Importante vizite Ziua Europeană a Limbilor · 2018. 10. 29. · este o cale de a-l înţelege mai...

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 369-370 / octombrie 2018

Festivalul „Oktoberfest în Est“ la GuraHumorului

Importante vizitediplomatice pag. 4

Zilele CulturiiUcrainene pag. 6

„Sărbătoare în satul meu“

Din activitateaconducerii UUR

pag. 8

pag. 3

Scrisoare deschisă adresată Consiliului profesoral al Liceului Pedagogic „Taras Şevcenko“ pag. 4

pag.9

La „Convieţuiri“ am respirataer proaspăt de munte

Avem campioni europeni!

Martiri şi statui

Din agenda deputatului UUR pag. 2

pag. 6

pag. 10

pag. 14

Începând cu anul 2001, ziua de 26 septembrieeste dedicată celebrării limbilor europene. Europaeste posesoarea unei adevărate bogăţii lingvistice:24 de limbi oficiale şi peste 60 de limbi regionalesau minoritare vorbite de comunităţi autohtone.

Cu prilejul Zilei Europene a Limbilor din acestan, Consiliul Europei a făcut cunoscut faptul călimba ucraineană ocupă locul 8 în topul celor maifolosite limbi din Europa, fiind vorbită de 45 demilioane de oameni. Cele mai folosite limbi pecontinentul nostru sunt limbile rusă, germană şifranceză, urmate de engleză, turcă şi italiană, apoispaniolă, ucraineană şi polonă.

Tocmai pentru a atrage atenţia asupra acesteiimense bogăţii lingvistice, Uniunea Europeană şiConsiliul Europei au lansat, în 2001, iniţiativaAnului European al Limbilor. Din această iniţiati-vă a luat naştere Ziua Europeană a Limbilor alcărei obiectiv este sensibilizarea publicului faţă demultilingvism în Europa, cultivarea diversităţiiculturale şi lingvistice şi încurajarea învăţării lim-bilor străine de către toţi europenii, la şcoală sau înafara acesteia.

Trebuie spus de la început că învăţarea limbilorstrăine atrage după sine descoperirea unor culturinoi, posibilitatea de a căpăta o perspectivă diferităasupra lumii şi de a-i înţelege mai bine pe cei dinjur. Astăzi, lumea a intrat într-o nouă fază de dez-voltare, multilingvismul căpătând un rol impor-tant. Politica Uniunii Europene în domeniul multi-lingvismului transmite un mesaj clar: fiecare cetă-ţean al Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de acomunica adecvat, de a-şi pune în valoare poten-ţialul şi de a beneficia în mod optim de oportunită-ţile oferite de o Uniune Europeană modernă şi ino -vatoare, de asemenea, fiecare cetăţean al Uniuniiar trebui să aibă acces la formare lingvistică cores-punzătoare sau la alte modalităţi de a depăşi obsta-colele lingvistice din viaţa de zi cu zi de la locul demuncă şi din comunicarea în Uniunea Europeană.În spiritul solidarităţii, chiar şi acele persoane carenu pot învăţa limbi străine ar trebui să dispună demijloace corespunzătoare de comunicare, care săle permită accesul la mediul multilingv în care tră-iesc.

Învăţarea limbilor străine deschide punţi delegătură cu membrii comunităţilor care le vorbesc.Este o experienţă din care toată lumea are de câş-tigat.

Procesul de învăţare a limbilor străine s-a dez-voltat foarte repede în statele membre ale UniuniiEuropene şi deja aproape toţi elevii studiază douălimbi străine. Mai sunt, însă, multe de făcut pentru

a avea o schimbare profundă. Învăţarea limbilorstrăine de la o vârstă fragedă reprezintă un elementde bază pentru dobândirea de competenţe lingvis-tice ulterior, în cursul perioadei de şcolarizare. Darînvăţarea limbilor străine nu ar trebui să se limite-ze la cadrul şcolar. Sunt necesare cursuri de limbistrăine, adaptate corespunzător, şi pentru alte cate-gorii precum persoanele din învăţământul profe-sional, nelingvistic sau adulţii.

Niciodată n-au existat mai multe oportunităţi caacum de a lucra sau de a studia într-o altă ţară eu -ropeană, dar lipsa competenţelor lingvistice împie-dică mulţi oameni să beneficieze de ele. În condi-

ţiile globalizării şi ale noilor forme de proprietatecetăţenii au din ce în ce mai multă nevoie decunoaşterea altor limbi pentru a lucra eficient chiarşi în propriile ţări. Învăţarea de limbi străine aducebeneficii atât tinerilor, cât şi vârstnicilor: niciodatănu suntem prea bătrâni pentru a învăţa o nouălimbă şi pentru a ne bucura de oportunităţile pecare ea ni le deschide. Asta lăsând la o parte faptulcă învăţarea limbii unui semen de altă naţionalitateeste o cale de a-l înţelege mai bine, de a atenua sausurmonta nelipsitele diferenţe culturale.

Într-o Europă care va rămâne întotdeauna mul-tilingvă învăţarea limbilor străine este absolut ne -cesară şi foarte importantă. Limba vorbită în plusdevine parte integrantă a identităţii şi a bagajuluicultural al unei persoane. Ea contribuie la în ţe -legerea altor popoare, fiind şi o modalitate de acombate xenofobia, rasismul şi intoleranţa.

Ziua Europeană a Limbilor este marcată, în fie-care an, prin acţiuni şi programe în favoarea pro-movării şi învăţării limbilor.

În acest an, în ţara noastră, Ziua Europeană aLimbilor a fost sărbătorită la Muzeul Naţional alLiteraturii Române din Bucureşti. Departamentulpentru Relaţii Interetnice în colaborare cu Repre -zentanţa Comisiei Europene în România şi MuzeulNaţional al Literaturii Române au organizat, la 26septembrie a.c., o serie de activităţi dedicate cele-brării limbilor europene în cadrul programului„LinguaFEST“ – 2018. Participanţii la evenimentau fost elevii şcolilor cu predare în limbile minori-tăţilor naţionale din Capitală.

„LinguaFEST“ a avut în vedere sensibilizareaelevilor participanţi faţă de bilingvism şi multi -lingvism, promovarea diversităţii culturale şi lin-gvistice şi încurajarea învăţării limbilor moderneşi minoritare, elevii participând la ateliere şi jocuriinteractive cu conţinut lingvistic.

Ion ROBCIUC

Ziua Europeană a Limbilor

Curierul UCRAINEAN2

Vom începe altfel această ediţie a rubricii defaţă. Vom începe amintind primele două relatăridin numărul precedent (365-368/august-septem-brie 2018). Titlurile le rezumau perfect: „Ordo -nan ţă a Guvernului care stârneşte nedumeriri“,res pectiv „Urmează alte măsuri“. Conti nuăm dinacest punct relatarea.

N-A MAI FOST NEVOIE DE „ALTE MĂSURI“

Era vorba de Ordonanţa Guvernului nr.9 dindata de 23 august a.c. Exact! Până şi ziua în carea fost adoptată constituie, parcă, o aluzie neinspi-rată. Prin Ordonanţă se modifica Legea învăţă -mân tului, iar reacţia deputatului UUR priveacom pletarea art.263, care avea ca efect „creareade dificultăţi şi discriminări pentru învăţământulîn limba maternă“.

Reproduceam, în continuare, pasaje largi dininterpelările adresate de la tribuna Parlamentuluide dl deputat Nicolae Miroslav Petreţchi doamneiprim-ministru Viorica Vasilica Dăncilă şi domnu-lui ministru al Educaţiei Naţionale Valentin Popa.

În cea de a doua ştire, redam declaraţia domnu-lui deputat Petreţchi că va continua lupta cu altemijloace legale, tot mai eficiente, convins că nu esimplu să se ajungă la abrogarea unei ordonanţede guvern deja adoptate.

Nu a mai fost cazul. Intervenţiile parlamentare ale deputatului

UUR au fost întărite şi de reacţia reprezentanţiloraltor minorităţi etnice. De asemenea, domnul de -pu tat Petreţchi realiza contacte cu alţi posibilicosemnatari ai unei iniţiative legislative de abro-gare a Ordonanţei.

Spre lauda Guvernului, doamna prim-ministrua înţeles efectele nefericite şi, sperăm, nedorite deExecutiv, drapate în savantele motivări ale fostu-lui ministru şi a iniţiat abrogarea normei nocive,iar domnul Valentin Popa a demisionat din funcţiade ministru al Educaţiei Naţionale.

TOT DESPRE EDUCAŢIE

Poziţia fermă a deputatului UUR în probleme-le dreptului la învăţământ în limba maternă a fostreafirmată, în mod accentuat, cu prilejul ZileiMon diale a Educaţiei. Domnul Nicolae MiroslavPetreţchi a rostit de la tribuna Camerei Depu ta ţi -lor o declaraţie politică având ca temă „Educaţiaşi statul de drept“.

O reproducem integral:„Celebrăm Ziua Mondială a Educaţiei. Eveni -

men tul aniversar succede altor evenimente im por -tante în sfera educaţiei: începutul anului şcolar şi

începutul anului universitar.În 2018, există şi un al patrulea eveniment

semnificativ legat de educaţie: vacantarea porto-foliului de ministru al Educaţiei Naţionale. Maimult sau mai puţin ironic putem spune că şi acestaeste un eveniment ce poate fi sărbătorit. CurajulGu ver nului şi al coaliţiei majoritare de a se lipside serviciile domnului Valentin Popa exact înperioada în care prezenţa sa fizică ar fi fost deneevitat la fes tivităţile şcolar-universitare, trebuiesalutat ca un triumf al regulilor democraţiei şi sta-tului de drept.

Mandatul ultimului ministru de resort e încăr-cat de performanţe negative. De la incultura pro-priei exprimări la greşelile antologice din noilemanuale şcolare – impuse prin „reformele“ dom-niei sale – şi de la extazul fabricilor de diplomedin momentul învestirii până la gafa OrdonanţeiGuvernului nr.9 din 23 august a.c. mandatul dom-nului Popa a fost unul al regresului continuu.

Înţelesul acestui eşec este însă mai adânc.Non-profesionalismul s-a completat într-un modcât se poate de nefericit cu tendinţele sale deîncălcare a unor drepturi constituţionale intrinsecidemocraţiei şi spiritului european contemporan.

I-am adresat de la această înaltă tribună o in -ter pelare sinceră semnalându-i caracterul ne con -sti tuţional al Ordonanţei nr.9, al cărui iniţiator afost. Nu mi-a răspuns. Din fericire, Guvernul aprocedat cu responsabilitate abrogând acel actnor mativ periculos, învrăjbitor. Morala cred căeste evidentă: educaţia şi statul de drept sunt denedespărţit. Lumina culturii exclude practicileşicanatorii asupra drepturilor şi libertăţilor câşti-gate, consolidate.

Să sperăm că viitorul ministru al educaţiei varespecta principiile statului de drept, drepturile şilibertăţile fundamentale, consecvent şi sincer, ne -afectat de demagogie, subiectivism ori şovinism.

Comunităţile etnice fac parte din existenţa,cultura şi educaţia acestei ţări!“

PREZENT LA DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR

Abordarea pragmatică a ocaziilor privite dealţi politicieni drept şansă pentru retorica edulco-rată nu a exclus dorinţa deputatului UUR de a par-ticipa cu bucurie, gânduri şi cuvânt senin la des-chiderea festivă a anului şcolar. Trebuind să alea-gă între mai multe invitaţii sosite din teritoriu,domnul Nicolae Miroslav Petreţchi a optat pentruprezenţă la Şcoala Gimnazială din comuna Ştiuca,judeţul Timiş.

La stabilirea opţiunii de deplasare au fost avuteîn vedere şi alte semnalări transmise de filialaTimiş a UUR prin preşedintele acesteia, dl Gheor -ghe Hleba. De altfel, dl Hleba a însoţit permanentdelegaţia formată, pe lângă dl deputat Petreţchi,de doamnele Liuba Irina Horvat, secretar generalal UUR, şi Elvira Codrea, consilier în MinisterulEducaţiei Naţionale. După festivitatea de deschi-dere, împreună cu primarul localităţii, dl VasileBejera, cu alţi oficiali judeţeni şi locali, a fost tre-cut în revistă sprijinul constant acordat de cătreUUR şcolilor cu clase de predare în limba ucrai-neană. Doamna director a Şcolii Gimnaziale, AnaBejera, a mulţumit pentru sprijin, exprimându-şisperanţa că acesta va continua.

