care opailele au 0 serie de elemente comune, mai a les cele de decor, putem sa afirmam ca aceste opaile s-au prod us ~i au fost exportate ~i in a 2-0 jumatate a sec. V e.n. Concluzia privind datarea consUl in acoperirea unei perioode ceva rnai Ilo'rg i pe'ntru data rea lor, ,dupe. parerea no'a stra intre primul ~i cel de al 8-lea deceniu al sec. V 25.

In incheiere ne yom referi la un fapt secundar ~i anume la urmele de folosire pe care Ie prezinta anumite pi ese, mai ales cele din care s-au pastrat parli ma i mari. Ne referim 10 fragmentele de la nr. 1, 2, 3, 6 ~i 9 pe care sint vizibile urmele de fum, pe disc (unde s-a pastrat) sau pe bordura. Remarcam ca aceste urme se afia la 0 distanla mare de rostrum, ~i in cazul piesei prezentate la nr. 9 observam ca intre ciocul afumat ~i zona discului cu urme de fum se afla 0 porjiune pe care aceste urme nu sint intense. Fap.tul ne~a permis sa tragem conciuzia, avind in vedere ~i faptu l ca acest tip de opa il era prevazut cu 2 orificii de alimentare, co pentru a produce lumina mai multo, intr-unul din orificiile de alimentare se mai introducea un fitil. Astfel putem exp l ica prezen\a urmelor intense de fum in zona orificii lor de alimentare. Faptul ocesta vine sa ne creeze 0

mica imagine asupra modului in care erau folosite opai\ele pe care Ie-am prezentat mai sus.

IMPORTOLLi'iMPCHEN IN TOMIS

Zusammenfassung

Der Autor prosentiert 14 Ollompchenfrogmente, die vom Romischen Bou mit Mosaik ous Tomis und vom Ovidiusplatz stammen. Aile Frog mente sind ous Paste guter Qualita t verfertigt und mit einer rotlich~orangenen Forbe bedeckt. Es handelt sich um OllCimpchen mit rundem BehCilter und veriCingertem rostrum. Auf dem Diskus hotten sie zwei Naeh­fGllungsoffnungen. Der Diskus ist verziert, ebenfalls der Rand. Der Autor schlCigt eine Reihe von Analogien mit der spCitromischen Keromik mit gestemlpeer Verzierung 'lor Dieser Ollompehentypus stommt cus dem ostOgoischen Raum und wird zwischen das erste und aehte Jahrzehnt des V. Jh. u.2. datiert.

Das bedeutendste Fragment ist in Abb. 1 dargestellt, der Rand ist mit der Front­und Kehrseite eines '10m Ka iser Honorius, nach clem Jahre 413 geprogten Solidus verziert.

25 Ceromieo romano tirzie cu decor *tompilot, grupa 1\ (vezi Pontica, VI, p. 165) a fost dototo int~e 440- 490 fapt pentru core, date Hind osemonarile dintre oQcesteo *i opoi ­tele prezentote, am fast nevoit so extind data reo ocestor opoite *i in deceniile din a 2-0 jumotote a sec. V e.n.