In Ajutorul Psihologului Scolar-teste Psihologice

PSIHOLOGIEAsistenţa psihologică.

În ajutorul psihologului şcolar.PROIECTE INFORMATIVE

Larisa Stog,Universitatea Pedagogică „A. Russo", Bălţi

Se propune un proiect (ghid informativ), vizînd setul de metodici şi tehnici posibile de utilizat de psihologii şcolari la evaluarea gradului de pregătire psihologică a copiilor pentru şcoală.

Evaluarea gradului de pregătire psihologică a copilului pentru şcoală e o problemă majoră, dar şi dificilă.

În ajutorul psihologului şcolar vine lucrarea Gradul de pregătire psihologică a copilului pentru învăţămîntul în şcoală (Bălţi, 1992) elaborată şi aprobată pe populaţie basarabeană de grupul de cercetare ştiinţifică „Psihodiagnostic" din oraşul Bălţi (mentor L. Stog).

Setul de metodici propus în această lucrare a fost verificat din punct de vedere metodic şi aprobat în grădiniţe de copii şi şcoli din republică. El cuprinde metodici verbale, nonverbale şi combinate cu variante pentru faza intrării copilului în şcoală şi variante secunde, care pot fi utilizate la începutul şi la finele primului an de şcoală.

Lucrarea prezintă conţinutul metodicilor, tehnica lor de aplicare, procedura notării rezultatelor obţinute, modele de interpretare, modele de fişe de notare a rezultztelor, material ilustrativ. Fiecare metodică e însoţită de baremuri orientative, elaborate şi verificate pe populaţie locală. E prezent şi un barem orientativ global.

Chestionarul Informaţii (pentru copii), Ancheta (pentru părinţi), metodicileZece cuvinte, Căsuţa cu decuparea cercului, Dictare grafică, Linii încîlcite, Ce s-a schimbat? Al patrulea e de prisos, Aranjarea de imaginiscot în evidenţă gradul formării la copii a unor competenţe de tip cognitiv (creativ, comunicativ şi sensorico-motoric).

Psihologii şcolari sînt liberi să aleagă orice altă lucrare pentru a atinge scopul scontat: individualizarea şi diferenţierea instruirii.

La completarea fişei de notare a răspunsurilor e necesar să se consemneze pentru fiecare metodică următoarele:

Fişa de notare a răspunsurilorNumele şi prenumele ______________________________________

Vîrsta ___________________________________________________

Locul de naştere (oraşul, satul) ______________________________

Şcoala __________________________________________________

Locul de trai (oraşul, satul) _________________________________

Clasa ___________________________________________________

Notele şcolare: limba română _______________________________

matematica ______________________________________________

media tuturor notelor din ultimul trimestru ____________________

Profesia tatălui __________________________________________

mamei _________________________________________

Data examinării __________________________________________

Examinatorul

____________________________________________

Propunem (mai jos) Ghidul informativ (A. Ştimmer, L. Stog), în care sînt incluse metodici şi tehnici suplimentare, pe care psihologii le pot utiliza la momentul oportun, completînd şi verificînd multe din rezultatele obţinute în urma unui diagnostic.

