IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/13...

Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni - Centrala Hidroelectrică Cosmeşti

S.C. HIDROELECTRICA S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ 1

BeneficiarS.C. HIDROELECTRICA

S.A. Sucursala

Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ A

RÂULUI SIRET PE SECTOR COSMEŞTI –

MOVILENI - CENTRALA HIDROELECTRICĂ

COSMEŞTI

pentru proiectul



CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE ...............................................................................................................4

I.1 LEGISLAŢIE......................................................................................................................................4

I.2. OBIECTIVELE STUDIULUI .................................................................................................................5

I.3. SCOP ŞI ABORDARE..........................................................................................................................6

I.4. DESCRIEREA PROIECTULUI...............................................................................................................6

I.5. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ŞI RESURSELE ENERGETICE FOLOSITE.................. 13

I.6. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE FOLOSITE ........... 16

II. AMPLASAREA SUPRAFEŢELOR AFERENTE PROIECTULUI .............................................. 19

II.1. AMPLASAMENTUL ACUMULĂRII ................................................................................................... 20

II.2.. AMPLASAMENTUL BARAJULUI ŞI CENTRALEI ................................................................................ 20

II.3.. AMPLASAMENTUL DIGURILOR ŞI CONTRACANALELOR .................................................................. 21

II.4. AMPLASAMENTUL REGULARIZĂRII ....................................................................................... 21

II.5. AMPLASAMENTUL CARIERELOR.................................................................................................... 21

II.6. AMPLASAMENTUL DRUMURILOR DE ACCES ŞI A CELOR TEHNOLOGICE............................................ 21

III. PROCESUL TEHNOLOGIC......................................................................................................... 23

III. 1. FLUXUL TEHNOLOGIC AL FUNCŢIONĂRII ACUMULĂRII HIDROENERGETICE COSMEŞTI .................... 23

III. 2. PROCESELE TEHNOLOGICE IMPLICATE ÎN ETAPA DE CONSTRUCŢIE A ACUMULĂRII HIDROENERGETICE COSMEŞTI

.................................................................................................................................................... 25

III.3. SURSE TEHNOLOGICE CU IMPACT POTENŢIAL ASUPRA MEDIULUI................................................... 34

IV. DEŞEURI - GENERAREA, MANAGEMENTUL, ELIMINAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR 34

IV.1. DEŞEURI GENERATE ÎN ETAPA DE CONSTRUCŢIE ........................................................................... 34

V. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA ELEMENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTUIA .................................................................................................................................... 39

V.1. FACTORUL DE MEDIU APĂ ............................................................................................................ 39

V.2. FACTORUL DE MEDIU AER ............................................................................................................ 45

V.3. FACTORUL DE MEDIU SOL.......................................................................................................... 566

V.4. GEOMORFOLOGIA ...................................................................................................................... 633

V.5. GEOLOGIA................................................................................................................................. 633

V.6. VEGETAŢIA ............................................................................................................................... 655

V.7. BIODIVERSITATEA ..................................................................................................................... 822

V.8. PEISAJUL................................................................................................................................. 1022

V.9. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .................................................................................................. 1022

IV.13. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL..................................................... 1033



VI. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................. 1033

VI.1. ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACŢIUNE”.......................................................................... 1044

VI.2. ALTERNATIVA I PRIVIND IMPLEMENTAREA PROIECTULUI.......................................................... 1044

VI.3. ALTERNATIVA II PRIVIND IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ......................................................... 1055

VII. MONITORIZAREA ................................................................................................................. 1055

VIII. CONCLUZIILE STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ …………………………………11806

IX. SITUAŢII DE RISC .................................................................................................................... 119

X. IMPACTUL TRANSFRONTRALIER...................................................................................... 11919

XI. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ......................................................................................... 1209

XII. CONCLUZII ........................................................................................................................... 13820

XIII. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC............................................................................. 1333

XIV. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..138



I. INFORMAŢII GENERALE

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pentru societatea comercială S.C. HIDROELECTRICA S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ, cu sediul în municipiul Piatra Neamţ.

Denumirea proiectului: Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni - Centrala Hidroelectrică Cosmeşti.

Datele de identificare ale societăţii sunt următoarele:Telefon: 0233/207130Fax: 0233/207130

Beneficiarul investiţiei - S.C. HIDROELECTRICA S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ, str. Lt. Drăghicescu, nr. 13, cod poştal: 610125.

Telefon: 0233/207130Fax: 0233/207130

Datele de identificare ale experţilor evaluatori care a realizat prezentul studiu:

Elaborator de studii pentru protecţia mediului - Zaharia Lăcrămioara Gabriela, persoană fizică autorizată înscrisă în REGISTRUL NAŢIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI, la poziţia 321, Registru care poate fi accesat pe situl Ministerului Mediului şi Pădurilor.Adresa: str. Iosif Cocea, bl. 12, sc. B, ap. 14, Bacău; Telefon: 0745232499, Fax: 0334415217E-mail: [email protected]

Elaborator al Studiului de Evaluare Adecvată - Axinte Olga, persoană fizică autorizată Adresa poştală: Bacău, str. Mihai Viteazu, bl. 5, sc. A, ap. 4Telefon: 0742 138 862 Fax: 0334415217E-mail: [email protected]

Studiul de evaluare a impactului a fost realizat în concordanţă cu prevederile Ordinului nr. 863/2003 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi a tuturor legilor, hotărârilor de guvern şi ordonanţelor de urgenţă conexe acestui ordin dintre care menţionăm OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi ordonanţa 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

I.1 LegislaţiePentru elaborarea studiului de faţă a fost consultată legislaţia din domeniile protecţiei mediului şi a ariilor naturale protejate, protecţiei şi conservării biodiversităţii, precum şi conform directivelor comunitare în domeniu.

Următoarele acte normative au constituit baza legală a studiului:O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu completările şi modificările ulterioare;O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;



H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;Directiva Europeană Păsări şi Directiva Europeană Habitate;Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, nr. 863/2003;HG nr. 124 din 01/30/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (publicată în MO nr. 109 din 02/20/2003), modificată şi completată de:HGR nr.734 /07.06.2006 - M.Of.nr.519 /15.06.2006;HGR nr.210 /28.02.2007 - M.OF.nr.187 /19.03.2007.Legea nr.13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;Legea nr. l3/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (prin care România a ratificat Convenţia de la Bonn);Legea nr. 89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la conservarea păsărilor de apă şi migratoare african – eurasiatice;Directiva Europeană 79/409/EEC, cu privire la protejarea păsărilor sălbatice (Directiva Pasări);HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (publicată în MO, Partea I, nr. 639 din 20/07/2005), modificată şi completată de HG nr. 1872/2006 din 21/12/2006 (publicată în MO, Partea I, nr. 15 din 10/01/2007);Decizia nr. 2005/270/CE referitoare la stabilirea formatului bazei de date referitoare la ambalaje;Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;HG nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

Conform O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul proiectelor care se supun evaluării impactului asupra mediului, este necesară şi evaluarea efectelor potenţiale asupra biodiversităţii şi habitatelor care fac obiectul protecţiei şi conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar.

I.2. Obiectivele studiuluiObiectivele acestui studiu sunt:

1. prezentarea investiţiei – Amenajare hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmeşti – Movileni – centrală hidroenergetică Cosmeşti;

2. prezentarea organizărilor de şantier necesare implementării proiectului;3. prezentarea modificărilor fizice care rezultă din implementarea proiectului;4. prezentarea modificărilor fizice care rezultă din amplasarea organizărilor de şantier;5. prezentarea potenţialelor surse de poluare a factorilor de mediu;6. evidenţierea impactului pe care această activitate poate să îl producă asupra

factorilor de mediu şi asupra biodiversităţii speciilor care au habitatul în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”.

Aceste obiective se realizează prin:identificarea amenajărilor de infrastructură necesare în perioada de construcţie, funcţionare şi dezafectare, atât pentru proiectul propriu-zis cât şi pentru organizările de şantier;studiul aspectelor legate de transportul materialelor necesare implementării proiectului şi prezentarea drumurilor de acces existente precum şi a celor necesare;identificarea surselor de poluare care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă;identificarea surselor de poluare care pot afecta calitatea apelor freatice pe amplasament;identificarea surselor de poluare care pot afecta factorul de mediu sol;



identificarea surselor de poluare care pot afecta factorul de mediu aer;identificarea, descrierea şi stabilirea aspectelor care ar putea afecta habitatul speciilor de păsări care fac obiectul protecţiei şi conservării Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” ROSPA0071, cuprinsă în reţeaua Natura 2000, în special: identificarea, descrierea şi cuantificarea posibilului impact asupra speciilor de

păsări cuprinse în formularul standard Natura 2000 pentru declararea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” ROSPA0071;

evaluarea impactului produs de implementarea proiectului asupra habitatelor care constituie locuri de hrănire, odihnă sau cuibărit ale speciilor de păsări la nivelul ariei de protecţie specială avifaunistică, în zona realizării investiţiei;

stabilirea măsurilor de reducere a posibilului impact asupra habitatului vieţuitoarelor în general, şi a speciilor care fac obiectul protecţiei şi conservării, în special;

evaluarea şi analiza soluţiilor alternative.

I.3. Scop şi abordareRealizarea evaluării impactului asupra mediului a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulată de către Agenţiile de Protecţia Mediului Vrancea şi Galaţi, precum şi de Agenţia Regională de Protecţia Mediului Galaţi, în conformitate cu Ordinul MMP nr.135/2010privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. Raportul privind impactul asupra mediului a fost realizat conform metodologiei indicată in Ordinul MAPM nr. 863/2002.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea desfăşurată în perioada de realizare a construcţiilor necesare acumulării Cosmeşti. De asemenea studiul de evaluare a impactului asupra mediului a avut în vedere şi suprafeţele pe care vor fi amplasate organizările de şantier necesare implementării proiectului. Proiectul „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmeşti - Movileni” este o amenajare cu rol complex, face parte din Planul de Management al râului Siret şi se încadrează în obiectivele specifice ale Strategiei Naţionale privind Managementul Riscului la Inundaţii.

În scopul realizării acestei documentaţii au fost parcurse etapele cuprinse în Ordinul 863 /2003 privind procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de conducerea societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii locali. Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici regiunii şi a particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în teren.

În concluzie, scopul evaluării impactului asupra mediului a fost de a identifica, descrie şi stabili, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare care decurg din implementarea proiectului Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni -Centrala Hidroelectrică Cosmeşti asupra factorilor de mediul şi diversităţii biologice din zonă, în special asupra speciilor de păsări citate în formularul standard Natura 2000 pe baza căruia a fost declarată Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”.

I.4. Descrierea proiectuluiProiectul „Amenajare hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centralahidroenergetică Cosmeşti” va fi derulat în două etape:

etapa de construcţie;etapa de funcţionare.



I.4.1. Descrierea lucrărilor necesare implementării proiectului

Varianta propusă avizării a digului mal drept prezintă lungimea traseului de 9,50 km, traseu care se înscrie în albia majoră, lunca şi terasa inferioară a Siretului. Din cei 9,50 km, au fost executaţi cca. 7,00 km (în perioada 1990 – 1998), începând de la Călimăneşti, spre nodul hidroenergetic Cosmeşti. Din 1998 lucrările la CHE Cosmeşti au fost oprite, fiind realizate doar intervenţii pentru punerea în siguranţă a lucrărilor deteriorate în urma viiturilor, precum şi pentru apărarea deinundaţii a terenurilor şi a localităţilor limitrofe. Pe malul drept se desfăşoară lunca şi terasele în trepte pe o lăţime de 3,00 – 4,00 km.

La Cosmeşti, malul stâng al Siretului se ridică deasupra talvegului cu cca. 30 m, iar spre aval, această terasă se îndepărtează foarte mult de râul Siret şi înalţimea ei scade.

Alcătuirea geologică a versantului stâng şi prezenţa la baza sa a râului Siret, au dat naştere fenomenelor fizico-geologice manifestate sub formă de eroziuni, caracteristică a întregului versant stâng, în amonte de Movileni. Versantul stâng este alcătuit din loessuri pe cca. 15 – 20 m grosime care acoperă pietrişuri cimentate, apoi nisipuri cu pungi de argilă sau argilă sub forma unor strate mai mult sau mai puţin continui. Loessurile se desfac în coloane care se prăbuşesc şi se depun pe pantă până la baza ei. Dacă râul Siret spală baza versantului, aceste depozite sunt antrenate de râu, iar de pe pantă, un alt volum de material prăbuşit alunecă şi îi ia locul. În acest fel, versantul stâng are o evoluţie dinamică în timp.

D.p.d.v. hidrogeologic, în albia majoră şi terasele râului Siret este cantonată pânza acviferă freatică la adâncimea de 0,5 - 5, 0 m, în funcţie de cota terenului faţă de albia minoră şi distanţa faţă de râu. Pânza freatică este alimentată din râul Siret şi din precipitaţii.

Centrala Hidroelectrică CosmeştiNodul hidroenergetic Cosmeşti, conform STAS 4273/1983 este o construcţie încadrată în clasa a –III – a de importanţă şi a fost dimensionat pe baza condiţiilor hidraulice, statice şi economice, prin încercări pe model şi calcule specifice.Conform STAS 11100/1-77 obiectivul se află în zona seismică VIII 1/2 (A cf. 100/92).

Amplasamentul blocului baraj – centrală este situat pe terasa inferioară de pe malul drept a râului Siret şi numai colţul din stânga al rizbermei, în luncă.Nodul hidroenergetic Cosmeşti este situat la cca. 1,50 km în amonte de localitatea Cosmeşti Vale, şi la cca. 400,00 m amonte de conducta de gaz metan Mărăşeşti – Tecuci.Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti este proiectată ca amenajare cu lac propriu, cu centrală şi baraj deversor în frontul de retenţie, cu diguri pentru asigurarea retenţiei şi protecţia malurilor, terenurilor şi localităţilor din zonă.CHE Cosmeşti este amplasată în dreapta barajului şi va fi echipată cu două grupuri verticale Kaplan, având înălţimea de 35,10 m.Centrala este echipată cu batardouri de revizie, grătare, vane cu închidere rapidă, batardouri pentru închiderea aspiratoarelor şi un transformator prin care se asigură racordarea la sistemul energetic.

Parametrii energo – economici pentru treapta a–I–a CHE Cosmeşti:Puterea instalată – 44,80 MW;Energia medie anuală – 130,16 GWh/an;Echipată cu 2 grupuri Kaplan cu debitul instalat de 2 x 190 mc/s.

Acumularea CosmeştiAcumularea Cosmeşti este amplasată în albia râului Siret fiind delimitată de frontul de retenţie (centrala şi barajul deversor), digul de închidere în versantul stâng şi digul longitutidinal pe malul drept, pentru asigurarea retenţiei, protecţia localităţilor şi apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor.



Pentru că, la apariţia lacului Cosmeşti, Staţia de pompare Ionăşeşti, situată pe malul stâng al râului Siret va fi inundată, s-a prevăzut mutarea acesteia (ridicarea) la cota 64,00 mdMB.

Caracteristicile lacului de acumulare:suprafaţa - 401,40 ha (prin inundare); volumul lacului la cota NNR - 19,08 mil. mc;înălţimea barajului - 22,50 m;lungimea barajului coronament - 123,00 m;barajul are 6 câmpuri deversoare echipate cu stavile segment de 16 x 10 mp;nivelul normal de retenţie (NNR) este la cota 62,50 mdMB;căderea brută - 14 m;puterea instalată este de 2 x 18 MW;lungimea digului mal drept – 9,50 km;lungimea digului mal stâng – 1,10 kml;lungimea regularizării aval – 2,77 km;

În aval de acumularea Cosmeşti se va face regularizarea cursului râului Siret, pe o lungime de 2,77 km şi o lăţime de 150 – 200 m.

Barajul deversorReferitor la nodul hidroenergetic Cosmeşti, cota minimă de fundare a barajului este de 33,40 mdM. Din examinarea profilului geologic, rezultă că la suprafaţă apare un strat de prafuri argiloase continui, argile prăfoase şi nisipuri, nisipuri prăfoase, uneori acoperite cu un strat de sol vegetal de 0,30 m. Acest strat de copertă (C) are o grosime de 1,5 – 2,5 m, rar mai gros şi acoperă aluviunile grosiere formate dintr–un amestec de pietriş şi nisip cu rar bolovăniş. Nisipurile sunt afânate sau cu o îndesare medie având o granulozitate de la fină la medie. Grosimea aluviunilor este de 8 – 12 m, iar cota lor inferioară este cuprinsă între 42,00 şi 44,50 mdM.Pietrişurile aluvionare stau fie pe un strat de argilă, fie pe nisipurile şi nisipurile prăfoase ale aşa zisei roci de bază, fiind prezente la adâncimea de 9,00 – 13,50 m. În general, stratul de argilă este aproape continuu. Grosimea primului strat de argilă este de la 1 la 4 m, stratul următor de argilă găsindu–se la adâncimea de 14 sau 19 m, a cărui prezenţă esteimportantă pentru execuţia ecranului de etanşare.Sub acesta s–a separat aşa zisă rocă de bază (care va constitui roca de fundare a centralei), de natură argilos–nisipoasă sau prăfoasă, mai rar pietriş, prezentând o stratificaţie încrucişată, separarea orizonturilor în cadrul acestui complex făcându–se pe baza corelării caracteristicilor geotehnice.

Terenul de fundare al barajului la cota 40,50 m îl reprezintă pietrişurile aluvionare. Centrala se va funda pe un strat de nisip.Barajul deversor a fost dimensionat pe baza condiţiilor hidraulice, statice şi economice, prin încercări pe model şi calcule specifice. Execuţia barajului şi a centralei se va face în incinta de deviere a apelor faza a-I-a asigurată pentru debitele de 5% (2340 mc/s).Soluţia constructivă pentru barajul deversor este de tip stăvilar, cu ploturi independente (ploturi cu pile intermediare, plot deversor şi culei), partea deversoare fiind un radier din beton cu lungimea de 42,00 m. În câmpurile deversoare rosturile permanente se află la 4,00 m de faţa pilelor (câte 2 rosturi pe câmp, cu excepţia deschiderilor marginale în care este un singur rost la 4,00 m de faţa pilelor), etanşarea lor se va face cu bandă PVC O35.Pilele au grosimea de 4,00 m şi vor servi pentru susţinerea stavilelor, a batardourilor, a grinzilor pentru macaraua portal, a grinzilor podului de şosea, care va face legătura între cele 2 maluri şi adăpostirea mecanismelor de acţionare a stavilelor.Disiparea debitului evacuat peste deversor se face într-un disipator de energie în două trepte, de 52,00 m lungime, continuat cu risberma de 30,00 m lungime.Pentru racordurile cu digurile s-au prevăzut ziduri laterale, amonte şi aval.



Barajul deversor, disipatorul de energie, risbermele şi zidurile laterale vor fi fundate pe stratul aluvionar, iar etanşarea în profunzime a frontului de retenţie va fi asigurată cu un perete continuu din beton, racordându-se la etanşarea în profunzime a centralei şi a digului mal stâng.Betonarea se va face pe lamele cu înălţimea de maxim 2,00 m, armarea se va face cu oţel beton PC 52, iar armătura constructivă va fi din oţel beton OB 37.Pentru barajul Cosmeşti având debitul de calcul de 3090 mc/s şi debitul de verificare de 5052 mc/s, au rezultat 6 câmpuri deversoare cu stavile segment de 16 x 10 mp, lungimea coronamentului fiind de 123,00 m.

Barajul este dotat cu: echipament hidromecanic; echipament electric;instalaţii (electrice interioare şi exterioare, instalaţie de rezervervă pentru alimentarea cu energie electrică echipată cu grup electrogen, instalaţie de încălzire);sistem de supraveghere (specială şi curentă) instituit datorită clasei şi categoriei de importanţă a construcţiilor hidrotehnice din cadrul amenajării Cosmeşti şi seismicităţii zonei;instalaţii şi dispozitive de măsură şi control;sistem de urmărire a comportării construcţiilor.

Echipamentul hidromecanic este compus din:instalaţie de batardou pentru revizia şi repararea stavilelor (un batardou plan amonte de suprafaţă, 6 ansambluri de piese înglobate în beton de montaj, grinda de manevră pentru manevrarea batardoului, 3 instalaţii de by-pass batardou); instalaţie de ridicat şi transport (macara portal şi cale de rulare);instalaţie stavilă segment pentru închiderea frontului de retenţie (3 stavile segment cu clapetă SSC 16,00 x (8+2) mp încălzite, 3 stavile segment SS 16,00 x 10,00 mp neîncălzite, 3 ansambluri de piese înglobate încălzite, montate în beton secundar, 4 stavile segment cu clapete, 3 ansambluri de piese înglobate neîncălzite, montate în beton secundar, 5 grinzi articulaţie stavilă prevăzute în pile, 2 grinzi articulaţie stavilă prevăzute în culee, 3 instalaţii electromecanice cu lanţ pentru acţionarea SSC 16,00 x (8+2) mp, 3 instalaţii electromecanice cu lanţ pentru acţionarea SS 16,00 x 10,00 mp, instalaţii de barbotare, cu aer comprimat, pentru antrenarea apei calde de la adâncime la suprafaţă, în amonte de stavile, în perioada de iarnă.

În culeea mal stâng se află grupul electrogen DIESEL şi rezervorul de combustibil lichid. Materialele care vor fi folosite la finisaje trebuie să asigure confort termic şi economie de energie, conform Normativului C 107/2005.Comanda echipamentelor barajului se va face din centrală şi de la centrul de comandă al sistemului, fiind asigurată automatizarea pentru acest scop.

Elemente geometrice si hidraulice caracteristice barajului Cosmeşti:barajul deversor este de tipul prag lat îmbunătăţit, cu lungimea pragului deversant L = 6,60 m;deversorul cuprinde 6 câmpuri deversoare cu lăţimea de 16,00 m fiecare, despărţite prin pile cu lăţimea de 4,00 m;cota crestei deversorului – 52,50 mdMB;câmpurile deversoare sunt închise cu stavile segment de 16 x 10 mp; nivelul normal de retenţie NNR - 62,50 mdMB.

Debitele şi asigurările corespunzătoare de calcul pentru secţiunile Cosmeşti şi Movileni (aval de Cosmeşti)

Asigurarea (%)

10 5 3 2 1 0,5 0,5+DQ 0,3 0,1 0,1+DQ

Cosmeşti 1865 2340 2720 3090 3590 4210 5052 4690 5860 7000Movileni 1880 2350 2730 3100 3610 4235 - 4710 5900 7080



Barajul Cosmeşti a fost încadrat în clasa a-III-a de importanţă şi are următoarele debite de calcul:debitul de dimensionare – Qc = Q2% = 3090 mc/s;debitul de verificare – Qv = Q0,5% + DQ = 5052 mc/s.

Determinarea nivelurilor de curgere ale apei în regim barat s-a efectuat având la bază planuri de situaţie completate cu ridicări recente efectuate în coada lacului Cosmeşti (aval baraj Călimăneşti) şi în zona traversării gazoductului, aval de disipatorul barajului Cosmeşti.Nivelurile maxime de curgere în lacul de acumulare s-au calculat pe baza profilelor transversale ridicate în teren şi a profilelor topobatimetrice ridicate în teren în anul 2007.Nivelurile de curgere a apei, aval de barajul Cosmeşti, la tranzitarea debitelor de viitură, s-au calculat în varianta de regularizare a albiei râului Siret, regularizare de secţiune trpezoidală cu lăţimea la bază - b = 168,50 m, panta taluzelor – 1:2,5, şi panta longitudinală a şenalului – i = 0,0004.

Capacitatea de evacuareDimensionarea d.p.d.v. hidraulic a deversorului a urmărit realizarea unui coeficient de debit cât mai ridicat pentru tipul de deversor adoptat (prag lat) şi realizarea unui nivel cât mai redus în amonte, la evacuarea debitului maxim de viitură. În acest sens, a fost limitată lungimea pragului deversor (L = 6,60 m) obţinându-se un coeficient de debit de 0,40 - 0,42, în loc de 0,36 – 0,38, cât are un prag deversor obişnuit (valorile sunt valabile pentru o sarcină totală amonte de H0 = 10,0 – 12,5 m).

Capacitatea de evacuare a unui câmp deversor pentru diverse niveluri ale apei în lac, în regim de deversare liberă (stavilă segment ridicată total):

debitul evacuat peste un câmp deversor este de 880 mc/s, când în lac se realizează NNR – 62,50 mdMB, iar întreg frontul deversat (6 câmpuri deversoare cu stavile total deschise) evacuează un debit de 5280 mc/s;debitul de verificare al deversorului (Q0,5% + DQ = 5052 mc/s) se poate evacua prin toate deschiderile deversoare la un nivel de apă în lac situat sub NNR, nivel energetic în lac sub care se evacuează debitul de verificare (toate stavilele ridicate complet) este de 62,19 mdMB, nivel situat cu 0,31 m sub NNR - 62,50 mdMB;cota amonte pentru evacuarea debitului de viitură - Q0,1% = 5860 mc/s este 63,28 mdMB, pentru debitul Q0,1% + DQ = 7000 mc/s, cota apei în lac ajunge la 64,79 mdMB.

Disipatorul de energieCalculele de dimensionare şi verificare ale unui disipator de energie se fac plecând de la cheia limnimetrică aval, care are o importanţă hotărâtoare în dimensionarea corectă, precum şi, de la situaţiile cele mai defavorabile care pot să apară în exploatare.

Dimensionarea şi verificarea disipatorului s-a făcut pentru un nivel al apei în lac NNR - 62,50 mdMB şi cu respectarea următoarelor condiţii de manevră:

ridicarea parţială în şah şi în trepte succesive ale stavilelor;ridicarea completă a unei stavile se va face numai după ce toate stavilele au fost deschise la maxim posibil (d = 3,50 m, unde d = deschiderea pe verticală a stavilei);ridicarea totală a celorlalte stavile se va face pe rând şi în şah.

Soluţia propusă este cea cu disipator în două trepte şi constă în existenţa a două bazine de disipare având următoarele dimensiuni:

treapta a-I-a - cotă radier de 46,50 mdM şi lungime de 17,50 m;treapta a-II-a - cotă radier de 43,00 mdM şi lungime de 36,50 m.

Treptele de disipare se termină cu praguri de 4,00 m înălţime, praguri capabile să asigure formarea saltului hidraulic în bazinele de disipare, indiferent de evoluţia în timp a nivelurilor apei în aval.Aval de pragul treptei a-II-a de disipare se va instala o risbermă alcătuită din blocuri mari de beton



[3,00 m x 3,00 m x (0,50 ÷ 1,00) m], decalate pe verticală cu 0,50 m, în lungime totală de 21,00 m. Această risberma este urmată de o protecţie alcătuită din blocuri mari cu greutatea de 1,00 – 2,00 tone, pe o lungime de cca. 5,00 m. Protecţia se va continua aval, cu gabioane amplasate la baza zidurilor şi a taluzelor digurilor laterale, pe o lungime de 80,00 – 100,00 m.

Regularizare avalRegularizarea aval este formată dintr–un şenal de ape mari care realizează racordul între disipatorul de energie şi bazinul de liniştire, în zona amonte (punctul A), şi albia râului Siret, în zona aval (punctul B). Punctul B de racordare cu albia râului Siret este la cca. 111,00 m aval de apeductul conductei gazoduct), dar, regularizarea de bază este până la conducta de gaze naturale.

Dimensiunile regularizării sunt:Lungime măsurată în ax regularizare – 500,00;Lăţime – 168,50 m;Cotă radier – 48,00 ÷ 47,80 mdMB, între punctele A şi B;I = 0,40‰;Pante taluze diguri = 1:2,50;Cotă coronament = + 1,50 m peste nivelul de apă aferent Q verif. cls. IV.

Diguri şi contracanaleÎnchiderea în versantul stâng a frontului de retenţie şi limitarea lacului pe malul drept se va realiza prin intermediul digurilor.Digurile sunt de tip omogen (din balast) având la parametrul udat, pereu din beton armat de 20,00 cm grosime. Taluzul exterior al digurilor se va înierba având un strat de 10 cm grosime de pământ vegetal rezultat din decopertarea amprizei drumurilor şi a contracanalelor.

Pentru execuţia digurilor pe traseele care interceptează cursul albiei râului Siret se vor face devieri locale cu şenale de deviere şi diguri de protecţie. Fundarea digurilor se va face pe terenul existent, după îndepărtarea stratului de sol vegetal, sau a straturilor de mâluri sau nisipuri prăfoase – argiloase (cu o grosime mai mică de 1,00 m).La racordul digurilor cu construcţiile din beton în zona frontului de retenţie s-au prevăzut ziduri laterale din beton atât în amonte cât şi în aval.

Pentru digurile de retenţie care vor delimita acumularea s-au studiat mai multe variante, fiind prezentată varianta propusă avizării:

Cota coronamentului digurilor va fi cu 2,50 m peste cota NNR din condiţii de aval, iar spre amonte va avea cu 0,50 m peste cota remuului, pentru debitul de verificare corespunzător clasei de importanţă a construcţiei;Lăţimea coronamentului va fi de 6,00 m (4,00 + 2,00);Atât la digul mal drept cât şi la digul mal stâng a fost prevăzut un parapet sparge val care va asigura preluarea valurilor şi va servi şi ca parapet de protecţie spre lac;Pantele taluzelor la diguri vor fi de 1:2,5 spre apă, şi 1:3 spre exterior;Pentru colectarea şi conducerea în avalul amenajării a apelor infiltrate prin diguri, a apelor de ploaie din terase, şi a torenţilor din versanţi, s-au prevăzut contracanale la exteriorul digurilor; Contracanalele sunt dimensionate la debite cu asigurarea de 10% având panta taluzelor de 1:1,5, cu adâncimea şi lăţimea la bază variabilă, în funcţie de debitul rezultzat în fiecare secţiune;

Între dig şi contracanal a fost prevăzută o bermă de 6,00 m lăţime pentru circulaţie şi intervenţii având rampe de legătură la coronament, din 3,00 în 3,00 km. Atât la digul mal drept cât şi la digul mal stâng a fost prevăzut un parapet sparge val care va asigura preluarea valurilor şi va servi şi ca parapet de protecţie spre lac.

Digul mal drept al acumulării CosmeştiD.p.d.v. geologic malul drept are următoarele caracteristici:



La suprafaţă, sub un strat subţire de sol vegetal nisipos – prăfos, în grosime de 0,30 m, în luncă şi terasa inferioară a râului Siret se găseşte stratul de copertă cu grosimea de 1,00 – 4,00 m, reprezentat de nisipuri şi nisipuri prăfoase cu granulaţie de la fină la medie, afânată sau cu îndesare medie, prafuri nisipoase sau argiloase, argile şi argile prăfoase;Aluviunile grosiere sunt formate din pietrişuri şi nisipuri cu bolovăniş rar în care se întâlneşte stratul acvifer freatic, la adâncimea de 1,00 – 4,40 m. Grosimea stratului de pietrişuri este variabilă, între 6,00 şi 13,00 m, uneori 15,00 – 18,00 m, şi chiar mai mare de 25,00 m. În pietrişuri se întâlnesc uneori lentile de argile prafoase, nisipuri mâloase sau nisipuri cu pitriş mărunt în grosime de 0,50 – 0,60 m, rar 1,50 m.Sub aluviuni se întâlnesc depozite cu stratificaţie încrucişată, formate din straturi lentiliforme din nisipuri, nisipuri argiloase sau prăfoase, nisipuri cu pietriş mărunt, argile, argile grase, argile prăfoase, argile nisipoase, prafuri argiloase şi nisipoase. Grosimea acestor strate este foarte neuniformă, de la 1,00 m, la 4,00 m, putând ajunge la 6,00 – 8,00 m. În straturile permeabile se întâlneşte apă ascensională.

Varianta propusă avizării a digului mal drept prezintă lungimea traseului de 9,50 km, traseu care se înscrie în albia majoră, lunca şi terasa inferioară a Siretului, traversând de trei ori cursul râului. Din cei 9,50 km, au fost executaţi cca. 7,00 km (în perioada 1990 – 1998), începând de la Călimăneşti, spre nodul hidroenergetic Cosmeşti. Din 1998 lucrările la CHE Cosmeşti au fost oprite, fiind realizate doar intervenţii pentru punerea în siguranţă a lucrărilor detriorate în urma viiturilor, precum şi, pentru apărarea terenurilor şi localităţilor limitrofe.