Analiza problemelor locale într-un spectru mailarg a continuat cu primarul localităţii la sediulunităţii administrativ-teritoriale.

SITUAŢIE ALARMANTĂ LA LUGOJ

În continuarea deplasării în judeţul Timiş, dldeputat şi delegaţia UUR s-au deplasat la ColegiulNaţional „Iulia Hasdeu“ din Lugoj. Directoareacolegiului, doamna Letiţia Fedora, a prezentat cufrancheţe starea deplorabilă a clădirii liceului, ma -rile dificultăţi financiare şi greutăţile subiectiveîntâmpinate în colaborarea cu Consiliul Mu -nicipal.

Dl deputat a notat cu îngrijorare aspectele con-statate, reţinându-le spre analiză şi căutare a căilorlegale de rezolvare.

PE ALE DELĂSĂRII VALURI

Faptul că rezervăm această rubrică, în totalita-te, problemelor educaţiei nu trebuie să surprindă.Dreptul constituţional la învăţământ în limbamaternă al minorităţilor naţionale nu se exercităde la sine. Problemele practice sunt multe şi diver-se, iar pentru deputatul UUR constituie o preocu-pare prioritară. Asta înseamnă reacţii diversifica-te, după natura dificultăţilor şi după receptivitateacelor implicaţi.

Un exemplu de problemă specifică, dar şi derezolvare promptă l-a reprezentat deplasareadomnului deputat la Inspectoratul Şcolar JudeţeanTulcea, respectiv discuţiile cu doamnele inspectorşcolar general Lucica Popişcă, inspector şcolarge neral adjunct Mirela Popov şi cu domnulinspector şcolar pentru minorităţi naţionaleCasian Nadea.

Tema a fost situaţia grupelor de elevi cu preda-re în limba ucraineană. Doamna inspector şcolargeneral Lucica Popişcă a dat asigurări că acestegrupe vor rămâne în continuare neschimbate. Oaltă problemă ridicată a fost cea a trecerii elevilorucraineni în Sistemul Informatic Integrat alÎnvăţământului din România (SIIIR). Deşi în sta-tisticile trimise către Ministerul Educaţiei Naţio -nale figura un număr destul de mare de eleviucraineni pe raza judeţului Tulcea, în SIIIR nu aufost trecuţi ca fiind etnici ucraineni, astfel că şco-lile nu au putut primi fondurile pentru aceştia.Doamna Lucica Popişcă, deşi la început a argu-mentat că informaticienii şcolilor au afirmat că nuexistă opţiune pentru a trece elevii ucraineni (deşicelelalte minorităţi de pe raza judeţului Tulceaaveau elevii trecuţi în SIIIR), spre sfârşitul discu-ţiei a dat asigurări că în cursul aceleiaşi zile pro-blema se va rezolva pentru ca şcolile să primeascăfondurile aferente.

Doamna inspector şcolar general Lucica Po -piş că a mai fost informată de către domnul de pu -tat Nicolae Miroslav Petreţchi de apariţia unorma nuale noi pentru limba şi literatura ucraineanăşi a asigurat că vor fi trimise adrese către şcolipen tru a se putea face comenzi pentru noile ma -nuale.

La discuţii au participat dna Liuba IrinaHorvat, secretar general al UUR, doamna ElviraCodrea, consilier MEN şi domnul Dumitru Cer -nencu, preşedintele filialei Tulcea a UUR.

Observator

Din agenda deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 3

În zilele de 19-20 septembrie 2018, la sediulcentral al UUR şi, respectiv, în ziua de 8 oc -tombrie 2018, la sediul UUR din Cluj-Napocaau avut loc mai multe acţiuni ale forurilor deconducere ale UUR, după cum urmează: şedin-ţele de lucru ale Consiliului UUR, şedinţele delucru ale Comisiei UUR pentru selecţia viitori-lor corespondenţi de presă pentru periodiceleUUR şi Comisiei pentru selecţia editurilor carevor publica cărţile propuse de Comisia de spe-cialitate şi, respectiv, pentru selecţia ofertelorîn vederea achiziţionării unor autoturisme.Totodată, în cursul lunilor septembrie-octom-brie a.c., s-au întâlnit în şedinţe de lucruSubcomisia pentru editare, Comisia pentruînvăţământ şi Comisia de cenzori, care au ela-borat documente ce au fost discutate şi aproba-te de Consiliu.

Rezultatul lucrărilor Comisiei pentru selec-ţia corespondenţilor de presă a fost prezentat încomunicatul de presă publicat în „Curierulucrai nean“ din luna septembrie a.c.

În prima parte a lucrărilor propriu-zise alecelor două şedinţe, a fost analizat modul de uti-lizare de către filialele judeţene şi, respectiv, decătre comisiile UUR a resurselor bugetare alo-cate pentru lunile august şi septembrie 2018 şipentru semestrul I 2018, rezultând că activita-tea financiar-contabilă şi de evidenţă a bunuri-lor din patrimoniul UUR de la nivelul organi-zaţiilor şi al filialelor se desfăşoară conformreglementărilor în vigoare şi a deciziilor primi-te de la conducerea UUR prin organele finan-ciar-contabile.

Lucrările şedinţei au continuat cu prezenta-rea şi discutarea devizelor estimative (20 devi-ze pentru luna septembrie şi 16 pentru lunaoctombrie) pentru activităţile planificate a sedesfăşura în lunile octombrie-noiembrie, con-form Planului de acţiuni culturale aprobat deConsiliul UUR la finele anului trecut. În prin-cipal, acţiunile planificate să se desfăşoare înluna octombrie a.c. se referă la organizarea şidesfăşurarea unor simpozioane, mese rotunde,sărbătorirea unor personalităţi, desfăşurareaunor acţiuni pentru marcarea unor tradiţii şiobiceiuri specifice ucrainenilor, vizite de docu-mentare, acţiuni interculturale, Ziua limbiiucrainene etc. Sumele solicitate pentru acesteacţiuni s-au înscris în general în limitele plani-ficate iniţial (în unele situaţii solicitându-semajorarea sumelor propuse iniţial), fiind apro-bate de către Consiliu în totalitate, cu excepţiacelor care nu au fost cuprinse în Planul anualde acţiuni.

În cadrul şedinţelor a fost analizat şi aprobatun număr de 55 de referate de necesitate pentruachiziţia unor obiecte de mobilier, piese deschimb pentru autoturismele UUR, servicii în

folosul UUR, realizarea unor materiale de pro-movare a filialelor, cheltuieli gospodăreşti şi dealtă natură, care se înscriu în limitele fondurilorexistente ale bugetului aprobat şi legislaţiei învigoare, fiind aprobate în totalitate cele pentrucare au fost înaintate şi documentele necesare.

Un punct de sine stătător analizat în cadrullucrărilor şedinţei Consiliului din luna septem-brie a.c. s-a referit la situaţia investiţilor. Pre -şedinţii filialelor au prezentat investiţiile careau fost planificate a se realiza în acest an şi careprivesc achiziţia de autoturisme, realizareaunor construcţii şi amenajări la sediile filiale-lor, achiziţia costumelor populare pentru for-maţiile de dansuri ale UUR, a unor centrale ter-mice pentru sedii de filiale, mobilier, aparaturăelectronică etc. Pe timpul discuţiilor s-a conve-nit ca, fiecare filială să revadă planul de inves-tiţii şi să vină cu referate de necesitate însoţitede oferte pentru achiziţia bunurilor necesare,urmând a fi supuse aprobării PrezidiuluiExecutiv sau Consiliului în raport de urgenţaacestora şi stadiul contractelor de achiziţie, res-pectiv, pregătirea documentelor necesare înacest sens.

La şedinţă, preşedintele Subcomisiei pentrueditare, dl Herbil Ioan, a prezentat propunerileaces teia pentru editare în trimestrul IV, dupăcum ur mează: 1 „Oglinda“, autor CorneliuIrod, 2. „Stu dii de dialectiologie şi toponimieucrai neană din România“, autor Ioan Herbil,3. „Sub semnul iu birii“, autor Ioan Chideşciuc4. Intermezzo“, au tor Mychailo Koţiubynskyi,în traducerea Mi haelei Herbil, 5. „Nepermiseleiubiri“, autor Mi hai Nebeleac, 6. „Povestiri dinRona de Sus“, au tor Mihai Hafia Traista,7. „Po d fără balustradă“, au tor Mihai Mi hai -liuc, în traducerea As paziei Reguş Seserman,8. „Lo rana“ şi „Aproapelui, dragoste“, autorMi hai Nebeleac, 9. „Sângele ferigii“, autorIhor Hurhula, traducător Mihai Hafia Traista.În continuare dl Herbil Ioan a prezentat propu-nerile Subcomisiei pentru editare referitor lamodificarea regulamentului adoptat. Consiliula aprobat propunerile prezentate cu uneleamen damente şi precizări.

În cadrul şedinţei din luna septembrie, dnaElvira Codrea, consilier MEN, a prezentat unra port detaliat referitor la învăţământul înlimba ucraineană din anul şcolar 2017/2018, înurma căruia a fost adoptată o scrisoare deschisăadresată conducerii Liceului „Taras Şevcenko“din Sighetu Marmaţiei. La şedinţa din lunaoctombrie scrisoarea a fost completată şi adop-tată de Consiliu urmând a fi înaintată conduce-rii liceului sus-amintit.

Un punct separat al şedinţei, devenit perma-nent şi plin de conţinut, l-a constituit raportulde activitate prezentat de dl Petreţchi Miroslav

Nicolae, deputat al minorităţii noastre în Parla -mentul României. Probleme în detaliu vor fireflectate în rubrica specială „Din agenda de -pu tatului UUR“.

La ultimul punct al ordinii de zi, preşedinte-le UUR a prezentat o serie de invitaţii primitedin partea partenerilor din ţară şi din Ucrainapentru a participa la acţiuni culturale, festiva-luri, reuniuni, consfătuiri etc., care au fost ana-lizate stabilindu-se participanţii la fiecareacţiune în parte, precum şi condiţiile de partici-pare.

La încheierea lucrărilor şedinţei, Consiliul aadoptat hotărâri şi decizii pentru fiecare dintremăsurile acceptate, acestea fiind semnate decătre membrii Consiliului.

La şedinţa Consiliului din 8 octombrie2018, a fost prezentat, analizat şi adoptat buge-tul UUR pentru anul 2019 şi bugetele orienta-tive pentru anii 2020-2022.

Următoarea şedinţă de lucru a Consiliuluiva avea loc la o dată şi în locaţia ce vor fi co -mu nicate în timp util filialelor.

Material realizat de vicepreşedintele UUR, Victor HRIHORCIUC

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România

Comunicat

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactor:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIZATION SRL“

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacţia nu-şi asu -mă obli gaţiile legate de conţinutul mate ria -lelor şi nu retur nează articolele nepublicate.

54 Curierul UCRAINEAN

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR),singura organizaţie care îi reprezintă pe cei peste50.000 de etnici ucraineni în Consiliul Minori -tăţilor Naţionale din România şi în faţa celorlalteautorităţi ale statului, iar prin pu bli ca ţiile ei, înAsociaţia Presei Minorităţilor Naţio nale dinRomânia, potrivit art. 62 din Constituţia Ro mâ -niei şi prevederilor legilor electorale ale Româ -niei, fiind o organizaţie asimilată cu partidele şiorga nizaţiile politice, membră a Con gresuluiMon dial al Ucrainenilor (SKU), a CongresuluiEuro pean al Ucrainenilor (EKU), a ConsiliuluiMondial Ucrai nean de Coordonare (UVKR) şi aAsociaţiei pentru legăturile cu ucrainenii de pestehotarele Ucrai nei (Asociaţia „Ucraina – Lumea“),a ana li zat în cadrul Con si liului Uniunii Ucrai -nenilor din România (UUR), reunit în şedinţaordinară la data de 20 septembrie 2018, situaţiaînvăţă mân tului în limba ucraineană din România.Comisia de educaţie şi ştiinţă a UUR a prezentatrapoartele de activitate ale in spectorilor pentruminoritatea ucraineană pe anul şcolar 2017-2018din perspectiva organizării şi desfăşurării exam-enelor naţio nale şi a admiterii la liceu.