Ghid informativPregătirea psihologică a copiilor pentru şcoală

Nr. d/r Metode şi tehnici Numărul Pagina

sursei

bibliografice

I. GRADUL DE PREGÃTIRE PENTRU

ÎNVAŢAMÎNTUL ÎN ŞCOALÃ

1.1. DIAGNOSTICUL „MATURITAŢII ŞCOLARE"

1.1.1. Testul lui Kern-Iierasec 18 67

4 27

1.1.2. „Căsuţa" (după N. Gutkina) 2 9

1.1.3. Decuparea cercului (după N. Ozereţki) 9

1.2. STUDIEREA CAPACITÃŢII DE MUNCÃ

1.2.1. Testul lui Bourdon 9

1.2.2. „Tabelul cu figuri" 19 30

9

1.3. STUDIEREA ACTIVITÃŢII ŞCOLARE

1.3.1. Gradul de pregătire a copilului pentru învăţătură

(după L. Vengher) 14 30

16


sursei

bibliografice

1.3.2. Diagnosticul gradului de formare a activităţii şcolare

(după L. Vengher) 3 57

1.3.3. „Motivul" 1 20

1 20

1.3.4. Dictare grafică (după D. Elkonin) 15 126

1.3.5. Desenarea după puncte (după L. Vengher) 17 169

1.3.6. Adunarea 4 33

1.3.7. Şirul de numere 4 33

1.3.8. Legităţile 4 34

1.3.9. Adunarea şi scăderea 4 34

1.3.10. Nivelul de cunoştinţe 13 25

II. STUDIEREA NIVELULUI GENERAL

DE STUDIERE A INTELECTULUI

2.1. INTELECTUL VERBAL

2.1.1. „Competenţa generală" (după D. Wechsler) 13

15

2.1.2. Inteligenţa generală (după D. Wechsler) 13

15

2.2. INTELECTUL NONVERBAL

2.2.1. „Codificarea" (după D. Wechsler) 13

15

2.2.2. Cuburile lui Kohs (după D. Wechsler) 9

15

2.2.3. Labirintul (după D. Wechsler) 9

15

2.2.4. Tabelele lui Seghen 9

15

III. STUDIEREA PROCESELOR PSIHICE

3.1. DEZVOLTAREA ATENŢIEI

3.1.1. Particularităţile atenţiei 11 11

12 26

3.1.2. Însuşirile atenţiei 8 16

3.1.3. Atenţia involuntară (după N. Dobrînin) 8 26

3.2. DEZVOLTAREA SENZORIALÃ

3.2.1. Percepţia culorilor (după Z. Istomina) 16 18

3.2.2. Percepţia formelor (după L. Vengher) 16 21

3.2.3. Exactitatea percepţiei 12 30

3.2.4. Acţiunile perceptive (după L. Vengher) 11 34


sursei

bibliografice

3.2.5. Modurile percepţiei (după A. Zaporojeţ) 13 42

3.3. DEZVOLTAREA MEMORIEI

3.3.1. Memoria involuntară (după Z. Istomina) 13 45

3.3.2. Memorarea nemijlocită şi mijlocită 13 43

3.3.3. Memoria semantică (după A. Smirnov) 8 24

3.3.4. Volumul memoriei (după I. Kulak) 4 32

3.3.5. Reproducerea 1 24

3.3.6 Pictograma 1 30

3.4. DEZVOLTAREA GÎNDIRII ŞI IMAGINAŢIEI

3.4.1. Particularităţile gîndirii (după J. Piajet) 12 31

3.4.2. Gîndirea intuitiv-imaginativă (după N. Poddeakov) 13 48

3.4.3. Premisele gîndirii logice (după L. Vengher) 16 28

3.4.4. Operaţiile gîndirii 12 35

3.4.5. Gîndirea logică (după L. Vengher) 8 34

3.4.6. Obiectivele 8 32

3.4.7. Finisarea desenului 6 88

3.5. DEZVOLTAREA VORBIRII

3.5.1. Particularităţile vorbirii 5 30

12 24

3.5.2. Cuvinte noi (după N. Bogoiavlenski) 13 54

3.5.3. Însuşirea structurii gramaticale a vorbirii 13 56

3.5.4. Însuşirea aspectului sonor al vorbirii 16 30

3.5.5. Fondul lexical al vorbirii (după F. Sohin) 8 36

3.5.6. Analiza obiectivităţii vorbirii (după S. Karpova) 13 57

3.5.7. Forma şi conţinutul cuvîntului 4 35

Bibliografie

1. Vengher L.A., Vengher A.L. Domaşneaia şcola mîşleniia. — M., 1985.

2. Gutkina N.I. Diagnostica i korrecţiia gotovnosti detei c şkolinomu obuceniiu // Diagnosticeskaia i korrekţionaia rabota psihologa. — M., 1988.

3. Diagnostika umstvennogo razvitiia doşkolinikov. M., 1978.

4. Dubrovina T.N., Silvestru A.I. Uciot psihofiziologhiceskih osobennostei 6-letnih detei v proţesse obuceniia. — Ch., 1987.

5. Diacenko O.M. Voobrajenie doşkolinikov. — M., 1986.

6. Zak A.Z. Kak opredeliti uroveni razvitiia mîşleniia şkolinikov. — M., 1982.

7. Zolotneakova A.S., Liubimova E.D. Kursovîe rabotî po detskoi psihologhii. — M., 1980.

8. Zolotneakova A.S., Komarova A.S., Liubimova E.D. Kursovîe rabotî po detskoi psihologhii (psihologhia doşkolinika). — M., 1986.

9. Izucenie urovnea psihologhiceskoi gotovnosti k şkolinomu obuceniiu / Avtor-sost. A. Şţimmer. — Ch., 1992.

10. Kees P.I. K razrabotke diagnosticeskih testov intellektualinogo razvitia 6-letnih detei // Voprosî psihologhii, 1983, nr.6.