Digul mal stâng al acumulării CosmeştiÎn zonă, malul stâng al Siretului se ridică deasupra talvegului cu cca. 30 m, iar spre aval, această terasă se îndepărtează foarte mult de râul Siret şi înalţimea ei scade.Alcătuirea geologică a versantului stâng şi prezenţa la baza sa a râului Siret, au dat naştere fenomenelor fizico-geologice manifestate sub formă de eroziuni, caracteristică a întregului versant stâng, în amonte de Movileni. Versantul stâng este alcătuit din loessuri pe cca. 15 – 20 m grosime care acoperă pietrişuri cimentate, apoi nisipuri cu pungi de argilă sau argilă sub forma unor strate mai mult sau mai puţin continui. Loessurile se desfac în coloane care se prăbuşesc şi se depun pe pantă până la baza ei. Dacă râul Siret spală baza versantului, aceste depozite sunt antrenate de râu, iar de pe pantă, un alt volum de material prăbuşit alunecă şi îi ia locul. In acest fel, versantul stâng are o evoluţie dinamică în timp.Digul mal stâng închide frontul de retenţie de la barajul deversor la versantul stâng şi se continuă cu protecţia versantului care este foarte înalt şi abrupt.

Execuţia digului mal stâng se va face după devierea apelor faza a-II-a.Digul mal stâng are o lungime de cca. 1,10 km care se înscrie pe malul stâng al râului Siret, pe terasa inferioară, la baza terasei înalte.

Pentru protecţia zonelor puternic erodate ale versantului stâng, pe o lungime de 3000,00 m s-au prevăzut lucrări de protecţie, cu un prism din balast cu panta taluzului de 1:2 spre apă, placat cu pereu de beton de 15,00 cm grosime, rezemat pe un pinten din beton încastrat la partea inferioară, pe o adâncime de 1,50 m. Platforma superioară va avea o lăţime de 5,00 m şi va fi cu 2,00 m peste cota NNR.

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti este amplasată în albia minoră şi majoră a teraselor inferioare ale râului Siret şi este delimitată de frontul de retenţie (centrala şi barajul deversor), digul de închidere în versantul stâng şi digul longitutidinal pe malul drept, pentru asigurarea retenţiei şi protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor, fără să fie afectată nici o locuinţă.

Studiul tehnico-economic pentru obiectivul de investiţii „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmeşti - Movileni” a fost aprobat prin HG nr. 311 din 24.03.1990.Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti, conform HG nr. 1598/2009 a fost declarată lucrare de



utilitate publică şi face parte din schema de amenajare a râului Siret pe sectorul Trotuş –Putna, sector cu cel mai ridicat potenţial hidroenergetic.

I.5. Informaţii privind producţia şi resursele energetice folosite

Proiectul propus de S.C. HIDROELECTRICA S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ constă în realizarea unei acumulări antropice pe cursul râului Siret prin îndiguirea malurilor şi realizarea unui baraj cu multiple utilităţi:

producerea de energie electrică din sursă regenerabilă (energie verde). Centralele de la Cosmeşti şi Movileni au o putere instalată de 71 MW, o energie medie anuală de 141,3 GWh/an, centrala de la Movileni fiind funcţională şi conectată la Sistemul Energetic Naţional;scoaterea de sub efectul inundaţiilor a terenurilor agricole de pe malul drept al râului Siret (1100 ha) şi a 3 localităţi;stabilizarea versantului de pe malul stâng al Siretului;asigurarea debitelor necesare folosinţelor ca alimentări cu apă potabilă, apă industrială şi pentru irigaţii (staţia de pompare Ionăşeşti - SNIF Galaţi, deserveşte sistemele de irigaţii terasa Tecuci);realizarea de noi legături rutiere între cele două maluri ale râului Siret, prin podul care se construieşte peste baraj, asigurându-se astfel legătura între partea de vest şi cea de est a Moldovei.

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti, conform HG nr. 1598/2009 a fost declarată lucrare de utilitate publică şi face parte din schema de amenajare a râului Siret pe sectorul Trotuş – Putna, sector cu cel mai ridicat potenţial hidroenergetic.

Centrala va fi echipată cu batardouri de revizie, grătare, vane cu închidere rapidă, batardouri pentru închiderea aspiratoarelor şi un transformator prin care se asigură racordarea la sistemul energetic.

Parametrii energo – economici pentru treapta a–I–a CHE Cosmeşti:puterea instalată – 44,80 MW;energia medie anuală – 130,16 GWh/an;echipată cu 2 grupuri Kaplan cu debitul instalat de 2 x 190 mc/s.

Resursele energetice necesare implementării proiectului sunt reprezentate de combustibili pentru alimentarea utilajelor şi a energiei electrice pentru organizările de şantier.

Utilajele vor fi alimentate de la staţia de carburanţi amplasată la nivelul organizăriide şantier centralizate.

Consumul de carburanţi în perioada de construcţieNr. Crt. Utilaj Nr. bucăţi Consum

specific/ oră de

funcţionare

Timp de funcţionare

efectiv ore/zi

Consum zi (l)

1. Încărcător pe pneur

2 12 5 120

2. Autobasculante 10 10 5 5003. Autocamion 5 10 5 2504. Buldoexcavator 3 15 4 1805. Autocisterna 1 10 2 206. Buldozer 2 15 4 1207. Excavator pe

pneuri2 12 4 96



8. Excavator pe şenile

1 17 4 68

9. Instalaţie Kelly 1 15 4 75Consum /oră = 116 l

Consum total zilnic = 1429 l Consum lunar = 1429 x 20 zile = 28580lConsum total 1371,840 tone motorină

I.5.1. Energia electrică consumată în perioada de construcţieMijloacele auto utilizate la transportarea materialelor şi utilajele folosite la implementarea proiectului vor fi alimentate de la două staţii de alimentare amplasate astfel: o staţie de carburanţi care va fi amplasată la nivelul organizării de şantier centralizată situată în extravilanul localităţii Cosmeşti Vale şi o staţie la nivelul organizării de şantier a lotului pentru dig mal stâng în extravilanul localităţii Ionăşeşti.

Pentru realizarea investiţiei vor fi amplasate la nivelul organizărilor de şantier instalaţii şi construcţii temporare care vor fi branşate la reţele de energie electrică din zonă în urma obţinerii avizelor de la S.C. Electrica S.A.

Cantitatea de energie electrică consumată în perioada de implementare a proiectului va fi de3025 MWH.

În cadrul organizării tehnologice principale vor fi realizate următoarele dezvoltări ale infrastructurii pentru alimentare cu energie electrică:

LEA 20 KV – construcţii şi instalaţii – 1000 mlPT 20/0,4 KV şi racord – 2LEA 0,4 KV – 500 ml

La nivelul organizării tehnologice principale vor fi amplasate următoarele instalaţii consumatoare de energie electrică:

Staţie de betoane;Staţie de sortare;Pompă reţea alimentare cu apă;Staţie de epurare;Instalaţie iluminat perimetru.

Datorită dimensiunilor mari ale proiectului şi în scopul economisirii carburanţilor pentru deplasarea utilajelor între diferite lucrări aflate în execuţie au fost prevăzute şi organizări de şantier de dimensiuni mai mici situate în vecinătatea fronturilor de lucru.

A. Organizarea tehnologică a lotului pentru dig mal dreptPentru funcţionarea organizării de şantier a lotului pentru dig mal drept sunt necesare următoarele:

Reţea electrică 20 KV de 6 km PT 20/0,4 KV şi racord – 1 buc

Pe amplasamentul acestui punct de lucru energia electrică va fi utilizată numai pentru iluminarea perimetrului.

B. Organizarea tehnologică a lotului pentru regularizare avalPentru funcţionarea organizării de şantier a lotului pentru dig mal drept sunt necesare următoarele:

Reţea electrică 20 KV de 6 km PT 20/0,4 KV şi racord – 1 buc

Pe amplasamentul acestui punct de lucru energia electrică va fi utilizată numai pentru iluminarea perimetrului.

C. Organizarea tehnologică a lotului pentru baraj şi centralăPentru funcţionarea organizării de şantier a lotului pentru dig mal drept sunt necesare următoarele:



PT 20/0,4 KV şi racord – 2 bucReţele electrice de joasă tensiune de 500 ml

Pe amplasamentul acestui punct de lucru energia electrică va fi utilizată pentru iluminarea perimetrului şi deservirea atelierelor pentru cofraje, armături şi confecţii metalice.

D. Organizarea lotului pentru dig mal stâng (tehnologică şi socială)Pentru funcţionarea organizării de şantier a lotului pentru dig mal drept sunt necesare următoarele:

PT 20/0,4 KV şi racord 20 KV – 1 bucReţele electrice de joasă tensiune de 3000 ml

La nivelul acestui punct de lucru energia electrică va fi utilizată la:Iluminarea perimetrului Pomparea apei tehnologiceAlimentarea staţiei de compresoare Atelier electromecanicAlimentare staţie carburanţi

E. Colonia Cosmeşti dig mal stângPentru funcţionarea organizării de şantier a lotului pentru dig mal drept sunt necesare următoarele:

Reţele electrice organizare socială de 300 mlPe amplasamentul coloniei dig mal stâng energia electrică este utilizată pentru:

iluminare perimetru funcţionarea pompei aferente sistemului de alimentare cu apă

I.5.2. Energia electrică consumată în perioada de funcţionareAlimentarea cu energie electrică a barajului deversor şi CHE Cosmeşti se va face din serviciile proprii ale centralei şi din LEA de 20 KV din zonă. Pentru rezervă a fost prevăzut un grup Diesel 125 KVA.Pentru a sigura continuitatea alimentării serviciilor proprii cu curent alternativ s-a prevăzut declanşarea automată de rezervă pe barele de servicii proprii ale fiecărui agregat şi pe barele de servicii generale ale centralei.Toate instalaţiile se vor comanda automat prin procesul de pornire-oprire, sau, de la cutiile de comandă locale ale fiecărei instalaţii în parte.

Instalaţii interioare de iluminat şi forţăInstalaţiile interioare de iluminat şi forţă sunt în:

camerele mecanismelor din culei şi pilele barajului;camera compresoarelor;grupul electrogen.

În toate spaţiile tehnologice iluminatul va fi asigurat de corpuri de iluminat etanşe 2x36 W, montate pe elementele de construcţie.A fost prevăzut de asemenea iluminatul de siguranţă pentru evacuare cu corpuri de tip luminobloc dotate cu baterie de acumulatori cu o autonomie de cel puţin o oră.Alimentarea cu energie electrică se face din culeea mal drept dintr-un dulap, prin intermediul tabloului TG aflat tot în culeea mal drept, şi tablourile T1 - T6 din restul barajului.

Instalaţii exterioare de iluminatAtât iluminatul coronamentului barajului cât şi cel al centralei se realizează unitar, cu corpuri de iluminat tip PVC-05, dotate cu lămpi de vapori de mercur de 125 W, montate pe stâlpi metalici de 5 m înăţime.Alimentarea cu energie electrică se va face din tabloul TLF1 din centrală, comanda dându-se de la faţa tabloului.Pe partea aval a barajului au fost prevăzute proiectoare montate pe balustradele acceselor la acţionările stavilelor. Alimentarea şi comanda acestor proiectoare se va face din interiorul camerelor mecanismelor din pile şi culei. Proiectoarele permit observarea manevrelor la mecanismele de închidere.Instalaţii de încălzire şi ventilaţie



Temperatura interioară din încăperile dulapurilor de automatizare şi din camera Grup Diesel este de +10°C, pierderile de căldură s-au calculat conform SR 1907/1-97 pentru o temperatură exterioară de 18°C. Încălzirea se realizează cu radiatoare electrice cu ulei. Camera Grup Diesel se ventilează mecanic cu ajutorul unui ventilator axial montat în fereastră, admisia aerului făcându-se prin fereastra de pe latura opusă. Pentru pornirea automată a ventilatorului la atingerea temperaturii interioare de +40°C, se montează un termostat cu microîntrerupător.

I.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice folosite

I.6.1. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de construcţieI.6.1.1. Materii prime utilizate:

balastul utilizat pentru umpluturi în corpul digurilor va fi exploatat din 2 balastiere autorizate, amplasate în albia râului Siret (1 în cuveta viitorului lac de acumulare si 1 în zona în care se va construi barajul şi CHE) – 1.570.810 mc;Agregate minerale - utilizate pentru prepararea betoanelor, vor fi obţinute din balastul extras şi sortat în staţia de sortare din incinta organizării de şantier – 866.300 to;Agregate de carieră - 530.300 to;Piatră brută sortată - 30,21 to;Cherestea - 648,40 mc;Lemn pentru foc (pentru încălzirea bitumului pentru realizarea izolaţiilor peree) - 204,00 to;Apă tehnologică - utilizată pentru prepararea betoanelor, spălarea agregatelor minerale, spălarea mijloacelor auto, stropirea drumurilor şi rezerva de incendiu, va fi obţinută din 4 puţuri forate (3 în incinta organizării centralizate de şantier şi 1 în incinta organizării de şantier dig mal stâng) – 121.700 mc;Apă potabilă - utilizată pentru consumul şi igiena personalului implicat în etapa de construcţie a proiectului, va fi obţinută din 2 puţuri forate (1 în incinta organizării centralizate de şantier şi 1 în incinta organizării de şantier dig mal stâng) – între 800 şi 1600 mc/lună, în funcţie de numărul de persoane implicate în fiecare etapă de construcţie.

I.6.1.2. Materiale utilizate Materialele utilizate în etapa de construcţie vor fi depozitate în locuri special amenajate (magazii, depozit, suprafeţe impermeabilizate, containere, alte categorii de recipienţi), cu scopul de a asigura protecţia solului.

Materiale utilizate:Ciment – utilizat pentru prepararea betoanelor, va fi achiziţionat de la Bicaz – 94.300 to;Oţel beton – utilizat în construcţii, va fi achiziţionat de la MITAL Galaţi – 12.200 to;Betoane – necesare realizării lucrărilor, vor fi preparate la staţia de betoane din incinta organizării de şantier centralizate, total:

o etanşare perete continuu – 60.340 mc;o peree beton – 77.800 mp;o beton – 182.200 mc;o prefabricate beton – 2.500 mc

Bentonita se prepară din rocă sedimentară argiloasă şi este folosită la prepararea noroiului bentonitic utilizat pentru etanşare în profunzime, cu scopul prevenirii surpărilor la excavare – 6.600 to; Bitum - 1246,80 to;Cablu electric – 18.250 ml;Ţevi din oţeluri carbon – 4,35 to;Ţevi din oţel – 3,40 to; Ţevi din oţel pentru conducte – 20,60 to;



Tuburi şi furtune cu inserţie de cauciuc – 8,80 km;Profile uşoare, mijlocii şi grele – 14,40 to;Profile şi ţevi PVC – 4,60 to;Fitinguri, mufe, capace din oţel – 0,80 to;Electrozi pentru sudură – 123,00 to;Confecţii metalice – 620,60 to;Sârmă – 344,75 to;Ţesături din sârmă – 165,40 to;Şuruburi, scoabe, cuie, şaibe, burghie - 15,60 to;Plase sudate din oţel - 221,60 to;Cablu de tracţiune din oţel - 3,00;Piese din fontă pentru canalizare - 12,10 to;Var bulgărit - 48,20 to;Var - 32,00 to;Ipsos folosit ca liant în construcții - 1,80 to;Folie plastic - 0,60 to;Carton bituminat - 16.030 mp;DISAN (lignosulfonat de calciu + adaos) utilizat pentru hidroizolaţii - 45,46 to;Carbid (carbură de calciu) - 3,35 to;Prelată - 20.271 mp;Oxigen tehnic gazos îmbuteliat - 771,00 mc;Trasgel (argilă) utilizat pentru prepararea noroiului de foraj - 2,73 to;Cementol SPA (face parte din clasa aditivilor antrenori de aer cu efect pronunţat de superplastifiant, se prezintă sub forma unei soluţii apoase de hidrocarbură sulfonată, de culoare cafeniu închis, nu conţine clor) şi este folosit în amestecul de beton -523,30 to;Sodă calcinată (carbonatul de sodiu are un habitus polimorf, cristalizând diferit în funcție de presiunea și temperatura din timpul cristalizării, forma anhidră, lipsită de apă, numită și sodă calcinată iar ca mineral este numit Natrit) - 78,00 to;Filer de calcar şi produse asimilate (produs obţinut prin măcinarea uscată a pietrei de calcar cu un conţinut mare de carbonat de calciu - CaCO3 >95% - şi sortare gravitaţională), se foloseste la prepararea betoanelor - 75,00 to;Placaj pentru cofraj - 1000 mp;Plăci fibrolemnoase (PFL) - 1,30 to;Tuburi şi piese presiune - 0,4 to;Lacuri, vopsele, emailuri, grunduri - 2,60 to;Chituri diverse - 239,00 to;Decofrol, fluid concentrat folosit la cofraje - 2,80 to;Vaselină - 12 kg;Adeziv - 90 kg;Diluanţi - 0,13 to;Humă măcinată pt. noroi foraj - 1,2 to;Vată şi produse din vată minerală - 2,80 to;Geotextil - 1000 mp;Bumbac pentru şters - 2,00 to;Seminţe ierburi perene graminee - 2,20;Hidranţi incendiu - 12 bucăţi;Porţi metalice - 5 bucăţi;Anvelope – 160 bucăţi;Baterii auto – 40 bucăţi;Piese pentru polizare - 8 bucăţiMateriale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare, pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi – 1000 kg.

I. Devierea apelor faza I



Excavaţii – 22.600 mcUmpluturi – 22.700 mcEtanşare perete continuu – 6.000 mcPeree beton – 1.300 mp

II. Baraj deversor + disipator + rizbermă fixăExcavaţii – 181.197 mcBeton – 97.000 mcUmpluturi – 2.520 mcEtanşare perete continuu – 2.340 mc

III. DiguriExcavaţii – 628.261 mcUmpluturi – 1.250.000 mcEtanşare perete continuu – 52.000 mcPeree beton – 76.500 mp

IV. CentralăExcavaţii – 254.197 mcBeton – 85.200 mc

V. Regularizare avalExcavaţii – 500.000 mcUmpluturi – 235.590 mc

VI. Devierea apelor faza IIUmpluturi – 60.000 mcPrefabricate beton – 2.500 mc

Total lucrări excavaţii şi umpluturi:excavaţii – 1.586.255 mc;umpluturi – 1.570.810 mc.

I.6.1.3. Substanţe şi/sau preparate chimice utilizateÎn perioada de construcţie, substanţele utilizate care pot intra sub incidenţa legislaţiei privind substanţele şi/sau preparatele chimice periculoase sunt:

Oxigen tehnic gazos îmbuteliat - 771,00 mc;Cementol SPA (face parte din clasa aditivilor antrenori de aer cu efect pronunţat de superplastifiant, se prezintă sub forma unei soluţii apoase de hidrocarbură sulfonată, de culoare cafeniu închis, nu conţine clor) şi este folosit în amestecul de beton -523,30 to;Lacuri, vopsele, emailuri, grunduri - 2,60 to;Vaselină - 12 kg;Adeziv - 90 kg;Diluanţi - 0,13 to;Baterii auto – 40 bucăţi;Benzină - 4,30 to;Petroluri - 0,40 to;Motorină - 1371,84 to;Uleiuri minerale pentru mijloacele auto şi pentru utilaje – 400 l

Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în compoziţia căreia intră hidrocarburile parafinice, naftanice, aromatice şi mixte.Motorina, conform Fişei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în contact cu suprafeţele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise. Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:

inferioara, % vol. 6,0superioara, % vol. 13,5

Normele Generale Române de Protecţia Muncii (ed. 2002) indică valori limită de expunere profesională de 700 mg/m3 pentru 8 ore, şi de 1000 mg/m3 pentru 15 minute. Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indică riscul ca motorina să favorizeze apariţia cancerului de piele.



I.6.1.4. Combustibili şi lubrefianţi utilizaţiBenzină - 4,30 to;Petroluri - 0,40 to;Motorină - 1371,84 to;Uleiuri pentru mijloacele auto şi pentru utilaje – 400 l

I.6.2. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de funcţionareI.6.2.1. Materii prime utilizate:

apa râului Siret pentru producerea energiei electrice;apa potabilă pentru igienizarea spaţiilor şi pentru personalul care deserveşte obiectivul 12 mc/lună;balastul utilizat pentru umpluturi în corpul digurilor, pentru lucrări de reparaţii a digurilor, în cazul apariţiei unor defecţiuni, cantităţile utilizate vor fi în funcţie de defecţiunile care vor apărea.

I.6.2.2. Materiale utilizate:betoane pentru lucrări de reparaţii a digurilor, în cazul apariţiei unor defecţiuni;oţelul beton pentru lucrări de reparaţii a digurilor, în cazul apariţiei unor defecţiuni;alte confecţii metalice.

Cantităţile utilizate vor fi în funcţie de defecţiunile care vor apărea.

I.6.2.3. Substanţe şi/sau preparate chimice utilizateÎn perioada de funcţionare se utilizează motorina pentru grupul Diesel

I.6.2.4. Combustibili şi lubrefianţi utilizaţi:uleiurile pentru turbine şi transformatoare motorina pentru grupul Diesel

II. AMPLASAREA SUPRAFEŢELOR AFERENTE PROIECTULUI

Amplasamentul proiectului “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni” - Centrala Hidroelectrică Cosmeşti este pe teritoriul judeţelor Vrancea (oraşul Mărăşeşti) şi Galaţi (localităţile Cosmeşti şi Nicoreşti).Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti este situată în albia minoră şi majoră a teraselor inferioare ale râului Siret, în aval de amenajarea în funcţiune CHE Călimăneşti, având frontul de retenţie în dreptul localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi. Amplasamentul proiectului menţionat (acumulare, baraj, centrală, diguri, contracanale, organizare de şantier) este pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA “Lunca Siretului Inferior”.Coordonatele STEREO 70 ale perimetrelor suprafeţelor de teren care vor fi ocupate pentru implementarea proiectului supus analizei sunt menţionate în planşele anexate prezentului studiu.

Coordonatele STEREO 70 ale aplasamentelor principalelor componente ale proiectului privind construirea nodului hidroenergetic Cosmeşti

Nr. crt. X Y1. 487445.114 678583.7922. 489125.011 676419.1193. 490001.317 677362.5984. 489888.555 677415.4395. 489644.205 677180.0826. 489897.256 677180.0827. 490217.279 677030.7298. 490825.183 676687.6959. 492126.313 676176.197



10. 493316.363 675775.83811. 490735.671 677552.911

II.1. Amplasamentul acumulăriiAcumularea Cosmeşti va avea o suprafaţa de 401,40 ha şi este amplasată pe teritoriul oraşului Mărăşeşti (judeţul Vrancea) şi a localităţilor Cosmeşti şi Nicoreşti (judeţul Galaţi), în albia râului Siret fiind delimitată de frontul de retenţie (centrala şi barajul deversor), digul de închidere în versantul stâng şi digul longitutidinal pe malul drept, pentru asigurarea retenţiei, protecţia localităţilor şi apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor. Acumularea Cosmeşti este amplasată în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”.

II.2. Amplasamentul barajului şi centraleiAmplasamentul blocului baraj – centrală este situat pe teritoriul localităţii Cosmeşti (judeţul Galaţi), pe terasa inferioară de pe malul drept a râului Siret şi numai colţul din stânga al rizbermei, în luncă, în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”. Nodul hidroenergetic Cosmeşti este situat la cca. 1,50 km în amonte de localitatea Cosmeşti Vale, şi la cca. 400,00 m amonte de conducta de gaz metan Mărăşeşti – Tecuci.

Amplasamentul obiectivelor proiectului conform coordonatelor STEREO 70 prezentate în tabelul anterior



II.3. Amplasamentul digurilor şi contracanalelorÎnchiderea în versantul stâng a frontului de retenţie şi limitarea lacului pe malul drept se va realiza prin intermediul digurilor.

Amplasamentul digurilor şi contracanalelor este în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”.Digul mal drept este amplasat pe teritoriul localităţii Cosmeşti (judeţul Galaţi) şi a oraşului Mărăşeşti (judeţul Vrancea), are lungimea traseului de 9,50 km, traseu care se înscrie în albia majoră, lunca şi terasa inferioară a Siretului. Din cei 9,50 km, au fost executaţi cca. 7,00 km (în perioada 1990 – 1998), începând de la CHE Călimăneşti, spre nodul hidroenergetic Cosmeşti.

Digul mal stâng are o lungime de cca. 1,10 km care se înscrie pe malul stâng al râului Siret, pe terasa inferioară, la baza terasei înalte.Digul mal stâng închide frontul de retenţie de la barajul deversor la versantul stâng şi se continuă cu protecţia versantului care este foarte înalt şi abrupt fiind amplasat pe teritoriul localităţilor Nicoreşti şi Cosmeşti (judeţul Galaţi).

Pentru protecţia zonelor puternic erodate ale versantului stâng, pe o lungime de 3000,00 m s-au prevăzut lucrări de protecţie.

II.4. Amplasamentul regularizăriiRegularizarea aval este pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale (judeţul Galaţi) şi este formată dintr–un şenal de ape mari care realizează racordul între disipatorul de energie şi bazinul de liniştire, în zona amonte (punctul A), şi albia râului Siret, în zona aval (punctul B). Punctul B de racordare cu albia râului Siret este la cca. 111,00 m aval de apeductul conductei gazoduct).Amplasamentul regularizării este în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”.

II.5. Amplasamentul carierelorAmplasamentele celor 2 balastiere din care se vor extrage agregatele minerale folosite pentru construirea digurilor şi pentru prepararea betoanelor sunt în albia râului Siret, în locul unde va fi amplasamentul barajului şi centralei (localitatea Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi), şi în zona învecinată organizării de şantier de pe malul stâng (localitatea Nicoreşti, judeţul Galaţi), în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”.

II.6. Amplasamentul drumurilor de acces şi a celor tehnologiceII.6.1. Amplasamentul drumurilor tehnologiceDrumuri deja construite sau amenajate (sunt în perimetrul SPA Lunca Siretului Inferior)

1. Între batardou (centrală şi baraj Cosmeşti) şi CHE Călimăneşti, drum care urmăreşte digul mal drept, pe teritoriul oraşului Mărăşeşti, judeţul Vrancea (L = 8,80 km, l = 5,00 m, S = 5,40 ha). Acest drum este utilizat pentru transportul betoanelor.

2. Drumul dintre podul Cosmeşti şi organizarea de şantier centralizată, pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi (L = 7,10 km, l = 6 m, S = 5,40 ha) este un drum care exista şi care a mai fost prelungit cu cca. ⅓ din lungimea lui. Astfel că, lungimea de drum construită pentru implementarea proiectului este de 2,40 km, iar S = 1,44 ha. Acest drum este utilizat pentru transportul componentelor organizării de şantier centralizată şi a betoanelor de la organizarea de şantier centralizată, pe malul stâng al râului Siret unde se construieşte digul.

3. Între organizarea de şantier centralizată şi batardou, pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi (L = 2,00 km, l = 5 m, S = 1,00 ha). Acest drum este utilizat pentru transportul agregatelor minerale de la cariere la organizarea de şantier centralizată, şi transportul materialelor de la organizarea de şantier centralizată, la batardou.

Total drumuri deja construite sau amenajate S = 7,83 ha.

Drumuri care vor fi construite (în perimetrul SPA Lunca Siretului Inferior)



1. Pentru realizarea regularizării aval centrală (L = 2,70 km, l = 6 m, S = 1,62 ha). Drumul este pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi şi va fi utilizat pentru deplasarea utilajelor si transportul materialelor cu scopul efectuării lucrărilor necesare realizării regularizării aval, pe distanţa de 2,70 km.

2. Pe coronamentul digului mal drept (L = 9,50 km, l = 6 m, S = 5,70 ha). Drumul va fi pe teritoriul oraşului Mărăşeşti, judeţul Vrancea şi localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi, şi va fi utilizat pentru accesul şi realizarea lucrărilor de întreţinere a construcţiilor hidrotehnice de pe malul drept.

3. Pe coronamentul digului mal stâng (L = 1,10 km, l = 5 m, S = 0,55 ha). Drumul va fi pe teritoriul localităţii Nicoreşti, judeţul Galaţi, şi va fi utilizat pentru accesul şi realizarea lucrărilor de întreţinere a construcţiilor hidrotehnice de pe malul stâng.

4. Pentru asigurarea legăturii pietonale şi auto între cele 2 maluri ale râului Siret (Cosmeşti Vale pe malul drept, şi Cosmeşti Deal pe malul stâng), s–a prevăzut construirea unui drum de acces peste baraj. Astfel, se va construi un pod de şosea cu L = 123 m, l = 10,60 m (carosabil, şi trotuare) şi S = 0,13 ha. Racordurile la centrală şi la baraj se vor asigura pe digul mal drept şi mal stâng, din frontul de retenţie al CHE Cosmeşti.

Total drumuri care vor fi construite S = 8,00 ha.

Total drumuri tehnologice deja construite sau amenajate + drumuri tehnologice care vor fi construite S = 15,83 ha.

Dintre drumurile tehnologice prezentate, următoarele drumuri vor fi permanente:1. Pe coronamentul digului mal drept (L = 9,50 km, l = 6 m, S = 5,70 ha). Drumul va fi pe

teritoriul oraşului Mărăşeşti, judeţul Vrancea şi localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi, şi va fi utilizat pentru accesul şi realizarea lucrărilor de întreţinere a construcţiilor hidrotehnice de pe malul drept;

2. Pe coronamentul digului mal stâng (L = 1,10 km, l = 5 m, S = 0,55 ha). Drumul va fi pe teritoriul localităţii Nicoreşti, judeţul Galaţi, şi va fi utilizat pentru accesul şi realizarea lucrărilor de întreţinere a construcţiilor hidrotehnice de pe malul stâng;

3. Pentru asigurarea legăturii pietonale şi auto între cele 2 maluri ale râului Siret (Cosmeşti Vale pe malul drept, şi Cosmeşti Deal pe malul stâng), s–a prevăzut construirea unui drum de acces peste baraj. Astfel, se va construi un pod de şosea cu L = 123 m, l = 10,60 m (carosabil, şi trotuare) şi S = 0,13 ha. Racordurile la centrală şi la baraj se vor asigura pe digul mal drept şi mal stâng, din frontul de retenţie al CHE Cosmeşti.

Total drumuri permanente S = 6,38 ha.

Dintre drumurile tehnologice prezentate, următoarele drumuri vor fi temporare (în etapa de construcţie):

Pentru realizarea regularizării aval centrală (L = 2,70 km, l = 6 m, S = 1,62 ha). Drumul este pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi şi va fi utilizat pentru deplasarea utilajelor si transportul materialelor cu scopul efectuării lucrărilor necesare realizării regularizării aval, pe distanţa de 2,70 km; Între batardou (centrală şi baraj Cosmeşti) şi CHE Călimăneşti, drum care urmăreşte digul mal drept, pe teritoriul oraşului Mărăşeşti, judeţul Vrancea (L = 8,80 km, l = 5,00 m, S = 5,40 ha). Acest drum este utilizat pentru transportul betoanelor.Parţial, drumul dintre podul Cosmeşti şi organizarea de şantier centralizată, amplasat pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi (L = 2,40 km, l = 6 m, S = 1,44 ha) Acest drum este utilizat pentru transportul componentelor organizării de şantier centralizată şi a betoanelor de la organizarea de şantier centralizată, pe malul stâng al râului Siret unde se construieşte digul. Între organizarea de şantier centralizată şi batardou, pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi (L = 2,00 km, l = 5 m, S = 1,00 ha). Acest drum este utilizat pentru transportul agregatelor minerale de la cariere la organizarea de şantier centralizată, şi transportul materialelor de la organizarea de şantier centralizată, la batardou.

Drumurile temporare vor fi închise iar terenul va fi adus la starea iniţială, după terminarea etapei de construcţie.



Total drumuri temporare S = 9,46 ha.Total drumuri permanente + temporare S = 15,84 ha

Drum existent şi care va fi folosit pentru lucrările de pe malul stangDrumul dintre podul Cosmeşti şi zona malului stâng unde se va construi digul pentru acumularea Cosmeşti (localitatea Nicoreşti, judeţul Galaţi), drum care trece prin localităţile Cosmeşti Deal şi Nicoreşti, judeţul Galaţi, inclusiv prin zona locuită. Acest drum va fi utilizat pentru transportul betoanelor pe malul stăng al râului Siret, în zona unde se va construi digul cu lungimea de 1,10 km.