Pentru orice comunitate etnică cea mai im -portantă modalitate pentru conservarea şi promo -varea identităţii lingvistice şi culturale o constitu-ie învăţământul în limba maternă. De acest drept,ucrainenii din România s-au putut bucura înce -pând cu mijlocul secolului trecut. Dovadă stă nu -mărul mare de personalităţi şi reprezentanţi îndiferite domenii de activitate, cele ale ştiinţei, cul-turii, sportului etc., aceştia fiind absolvenţi ai şco -lilor ucrainene, gimnaziale, liceale şi universitare.

Oricare formă de învăţământ din cele men ţio -nate constituie o verigă importantă şi in dis pen -sabilă în realizarea întregului parcurs edu caţional.

Liceul Pedagogic Ucrainean „Taras Şevcen ko“constituie, în prezent, singura posibilitate de aforma cadre didactice pentru învăţământul preş -colar, primar şi ar trebui să fie principala sursă decan didaţi pentru învăţământul universitar în limbaucraineană.

Da, liceul Dvs. ar trebui să fie principala sursăde absolvenţi de liceu cu bacalaureat, de viitoristudenţi ai secţiilor din cele trei universităţi de statîn care se poate studia limba ucraineană: Uni ver -sitatea Bucureşti, Universitatea din Cluj-Napocaşi cea din Suceava. Analizându-se ra poar tele

trans mise de inspectorii pentru mi norităţi seconstatată faptul că în ultimii ani situaţia elevilorşi a absolvenţilor este în declin.

Cu toate că judeţul Maramureş constituie, decâteva decenii, leagănul învăţământului în limbaucrai neană, se poate observa că cea mai de zas -truoasă situaţie o regăsim tocmai aici, la Liceul„Taras Şevcenko“ din Sighetu Marmaţiei.

Din cei 48 de elevi înscrişi în prima sesiune debacalaureat, au promovat 7 elevi (14,55%); în ceade a doua sesiune din cei 34 de elevi înscrişi, aupromovat 2 (5,88%).

Şi în ceea ce priveşte situaţia de la admitere laliceu, persistă, de câţiva ani, aceeaşi situaţie alar -mantă: de exemplu, anul acesta din cele douăclase aprobate în Planul de şcolarizare, fiecare cucâte 28 de locuri, după toate etapele de admitere,nu s-a reuşit decât formarea unei singure clase (şiaceasta, incompletă), consecinţa fiind pierdereaceleilalte clase.

Realitatea şi cifrele prezentate vorbesc de lasine despre gravitatea situaţiei la care s-a ajuns.Trebuie să completăm acest tablou cu perspectivadeloc încurajatoare a viitorului. Asta pentru cărezultatele foarte slabe creează un cerc vicios. Cucât o şcoală are rezultate mai proaste, cu atâtatrac tivitatea ei pentru populaţia şcolară şi, în pri -mul rând, pentru elita populaţiei şcolare, scade.Scăzând numărul şi nivelul celor înscrişi, rezulta -te le vor fi şi mai slabe, ajungându-se la auto -desfiinţare.

Este nevoie de un nou început! Acest nouînceput trebuie să pornească de la o analiză seri -oa să a celor trei factori principali ai reuşitei înprocesul de învăţământ, în ordinea inversă a po si -bi lităţilor de redresare:

1. Populaţia şcolară atrasă spre Liceul „TarasŞevcenko” a scăzut până sub nivelul de criză.Explicaţia principală poate fi reputaţia scăzută aşcolii, din cauza rezultatelor. Dar o cauză la fel deim portantă este pasivitatea, delăsarea conduceriili ceului. Ce a făcut aceasta pentru cunoaştereacon diţiilor şi şanselor oferite de liceu, pentru a-iconvinge pe părinţi că locul copiilor ucraineni dinMaramureş este la liceul din Sighet? A transmisun fax, un fel de circulară. În acelaşi timp, caexem plu, conducerea liceului fără clasă de limbaucraineană din Cavnic a desfăşurat o intensă

activitate de promovare în comunele cu populaţieucraineană din zona Sighet. Rezultatul? Familiileucrainene din Maramureş preferă să-şi înscriecopiii la liceul românesc din Cavnic, situat ladistanţă, dincolo de munţi.

2. Calitatea activităţii la clasă este comen -surabilă prin rezultatele la evaluările la nivel na -ţio nal. An de an acestea au fost în declin. În tre -băm: câte analize s-au făcut pornind concret de laperformanţe şi cu ce concluzii şi măsuri s-au sol-dat acestea?! Cum se confirmă seriozitatea acelorconcluzii şi măsuri prin prisma ultimelor contra -performanţe?

3. Sârguinţa şi obiectivitatea managementuluinu pot fi diferite de rezultate. Şi totuşi, acestea potavea o contribuţie suplimentară, în bine sau înrău. Spre exemplu, lipsa de stăruinţă şi tragere deinimă în promovarea Liceului par să fie generatede concepţia, evident, greşită că alte persoane şialte structuri decât echipa Liceului în frunte cudirectorul ei, trebuie să se ocupe de promovare, deatragerea elevilor, de legătura cu familiile deucraineni.

Pe de altă parte, există semnale că în climatulde muncă răbufnesc uneori expresii de egoism şiaventurism, este acceptată intriga, înving jocurilede culise. Sunt defecte grave care distrug calitateamuncii, seriozitatea, performanţa. Răspundereapentru climatul colegial performant incumbămanagerului.

Consiliul (Rada) Uniunii Ucrainenilor din Ro -mâ nia îşi manifestă profunda îngrijorare pentrusituaţia gravă la care s-a ajuns. Ca organizaţie re -pre zentativă a comunităţii noastre etnice, UUReste obligată să vegheze la exercitarea drepturilorrecunoscute minorităţii etnice împotriva eventua -lelor ştirbiri atât din afara, cât şi din interiorul ei.

Pentru aceste motive, Consiliul (Rada) Uniu niiUcrainenilor din România solicită conducerii şiîntregului colectiv profesoral să pre gătească, săprogrameze şi să organizeze o dezbatere foarteamănunţită şi exigentă a situaţiei la care s-a ajuns,analiză la care să participe repre zentanţi ai pă rin -ţi lor, ai autorităţilor locale şi judeţene, re pre zen -tan ţi ai Ministerului Educaţiei şi, nu în ultimulrând, ai Consiliului UUR.

Faceţi să învingă buna credinţă faţă de locul şirolul vostru, dorinţa de îndreptare a lucrurilor,răspunderea faţă de comunitatea noastră etnică şifaţă de calitatea educaţiei din ţara în care trăim,mândria faţă de calitatea de dascăl!

CONSILIUL (RADA) UUR 20 septembrie 2018

În perioada 8-15 octombrie 2018, pe teritoriulMaramureşului s-au desfăşurat două importantevizite diplomatice, respectiv cea a AmbasadoruluiUcrainei, Excelenţa Sa Oleksandr Bankov, şi ceaa am basadorului SUA, Excelenţa Sa HansKlemm. La loc de frunte pe agenda celor douăeve nimente s-au aflat întâlnirile cu reprezentanţiai comunităţii ucrainene, printre care NicolaeMiroslav Pe treţchi, preşedintele Uniunii Ucrai ne -ni lor din România, Pasenciuc Vasile, prim-vice-preşedintele UUR, domnul Miroslav Petreţchi,preşedintele fi lialei Maramureş a UUR.

Cu prilejul vizitei E.S. Amba sadorul Ucraineia fost deschisă o expoziţie de comemorare a Ho -lodomorului, cu materiale legatede această ne fastă filă a istorieiUcrainei. Expoziţia a fost amena-jată în incinta hotelului Gră dinaMo rii, urmând a fi ex pusă şi laMemorialul din Si ghe tu Mar -maţiei, şi la Liceul Peda gogic„Ta ras Şev cenko“.

Au fost vizitate instituţiileşcolare din Rona de Sus, Rus covaşi Poienile de sub Munte. Vizitade lucru a continuat la Baia Mareunde ambasadorul Ucrainei, ală-turi de delegaţia UUR, s-au întâl-nit cu reprezentanţii ConsiliuluiJu deţean Mara mu reş şi cu repre-zentanţii Inspectoratului Şco larJudeţean Maramureş.

În timpul întâlnirilor s-au dez-bătut probleme le gate de învăţă-mântul în lim ba ucraineană, demanualele şcolare, de taberele or -ga nizate pe teritoriul judeţului pentru copiii dinUcraina din zona de con flict, de podul peste Tisa.

*Vizita ambasadorului SUA, E.S. Hans Klemm,

în municipiul Sighetu Marmaţiei a coincis cu par-ticiparea Ex celenţei Sale la comemorarea victi-melor deportării evreilor în lagărele naziste. Dele -gaţia Ambasadei s-a recules la Casa Me morială„Elie Wiesel“, după care s-a în tâlnit cu numeroşii

ucraineni din Maramureş, întrecare deputatul Nicolae Mi ro slavPe treţchi, preşedintele UUR, şimembrii Co mitetului filialei Ma -ra mureş a UUR.

În timpul întâlnirii au fost dis-cutate teme precum: promovareaparteneriatului între cele douăstate, combaterea terorismului,promovarea şi consolidarea insti-tuţiilor democratice, relaţionareadintre populaţia majoritară şietnicii ucraineni, aspecte concre-te ale convieţuirii, activitateaUniu nii Ucrainenilor din Ro mâ -nia etc.

Diplomaţii americani au fostimpresionaţi de păstrarea obice-iurilor, datinilor şi a limbii mater-ne în rândul comunităţilor ucrai-nene din Mara mureş.

Iaroslava StelIaC,corespondent de presă al UUR

IMPORTANTE VIZITE DIPLOMATICE

Scrisoare deschisă adresată Consiliului profesoralal Liceului Pedagogic „Taras Şevcenko“

Preşedintele UUR Miroslav Petreţchi alături de

ambasadorul SUA Hans Klemm

Ambasadorul Oleksandr Bankov în mijlocul liderilor ucraineni din România

55Curierul UCRAINEAN

În baza bunelor relaţii de colaborare statorni-cite de-a lungul anilor între filiala noastră şi orga-nele administraţiei de stat orăşeneşti şi regionaledin Vinnyţea, pe de o parte, şi Şcoala de Artă pen-tru Copii „Vyşenka“ din Vinnyţea, pe de altăparte, anual, delegaţii din Vinnyţea şi, respectiv,din partea filialei noastre, participă la acţiuni cul-turale organizate în cele două oraşe. Şi în acestan, la invitaţia organizatorilor, Departamentulpentru Cultură din cadrul Consiliului OrăşenescVinnyţea şi conducerea Şcolii de Artă pentruCopii „Vyşenka“, cu ocazia sărbătoririi celei de-a655-a aniversări a atestării documentare a oraşu-lui Vinnyţea, delegaţia Uniunii Ucrainenilor dinRomânia – filiala Iaşi, formată din reprezentanţiai filialei şi membri ai ansamblului de dansuripopulare ucrainene „Veselka“, coordonator prof.Rodica Fălişteanu, în perioada 6-9 septembrie2018 a participat la această sărbătoare, în cadrulcăreia s-a desfăşurat şi Festivalul „Artă fără fron-tiere“.

„Artă fără frontiere“– sub această denumires-a desfăşurat cea de-a 6-a ediţie a FestivaluluiIn ternaţional la Colegiul de Cultură şi Arte„Leon tovyci“ din Vinnyţea. Organizatorul aces-tuia a fost Şcoala de Artă pentru Copii „Vyşen -ka“, director Tatiana Vasilievna Zaiciko, carelucrează în cadrul centrului regional cu elevideosebit de talentaţi. De data aceasta oaspeţi aioraşului de pe Bug, la festivalul sus-menţionat,au fost două colective de artişti din Georgia şiRomânia.