11. Laboratornîi praktikum po detskoi psihologhii / Sost. V. Braghina, A. Ştimmer. — Cerepoveţ, 1987, c.1.

12. Laboratornîi praktikum po detskoi psihologhii / Sost. V. Braghina, A. Ştimmer. — Cerepoveţ, 1988, c.2.

13. Laboratornîi praktikum po detskoi psihologhii / Sost. A.Mastvilisker. — Permi, 1982.

14. Osobennosti psihiceskogo razvitia detei 6-7 letnego vozrasta / Pod red. D.B. Alikonina, A.L. Venghera. — M., 1988.

15. Panasiuk A.I. Adaptirovanîi variant metodiki D.Wechslera. — M., 1973.

16. Prokina L.F. Praktikum po detskoi psihologhii. — M., 1985.

17. Razvitie mîşlenia i umstvennoe vospitanie doşkolinikov. — M., 1985.

18. Rabociaia kniga şkolinogo psihologa / Pod red. I.V. Dubrovinoi. — M., 1991.

19. Silvestru A.I., Dubrovina T.N. Psihofiziologhiceskie aspektî obucenia detei s şestiletnego vozrasta. — Ch., 1988.

20. L. Podgorodeţchi, L. Stog, S. Rîjikova, Gradul de pregătire psihologică a copilului pentru învăţămîntul în şcoală, Bălţi, 1992.

Se propune un proiect (ghid informativ) vizînd setul de metodici şi tehnici posibile de utilizat de psihologii din şcoli la evaluarea gradului de pregătire psihologică a elevilor pentru învăţămîntul în şcoala secundară (gimnaziu).

Adaptarea şi randamentul şcolar al elevilor în şcoala secundară (gimnaziu) sînt condiţionate de factori biologici, pedagogici, sociali şi psihologici.

Unul din factorii psihologici este gradul de dezvoltare intelectuală a elevului.

Pentru a depista acest grad psihologului îi este utilă lucrarea (ghidul) Gradul de pregătire psihologică a elevilor pentru învăţămîntul în şcoală (gimnaziu)(Chişinău, 1993).

La elaborarea proiectului de psihodiagnoză autorii au luat în vedere principiulindividualizării şi diferenţierii elevilor la această perioadă a vieţii, luînd în consideraţie noua situaţie de dezvoltare socială, neoformaţiunile esenţiale ale vîrstei, centrarea pe elev, atitudinea umană faţă de el.

Setul de probe, conceput pentru a diagnostica gradul dezvoltării

intelectuale a copiilor la finele vîrstei şcolare mici, prezentat în ghid, e un prim rezultat al cercetării grupului „PSIHODIAGNOSTIC" (Universitatea de Stat „A. Russo" din Bălţi). Ele se referă la unele aspecte importante ale intelectului elevilor, care cuprind, de obicei, termenul de neoformaţiuni (calităţi noi) psihice ale vîrstei şcolare mici: stabilitatea şi comutarea atenţiei; memorarea logică; unele calităţi ale gîndirii (analiza teoretică; planul intern al acţiunii etc.). Aceste calităţi psihice determină capacitatea elevilor de a învăţa şi de a transfera procedeele de muncă intelectuală la rezolvarea unor probleme noi.

Metodicile din set au fost selectate şi parţial modificate cu scop de adaptare.

Setul de probe în întregime e considerat de autori, în esenţă, o măsură standardizată a unui eşantion de comportament. Probele alese permit să clasificăm elevii, în funcţie de performanţele obţinute în condiţii identice la finele şcolii primare; să comparăm un elev cu un număr mare de elevi dintr-un eşantion reprezentativ al grupului său de referinţă şi să stabilim, pe baze statistice, locul pe care îl ocupă elevul în acest grup. El permite a depista şi grupul de elevi „risc", care vor avea nevoie de o atenţie mai mare în anii de şcolarizare medie sau de gimnaziu.

Setul elaborat are un caracter operativ.

În set s-au introdus patru metodici: două nonverbale (Poştaşul, Calculul) şi două verbale (Reţine şi clasifică, Anagrama). Principiul de bază care a stat la temelia construirii acestui set integral ţine de completarea şi compensarea reciprocă a metodicilor, abordînd variat neoformaţiunile intelectuale ale vîrstei şcolare mici. În acest sens, rezultatele pot fi utilizate şi abordate global, în funcţie de scorul total cu referire la baremul orientativ global din acest ghid.

Probele urmează a fi administrate subiecţilor în ordinea stabilită prin cercetarea autorilor:Reţine şi clasifică, Calculul, Anagrama, Poştaşul.

Metodica REŢINE ŞI CLASIFICÃ permite de a depista volumul memoriei şi gradul de memorare verbal-logică, utilizînd procedeul clasificării, grupării informaţiei.