II.7. Amplasamentul organizării de şantierOrganizarea de şantier pentru construirea obiectivului supus analizei cuprinde 5 amplasamente situate în perimetrul SPA Lunca Siretului Inferior:

1. Organizarea de şantier centralizată;2. Organizarea lotului pentru dig mal drept;3. Organizarea lotului pentru regularizare aval;4. Organizarea lotului pentru baraj şi centrală;5. Organizarea lotului pentru dig mal stâng.

Organizarea de şantier centralizată - 13 haOrganizarea de şantier centralizată este pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi, ocupă suprafaţa de şi include şi amenajările pentru deschiderea şantierului. Terenul necesar organizării tehnologice şi sociale centralizate este în proprietatea comunităţilor locale, categoria de folosinţă fiind neproductiv şi parţial păşune şi se ocupă temporar prin închiriere.

Organizarea tehnologică a lotului pentru dig mal drept va fi pe suprafaţa de 1500 mp, la 1250 m amonte de centrală, in interiorul acumulării.

Organizarea tehnologică a lotului pentru regularizare aval suprafaţa ocupată va fi de 1500 mp, şi va fi amplasată la cca 1000 m aval de amplasamentul barajului, la nivelul teraselor râului Siret.

Organizarea tehnologică a lotului pentru baraj şi centrală ocupă suprafaţa de 3000 mp, lotul pentru baraj va fi în incinta de execuţie a nodului hidrotehnic iar lotul pentru centrală va fi în aval de aceasta, la distanţa de 100 m, pe malul drept.

Organizarea lotului pentru dig mal stâng (tehnologică şi socială) va fi pe suprafaţa de 9000 mp, pe malul stâng al râului Siret, în afara digului, în amonte de baraj, la distanţa de 400 m faţă de acesta.

III. PROCESUL TEHNOLOGIC

III. 1. Fluxul tehnologic al funcţionării acumulării hidroenergetice CosmeştiElementele de fundamentare ai principalilor parametri funcţionali şi tehnologici pentru

CHE Cosmeşti

Nivelul normal de retenţie 62,50 mdMBNivelul maxim la Q0,5 % + DQ 64,00 mdMBNivelul minim de exploatare 61,50 mdMBNivelul minim excepţional 60,00 mdMBNivelul aval la Q = Q1 şi NNR 49,80 mdMBNivelul aval la Q2% = Q1 şi NNR 55,28 mdMB



Nivelul aval la Q0,5% + Q 56,07 mdMBVolumul total al lacului la NNR 17,00 mil. mcVolumul util la nivelul minim normal 2,00 mil. mcVolumul util la nivelul minim excepţional 8,56 mil. mcCăderea brută la NNR 14 mDebitul instalat 396 m/sPuterea instalată 2 x 18 MWProducţia de energie 128,50 Gwh/an

Graficul de exploatare

Exploatarea se va face între NNR şi 1 m sub NNR şi se va corela cu exploatarea CHE Călimăneşti pentru a înlătura debitele pulsatorii între Călimăneşti şi Cosmeşti, debite care au efecte negative asupra stabiiltăţii malurilor din zonă.

Cerinţa totală actuală de apă potabilă şi industrială din bazinul hidrografic Siret este de cca. 26 mc/s, conform “Anuarului de G.A.”, elaborat de CNAR Bucureşti, iar consumul efectiv în zona amplasamentului lacului de acumulare este de cca. 9 mc/s, cu perspectivă de creştere până în anul 2020, la 14 mc/s.

Prin studiul de G.A. în bazinul hidrografic Siret, pe sectorul Cosmeşti – Movileni, întocmit de S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti în anul 1999, se recomandă ca debitul de scurgere salubră să fie debitul minim lunar cu probabilitatea de 0,50% (cca. 26 mc/s) pe râul Siret, pentru asigurarea debitului de servitute şi a cerinţei de apă actuală şi de perspectivă, aval de acumularea Movileni.

Alimentarea cu energie electrică a CHE Cosmeşti se va face din serviciile proprii ale centralei.Pentru a sigura continuitatea alimentării serviciilor proprii cu curent alternativ s-a prevăzut a se realiza declanşarea automată de rezervă pe barele de servicii proprii ale fiecărui agregat şi pe barele de servicii generale ale centralei.

Toate instalaţiile se vor comanda automat prin procesul de pornire-oprire, sau, de la cutiile de comandă locale ale fiecărei instalaţii în parte. Alimentarea de rezervă se va face din reţeaua de 20 KV din zonă, printr-un transformator. A fost de aemenea prevăzut şi un grup Diesel 125 KVA.Liniile electrice aeriene pentru racordarea centralei Cosmeşti la Sistemul Energetic Naţional sunt linii noi de 110 KV, pentru evacuarea energiei prin intermediul staţiilor de transformare de 110/20 KV, la reţelele existente în zonă.

Aparatura de măsură şi control prevăzută este cea specifică pentru acumulările cu volume mari:Foraje piezometrice;Hidrometre;Pendule inverse;Deversoare tarate rocmetre;Reperi de nivelment la coronament şi pe taluze;Dispozitive de tasare verticală;Pilaştri;Reperi fundamentali de nivelment;Tararea debitelor evacuate în funcţie de deschiderea stavilelor.

În caz de accidente sau de incidente în exploatarea construcţiei hidrotehnice Cosmeşti, s-au prevăzut sisteme de alarmare a populaţiei prin semnale acustice şi luminoase, telefoane, etc.

Sistemul informaţional şi de prognoză hidrometeorologică va fi asigurat de Centrul dispecer din Focşani şi Dispeceratul de la Piatra Neamţ.



III. 2. Procesele tehnologice implicate în etapa de construcţie a acumulării hidroenergetice Cosmeşti

III.2.1. Organizarea de şantierPentru realizarea proiectului este necesară amplasarea unei organizări de şantier centralizată şi a unor puncte de lucru.

Dispunerea teritorială şi dimensionarea organizării de şantier a avut în vedere următoarele:specificul şi cantităţile de lucrări;perioada de timp pe parcursul căreia vor fi realizate lucrările planificate;forţa de muncă necesară.

Lucrările care au rămas de efectuat sunt planificate pe parcursul a 4 ani iar forţa de muncă necesară în perioada de vârf a executării lucrărilor se estimează a fi de 1045 lucrători direct productivi, la care se adaugă 275 salariaţi TESA - TP şi indirect productivi.

Referitor la organizarea socială, având experienţa construirii CHE Movileni, se estimează că, 2/3 din forţa de muncă, în special lucrătorii cu nivel scăzut de calificare, va fi recrutată din zonă, reducându-se astfel numărul celor pentru care este necesară asigurarea spaţiilor pentru cazare. Se intenţionează de asemenea închirierea unor spaţii de cazare în oraşul Mărărşeşti.Barăcile din şantier sunt absolut necesare pentru personalul cu înaltă calificare şi de conducere care trebuie, în funcţie de responsabilităţile specifice, să asigure permanenţa în şantier.

Organizarea tehnologică se va concentra pentruproducţia betonului necesar, menţinerea în funcţiune a unui parc important de utilaje şi mijloace de transportdepozitarea temporară a materialelor de construcţie.

Celelalte obiective din organizarea de şantier sunt pentru:asigurarea funcţionării componentelor organizării de şantierurmărirea calităţii produselor şi atestarea acestora;asigurarea utilităţilor;protecţia factorilor de mediu;respectarea legislaţiei în domeniul sănătăţii şi securităţii munciirespectarea normelor PSI şi SSM.

Organizarea punctelor de lucru se face ţinând cont de natura lucrărilor şi dispersia acestora.A fost prevăzută posibilitatea executării unei părţi importante din lucrările de pe malul stâng al râului Siret, până la devierea apelor faza a II-a, astfel că organizarea punctului de lucru amplasat în această zonă va fi mai complexă pentru a-i asigura o oarecare independenţă faţă de organizarea de şantier principală concentrată pe malul drept al râului Siret.Instalaţiile şi barăcile amplasate la nivelul organizărilor de şantier sunt cu caracter provizoriu şi sunt demontabile.

Organizarea de şantier pentru construirea obiectivului supus analizei cuprinde 5 amplasamente:1. Organizarea de şantier centralizată;2. Organizarea lotului pentru dig mal drept;3. Organizarea lotului pentru regularizare aval;4. Organizarea lotului pentru baraj şi centrală;5. Organizarea lotului pentru dig mal stâng.

Organizarea de şantier centralizată - 13 haAmplasamentul organizării de şantier va cuprinde:

I. Organizare tehnologică;II. Organizare socială;III. Drumuri şi alei din incintă;



IV. Lucrări de închidere.

I. ORGANIZAREA TEHNOLOGICĂA. Amenajări pentru deschiderea şantierului

Barăci container (14,40 mp fiecare) pentru vestiare – 10Barăci container (14,40 mp fiecare) pentru birou lot – 2Barăci container pentru sală de mese – 2Puţ forat apă tehnologică şi reţea de distribuţie a apei – 1LEA 20 KV – construcţii şi instalaţii – 1000 mlPT 20/0,4 KV şi racord – 2LEA 0,4 KV – 500 mlIluminat exterior – 1 ansÎmprejmuire 140 ml şi porţi

B. Amenajări pentru organizarea tehnologică centralizatăSediu şantier 420 mp – 1Depozit pentru materiale – 1Staţie pentru carburanţi cu capacitatea de 20 t – 2Depozit uleiuri – 1Coloană auto – 1Gospodărie betoane – 1Staţie sortare 250.000 mc/an – 1Poligon prefabricate – 1Laborator şantier – 11 staţie de epurare şi 1000 ml reţea pentru colectarea apelor uzate + conductă de evacuare în emisarCaptare (1 puţ forat), tratare, înmagazinare apă potabilă şi 1000 ml reţea de distribuţie a apei potabile

Depozitul pentru materiale Magazie materiale (432 mp fiecare) – 2Şopron materiale (216 mp fiecare) – 2Boxe acetilenă, oxigen (36 mp fiecare) – 2Boxe vopsele (36 mp) – 1Birou gestionar – container (14,40 mp) – 1Platformă depozitare 8000 mp – 1WC ecologic cu 2 cabine – 1Cântar auto şi platformă betonată (33 x 4 m) – 1Împrejmuire 480 ml şi porţi

Coloana auto Birou dispecer – container (14,40 mp) – 3Hală revizie, reparaţii, magazie pentru piese, strung, sudură, birou (675 mp) – 1Hală reparaţii (675 mp) – 1Staţie spălare – gresare – 1Separator de grăsimi + decantor – 1Platformă parcare 10.000 mp – 1 Vestiare muncitori – container (14,40 mp fiecare) – 3WC ecologic cu 2 cabine – 1Împrejmuire 700 ml + porţi

Gospodăria pentru betoane Fabrică de betoane cu capacitatea de 80.000 mc/an – 2 Siloz ciment cu capacitatea de 500 to – 2Confecţii metalice diverse cu capacitatea de 100 toStaţie compresoare – 1



Instalaţie dozare plastifianţi – 1Staţie răcire agregate – 1CT pentru încălzirea apei şi a agregatelor – 1Birou şef staţie şi dispecer – 2Separator de grăsimi şi decantor – 1Barăci container (14,40 mp fiecare) pentru vestiare – 2

Staţia de sortare cu capacitatea 250.000 mc/an Staţie de sortare – 1Confecţii metalice cu capacitatea de 150 toDecantor pentru ape uzate rezultate din spălarea agregatelorPlatforme şi padocuri 20.000 mp – 1Birou şef staţie – container (14,40 mp) – 1 Barăci container (14,40 mp fiecare) pentru vestiare – 2Puţuri pentru alimentare cu apă tehnologică – 2 Reţele apă tehnologică de 500 mlWC ecologic cu 2 cabine – 1

Poligon prefabricate Platformă de beton de 1000 mp Platformă de depozitare de 1000 mpLinie macara MTO 180 de 50 mlBirou maistru – container (14,40 mp) – 1 Vestiar muncitori (14,40 mp) – 1

II. ORGANIZAREA SOCIALĂ Baracă 12 garsoniere – 3Baracă 16 garsoniere – 4Reţele electrice de joasă tensiune de 1000 mlHidrosfere pentru înmagazinare apă –– 2Reţele canalizare 1000 mlÎnmagazinare gaz (chirie Sheel) – 2Amenajare platformă pentru amplasare recipienţi GPL de 80 mp – 1Reţea alimentare cu apă 1000 ml Staţie de epurare – 1Amenajare platformă pentru organizare de şantier - 10.000 mpContainer dublu pentru sală de mese – 6 Împrejmuire - 800 ml şi porţi

III. DRUMURI ŞI ALEI DIN INCINTA ORGANIZĂRII DE ŞANTIERDrumuri – 1500 mlAlei pietonale – 3000 ml

IV. LUCRĂRI DE ÎNCHIDEREDemontare lucrări (barăci, reţele de alimentare cu apă şi energie electrică, staţia de sortare, a staţiei de betoane, a staţiilor de epurare, etc.)Reconstrucţie ecologică şi readucerea terenului la starea iniţială prin îndepărtarea stratului de balast şi a fundaţiilor amenajare pe perioada funcţionării. Acoperirea amplasamentului cu sol vegetal rezultat din decopertările realizate pentru implementarea proiectului.

Organizarea de şantier la punctele de lucru

Organizarea tehnologică a lotului pentru dig mal drept – 1500 mp Birou lot şi sală apel – container (14,40 mp fiecare) – 2Vestiare muncitori – container (14,40 mp fiecare) – 3Magazie materiale de 72 mp – 1



Gospodărie noroi bentonitic 72 mp – 1 PT 20/0,4 KV şi racord – 1Platformă organizare de 500 mp WC ecologic cu 2 cabine – 1Reţea electrică 20 KV de 6 km şi PT 20/0,4 KV Împrejmuire 150 ml şi porţi

Amplasamentul va mai include: drumuri, alei pietonale şi lucrări de închidere (demontare, reconstrucţie ecologică şi redarea terenului la starea iniţială).

Organizarea tehnologică a lotului pentru regularizare aval - 1500 mpBirou lot şi sală apel – container (14,40 mp fiecare) – 2 Vestiare muncitori – container (14,40 mp fiecare) – 3Magazie materiale de 72 mp – 1 PT 20/0,4 KV şi racord – 1 Platformă organizare de 500 mp – 1WC ecologic cu 2 cabine – 1Reţea electrică 20 KV şi PT 20/0,4 KV de 6 km Împrejmuire 150 ml şi porţi


Organizarea tehnologică a lotului pentru baraj şi centrală – 3000 mpBirou lot şi sală apel – container (14,40 mp fiecare) – 4 Atelier cofraje de 108 mp – 1 Atelier armături de 108 mp – 1Atelier confecţii metalice de 72 mp – 1Vestiare muncitori – container (14,40 mp fiecare) – 8Magazie materiale de 108 mp – 1 PT 20/0,4 KV şi racord – 2 Reţele electrice de joasă tensiune de 500 mlWC ecologic cu 2 cabine – 1Platformă organizare de 800 mp – 1Fundaţie macara turn – 1Căi rulare macara 180 ml – 1


Organizarea lotului pentru dig mal stâng (tehnologică şi socială) – 9000 mp Birou lot şi sală apel – 1Atelier electromecanic şi magazie de 108 mp – 1Magazie materiale de 72 mp – 1 WC ecologic cu 2 cabine – 1PT 20/0,4 KV şi racord 20 KV – 1Reţele electrice de joasă tensiune de 3000 mlCedomal C 52 şi silozuri ciment 80 mp – 1Amenajare platformă organizare de şantier de 4000 mp – 1Puţ forat apă tehnologică – 1 Reţea alimentare cu apă tehnologică – 1 Rampă spălare auto şi separator grăsimi – 1 Staţie compresoare – 1Staţie carburanţi 12 to – 1

Colonia Cosmeşti dig mal stângAmenajare platformă pentru organizare de şantier 2400 mp



Împrejmuire organizare socială – 200 mlPuţ forat apă potabilă – 1 Instalaţie alimentare cu apă WC ecologic cu 2 cabine – 1Reţele electrice organizare socială de 300 ml


Organizările de şantier vor fi în responsabilitatea executantului lucrărilor (Hidroconstrucţia Bucureşti).

III.2.2. Fluxul tehnologic al staţiei de sortareProcesul tehnologic cuprinde transportarea balastului brut extras din excavaţie, spălarea şi sortarea acestuia în staţia de sortare de pe amplasamentul organizării centralizate de şantier.

Operaţiile cuprinse în procesul tehnologic de sortare şi spălare a agregatelor de balastieră sunt:alimentarea cu balast a depozitului;transportul balastului prin intermediul unor benzi acţionate electric la ciurul vibrator;spălarea fracţiunilor granulometrice simultan cu sortarea şi înlăturarea fracţiunilor levigabile;preluarea sorturilor, pe fracţiuni granulometrice, de către benzi transportoare şi stocarea în depozite intermediare.

Staţia de spălare – sortare va avea o capacitate de 250.000 mc/an, fluxul tehnologic fiind următorul: buncăr de alimentare → benzi transportoare → ciur vibrator pentru sortare cu trei site → clasor cu şnec → benzi transportoare pentru depozitare sorturi şi nisip → padocuri sorturi: nisip şi pietriş (4 ÷ 8 mm; 8 ÷ 16 mm şi 16 ÷ 32 mm) → depozite la sol agregate sortate.

Materia primă este preluată de o bandă transportoare din buncărul de alimentare al staţiei de sortare şi transportat în cirul vibrator. La nivelul ciurului vibrator are loc separarea sorturilor (0 ÷ 4 mm, 4 ÷ 8 mm, 8 ÷ 16 mm şi 16 ÷ 32 mm), spălarea fracţiunilor şi înlăturarea părţii levigabile. Sorturile separate şi spălate sunt preluate de 4 benzi transportoare şi stocate în depozite temporare.Balastul este transportat şi descărcat în rampa de descărcare constituindu-se un depozit care va asigura cantitatea de materie primă necesară funcţionării staţiei în perioadele nefavorabile pentru extracţie şi transport. Din acest depozit, agregatele minerale vor fi transportate în buncărul de alimentare. Cantitatea de părţi levigabile prezentă în zăcământ se datorează unor pelicule subţiri de argilă sau materialului argilos existent între agregate.

III.2.3. Fluxul tehnologic al staţiei de betoanePe amplasamentul organizării de şantier va fi instalată o staţie de betoane tip Leibherr cu o capacitate de 7 mc/h. Procesul tehnologic constă în mixarea materialelor folosite (agregate, ciment, apă şi aditivi) pentru producerea fiecărui tip de beton solicitat. Staţia este automatizată prin programare de către operatorul staţiei.

Structura instalaţieiStaţia de betoane mobilă este compusă din următoarele componente:

ansamblul de 4 pâlnii dispuse rectangular pentru depozitarea agregatelor în vederea transmiterii la malaxor;platformă cu cântar pentru schip;schip transportor, pentru transferul agregatelor uscate la malaxor;2 silozuri ciment;supapă de siguranţă, plasată anterior intrării cimentului sub presiune în filtrul cu cartuşe;filtrul cu cartuşe pentru reţinerea pulberilor fine;



structură de ancorare pentru silozuri, poziţionată pe şnecurile melcate;2 angrenaje melcate (şnecuri), cu capacitate de procesare de 7 mc/h;cântar pentru ciment, cu capacitate de 1000 kg;cântar pentru apă;instalaţie pompă de apă;dozator cântar de apă cu impulsuri de 1 litru;malaxor cu ax dublu orizontal, cu malaxare forţată, de 2 mc;pâlnie de descărcare a malaxorului;sistem de curăţire manuală a malaxorului cu apă sub presiune, de 5 kw, cu apă la 60° C;instalaţie pneumatică modulară cu compresor, pentru funcţionarea pneumatică a staţiei;panou electric, panou de control;sistemul informatic Kobeton, pentru automatizarea şi administrarea staţiei;cadrane pentru cântărire manuală;sistem de alimentare neîntreruptă ONLINE;înălţător pentru nisip, pentru rampa de umplere cu agregate uscate;structura de susţinere, pentru staţia;cabina de control, încorporată în structură;

Condiţiile de mediu solicitate pentru o bună funcţionare a instalaţiei se referă doar la temperaturi pozitive, cuprinse între 0 şi 40° C.Prin procesul tehnologic automatizat sunt preluate la malaxor cantităţile necesare de agregate, apă, ciment şi aditivi şi după amestecare, cantităţile de beton rezultat sunt transmise la beneficiari cu mijloace auto proprii.Alimentarea cu agregate a staţiei se face de la staţia de sortare agregate minerale situată pe amplasamentul organizării centralizate de şantier, de unde se aduc agregate în 4 sorturi pentru mărimile: 0-4 mm; 4-8 mm; 8-16 mm şi 16-31 mm, care sunt depozitate pe platforma betonată din jurul staţiei, fiecare sort într-un compartiment separat. Se recomandă ca aceste compartimente să fie acoperite pentru protejarea stării de uscare a agregatelor.

Alimentarea cu ciment se face de la CARPAT CEMENT Bicaz, cu mijloacele de transport ale furnizorului, iar alimentarea cu apă se face de la captarea proprie din puţ forat.

O măsură de minimizare a impactului activităţii a fost asigurarea impermeabilităţii platformelor de depozitare a agregatelor şi a zonelor de manevră a autovehiculelor, prin betonarea acestor suprafeţe.

Tehnologia care va fi utilizată în cadrul staţiei de betoane este nepoluantă, din procesul tehnologic nu rezultă deşeuri şi nici ape uzate iar apele folosite la igienizarea zilnică a malaxorului, ca şi mâlurile rezultate, vor fi folosite la următoarea şarjă de beton.

Emisiile de pulberi în aerul atmosferic sunt posibile doar la o exploatare neadecvată a instalaţiei, la transferul cimentului în silozuri.

Se impune ca presiunea aerului să fie permanent mai mică de 1,5 bari, filtrul să aibă cartuşele curate după umplere, cu respectarea timpilor de pauză între descărcări şi deschiderea electrovalvelor, prin care se garantează curăţirea totală a cartuşelor şi, după descărcarea cimentului, şoferul cisternei va curăţa treptat cisterna, prin deschiderea şi închiderea alternativă a ventilului de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea mare de aer care îltranzitează. Dacă nu se respectă aceste condiţii, supapa de siguranţă, care asigură integritatea silozurilor de ciment, se va deschide, caz în care se produc emisii puternice de praf în aerul atmosferic.

Cartea tehnică precizează că nivelul de decibeli emis la o funcţionare normală a staţiei este mai mic de 80.



III.2.4. Construcţii necesare acumulării CosmeştiPentru realizarea obiectivului proiectului sunt necesare realizarea următoarelor etape:

excavarea în abia minoră cu dublu rol – 1 - crearea cuvetei lacului de acumulare şi 2 -exploatare de agregate minerale de balastieră utilizate ca materii prime pentru realizarea părţilor componente ale proiectului;realizarea digurilor mal drept (continuarea digului început în perioada 1990-1998) şi mal stâng;realizarea de excavaţii în vederea fundării barajului şi a centralei până la o adâncime de 40 m;devierea apei cu baraje mobile în vederea realizării barajului;turnarea betoanelor care vor realiza structura barajului, a disipatorului de energie;lucrări de protecţie a malurilor în aval de gura disipatorului de energie până la 500 m amonte de podul rutier de la Cosmeşti Vale situat pe E 581.

În vederea realizării acumulării Cosmeşti vor fi realizate excavaţii în albia minoră a râului Siret în amonte de punctul de amplasare a barajului în scopul formării cuvetei lacului. Lacul de acumulare va fi delimitat de frontul de retenţie (centrala şi barajul deversor), digul de închidere în versantul stâng şi digul longitudinal pe malul drept.

Caracteristicile lacului de acumulare şi ale barajului:suprafaţa - 401,40 ha (prin inundare); volumul lacului la cota NNR - 19,08 mil. mc;înălţimea barajului - 22,50 m;lungimea barajului coronament - 123,00 m;barajul are 6 câmpuri deversante echipate cu stavile segment de 16 x 10 mp;nivelul normal de retenţie (NNR) este la cota 62,50 mdMB;căderea brută - 14 m;lungimea digului mal drept – 9,50 km;lungimea digului mal stâng – 1,10 km1;lungimea regularizării aval – 2,77 km;

Excavaţiile realizate constau în îndepărtarea a 1.586.255 mc aluviuni depuse în albia minoră a râului Siret în amonte de amplasarea barajului. Excavaţiile vor fi realizate cu excavatoare pe pneuri sau pe şenile pentru depozitele situate deasupra nivelului apei şi cu excavatoare de tip draglină pentru cele din apă. Pentru a asigura excavarea eficientă şi în siguranţă a agregatelor minerale va fi respectată tehnologia de exploatare cuprinsă în avizele de gospodărirea apelor pentru cele două exploatări. Agregatele minerale nu vor fi depozitate decât temporar, până la scurgerea levigatului, în albia minoră a râului Siret. După scurgerea conţinută în depozitele litologice ale agregatelor de balastieră nisipurile şi pietrişurile vor fi transportate la staţia de sortare aflată pe amplasamentul organizării principale de şantier unde vor fi sortate şi apoi utilizate la fabricarea betoanelor necesare realizării investiţiei.

Barajul deversor va fi de tip stăvilar, cu ploturi independente (ploturi cu pile intermediare, plot deversor şi culei), partea deversoare fiind un radier din beton cu lungimea de 42,00 m.Terenul de fundare al barajului la cota 40,50 m îl reprezintă pietrişurile aluvionare. Centrala se va funda pe un strat de nisip. Execuţia barajului şi a centralei se va face în incinta de deviere a apelor faza I-a asigurată pentru debitele de 5% (2340 mc/s).În câmpurile deversoare rosturile permanente se află la 4,00 m în faţa pilelor (câte 2 rosturi pe câmp, cu excepţia deschiderilor marginale în care este un singur rost la 4,00 m de faţa pilelor), etanşarea lor se va face cu bandă PVC O35.Pilele au grosimea de 4,00 m şi vor servi pentru susţinerea stavilelor, a batardourilor, a grinzilor pentru macaraua portal, a grinzilor podului de şosea, care va face legătura între cele 2 maluri şi adăpostirea mecanismelor de acţionare a stavilelor.Disiparea debitului evacuat peste deversor se face într-un disipator de energie în două trepte, de 52,00 m lungime, continuat cu risberma de 30,00 m lungime.



Pentru racordurile cu digurile vor fi construite ziduri laterale, amonte şi aval.Barajul deversor, disipatorul de energie, risbermele şi zidurile laterale vor fi fundate pe stratul aluvionar, iar etanşarea în profunzime a frontului de retenţie va fi asigurată cu un perete continuu din beton, racordându-se la etanşarea în profunzime a centralei şi a digului mal stâng.Betonarea se va face pe lamele cu înălţimea de maxim 2,00 m, armarea se va face cu oţel beton PC 52, iar armătura constructivă va fi din oţel beton OB 37.

Barajul va fi dotat cu echipament hidromecanic; echipament electric;instalaţii (electrice interioare şi exterioare, instalaţie de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică echipată cu grup electrogen, instalaţie de încălzire);sistem de supraveghere (specială şi curentă) instituit datorită clasei şi categoriei de importanţă a construcţiilor hidrotehnice din cadrul amenajării Cosmeşti şi seismicităţii zonei;instalaţii şi dispozitive de măsură şi control;sistem de urmărire a comportării construcţiilor.

În culeea mal stâng vor fi amplasate grupul electrogen DIESEL şi rezervorul de combustibil lichid. Materialele care vor fi folosite la finisaje trebuie să asigure confort termic şi economie de energie, conform Normativului C 107/2005.

Pentru realizarea lucrărilor de fundare vor fi executate săpături care vor implica excavarea unei cantităţi de 457.994 mc din orizonturile pedologice şi geologice. La realizarea barajului vor fi utilizate excavatoare pe pneuri şi pe şenile, macarale, autobetoniere, încărcătoare frontale. Pentru a realiza etanşarea peretelui şi a fundării în adâncime se vor utiliza instalaţii Kelly limitând astfel adâncime săpăturilor prin excavare şi reducând consumul de combustibil. Cea mai mare parte a materialului derocat pentru realizarea barajului va fi transportat către staţia de sortare fiind reprezentat de depozite aluvionare de nisipuri şi pietrişuri peste care s-a dezvoltat o copertă redusă de sol. Solul vegetal va fi decopertat şi depozitat pe suprafeţele tehnologice fără a afecta vegetaţia naturală a zonelor învecinate fiind ulterior utilizat împreună cu şlamul de la staţia de sortare pentru acoperirea digurilor şi reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de proiect(organizări de şantier, drumuri tehnologice temporare).

Betonul necesar realizării barajului va fi transportat cu autobetonierele societăţii de la staţia debetoane amplasată pe suprafaţa organizării principale de şantier. Cofrajele necesare vor fi realizate la atelierul propriu care va fi amenajat la nivelul organizării tehnologice a lotului baraj şi centrală.

Disipatorul de energieSoluţia propusă este cea cu disipator în două trepte şi constă în existenţa a două bazine de disipare având următoarele dimensiuni:

treapta I-a - cotă radier de 46,50 mdM şi lungime de 17,50 m;treapta a II-a - cotă radier de 43,00 mdM şi lungime de 36,50 m.

Aval de pragul treptei a II-a de disipare se va instala o risbermă alcătuită din blocuri mari de beton [3,00 m x 3,00 m x (0,50 ÷ 1,00) m], decalate pe verticală cu 0,50 m, în lungime totală de 21,00 m. Această risberma este urmată de o protecţie alcătuită din blocuri mari cu greutatea de 1,00 – 2,00 tone, pe o lungime de cca. 5,00 m. Protecţia se va continua aval, cu gabioane amplasate la baza zidurilor şi a taluzelor digurilor laterale, pe o lungime de 80,00 – 100,00 m.

Regularizare avalRegularizarea aval este formată dintr-un şenal de ape mari care realizează racordul între disipatorul de energie şi bazinul de liniştire, în zona amonte (punctul A), şi albia râului Siret, în zona aval (punctul B). Punctul B de racordare cu albia râului Siret este la cca. 111,00 m aval de apeductul conductei gazoduct).



Dimensiunile regularizării sunt:lungime măsurată în ax regularizare – 500,00;lăţime – 168,50 m;cotă radier – 48,00 ÷ 47,80 mdMB, între punctele A şi B;I = 0,40‰;pante taluze diguri = 1:2,50;cotă coronament = + 1,50 m peste nivelul de apă aferent Q verif. cls. IV.

Diguri şi contracanaleÎnchiderea în versantul stâng a frontului de retenţie şi limitarea lacului pe malul drept se va realiza prin intermediul digurilor.Digurile vor fi de tip omogen (din balast) având la parametrul udat, pereu din beton armat de 20,00 cm grosime. Taluzul exterior al digurilor se va acoperi cu un strat de 10 cm grosime de pământ vegetal rezultat din decopertarea amprizei drumurilor şi a contracanalelor. La finalizarea digurilor acestea vor fi înierbate.Pentru execuţia digurilor pe traseele care interceptează cursul albiei râului Siret se vor face devieri locale cu şenale de deviere şi diguri de protecţie. Fundarea digurilor se va face pe terenul existent, după îndepărtarea stratului de sol vegetal, sau a straturilor de mâluri sau nisipuri prăfoase – argiloase (cu o grosime mai mică de 1,00 m).La racordul digurilor cu construcţiile din beton în zona frontului de vor fi realizate ziduri laterale din beton atât în amonte cât şi în aval.

Digurile care vor delimita acumularea Cosmeşti vor avea următoarele caracteristici:cota coronamentului digurilor va fi cu 2,50 m peste cota NNR din condiţii de aval, iar spre amonte va avea cu 0,50 m peste cota remuului, pentru debitul de verificare corespunzător clasei de importanţă a construcţiei;lăţimea coronamentului va fi de 6,00 m (4,00 + 2,00);atât la digul mal drept cât şi la digul mal stâng a fost prevăzut un parapet sparge val care va asigura preluarea valurilor şi va servi şi ca parapet de protecţie spre lac;pantele taluzelor la diguri vor fi de 1:2,5 spre apă, şi 1:3 spre exterior;pentru colectarea şi conducerea în avalul amenajării a apelor infiltrate prin diguri, a apelor de ploaie din terase, şi a torenţilor din versanţi, s-au prevăzut contracanale la exteriorul digurilor; Contracanalele sunt dimensionate la debite cu asigurarea de 10 % având panta taluzelor de 1:1,5, cu adâncimea şi lăţimea la bază variabilă, în funcţie de debitul rezultat în fiecare secţiune;între dig şi contracanal a fost prevăzută o bermă de 6,00 m lăţime pentru circulaţie şi intervenţii având rampe de legătură la coronament, din 3,00 în 3,00 km.