Limbajul artelor este într-adevăr internaţio-nal, nu cunoaşte frontiere şi nici convenţii. Estedincolo de politică, capabil să unească şi să cree-ze acea stare de spirit, care favorizează dezvol-tarea fiecărei persoane creative şi pline de iniţia-tivă. La toate festivalurile, care au fost organiza-te până acum de Şcoala de Artă pentru Copii„Vyşenka“ au luat parte oaspeţii din Georgia şiRo mânia. Ansamblul de dansuri „Veselka“, con-stituit din elevi de la Colegiul Naţional de Arte„Octav Băncilă“ din Iaşi , sub egida UniuniiUcrai nenilor din România s-a prezentat cu dan-suri ucrainene şi ale altor popoare – populare, cla-sice, balet, mo-derne. Acolo unde sunt pedagogitalentaţi, sunt şi copii talentaţi, care înţeleg limba-jul dansului fără cuvinte. Şi nu e de mirare, căciarta este fără frontiere.

Zilele oraşului Vinnyţea se sărbătoresc în modtradiţional toamna, în prima sau a doua sâmbătă alunii septembrie, cu unele excepţii, în urma unordecizii ale Consiliului Municipal.

În ziua de 7 septembrie 2018, în sala de spec-tacole a Colegiului de Cultură şi Artă din Vinny -ţea, în cadrul Festivalului „Artă fără frontiere“ aavut loc, începând cu orele 12.00, Master-class aldansului gruzin, iar începând cu orele 17.00, unconcert la care au participat: ansamblul de dan-suri „Veselka“ al filialei Iaşi a UUR, an sam blulde dansuri naţionale georgiene „Mes kheti“ şi an -samblul naţional vocal-instrumental „Gorula“.

Sâmbătă, 8 septembrie 2018, Vinnyţea a săr-bătorit cea de-a 655-a aniversare în prezenţa pre-şedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, a premieru-lui Volodymyr Groisman, a deputaţilor şi a amba-sadorilor străini. „Capitala s-a mutat acum la Vi -nny ţea“, spuneau locuitorii oraşului care în ciudavremii nefavorabile s-au adunat, în ploaie, înPiaţa Independenţei.

Primarul oraşului Vinnyţea i-a întâmpinat pepreşedinte şi pe primul ministru pe bulevardulSobornaia. În drum spre scena principală, oaspe-ţii s-au oprit în faţa expoziţiei „Istoria simboluri-lor Vinnyţei“, unde li s-au prezentat însemneleputerii primarului şi cheia oraşului precum şi isto-ria stemei oraşului. În Piaţa Independenţei s-audesfăşurat festivităţile tradiţionale cu felicităridin partea preşedintelui, premierului şi a primaru-lui. „Cel mai frumos, cel mai european oraş dinUcraina! Nici ploaia nu ne împiedică să sărbăto-rim cu adevărat această zi de naştere. Vinnyţeaştie nu numai să sărbătorească, în anul 2014, laînceputul agresiunii ruseşti, locuitorii dinVinnyţea au fost primii care au trimis voluntari pefront. Departa mentul Forţelor Aeriene încă dinprima zi a războiului a asigurat acoperirea cerului

paşnic al Ucrainei. Cei mai buni fii şi fiice şi-audat viaţa, apărând pământul ucrainean. RegiuneaVinnyţea şi oraşul Vinnyţea ştiu să şi muncească.Adevărat simbol, cum a devenit Vinnyţea în urmadescentralizării, spiritul de transparenţă este ladvs. cel mai eficient şi cel mai rezultativ. Re giu -nea şi oraşul Vinnyţea ştiu să conserve istoria tra-diţiilor culturale. În urmă cu 100 de ani, Vinnyţeaa fost capitala RPU, iar Symon Petliura tot aici segândea la asigurarea statalităţii ucrainene. Deaici, din Vinnyţea, doresc să salut şi alte oraşe dinUcraina, care astăzi sărbătoresc zilele oraşului. Tefelicităm, Dnipro! Te felicităm, My kolaiv! Tefelicităm, Luţk! Te felicităm, Jyto myr! Aş dori, înmod deosebit să felicit Lu hansk-ul, situat în teri-toriul ocupat. Vom face tot posibilul pentru a rein-staura sărbătorirea oraşului ucrainean Luhanskodată cu suveranitatea Ucrainei şi odată cu drape-lul ucrainean“, a spus Poroşenko.

Volodymyr Groisman, în discursul său, a men-ţionat că succesul Vinnyţei constă în exigenţa ce -tă ţenilor faţă de autorităţi. „Vinnyţea este deneegalat şi toate acestea datorită fiecăruia dintrevoi, cei care au decis pentru ei înşişi că noi avemdreptul să trăim în cel mai bun oraş, să circulăm

pe drumuri bune, să mergem la şcoli şi grădiniţenoi, să lucrăm în întreprinderi noi. Noi am par-curs un drum nu prea uşor. În faţă mai sunt multeprovocări, însă exigenţa dumneavoastră faţă deautorităţi dă rezultate excelente. Sunt întrebat: înce constă succesul Vinnyţei? Momentul iniţial alsuccesului a fost acela că autorităţile au începutsă-şi respecte cetăţenii. Din respect pentru fiecaredintre voi, din unirea aspiraţiilor noastre, putemface treaba noastră eficient. Eu sunt convins, căacum sub con ducerea lui Serghei Anatolievici(primarul ora şului) scrieţi o istorie frumoasă şiglorioasă a Vinnyţei. Şi nu ne vor împiedica nicivremea, nici alte obstacole“, a spus VolodymyrGrois man.

Primarul oraşului Serghei Morgunov a mulţu-mit locuitorilor din Vinnyţea pentru contribuţialor la dezvoltarea oraşului şi la succesele realizatepână în prezent. „Avem o istorie care se întindepe mai multe secole, o istorie interesantă cu tradi-ţii îndelungate în domeniul administraţiei. Anulacesta sărbătorim 380 de ani de la adoptarea LegiiMag deburg. Noi toţi, în aceşti ani de Inde -pendenţă a Ucrainei, am fost martorii dezvoltăriioraşului nostru. Ştim exact ce trebuie să facem ca

oraşul Vinnyţea să fie întotdeauna un oraş lider.La noi vin să construiască fabrici investitori cureputaţie mondială. Construim grădiniţe, stadioa-ne, şcoli. Noi dezvoltăm transportul, infrastructu-ra, creăm noi parcuri şi pieţe. Toate acestea repre-zintă meritul dumneavoastră, stimaţi locuitori aioraşului Vinnyţea! Stimă şi mulţumiri vi se cuvinpentru asta“, a spus Serghei Morgunov.

Compania de bijuterii „Diadema“ a realizatpentru Vinnyţea sigilii ceremoniale, care au fostîn mânate oficial secretarului Consiliului Local,Pavel Iablonskyi. Sigilii ceremoniale care vorcompleta colecţia de simboluri ale oraşului. Apoi,simbolurile oraşului vor avea un loc de cinsteprintre exponatele viitorului Muzeu de Istorie aloraşului Vinnyţea.

Sărbătoarea oraşului Vinnyţea s-a desfăşuratîn Piaţa Independenţei. Aici au fost organizatediferite expoziţii, ateliere de creaţie, concursuri,

spectacole de diferite genuri, precum şi spec-tacole de divertisment pentru copii, eveni-mente de ca ri tate.

Programele artistice s-au desfăşurat, dease me nea, şi în alte multe locaţii: în piaţaEuropei, pe Maidanul Nebesnoi Sotni, pestrada Sobor na ia, în Piaţa „Vasyl Stus“, înparcul orăşenesc central.

În acest an orăşenii şi oaspeţii erau aştep-taţi cu „Târgul de nuntă“ şi luptele cavaleri-lor, cu multă muzică clasică, interactivă, ba -nere şi rollap-uri, master-classe şi mult diver-tisment pentru copii şi adulţi. În parcul cen-tral a avut loc şi festivalul mân cărurilor tradi-ţionale ucrainene sub denumirea de «Vinny -ţea Food Fest», precum şi spectacole cu

artişti din afara Ucrainei. Timp de trei zile, PiaţaFântânii a devenit o locaţie „apetisantă“ a oraşu-lui atât pentru localnici, cât şi pentru vizitatori.Produsele alimentare au fost prezentate de 50 departicipanţi din diferite părţi ale ţării.

Pentru oaspeţii mai micuţi, veniţi la sărbătoa-re, a fost organizată o zonă specială. Aici co -piii puteau sări pe trambulină, sau să ia partela diverse cursuri interactive şi de master.

În Piaţa Europei a fost organizat festivalul„Vinnyţenii au talent“, unde copiii, adulţii şichiar familii întregi, au avut posibilitatea dea-şi etala măiestria în domeniul artelor.

În Parcul Central al oraşului, lângă fântâ-nile arteziene şi-au prezentat programulcolectivele din Georgia, ansamblul nostru dedansuri „Ve selka“ şi ansambluri ale unor aso-ciaţii naţionale ale oraşului.

La Teatrul de Vară au fost prezentate rea-lizările regiunii Vinnyţea la festivalul recol-tei. Aici putea fi admirat cel mai mare„Diduch“ din regiune, precum şi pâine folo-

sită în ritualuri tradiţionale, lucrări de artă deco-rativă şi aplicată etc.

Pe stadionul din Parcul Central, de ziua oraşu-lui a fost organizat un adevărat spectacol pugilis-tic, „Marele Box“. În ring au apărut cei mai buniboxeri din Vinnyţea şi din străinătate. Spectatoriiau fost martori la şapte confruntări între boxeriidin Georgia, Ucraina, Germania şi Ungaria.

În Piaţa Nebesnoi Sotni, prin reprezentări spe-ciale, vizitatorilor oraşului le-au fost prezentateviitoarele planuri de dezvoltare a oraşului Vinn y -ţea pentru următorii câţiva ani şi au primit infor-maţii interesante despre cele mai importanteîntreprinderi din regiunea Vinnyţea.

Sărbătoarea s-a încheiat în Piaţa „Vasyl Stus“cu un concert grandios susţinut de participantul laEurovision 2018 – Melovin; renumita cântăreaţădin Ucraina, Natalia Mogilevskaia; DJ KozakSystem şi alţii, urmat de un grandios spectacol deartificii spre bucuria spectatorilor. Bună ziua,Vinnyţea şi la revedere în anul 2019!

Victor HRIHORCIUC,preşedintele filialei Iaşi a UUR

Vinnyţea în sărbătoare

Curierul UCRAINEAN6

În judeţul Suceava, în frumoasa noastră Bu co -vi nă convieţuiesc, împreună cu românii, şi altenaţionalităţi. Cei mai numeroşi sunt ucraineni,apoi rromi, ruşi-lipoveni, polonezi, evrei, ger -mani şi chiar maghiari etc. Dulcea noastră Bu -covină se aseamănă cu un imens buchet de florimulticolore, care încântă ochiul oricui. Cine ovizitează rămâne cu amintiri de neuitat, deoareceBucovina cuprinde toate formele de relief şi celemai multe şi mai faimoase mănăstiri, construitemai ales de marele voievod Ştefan cel Mare.Bucovina este plină de lăcaşuri de cult şi tot aicigăsim cei mai credincioşi oameni. Voroneţ, Su ce -viţa, Moldoviţa, Putna, Arbore, Dragomirna suntdoar câteva dintre cele mai vestite mănăstiri.