Metodica Calculul (varianta modificată Krepelin) permite a investiga

stabilitatea şi comutarea atenţiei, capacitatea de muncă intelectuală a elevului.

Metodica Anagrama are menirea de a depista capacitatea subiectului de a descoperi legităţi, de a se folosi de procedee, reguli raţionale în activitatea intelectuală; capacitatea de a percepe şi a realiza sarcina instructivă, de planificare şi analiză teoretică.

Metodica Poştaşul permite să determinăm gradul dezvoltării planului intern al acţiunii; capacitatea de a percepe şi realiza sarcina instructivă; a activa independent, planificat, volitiv; de a se folosi de autocontrol etc.

Setul de tehnici de diagnostic propus de autori e verificat experimental şi aprobat în şcoli.

Selectivitatea experimentală e reprezentativă. Metodicile au fost supuse probelor de control al fidelităţii şi validităţii lor. Probele de prelucrare statistică au fost executate cu ajutorul computerului.

Ghidul informativ din culegere are menirea de a completa (în caz de necesitate) psihodiagnoza cu rezultate suplimentare despre subiect.

Înainte de a completa fişa de notare a răspunsurilor e necesar să se consemneze în mod obligatoriu pentru fiecare probă următoarele date:Numele şi prenumele ______________________________________

Vîrsta ___________________________________________________

Locul de naştere (oraşul, satul) ______________________________

Şcoala __________________________________________________

Locul de trai (oraşul, satul) _________________________________

Clasa ___________________________________________________

Notele şcolare: limba română _______________________________

matematica _____________________________________________

media tuturor notelor din ultimul trimestru

___________________

Profesia: tatălui __________________________________________

mamei _________________________________________

Data examinării __________________________________________

Examinatorul ____________________________________________

În continuare propunem psihologului un Ghid informativ (A. Ştimmer, L. Stog) care cuprinde tehnici şi metodici, pe care acestea le poate utiliza suplimentar sau independent pe lîngă cele incluse în ghidul prezentat.

Ghid informativ

Pregătirea psihologică a elevilor pentru învăţămîntul în şcoala medie (gimnaziu)

Setul de tehnici propus se aplică elevilor în perioada de tranziţie de la vîrsta şcolară mică la cea adolescentă.

Cu ajutorul lor poate fi depistat, în special, gradul de pregătire funcţională şi intelectuală a elevilor pentru învăţămîntul în şcoala medie (gimnaziu).

Aceste probe pot fi utilizate nu numai cu scop de psihodiagnoză, ci şi pentru activizarea, compensarea activităţii psihice a elevilor.Nr. d/r Metode şi tehnici Numărul Pagina