La nivelul digurilor mal drept şi mal stâng va fi realizat un parapet sparge val care să asigurepreluarea valurilor şi va servi şi ca parapet de protecţie spre lac.Digul mal drept va avea o lungime de 9,5 km şi are un traseu care se înscrie în albia majoră, lunca şi terasa inferioară a râului Siret. Din lungimea de 9,5 km au fost realizaţi, în perioada 1990 –1998, 7 km începând de la acumularea Călimăneşti către aval. Din 1998 lucrările la CHE Cosmeşti au fost oprite, fiind realizate doar intervenţii pentru punerea în siguranţă a lucrărilor deteriorate în urma viiturilor, precum şi, pentru apărarea terenurilor şi localităţilor limitrofe.

Digul mal stâng închide frontul de retenţie de la barajul deversor la versantul stâng şi se continuă cu protecţia versantului care este foarte înalt şi abrupt. Execuţia digului mal stâng se va face după devierea apelor faza a II-a. Digul mal stâng va avea o lungime de cca. 1,10 km care se înscrie pe malul stâng al râului Siret, pe terasa inferioară, la baza terasei înalte.

Pentru protecţia zonelor puternic erodate ale versantului stâng, pe o lungime de 3000,00 m s-au prevăzut lucrări de protecţie, cu un prism din balast cu panta taluzului de 1:2 spre apă, placat cu pereu de beton de 15,00 cm grosime, rezemat pe un pinten din beton încastrat la partea inferioară, pe o adâncime de 1,50 m. Platforma superioară va avea o lăţime de 5,00 m şi va fi cu



2,00 m peste cota NNR.

III.3. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

III.3.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului în perioada de construcţie

Prin specificul lor activităţile de construcţie şi transport a materialelor de construcţiei, de sortare a agregatelor minerale şi de preparare a cimentului cuprind următoarele surse de impact asupra mediului:1. Pentru activitatea de transport a materialelor de construcţie de la organizările de şantier

la locul punerii în operă:autocamioane – 5 buc;autobetoniere – 3 buc;autobasculante – 10 buc;

2. Surse de poluare pe amplasamentul organizărilor de şantierstaţia de betoane: zgomotul produs de instalaţie, apreciat în cartea tehnică la o valoare mai mică de 80 dB şi emisiile de pulberi în aerul atmosferic prin deschiderea supapei de siguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei;staţia de sortare: zgomotul produs de instalaţia de sortare şi pulberi rezultate din încărcarea agregatelor minerale în instalaţie;ape menajere - rezultate din spaţiile care deservesc personalul implicat în etapa de construcţie, ape care sunt colectate, tratate în staţii de epurare şi evacuate în emisar– 1500 mc;ape uzate tehnologic - rezultate de la rampa de spălare a mijloacelor auto şi fabrica de betoane, prevăzute cu separator de hidrocarburi, uleiuri minerale şi decantor, şi de la staţia de sortare agregate minerale;poluări accidentale – prin scurgerea de uleiuri şi hidrocarburi în mediu;

3. pentru activitatea de construcţie:zgomotul produs de operarea utilajelor pe amplasamente;pulberi antrenate de deplasarea utilajelor;poluări accidentale datorate scurgerii de combustibili sau lubrifianţi în mediu.

Sursele de poluare enumerate pentru perioada de construcţie sunt temporare pe durata realizării investiţiei (48 luni).

III.3.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului în perioada de funcţionare

În perioada de funcţionare a acumulării hidroenergetice Cosmeşti nu vor exista surse de poluare a factorilor de mediu.

IV. DEŞEURI - GENERAREA, MANAGEMENTUL, ELIMINAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR

IV.1. Deşeuri generate în etapa de construcţie

Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, operatorul economic care execută lucrările de construcţie (HIDROCONSTRUCŢIA BUCUREŞTI) are obligaţia să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor.De asemeni, operatorul economic care execută lucrările de construcţie (HIDROCONSTRUCŢIA BUCUREŞTI), are obligaţia să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate în etapa de



construcţie şi a modului de eliminare a acestora.

IV.1.1. Deşeuri menajereDeşeuri menajere rezultate de la personalul lucrător şi igienizarea spaţiilor de cazare şi birouri –între 500 şi 2000 kg/lună, în funcţie de numărul persoanelor implicate în fiecare fază a etapei de construcţie;Deşeuri din plastic (PET–uri) – între 300 şi 1000 kg/lună, în funcţie de numărul persoanelor care lucrează.Deşeurile menajere (organice) şi PET-urile care vor fi generate pe amplasamentele unde se efectuează lucrări şi în incintele organizărilor de şantier vor fi colectate selectiv (organice şi PET-uri), în recipienţi etanşi şi acoperiţi (europubele), fără scurgeri pe sol.

Responsabilitatea asigurării recipienţilor (corespunzător ca număr şi caracteristici) pentru colectarea deşeurilor menajere (organice şi PET-uri) este a executantului lucrărilor de construcţie (Hidroconstrucţia Bucureşti).

IV.1.2. Deşeuri tehnologiceDeşeurile tehnologice generate în etapa de construcţie sunt:

Deşeuri din excavare, decopertare – 80 to; *Uleiuri uzate – 400 kg; Anvelope uzate – 160 bucăţi; *Acumulatori şi baterii uzate – 40 bucăţi; Deşeuri de lemn (cherestea, placaj, plăci fibrolemnoase) - 6,00 to; Deşeuri metalice feroase şi neferoase - 21,50 to; *Deşeuri textile - 2,00 to; Deşeuri de la tuburi şi furtune cu inserţie de cauciuc - 360 kg; Deşeuri plastic (profile, ţevi PVC) - 850 kg; *Piese de polizare uzate – 6 bucăţi. Deşeuri periculoase

Deşeurile de lemn (rezultate din utilizarea în procesul de construcţie a cherestelei, placajului şi plăcilor fibrolemnoase) sunt folosite pentru încălzirea bitumului utilizat la izolaţii peree.Modul de gestionare a deşeurilor de lemn este reglementat de HG nr. 2293 din 9 decembrie 2004 privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase.

Deşeurile metalice feroase şi neferoase sunt deşeuri reciclabile care trebuie colectate în incinta organizării centralizate de şantier, pe o suprafaţă impermeabilizată.Eliminarea acestor deşeuri se va face prin predarea unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu reciclabil. Modul de gestionare a deşeurilor metalice feroase şi neferoase este reglementat de OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale, reciclabile, şi care este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007.

Deşeuri de la tuburi şi furtune cu inserţie de cauciuc Aceste deşeuri rezultă de la montarea tuburilor şi furtunelor cu inserţie de cauciuc în incinta celor 2 organizări de şantier (centralizată şi dig mal stâng) şi la centrala hidroelectrică Cosmeşti. Gestionarea acestor deşeuri se va face prin colectarea lor pe o suprafaţă impermeabilizată, în incinta organizării centralizate de şantier şi predarea lor la un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Deşeuri plastic (profile, ţevi PVC) Aceste deşeuri reciclabile rezultă de la montarea profilelor şi ţevilor PVC în incinta celor 2 organizări de şantier (centralizată şi dig mal stâng) şi la centrala hidroelectrică Cosmeşti. Gestionarea acestor deşeuri se va face prin colectarea lor pe o suprafaţă impermeabilizată, în incinta organizării centralizate de şantier şi predarea lor la un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.



Deşeuri din excavare şi decopertare Pentru utilizarea unor suprafeţe de teren (excavare, construcţia de drumuri, amenajarea organizărilor de şantier, construcţie diguri, etc.) este înlăturat stratul de copertă. În funcţie de natura şi calitatea materialului rezultat prin decopertare, acesta poate fi folosit în alte scopuri (reconstrucţie ecologică, umplerea unor gropi, înălţare de diguri, etc.). Deşeurile care vor rezulta din decopertare în etapa de construcţie a Amenajării hidroelectrice Cosmeşti sunt deşeuri inerte şi vor fi depozitate în locurile stabilite de reprezentanţii primăriei pe teritoriul căreia au fost generate aceste deşeuri. Deşeul inert (care poate rezulta din activităţile enumerate) este definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nureacţionează în nici un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Cantitatea totală de levigat şi conţinutul de poluanţi al deşeului, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apelor de suprafaţă şi/sau subterane.

Sol nepoluat - solul care este îndepărtat din stratul superior al unei suprafeţe de teren în perioada activităţii extractive desfăşurate în suprafaţa respectivă şi care nu este considerat poluat conform <LLNK 11997 756 503101 0 75>Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este reglementat de HG nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive.

Anvelope uzate Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto, vor fi colectate pe o suprafaţă impermeabilizată şi vor fi predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de: OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile,

actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007; HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

IV.1.3. Nămolul de la staţia de epurare a apelor uzate menjereAcest nămol rezultă de la epurarea apelor uzate menajere în staţia de epurare amplasată în incinta organizării centralizate de şantier - Gestionarea acestui tip de deşeu se va face prin uscare, analize pentru identificarea prezenţei metalelor grele. In cazul absenţei metalelor grele deseurile vor fi valorificate pe ternuri agicole. In cazul prezenţei metalelor grele, namolul va fi predat la un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Deşeuri de ambalaje de la substanţe nepericuloase Deşeurile de ambalaje generate în etapa de construcţie sunt:

Ambalaje metalice (butoaie, cutii metalice, etc.) – 2000 kg; Ambalaje de hârtie şi carton – 1100 kg; Ambalaje plastic (folie, recipienţi ) – 1300 kg.

Gestionarea acestor deşeuri reciclabile se va face prin colectarea separată, pe suprafeţe impermeabilizate, într-un spaţiu închis, în incinta organizării centralizate de şantier, şi predarea lor la un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze aceste tipuri de deşeuri.



Legislaţia care reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje şi care trebuie respectată: HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (publicată în

MO, Partea I, nr. 639 din 20/07/2005), modificată şi completată de HG nr. 1872/2006 din 21/12/2006 (publicată în MO, Partea I, nr. 15 din 10/01/2007);

Decizia nr. 2005/270/CE referitoare la stabilirea formatului bazei de date referitoare la ambalaje;

Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

IV.1.4. Deşeuri periculoaseDeşeuri textile Deşeurile textile sunt generate ca urmare a utilizării acestora pentru a şterge diferite suprafeţe. Deoarece aceste deşeuri pot conţine substanţe diverse, dintre care unele pot fi periculoase, gestionarea (colectarea şi eliminarea) acestora se va face respectând regimul deşeurilor periculoase. Aceste deşeuri vor fi colectate în saci de polietilenă amplasaţi pe o suprafaţă impermeabilizată (betonată), într-un spaţiu acoperit, în incinta organizării centralizate de şantier.Eliminarea acestor deşeuri se va face prin predarea la un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu (periculos).

Uleiuri uzateAceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.Uleiurile uzate rezultate ca urmare a schimburilor de ulei la mijloacele auto şi utilaje vor fi colectate în butoaie metalice, amplasate pe o suprafaţă betonată şi acoperită, în incinta organizării de şantier. Aceste deşeuri vor fi predate unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii: să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi stocarea corespunzătoare până la predare;să asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare;să livreze uleiurile uzate însoţite de declaraţii pe propria răspundere, operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate;să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi predării uleiurilor uzate;să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului competente, informaţiile solicitate.

Este interzisă:deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane, apele mării teritoriale şi în sistemele de canalizare;evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate, precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora;valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste valorile limita admise de legislaţia în vigoare;amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi preparate chimice periculoase;amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile; incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr. 128/2002



privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri;utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

Acumulatori şi baterii uzate Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 16 06 01* Baterii şi acumulatori.Acumulatorii şi bateriile uzate rezultaţi ca urmare a schimbării lor la mijloacele auto vor fi colectaţi pe o suprafaţă impermeabilizată (betonată), într-un spaţiu acoperit, în incinta organizării centralizate de şantier şi vor fi predaţi unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Modul de gestionare a deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat de HG nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

Piese pentru polizare uzateAceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 12 01 20* Piese de polizare uzate mărunţite şi materiale de polizare mărunţite cu conţinut de substanţe periculoase.Acest deşeu rezultă ca urmare a operaţiei de polizare din atelierul de confecţii metalice situat în incinta organizării centralizate de şantier.Gestionarea acestui tip de deşeu se va face prin colectarea într-un recipient amplasat pe o suprafaţă impermeabilizată, într-un spaţiu închis, în incinta organizării centralizate de şantier, şi predarea la un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Deşeurile de ambalaje de la substanţe periculoase Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - Cod - 15 01 10* Ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase Ambalaje metalice (butoaie, cutii de la vopsele, diluanţi, etc.) – 3200 kg; Ambalaje de hârtie şi carton – 980 kg; Ambalaje plastic (recipienţi diferiţi, inclusiv folie de polietilenă) – 800 kg.

Gestionarea acestor deşeuri se va face prin colectarea separată, în recipienţi amplasaţi pe suprafeţe impermeabilizate, într-un spaţiu închis, în incinta organizării centralizate de şantier, şi predarea lor la un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Legislaţia care reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje şi care trebuie respectată: HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (publicată în

MO, Partea I, nr. 639 din 20/07/2005), modificată şi completată de HG nr. 1872/2006 din 21/12/2006 (publicată în MO, Partea I, nr. 15 din 10/01/2007);

Decizia nr. 2005/270/CE referitoare la stabilirea formatului bazei de date referitoare la ambalaje;

Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

IV.1.5. Nămoluri de la staţiile de epurare a apelor tehnologice uzate Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - Cod - 07 02 11* Nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoaseAceste nămoluri rezultă de la staţiile de epurare a apelor tehnologice uzate (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng) -

Gestionarea acestui tip de deşeu se va face prin predarea la un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Alte acte normative care reglementează gestionarea deşeurilor şi care trebuie respectate: HG nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea



listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, conform căreia:o Agenţii economici care generează deşeuri au obligaţia să ţină o evidenţa gestiunii

acestora, în conformitate cu modelul prevăzut în ANEXA nr. 1, pentru fiecare tip de deşeu;

o Datele centralizate anual privind evidenţa gestiunii deşeurilor se transmit autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, la cererea acestora.

OUG nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi actualizată, conform căreia:

procesele şi metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor trebuie să nu pună în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului; să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut.

În etapa de funcţionare sunt emisii de deşeuri de tip menajer (plastic, hârtie, organice), colectate selectiv, în recipienţi din plastic (europubele) amplasaţi în incinta centralei – 60 kg/lună.Responsabilitatea privind gestionarea (colectare, transport, eliminare) a tuturor categoriilor de deşeuri generate în etapa de funcţionare este a beneficiarului, S.C. HIDROELECTRICA S.A. –Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ. Eliminarea acestor deşeuri se va face în baza unui contract cu un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului pentru acest tip de activitate.

V. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA ELEMENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

Influenţa activităţilor antropice anterioare la nivelul zonei perimetrului în care se vor desfăşura activităţile generate de proiect sunt reprezentate prin cultivarea agricolă a terenurilor şi exploatarea balastului din albia minoră a râului Siret.

Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile combustibilului şi a uleiurilor în mediu utilajele folosite în perioada de construcţie vor fi menţinute în stare de funcţionare bună având inspecţiile tehnice periodice efectuate. De asemenea personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie a acestora. Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apa şi solul.

Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.

V.1. Factorul de mediu apăV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologieAmplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret care se dezvolta pe versanţii estici ai Carpaţilor Orientali şi parţial în Podişul Moldovei. Râul îşi are obârşia în zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei). Încă de la izvoare îşi croieşte o vale transversală tipic montană cu pantele medii în jur de 10 m/km, care se menţin până la pătrunderea în depresiunea subcarpatica a Berhometului (Ucraina).

Apele pluviale se infiltrează preponderent în sol. Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică este de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile României.

Pe teritoriul României, Siretul are o lungime de 548 km si un bazin hidrografic de 43 933 km2; dar



în afara graniţei de stat mai sunt încă 1636 km2 drenaţi de reţeaua Siretului.

Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 – 1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici care asigură peste 90% din alimentarea râului.

Elemente de baza ale scurgerii lichide şi solide în bazinul râului Siret. Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp – pe Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova, 11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp – pe Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp –pe Trotuş, 9 l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe Buzău. Se observă o diminuare a valorii scurgerii medii specifice de la nord către sud.Primăvara rezervele de apă din zăpada acumulată iarna, se eliberează în perioadele foarte scurte şi împreună cu ploile căzute în acest interval, produc cele mai mari volume sezoniere care pot depăşi 40 %. Pe lângă apele mari de primăvară în regimul hidrologic al râului Siret se pot constata în ultimii ani, existenţa unor viituri de vară ca urmare a debitului autohton.

Din punct de vedere statistic, în vara anului 2005 a fost înregistrat cel mai mare debit lichid de pe râul Siret cu o valoare de 4650/mc/s la staţia hidrometrică Lungoci, în apropiere de vărsare în Dunăre.În luna iulie din 2008, ca rezultat al cantităţilor considerabile de precipitaţii din bazinul hidrografic situat în zona estică a Carpaţilor Orientali, s-a înregistrat un debit de 1850 mc/s, în punctul hidrometric Lespezi – jud. Iaşi.

Debitele lichide şi transportul mediu anula de aluviuni în bazinul Siretului

Prezentarea detaliată a acestor unităţi este importantă deoarece acestea reprezintă sursa de provenienţă a aluviunilor care pot determina colmatarea lacului de acumulare care va deservi hidrocentrala Cosmeşti. Sursele de aluviuni care ajung direct în zona studiată, fără a fi reţinute de o altă acumulare este sunt pâraiele Zăbrăuţi şi Craecna cu debit temporar numai în perioadele cu precipitaţii foarte abundente şi Şuşiţa – cu debit permanent.

În medie în anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara rezervele de apă din



zăpada acumulată iarna, se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în aceast interval, produc cele mai mari volume sezoniere care pot ajunge până la 41,95 %. Pe lângă apele mari de primăvara, în regimul hidrologic se pot constata, în ultimii ani, existenţa unor viituri de vară ca urmare a debitului autohton.

Debitele medii în anul 2008 pe cursurile de apă la staţiile hidrometrice urmărite au următoarele valori pentru râul Siret: r. Siret - SH Adjudu Vechi = 171 mc/s şi SH Lungoci = 231 mc/s.

Din punct de vedere al calităţii apelor prezentăm, în tabelul următor, valorile indicatorilor studiaţi şi clasele de calitate ale apelor râului Siret în 5 puncte de colectare (date conform buletinelor de analiză emise de S.G.A. Vrancea).

Din punct de vedere al calităţii biologice râul Siret, după valoarea indicelui saprobic estimat pentru biocenoza bentală, se încadrează pe tot parcursul râului în clasa de calitate II, corespunzătoare unei stări ecologice bune, situaţie ce reflectă o îmbunătăţire a calităţii apei râului, semnificativă mai ales pe tronsonul Lungoci - Şendreni - vărsare în Dunăre (conform raportului asupra factorilor de mediu al APM Vrancea).

În amonte de amplasamentul amenajării hidroenergetice Cosmeşti este situat lacul de acumulare Călimăneşti care conform analizelor privind biomasa fitoplanctonică ca indice al estimării gradului de troficitate şi al gradului şi ritmului de eutrofizare indică o valoare medie de 3,33 mg/l. Această valoare permite, conform Ord.161/2006, încadrarea acumulării Călimăneşti în categoria lacurilor mezotrof, iar datele privind clorofila “a” indică o valoare medie de 4,3 μg/l, valoare ce încadrează lacul în categoria lacurilor mezotrofe. Acumularea Călimăneşti se încadrează în clasa I de calitate

Hartea surselor de aluviuni în bazinul hidrografic Siret. (Olariu)

Harta transportului de aluviuni în bazinul hidrografic Siret (Olariu)



din punct de vedere al concentraţiei nutrienţilor şi a salinităţii.

Indicatori de calitate măsuraţirâul Siret

Adjudu Vechi Cosmeşti Bilieşti Lungoci Şendreni

Indicatoranalizat

mg/l Cls.de

calit

mg/l Cls.de

calit

mg/l Cls.de

calit

mg/l Cls.de

calit

mg/l Cls.de

calitpH 8 7,9 8,0 8,0 8CCO-Mn 2,51 I 2,61 I 2,47 I 2,46 I 2,99 IRF 270,2 I 291,1 I 284,7 I 310,4 I 386,2 ISO42- 30,8 I 39,4 I 36,2 I 43,5 I 50,0 INO2- 0,03 III 0,022 II 0,023 II 0,028 II 0,028 IINO3- 1,2 II 1,232 II 1,272 II 1,387 II 1,396 II

V.1.2. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de construcţieIV.1.2.1. Alimentarea cu apăÎn etapa de construcţie, desfăşurarea activităţilor pe amplasamentele organizărilor de şantier este necesară alimentarea cu apă. La nivelul organizărilor de şantier apa va fi utilizată în diferite procese tehnologice şi pentru asigurarea apei menajere personalului.

Alimentarea cu apă tehnologică 1 puţ forat pentru etapa lucrărilor de deschidere a şantierului (pe amplasamentul

organizării de şantier centralizată) + reţea de distribuţie a apei tehnologice; 2 puţuri forate în incinta staţiei de sortare a agregatelor, amplasată în perimetrul

organizării de şantier centralizată + reţea de distribuţie a apei tehnologice; 1 puţ forat pentru organizarea punctului de lucru dig mal stâng + reţea de

distribuţie a apei tehnologice.

Apa tehnologică este folosită pentru:spălarea agregatelor minerale folosite la prepararea betoanelor;prepararea betoanelor;la staţia de spălare-gresare a mijloacelor auto.

Cantitatea de apă tehnologică care va fi consumată pentru ambele amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng) - 121.700 mc.

Alimentarea cu apă potabilă 1 puţ forat, amplasat în incinta organizării de şantier centralizată + reţea de

distribuţie a apei potabile + 2 hidrosfere pentru înmagazinare apă; 1 puţ forat, amplasat în incinta organizării punctului de lucru dig mal stâng + reţea

de distribuţie a apei potabile.Apa potabilă este folosită pentru consumul şi igiena personalului implicat în efectuarea lucrărilor în etapa de construcţie.

Cantitatea de apă potabilă care va fi consumată pe ambele amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng) - între 800 şi 1600 mc/lună - în funcţie de numărul de persoane implicate în fiecare etapă de construcţie.

V.1.2.2. Managementul apelor uzateV.1.2.2.1. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologiceInstalaţii pentru tratarea apei

Apele tehnologice uzate Apele uzate din incinta organizării centralizate de şantier şi din incinta organizării de şantier dig mal stâng, vor fi colectate, tratate şi evacuate în emisar (râul Siret).



Apele uzate provenite de la coloana auto din incinta organizării centralizate de şantier (prevăzută cu staţie de spălare-gresare a mijloacelor auto) sunt colectate şi trec printr-un separator de hidrocarburi şi uleiuri minerale bicompartimentă, printr-un decantor, ajungând în staţia de epurare a apelor tehnologice uzate.

Apele uzate provenite de la gospodăria de betoane din incinta organizării centralizate de şantier sunt colectate şi tratate într-un decantor tricompartimentat şi în staţia de epurare a apelor tehnologice uzate.

Apele uzate provenite de la staţia de sortare a agregatelor minerale din incinta organizării centralizate de şantier sunt colectate şi tratate într-un decantor tricompartimentat şi în staţia de epurare a apelor tehnologice uzate.

Apele tehnologice uzate din incinta organizării de şantier dig mal stâng, provin de la coloana auto (prevăzută cu staţie de spălare-gresare a mijloacelor auto), sunt colectate şi tratate într-un separator de hidrocarburi şi uleiuri minerale bicompartimentat, un decantor şi în staţia de epurare a apelor tehnologice uzate.

Deci, apele tehnologice uzate din organizarea centralizată de şantier şi din organizarea de şantier dig mal stâng, sunt colectate prin reţelele de canalizare din cele 2 incinte, tratate în separatoarele de hidrocarburi şi uleiuri minerale, decantoare şi cele 2 staţii de epurare a apelor tehnologice uzate şi evacuate în emisar (râul Siret) prin câte o conductă de pe fiecare amplasament.

Calitatea apelor evacuate în râul Siret trebuie să corespundă NTPA-001.

Cantitatea de ape tehnologice uzate evacuate pe ambele amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng) va fi de 40.161 mc.

Apele uzate de tip menajerApele uzate din organizarea centralizată de şantier şi din organizarea de şantier dig mal stâng, vor fi colectate, tratate şi evacuate în emisar (râul Siret).

Apele uzate de tip menajer provin de la spaţiile de cazare şi birouri din incinta organizării centralizate de şantier şi din incinta organizării de şantier dig mal stâng, ca urmare a igienizării spaţiilor şi a igienei personalului cazat în aceste spaţii.

Apele uzate de tip menajer de pe amplasamentul organizării centralizate de şantier sunt colectate printr-o reţea de canalizare separată de reţeaua care colectează apele tehnologice uzate, sunt tratate în staţia de epurare pentru ape uzate de tip menajer, şi evacuate în emisar.

Apele uzate de tip menajer de pe amplasamentul organizării de şantier dig mal stâng, sunt colectate printr-o reţea de canalizare separată de reţeaua pentru colectarea apelor tehnologice uzate, sunt tratate în aceeaşi staţie de epurare în care sunt tratate şi apele tehnologice uzate şi evacuate în emisar.

Calitatea apelor evacuate în râul Siret trebuie să corespundă NTPA-001.

Cantitatea de ape menajere uzate evacuate de pe ambele amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng) va fi între 800 şi 1600 mc/lună, în funcţie de numărul de persoane implicate în fiecare etapă de construcţie.

Pentru toate amplasamentele organizărilor de şantier şi a punctelor de lucru vor fi amplasateWC-uri ecologice:

3 cu câte 2 cabine fiecare, în incinta organizării de şantier centralizată;1 cu 2 cabine, în incinta organizării punctului de lucru dig mal drept;1 cu 2 cabine, incinta organizării punctului de lucru regularizare aval;



1 cu 2 cabine, în incinta organizării punctului de lucru baraj şi centrală;1 cu 2 cabine, în incinta organizării de şantier dig mal stâng.

V.1.2.2.2. Bilanţul apelor pe platforma societăţii în perioada de construcţieApa necesară proceselor tehnologice şi pentru nevoile menajere va fi captată din pânza freatică prin intermediul a 6 puţuri .

Bilanţul consumului de apă pe platforma societăţii

Apa uzată industrial şi cea folosită în scopuri menajere va fi tratată prin intermediul a trei staţii de epurare dintre care două vor fi amplasate pe suprafaţa organizării centralizate de şantier iar un ape pe amplasamentul organizării de şantier dig mal stâng.

Bilanţul apelor uzate de apă pe platforma societăţii

Ape uzate evacuateApe direcţionate spre reutilizare/recirculareTotal ape uzate

generatemenajere industriale pluviale În acest

obiectivCătre alte obiective

m³/zi m³/anm³/zi

m³/an

m³/zi m³/an

m³/zi

m³/an

m³/zi

m³/an m³/zi m³/an

97.8 24440.3

57,6

14400

40.2

10040.3

24,3

6075 0 0

Apele care vor fi recirculate sunt utilizate la staţia de spălare-sortare a agregatelor minerale, fiind reintroduse în fluxul tehnologic după o perioadă de 24 de sedimentare în bazinele de liniştire. Aceste ape sunt recirculate în proporţie de 80 %.

V.1.2.2.2. Bilanţul apelor pe platforma societăţii în perioada de funcţionareAlimentarea cu apă tehnologică va fi realizată din acumularea construită în amonte de centrală.

În perioada de funcţionare acumularea hidroenergetică Cosmeşti va avea o suprafaţă de

Apă prelevată din sursă Recirculată /reutilizată

Consum industrial

Pentru compensarea pierderilor în sisteme cu circuit

închis

Sur

sa d

e a

pă

Co

nsum

ul to

tal d

e ap

ă

Tot

al

Con

sum

me

naja

re

Apă

sub

tera

nă

Ap

ă de

su

praf

aţă

Apă

sub

tera

nă

Ap

ă de

su

praf

aţă

Ap

ă de

la p

ropr

iu o

biec

tiv

Apă

de

la a

lte o

bie

ctiv

e

Co

me

nta

rii

m³/zi

m³/an

m³/zi

m³/an

m³/zi

m³/an m³/zi

m³/an - - - m³/zi

6 puţuri forate

179 44820

179 44820

57,6

14400

48.6

12160.8

0 0 0 24,3

0 -



401,40 ha (prin inundare) şi un volum al lacului la cota NNR - 19,08 mil. mc. Barajul Cosmeşti are următoarele debite de calcul:

debitul de dimensionare – Qc = Q2% = 3090 mc/s;debitul de verificare – Qv = Q0,5% + DQ = 5052 mc/s.

Alimentarea cu apăÎn timpul funcţionării alimentarea cu apă pentru igienizarea spaţiilor şi grupul sanitar se va face dintr-un puţ forat.Cantitatea de apă potabilă consumată este în medie de 12 mc/lună.

Ape uzateApele uzate rezultate sunt de tip menajer şi vor tratate într-o staţie de epurare şi evacuate în emisar (râul Siret).Cantitatea de apă uzată de tip menajer rezultată este în medie de 9 mc/lună.

V.1.3. Calitatea apei freaticeÎn general apele freatice din această zonă servesc pentru consumul oamenilor şi al animalelor, neexistând condiţii pentru irigaţii sau pentru întrebuinţări industriale. Calitatea apelor freatice este foarte bună şi în general stratele acvifere se găsesc la suprafaţă. Adâncimea nivelului freatic este variat din cauza gradului diferit de fragmentare a reliefului fiind condiţionat de distanţa faţă de râul Siret. Debitul apelor freatice este relativ bogat, iar nivelul lor prezintă variaţii mici. Alimentarea freaticului se face cu precădere din precipitaţii. Astfel, nivelul freaticului oscilează în limite foarte strânse (de ordinul decimetrilor), remarcându-se o scădere continuă dinspre lunile ploioase de primăvară, (mai, iunie) spre lunile mai secetoase de toamnă (septembrie, octombrie).

Din punct de vedere hidrogeologic, în albia majoră şi terasele râului Siret este cantonată pânza acviferă freatică la adâncimea de 0,5 - 5, 0 m, în funcţie de cota terenului faţă de albia minoră şi distanţa faţă de râu. Pânza freatică este alimentată din râul Siret şi din precipitaţii.

V.1.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apăÎn vederea protecţiei calităţii apelor subterane şi supraterane vor fi luate următoarele măsuri:

asigurarea funcţionării în parametri normali ai staţiilor de epurare şi eliminarea apelor epurate în emisar conform standardelor impuse prin NTPA 001/2005 aprobat prin H.G. 352/2005;dotarea staţiilor de epurare cu sisteme automate de măsură şi control;asigurarea etanşeităţii reţelei de canalizare;verificarea periodică a utilajelor în vederea depistării preventive a defecţiunilor care pot determina scurgerea de carburanţi sau lubrefianţi în mediu;gestionarea corectă a deşeurilor tehnologice şi menajere;amplasarea staţiilor pentru alimentarea cu combustibili a mijloacelor auto şi utilajelor se va face pe suprafeţe impermeabilizate pentru a preveni poluarea solului/subsolului şi a apei;transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest nu sunt însoţite de emisii de praf şi/sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea de lichide care conţin fibre de azbest; depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea, ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere condiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest.