La 26 august 2018, s-a desfăşurat cea de-a25-a ediţie a Festivalului Interetnic ,,Convieţuiri“la Paltinu, localitate de munte, cu populaţie majo-ritară de ucraineni. Acest vestit festival a fost ini-ţiat de doamna Iaroslava Colotelo, pe atunciavând funcţia de consilier pe probleme etnice laMinis te rul Culturii, iar astăzi este preşedinte alOrga ni za ţiei UUR Bucureşti. Doamna IaroslavaColo telo a colaborat foarte mult cu ucrainenii din

ju de ţul Suceava. Primele 7 ediţii ale festivaluluis-au desfăşurat în localitatea Măriţei când direc-tor al Căminului Cultural a fost domnul profesorKolea Kureliuc, care fiind acum la pensie, estepreşedinte al organizaţiei UUR locale. După pri-mii 7 ani, „Convieţuirile“ s-au desfăşurat şi în alte

localităţi, unde există populaţie ucraineană:Negostina, Siret, Şerbăuţi, Rădăuţi, Brodina, iaranul acesta, la un sfert de veac, domnul IlieSauciuc, preşedinte al Organizaţiei UUR – filialaSu ceava, împreună cu tot comitetul au decis că laPaltinu este cel mai potrivit loc pentru această

manifestare. Într-o zi de vară frumoasă, senină, cuaer proaspăt de munte, cu parfumul falnicilorbrazi ce stau pe munţi de strajă, s-au adunat mulţi

invitaţi cu grupuri specifice etniilor semni-ficative. La început s-a format coloana pen-tru parada portului popular, în faţa căreia audefilat doi cai frumoşi, cum numai aici, lamunte, poţi vedea. La intrarea în frumosulCămin Cultural, modernizat după standardeeuropene, fiecare oaspete a fost întâmpinat,după tradiţia ucraineană, cu pâine şi sare,de o gospodină a satului, îmbrăcată într-unfrumos costum popular al huţulilor.

Domnul preşedinte Ilie Sauciuc, în cali-tate de gazdă, că doar este localnic, fiu alsatului Paltinu, a prezentat programul şiinvitaţii. A fost prezent, ca întotdeauna, lamanifestările ucrainenilor, domnul de pu tat

şi preşedinte al UUR, Miroslav Nicolae Petreţchi.De asemenea, au fost prezenţi doamna LiubaHor vat, secretar general al UUR, domnul VictorHri horciuc, preşedintele filialei UUR Iaşi, uniidintre membrii comitetului UUR Suceava, cât şireprezentanţi ai altor etnii: ai ruşilor-lipoveni,

polonezilor, evreilor, rro -mi lor, germanilor, ma -ghiarilor, care cu toţii aurostit cuvinte de bun venitşi au vorbit despre tradiţiişi obiceiuri şi despre bunaîn ţelegere între acesteetnii. Programul artistic afost deschis de către ungrup de copii ucraineni, ta -len taţi din Vatra Mol do -viţei, cu un foarte frumosşi interesant scenariu. DinMaramureş au fost pre-zenţi pe scenă două forma-

ţii: corul mixt „Vocile Ronei“, deja foarte cunos-cut şi apreciat, cât şi grupul vocal bărbătesc„Cervona kalyna“, care au interpretat câteva fru-moase cântece ucrainene. În continuare, au evo-luat două grupuri vocale ale ucrainenilor dinNegostina: „Vocile Negostinei“ şi „Cervona kaly-na“, precum şi grupul vocal local „Polonynka“.Grupul vocal al germanilor a fost mult apreciat şiaplaudat. Pe scenă s-a dansat mult, iar cei de la„Kozaciok“ şi „Cervona kalyna“ au adunat multeaplauze pentru frumoasele dansuri ucrainene.

În încheierea programului artistic, au urcat pescenă invitaţii speciali din Ucraina: Irina Şteţ,artist emerit al Ucrainei, împreună cu un grup detrei soliste. Multe aplauze şi aprecieri au primitdin partea publicului numeros din sală.

La acest festival s-a cântat, s-a dansat, s-aupurtat discuţii pe tema bunei convieţuiri întreminorităţi, iar masa festivă a fost plină de celemai frumoase şi vechi melodii ucrainene păstratedin străbuni. În drum spre această manifestare amadmirat munţii noştri seculari, am respirat aerulcurat şi binefăcător pentru sănătatea noastră, amoprit la „Palma“ unde ne-am fotografiat, spreamintire. Aici, în acest loc s-au întâlnit meşteriicare au construit drumul ce străbate munţii, uniidintr-o parte, alţii din sens opus şi în semn derecunoştinţă pentru finalizarea lucrării şi-au datmâna şi au înălţat acest monument numit „Palma“care, între timp a devenit popas turistic. Tot dru-

mul am cântat că doar aşa îi stă bine ucraineanu-lui, iar cântecul îl menţine.

A fost o manifestare foarte reuşită şi multapreciată, iar noi mulţumim pentru invitaţie.

Felicia GRIGORaŞ

La „Convieţuiri“ am respirat aer proaspăt de munte

Acţiunea face parte dintr-o seriede manifestări artistice, organizatede UUR Timiş în localităţile în caretrăiesc ucraineni. Astăzi, 29 septem-brie 2018, un astfel de eveniment areloc la Variaş.

Sunt prezente formaţii artisticedin Petroasa Mare, Dragomireşti,Ştiuca, Remetea Mică, Variaş şi dinTîrnova, judeţul Arad.

La ora 15,00, în sala CăminuluiCul tural, a început spectacolul.Dom nişoara Nicoleta Hrin, prezintăformaţiile participante, apoi invită lamicrofon pe dl Iura Hleba, preşedin-tele UUR Timiş.

Dl Gheorghe Hleba salută pe toţicei prezenţi şi adresează cuvinte delaudă tu turor formaţiilor prezente şicoordonatorilor acestora, fiind foar-

te bucuros şi mândru de aceste for-maţii.

A început spectacolul cu formaţiaartistică „Kedrovyna“ din PetroasaMare, pregătită de doamna prof.Cubaş Mariana, apoi au urcat pescenă gazdele cu formaţia lor „Sme -ricika“, pregătită de inimoasa IleanaBăiculescu. Spectacolul a continuatcu formaţia „Zabava“ din Ştiuca, acărei prestaţie a fost îndelung aplau-dată. Această formaţie este pregătităde dna prof. Holovciuk Maria. Auurmat frumoşii tineri din Drago -mireşti „Molodi dubky“, însoţiţi de

prof. Cinar Mioara, care au interpre-tat piese vocale ucrainene foarte fru-moase.

Din Tîrnova, judeţul Arad, îm -preună cu dl preşedinte MiculaiciucGavrilă, a fost prezentă o formaţieartistică ucraineană condusă deMiculaiciuc Parasca.

„Huţulii din Banat“ şi „Reme -tean ca“ din Remetea Mică ne-au în -ve selit, ca de obicei, cu frumoasemomente muzicale. Au încheiatspec tacolul, care a ţinut aproximativ2 ore, invitaţii noştri de la ŞcoalaGimnazială Variaş, grupul de dansa-

tori „Sf. Sava“, coordonat de dnaCirici Nada.

La Şcoala din Variaş, se învaţălimba ucraineană sub îndrumareaprof. Nicolae Corneşcian.

După încheierea spectacolului, dlHleba Iura, preşedintele UUR Timiş,a felicitat toate formaţiile artisticeprezente, cărora le-a înmânat diplo-me de participare. De asemenea, afelicitat toţi coordonatorii formaţii-lor artistice pentru munca depusă lainstruirea şi perfecţionarea grupuri-lor artistice pe care le reprezintă.

Seara s-a încheiat cu o cină festi-vă, urmată de o binemeritată sociali-zare prin dans. Mulţumim UURpentru sprijinul ce ni-l acordă.

Irina BeUCa

Zilele Culturii Ucrainene


Festivalul minorităţilor etnice a fost organizatde Primăria Municipiului Timişoara şi ConsiliulConsultativ al Minorităţilor Naţionale.

Au participat toate minorităţile etnice din Ti -mişoara, ansambluri folclorice româneşti, formaţiiartistice din alte oraşe şi ţări care au fost invitate(Asociaţia Italienilor din Timişoara a invitat ungrup artistic din Roma – Italia, aromânii au venitdin Bucureşti şi Constanţa, sârbii au in vitat o for-maţie de tamburaşi din Serbia).

Festivalul minorităţilor etnice a debutat înseara de 22 septembrie, la Casa Adam Müler Gu -ttenbrunn, unde tineretul a participat la o masărotundă de socializare, urmată de un bal. Dumi ni -că a avut loc pregătirea standurilor. La ora 13:00,a început parada portului popular din Piaţa Ope reipe traseul Catedrală – Primărie – Parcul Roze lor.

Deschiderea spectacolului s-a desfăşurat pescena din Parcul Rozelor de către primarul Timi -şoarei, dl Nicolae Robu, în prezenţa delegaţilorfiecărei etnii participante. Din partea UUR, la des-chiderea oficială a participat dl Gheorghe Hleba,preşedinte al filialei Timiş şi preşedinte în exer -ciţiu al Consiliului Consultativ al Minori tăţilor dinTimişoara.

Fiecare etnie a avut un pavilion dotat cu masă,băncuţe, curent electric, unde au fost expuse cos-tume populare, obiecte reprezentative (vase de lut,potcoave, aranjamente florale), cărţi şi mâncăruritradiţionale.

Noi, ucrainenii, am expus costume popularedin mai multe zone, cusături populare (benzi cusu-te cu mulţi ani în urmă), vase de lut confecţionateşi pictate de copii din organizaţia noastră, cărţi,ziare şi reviste ucrainene, instrumente muzicale.La capitolul gastronomie, am avut preparate culi-nare specifice: holobţii, pampuşky, hremzlyky,pyrohy, zavyvanyky) şi tadiţionala horilka, toatefoarte apreciate de publicul prezent în numărmare.

Artistul vizual, Boris Coval Lepei, membru alUUR Timiş, a desenat, în mod gratuit, portrete fru-moase doritorilor, admirate de toţi cei prezenţi.

Pe scenă, am fost reprezentaţi de formaţiileartistice „Zabava“ din Ştiuca şi „Huţulii din Ba -nat“ din Remetea Mică şi Giarmata, cu cântece şidansuri ucrainene, aplaudate îndelung de cătrespectatori.

Spectacolul s-a încheiat seara târziu.Irina BeUCa

Aş putea spune, fără să greşesc, că Bucovina afost şi este leagănul minorităţilor. Numai încuprinsul Rădăuţilor vieţuiesc în colaboraremembrii a trei minorităţi: români, germani şievrei. Iar în localităţile limitrofe este o puternicăcomunitate de ucraineni. Cea mai numeroasăminoritate ucraineană există în oraşul Siret, apoiîn multe alte localităţi ale judeţului Suceava.

Minoritatea ucraineană obişnuia să se folo-sească de orice prilej pentru a strânge membrii săila orice sărbătoare. Să te ţii atunci! Cântec, joc şivoie bună. Din câte cunosc eu, cam de vreoşase decenii, la sărbătorile lor, ucrainenii in -vitau şi români, iar românii pe ucraineni, şinu numai. În rândurile acestora aveau mulţiprieteni şi chiar se cununaseră între ei. Chiarşi sărbătoarea persoanelor vârstnice avea la eio tradiţie de zeci de ani, numai că nu sechema aşa.

Fiind în apropierea „Zilei persoanelor vâr-st nice“ (deşi trecuse) Uniunea Ucrainenilordin România, filiala Suceava (preşedinteprof. Ilie Sauciuc, inspector şcolar), în cola-borare cu filiala Rădăuţi (preşedinte VasilePascar) au organizat sărbătoarea senioriloruniu nii, şi nu numai, într-un select restaurantdin oraşul Siret. Patronul acestui local a avutgrijă să pregătească sala, care arăta ca-n poveşti.La sărbătoare au participat etnici ucraineni şiromâni din Suceava, Rădăuţi, Siret, Brodina,Paltinu, Bălcăuţi şi Negostina, în total aproxima-tiv 100 de persoane.

La instaurarea şi menţinerea la cote ridicate a

bunei dispoziţii şi-au adus contribuţia grupulvocal-instrumental din satul Paltinu, grupul vocal„Kolomyika“ din Siret (prof. Zinca Ianoş); an -sam blul folcloric din Negostina (prof. PetruŞoiman). Au mai contribuit doamna Elena Torac,artist popular; Artemizia Gheorghi, învăţătoare;preotul Mihai Cobziuc, Gheorghe Dascăl, învăţă-tor. Ce mai, fiecare dintre noi şi-a adus contribu-

ţia chiar cu o simplă snoavă.Manifestarea a fost des-

chisă de prof. Mihai Mihă -iescu-Aniuk, consilierul pre - fectului Suceava pe proble-me de minorităţi, urmânddomnul Vasile Pascar, Euse -bie Fraseniuc, profesor dinNegostina. Primul a prezen-tat salutul InspectoratuluiŞcolar Suceava cu prilejulacestei manifestări şi celtransmis de domnul Ilie Sau -ciuc. Ceilalţi au vorbit des -pre importanţa „Zilei pen sio -narilor“ şi a „Zilei mon dialea profesorilor“. Au elogiat

activitatea cadrelor didactice, având în vedere cămajoritatea dintre noi erau cadre didactice. Aufost şi ingineri, medici şi de alte profesiuni.