sursei

bibliografice

I. PREGÃTIREA GENERALÃ PENTRU ÎNVÃŢÃMÎNT

1.1. PREGÃTIREA FUNCŢIONALÃ

1.1.1. Testul vizual-spaţial (G. Ayzenk) 1 114-119

1.1.2. Testul L. Bender 3 13

9 63-66

1.1.3. Copiere (după I. Markovski) 34 148-149

43 9-10; 24-25

1.1.4. Testul Bourdon 42 43-45

1.1.5. Probe de corectură (după Bourdon) 3 61-62

28 86-88

39 98-99

1.1.6. Codificarea (după D. Wechsler) 6 39-41

21 34-35

1.1.7. Tabele figurale (după D. Wechsler) 6 39-41

46 7-8; 35-36

1.1.8. „Cifre-figuri" (după D. Wechsler) 3 32

30

1.1.9. Aranjarea de figuri (după V. Kogan) 40 82-87

1.1.10. Calculul (după A. Krepelin) 40 88-89

1.2. DEZVOLTAREA INTELECTUALÃ

1.2.1. INTELECTUL VERBAL

1.2.1.1 Informaţie (după D. Wechsler) 3 31-32

21 26-27

34 157-158

1.2.1.2 Comprehensiune (după D. Wechsler) 21 27-30

30

1.2.1.3 Cuvintele. Experiment asociativ 38 121-122

43 3-6; 19-21


sursei

bibliografice

1.2.1.4 Asemănări şi analogii (după D. Wechsler) 21 30-34

46 12; 39-40

1.2.1.5 Testul verbal (după G. Ayzenk) 1 94-103

8 36-39; 79-82

1.2.1.6 Consecutivitatea evenimentelor (după D. Wechsler) 40; 135-137

1.2.1.7 Natura (după D. Peteaieva) 31 30-35

1.2.1.8 Testul CCO (Casă-Copac-Om) al lui D. Buk 9 29-31; 70-75

1.2.1.9 ŞTUR (testul intelectual de evaluare a facultăţilor

intelectuale) 45

1.2.1.10 Şirul de numere (după G. Ayzenk) 1 104-113

1.2.2. INTELECTUL NEVERBAL

1.2.2.1 Absenţa detaliilor (după D. Wechsler) 3 32

1.2.2.2. „Figura potrivită" (după G. Ayzenk) 1 38-48; 91-92

1.2.2.3 Asamblare de obiecte (după D. Wechsler) 3 32-33

30

1.2.2.4 Tabla Seghen 3 127-128

40 68-69

46 15-16; 42-43

1.2.2.5. Ilustrate cu subiect (după Paterson) 40 69-71

1.2.2.6. Labirintul (după D. Wechsler) 3 13

46 14-15; 41-42

1.2.2.7. Cuburile Kohs (după testul D. Wechsler) 3 32-33

9 35-37; 76-78

46 13-14; 40-41

1.2.2.8. Cubul Linka 40 89-94

1.2.2.9. Cuburile (după P. Amthauer) 3 11

1.2.2.10 Clasificarea figurilor (după L. Vîgotski —

L. Saharov) 40 74-78; 78-82

1.2.2.11. Selectarea figurilor (după P. Amthauer) 3 11

1.2.2.12. „Klipet" (după A. Leviţki) 40 87-89

1.2.2.13. Analogii geometrice (după R. Meilii) 3 73-74

1.2.2.14. Compararea figurilor geometrice 3 91

1.2.2.15. Matricele Raven 3 116-118

1.3. ACTIVISMUL COGNITIV

1.3.1. Ancheta „Atitudinea faţă de şcoală" 25 25-28

38 118-120

1.3.2. Cărţile. Interesele de lectură 27 39-40

1.3.3. Chestionar (după N. Şumakova) 39 30-34

1.3.4. Cercetare 39 120-123

1.3.5. Investigaţii (după D. Bruner) 18 31-36; 48-57;

76-84

1.3.6. Cercetarea necunoscutului 39 120-121


sursei

bibliografice

1.3.7. Omisiunea informaţiei 39 121-123

1.3.8. „Băsmăluţa de mătase" (după M. Morozov) 25 33-34

1.3.9. „Plicurile" (după G. Şciukina) 25 34-35

II. ACTIVITATEA DE ÎNVÃŢÃMÎNT

2.1. MOTIVAŢIA ÎNVÃŢÃRII

2.1.1. Interesele elevilor 6 29-31

2.1.2. Interesele de învăţare 27 38-39

2.1.3. Motivele activităţii de învăţare 6 32

14 35-37

27 33-34

2.1.4. Atitudinea faţă de învăţare 14 35-36

28 104-106

2.1.5. Nota (după L. Bojovici) 27 35-36

2.1.6. Compunerea (după A. Markova) 25 30

2.1.7. Compunere „Lecţiile preferate" 27 41

2.1.8. Orarul lecţiilor (după A. Markova) 25 38

27 41

2.1.9. Însărcinarea preferată 27 41

2.1.10. Timpul liber (după G. Şciukina) 25 28-29

26 38

2.1.11. Lupta motivelor (după L. Maksimov) 25 37-38

27 34-35

2.1.12. Alegerea (după L. Maksimov) 25 37-38

26 37

2.1.13. Revenirea (după L. Maksimov) 25 37

26 39

2.1.14 Formarea motivelor învăţării (după A. Markova) 25 51-49