V.2. Factorul de mediu aer

V.2.1. Condiţii de climă în zonăZona în care va fi amplsată acumularea hidroenergetică Cosmeşti are o clima temperată, cu mari variaţii determinate de confluenţa reliefului. Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiu, în primul rând, influenţelor est – continentale dar în acelaşi timp şi climat nordic şi sudic. Totodată, Carpaţii de



Curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor .Câmpia Siretului are o temperatură medie anuală mai mare de 9 ° C, dealurile subcarpatice,inclusiv glacisul subcarpatic, între 6 si 9 °C, iar munţii intre 2 şi 6 °C, iar pe culmile cele mai înalte ale Munţilor Vrancei -1 şi 2 ° C.Luna cea mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22 ° C şi precipitaţii medii sub 35 mm, iar luna cea mai rece , ianuarie, sub 0 ° C şi 144 mm.Prima zi cu îngheţ este jurul datei de 21 octombrie iar ultima zi de îngheţ este în jurul datei de 11 aprilie.Temperaturile extreme din zonă au fost înregistrate la Focşani, cu valori de de 39,5 ° C, înregistrată în 05.07.2000 şi -33 ° C , înregistrată în anul 1942, temperaturi măsurate la umbră. La sol, unde razele soarelui cad perpendicular, temperatura maximă a atins 66 ° C.Numărul mediu al zilelor cu brumă într-un an este de 75 .Durata anuală de strălucire a soarelui este, în medie, de 2081 ore, mai mare în lunile mai -septembrie, când media lunară depăşeşte 200 ore şi mai redusă în lunile noiembrie – ianuarie , când durata scade sub 100 ore .Circulaţia diferită a maselor de aer de la o perioadă la alta determină schimbări nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului că zona este tranzitată de mase aer de provenienţă şi cu proprietăţi diferite formate, în zone situate la mii de kilometri (zona arctică, oceanică , tropicală).

Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm anual, relieful determină însă o repartiţie inegală a precipitaţiilor, astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai joasă, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an iar în regiunea dealurilor precipitaţiile nu depăşesc decât local 800 mm/an. Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie - februarie, uneori cu prelungiri până în martie.Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, a fost de 199,5 mm şi a fost înregistrată în depresiunea intradeluroasă Mera, cunoscută prin agresivitatea mare a Numărul zilelor cu ninsoare este sub 20 zile în lunca Siretului.

Vânturile dominante sunt cele de NV – SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului, şi sunt vânturi uscate generatoare de temperaturi extreme. La începutul verii, mase de aer cald se deplasează dinspre Africa spre nord, determinând o vreme caldă şi cu precipitaţii reduse. Dinspre nord – vest şi nord vânturile aduc o vreme rece şi umedă. Efectul de “föhn” este prezent în toate anotimpurile, dar cu frecvenţă mai mare iarna .Vitezele medii anuale variază între 2,0 şi 4,0 m/s la Focşani şi între 5,6 şi10,1 m/s pe culmile muntoase .

Regimul termicRegimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 9,6°C, luna cea mai caldă fiind iulie, iar luna cea mai rece ianuarie. Amplitudinile termice medii oscilează cu 25,4°C .

Temperatura aerului (°C)Media lunară, anuală şi amplitudinea

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Med. anuală

Amplitudine anuală

Temp. medie (C)

-3,8

-1,2

3,5 10,0 15,7 19,2 21,6 20,9 16,7 10,5 4,1 -1,1

9,6 25,4

Amplitudinile maxime (diferenţa între minima şi maxima absolută) sunt foarte ridicate, ceea ce contribuie în mod direct la stimularea proceselor de dezagregare geomorfologice.



Regimul pluviometricIntervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, cu prelungiri până în luna martie. Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24 ore sunt foarte frecvente pe în bazinul Siretului din azona studiată.

Precipitaţii atmosferice (mm)Cantităţi medii lunară şi anuală înregistrate în staţia meteorologică Adjud

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIMed.

anualăPrecipitaţii

medii lunare (mm)

22,8 23,5 26,7 42,7 61,8 80,7 53,4 43,0 39,1 41,8 43,0 34,4 512,6

Frecvenţa zilelor cu temperaturi extreme

Nopţi geroase Influenţa latitudinii este determinantă în distribuţia numărului de nopţi geroase, număr ce creşte de la 16,6 nopţi geroase la Mărăşeşti, la 23,3 nopţi geroase la Roman.Distribuţia numărului de nopţi geroase nu mai respectă însă regula creşterii frecvenţei odată cu creşterea altitudinii. Astfel, pe terasele Siretului numărul de nopţi geroase este mult mai redus decât pe culmile interfluviale învecinate.Această distribuţie altitudinală atipică modelului distribuţie temperaturii în altitudine marchează rolul pe care îl are valea Siretului în stabilizarea maselor de aer, stratificarea termică rezultată determinând creşterea numărului de nopţi geroase pe terasele inferioare ale Siretului faţă de culmile deluroase învecinate. Nopţile geroase se pot produce în intervalul noiembrie-martie dar în luna ianuarie concentrează peste 30% din numărul mediu anual.Zile de iarnă Intervalul decembrie-februarie este cel mai favorabil producerii zilelor de iarnă, concentrând peste 85% din numărul mediu anual, însă acestea sunt posibile din octombrie până în aprilie. Remarcăm faptul că nord-estul României reprezintă regiunea cu cea mai mare frecvenţă a acestor zile, cu excepţia regiunii carpatice.Valorile medii anuale sunt comparabile cu cele înregistrate în Subcarpaţii Moldovei remarcându-se faptul că la Mărăşeşti, la altitudini mai reduse zilele de iarnă au o frecvenţă uşor mai ridicată decât la Târgu Ocna (30.5 zile de iarnă).Remarcăm că, spre deosebire de nopţile geroase dar şi de zilele cu îngheţ, în cazul zilelor de iarnă acestea au o frecvenţă constant mai ridicată la staţiile meteorologice de la altitudine decât cele din valea Siretului, ceea ce subliniază faptul că temperaturile maxime se menţin sub 0ºC nu doar în condiţii radiative ci în cazul unor invazii masive de mase de aer polar continental sau arctic.Zile de îngheţPrin poziţia geografică pe care o are la estul Carpaţilor Orientali, prin dispunerea favorabilă faţă de condiţiile de circulaţie nordică dar şi prin morfologia favorabilă producerii inversiunilor radiative, Culoarul Siretului potenţează producerea temperaturilor negative astfel încât, în medie, cca. 30% din zilele anului sunt zile cu îngheţ. Intervalul favorabil apariţiei zilelor cu îngheţ se extinde din septembrie până în mai, însă 90% din aceste zile se produc în intervalul noiembrie martie.În valori absolute, frecvenţa zilelor cu îngheţ în Culoarul Siretului este mai redusă decât în cadrul Câmpiei Moldovei şi comparabilă celei din Subcarpaţii Moldovei dar raportul cu altitudinea scoate în evidenţă valori mai reduse la staţiile din valea Siretului (0,47 la Târgu Ocna faţă de 1,07 la Mărăşeşti). Aceste valori sunt comparabile cu cele din cadrul Câmpiei Moldovei ceea ce subliniază că în partea de nord-est a ţării noastre regiunile cele mai joase, printre care şi Culoarul Siretului, sunt cele în care asprimea iernii este mai accentuată.Zile de vară Zilele de vară se pot produce în intervalul martie noiembrie, însă 75% din aceste cazuri sunt cumulate în intervalul iunie-august, dar lunile iulie şi august, cu o frecvenţă aproape similară,



cumulând peste 55% din valorile medii anuale . Numărul de zile de vară scade de la sud la nord (81,4 zile de vară la Mărăşeşti până la 68,5 zile de vară la Roman) situaţie favorizată de deschiderea şi morfologia plană a văii Siretului.Gradul de excesivitate termică e mai ridicat în valea Siretului (unde se înregistrează atât un număr ridicat de zile de vară cât şi un număr mai mare de zile de îngheţ şi nopţi geroase) decât în regiunile înalte înconjurătoare.

V.2.2. Calitatea factorului de mediu aerDeoarece în zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport, apreciem calitatea aerului ca fiind bună.

APM Vrancea evaluează permanent calitatea aerului la nivelul judeţului prin valorile furnizate de punctele de prelevare a datelor. Unul dintre punctele de prelevare a probelor este amplasat în oraşul Mărăşeşti la cca. 4 km de amplasamentul studiat. Conform raportului privind starea factorilor de mediu a APM Vrancea nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei medii zilnice faţă de concentraţiile maxime admisibile prevăzute de STAS-ul 12574/87 la punctul de control amplasat în oraşul Mărăşeşti pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S).

Pe lângă punctele de urmărire ale poluanţilor gazoşi APM Vrancea a instalat o reţea de urmărire a concentraţiei puberilor sedimentabile din atmosferă care cuprinde 6 puncte dintre care unul în oraşul Mărăşeşti. Conform raportului agenţiei în acest punct nu au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile de 17g/m2/lună conform STAS 12574/87.

V.2.3. Potenţiale surse de poluare a aerului în perioada de construcţiePotenţialele surse de emisii atmosferice sunt :

transportul agregatelor de balastieră;traficul generat de lucrările desfăşurate;încărcarea agregatelor de balastieră în instalaţia de sortare;pulberi provenite de la instalaţia de preparare a betonului prin deschiderea supapei de siguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei

Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:pulberi în concentraţii nesemnificative;gaze de combustie rezultat din arderea combustibililor de la utilajele ce deservescexploatarea.

Poluantul specific operaţiilor de construcţie este reprezentat de particulele în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând şi particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, care pot afecta sănătatea umană).Alături de emisiile de particule vor apărea emisii de poluanţi specifici gazelor de eşapamentrezultate de la utilajele cu care se vor executa operaţiile şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluanţii caracteristici motoarelor cu ardere internă cu care sunt echipate utilajele şi vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compuşi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substanţe cu potenţial cancerigen).

Sursele asociate lucrărilor de construcţie sunt surse deschise, libere. Se menţionează că activităţile pentru realizarea propriu-zisă a construcţiilor, însemnând turnarea de betoane şi lucrări de construcţii-montaj nu conduc la emisii de poluanţi, cu excepţia gazelor de eşapament rezultate de la vehiculele pentru transportul materialelor şi a poluanţilor generaţi de operaţiile de sudură (particule cu conţinut de metale, mici cantităţi de CO, NOx ). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar şi de nivel redus.



Emisii de particule generate de lucrările de construcţie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)Categorie lucrare/operaţie

d 30 m

d 15 m

d 10 m

d 2,5 m

DECOPERTARE STRAT VEGETAL

Săpaturi + strângere în grămezi 1,489 0,338 0,257 0,155

Încărcare în vehicule 0,122 0,034 0,027 0,0027

SĂPĂTURI

Excavare 1,654 0,376 0,286 0,173

Încărcare în vehicule 0,135 0,037 0,030 0,003

TOTAL SĂPĂTURI SOL 3,4 0,785 0,6 0,334

UMPLUTURI

Descărcare din vehicule 1,771 0,406 0,304 0,185

Împrăştiere + compactare 0,593 0,178 0,148 0,030

TOTAL UMPLUTURI 2,364 0,584 0,452 0,215

TOTAL SĂPĂTURI+UMPLUTURI 5,764 1,369 1,052 0,549

EROZIUNE EOLIANA 0,048 ND ND ND

ND = nu exista factori emisie

Din procedeul de sudură în arc electric prin utilizarea electrozilor rezultă o serie de poluanţi atmosferici enumeraţi în tabelul de mai jos.

Emisii de poluanţi generate de operaţiile de sudură– sursa nedirijata

Sursa Poluant Debit masic(g/h)

TSP 130,4PM10 din

care:86,9

Fe2O3 46,0SiO2 18,6MnO 17,8TiO 4,3NiO 0,7Cr2O3 1,0

Sudura

Cr O3 1,4

TSP = particule totale in suspensie

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă al vehiculelor care transportă materialele de construcţie şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de construcţie rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.



Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de construcţie

Debite masice (g/h)Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

SursaNOx CH4 CO

VCO N2O SO2 Par

t [10-

3][10-

3][10-

3][10-

3][10-

3][10-

3] [10-3]

Vehicule

273,595

1,60

52,28

219,13

0,772

64,07

27,55

0,066

10,89

0,320

0,452

0,066

6,408

0

Utilaje 2500,81

8,71

362,8

809,68

66,63

512,5

293,6

0,515

87,12

2,562

3,586

0,515

51,24

170,14

Total 2774,40

10,3

415,1

1028,8

67,40

576,5

321,2

0,581

98,01

2,882

4,038

0,581

57,65

170,14

Debitele masice de poluanţi emişi prin sursele de emisie nedirijate la nivelul organizărilor de şantier şi a şantierului

Debit masic kg/ziPoluantCalculat cu factorii de emisie Ordin

462/93

CIRCULAŢIA AUTOCalculat cu factorii de emisie

CORINAIR cap. 7Oixd de azot 0.210* -Oxid de carbon 0.180* -Compuşi organici volatili NMVOC

0.060* -

Calculat cu factorii de emisie OMS-Inventariere emisii aer cap. 3 - 711

"Praf ridicat de trafic auto" Pulberi in suspensie provenite dela circulaţia auto pe tehnologice

8.000* -

DESCĂRCĂRI AGREGATE DE CARIERA DIN AUTOBASCULANTECalculat cu factori de emisie OMS

cap.3 - 2901-

Pulberi în suspensie 50 -ERODARE VÂNT agregate de carieră şi balastieră

Calculat cu factorii de emisie OMScap.3 - 3699

Pulberi în suspensie 1.5 -*valori calculate pentru 60 maşini cu capacitaţi > 16 tone care circulă în incinta organizărilor de şantier şi la locul de punere în operă a lucrărilor de construcţii, carburanţi motorina EURO 3.

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se refera la surse dirijate.

Concentraţiile de poluanţi la imisii nu trebuie sa depăşească valorile prevăzute in Ordinul 592/2002 si STAS 12574/87.

Concentraţiile de poluanţi prevăzute pentru imisii Ordin 592/2002ORDIN 592/2002 STAS 12574/87Poluanţi

/substanţeConcentraţie ug/m³

Concentraţiemg/m³



limitaarara

zilnicalimita24 ore

maximazilnica amediilor

pe8 ore

anualamomen-

tanazilnica

Monooxid de carbon - - 12.4mg/m³ - - -

Oxizi de azot (NOx)

250 - - 50 - -

Oxizi de sulf (SOx)

393 125 - - - -

Arsen - - - - - 0.003Cadmiu - - - - - 0.00002Crom - - - - 0.0015Plumb - - - 0.5 - -Benzen - - - 5.0 - -Formaldehida - - - - 0.035 0.012Pulberi in suspensiePM

- 63 - 50 - -

Singura sursă dirijată de poluare implicată în realizarea proiectului este staţia de preparare a betoanelor.

Situaţiile care pot determina emisii de pulberi în atmosferă provenite de la staţia de preparare a betoanelor pot fi cauzate doar la umplerea şi descărcarea cu ciment a celor două silozuri:

când pentru presiunea aerului, la faza de încărcare a celor două silozuri cu ciment, se depăşeşte valoarea de 1,5 bar; este necesară monitorizarea atentă a procesului de descărcare de către operator;când filtrul nu are cartuşele curate; situaţie generată de faptul că, după finalizarea umplerii, instalaţia mai trebuie să meargă în gol încă 5 minute, ceea ce determina curăţarea cartuşelor; când timpul de pauză dintre descărcări şi deschiderea electrovalvelor nu se face cu respectarea prevederilor cărţii tehnice şi astfel nu se obţine fluxul necesar care să asigure curăţarea totală a cartuşelor;când, după descărcarea cimentului, şoferul cisternei nu va curăţa treptat cisterna, deschizând şi închizând ventilul de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea de aer ce trece prin el.

În toate cele 4 situaţii prezentate mai sus, dacă funcţionarea nu este cea prevăzută în cartea tehnică, atunci, supapa de siguranţă, care asigură integritatea silozului se deschide, cu emisii de pulberi în atmosferă.

Limitele faţă de care s-au făcut comparaţii sunt, cele din Ordinul 592/2002 sau Ordinul 462/1993, valorile rezultate pentru emisiile, comparaţie cu limitele impuse actual.

S-a considerat un debit masic calculat:Q m = 0.165 ( g/s)

Acest debit masic în emisie, pentru staţia de betoane, intră în calculul ecuaţiilor de dispersie în scopul cuantificării concentraţiilor în emisie a poluanţilor respectivi.

Datele luate în calcul se împart în:caracteristici de emisie ale sursei de poluare (debit masic al poluantului; debitul de aer evacuat; secţiunea de emisie; coordonatele acesteia în grila de poziţionare stabilită,



etc).date de ordin meteorologic, specifice amplasamentului studiat (direcţiile şi vitezele vântului cu frecvenţele aferente, clasa de stabilitate termică a atmosferei pe baza observaţiilor sinoptice, temperatura aerului etc.)

Ecuaţia difuziei corespunde formulei pentru concentraţia în poluant de felul următor:

C(x,y,0) = k Q exp.[-0,5(y2 + H2)] ∏σy σzµ σ

2y σ

2z

unde:µ = viteza vântului ( m/s);σyσz = parametrii de dispersie (m);H = h + Δ H = înălţimea de emisie ( h = înălţimea geometrică a sursei; ΔH supraînalţarea penei ) (m);Q = debitul masic poluant la evacuare (g/s);y = distanţa sursă – receptor pe o axa perpendiculară pe direcţia vântului (m );C = concentraţia pentru un receptor situat la nivelul solului ( x,y,O)k = coeficient de scalare ( de obicei k = 1 x 106 pentru Q în (g/s) şi C în (ug/mc).

Debitele masice rezultate la emisie ale poluanţilor caracteristici, Q, sunt date în (g/s), iar concentraţiile în emisiile sunt date în (µg/mc).În condiţiile unei viteze cât mai reduse a vântului, cunoscut fiind faptul că la viteze mici ale vântului se întâlnesc cele mai nefavorabile condiţii pentru dispersia în atmosferă a poluanţilor şi implicit vor rezulta cele mai mari concentraţii în imisie a acestor poluanţi.

Situaţia dispersiei emisiilor pentru staţia de betoaneDistanţa (m) Concentraţie

pulberi în sedimentabile

(g/m3)

U10m (m/s)

5 1308 1.00100 1360 1.00

200 744.5 1.00

300 457.7 1.00400 307 1.00

500 220.8 1.00600 166.6 1.00

700 130.7 1.00800 106.8 1.00

900 89.24 1.00

1000 75.92 1.00

1100 65.83 1.00

1200 57.78 1.001500 41.26 1.00

1600 37.41 1.00

Unde: U10m – viteza vântului la 10 m înălţime.

Concentraţia maximă de poluant se obţine la o distanţă de 100 m faţă de sursa de poluant, pentru U 10m = 1.0 m/s.

V.2.4. Potenţiale surse de poluare a aerului în perioada de funcţionare În perioada de funcţionare nu sunt surse care să producă impurificări ale factorului de



mediu aer.

V.2.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aerPrin natura lor, sursele asociate lucrărilor de construcţie nu pot fi prevăzute cu sisteme de captare şi evacuare dirijata a poluanţilor.Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse. În ceea ce priveşte emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie să respecte prevederile legale în vigoare

Pentru reducerea emisiilor în aer:efectuarea regulată a inspecţiilor tehnice pentru a se asigura respectarea prevederilor legislative pentru noxele eliminate în atomosferă prin gaze de eşapament;stropirea drumurilor tehnologice în perioadele secetoase pentru a împiedica ridicarea în atmosferă a unei cantităţi mari de pulberi;deplasarea cu viteze reduse pe drumurile de exploatare balastate pentru a împiedica antrenarea unor cantităţi ridicate de particule în aer;sistemul de canalizare va fi perfect etanşeizat;se va asigura panta necesară de curgere şi autocurăţire a conductelor de colectare a apelor uzate menajere astfel încât acestea să nu staţioneze în conducte;tratarea nămolului cu bio-preparate pentru a permite digestia profundă şi mineralizarea corespunzătoare a acestuia în staţia de epurare;amplasarea staţiilor de epurare la distanţe suficient de mari (peste 250 m) de casele din localitatea Cosmeşti şi de barăcile muncitorilor;stropirea depozitelor de agregate minerale în stare brută şi a celor de nisip pentru a împiedica antrenarea de particule în atmosferă prin eroziune eoliană;exploatarea corespunzătoare a staţiei de prepare a betoanelor:

o filtrul să aibă cartuşele curate după umplere, o respectarea timpilor de pauză între descărcări şi deschiderea

electrovalvelor, prin care se garantează curăţirea totală a cartuşelor după descărcarea cimentului, şoferul cisternei va curăţa treptat cisterna, prin deschiderea şi închiderea alternativă a ventilului de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea mare de aer ce-l tranzitează.

V.2.6. Zgomotul şi vibraţiileDin momentul începerii activităţii atât la nivelul amplsamentelor organizării de şatier centralizată, a punctelor de lucru dar şi la nivelul şantierului propiru zis se vor produce zgomote şi vibraţii datorită funcţionării utilajelor şi instalaţiilor.

La nivelul organizării de şantier centralizate sursele de zgomot sunt reprezentate de:staţia de betoane;staţia de sortare agregate de balastieră;mijcarea utilajelor şi vehiculelor în incintă;hala pentru revizie, reparaţii, strung;hala pentru reparaţii.

Sursele de zgomot de la funcţionarea staţiei mobile de betoane provin de la încărcarea şi descărcarea silozurilor de ciment, la încărcarea cu agregate a staţiei, la transferul componentelor la malaxor, la amestecul acestora în malaxor, la descărcarea betonului pregătit în mijloacele auto în vederea distribuirii la diverşi beneficiari. Nivelul de decibeli emis la o funcţionare normală a staţiei este mai mic de 80. Staţia de betoane va fi amplsată în incinta organizării centralizate de şantier la o distanţă de cca 500 m faţă de prima casă din satul Cosmeşti.

O altă sursă de zgomot pe amplasamentul organizării centralizate de şantier o reprezintă staţia de sortare a agregatelor minerale, instalaţie care va fi amplsată în vecinătatea staţiei de betoane.

Pentru urechea umană frecvenţa sunetelor auzibile este cuprinsă între 20 şi 20000 Hz; pentru a fi



auzit, sunetul trebuie să aibă un nivel minim de intensitate şi să nu depăşească o intensitate maximă, dincolo de care excitaţia devine nocivă, iar senzaţia auditivă se alterează devenind dureroasă. Datorită faptului că, zgomotul are o acţiune nocivă asupra organismului uman a fost necesară stabilirea unor valori limită a caror depăşire să nu fie permisă.STAS 10009/1988 stabileşte limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban, diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi, stabilite conform reglementarilor tehnice specifice în vigoare privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurator.STAS 10009/1988 „Acustica urbană” – prevede limitele admisibile ale nivelului de zgomot in incinte industriale:

Lech = 85 dB (A);Cz = 60 dB

iar în zona rezidentială de:Lech = 50 dB (A) la 2 m faţă de clădire şi 35 dB(A) în interior;Cz = 45 dB la 2 m şi 40 dB în interior.

Principalele utilaje care produc zgomote pe amplsamantul organizării de şantier sunt utilizate la transportul materialelor de construcţie:

excavator: Lw ≈ 115 dB(A);încărcător: Lw ≈ 110 dB(A);autocamioane: Lw ≈ 107 dB(A)

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de:

60 –115 dB(A) – zonă de acţiune a mijloacelor auto;70 –75 dB(A) –zonă încărcător.

Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.

Activităţile de construcţii se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

De la limita incintei organizării centralizate de şantier până la primul receptor este o distanţă de cca 400 m. Considerând că zgomotul se propagă conform diagramei prezentată mai jos se poate concluziona ca la nivelul primului receptor nu vor fi depăşite limitele prevăzute conform legislaţiei în vigoare. De asemenea programul de lucru al muncitorilor care deservesc instalaţiile şi utilajele de pe amplasamentul organizării centralizate de şantier este de 8 ore în intervalul 8-16 şi luând în consideraţie caracterul rural al localităţii Cosmeşti Vale (ocupaţia principală fiind agricultura majoritatea populaţiei fiind implicată în cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor) considerăm că activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul organizării centralizate de şantier, în intervalul de timp menţionat, nu va produce un disconfort în zonă. Dacă totuşi se vor înregistra sesizări ale locuitorilor vor fi amplasate, pe laturile dinspre localitate, panouri fonoabsorbante , pentru reducerea nivelului de zgomot.



În perioada de construcţie a barajului, digurilor şi protecţiilor de maluri acesteia se estimează o creştere adiţionala a zgomotului Principalele surse de zgomot sunt reprezentate de echipamentele utilizate la construirea facilitaţilor propuse. Utilajele folosite şi puterea acustică asociată sunt:

Betoniere: 2 buc. cu capacitatea de 6 m3 fiecare, Lw ≈ 105 dB(A);Excavatoare: 1 buc. cu capacitatea de 1,5 m3 (30t) , Lw ≈ 115 dB(A);Încărcător frontal cu cupă: 1 buc cu capacitatea de 2 m3, Lw ≈ 110 dB(A);Autocamioane: 2 buc cu capacitatea de 16 m3; Lw ≈ 107 dB(A)

La nivelul organizării de şantier a lotului pentru baraj şi centrală vor fi amplasate 3 ateliere mecanice:

atelier cofraje;atelier armături;atelier confecţii metalice.

Prin activităţile desfăşurate în incinta acestora – atelierele sunt surse de zgomot. Deoarece lucrările efectuate în aceste atelier vor avea loc în incintă închisă considerăm că zgomotele produse nu vor avea efect asupra vecinătăţilor amplsamentului.

Zgomotul cumulat de la funcţionarea utilajelor necesare realizării construcţiilor pe suprafeţele ocupate de şantier şi de la altelierele organizării de şantier a lotului pentru baraj şi centrală nu produc disconfort la nivelul localităţilor deorece sunt amplsate la cca 3 km de localitate Cosmeşti Vale şi la cca 1,5 km de localitatea Ionăşeşti situată pe malul opus.

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii .Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări.

Zgomotul, respectiv deranjul cauzat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări din zona amplsamentului orgnanizării centralizate de şantier şi a şantierului propriu-zis deoarece majoritatea speciilor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci dea lungul drumurilor sau în livezi, iar aceste amplsamente sunt situate în habitate cu

Diagrama dispersiei zgomotului produs pe amplsament



vegetaţie ierboasă cu aspect antropizat puternic. Unele specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obicei sunt obişnuite cu traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor. Deoarece pe suprafaţa organizării de şantier, a organizării loturilor dig mal drept, baraj centrală, regularizere aval mal drept şi a şantierului propriu-zis şi în vecinătate nu există locuri pentru cuibărit (vegetaţie arborescentă redusă şi predominarea speciilor ierboase) zgomotele produse pe amplasament nu vor perturba speciile de păsări.

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare agricolă, sunt tranzitate de locuitorii comunei cu autoturismele sau cu vitele. Suprafeţele adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice astfel încât, în prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.

Speciile de păsări care populează zăvoil tranzitat de autocamioane şi utilaje între oragnizarea a lotului de şantier baraj centrală şi cea a lotului dig mal drept vor fi afectate de zgomotele produse pe drumul tehnologic. Inlfuenţa acestor zgomote va avea ca efect modificări ale distribuţiei speciilor care nu vor mai utiliza acest zăvoi (suprafaţă care va fi excavată şi inundată pentru crearea cuvetei lacului) şi vor utiliza alte habitate similare larg răspândită în zonă.

V.3. Factorul de mediu solV.3.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilorAmplasamentul proiectului “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni” - Centrala Hidroelectrică Cosmeşti este pe teritoriul judeţelor Vrancea (oraşul Mărăşeşti) şi Galaţi (localităţile Cosmeşti şi Nicoreşti).

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti se situează în albia minoră şi majoră a teraselor inferioare ale râului Siret, în aval de amenajarea în funcţiune CHE Călimăneşti, având frontul de retenţie în dreptul localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi.

Amplasamentul proiectului menţionat (acumulare, baraj, centrală, diguri, contracanale, organizare de şantier) este pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA “Lunca Siretului Inferior”.

V.3.2. Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasamentV.3.2.1. Categoria de folosinţă a terenului Suprafeţele care vor fi ocupate de lucrări se situează în albia râului Siret şi în lunca acestuia. Suprafeţele propuse a fi ocupate de lucrări aparţin domeniului public, proprietarilor persoane fizice şi persoane juridice.

Din cele 689,2842 ha necesare pentru construirea AMENAJĂRII HIDROENERGETICE COSMEŞTI:

195,8631 ha constituie albia râului Siret; 493,4211 constituie alte terenuri, din care,o 390,372 ha terenuri neproductive;o 103,0491 ha silvic.

Suprafeţe de teren ocupate, pe teritorii administrative şi categorii de folosinţă

Amplasamentul terenurilor Categoria de folosinţă Suprafaţa (ha)

Gd 1,48Pd 59,88Hr 51,27Nns 0,43

Judeţul GalaţiComuna Cosmeşti

De 0,84TOTAL 113,90




Pd 73,48Nns 275,90De 0,88Hr 143,83

Judeţul GalaţiComuna Nicoreşti

Cd 19,04TOTAL 520,99 513,13


Cd 24,50Hr 5,88

Judeţul VranceaOraş Mărăşeşti

Pd 16,67Gd 3,99Nns 3,37

TOTAL 54,42

Situaţia centralizată a suprafeţelor de teren ocupate de Amenajarea hidroenergetică CosmeştiSuprafeţe de teren ocupate definitiv (ha)Amplasamentul

terenurilor Neproductiv Silvic TOTALJudeţul Galaţi 361,8665 98,0105 459,8770Judeţul Vrancea 28,5055 5,0386 33,5441

TOTAL 390,372 103,0491 493,4211Albia râului Siret 195,8631TOTAL GENERAL ACUMULARE

689,2842

Cele 2 balastiere (amenajări temporare din care sunt extrase agregatele minerale pentru umpluturi în corpul digurilor şi fabricarea betoanelor) sunt amplasate în albia râului Siret, 1 în zona barajului şi centralei, şi cealaltă în amonte de batardou. Suprafaţa de teren ocupată de cariere este de 16,0476 ha. Amplasamentele celor 2 balastiere sunt incluse în suprafeţele de teren pe care va fi construită Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti.

Suprafaţa de teren ocupată de organizarea de şantier (amenajare temporară – 48 de luni) pe cele 5 amplasamente este de 14,50 ha. Organizarea de şantier va fi în responsabilitatea executantului lucrărilor (Hidroconstrucţia Bucureşti). Categoria de folosinţă a terenurilor care vor fi ocupate cu amplasamentele organizării de şantier este neproductiv şi pădure.

Din suprafaţa totală ocupată de cele 5 amplasamente (S = 14,50 ha), 3 amplasamente (organizarea lotului pentru dig mal drept, organizarea lotului pentru regularizare aval şi organizarea lotului pentru baraj şi centrală, S = 0,60 ha) sunt pe terenuri care vor fi incluse în Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti, iar 2 amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng, S = 13,90 ha) sunt pe terenuri care vor fi redate, după ce vor fi readuse la starea iniţială.

Terenuri ocupate de drumurile tehnologice Terenurile ocupate de drumurile tehnologice sunt în suprafaţă totală de 15,83 ha şi sunt situate în SPA Lunca Siretului Inferior.

Din suprafaţă totală de 15,834 ha:



6,37 ha vor fi ocupate cu drumuri permanente;9,46 ha vor fi ocupate cu drumuri temporare.

Cele 6,37 ha care vor fi ocupate cu drumuri permanente (pe coronamentul digurilor mal drept, mal stâng şi pe baraj) sunt incluse în suprafeţele de teren pe care va fi construită Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti.

Categoria de folosinţă a terenurilor care vor fi ocupate cu amplasamentele drumurilor tehnologice este neproductiv şi pădure.

V.3.2.2. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate permanentSuprafeţele de teren utilizate pentru implementarea proiectului “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni” – Centrala hidroenergetică CosmeştiI şi care vor fi ocupate definitiv sunt cele pe care vor fi construite barajul şi centrala, digurile mal drept şi mal stâng, acumularea şi drumurile tehnologice de pe coronamentul digurilor şi de pe baraj (necesare pentru întreţinerea construcţiilor hidrotehnice) S = 689,2842 ha .

Suprafeţe de teren ocupate definitiv (ha)Amplasamentul terenurilor Neproductiv Silvic TOTAL

Judeţul Galaţi 361,8665 98,0105 459,8770Judeţul Vrancea 28,5055 5,0386 33,5441

TOTAL 390,372 103,0491 493,4211Albia râului Siret 195,8631TOTAL GENERAL ACUMULARE

689,2842

V.3.2.3. Suprafeţele de teren care vor fi ocupate temporar Total suprafeţe ocupate temporar S = 23,36 ha.

Suprafaţa de teren ocupată de organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng ( S = 13,90 ha), terenuri care vor fi redate, după ce vor fi readuse la starea iniţială (amenajare temporară – 48 luni).Categoria de folosinţă a terenurilor care vor fi ocupate cu amplasamentele organizării de şantier este neproductiv, agricol şi pădure. După terminarea perioadei de implementare a proiectului (48 luni) se va proceda la reconstrucţia ecologică a terenurilor pe care a fost amenajată organizarea de şantier, pentru a fi aduse la starea iniţială, la care au fost preluate înainte de începerea lucrărilor.