La manifestare a participat şi o minidelegaţiedin partea Casei de Ajutor Reciproc a Pensio na -rilor „Speranţa“ din oraşul Rădăuţi, la rândul eifiind formată din români şi ucraineni.

S-a simţit c-a fost o adevărată sărbătoare, fiindpunctată cu multe momente vesele. După cum îl

cunoaştem, învăţătorul Gheorghe Dascăl, octoge-nar, a recitat fabula „Greierele şi furnica“, parodiedupă celebra poezie. Interpretarea lui a fost ma -gistrală! Apoi a povestit mai multe întâmplărihazlii, mai ales petrecute cu oameni de ştiinţă.

Preotul Mihai Cobziuc, cunoscut şi ca textierşi compozitor, a interpretat mai multe cântece,creaţii personale, culminând cu cântecul „AveMaria“, iar în duet cu profesorul Petru Şoiman acântat cântece ucrainene.

Grupul vocal din Paltinu a interpretat maimulte melodii ucrainene şi româneşti. Toate com-ponentele grupului au evoluat şi individual, între-cându-se între ele. Iar singurul bărbat din grupul

lor, badea Costan, la cei peste 80 de ani ai săi, adovedit multă virtuozitate în mânuirea fluierului.A cântat încontinuu cât au evoluat „fetele din gru-pul său“, fete de la 75 de ani în sus.

Soliştii şi ansamblurile au avut mai multeintervenţii pe toată durata manifestării. Iar dejucat, s-a jucat înfocat. Ce bine s-au potrivitversurile lui George Coşbuc şi aici: „Suntgreu bătrânii de pornit, / Dar, de-i porneşti,sunt greu de-oprit“.

Pe durata câtorva ore, toţi am uitat de ne -ca zurile zilnice, pentru că nu-i om să n-aibănecazuri. Iar în finalul manifestării toţi s-aurugat să fie sănătoşi până la anul, pentru căvor petrece aşa din nou. Să dea bunul Dum -nezeu să fie aşa! Am reţinut că mulţi au spusc-a fost mai frumos ca în ceilalţi ani. Dac-afost aşa, atunci meritul este al domnuluiVasile Pascar, în primul rând, care s-a ocupatde întreaga organizare. Ceilalţi doar l-au aju-

tat, unii chiar numai cu vorba. Asta a fost părereamea şi numai a mea.

text prof. Gheorghe DOlInSkIFoto Mihai BOICIUC

Minoritatea ucraineană îşi cinsteşte seniorii

Festivalul minorităţilor etnice din TimişoaraCu raze palide s-arată El, Soarele, al toamnei domn; Iar „ea”-i şopteşte-ngândurată: „Pământului îi este somn...”. Îşi scutură rodul bogat Bătrâna toamnă Care de mult a-ncununat pământul, Ca o mare doamnă. Şi vântul, marele prezent Şopteşte pe acorduri line „A mai trecut un an şi tu... Ce ai făcut, tu, pentru tine? Ai meditat, te-ai bucurat? Ai mai zâmbit din când în când? Poate te faci că ai uitat?! Nu suntem veşnici pe pământ“. Şi zboară vântul peste culmi Purtat de aripi şi de dor Ba plouă, ba e soare acum Iar te cuprinde un fior E o nostalgie anuală, Dar anul ăsta e mai clară... A mai trecut „o veşnicie“ Şi ne-am trezit în toamnă... iară.

Claudia SeMCIUC

Miraj de toamnă...

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturaleLuna octombrie sau Brumărel este a zecea

lună a anului în calendarul gregorian şi cea de-adoua lună din străvechiul calendar biblic. Primazi a lunii este consacrată unei sărbători creştineînchinate Maicii Domnului, prilej cu care locuito-rii satului sucevean Bălcăuţi prăznuiesc şi hramulbisericii.

Semnificaţia religioasăa zilei de 1octombrie

Acoperământul Maicii Domnului (în Moldovaşi sub forma Pocroavă < ucr. Pokrova) este o săr-bătoare a Maicii Domnului care se prăznuieşte înamintirea unei minuni întâmplate în biserica Mai -cii Domnului din cartierul Vlaherne din Constan -ti nopol, pe timpul împăratului Leon al VI-lea „Fi -losoful“ (886-912), când Sfânta Fecioară s-a ară-tat, în toată mărirea ei cerească, Sfântului An dreicel nebun pentru Hristos, ca ocrotitoare şi mijlo-citoare a creştinilor.

Acoperământul Maicii Domnului este prăznuit

cel mai fervent în Bisericile de tradiţie slavă, poa -te şi pentru că Sf. Andrei cel nebun pentru Hristoseste considerat de aceştia ca fiind de origine sla -vă. În ultima vreme, sărbătoarea a început să fiedin ce în ce mai cunoscută şi mai populară şi laromâni, numeroase biserici şi mănăstiri din ţarăşi din diaspora românească purtând acest hram.

Sfinţire de monument şi clopot la Băl căuţi, cu ocazia hramului

Ca în fiecare an de 1 octombrie, bălcăuţeniişi-au primenit sufletele şi au păşit cu smerenieîn biserică unde s-a săvârşit Sfânta Liturghie cuocazia sărbătorii Pocrovei. Despre evenimentulreligios la care au participat şi mulţi credincioşidin satele vecine am stat de vorbă cu preotul pa -roh Cosmin Cucu: ,,Sărbătoarea Acope ră mân tulMaicii Domnului este una dintre cele mai fru-moase sărbători închinate Fecioarei Ma ria, fiindmomentul când ne aducem aminte de neînceta-tul ajutor al Maicii Domnului. Cum să nu do -bân dim nădejde de mântuire când ştim că petine te-am ales pentru a-i fi Lui Maică şi te-a fă -cut creştinilor, care te cinstesc, apărătoare nebi-ruită?

Cu multă nerăbdare, toţi enoriaşii parohieiBălcăuţi au aşteptat hramul bisericii care a îm -bră cat haine frumoase de sărbătoare. Acum, în -trea ga suflare creştin-ortodoxă aduce slavă luiDumnezeu şi Maicii Sale Preacurate pe care ocinstim prin prezenţă, cântare şi rugăciune.

Încercăm ca la fiecare hram al parohiei noas-tre să avem spre închinare sfinte moaşte, pentrua-i întări în credinţă şi pe credincioşii noştri, şti-ind că sfinţii se roagă pentru noi şi rugăciunealor este primită de Dumnezeu „Căci totdeauna,în toate rugăciunile mele, mă rog pentru voi toţicu bucurie“ (Filipeni 1,4). Ca şi în ceilalţi ani,Bi serica noastră a fost neîncăpătoare în ziuahra mului, dovadă că în părţile noastre creştiniior to docşi o cinstesc pe Măicuţa Sfântă şi pesfin ţii plăcuţi lui Dumnezeu, cunoscând că exis-tenţa Sfinţilor şi a sfintelor moaşte sunt dovezipal pabile ale prezenţei Duhului Sfânt în viaţalor.

Biserica Ortodoxă cinsteşte sfinţii pentru că-i cinsteşte Dumnezeu pe sfinţi. De aceea, şi anulacesta, prin mila lui Dumnezeu şi prin bi ne -

cuvântarea IPS Pimen, au zăbovit la noi părticeledin moaştele Sfinţilor: Sfântului Ierarh Nico lae,Sfântului Mucenic Pantelimon, Sfinţilor Îm pă raţiConstantin şi mama sa Elena şi o foarte mică păr-ticică din Lemnul Sfintei Cruci (aflate spre în chi -nare în biserica Izvorul Tămăduirii de la SpitalulJudeţean Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava).

După Sfânta Liturghie, soborul de 11 preoţiîmpreună cu oficialităţile şi credincioşii prezenţiau săvârşit slujba de sfinţire a clopotului şi slujbaParastasului, în faţa Monumentului Eroilor, înmemoria ostaşilor satului nostru, căzuţi în celedouă războaie mondiale. Pentru prima dată glasulnoului clopot de peste 500 de kg a vestit libertate

pe pământul vostru pentrutoţi locuitorii lui (Levi ti -cul 25, 10), libertate oferi-tă prin jertfa lor, a eroilor.

Având în vedere căpână acum nu s-a reuşit ri -di carea unui monument încinstea lor şi exista aceas-tă dorinţă arzătoare în rân-dul credincioşilor din lo -ca litate, şi aflându-ne înanul comemorativ al Ma -rii Uniri prin implicarea şicu sprijinul Primăriei, darşi pe cheltuiala enoriaşilor

parohiei s-a ridicat acest monument impozant, de6,5 m înălţime.

Monumentul pe care l-am ridicat cu multătrudă este o jertfă şi un prinos de recunoştinţăpentru memoria eroilor căzuţi pe câmpurile de

luptă pentru apărarea patriei şi a credinţei strămo-şeşti, pentru unitatea neamului şi pentru neatârna-rea lui, în Primul şi al Doilea Război Mondial, darşi în memoria celorlalţi ştiuţi doar de Bunul Dum -nezeu. Domnul să le dea odihnă veşnică celor că -ro ra le datorăm faptul că ne putem ruga acum şiaici“.

Festivalul „Sărbătoare în satul meu“ajuns la a IX-a ediţie

Hramul a debutat sâmbătă, 29 septembrie,când bălcăuţenii au fost invitaţi la hora satuluiBălcăuţi. Atmosfera a fost întreţinută de formaţia„Lyric“ din Suceava.

Sărbătoarea a continuat în data de 30 septem-brie pe scena din centrul satului unde s-a desfăşu-rat cea de-a IX-a ediţie a festivalului „Sărbătoareîn satul meu“, printre organizatori numărându-sePri măria comunei Bălcăuţi, Consiliul Local

Bălcăuţi, Uniunea Ucrainenilor din România şiAsociaţia Culturală „Kozaciok“. Deschidereaoficială a festivalului a fost făcută de primarulVa sile Şoiman, de doamna director SecstiliaGhe rasă şi de preotul Cosmin Cucu. Pe scenafes tivalului au evoluat ansamblurile: „Ste jă -relul“ – Cajvana, „Kolomyika“ – Siret, „Cer vo -na kalyna“ – Negostina, „Siretul“ – Siret, „Ko -zaciok“ – Bălcăuţi, grupul vocal „Vocile Ne -gos tinei“, precum şi soliştii vocali DanielaPrichici, Răzvan Ciobanu, Ana-Maria Roman,Anastasia şi Teodora Seserman, Delia şi DenisaBăbălean, Iuliana Loghin. Invitaţi speciali aifestivalului au fost Felicia Oblesniuc, LauraHaidău şi Viorica Dumbravă. Atmosfera a fostîntreţinută şi de formaţia „Inedit“ din Suceava.

Prezentarea spectacolului a fost asigurată decea care semnează aceste rânduri, coordonato-rul festivalului fiind Petru Şoiman de la care amîncercat să obţinem şi câteva gânduri: ,,A deve-nit deja tradiţie organizarea acestui evenimentcultural în satul nostru. A noua ediţie a festiva-lului „Sărbătoare în satul meu“ a prins viaţă cumultă muncă, cu multe emoţii, cu oameni fru-moşi şi cu timp favorabil. Sper că am reuşit şianul acesta să oferim spectatorilor un momentartistic de calitate. Tot ce contează la astfel demanifestări este ca oamenii să aibă parte decâteva ore de folclor, voie bună, socializare şimulte zâmbete.

E momentul să tragem linie şi să mulţumimoamenilor şi instituţiilor partenere care ne-auspri jinit în demersul nostru. Mulţumim luiDum nezeu pentru soarele prietenos! Mulţumimpentru finanţare Primăriei şi UUR!