26 47-54

2.2. PRICEPERILE ŞI DEPRINDERILE

DE ÎNVÃŢÃRE

2.2.1. Deprinderile şcolare 34 153-157

2.2.2. Deprinderile de citire 27 40-41

2.2.3. Aritmetica (după D. Wechsler) 30

34 161

2.2.4. Sumarea cifrelor 38 120-121

2.2.5. Desenul (după V. Sohina) 2 29-30

2.2.6. Dictare 27 50

2.2.7. Cunoştinţe 21 41

2.2.8. Sarcina instructivă 28 101-102

2.2.9. Soluţionarea sarcinilor instructive 6 46-49

2.2.10. Procedee de soluţionare (după A. Dusaviţki) 26 35-36


sursei

bibliografice

2.2.11. Cercetarea soluţionării 25 36-37

2.2.12. Procedeele activităţii de învăţare 28 102-103

2.2.13. Autoaprecierea priceperilor 27 36-37

III. PROCESELE PSIHICE COGNITIVE

3.1. DEZVOLTAREA ATENŢIEI

3.1.1. Volumul atenţiei 27 46

3.1.2. Concentrarea 3 11-12

27 46

28 89-90

3.1.3. Stabilitatea şi surmenajul 14 56-57

41 63-65

3.1.4. Sumare cu comutare 28 86-88

3.1.5. „Linii încîlcite" 8 24-27; 69-72

28 23-25

3.1.6. Comutarea atenţiei 27 45-46

3.1.7. Tablele Schulte 3 108-109

3.1.8. Distribuirea atenţiei 14 57-58

27 45

43 6-8; 21-23

3.1.9. Ce s-a schimbat? 8 27-29; 72-74

3.1.10. Particularităţile atenţiei 6 39-41

43 6-8; 21-23

3.1.11. Însuşirile atenţiei 17 16

32 4-9; 17-22

3.1.12. Nivelul atenţiei (după S. Kobîlniţki) 5 43-49; 49-54; 63

14 58

27 47

3.1.13. Textele 28 92-93

3.1.14. „Da şi nu" (după A. Leontiev) 39 98-100

3.1.15. Atenţia voluntară (după N. Dobrînin) 17 26-27

3.1.16. Atenţia la lecţie 6 41

27 47-48

3.2. DEZVOLTAREA SENZORIALÃ

3.2.1. „Plasa" 22 30-31

3.2.2. Tipul percepţiei 28 90-91

3.2.3. Felurile percepţiei (după A. Zaporojeţ) 21 42

3.2.4. „Găsirea cifrelor" 40 104-105

3.2.5. Percepţia spaţială (după A. Benton) 3 14-15

3.2.6. Desenul 27 49-50

3.2.7. Tabloul 28 94


sursei

bibliografice

3.2.8. Tablourile cu subiect 40 103-104

3.2.9. Textul 28 92-94

3.3. DEZVOLTAREA MEMORIEI

3.3.1. Volumul memoriei (după I. Kulak) 12 32

14 59-60

28 95-96

3.3.2. Particularităţile şi calităţile memoriei 6 42-44

3.3.3. Memorarea cuvintelor 9 26-29; 67-70

3.3.4. „Zece cuvinte" 8 12-14; 58-59

3.3.5. Memorarea şi reproducerea cuvintelor 4 24-26

3.3.6. Tipurile memoriei 6 44-45

14 60-61

27 52-53

28 96-97

39 145-146

3.3.7. Memoria vizuală 28 13-14

3.3.8. „Reţine dificilul". Memoria vizuală şi auditivă 39 146-147

3.3.9. Memoria motoro-auditivă 39 147

3.3.10. Memorarea concretă şi abstractă 27 50-51

3.3.11. Reproducerea povestirilor 16 100-101

40 151-154

3.3.12. Memoria logică (după A. Smirnov) 17 24-25

3.3.13. Memoria logică 14 61-62

27 45

28 97-99

33 175-177

3.3.14. Memoria auditivă şi verbal-logică 27 51-52

3.3.15. Memorarea mijlocită şi nemijlocită 40 148-150

3.3.16. Memorarea mediată (după A. Leontiev) 21 43-45

3.3.17. Pictogramele 4 30-31

16 108-113; 136; 144 3.3.18. Memorarea voluntară şi involuntară 27 53

3.3.19. Procedeele memorării 8 9-11; 22-24

27 52

3.4. DEZVOLTAREA GÎNDIRII

3.4.1. Noţiunile. Asimilarea noţiunilor 27 45; 55

3.4.2. Definiţia noţiunilor 14 68-69

27 69-70

3.4.3. Compararea noţiunilor 14 69-70

27 54-55

28 99


sursei

bibliografice

40 128-129

3.4.4. Analiză şi sinteză 14 76-77

27 44

3.4.5. Generalizare şi comparare 6 45-46

32 13; 25-26

43 10-14; 25-26

3.4.6. Clasificare 3 11

39 129-135

43 11-12; 26

3.4.7. Grupe variate (după R. Olver) 18 101-111; 111-118 3.4.8. Diapazonul clasificării (după Katelli) 21 21

3.4.9. Excluderea obiectelor, noţiunilor 14 65-69

27 44-45

40 127-128

3.4.10. „Al patrulea e de prisos" 8 30-35; 74-75

24 79-80