Suprafaţa de teren ocupată de drumurile tehnologice temporare este:1,62 ha pentru construirea drumului necesar realizării regularizării aval centrală; 5,40 ha ocupate de drumul dintre batardou (centrală şi baraj Cosmeşti) şi CHE Călimăneşti, drum care urmăreşte digul mal drept;1,44 ha reprezentând ⅓ din drumul dintre podul Cosmeşti şi organizarea de şantier centralizată; 1,00 ha ocupat de drumul dintre organizarea de şantier centralizată şi batardou.

Total drumuri temporare S = 9,46 ha.

Drumurile tehnologice temporare vor fi utilizate numai în etapa de construcţie pentru transportul materiilor prime, materialelor, personalului şi pentru deplasarea utilajelor la punctele de lucru.

Categoria de folosinţă a terenurilor care vor fi ocupate cu amplasamentele organizării de şantier este neproductiv şi pădure.

După terminarea perioadei de implementare a proiectului (48 luni) se va proceda la reconstrucţia ecologică a terenurilor pe care au fost amenajate drumurile tehnologice temporare, pentru a fi aduse la starea iniţială, la care au fost preluate înainte de începerea lucrărilor.



Următoarele suprafeţe de teren nu au fost incluse în suprafeţele ocupate temporar:suprafeţele ocupate de cele 2 balastiere (16,04 ha) deoarece vor fi incluse în suprafeţele de teren pe care va fi construită Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti;suprafeţele ocupate de cele 3 amplasamente ale organizărilor de şantier (S = 0,60 ha), dig mal drept, regularizare aval şi baraj şi centrală, deoarece vor fi incluse în suprafeţele de teren pe care va fi construită Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti.

V.3.2.4. Drumuri de accesDrumuri de acces permanente existente

E 85 Bucureşti - AdjudE 581 Tişiţa - Tecuci (6 km de la Tişiţa până la podul Cosmeşti)DC Mărăşeşti - Cosmeşti (6 km)

Drumuri tehnologice permanente (L = 10,723 km)Pe coronamentul digului mal drept (L = 9,50 km, l = 6 m, S = 5,70 ha). Drumul va fi utilizat pentru accesul şi realizarea lucrărilor de întreţinere a construcţiilor hidrotehnice de pe malul drept; Pe coronamentul digului mal stâng (L = 1,10 km, l = 5 m, S = 0,55 ha). Drumul va fi utilizat pentru accesul şi realizarea lucrărilor de întreţinere a construcţiilor hidrotehnice de pe malul stâng; Drumul de acces peste baraj, pentru asigurarea legăturii pietonale şi auto între cele 2 maluri ale râului Siret (Cosmeşti Vale pe malul drept, şi Cosmeşti Deal pe malul stâng). Podul de şosea care se va construi va avea L = 123 m, l = 10,60 m (carosabil, şi trotuare) şi S = 0,13 ha.

Total drumuri tehnologice permanente S = 6,38 ha..V.3.2.5. Alte amenajăriAlte amenajări în etapa de construcţie (temporare – 48 de luni) Pentru implementarea proiectului Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala hidroelectrică Cosmeşti, în etapa de construcţie sunt necesare:

amenajarea a 2 balastiere (S = 16,04 ha) pentru extragerea agregatelor minerale necesare pentru umpluturi în corpul digurilor şi fabricarea betoanelor, cariere amplasate în albia râului Siret şi care vor fi ocupate de construcţiile definitive ale proiectului menţionat;organizarea de şantier pe 5 amplasamente (S = 14,50 ha), din care:

- 3 amplasamente (organizarea lotului pentru dig mal drept, organizarea lotului pentru regularizare aval şi organizarea lotului pentru baraj şi centrală (S = 0,60 ha) sunt pe terenuri care vor fi incluse în Amenajarea hidroelectrică Cosmeşti<

- 2 amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng (S = 13,90 ha) sunt pe terenuri care vor fi redate, după ce vor fi readuse la starea iniţială.

construirea sau amenajarea drumurilor tehnologice (S = 15,83 ha), din care: drumuri permanente (pe coronamentul digului mal drept, pe coronamentul digului mal stâng şi pe baraj) - 6,37 ha;drumuri temporare - 9,46 ha.

Alte amenajări în etapa de funcţionare În etapa de funcţionare, pentru producerea energiei electrice, nu sunt necesare alte amenajări.

V.3.3 Solul prezent pe amplasamentDin punct de vedere al încadrării pedogeografice solurile din Culoarul Siretului (cf. Geografia României, Geografia Fizică, vol. I, Universitatea Bucureşti şi Institutul de Geografie, Ed Academiei Bucureşti, 1983) fac parte din:Regiunea pedogeografică Moldava Domeniul pedogeografic al molisolurilor Subdomeniul cernoziomurilor cambice şi solurilor aluviale Districtul Culoarului Siretului.



Solurile se prezintă într-o mare varietate tipologică urmare a condiţiilor pedogenetice care au acţionat în timp (litologia, vegetaţia, condiţiile climatice). Răspândirea cea mai mare o au solurile automorfe, reprezentate prin solurile de pădure şi cernoziomurile levigate. Pe suprafeţe mai restrânse se întâlnesc solurile litomorfe, hidromorfe şi halomorfe, precum şi soluri slab dezvoltate de luncă. Solurile din Lunca Siretului se încadrează în:

clasa solurilor mollice (cernoziomice); clasa solurilor hidromorfe;clasa solurilor neevoluate;

Solurile din clasa solurilor mollice (cernoziomice) se întâlnesc pe podul terasei de 20-35 m înălţime relativă. Solurile din această clasă sunt reprezentate de tipul de sol cernoziom cambic (levigat). Sunt soluri tinere, slab-moderat evoluate, în condiţii de drenaj natural moderat până la bun. Solurile cernoziomice cambice (levigate) s-au format sub o vegetaţie iniţială de silvostepă cu Quercus şi covor ierbos cu Carex, Poa, Festuca.Solurile hidromorfe apar la est de terasa de 20-35 m, pe podul terasei de 8-20 m (un fragment la sud de Săuceşti) şi pe terasa joasă de 3-5 m. Dintre tipurile de sol din cadrul acestei clase sunt prezente solurile humico-gleice şi lacoviştile. S-au dezvoltat în condiţiile naturale de luncă neinundabilă a Siretului. Solurile neevoluate (soluri aluviale şi aluviuni) ocupă suprafeţele din terasele de luncă ale Siretului care pot fi parţial inundate la apele mari. Aceste soluri aparţin stadiului iniţial de formare a solului iar profilul de sol nu a apucat sa se diferenţieze. Însuşirile solurilor neevoluate sunt dictate, in primul rând, de cele ale materialului parental. În cazul de faţă solurile din şesul aluvionar al Siretului sunt utilizate în scopuri agricole diverse, cel puţin pe sectoarele care au fost mai ferite de inundaţii.

Solurile din zona amplasamentului obiectivului (organizări de şantier şi şantier propriu-zis) se încadrează în clasa solurilor neevoluate (soluri aluviale şi aluviuni). Învelişul de soluri de peamplasament este uniform, reprezentat în totalitate de aluviosoluri entice-calcarice, în alternanţă cu aluviosoluri entice-calcarice-prundice din zonele de grinduri sau entice-calcarice-gleice din lungul unor albii părăsite. Acest înveliş de soluri este format în condiţii naturale în care aportul principal pentru pedogeneză este asigurat de frecvenţa mare a inundaţiilor, în timpul cărora sunt depuse sau erodate depozitele litologice prezente. Structurarea materialelor pământoase este nerealizată, iar textura este variabilă dar domină cea de la nisipoasă la luto-nisipoasă.Ca urmare a condiţiilor geografice procesul de pedogeneză de pe amplasament a determinat formarea unui sol de vârstă recentă, care se află în fază incipientă de evoluţie datorită fenomenelor frecvente de colmatare determinate de inundaţiile frecvente.

V.3.4. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol Impactul asupra implementării proiectului asupra factorului de mediu sol este reprezentat în principal de lucrările de decopertare şi excavare necesare amplasării organizărilor de şantier şi de realizare obiectivelor investiţiei.

V.3.4.1. Impactul potenţial în perioadade de construcţieImpactul asupr factorului de mediu sol în perioada de construcţie va afecta suprafeţe diferite necesare realizării etapelor proiectului după cum urmează:

I. Devierea apelor faza IExcavaţii – 22.600 mcUmpluturi – 22.700 mcEtanşare perete continuu – 6.000 mcPeree beton – 1.300 mp

II. Baraj deversor + disipator + rizbermă fixăExcavaţii – 181.197 mcBeton – 97.000 mcUmpluturi – 2.520 mcEtanşare perete continuu – 2.340 mp



III. DiguriExcavaţii – 628.261 mcUmpluturi – 1.250.000 mcEtanşare perete continuu – 52.000 mcPeree beton – 76.500 mp

IV. CentralăExcavaţii – 254.197 mcBeton – 85.200 mc

V. Regularizare avalExcavaţii – 500.000 mcUmpluturi – 235.590 mc

VI. Devierea apelor faza IIUmpluturi – 60.000 mcPrefabricate beton – 2.500 mc

Lucrări de excavare se fac în:balastiere, în zona inundabilă; incinta batardoului (baraj şi centrală);la diguri unde terenul de fundare este necorespunzător (se depărtează pe măsură ce se parcurge terenul pentru dig)consolidare dig mal stâng.

Ca urmare a acestor lucrări se modifică atât configuraţia terenului (apariţia digurilor, lacului, barajului, centralei) cât şi biocenoza specifică.

Pentru implementarea proiectului menţionat se fac lucrări de construcţie şi consolidare a digurilor mal stâng şi mal drept. Ca urmare a acestor lucrări se modifică atât configuraţia terenului (apariţia digurilor) cât şi biocenoza specifică fiind necesare decopertări, defrişări, depunerea de materiale pentru înălţarea digurilor şi impermebilizarea acestora.

Pentru realizarea acumulării Cosmeşti este necesară inundarea unei suprafeţe de 401,40 ha de teren, acoperindu-se astfel cu apă suprafeţe de plajă de nisip, teren arabil, păduri de foioase şi păduri în tranziţie.Prin inundarea terenului, schimbându-se substratul, va creşte suprafaţa ecosistemului acvatic.

Din suprafaţa totală ocupată de cele 5 amplasamente ale organizării de şantier (S = 14,50 ha), 3 amplasamente (organizarea lotului pentru dig mal drept, organizarea lotului pentru regularizare aval şi organizarea lotului pentru baraj şi centrală, S = 0,60 ha) sunt pe terenuri care vor fi incluse în Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti, iar 2 amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng, S = 13,90 ha) sunt pe terenuri care vor fi redate, după ce vor fi readuse la starea iniţială.

Pentru amenajarea organizării de şantier sunt necesare lucrări de decopertare, defrişare, nivelare şi impermeabilizare. Ca urmare a lucrărilor menţionate, temporar, se modifică şi biocenoza specifică.Astfel că, în incinta organizării de şantier vor fi suprafeţe impermeabilizate, tasate şi suprafeţe pecare vor fi amplasate construcţii provizorii.

Suprafeţele de teren pe care se vor face amenajări pentru organizarea de şantier după terminarea etapei de construcţie se va proceda astfel:

cele 3 amplasamente (organizarea lotului pentru dig mal drept, organizarea lotului pentru regularizare aval şi organizarea lotului pentru baraj şi centrală), vor fi incluse înAmenajarea hidroenergetică Cosmeşti;cele 2 amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng) sunt pe terenuri pe care organizarea de şantier va fi dezafectată şi se va proceda la reconstrucţia ecologică a terenului prin aducerea acestuia la starea iniţială,stare în care a fost preluat înainte de amenajarea acesteia.



Suprafeţele pe care vor fi amenajate drumurile tehnologice fac parte din categoria terenurilor neproductive, pădurilor şi păşunilor. Pentru amenajarea acestor drumuri sunt necesare lucrări de decopertare, defrişare, nivelare şi impermeabilizare. Ca urmare a lucrărilor menţionate, temporar, se modifică şi biocenoza specifică.

După terminarea etapei de construcţie, suprafeţele de teren pe care au fost amenajate drumurile tehnologice temporare vor fi aduse la starea iniţială, stare în care au fost preluate înainte de amenajarea acestora.

V.3.4.2. Impactul potenţial în perioadade de funcţionareÎn perioada de funcţionare acumularea hidroenergetică Cosmeşti va avea un impact pozitiv asupra calităţii solurilor din zonă deoare determină scoaterea de sub pericolul indundaţiei a unei suprafeţe de circa 1100 ha, terenuri situate pe malul drept al râului Siret – aval de viitoarea acumulare. De asemenea prin lucrările de consolidare a malurilor sunt protejate suprafeţe ocupate cu vegetaţie de zăvoi situate aval de baraj.

V.3.5 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu solPentru ca implementarea proiectului să aibă un impact cât mai scăzut asupra factorului de mediu sol sunt necesare următoarele măsuri:

pentru a preveni scurgerile accidentale ale combustibililor şi uleiurilor şi infiltrarea acestora în sol utilajele vor fi menţinute în stare de funcţionare bună având inspecţiile tehnice periodice efectuate iar personalul care deserveşte utilajele de pe va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie a acestora;asigurarea etanşeităţii conductelor reţelelor de canalizare;asigurarea etanşeităţii uvelor de colectare a WC-urilor ecologice;gestionarea corectă a deşeurilor, în principal a celor periculoase:

Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii: să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi stocarea corespunzătoare până la predare;să asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare;să livreze uleiurile uzate însoţite de declaraţii pe propria răspundere, operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate;să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi predării uleiurilor uzate;să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului competente, informaţiile solicitate.

Este interzisă:evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate, precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora;valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste valorile limita admise de legislaţia în vigoare;amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi preparate chimice periculoase;amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile; incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri;utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.



Titularii activităţilor care implică prezenţa azbestului sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se asiguracă:

activităţile care implică lucrări cu produse care conţin azbest nu reprezintă o sursă semnificativă de poluare a mediului cu fibre sau praf de azbest; demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor care conţin azbest şi îndepărtarea azbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare semnificativă a mediului cu azbest; transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest nu sunt însoţite de emisii de praf şi/sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea de lichide care conţin fibre de azbest; depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea, ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere condiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest.

V.4. GeomorfologiaObiectivul este situat în albia minoră a râului Siret şi are o litologie alcătuită din pietrişuri fluviatile rulate.Câmpia de subzistenţă, a Siretului se remarcă prin exces de umiditate, prin zonă mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din câmpia piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp de secetă se extind in schimb sărăturile.Prezenţa meandrelor, lipsa teraselor şi a albiilor mlăştinoase indică fenomenul de tasare tectonică şi in perioada actuală.

V.5. Geologia Din punct de vedere geologic zona studiată este de origine sedimentară, cunoscută şi sub numele de zona ”cuaternară”, fapt datorat extensiunii deosebite a depozitelor de vârstă cuaternară. Ea corespunde din punct de vedere morfologic regiunii de câmpie şi Subcarpaţii Externi.Spre deosebire de zonele de fliş şi molasa care aparţin unităţii de orogen, cea “cuaternară” se suprapune în extrtemitatea estică a bazinului, unităţii morfostructurale de platformă.Formaţiunile cuaternare sunt mai noi şi foarte diferite din punct de vedere genetic şi litofacial. Ele

aparţin ultimului ciclu de eroziune continental şi sunt repezentate îndeosebi prin pietrişuri, nisipuri ,argile şi depozite loessoide.

Din punct de vedere geologic în zona bazinului hidrografic al Siretului predomină depunerile de vârstă cuaternară.Formaţiunile cuaternare au o foarte largă răspândire în zonă, acoperind aproape toată jumătatea

estică a judeţului Vrancea. Se întâlneşte întreaga suită a cuaternarului, în care se poate diferenţia:Pleistocenul inferior; Pleistocenul mediu; Pleistocenul superior; Holocenul inferior şi Holocenul Superior.Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrişuri, nisipuri şi lentile argiloase, rezultat

al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecţie din zona carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrişuri şi nisipuri în zona de câmpie. După migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvială-proluvială cu grosimi cuprinse între 2 şi 8 m.Pleistocenul inferior Se întâlneşte imediat le est de Homoclinul sarmato-pliocen. Este reprezentat prin ceea ce se cunoaşte sub numele de Strate de Cândeşti. Acestea au o grosime ce poate atinge 500 m şi aflorează pe văile afluenţilor de dreapta ai Siretului: Carecna, Zăbrăuţi, Şuşiţa, Putna, Milcov, Râmna, Râmnicu Sărat. Deşi partea inferioară a acestora, din punct de vedere cronostratigrafic, ar aparţine Pliocenului terminal (Romanianului), aceasta a fost cartată împreună cu formaţiunile Pleistocene timpurii şi figurate pe harta ca atare.Stratele de Cândeşti sunt reprezentate prin nisipuri , pietrişuri, şi bolovănişuri cu stratificaţie încrucişată, în alternanţă cu pachete de argile şi argile nisipoase. În anumite zone, nisipurile şi pietrişurile sunt cimentate, căpătând aspect de conglomerate cu duritate ridicată şi formează unele înălţimi importante, cum sunt: Magura Odobeştilor(996m), Coarnele Magurii (912m), Dealul



Momâia(627m), Dealul Căpăţânii (591m), Dealul Mare. În zona dintre Şuşita şi Trotuş, din Stratele de Cândeşti, I. Atanasiu(1940) E. Liteanu si T. Moţas (1956) au facut cunoscută o faună de mamifere cu Anancus arvernensis, Arhidiskodon meridionalis, Dicerrorhincus etrurcus etc., care atestă vârsta lor pliocen terminala-pleistocen timpurie. Limitele trasate între entităţile menţionate sunt, într-o oarecare masură, relative, dată fiind lipsa unor argumente concludente şi în primul rând conţinutul paleontologic.Pleistocenul mediu Pietrişurile sunt acoperite de un strat de nisipuri argiloase de 3-5 m grosime sau de loessuri şi depozite ploessoide. Loessurile şi depozitele loessoide sunt depozite de origine eoliană constituite din prafuri nisipoase şi argiloase, cu frecvente concreţiuni calcaroase.Acestea au mai mare răspândire la est de valea Siretului, în afara judeţului Vrancea, unde ating cea mai mare grosime din ţară ( 40 – 50m), iar spre partea superioara a stivei pot avea intercalaţii de paleosoluri. Pe baza unor resturi de Mamuthus primegenius şi de Coeiodonta antquitatis, se apreciază că loessurile şi depozitele loessoide s-au depus începând din Pleistocenul mediu şi au continuat şi în Pleistocenul superior.Pleistocenul superior Sunt atribuite Pleistocenului superior depozitele teraselor Râmnicului Sărat, Milcovului, Putnei,

Şuşiţei,Zăbrăuţului şi Carecnei cuprinse între 160 şi 20 m. La alcătuirea acestora participă un nivel de pietrişuri şi bolovănişuri, cu grosimea de 2- 5 m,

acoperit de un strat de argile nisipoase şi depozite loessoide 5-12 m.Holocenul. Holocenul inferior. Sunt incluse la Holocenul inferior depozitele terasei joase, constituite din

nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, în grosime de 2-5 m.Holocenul superior. Aici se includ acumulările aluvionare care constituie luncile cursurilor de apă.

Acestea sunt reprezentate prin nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, ce ajung la 5-10m grosime, fiind acoperite de un strat de nisipuri argiloase, gros de 2-5m. Structura cuverturii sedimentare, secţionată de văi, este cea a unui monoclin, care cade spre sud-

est şi având înclinaţia tot mai mare cu cat înaintăm spre sud –vest, monoclin făcând parte din cadrul molasei paricarpatice (zona neogena) dintre Trotuş şi Slanicul de Buzau.În jumătatea de nord a regiunii, la suprafaţa se găseşte un strat de pământ brun până la negru, numit podzol (sol de pădure), iar în partea de câmpie un strat brun roşcat. După stratul de la suprafaţă, urmează o pătură de aproximativ 4-6m numit “loess”, de culoare galben – brună (roca mama a solurilor din zonă), urmat de al treilea strat de pietrişuri şi bolovani, ce merge până la mari adâncimi fiind întretăiat din loc în loc de argile care reţin pânza de apă subterană.Datorită acestei constituţii petrografice, torenţii şi-au săpat văi adânci cu maluri abrupte cu tendinţa de ravenare, fapt dovedit de existenţa râpilor numeroase din zonă.Regiunea studiată suferă mişcări, neotectonice în tot cursul cuaternarului inferior (mişcări,

negative) iar în pleistocen mediu şi superior, inclusiv în holocen, mişcările neotectonice au un caracter pozitiv.În pleistocenul inferior s-au depus pietrişurile villafranchiene de Cândeşti şi Frăţeşti, apoi în pleistocenul mediu, superior şi holocen, mişcările pozitive duc la apariţia câmpiei Siretului.Formaţiunile cuaternare sunt cele mai noi şi foarte diferite din punct de vedere genetic şi litofacial. Ele aparţin ultimului ciclu de eroziune continentală şi sunt reprezentate îndeosebi prin pietrişuri,nisipuri, argile. Aceste depozite sunt în general grosiere spre mediu cu structura torenţială, sedimentară făcându-se într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone, polygene, de natură predominant sedimentară, provenite din depozitele corespunzătoare formaţiunilor litologice de amonte.

Din punct de vedere geotectonic, teritoriul analizat corespunde celei mai active regiuni din punct de vedere seismic, denumită de seismologi “regiunea seismică Vrancea”. Activitatea seismică intense este pusă pe seama afinităţilor teconico-strucurale ale unităţilor geologice structurale majore în zona respectiv: Orogenul Carpatic, Platforma Bârladului, Placa Valahă.



Din examinarea profilului geologic, rezultă că la suprafaţă apare un strat de prafuri argiloase continui, argile prăfoase şi nisipuri, nisipuri prăfoase, uneori acoperite cu un strat de sol vegetal de 0,30 m. Acest strat de copertă (C) are o grosime de 1,5 – 2,5 m, rar mai gros şi acoperă aluviunile grosiere formate dintr–un amestec de pietriş şi nisip cu rar bolovăniş. Nisipurile sunt afânate sau cu o îndesare medie având o granulozitate de la fină la medie. Grosimea aluviunilor este de 8 – 12 m, iar cota lor inferioară este cuprinsă între 42,00 şi 44,50 mdM.Pietrişurile aluvionare stau fie pe un strat de argilă, fie pe nisipurile şi nisipurile prăfoase ale aşa zisei roci de bază, fiind prezente la adâncimea de 9,00 – 13,50 m. În general, stratul de argilă este aproape continuu. Grosimea primului strat de argilă este de la 1 la 4 m, stratul următor de argilă găsindu–se la adâncimea de 14 sau 19 m, a cărui prezenţă este importantă pentru execuţia ecranului de etanşare.Sub acesta s–a separat aşa zisă rocă de bază (care va constitui roca de fundare a centralei), de natură argilos–nisipoasă sau prăfoasă, mai rar pietriş, prezentând o stratificaţie încrucişată, separarea orizonturilor în cadrul acestui complex făcându–se pe baza corelării caracteristicilor geotehnice.Terenul de fundare al barajului la cota 40,50 m îl reprezintă pietrişurile aluvionare. Centrala se va funda pe un strat de nisip.

V.6. VegetaţiaZona în care va fi amplasată acumularea hidroenergetică de la Cosmeşti Vale şi organizările de şantier necesare implementării proiectului este situată în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ,,Lunca Siretului Inferior” - ROSPA0071. Conform formularului standard Natura 2000 pentru acest sit au fost identificate următoarele tipuri de habitate:

3160 - Lacuri distrofice şi iazuri6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis şi Sanguisorba officinalis)

Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi a speciilor edificatoare (în general dominante) şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

Structura este definită prin caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei şi descrierea acesteia pe straturi, căreia i-am adăugat şi componenţa animală (în capitolul referitor la biodiversitate) . Descrierea faunei este realizată atât prin observaţii directe pe teren cât şi prin consultarea bibliografiei referitoare la fauna specifică zonei precum şi a celei cu referire la ecologia şi etologia speciilor identificate.

Dintre habitatele citate pentru situl de Aria Specială de Protecţie Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” în zona implementării proiectului au fost identificate următoarele:

3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba6510 - Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis şi Sanguisorba officinalis)

Conform lucrării „Habitatele din România” habitatului Natura 2000 îi corespunde în clasificarea naţională 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention sp. habitatul Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa. Asociaţiile



Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention sp. pe malul pârâului Modruzenuţ

vegetale prezente în acest habitat sunt: Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm in R. Tx 1950, Polygono lapathifolio – Bidentetum Klika 1935, Echinochloo – Polygonetum lapathifolii Soó et Csürös 1974. Speciile acestor asociaţii vegetale se dezvoltă pe gleiosoluri, aluviosoluri formate pe depozite aluvionare, nisipuri şi luturi.

Din punct de vedere structural majoritatea plantelor dominante şi caracteristice pentru aceste asociaţii sunt cunoscute şi sub denumirea de buruieni de mlaştină, dintre care cele mai reprezentative sunt: Echinochloa crus-gallis, Bidens tripartita, B. frondosa, Chenopodium polyspermum, P. hydropiper, P. lapathifolium, Rorippa austriaca, Symphytum officinale, Chlorocyperus glomeratus, Rumex palustris. Acestea ajung la 45–50 cm înălţime şi realizează etajul superior al vegetaţiei. Plantele mai scunde, cum sunt: Alopecurus aequalis, Mentha arvensis, Chenopodium botrys, Ranunculus sceleratus realizează etajul inferior, care este mai slab reprezentat. Valoare conservativă a acestui habitat este redusă.

Compoziţie floristică: specii edificatoare: Polygonum lapathifolium, Bidens tripartita, Polygonum hydropiper, Echinochloa crus-galli;specii caracteristice: Bidens tripartita, Polygonum lapathifolium,P. hydropiper;alte specii importante: Rorippa austriaca, Bidens frondosa,Chenopodium polyspermum, Chlorocyperus glomeratus, Rumex palustris, Veronica anagalis -aquatica, Ranunculus sceleratus, Alopecurus aequalis, Bidens cernua.

Acest habitat a fost identificat în zonă pe malurile pârâului Modruzenuţ – Pârâu care va fi deviat pe perioada lucrărilor şi apoi va fi captat în contracanalul de pe malul drept al acumulării hidroenergetice Cosmeşti Vale.

Un al habitat Natura 2000 identificat în zona de implementare a proiectului este 92A0 -Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba care corespunde în clasificarea naţională habitatului R4405 Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius. Acest tip de



habitat este frecvent în luncile de deal şi de câmpie din toată ţara, în zona pădurilor de stejar, la altitudini de 50 – 300 m. Asociaţia vegetală caracteristică este Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em Soó 1957şi se dezvoltă pe soluri de tipul: aluviosol, nisipoase, mijlociu-profunde, uneori scheletice, mezobazice, umede, mezotrofice.

Din punct de vedere structura fitocenozele sunt edificate de specii europene, nemorale,astfel:stratul arborilor, compus din plop negru (Populus nigra) cu exemplare rare de plop alb (Populus alba), sălcii (Salix alba, S. fragilis), ulm (Ulmus laevis), stejar pedunculat (Quercus robur), anin negru (Alnus glutinosa) cu o acoperire variabilă (70–90%) şi înălţimi de 25–35 m la 100 de ani. stratul arbuştilor este variabil dezvoltat fiind compus din Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Viburnum opulus, Evonymus europaeus. liane prezente Vitis sylvestris, Clematis vitalba.stratul ierburilor şi subarbuştilor dominat de Rubus caesius şi Galium aparine.

Valoarea conservativă a acestui habitat este foarte mare.

Compoziţia floristică: specii edificatoare: Populus nigra,alte specii importante: Althaea officinalis, Aegopodium podagraria, Agrostis stolonifera, Eupatorium canabinum, Glechoma hederacea, Lysimachia nummularia, Lycopus europaeus, Melandrium album, Rorippa sylvestris, Ranunculus repens, etc.

Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba în zona de implementare a proiectului



Vegetaţie de zăvoi care va fi înlăturată prin realizarea amenajării hidroenergetice Cosmeşti



Pe malul stâng al cumulării hidroenergetice, amonte de barajul care va fi construit există o suprafaţă acoperită cu zăvoi de plop şi salcie aparţinând habitatului descris anterior care va fi defrişată iar zona va fi acoperită de apa viitorului lac de acumulare.

Plantaţie de nuci

Traseul digului mal drept al acumulării

hidroenergetice

Suprafaţă acoperită cu zăvoie de plop şi salcie şi asociaţii de specii arbustive

care va fi înlăturată prin amenajarea hidroenergetică



Pe malul drept al râului Siret există o suprafaţă pe care s-a dezvoltat cu vegetaţie de zăvoi care va fi înlăturată ca urmare a realizării investiţiei. Zona în care se dezvoltă acest zăvoi este supusă eroziunii, malul drept fiind erodat în această regiune. Suprafaţa prezentată în imagine nu este 100 % acoperită cu vegetaţia caracteristică habitatului 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. La nivelul perimetrul marcat în imagine există o plantaţie de nuci, precum şi suprafeţe pe care s-a dezvoltat asociaţii vegetale de ierburi şi specii de arbuşţi.

Suprafaţa delimitată în imaginea satelitară prezentată anterior habitatul 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba are un aspect fragmentat intercalându-se cu asociaţii vegetale ale habitatelor R3122 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) (habitat care nu apare citat în formularul standard Natura 2000) şi 6510 - Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis şi Sanguisorba officinalis).

Mal drept erodat

Enclave cu vegetaţie arborescentă în interiorul zăvoiului care va fi defrişat



De asemenea pe suprafaţa care va fi defrişată a fost înfiinţată o plantaţie de nuci.

În zona implementării proiectului, aval de viitoarea acumulare hidroenergetică, de baraj şi de canalul de fugă, malul drept al râului Siret va fi amenajat prin consolidare. În aceste regiuni sunt şi zăvoaie de luncă cu vegetaţie naturală, dar majoritatea suprafeţelor sunt acoperite cu păduri de plop plantate de către ocoalele silvice. Pe aceste suprafeţe nu este prezent habitatul 92A0 -Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. În aceste zone vor fi amenajate drumuri tehnologice folosite de utilajele care vor asigura transportul materialelor necesare consolidării malurilor. Măsura de consolidare a malurilor, în zona aval baraj, cu păstrarea unei distanţe de minim 500 m de podul

Enclave cu vegetaţie arborescentă în interiorul zăvoiului care va fi înlăturat

Enclave cu vegetaţie ierboasă în interiorul zăvoiului care va fi defrişat

Plantaţia de nuci înfiinţată în zona care va fi inundată de acumularea hidroenergetică Cosmeşti



rutier de la Cosmeşti, este necesară şi în lipsa implementării proiectului studiat. În această regiune malul drept al râului Siret este puternic erodat. Fenomenul de eroziune s-a accentuat în urma viiturilor din ultimii ani astfel încât au fost antrenate chiar şi terenuri cu vegetaţie arborescentă iar cursul râului a suferit modificări esenţiale înaintând cu cca 50 m în unele zone ale acestui mal.

Epiurile tip Cosmeşti sunt cuburi de beton legate între ele prin racord de fier amplasate în anii 70 pentru protecţia malului drept al răului Siret, aflându-se pe mal. Ca urmare a viiturilor din ultimii s-au înregistrat eroziuni puternice ale malului drept, ilustrate şi în imaginile de mai sus.

Maluri erodate în aval de acumularea hidroenergetic şi amonte de podul rutier de la Cosmeşti care vor fi amenajate prin lucrări de

consolidare şi regularizare

Maluri erodate

Podul rutier Cosmeşti

Traseul malului anterior eroziuniilor

Avansarea fenomenului erozional

Epiuri de protecţie tip Cosmeşti care se aflau pemalul drept asigurând protecţia acestuia



Plantaţiile de plop din zonă sunt prezintă suprafeţe relativ mari pe care exemplare vegetează deficitar posibil datorită dăunătorilor.