Ca de fiecare dată, greul organizării a căzutpe mine şi pe voluntarii ansamblului „Koza -ciok“ din Bălcăuţi, cărora le mulţumesc din su -flet. Progresăm uşor, uşor... învăţăm treptat săne implicăm chiar dacă nu în totalitate – darmă car câte puţin! Sper din tot sufletul ca la anulsă fim şi mai mulţi“.

lăcrămioara GRIGORCIUC

„Sărbătoare în satul meu“


Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

Pretutindeni, în mod obişnuit, începutul toam-nei este caracterizat de belşugul recoltelor de pro-duse agricole, viticole, pomicole etc., dar şi depetrecerile organizate cu această ocazie. ÎnBucovina, începutul toamnei este caracterizat şide multiple desfăşurări de evenimente recreative,culturale sau de altă natură care, prin programullor, contribuie la relaxare. În contextul unor astfelde evenimente se încadrează şi oraşul-staţiuneGura Humorului din judeţul Suceava. În modexcepţional, anul acesta, începutul de toamnă aavut o semnificaţie deosebită deoarece, pentruprima dată, aici s-a desfăşurat şi un festival origi-nar din Germania numit „Oktoberfest“. Acestaeste un festival tradiţional al bunei dispoziţii spe-cific oraşului München din Bavaria şi esterenumit în lume prin modul cum se desfă-şoară. În România, un astfel de festival aînceput să aibă loc în urmă cu zece anidevenind tradiţional la Braşov, iar din anulacesta s-a desfăşurat şi la Sibiu, în ambelelocalităţi aflându-se o însemnată comuni-tate de etnie germană. Iată că, urmândexemplul acestor două oraşe, şi în oraşulGura Humorului din centrul Bucovineimultietnice s-a desfăşurat în premieră unastfel de festival.

Evenimentul a fost posibil datorită ini-ţiativei şi străduinţelor depuse de dlGheor ghe Flutur, preşedintele ConsiliuluiJudeţean Suceava în colaborare cu dlMarius Ursaciuc, primarul oraşului Gura Humo -ru lui. Aici, festivalul având numele de „Okto ber -fest în Est“ s-a desfăşurat în perioada 20-23 sep-tembrie în zona de agrement din Parcul „Ariniş“.La festival au fost invitaţi mulţi oaspeţi de seamă– doamna Mirela Adomnicăi, prefect al judeţuluiSuceava, primarii oraşelor şi ai unor comune dinjudeţ, reprezentanţi ai organizatorilor festivaluluide la Braşov, directorii firmelor şi compa-niilor care au sponsorizat acţiunea. Unoaspete deosebit a fost dl Lilian Carmanu,preşedindele Consiliului Raional Ialovenidin Republica Moldova.

Festivalul a început cu o mare paradăcare a străbătut artera principală a oraşu-lui, centrul acestuia, după care s-a îndrep-tat spre Parcul „Ariniş“. Parada a fost des-chisă de călăreţi în costume populare, pecai de rasă, urmată de caleşti în care auluat loc personalităţile amintite, dar şi altepersoane de vază urmate de care alegorice,maşini de epocă, un trenuleţ cu butoaie debere purtând marca „Bermas“. Au defilatre prezentanţi ai etniilor conlocuitoareprintre care şi cei ai ucrainenilor (membrii an -sam blului „Kolomyika“ conduşi de doamna ZircaIa noş), grupuri de sportivi, vânători şi motoci -clişti. Defilarea s-a desfăşurat în ritmul muzicii defan fară a patru formaţii: „Stămăteanca“, „Tran da -firul“ din Calafindeşti, „Brazii Bucovinei“ din Sf.Ilie şi „Buninţi“ din Mihoveni. Pe tot parcursulsău, parada a fost aplaudată, fotografiată şi înre-gistrată video de spectatorii postaţi pe ambelepărţi ale traseului.O paradă de o asemenea am -ploare humorenilor nu le-a mai fost dat să vadă demultă vreme.

Partea a doua a festivalului – cea mai impor-tantă – a avut loc în Parcul „Ariniş“. Aici, sub uncort imens, cu o capacitate de o mie de persoane,s-au desfăşurat fazele festivalului propriu-zis. Peo scenă în mijlocul căreia trona un mare butoi cubere marca „Bermas“ (regina blondă a berii), înfaţa unui public care umplea până la refuz spaţiuldisponibil, s-au urcat la invitaţia primarului ora-şului Gura Humorului oficialităţile şi persoanele

de onoare. Luând cuvântul, primarul oraşului, dlMarius Ursaciuc, îmbrăcat în costum bavarez, încalitate de gazdă, după urarea de bun venit adre-sată celor prezenţi a prezentat importanţa deose-bită a acestui eveniment pentru locuitorii oraşu-lui, dar nu numai pentru ei, în contextul faptuluică şi în acest oraş, ca de altfel în toată Bucovina,dintotdeauna au convieţuit în armonie şi bunăînţelegere cu populaţia autohtonă, numeroaseetnii, inclusiv germani, reprezentanţii acestoraîmpreună cu toţi cei prezenţi la acest evenimentbucurându-se acum de o atmosferă specific ger-mană. Faptul este cu atât mai plăcut, cu cât înGermania se află mulţi foşti locuitori de originebucovineană, unii chiar din acest oraş, care acum

s-au întors ca turişti să vadă sau să revadă locurilelor de baştină sau cele ale părinţilor sau strămoşi-lor lor. A mulţumit tuturor instituţiilor, companii-lor, în mod deosebit „Bonima“ şi „Bermas“ care,în parteneriat cu Primăria, sponsorizând festiva-lul, au asigurat succesul său. Mulţumiri deosebiteau fost adresate şi organizatorilor braşoveni ai„Oktoberfest“-ului care, datorită experienţei acu-

mulate în cei zece ani de când se desfăşoară acoloacest festival, au fost de mare folos organizatori-lor humoreni. Au mai luat cuvântul dl GheorgheFlutur, dna Mihaela Adomnicăi, dl Lilian Carman

şi alte personalităţi. Toţi şi-au exprimat bucuriade a participa la festival, i-au urat succes şi conti-nuitate... În aplauzele celor prezenţi, dl GheorgheFlutur, secondat de dl Marius Ursaciuc, a avutonoarea de a lovi cepul butoiului de bere şi de aservi primii din berea care a ţâşnit, inaugurândastfel festivitatea de deschidere. Acesta a fost în -ce putul, deoarece berea locală Bermas şi cea ger-mană nefiltrată Schofferhofer au continuat săcurgă în valuri timp de patru zile (parţial şi nopţi)cât a durat festivalul. Şi, cum berea nu se lasăbăută singură, a fost „asortată“ cu specialităţi cu -li nare germane (vestiţii cârnaţi bavarezi) şi cucele autohtone, toate acestea sub acompaniamen-tul muzicii tradiţionale bavareze, al muzicii defanfară şi de folclor din Bucovina.

Atmosfera a fost întreţinută de DJ Edelweiss şiMC Maican, Klaudia & Die Burzenland PartyBand – care este prima trupă braşoveană cu reper-toriul dedicat Oktoberfest-ului cu un „stagiu“ decinci ani în Germania, Karpaten Band. Pe scenăau mai evoluat formaţiile Record, Axiome şitrupa Odyssey.

Tot în cadrul festivalului „Oktoberfest înEst“ au mai avut loc: „Nunta de aur“ – aniver-sarea cuplurilor care au atins o jumătate deveac de trai conjugal, „Balul gospodarilor“ şiun Târg de folk, concursurile „Miss Okto ber -fest“, „Miss popularitate“ şi „Regele Okto -ber fest“. Totodată, cu această ocazie, trebuiesubliniată şi evoluţia atât pe scena din interio-rul cortului, cât şi pe estrada în aer liber dinvecinătatea acestuia a ansamblurilor profesio-niste şi formaţiilor populare care au cântat şidansat, printre acestea numărându-se: An sam -blul artistic „Ciprian Porumbescu“ Suceava,Formaţia de dansuri „Balada Hu mo rului“,Ansamblul „Cetina“ Vama, Ansamblul „Floride Bucovina“ Sadova, Ansamblul „Tran da fi -rul“ Calafindeşti, Ansamblul „Pădure ţul“

Cacica, Ansamblul „Arcanul“ Fundu Moldo v ei şialtele, formaţia de dansuri poloneze „MicaPoiană“ Poiana Micului şi formaţiile de dansuriucrainene „Cervona kalyna“ Negostina şi renumi-tul „Ko za ciok“ din Bălcăuţi care au delectat şientuziasmat numărul mare de spectatori cu origi-nalitatea costumelor şi măiestria cu care au dansat

– fapt dovedit prin aplauzele cu care au fostrăsplătiţi.

Concomitent şi în paralel cu festivităţiledescrise mai sus, tot în Parcul „Ariniş“ s-adesfăşurat şi Târgul de Toamnă „Produs înBuco vina“ la care au fost prezentate produsetradiţionale din lapte, fructe şi legume, produ-se apicole, carne, dar şi produse meşteşugă-reşti. Amintim cu această ocazie prezenţa aici,din nou, a cunoscutului olar Dumitru Paş -caniuc din Marginea, despre care s-a mai scrisîn paginile acestui jurnal. Nu au fost uitaţi nicicopiii, ei au putut găsi aici dulciuri după pof-tele lor. Tot pentru ei a fost rezervat şi un parcde distracţii.

Pe parcursul a patru zile, toate manifestări-le ocazionate de acest festival au fost urmărite şivizionate de un număr impresionant de mare devizitatori, mulţi din străinătate, inclusiv asiatici,care au exprimat aprecieri elogioase la adresaorganizatorilor – la care le adăugăm şi pe alenoastre –, prezentatorilor şi a participanţilor atâtpentru partea artistică, cât şi cea gastronomică.Într-adevăr, totul a fost la superlativ, ceea ce con-stituie un fapt stimulator pentru organizarea şi peviitor a unor astfel de evenimente şi ne îndreptă-ţeşte să sperăm că festivalul „Ok to ber fest în Est“va deveni tradiţional şi în oraşul Gura Humorului.

Ne bucurăm de faptul că la succesul manifes-tărilor prilejuite anul acesta de evenimentul res-pectiv au contribuit şi formaţiile artistice aleetniei ucrainene din judeţul Suceava, despre caream amintit în acest articol. Rămânem cu speranţacă vom mai avea ocazia să-i informăm pe cititoriinoştri despre următoarele ediţii ale acestui festi-val.

Iarema OneŞCIUC

Festivalul „Oktoberfest în Est“la Gura Humorului

510 Curierul UCRAINEAN

Am scris cândva despre două prietene, AncaŞtiubianu, profesor de limba şi literatura ucrai-neană şi Lăcrămioara Grigoriciuc, profesor delimba şi literatura română, care fac cinste Şcolii

Gimnaziale din Bălcăuţi, judeţul Suceava,unde predau aceste importante obiecte.Acum doresc să continui cu un alt cadrudidactic, care merită tot respectul şi este denota maximă, anume profesorul de educaţiefizică şi sport, Petru Şoiman.

Pe scena frumos amenajată din centrulsatului, chiar în faţa Primăriei comuneiBălcăuţi, cineva a spus un mare adevăr îndeschiderea marii sărbători a satului, că pro-fesorul Petru Şoiman este sufletul tuturoracţiunilor cultural-artistice şi sportive. Eu aşadăuga că inima lui mare bate pentru cântecşi dans, mai ales pentru etnia din care face

parte, adică cea ucraineană. În vocabularul luicuvântul ,,Nu“ este inexistent. Oriunde este che-mat sau solicitat, mereu face tot posibilul şi îşionorează promisiunea: la şcoală, la CăminulCultural, la biserică sau în altă parte, de aceeaeste respectat şi stimat de către toţi cei care îlcunosc şi nu sunt puţini. A cutreierat ţara în lungşi în lat cu renumitul lui ansamblu ,,Kozaciok“care l-a făcut faimos. A călătorit şi în străinătateîn mai multe ţări, cunoaşte foarte mulţi oameni decultură cu care colaborează, este un excelentorganizator de evenimente, mai ales artistice şisportive, iar pe linie profesională este de nota 10.