28 100-101

3.4.11. Contrariul 40 137-138

3.4.12. Formarea noţiunilor (după D. Bruner) 18 31-36; 48-57;

76-78

3.4.13. Formarea noţiunilor (după L. Vîgotski) 3 40-41

3.4.14. Viteza proceselor de gîndire 28 25

3.4.15. Flexibilitatea proceselor de gîndire 6 49-51

3.4.16. Rigiditatea gîndirii 14 70-71

3.4.17. Gîndirea intuitivă şi logică 14 63-65

3.4.18. Subiectele 19 43-49

3.4.19. Proverbele 16 134-136

3.4.20. Problema de gîndire 6 46

3.4.21. Problema (după A. Zak) 15 88-95

3.4.22. Gîndire stereotipică 14 79

3.4.23. Gîndirea teoretică (după A. Zak) 14 79

15 37-43

3.4.24. Ingeniozitatea. Gîndirea euristică 14 77-79

3.5. DEZVOLTAREA IMAGINAŢIEI

3.5.1. Cîmpul asociativ 3 12-13

20 16-21

3.5.2. Testul Rorşah 3 123-124

13 92-93

42 90-95

3.5.3. „Întoarce figura" 19 43-49

3.5.4. Desenul de contur 6 51

3.5.5. „Finisarea desenului 13 30-31

3.5.6. Testul „Desenul" 3 30-31


sursei

bibliografice

3.5.7. Compunerea 13 68-69

3.5.8. „Ultimul tablou" 27 57

3.5.9. „Restabileşte textul" 6 51

3.5.10. Finisarea povestirii 27 56

43 14; 29

3.5.11. „Povestire proprie" 27 56-57

3.5.12. Călătorie 43 15; 29

Bibliografie

1. Ayzenk G. Proverite svoi sposobnosti. — M., 1972.

2. Braghina V.D., Ştimmer E.V. Psihologia copilului: culegere de exerciţii. Ch.: Lumina, 1991.

3. Burlaciuk L.F., Morozov S.M. Slovari-spravocinik po psihologhiceskoi diagnostike. — Kiev, 1989.

4. Vengher L.A., Vengher A.L. Domaşniaia şkola mîşlenia. — M., 1985.

5. Galiperin P.I., Kabîlniţkaia S.L. Aksperimentalinoe formirovanie vnimania. — M., 1974.

6. Gamezo M.V., Domaşenko I.A. Kontrolinîe rabotî po psihologhii. — M.: Prosveşcenie, 1985.

7. Ghilibun I.Z. Psihodiagnostika v şkole. — M.: Znanie, 1989, Nr. 4.

8. , Podgorodeţki L., Rîjikov S., Stog L., Ştimmer E., Gradul de pregătire a copilului pentru învăţămîntul în şcoală — Bălţi, 1992.

9. Dubrovina T., Bichir N. Traducere: A.Tomac. Determinarea nivelului de pregătire a copiilor pentru şcoală: recomandări metodice pentru psihologii şcolari, Chişinău, 1992.

10. Diagnosticeskaia i korrekţionnaia rabota şkolinogo psihologa. — M.: Pedagogika, 1988.

11. Diagnostika ucebnoi deiatelinosti i intellektualinogo razvitia detei / Pod red. D.B. Elikonina, A.L. Venghera. M., 1981.

12. Dubrovina T.N., Silvestru A.I. Uciot psihofiziologhiceskih osobennostei 6-letnih detei v proţesse obuceniia. — Ch., 1987.

13. Diacenko O.M. Voobrajenie doşkolinika. — M., 1986.

14. Jabiţkaia L.G. Psihodiagnostika dlea ucitelea. — Ch.: Lumina, 1990.

15. Zak A.Z. Kak opredeliti uroveni razvitiia mîşleniia şkolinikov. — M.: Znanie, 1982, Nr. 2.

16. Zeigarnik B.V. Patopsihologhia. MGU, 1976.

17. Zolotneakova A.S., Komarova A.S., Liubimova E.D. Kursovîe rabotî po detskoi psihologhii. — M.: Prosveşcenie, 1981.

18. Issledovanie razvitia poznavatelinoi deeatelinosti / Pod red. Dj. Brunera i dr. — M.: Pedagoghika, 1971.

19. Kees P.I. K razrabotke diagnosticeskih testov intellektualinogo razvitia 6-letnih detei în Voprosî psihologhii, 1983, nr. 6.

20. Kursovîe rabotî po psihologhii / Sost. A.F. Tihonova, A.V. Penskaia. — L., 1981.

21. Laboratornîi praktikum po detskoi psihologhii / Sost. A. Mastvilisker. — Permi, 1982.

22. Laboratornîi praktikum po detskoi psihologhii / Sost. V. Braghina, E. Ştimmer. — Cerepoveţ, 1987, 1988.

23. Lozovţeva A.I. i dr. Razvitie rebenka pri perehode ot mladşego şkolinogo vozrasta k podrostkovomu // Psihologhia sovremennogo

podrostka / Pod red. D.I. Felidştein. — M., 1987.

24. Lubovski V.I. Psihologhiceskie problemî diagnostiki anomalinogo razvitia detei. — M.: Pedagoghika, 1989.

25. Markova A.K., Orlova A.B., Fridman L.I. Motivaţia ucenia i ee vospitanie u şkolinikov. — M.: Pedagoghika, 1983.

26. Markova T.S., Guriianova E.I. Seminarskie i prakticeskie zaneatia, kontrolinîe i kursovîe rabotî po psihologhii. — M.: Prosveşcenie, 1982.

27. Neprerîvnaia şkolinaia praktika po psihologhii: ucebno-metodiceskoe posobie / Pod red. A.I. Şcerbakova. — L., 1987.

28. Mihalicik T.S., Guriianova E.I. Seminarskie i prakticeskie zaneatia, kontrolinîe i kursovîe rabotî po psihologhii. — M.: Prosveşcenie, 1982.

29. Ohitina L.T. Psihologhiceskie osnovî uroka. — M.: Prosveşcenie, 1977.

30. Panasiuk A.I. Adaptirovannîi variant metodoki D. Wechslera. — M., 1973.

31. Peteaieva D.F. Predstavlenie o jivom i nejivom u doşkolinikov kak ceasti ih mirovozzreniia // Novîe issledovania v psihologhii. — M., 1966, Nr. 1.

32. Podgorodeţki L., Stog L., Învăţăm a vedea, memoriza, gîndi...Chişinău, Ştiinţa, 1992.

33. Praktikum po obşcei psihologhii / Pod red. A.I. Şcerbakova. — M.: Prosveşcenie, 1979.

34. Praktikum po patopsihologhii / Pod red. B.V. Zeigarnik i dr.

— M., 1987.

35. Psihiceskoie razvitie mladşih şkolinikov / Pod red. V.V. Davîdova. — M.: Pedagogika, 1990.

36. Psihologhiceskaia korrekţiia umstvennogo razvitiia uciaşcihsea / Pod red. K.L. Gurevici, I.V. Dubrovinoi. — M., 1990.

37. Psihologhiceskaia slujba v şkole / Pod red. I.V. Dubrovinoi. — M.: Prosveşcenie, 1984.

38. Raboceaia kniga şkolinogo psihologa / Pod red. I.V. Dubrovinoi. — M.: Prosveşcenie, 1991.

39. Razvitie tvorceskoi aktivnosti şkolinikov / Pod red. A.I. Matiuşkina. — M.: Pedagoghika, 1991.

40. Rubinştein S.I. Psihologhia umstvennogo otstalogo şkolinika. — M.: Prosveşcenie, 1970.

41. Rubinştein S.I. Eksperimentalinie metodiki patopsihologhii i opît primenenia ih v klinike. — M.: Pedagoghika, 1970.

42. Sosnovski E.A. Laboratornîi praktikum po obşcei psihologhii. — M.: Prosveşcenie, 1979.

43. Rîjikov S., Antrenamentul funcţiilor psihice, Chişinău, Ştiinţa, 1992.

44. Fridman L.M., Kulagina I.D. Psihologhiceskii spravocinik ucitelea. — M.: Prosveşcenie, 1991.

45. Şkolinîi test umstvennogo razvitia (ŞTUR): metodiceskie rekomendaţii po rabote s testom (dlea şkolinîh psihologov). — M., 1987.

46. Ştimmer E., Studierea gradului de pregătire psihologică a copilului pentru învăţămîntul în şcoală: serviciul psihologic în şcoală, Chişinău,Ştiinţa, 1992.

47. Iuferova T.I. Metodî obsledovania tretieklassnikov s ţeliiu opredeleniia ih gotovnosti c perehodu v sredniiu şkolu // Naucino-metoduceskie osnovî ispolizovania v şkolinoi psihologhiceskoi slujbe konkretnîh psihodiagnosticeskih metodik / Pod red. I.V. Dubrovinoi. — M., 1988.

48. Iuferova T.I. Uciaşcieseia perehodit iz nacialinoi şkolî v sredniuiu // Rabociaia kniga şkolinogo psihologa / Pod red. I.V. Dubrovinoi. — M.: Prosveşcenie, 1991.

49. L. Podgorodeţchi, L. Stog, S. Rîjikova, N. Carazan, Gradul de pregătire psihologică a elevilor pentru învăţămîntul în şcoala medie, Chişinău, 1993.

http://www.proeducation.md/files/Dezvoltare%20Curriculara/Asigurare%20didactica/Proiecte%20didactice/Volumul%20V/P5_Psihologia.htm



Date post:	02-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	corina-ciubotaru
View:	482 times
Download:	36 times

In Ajutorul Psihologului Scolar-teste Psihologice

Documents