Profesorul Petru Şoiman are un suflet mare şieste deschis mereu la dialog, la comunicare, lacolaborare. Anii trec în zbor şi nu se mai întorc,iar el nici nu-şi dă seama că vara aceasta şi-arotunjit vârsta. Mereu este într-o continuă mişca-re, mereu este de neoprit. Membrii formaţiei

,,Kozaciok“ sunt copiii lui. Cei mai mari, încetulcu încetul îşi iau zborul, dar el nu se opreşte şicontinuă să formeze mereu alţii, generaţie dupăgeneraţie. Toţi îl iubesc, îl stimează, iar acestorcopii le-a insuflat câteva caracteristici de bunăpurtare, şi disciplină, codul bunelor maniere fiindrespectat cu stricteţe.

Petru Şoiman face parte şi din grupul ucrai-nean ,,Vocile Negostinei“, cântă cu noi, iar acuma devenit dirijorul nostru. L-am sărbătorit de ziualui la începutul verii, când a împlinit trei decenii,împreună cu un alt membru al grupului nostru,domnul învăţător pensionar, Berbenciuc Ilie, careşi-a sărbătorit majoratul, ,,18“ ani (a se citi in -vers). Amândoi au primit din partea noastră urări-le noastre sincere de sănătate, bucurii şi ,,La mulţiani frumoşi!“.

Petru Şoiman este mereu în căutate de nou, ela participat vara aceasta şi la emisiunea ,,NextStar“ la Antena 1, şi a fost răsplătit cu foarte fru-moase aprecieri din partea juriului, dar şi cu foar-te multe aplauze din partea publicului, care a fostextrem de impresionat de talentul copiilor dinBălcăuţi. Organizator de evenimente culturale pe

plan local, recent s-a ocupat de cea de-a 9-aediţie a sărbătorii satului, a hramului biseri-cii, pe 30 septembrie 2018. O ediţie foartereuşită, cu artişti amatori dar şi profesionişti,care au dovedit că iubesc tradiţiile, obiceiuri-le, portul popular şi au încântat publicul pri-vitor foarte numeros, deoarece şi vremea aţinut cu cei dornici de distracţie. Soarele nezâmbea cald şi strălucitor, fără nici un nor pela orele amiezii.

Felicitări, domnule profesor Petru Şoi -man, primiţi de la noi nota 10!

educ. Felicia GRIGORaŞ

UN PROFESOR DE NOTA 10

Interviu cu Mugurel Semciuc, campion euro-pean

Formula lui Iuvenal „Mens sana in corporesano“ a devenit deviza educaţiei fizice şi a mili -oa ne de oameni care iubesc sportul.

În localitatea Rogojeşti, comu-na Mihăileni, ju deţul Botoşani et -nicii ucraineni iubesc sportul, iarsportul le răsplăteşte dăruirea pemăsura implicării.

Mugurel Vasile Semciuc estetânărul care ne-a făcut mândri petoţi prin dăruire, per severenţă, ele-ganţă, determinare şi spirit deînvingător, dar mai ales prin mo -destie şi prin munca de care a datdovadă. Mugurel al nostru a ajunscampion european.

Să ne bucurăm împreună deinterviul cu acest tânăr demn derespect:

Reporter: Cine eşti tu?Mugurel Semciuc: Mă numesc

Semciuc Mugurel Va sile, sunt năs-cut la data de 24 ianuarie 1998 în satul Rogo jeşti,comuna Mihăileni, judeţul Boto şani. Părinţii mei,Zina şi Georgel, sunt cei mai importanţi oamenidin via ţa mea, deoarece ne-au asigurat mie şi fra-telui meu, Costel, un trai decent şi au fost alăturide noi în toate obstacolele întâlnite.

Reporter: De unde ai plecat în lungul drumspre reuşite?

Mugurel Semciuc: Am început cursurileŞcolii Primare în satul Rogojeşti, apoi clasele V-VIII la Şcoala Gimnazială din comuna Mihăileni,unde am fost îndrumat de către domnul profesorSemciuc Victor. Domnul profesor mi-a spus căam abilităţile necesare pentru a practica un sport

de performanţă, acesta fiind canotajul. Ascul tân -du-i sfatul, la vârsta de 15 ani, am început antre-namentele la baza din Fălticeni, judeţul Suceava.Antrenorii mei au fost Bulie Iulia şi Bulie Georgetimp de 4 ani, la juniori.

Reporter: Care au fost primele tale rezultate?Mugurel Semciuc: În anul 2015, am avut

parte de prima mea experienţă deosebită concu-rând la primul Campionat European, în Cehia,Racice. Am făcut parte din barca de 8+1 juniorireuşind să câştig, alături de colegii mei, medaliade bronz. În anul 2016, în aceeaşi barcă, în Litua -nia – Trakai, am câştigat bronzul. În anul 2017,am trecut de etapa juniorilor avansând în lotulolimpic de tineret şi seniori, la Snagov.

Reporter: Care a fost anulcu cele mai multe provocări?

Mugurel Semciuc: Anul2017 a fost anul cu cele maimulte provocări, dar am reuşitsă trec peste momentele grele.Am ascultat apoi, în urma rezul-tatelor obţinute, cum răsunaim nul României în Polonia şiţinând strâns în mână rodulmuncii mele, medalia de aurcâştigată în proba de 4 rame, amconştientizat că sportul e viaţamea, viitorul meu. Cu emoţiaacestor momente în suflet m-amîntors acasă motivat şi cu maimultă putere de muncă, cu gân-dul că voi duce numele părinţi-lor mei mai departe, ca în bas -me, peste mări şi tări... Vreau să

scriu propria mea poveste, să fiu demn şi să vă facmândri că mă cunoaşteţi!

Reporter: Impresionante cuvintele tale,cuvinte vii, pline de energie pozitivă. Aş vrea săştiu, pentru că ne apropiem de finalul anului, ce aînsemnat 2018 pentru tine?

Mugurel Semciuc: 2018, a fost pentru mineanul cel mai norocos şi cel mai plin cu medalii. Înluna iulie, a avut loc Campionatul Mondial de Ti -neret în Polonia (Poznan) şi am urcat pe a treiatreaptă a podiumului în barca de 8+1 având ace-laşi timp cu Marea Britanie, 5.24.93, aceştia cla-sându-se pe locul 2 la photofinish. „După nori

apare soarele“, astfel, în Brest, Belarus am făcutsă răsune imnul de două ori pentru România, pen-tru noi toţi cei care locuim în Rogojesti, pentrupărinţii mei, pentru fratele meu, pentru prietenamea. Aflându-mă în barca de 8+1 şi 4 cu cârmaci,am câştigat!

Reporter: Foarte frumos! Îţi multumim! Cefaci acum?

Mugurel Semciuc: În acest moment mă antre-nez pe lacul Snagov, antrenor principal fiindAntonio Colamonici, de origine italiană cu gân-dul la Tokyo 2020.

Reporter: Un cuvânt de final?Mugurel Semciuc: Aş dori să mulţumesc

tuturor persoanelor care m-au sprijinit şi s-aubucurat alături de mine de aceste rezultate!Tuturor, de la A la Z, indiferent unde se află! Vămulţumesc şi vă îndemn să faceţi sport! Astăzieste vorba despre mine, iar mâine poate fi desprevoi!

a consemnat Claudia SeMCIUC

Avem campionieuropeni!


Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia au o istorielungă şi controversată, de sute de ani. Principalullor conţinut este dorinţa atât a Imperiului rus şi aUniunii Sovietice, cât şi a Federaţiei Ruse de aîmpiedica formarea unui stat independent al po -porului ucrainean, membru cu drepturi depline alcomunităţii europene a naţiunilor.

Ucraina şi-a câştigat independenţa în 1991, încolapsul Uniunii Sovietice. La început aceasta afost privită de elita rusă ca o neînţelegere istorică,care trebuie să fie îndreptată cât mai curând posi-bil. După definiţia lui Putin, dezmembrareaURSS este cea mai mare catastrofă geopolitică asecolului al XX-lea.

Agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrai -nei a fost o operaţiune dinainte planificată şiatent pregătită.

În ciuda semnării acordurilor politice de bazăcu Ucraina, în special a aşa-numitului „AcordMare“, semnat în mai 1997, Rusia a continuat să-şi declare drepturi asupra Crimeei şi Se vas to -polului, iar unii reprezentanţi ai cercurilor po li -tice ruseşti (V. Jirinovski, Iu. Lujkov, K.Zatulinş.a.) nu au încetat să îndemne guvernul rus sărupă „Tratatul de prietenie, cooperare şi partene-riat în tre Rusia şi Ucraina“ şi să asigure staţiona-rea permanentă a Flotei Mării Negre la Sevas -topol. Aceste apeluri au fost justificate prin „ile -galitatea transferului Crimeei şi al Sevas to po luluicătre Ucraina“ şi prin neconcordanţa „graniţelorexistente cu graniţele istorice de aşezare a popo-rului rus.“

Cu toate acestea, cele mai eficiente şi cuprin-zătoare pregătiri ale Moscovei pentru anexareapeninsulei Crimeea au început în 2013, dupăefec tuarea modificărilor la noua concepţie pri-vind politica externă a Rusiei care au prevăzut cămenţinerea influenţei asupra Ucrainei reprezintăbaza politicii ruseşti în spaţiul postsovietic.

În acest moment, guvernul rus a dezvoltatconceptul de „soft power“ în ceea ce priveşteUcrai na, care a inclus implicarea activă în Cri -meea şi în regiunile sud-estice ale Ucrainei a par-tidelor politice şi mişcărilor sociale proruse pen-tru a crea terenul pentru destabilizarea situaţieidin Ucraina.

Cu participarea activă a serviciilor secreteruseşti şi cu acordul tacit al guvernului penalIanukovyci, la mijlocul anului 2013, FederaţiaRusă a creat pe teritoriului Crimeei şi în sud-estul Ucrainei o reţea puternică de partide politi-ce, mişcări sociale şi organizaţii nonguvernamen-tale antiucrainene („Unitatea rusă“, „Partia“,„Edinaia Rus“, „Comunitatea rusă din Se vas -topol“, mişcări „Pentru o Rusie unită“, „Uniuneapoporului rus“, „Pentru Republica Crimeea“, clu-bul militar-patriotic „Scoala victoriei“, „Opoziţiapoporului“, partidul neofascist radical de dreapta„Unitatea Naţională Rusă“).

La începutul anului 2013, serviciile specialeale Federaţiei Ruse au început crearea în Cri meeaa unor organizaţii radicale locale şi ruse cu orien-tare antiucraineană, inclusiv online: Fight Club„Hold“, companie militară privată de tip„Feraks“ „Redut-Antiterror“, „RSB-grup“, „An -titerror-Eagle“, „Tiger Top Rent Security“; for -ma ţiuni căzăceşti – „Armata cazacilor de peDon“, „Armata cazacilor din Kuban“.

În februarie-martie 2014, Federaţia Rusă acontinuat să pună în aplicare măsuri practice pen-tru a anexa Peninsula Crimeea.

În prima etapă (20-28 februarie 2014), s-adesfăşurat o operaţiune a forţelor speciale, cusprijinul unităţilor brigăzii 810 speciale a infante-riei marine. La 20 februarie 2014, s-a luat deciziade a se folosi forţele militare pentru anexareaCri meei. Începând cu 22 februarie 2014, a existatun transfer ascuns pe mare al unităţilor ForţelorArmate ale Rusiei în Crimeea. După creştereaefectivelor forţelor, unităţile speciale au ocupatclădirea Parlamentului şi Guvernul Crimeei, cen-

trul de control regional „Simferopol-control“ şialte infrastructuri importante din Crimeea.

În a doua etapă (1-10 martie 2014), Rusia aridicat grupul de trupe din Crimeea la cel maiînalt grad de pregătire (semnal „Pericol militar“),însoţit de scoaterea navelor de război ale floteiMării Negre, în exteriorul bazei militare Seva -stopol; trecerea avioanelor de asalt şi recunoaşte-re şi a elicopterelor Flotei Mării Ne gre din Cri -meea (aerodromuri Kacha şi Gvar deis koie) înstare de utilizare imediată în luptă; realizarea (cunavele de informaţii „Kyl

Date post:	26-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Importante vizite Ziua Europeană a Limbilor · 2018. 10. 29. · este o cale de a-l înţelege mai...

Documents