În regiunea consolidării malurilor, aval de zona în care va fi construit barajul, există vegetaţie naturală de zăvoi care nu va fi afectată de implementarea proiectului. Pe malul drept al râului Siret, între digul de protecţie al localităţii Cosmeşti Vale şi plantaţia de zăvoiul natural sau vegetaţia naturală de zăvoi,s-au dezvoltat asociaţii de specii arbustive grupateîn habitatul R3122 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) (conform clasificării habitatelor din România după Doniţă et col.).

Galerii ale dăunătorilor (croitori – Cerambycidae) în tulpina exemplarelor de plop

Vegetaţie naturală de zăvoi situată la nivelul albiei majore a râului Siret în regiunea consolidării malurilor



Habitatul R3122 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel(Crataegus monogyna) este răspândit în ţara noastră în: Podişurile Dobrogei de Nord şi Sud, câmpia şi podişurile din Moldova de Nord şi Sud, Ţara Oaşului,Câmpia şi Podişul Transilvaniei, Câmpia Română, în silvostepă şi zona pădurilor de stejari de câmpie. Aceste asociaţii vegetale ocupă fâşii de tufărişuri, de la 200–500 m2, alternând cu păduri şi terenuri agricole sau pajişti uscate, totalizând cele mai mari suprafeţe ale vegetaţiei de tufărişuri. Fitocenozele se dezvoltă la altitudini cuprinse între 40 şi 500 m pe soluri de tipuri variate, în general profunde, neutre sau slab acide-alcaline, cernoziomuri în silvostepă, sau eutricambosoluri, cu hidratare deficitară, mai ales la sfârşitul verii.Din punct de vedere structural fitocenozele se instalează, de obicei, pe locurile defrişate. Ele se formează şi pe terenuri bătătorite, între culturi, în crovuri sau de-a lungul pâraielor temporare sau la marginea pădurilor. Speciile sunt, în majoritate, eurasiatice, termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbuştilor este dominat de speciile caracteristice ordinului şi alianţei (Prunus spinosa şi Crataegus monogyna), deosebit de dense, realizând aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%. Diversitatea stratului este mare şi variază mult din zona de silvostepă, unde pot apare Jasminum fruticans, Amygdalus nana sau Prunus fruticosa, alături de Prunus spinosa var. dasyphylla spre cele de păduri de câmpie şi chiar de luncă, unde se dezvoltă Evonymus verrucosus, Evonymus europaea, Rosa canina, Cornus sanguinea sau Cornus mas, Rhammus cathartica sau Ligustrum vulgare. Înălţimea stratului arbustiv ajunge de regulă la 1,5–2 m în silvostepă dar, se ridică şi până la 3,5–4 m în zonele mai umede. Productivitatea stratului arbustiv este de 3,66 t/ha/an material vegetal, iar biomasa supraterană este de 74,5 t/ha. Stratul ierburilor este mai dezvoltat spre limitele tufărişurilor, datorită umbririi mari interioare şi este compus atât din specii de pădure: Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticillata, cât şi din specii de pajişte: Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium.Compoziţie floristică:

specii edificatoare: Prunus spinosa, Crataegus monogyna;specii caracteristice: Prunus spinosa,Crataegus monogyna ;alte specii importante: Rubus caesius, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Pyrus pyraster, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, Humulus lupulus, Clematis vitalba, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa gallica, Veronica chamaedrys, Plantago media, Jasminum fruticans, Amygdalus nana, Prunus fruticosa, Cornus mas, Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticilatus, Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa,Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium.

Valoarea conservativă a acestui habitat este moderată.

Aspecte ale habitatului tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) în zona de studiu



Habitatul notat în Formularul standard Natura 2000 cu codul 6510 - Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis şi Sanguisorba officinalis) corespunde în clasificarea naţională habitatului R3716 - Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis (conform Habitatelor României, Doniţă et col.). Acest tip de fitocenoză este răspândită în luncile râurilor din toată ţara şi cuprinde următoarele asociaţii vegetale: Poetum pratensis Răv., Căzac. et Turenschi 1956, Ranunculo epentis – Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933, Agrostideto-Festucetum pratensis Soó 1949. Vegetaţia se dezvoltă pe suprafeţe întinse de la 1–2 ha până la zeci de ha, pe islazuri, la altitudini cuprinse între 100 şi 350(400) m.Pe terenuri cu un relief plan, pante foarte slab înclinate în terasele râurilor din câmpie. Solurile pe care se dezvoltă acest tip de vegetaţie sunt eutricambosoluri, uşoare, humico-gleice, gleiosoluri dezvoltate pe roci aluviale, nisipuri, luturi, fertile şi bine aprovizionate cu umiditate, tot timpul anului. Din punct de vedere structural vegetaţia speciile dominante realizează etajul superior al vegetaţiei care atinge înălţimea de 35–40(45) cm, dintre care mai reprezentative sunt: Poa pratensis, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Juncus effusus, Trifolium pratense. Etajul inferior este bine reprezentat de speciile: Lotus corniculatus, Trifolium repens, Ranunculus repens, R. acris, Carex hirta, Lysimachia nummularia, Potentilla reptans, Galium palustre. Valoarea conservativă a acestui habitat este moderată. Compoziţie floristică:

specii edificatoare: Poa pratensis, Festuca pratensis;specii caracteristice: Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Poa pratensis;alte specii importante: Poa palustris, Galium palustre, Juncus effusus, Holcus lanatus, Agrostis capillaris, Briza media, Taraxacum officinale, etc.

La nivelul luncii râului Siret şi a teraselor din zona de implementare a proiectului au fost identificate habitate antropizate:

R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra

Habitatul R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa este răspândit pe izlazuri Islazurile din toată ţara. Ocupă terenuri plane, pante uşor înclinate la altitudini cuprinse în intervalul 50–350 (450) m. Asociaţiile vegetale se dezvoltă pe cernoziomuri, uneori slab sărăturate, cu acumulări de materiale organice în descompunere, soluri care au evoluat pe depozite loessoide. Din punct de vedere structural fitocenozele cuprind următoarele specii: Onopordon acanthium, O. tauricum, Carduus nutans, C. hamulosus, Cirsium lanceolatum, Verbascum thapsus – specii care realizează etajul superior ce depăşeşte 1,5 m înălţime şi acoperirea de 70–80%. Densitatea mare a acestor plante face dificilă instalarea speciilor de talie mică, de aceea sunt puţine specii în stratul inferior dintre care mai reprezentative sunt: Malva sylvestris, Verbena officinalis, Marrubium praecox, Ballota nigra, Artemisia absinthium, Arctium lappa.:

specii edificatoare: Carduus nutans, Onopordum acanthium, O. Tauricum;specii caracteristice:Onopordum acanthium, O. tauricum, Carduus nutans, C. acanthoides.alte specii importante: Arctium lappa, Chamomilla recutita, Descurania sophia, Stellaria media, Chenopodium album, Agropyron repens, Lolium perenne, Centaurea calcitrapa, C. solstitialis, Artemisia vulgaris, Verbascum thapsus, Cirsium lanceolatum.

Valoare conservativă a habitatului este redusă. Habitatul R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra este răspândit pe terenurile nelucrate din toată ţara dar mai ales în regiunile din sud şi est la altitudini de 80–350 m pe soluri de tipul cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase, deficitare în umiditate.



Din punct de vedere structural fitocenozele sunt alcătuite din speciile nitrofile dintre mai frecvente sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura stramonium, Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus.Aceste plante de 30–40 cm înălţime realizează o acoperire de 75–80% împiedicând instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum.Compoziţie floristică:

specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum;specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa ;alte specii importante: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis.

Valoare conservativă a habitatul este redusă.Majoritatea suprafeţelor care vor fi afectate de construcţiile şi organizărilor de şantier

situate la nivelul teraselor şi albiei minore a râului Siret necesare pentru implementarea proiectului aparţin habitatelor antropizate R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa şi R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra.

12

3

4

Habitate antropizate care vor fi afectate de implementarea proiectului1 – suprafaţă pe care va fi amplasată incintă baraj-uzină; 2 –organizare de şantier regularizare aval;

3 şi 4 – suprafeţe care vor fi excavate şi inundate în urma realizării acumulării hidroenergetice



Malul stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului este foarte abrupt ca urmare a eroziunii îndelungate exercitată de apa râului Siret.

Vegetaţia care s-a stabilit la nivelul acestui mal este alcătuită din specii xeroterme în zonele mai înalte dezvoltate pe un sol luto-nisipos cu deficit de umiditate în timpul verii şi specii higrofile şi mezofile dezvoltate pe depozitele aluvionare de la baza versanţilor. În albia minoră a râului Siret, la nivelul malului stâng, în zona analizată s-au acumulat depozite de balast ca urmare a transportului aluvionar crescut datorat debitului mărit din timpul viiturilor din ultimii anii. Pe aceste depozite aluvionare s-a dezvoltat o vegetaţie caracteristică alcătuită în principal de exemplare ale genului Salix cu vârste de 1-4 ani şi înălţimi cuprinse între 40 şi 2,5 m. Această vegetaţie este situată pe suprafeţe inundabile şi este afectată de exploatările de balast din zona malului stâng. Prin realizarea amenajării hidroenergetice aceste suprafeţe vor dispărea. Vegetaţia versantului abrupt al malului stâng este alcătuită din specii xeroterme indigene dintre

12

Suprafeţe cu vegetaţie redusă dezvoltată pe nisipuri1 – suprafaţă pe care va fi amenajat barajul; 2 – suprafeţe pe care vor fi executate excavaţii

până la o adâncime de 20 m pentru realizarea barajului

Direcţie ax drum baraj-uzină

Vegetaţie arborescentă care nu va fi afectată de proiect

Mal stâng

Aspectul malului stâng în zona amenajării hidroenergetice Cosmeşti



care menţionez (Prunus spinosa, Rosa canina) precum şi din specii aclimatizate în România (Robinia pseudacacia şi Gleditsia triacanthos). La nivelul acestor versanţi s-au dezvoltat suprafeţe întinse de glădiţă (Gleditsia triacanthos) care asigură fixarea solurilor şi împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specii la nivelul versanţilor nu vor fi afectate de implementarea proiectului. În vecinătatea staţiei de pompare Ionăşeşti există o suprafaţă plană de teren la baza versantului pe careva fi amplasată amenajarea de şantier dig mal stâng. Suprafaţa pe care va fi amenajată organizarea de şantier este 9000 mp, fiind parţial acoperită cu exemplare de glădiţă, plop negru, salcâm, porumbar şi măceş care vor fi înlăturate. Elinarea vegetaţiei arborescente de pe această suprafaţă nu are impact asupra stabilităţii malurilor.

Organizarea de şantier centralizată care acoperă o suprafaţă de cca. 13 ha este situată în

Aspectul suprafeţei pe care va fi amenajată organizarea de şantier dig mal stâng

Aspectul suprafeţei pe care va fi amenajată organizarea de şantier dig mal stâng



extravilanul localităţii Cosmeşti vale la o distanţă de cca. 400 m de zona locuită. Această suprafaţă este de asemenea cuprinsă în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ,,Lunca Siretului Inferior” - ROSPA0071. Vegetaţia zonei în care este amplasată organizarea de şantier este caracteristică teraselor înalte pe care s-au dezvoltat soluri caracterizate prin deficit de umiditate în timpul verii. Amplasamentul prezintă o vegetaţie ierboasă xerotermă fără arbustive cu ar fi de exemplu: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides) sau măceş (Rosa canina).

Conform clasificării din lucrarea Habitatelor din România (Doniţă et col, 2005) vegetaţia de pe suprafeţei pe care va fi amenajată organizarea centralizată de şantier şi a celor învecinate aparţine habitatului pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa angustifolia. Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa angustifolia. Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa ischaemum, Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima, Lotus corniculatus, Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius.

Pe suprafaţa amplasamentului se vor face decopertări iar statul de copertă rezultat va fi depozitat şi utilizat pentru reconstrucţie ecologică la finalizarea investiţiei.

Valoarea conservativă a acestui tip de habitat este redusă.

Pentru accesul utilajelor la organizarea centralizată de şantier şi pentru de plasarea acestora între acest amplasament şi organizarea de şantier aferentă barajului sunt utilizate drumuri de exploatare existente cu lăţimi de cca 6 m care permite deplasarea fără a afecta vegetaţia de pe terenurile adiacente.

Aspectul vegetaţiei de pe suprafaţa pe care va fi amenajată organizarea de şantier



Conspectul florei identificate pe suprafeţele de teren care vor fi ocupate de proiect. În urma deplasărilor în teren a fost realizată o evaluare a diversităţii florei de pe suprafeţele ocupate de proiect obţinându-se un inventar floristic:

Fam. POLYGONACEAE

Polygonum lapathifolium

Polygonum aviculare

Polygonum hydropiper

Rumex palustris

Fam. SALICACEAE

Salix alba

Salix fragilis

Populus alba

Populus nigra

Fam. CHENOPODIACEAE

Chenopodium polyspermum

Chenopodium botrys

Chenopodium album

Drumuri de acces către: 1 – către organizarea centralizată de şantier; 2 –între organizarea centralizată şi amplasamentul barajului

1

2



Populus tremula

Fam. ULMACEAE

Ulmus laevis

Fam. CANNABACEAE

Humulus lupulus

Fam. URTICEAE

Urtica dioica

Fam. LORANTHACEAE

Viscum album

Fam. BETULACEAE

Alnus glutinosa

Fam. JUGLANDACEAE

Juglan regia

Fam. AMARANTHACEAE

Amaranthus retroflexus

Fam.

CARYOPHYLLACEAE

Stellaria media

Fam.

CERATOPHYLLACEAE

Ceratophylum submersum

Fam. CRUCIFERAE

Sisymbrium loeselii

Descurania sophia

Capsella bursa pastoris

Lepidium ruderale

Fam. RANUNCULACEAE

Consolida regalis

Clematis vita alba

Ranunculus repens

Fam. EUPHORBIACEAE

Euphorbia nicaeensis,

Euphorbia amigdaloides

Fam. MALVACEAE

Malva sylvestris

Althaea officinalis

Fam. LABIATAE

Marrubium praecox

Leonurus cardiaca

Ballota nigra

Calamintha clinopodium

Origanum vulgare

Mentha arvensis

Fam. GRAMINEAE

Agropyron repens

Phragmites communis

Poa pratensis

Festuca pratensis

Alopecurus pratensis

Fam. ROSACEAE

Rubus caesius

Rosa canina

Agrimonia eupatoria

Sanguisorba officinalis

Geum urbanum

Potentilla reptans

Crataegus monogyna

Fam. COMPOSITAE

Eupatorium canabinum

Xantium strumarium

Bidens tripartita

Achillea millefolium

Artemisia annua

Artemisia vulgaris

Xeranthemum annuum

Arctium lappa

Carduus nutans

Cirsium lanceolatum

Onopordum acanthium

Cichorium intybus

Taraxacum officinale

Mycelis muralis

Sonchus arvensis

Fam. LEGUMINOSAE

Gleditsia triacanthos

Robinia pseudacacia

Vicia tenuifolia

Medicago falcata

Medicago lupulina,

Trifolium pratense

Trifolium repens

Lotus corniculatus,

Coronilla varia

Fam. PAPAVERACEAE

Chelidonium majus

Fam GERANIACEAE

Geranium pusillum

Fam. RHAMNACEAE

Rhamnus cathartica

Fam. HYPERICACEAE Fam. TAMARICACEAE Fam. ONAGRACEAE



Hypericum perforatum Tamarix ramosissima Oenotera biennis

Fam. HALORAGACEAE

Myriophyllum verticillatum

Fam. UMBELLIFERAE

Eryngium campestre

Fam. OLEACEAE

Ligustrum vulgare

Fam. RUBIACEAE

Galium aparine

Galium palustre

Fam. BORAGINACEAE

Symphytum officinale

Echium vulgare

Fam. SOLANACEAE

Solanum nigrum

Datura stramonium

Fam. CONVOLVULACEAE

Convolvulus arvensis

Fam. VERBENACEAE

Verbena officinalis

Fam. PLANTAGINACEAE

Plantago media

Fam. CAPRIFOLIACEAE

Sambucus nigra

Fam.

SCROPHULARIACEAE

Verbascum thapsus

Veronica anagalis –aquatica

Fam. JUNCACEAE

Juncus effusus

Fam. Typhaceae

Thypha latifolia

Fam LEMNACEAE

Lemna minor

V.7. Biodiversitatea

V.7.1. Consideraţii generale asupra speciilor cuprinse în Formularul standard NATURA 2000 pentru SPA „Lunca Siretului Inferior”

Proiectul Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala hidroelectrică Cosmeşti este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ,,Lunca Siretului Inferior”, regimul special de protecţie fiind instituit prin HG nr. 1284 din 31.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.



Codul SPA Lunca Siretului Inferior: ROSPA0071Localizare: pe teritoriile judeţelor Galaţi (66,40 %), Vrancea (29,10%) şi Brăila (4,50%).Suprafaţă: 38.496 ha Clasele de habitate existente pe teritoriul sitului şi codurile acestora:

N04 – Plaje de nisip;N06 – Râuri, lacuri;N07 – Mlaştini, turbării;N09 – Pajişti naturale, stepe;N12 – Culturi (teren arabil);N14 – Păşuni;N16 – Păduri de foioase;N26 – Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele.Biodiversitatea este constituită din sisteme ecologice care funcţionează în regim natural şi seminatural şi din sisteme antropizate prin transformarea şi simplificarea primelor categorii.

Amplasamentulacumulării hidroenergetice Cosmeşti

Amplasarea acumulării hidroenergetice Cosmeşti în raport cu SPA Lunca Siretului Inferior



Habitatele prezente în sit încadrate conform codurilor Natura 2000Nr. crt. Codul

habitatuluiDenumirea habitatului

1 3160 Lacuri distrofice şi iazuri2 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din

Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

Amplsarea obiectivelor investiţiei în raport cu SPA Lunca Siretului Inferior (MapSource pe baza coordonatelor STEREO 70 prelevate din teren)



6 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensisSanguisorba officinalis)

Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt:terenuri arabile neirigate (34,2%);păşuni (7,6%);păduri de foioase (21,3%);zone cu vegetaţie ierboasă naturală (3,9%);zone de tranziţie păduri - tufărişuri (7,7%);mlaştini (4,7%);cursuri de apă (12,1%);ape stătătoare (3,5%)

Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă pentru principalele populaţii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Realizarea acumulărilor de apă cu deosebire în bazinul râului Siret au amplificat importanţa culoarului est-european pentru migraţia păsărilor sălbatice, dintre care, numeroase specii acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Menţionăm faptul că multe specii de păsări aflate în pasaj preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf) construite pe Siret (la nivelul zonei litorale a lacurilor unde apa este mică păsările găsesc nevertebratele limnicole care reprezintă o sursă bogată de hrană).

Pentru păsările care iernează la noi situaţia este diferită, ele preferând zonele în care nivelul apei variază, astfel încât gheaţa se sparge şi ele au posibilitatea să găsească hrană în apă.

Zona a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 21 specii de păsări de interes european, înscrise în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE (Directiva Păsări)

Speciile de păsări mai jos menţionate sunt protejate prin următoarele acte legislative:Legea nr.13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;Legea nr. l3/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (prin care România a ratificat Convenţia de la Bonn);Legea nr. 89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la conservarea păsărilor de apă şi migratoare african – eurasiatice;Directiva Europeană 79/409/EEC, cu privire la protejarea păsărilor sălbatice (Directiva Pasări), Anexa I;



OUG nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;HG 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică.

În zona amplasamentului proiectului supus analizei există suprafeţe de plajă de nisip şi balast, suprafeţe de păduri de tranziţie şi păduri de foioase, suprafeţe de teren agricol şi suprafeţe cu vegetaţie ierboasă de talie mică, iar terenul este încadrat ca neproductiv. Astfel că, oferta privind condiţiile de habitat fiind diferită, şi speciile care populează aceste habitate sunt diferite atât ca preferinţe cât şi ca densitate. Suprafeţele de teren agricol şi suprafeţele cu vegetaţie ierboasă de talie mică, oferă condiţii foarte reduse de hrană şi pentru cuibărit unor specii de păsări cum sunt: Galerida cristata (ciocârlan), Motacilla alba (codobatura albă), Motacilla flava (codobatura galbenă).

Habitatul existent este de ape curgătoare cu plaje de pietriş şi cu vegetaţie specifică de luncă. De asemenea, zona este predispusă inundaţiilor de primăvară şi toamnă. Zona nu este populată de specii de păsări cuibăritoare la sol, deoarece acestea evită zonele predispuse inundaţiilor.Datorită solului aluvionar (pietriş şi nisip) sursele de hrană necesare şi accesibile păsărilor sunt foarte reduse. Din această cauză şi în această zonă diversitatea şi abundenţa speciilor care cuibăresc sunt mici.

La nivelul Luncii Siretului Inferior, există pâlcuri de cătină roşie sau albă care ar putea atrage în perioadele pasajelor de toamnă păsări mâncătoare de fructe cum ar fi: Turdus merula (mierlă), Turdus philomelos (sturz cantător), Turdus pilaris (sturz de iarnă), Sturnus vulgaris (graur) şi rare exemplare din familia Fringillidae (cinteze).

În afara speciilor enumerate anterior mai pot fi întâlnite speciile: Perdix perdix (potârniche), Phasianus colchicus (fazan), Emberiza citrinella (presură aurie), Sylvia curruca (pitulice), Acrocephalus arundinaceus (lăcar), abundenţa fiind scăzută.



Date relevante despre speciile de păsări cuprinse în Anexa I a Directivei 79/409/CE şi cuantificarea impactului anticipat

1.Alcedo atthis – Pescăraş albastru

HabitatSpecie larg răspândită în Europa, Asia şi nordul Africii. În regiunile temperate populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile a căror maluri au vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele de prundiş.

Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă (15 – 25 perechi) faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă).

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAceastă specie este afectată de lucrările hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi în deosebi la îndepărtarea vegetaţiei spontane.Prin implementarea proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti, specia ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de pescăraşul albastru au o foarte largă răspândire pe suprafaţa sitului (38.496 ha), specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului şi a celor 2 amenajări hidroelectrice Călimăneşti şi Movileni.Deşi habitatele preferate de pescăraşul albastru au o foarte largă răspândire, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ, în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti.

2.Ardea purpurea – Stârc roşu

HabitatAtârcul roşu este răspândit în Europa, în părţile vestice, palearctice ale Asiei şi în Africa. În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în bălţile interioare şi în deltă.

Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă (5 – 12 perechi) faţă de media la nivel naţional

(nesemnificativă la nivel naţional).

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiLa nivelul SPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate, conform formularului standard Natura 2000, 5 - 12 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de 38.496 ha. Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă din apropierea apei. De asemeni specia preferă zonele mlăştinoase şi bălţile. Deoarece habitatele preferate de stârcul roşu nu sunt răspândite în zona implementării proiectului supus analizei, specia preferând zonele mlăştinoase şi bălţile, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti, va fi neutru şi că nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.



3.Ardeola ralloides - Stârc galbenHabitatStârcul galben este răspândit local în sud-estul Europei în regiuni mlăştinoase, delte, lagune şi bălţi, unde cuibăreşte în tufişuri sau copaci de obicei împreună cu alţi stârci.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă (5 – 10 perechi) faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei

La nivelul SPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate, conform formularului standard Natura 2000, 5 - 10 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de 38.496 ha. Stârcul galben preferă stuful din zonele mlăştinoase, habitat care îi oferă adăpost faţă de speciile prădătoare. Deoarece habitatele preferate de stârcul galben nu sunt răspândite în zona implementării proiectului supus analizei, specia preferând zonele mlăştinoase şi bălţile, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti, va fi neutru şi că nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

4. Aythya nyroca - Raţa roşieHabitatEste răspândită cu precădere în Delta Dunării dar se întâlneşte în toate bălţile înconjurate de vegetaţie. Cuibăreşte în stuf.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C” fiind estimată la 20 - 25 perechi cuibăritoare şi 100 – 150 indivizi în pasaj.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAceastă specie preferă bălţile şi lacurile de acumulare ale căror maluri sunt acoperite de stuf. Deoarece în zona implementării

proiectului supus analizei, nu sunt prezente habitatele preferate ale speciei (deltă şi bălţi înconjurate de vegetaţie), se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti, va fi neutru şi că nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

5. Chlidonias hybridus – Chirighiţă cu obraz alb

Habitat Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile, în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 80 -100 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Inferior”, fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar, preferând mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile, în special dacă regiunile



învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline, se poate estima că specia ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementarii proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de chirighiţa cu obraz alb au o foarte larga răspândire pe suprafaţa sitului (38.496 ha), specia poate folosi zonele din amonte si din aval de zona implementarii proiectului şi a celor 2 hidrocentrale Călimăneşti şi Movileni. Faptul că specia cuibăreşte şi pe plauri, înfiinţarea lacului Cosmeşti, după etapa de construcţie, poate duce la atragerea unui număr mai mare de exemplare în zonăŢinând cont de preferinţele speciei faţă de habitat, de dimensiunile sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior” se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi pozitiv în etapa de funcţionare.

6. Ciconia ciconia – Barza albă HabitatCuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate (pe şură, case, coşuri, pomi, ruine, sau stânci). În ultimile 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpii de joasă tensiune. Supraveţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede. Populaţia din RomâniaConform ultimului recesământ populaţia speciei este estimată la 5.500 de perechi. În România, datorită desecării excesive a zonelor umede, în multe părţi ale ţării populaţia acestei specii a suferit o diminuare accentuată.

Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 300 – 500 de indivizi în pasaj în toată SPA “Lunca Siretului Inferior”, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului este o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece barza albă î-şi procurară hrana din fâneţe, păşuni şi zone umede, în etapa de construcţie, specia ar putea fi afectată de implementarea proiectului, dar, datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate şi datorita faptului ca specia cuibăreşte pe şură, case, coşuri, pomi, ruine, sau stânci, implementarea proiectului nu are nici un efect asupra speciei în perioada de cuibarire deoarece pe amplasamentele pe care se fac lucrări nu sunt condiţiile necesare pentru cuibărit.Implementarea proiectului supus analizei nu determină o o reducere semnificativă a arealului de hrănire a populaţiei acestei specii în SPA Lunca Siretului Inferior. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate scăderea efectivului din sit este puţin probabilă.Ţinând cont de aspectele prezentate, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti, va fi neutru şi că nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

7. Circus aeruginosus – Erete de stufHabitatEste o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri agricole î-şi procură hrana. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 6 – 12 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Circus aeruginosus este notată cu

“C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece eretele de stuf preferă stufărişurile iar de pe câmpii şi terenuri agricole î-şi procură hrana, se poate estima că, în etapa de construcţie, specia ar putea fi afectată dacă habitatele



preferate s-ar limita numai la zona implementarii proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de eretele de stuf au o foarte largă răspândire pe suprafaţa sitului (38.496 ha), specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului şi a celor 2 hidrocentrale Călimăneşti şi Movileni. Faptul că specia cuibăreşte şi pe plauri, înfiinţarea lacului Cosmeşti, după etapa de construcţie, poate duce la atragerea unui număr mai mare de exemplare în zonăŢinând cont de preferinţele speciei faţă de habitat, de dimensiunile sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior” se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare.

8.Cygnus cygnus - Lebăda de iarnăHabitatDeşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei, în tundră, pe lacuri şi mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele sudice, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 4 - 10 indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Cygnus cygnus este notată cu “D”, ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului iernează o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia Cygnus cygnus populează în principal lacurile şi cursurile de apă mai mari, zonele cu vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase, iar în zona implementării proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti aceste tipuri de habitate nu sunt reprezentative, se poate estima că implementarea acestui proiect nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă. De asemeni lebăda de iarnă este oaspete de iarnă în România, perioadă în care, în etapa de construcţie, sunt sistate lucrările datorită temperaturilor joase.Prin înfiinţarea acumulării Cosmeşti vor fi create condiţii de habitat pentru creşterea numărului de exemplare prezente în zonă.Se poate estima că, impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru în etapa de construcţie, şi pozitiv în etapa de funcţionare.

9.Egretta alba – Egreta albă

HabitatCuibăreşte destul de rar în stufărişurile, mlaştinile, deltele şi lagunele din sud estul Europei. Restul anului poate fi întâlnită şi în alte regiuni cu ape puţin adânci şi în bălţi.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 15 – 30 perechi cuibăritoare şi 50 – 160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra

populaţiei specieiEgreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor cu stuf şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase, astfel că ar putea fi afectată de lucrările hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi în deosebi la îndepărtarea vegetaţiei spontane.Prin implementarea proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti, specia ar



putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de egreta albă sunt mult mai bine reprezentate în alte zone de pe suprafaţa sitului (38.496 ha), specia poate folosi zonele preferate existente atât în amonte cât şi în aval de zona implementării proiectului şi a celor 2 amenajări hidroelectrice Călimăneşti şi Movileni.Deşi habitatele preferate de această specie sunt mai bine reprezentate în alte zone din sit, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ, în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti şi că nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

10. Egretta garzetta - Egreta micăHabitatCuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie -iulie cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună. Specia este răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, şi iarna în jurul Mediteranei. În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare rămân şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în deltă.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 20 – 45 perechi cuibăritoare şi 80 – 180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Egretta

alba este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece pentru implementarea proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti este necesară defrişarea de pe unele suprafeţe a vegetaţiei arbustive şi arboricole de luncă, specia ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece pădurea de luncă din zonă nu va fi defrişată în totalitate şi habitatele preferate de egreta mică sunt bine reprezentate şi în alte zone de pe suprafaţa sitului (38.496 ha), în etapa de construcţie, specia poate folosi zonele preferate existente atât în amonte cât şi în aval de zona implementării proiectului. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ, în etapade construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

11.Gelochelidon nilotica - Pescăriţă râzătoareHabitatCuibăreşte în colonii, rar şi local în sud estul Europei, de asemenea în Danemarca, pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Vânează mai ales deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din broaşte şi reptile sau rozătoare mici.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia

speciei a fost estimată la 5 – 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăriţă râzătoare este notată cu “B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate mare faţă populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece habitatele preferate ale speciei sunt bălţile din regiunile iar pentru hrănire şi pajiştile, iar în zona implementării proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti aceste tipuri de habitate nu sunt reprezentate, se poate estima că implementarea acestui proiect nu va influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în SPA „Lunca Siretului Inferior”.



Ţinând cont de aspectele prezentate, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare va fi neutru.

12. Glareola pratincola - Ciovlică ruginie

HabitatCuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cu insecte pe care le prinde din zbor.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 10 -14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de ciovlică ruginie este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu

densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiLa nivelul SPA „Lunca Siretului Inferior” au fost identificate numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic. Deoarece habitatele preferate ale speciei sunt ţinuturile întinse mlăştinoase, iar în zona implementării proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti aceste tipuri de habitate nu sunt reprezentate, se poate estima că implementarea acestui proiect nu va influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în SPA „Lunca Siretului Inferior”.Ţinând cont de aspectele prezentate, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare va fi neutru.

13. Ixobrychus minutus - Stârc pitic

HabitatSpecia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de preferinţă stufărişuri. Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 10 – 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase, iar în zona implementării proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti acest tip de habitat nu este reprezentativ, se poate estima că implementarea acestui proiect nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă, se poate estima că, impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

14. Lanius collurio – Sfrâncioc roşiatic

HabitatCuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic.



Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare, în toată SPA „Lunca Siretului Inferior” fiind notată „D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece habitatele preferate ale speciei sunt păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală, iar în zona implementării proiectului supus analizei sunt şi terenuri agricole, în etapa de construcţie, specia ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de sfrânciocul roşiatic sunt mult mai bine reprezentate în alte zone, specia putând folosi zonele preferate existente. Deşi habitatele preferate de această specie sunt mai bine reprezentate în alte zone, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ, în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

15. Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte neagrăHabitatCuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri, de multe ori pe terenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori. Uneori cuibăreşte în arborii de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricole înconjurate de vegetaţie şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 20 – 35 perechi cuibăritoare, în toată SPA „Lunca Siretului Inferior” fiind notată „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei

specieiÎn apropierea drumului de acces sunt prezente terenuri cultivate înconjurate de Tamarix ramosissima, Hippophae rhamnoides, iar în zona amplasamentului proiectului supus analizei sunt exemplare din genurile Salix şi Populus, etc.Deoarece pentru implementarea proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti este necesară defrişarea de pe unele suprafeţe a vegetaţiei arbustive şi arboricole de luncă, specia ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece pădurea de luncă din zonă nu va fi defrişată în totalitate şi habitatele preferate de sfrânciocul cu frunte neagră sunt bine reprezentate şi în alte zone de pe suprafaţa sitului sau din vecinătatea acestuia, în etapa de construcţie, specia poate folosi zonele preferate existente din afara amplasamentului proiectului. Datorită toleranţei mari a speciei la funcţionarea motoarelor fapt dovedit de cuibărirea în apropierea şoselelor, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ, în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

16. Larus minutus – Pescăruş micHabitatEste o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe unele lacuri mai ales cele din lungul litoralului. Pescăruşul mic apare frecvent în nordul arealului său în perioadele de pasaj sau chiar şi iarna.

Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost

estimată la 20 – 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de



pescăruş mic este notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiPescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a lungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Deoarece habitatele din zona amplasamentului proiectului nu fac parte dintre habitatele preferate ale speciei, se poate estima că, impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

17. Nycticorax nycticorax – Stârc de noapteHabitatSpecia preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, în arbori (salcie, arin), uneori cu alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni. În migraţie de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole.

Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la

20 – 30 perechi cuibăritoare, în toată SPA „Lunca Siretului Inferior” fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece pentru implementarea proiectului privind construcţia amenajării hidroenergetice Cosmeşti este necesară defrişarea de pe unele suprafeţe a vegetaţiei arbustive şi arboricole de luncă, specia ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece pădurea de luncă din zonă nu va fi defrişată în totalitate şi habitatele preferate de stârcul de noapte pentru cuibărit sunt bine reprezentate şi în alte zone de pe suprafaţa sitului, în etapa de construcţie, specia poate folosi zonele preferate existente atât în amonte cât şi în aval de zona implementării proiectului. Se poate estima că, impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ, în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare a amenajării hidroenergetice Cosmeşti şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

18. Pelecanus onocrotalus - PelicanHabitatSpecie rară al cărei număr este în scădere, populaţia din Europa fiind estimată la cca. 3500 perechi clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal in regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost

estimată la 60 – 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pelican este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiExemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului Siret sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece habitatele din zona amplasamentului proiectului nu fac parte dintre habitatele preferate ale speciei, aceasta putându-se afla în pasaj prin zonă numai iarna, anotimp în care în etapa de construcţie nu se lucrează, se poate estima că, impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare şi că



nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

19. Platalea leucorodia – LopătarHabitatLopătarul este o pasăre rară cu răspândire discontinuă, pe lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi lacuri cu stufăriş. Lopătarul este oaspete de vară şi cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5 – 20 perechi cuibăritoare în toată SPA „Lunca Siretului Inferior” fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului

cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece habitatele din zona amplasamentului proiectului nu fac parte dintre habitatele preferate ale speciei, se poate estima că, impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

20. Recurvirostra avosetta - Ciocîntors

HabitatCuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine puţin adânci, în lagune şi pe lacuri din stepe (mai ales salmastre).Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5 –12 perechi cuibăritoare şi 25 – 30 indivizi în pasaj în toată SPA „Lunca Siretului Inferior” fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei

specieiDeoarece în zona amplasamentului proiectului nu sunt prezente habitatele preferate ale speciei, se poate estima că, impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.

21. Sterna hirundo - Chira de baltăHabitatCuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă şi pe ţărmurile lacurilor continentale.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 3 – 5 perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “D”, ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece în zona amplasamentului proiectului nu sunt prezente habitatele preferate ale chirei de baltă, se poate estima că, impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare şi că nu va fi afectată abundenţa şi distribuţia speciei în SPA Lunca Siretului Inferior.



V.7.3. Specii de păsări identificate la deplasările în terenPentru realizarea capitolului de biodiversitate au fost efectuate 3 deplasări în teren în perioada 15 august – 15 septembrie. În teren au fost efectuate observaţii ornitologice pentru a identifica speciile de păsări prezente în zona implementării proiectului.

Ornitofauna identificată în zona implementării proiectuluiSpecia Denumirea

popularăMigraţia Nr de

exmplare observate

Statut de conservare

Egretta garzetta Egreta mică Oaspete de vară 2 Specie citată în Anexa I a

Directivei PăsăriArdea cinerea Stârc cenuşiu Oaspete de vară 1 -Larus argentatus Pescăruşul

argintiuSedentară 15 Specie citată în

Anexa II a Directivei Păsări

Larus ridibundus Pescăruşul râzător

Migratoare partial

10 Specie citată în Anexa II a Directivei Păsări

Streptopelia decaocto Guguştiuc Sedentară 12 Specie citată în Anexa II a Directivei Păsări

Upupa epops Pupăza Oaspete de vară 3 -Ciconia ciconia Barza albă Oaspete de vară 1 Specie citată în

Anexa I a Directivei Păsări

Galerida cristata Ciocârlanul Sedentară 13 -Riparia riparia Lăstunul de mal Oaspete de vară 12 -Hirundo rustica Rândunica Oaspete de vară 8 -Motacilla alba Codobatura albă Oaspete de vară 7 -Pica pica Coţofană Sedentară 2 Specie citată în

Anexa II a Directivei Păsări

Corvus monedula Cioara de semănătură

Sedentară 17 Specie citată în Anexa II a Directivei Păsări

Corvus corone cornix Cioara grivă Sedentară 5 Specie citată în Anexa II a Directivei Păsări

Parus major Piţigoiul mare Sedentară 7 -Paser domesticus Vrabia de casă Sedentară 25 -

V.7.4. Consideraţii generale asupra speciilor de păsări care folosesc culoarul de migraţie est-carpatic

Acumulările de apă realizate ca urmare a intervenţiei antropice în bazinul râului Siret au sporit importanţa culoarului est-capatic pentru migraţia păsărilor.

Speciile de păsări care migrează preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf). În zona litorală a acestor acumulări păsările găsesc nevertebrate şi vertebrate de talie mică care reprezintă o sursă de hrană bogată. Speciile de păsări care iernează la noi preferă zonele în care nivelul apei variază zilnic astfel încât gheaţa se sparge şi au posibilitatea să găsească hrană în apă.

Studiile realizate au identificat peste 168 specii de păsări pe lacurile de acumulare din amonte, din



care 28 sedentare, 54 oaspeţi de vară, 4 oaspeţi de iarnă şi 82 specii de pasaj. Din numărul total al păsărilor 86 sunt specii de mal, 53 sunt specii de litoral iar 29 prefera luciul apei.

V.7.5. Consideraţii generale asupra biodiversităţiiFauna habitatelor de pe malurile râului Siret în zona afectată de proiect este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.

Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior, cele mai complexe fiind caracteristice pădurilor de luncă şi bălţilor permanente.

Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae). Dintre speciile de Coleptere menţionăm cerambicidul Saperda populnea - dăunător al plopului care determină uscări ale exemplarelor plantate în zona implementării proiectului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), rădaşcă (Lucanus cervus), nasicornul (Orychtes nasicornis), fluturi diverşi: albiliţa (Pieris brassicae), striga, cap de mort (Acheronia atropos), ochi de păun (Saturnia pyri) etc.Mediul acvatic reprezintă habitat pentru un număr mare de nevertebrate începând de la protozoare (prezente în habitatele de apă dulce), rotifere (componente importante ale comunităţilor planctonice şi pot fi dominante în planctonul râurilor), viermii plaţi – încrengătura Plathelminthes (clasa Turbellaria include forme pădătoare mobile localizate pe fundul apelor, iar clasele Trematoda şi Cestoda cuprind pecii parazite la peşti şi alte vertebrate vertebrate, inclusiv la oameni), încrengătura Nematoda (cuprinde specii parasite, prădătoare şi fitofage); viermi inelaţi –încrengătura Oligochaeta ( cuprinde organisme care populează sedimentele de pe fundul apei, dar şi specii parazite ale vertebratelor sau prădătoare). O altă categorie de nevertebrate care populează atât bentosul cât şi neustonul râului Siret o reprezintă moluştele cu cele două mari grupe melci (Gasteropoda) şi scoici (Lamilibranhiata). Dintre crustacei menţionăm speciile care alcătuiesc zooplanctonul cladocerele şi copepodele. Ecosistemele acvatice sunt populate de un număr redus de specii de insecte, îndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Dipera şi Odonata.

Dintre speciile de moluşte din masa apei cităm Dreissena polymorpha – specie invazivă în ţara noastră dar care serveşte ca hrană pentru o serie de specii de păsări. În ultimii 20 de ani Dreissena polymorpha şi-a extins din ce în ce mai mult arealul, producând efecte negative în funcţionarea hidrocentralelor din bazinele râurilor Siret (Tatole şi colab., 2003). Specia Sinanodonta woodiana – a fost introdusă în mod accidental, odată cu speciilefitofage de crap chinezesc. Această specie a avut un succes evolutiv, datorită faptului că faţă de unionidele autohtone are o rată de creştere mult mai mare şi este mult mai rezistentă lapoluare şi la hipoxie. Specia poate dezvolta 2-3 generaţii larvare pe an. Acest fapt o face mult mai competitivă în raport cu unionidele locale, Anodonta anatina, Anodonta cygnaea şi Pseudanodonta complanata care au o singură generaţie pe an (Kiss, 1990). Ambele specii au fost identificate pentru zona Cosmeşti în cadrul studiilor efectuate de Facultatea de biologie a universităţii Al. I. Cuza Iaşi.

Speciile de peşti frecvent întâlnite în cursul inferior al râului Siret sunt: Alburnus alburnus – Linnaeus, 1758 (obleţ),Carassius auratus gibelio – Bloch,1783 (caras), Perca fluviatilis – Linnaeus,1758 (biban),Leuciscus cephalus – Linnaeus, 1758 (clean).

Speciile mai rar întâlnite sunt: Esox lucius – Linnaeus, 1758 (ştiuca), Rutilus rutilus carpathorossicus – Vladykov,1930 (babuşca), Abramis brama danubii – Pavlov, 1956 (plătica), Chondrostoma nasus – Linnaeus, 1758 (scobar), Silurus glanis – Linnaeus, 1758 (somn),



Sander lucioperca – Linnaeus,1758 (şalău),Cyprinus carpio – Linnaeus, 1758 (crap),Scardinius erythrophthalmus – Linnaeus, 1758 (roşioară),Barbus barbus – Linnaeus, 1758 (mreană),Vimba vimba carinata – Pallas, 1811 (morunaş).

Speciile de peşti identificate pe cursul inferior al râului Siret, se pot împărţi în următoarele categorii din punct de vedere economic:

specii cu valoare economică: crap, şalău, plătică, mreană, morunaş, ştiucă, caras, somn, biban. Accidental apar exemplare de cegă, morun, păstrugă, cosaş, sânger.specii cu valoare economică redusă: roşioară, babuşcă, scobar, obleţ, clean, ghiborţ, guvizi, porcuşor, murgoi bălţat, zvârlugă, ţipar.

Speciile cu valoare economică reprezintă 68,90% din totalul speciilor capturate, iar cele cu valoare economică redusă reprezintă 31,10%.

Din punct de vedere ecologic, ihtiofauna de pe cursul inferior al râului Siret, aparţine următoarelor grupe (după Vasilescu, 1965):

peşti trofic şi generativ dulcicoli: caras, ghiborţ, roşioară, murgoi bălţat, ţipar;peşti reofili: morunaş, mreană, scobar;peşti indiferent dulcicoli: obleţ, biban, ştiucă;peşti semimigratori: crap, somn, şalău, babuşcă, plătică; imigranţi de origine marină: guvizi;migratori marini anadromi care pătrund accidental: morun, păstruga;peşti reofili care ajung accidental pe râul Siret: cega.

Conform studiilor de specialitate lacurile de acumulare amenajate pe cursurile râurilor au un impact negativ asupra speciilor de peşti deoarece le limitează migraţia pentru depunerea icrelor. În situaţia proiectului analizat considerăm că impactul este nesemnificativ deoarece lacul de acumulare va fi amplsat pe un segment al cursului râului Siret izolat din punct de vedere al migraţiei peştilor de celelalte două amenajări hidroenergetice (lacul de acumulare Cosmeşti situat la 9,5 km amonte şi lacul de acumulare care deserveşte CHE Movileni situat la 10 km aval)

Dintre speciile de reptile menţionăm ca fiind prezente în zonă : şarpele de casă (Natrix natrix) dar şi guşterul (Lacerta viridis) şi şopârla cenuşie (Lacerta agilis).

Impactul amenajării hidroenergetice Cosmeşti va fi negativ semnificativ asupra speciilor de reptile din genul Lacerta prin reducerea habitatului cu cca 200 ha a zonelor cu vegetaţie ierboasă. Avifauna zonei este determinată de structura habitatelor din regiune. La deplasările în teren au fost identificate speciile citate în tabelul de mai jos.

Printre mamiferele citate pentru această zonă se numără: Mustela nivalis, Ondrata zibethica, Vulpes vulpes, Putoris putoris şi Lepurus europaeus.

V.7.6. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţiiPrezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în consideraţie:

integritatea sitului de interes comunitar;structura şi funcţiile ecologice ale sitului comunitar;vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale sitului comunitar, la modificări, precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acestuia.

În zona amplasamentului proiectului, în etapa de construcţie, impactul asupra SPA „Lunca Siretului Inferior” va fi negativ semnificativ ca urmare a:

extracţiei agregatelor minerale; utilizării resurselor naturale;



modificării habitatelor prin inundarea unei suprafeţe de 401,40 ha; amplasamentele organizărilor de şantier, ale drumurilor tehnologice sunt situate în

perimetrul SPA „Lunca Siretului Inferior”.

Conform concluziilor Studiului de Evaluare Adecvată implementarea proiectului va avea următorul impact asupra biodiversităţii SPA „Lunca Siretului Inferior”:

în etapa de construcţie a proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – „Centrala hidroelectrică Cosmeşti”, impactul asupra SPA “Lunca Siretului Inferior”, în zona amplasamentului, este NEGATIV SEMNIFICATIV prin amploarea lucrărilor, reducerea habitatelor de plajă şi zăvoi, şi este NEGATIV NESEMNIFICATIV asupra obiectivelor de conservare (păsărilor de interes comunitar), datorită faptului că în amonte şi în aval de amplasamentul proiectului sunt habitate similare pe care păsările le pot folosi pentru odihnă, hrană şi cuibărit;în etapa de funcţionare a proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – „Centrala hidroelectrică Cosmeşti”, impactul asupra obiectivelor de conservare (păsărilor de interes comunitar) din SPA “Lunca Siretului Inferior”, este un IMPACT POZITIV datorat protecţiei împotriva inundaţiilor a habitatelor de luncă, ameliorarea fenomenului de eroziune a versantului stâng şi a malului drept, amenajării lacului de acumulare.

Măsuri prevăzute de legislaţia în domeniu pentru protecţia biodiversităţiiPentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea păsărilor.

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.



V.7.7. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecteÎn zona în care se va implementa proiectul privind construcţia nodului hidroenergetic Cosmeşti mai sunt următoarele activiţăti:

CHE Călimăneşti, în amonte;CHE Movileni, în avalbalastiere pe malul stâng al râului Siret, aval de CHE Călimăneştio S.C. TOTAL ENTERPRISES SRL cu S = 2,8 hao S.C. CORI GRIGOS SRL cu S = 0,6824 hao - S.C. SASVIRO SRL cu S = 0,69 hao - S.C. BIND SRL cu S = 0,89 hao S.C. M.B.M. CONSTRUCT 95 S.A. cu S = 1,42 hao S.C. BUILDING STYLE COMP SRL cu S = 2,00 hao S.C. REDOXIM SRL cu S = 1,00 hao - S.C. ONLUXAL SRL cu S = 0,70 ha

balastiere pe malul adrept al râului Siret, aval de CHE Călimăneştio HIDROELECTRICA cu S = 16,0476 hao mal drept în terasă – S.C. NARIE S.R.L. cu S = 30,00 ha.Suprafaţă balastiere mal stâng = 10,18 haSuprafaţă balastiere mal drept = 46,04 ha

Suprafaţă totală balastiere = 56,22 ha

Pe parcursul înaintării lucrărilor de construcţie, unele din suprafeţele ocupate de balastierele menţionate vor fi ocupate de construcţiile CHE Cosmeşti, astfel că, activitatea acestora va înceta.

Atât activitatea de extragere a agregatelor minerale, cât şi activitatea de construire a nodului hidroenergetic Cosmeşti sunt activităţi generatoare de:

zgomot şi vibraţii produse de utilajele folosite şi de autovehiculele care transportă agregatele minerale şi celelate materiale necesare realizării construcţiilor;emisii de gaze arse în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehicolelor care transportă materialele menţionate;disconfort pentru fauna din zonă creat de zgomotul produs de utilajele, autovehicule şi prezenţa umană (lucrătorii de la construcţiile hidrotehnice şi cei de pe amplasamentele balastierelor).

Fiecare proiect reprezentat de exploatarea agregatelor de balastieră care se desfăşoară în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor plaje de balast. Aceste plaje de balast nu prezintă copertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrelor are un efect general de menţinere a cursului râului Siret în aceleaşi condiţii (fără intensificarea fenomenelor de eroziune sau inundare a unor suprafeţe) în care a fost declarat Situl de Importanţă Comunitară SPA „Lunca Siretului Inferior”.

Exploatările de balast nu afectează suprafeţe ocupate de vegetaţie dar au un impact pozitiv asupra menţinerii condiţiilor de relief la nivelul luncii Siretului.

Efectele negative ale exploatărilor de agregate minerale se datorează următoarelor aspecte:funcţionarea utilajelor;prezenţa oamenilor în zonă;transportul agregatelor minerale.

Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, este generatoare de zgomot care poate afecta unele din speciile de faună prezentă în zonă.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii, aferente balastierelor si a proiectului care face obiectul analizei (în etapa de construcţie – 48 luni) sunt tipice şi cuprind în general:



operarea vehiculelor pentru transport;operarea utilajelor mobile şi staţionare (excavatoare, buldozere, încărcătoare, macarale,etc).

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea pentru păsările din păduri declinul populaţional se manifestă la un nivel al zgomotului de 40 db.

Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona studiată este o zonă deschisă, astfel că sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectului deoarece unele dintre speciile identificate la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci situaţi în vecinătatea zoneilocuite, sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia, sau în cazul lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor.

Deoarece pe amplasamentul propus pentru proiectul supus analizei sunt şi suprafeţe de pădure de luncă care vor fi defrişate (mal drept), este de presupus că speciile de păsări care foloseau acest habitat pentru cuibărit, vor fi afectate până la găsirea unor alte zone cu habitat similar sau asemănător.

Prezenţa oamenilor în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând densitatea populaţiilor în zonele cu aglomerări umane. De asemenea se modifică şi componenţa specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice – cum sunt zonele locuite.

Referitor la speciile de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior” şi a habitatelor acestora, datorită faptului că atât în aval cât şi în amonte de zona generatoare de impact temporar, caracteristicile habitatului sunt similare cu ale zonei studiate, se poate estima că, pot folosi pentru hrană şi odihnă aceste zone.

Ţinând cont de sursele de emisii ale activităţilor din zona studiată, de configuraţia acestei zone, de preferinţele faţă de habitat a celor 21 specii de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”, de tipurile de habitate din amonte şi din aval faţă de amplasamentul proiectului, se poate estima că impactul cumulat al proiectului propus, cu proiectele existente în zona, este:

în etapa de construcţie (48 luni), deci temporar - NEGATIV SEMNIFICATIVasupra zonei amplasamentului proiectului;NEGATIV NESEMNIFICATIV asupra celor 21 specii de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”, deoarece acestea pot folosi zonele din amonte şi din aval de amplasamentul proiectului;în etapa de funcţionare, pe termen lung, ca urmare a apariţiei lacului de acumulare Cosmeşti, a habitatului caracteristic zonei de la coada lacurilor de acumulare, numarul speciilor şi populaţiilor de păsări care vor staţiona în această zonă va fi mult mai mare, deci impactul va fi POZITIV.

Referitor la impactul cumulat al proiectului - Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti, cu CHE Călimăneşti şi CHE Movileni, în etapa de funcţionare, fecem următoare precizări:



funcţionarea CHE Călimăneşti, în amonte de amplasamentul proiectului supus analizei, precum şi a CHE Movileni, în aval de acest amplasament, a dus la modificarea habitatului natural al ihtiofaunei, modificare care a avut impact asupra populaţiilor de peşti. Se poate presupune că speciile de ihtiofaună care au rămas în zonă s-au adaptat noilor condiţii de habitat;funcţionarea CHE Cosmeşti între cele 2 amenajări hidroelectrice existente, nu va schimba fundamental condiţiile de habitat pentru ihtiofauna din zonă, ihtiofaună care s-a adaptat noilor condiţii de habitat create de funcţionarea celor 2 CHE.

Utilitatea amenăjării scării pentru CHE Cosmeşti cu scopul asigurării condiţiilor pentru migraţia peştilor este puţin probabilă deoarece cele 2 CHE din zonă nu beneficiază de această amenajare.

V.8. PeisajulPiesajul din zonă este determinat de caracteristicile de relief specifice luncii Siretului şi de activităţile antropice derulate în zonă (cultivarea terenurilor agricole, exploatarea agregatelor minerale din albia minoră, prezenţa celor două acumulări hidroenergetice – la Călimăneşti – 9,5 km amonte şi Movileni 20 km aval).

Implementarea proiectului va avea în perioda de construcţie efecte negative asupra piesajului din zonă datorită lucrărilor de construcţii specifice realizării investiţiei, a amplasării organizărilor de şantier şi traficului intes cu maşini de tonaj mare. Impactul negativ semnificativ va avea o durată de 48 de luni după care suprafeţele utilizate pentru amplasarea organizărilor de şantier (13,9 ha) şi parţial perimetrele pe care vor fi amenjate drumurile tehnologice (9,46 ha) vor fi readuse la starea iniţială.

În perioada de funcţionare existenţa lacului de acumulare care deserveşte barajul Cosmeşti determină o modificare a piesajului din zonă fără a avea un cracter negativ. Lucrările de consolidare a malurilor care se vor efectua în aval vor avea un impact pozitiv asupra menţinerii conformaţiei actuale a luncii râului Siret reducând fenomenele de eroziune accentuată manifestate către malul drept.

V.9. Mediul social şi economicProiectul va fi implementat pe teritoriul administrativ a două comune Cosmeşti şi Nicoreşti din judeţul Galaţi şi al oraşului Mărăşeşti din judeţul Vrancea.

Comuna Cosmeşti este alcătuită din următoarele sate: Cosmesti, Podolenii de Sus, Podolenii de Jos însumând un număr total de locuitori de 3189.Satele Cosmesti, Podolenii de Sus şi Podolenii de Jos sunt conectate printr-un drum balastat care face legatura şi cu comunele învecinate. Ocupaţia principală a locuitorilor este agricultura, cu preponderenţă culturile cerealiere şi viţa-de-vie.

Comuna Nicoreşti este o aşezare de mărime medie fiind strabatută de drumul judeţean 252 care face legătura cu comuna Buciumeni, precum şi de drumul judeţean 252 I prin care se asigură legatură cu comuna Poiana. Satele componente ale comunei Nicoreşti sunt: Braniştea, Coasta Lupei, Dobrineşti, Fântâni, Grozăveşti, Ionăşeşti, Mălureni, Nicoreşti, Piscu Corbului, Sârbi. Ocupaţia principală a locuitorilor este agricultura, cu preponderenţă culturile cerealiere şi viţa-de-vie.

Populatia oraşului Mărăşesti este de 13.069 locuitori şi se dispune astfel :Mărăşeşti - 11.122 locuitori;Sat Modruzeni – 54 locuitori;Sat Haret – 594 locuitori;Sat Pădureni - 567 locuitori;Sat Calimanesti - 522 locuitori;Tişiţa (Doaga blocuri) – 210 locuitori.



Contextul social şi economic al comnelor pe al căror teritoriul administrativ va fi implementat proiectul.

Activitatile economice desfăşurate în oraşul Mărăşeşti sunt:complexul C.F.R. Mărăşeşti;producerea şi valorificarea betoanelor în cadrul S.C. SOMACO S.A. Doaga;producerea şi valorificarea prefabricatelor în cadrul S.C. M.B.M. Construct 95 S.R.L. AGROINDUSTRIALA S.A. Mărăşeşti;morărit şi panificaţie prin S.C. MARBO COMPROD S.R.L. Goleşti;alimentarea cu apă potabilă, salubrizarea oraşului prin S.C. I.L.G.O. S.A. Mărăşeşti;contractarea, derularea şi comercializarea mărfurilor alimentare şi nealimentare se face prin magazinele societăţilor comerciale cu profil organizate potrivit legii;producerea de confecţii în cadrul unor societăţi comerciale de profil organizate potrivit legislaţiei în vigoare;activităţi financiar-bancare în cadrul filialelor diferitelor bănci.

După cum se observă contextul economico-social cuprinde o gamă restrânsă de oportunităţipentru angajare oferite populaţiei active. În aceste condiţii implementarea proiectului, în principal în perioada de construcţie, va avea un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor populaţii la nivel local.

În ceea ce priveşte organizarea socială, având experienţa construirii CHE Movileni, se estimează că, 2/3 din forţa de muncă, în special lucrătorii cu nivel scăzut de calificare, va fi recrutată din zonă, reducându-se astfel numărul celor pentru care este necesară asigurarea spaţiilor pentru cazare. Se intenţionează de asemenea închirierea unor spaţii de cazare în oraşul Mărărşeşti.

V.10. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul culturalImpactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturaleNu există impact provocat de proiect asupra condiţiilor etnice şi culturale.În zona de impact a activităţilor desfăşurate pe perioada de execuţie şi exploatare nu există obiective de patrimonu cultural, arheologic sau monumente istorice.

VI. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Problema analizei mai multor amplasamente alternative pentru construcţia CHE nu a fost posibilă deoarece stabilirea acestui amplasament este fundamentată pe studii hidrologice şi geologice specifice pentru domeniul hidroenergetic.

Alternativele studiate de către beneficiarul proiectului şi proiectant, pentru implemenmtarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti:

ALTERNATIVA 0 – Nerealizarea proiectului;ALTERNATIVA I – Implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” cu amplasamentul organizării centralizate de şantier în afara perimetrului sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”;ALTERNATIVA II –– Implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” cu amplasamentul organizării centralizate de şantier în perimetrul sitului Natura 2000 –SPA “Lunca Siretului Mijlociu”.

În urma analizei făcute de către beneficiarul proiectului şi proiectant, privind cele 2 amplasamente ale organizării centralizate de şantier, în vederea selectării celei mai potrivite alternative, adecvate situaţiei concrete din teren, s-au avut în vedere:



morfologia şi vecinătăţile celor 2 amplasamente;traseul pe care trebuie să-l parcurgă mijloacele auto pentru aprovizionarea cu materialele necesare lucrărilor de construcţie şi care vor fi depozitate în incinta organizării centralizate de şantier;traseul pe care trebuie să-l parcurgă utilajele folosite pentru executarea lucrărilor şi care trebuie să se deplaseze de la organizarea centralizată de şantier, la amplasamentul CHE Cosmeşti;importanţa habitatelor de pe cele 2 amplasamente, pentru speciile de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA “Lunca Siretului Mijlociu”;categoria de folosinţă a terenurilor.

VI.1. Alternativa „zero” sau „nici o acţiune”

ALTERNATIVA 0 - Nerealizarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti”

Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni, deci construireaCentralei Hidroelectrice Cosmeşti este o investiţie cu folosinţe multiple:

Producerea de energie electrică din sursă regenerabilă (energie verde). Centralele de la Cosmeşti şi Movileni au o putere instalată de 71 MW, o energie medie anuală de 141,3 GWh/an;Centrala de la Cosmeşti va fi conectată la Sistemul Energetic Naţional;Scoaterea de sub efectul inundaţiilor a terenurilor agricole de pe malul drept al râului Siret (1100 ha) şi a 3 localităţi;Stabilizarea versantului de pe malul stâng al râului Siret;Asigurarea debitelor necesare folosinţelor ca alimentări cu apă potabilă, apă industrială şi pentru irigaţii (staţia de pompare Ionăşeşti - SNIF Galaţi, deserveşte sistemele de irigaţii terasa Tecuci);Realizarea unei noi legături rutiere între cele două maluri ale râului Siret, prin podul care se construieşte peste baraj, asigurându-se astfel legătura între partea de vest şi cea de est a Moldovei.

Proiectul „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmeşti - Movileni” este o amenajare cu rol complex, face parte din Planul de Management al râului Siret şi se încadrează în obiectivele specifice ale Strategiei Naţionale privind Managementul Riscului la Inundaţii.

VI.2. Alternativa I privind implementarea proiectuluiALTERNATIVA I - Implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” cu amplasamentul organizării centralizate de şantier în afara perimetrului sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”;

Aargumente care susţin ALTERNATIVA I:Amplasamentul pentru amenajarea organizării centralizate de şantier este în afara perimetrului SPA “Lunca Siretului Mijlociu”.

Aspecte necorespunzătoare privind ALTERNATIVA I:morfologia terenului corespunde fiind înclinat;suprafaţa terenului este insuficientă ca mărime pentru dimensionarea corespunzătoare d.p.d.v. tehnic, al organizării sociale, asigurării utilităţilor, amenajărilor şi dotărilor pentru a asigura protecţia factorilor de mediu; traseul mijloacelor de transport şi al utilajelor, de la amplasamentul organizării centralizate de şantier, la amplasamentul CHE Cosmeşti, trece prin zona locuită; traseul pe care trebuie să-l parcurgă mijloacele auto pentru aprovizionarea cu materialele necesare lucrărilor de construcţie şi care vor fi depozitate în incinta organizării centralizate de şantier trece prin zona locuită.



VI.3. Alternativa II privind implementarea proiectuluiALTERNATIVA II – Implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” cu amplasamentul organizăriicentralizate de şantier în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu”.

Argumente care susţin ALTERNATIVA II:morfologia terenului corespunde fiind o suprafaţă planăsuprafaţa amplasamentului este suficientă ca mărime pentru dimensionarea corespunzătoare d.p.d.v. tehnic, al organizării sociale, asigurării utilităţilor, amenajărilor şi dotărilor pentru a asigura protecţia factorilor de mediu; traseul mijloacelor de transport şi al utilajelor, de la amplasamentul organizării centralizate de şantier, la amplasamentul CHE Cosmeşti, nu trece prin zona locuită; traseul pe care trebuie să-l parcurgă mijloacele auto pentru aprovizionarea cu materialele necesare lucrărilor de construcţie şi care vor fi depozitate în incinta organizării centralizate de şantier nu trece prin zona locuită;pe acest amplasament sunt habitate de pajişti vest-pontice cu valoare conservativă redusă, comunităţi antropice de plante (buruieni), habitate pentru care speciile de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA “Lunca Siretului Mijlociu” prezintă un interes foarte redus.

ALTERNATIVA II corespunde în cea mai mare masură necesităţilor zonei, protecţiei zonei locuite şi posibiltăţilor privind organizarea tehnică, socială, asigurarea utilităţilor şi a dotărilor pentru a asigura protecţia factorilor de mediu, alternativă pe care o propunem pentru avizare.

VII. MONITORIZAREA

Pe perioada execuţiei investiţiei vor fi monitorizate fazele lucrărilor pentru a se asigura respectarea proiectului tehnic:

respectarea adâncimii de fundare;realizarea hidroizolaţiilor;realizarea digurilor la înălţimea proiectată.

Monitorizarea privind emisiile în aerul atmosferic nu este necesară.

Vor fi instalate apometre pentru monitorizarea cantităţilor de apă prelevate din cele 6 puţuri forate.

Se recomandă dotarea staţiilor de epurare (atât cele care vor deservi organizările de şantier cât şi pentru staţia care va asigura epurarea apelor uzate menajere provenite de la centrală în perioada de funcţionare) cu aparate de proprii de măsură a parametrilor de desfăşurare a fluxului tehnologic:

debit evacuat;durata fazelor ciclului tehnologic;oxigenul dizolvat;pH-ul apei epurate;încărcarea în suspensii;încărcarea în substanţă organică exprimată în CBO5;

Monitorizarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale apei deversate va fi realizată de către laboratoare specializate prin prelevare de probe la solicitarea beneficiarului.

Monitorizarea următorilor indicatori pentru a se înscrie în NTPA 001/2005



Nr. crt.

Indicatorul de calitate Valor maxime admise NTPA

001/2005(mg/l)

1. CBO5 252. CCO 1253. MTS 354. Azot organic 2,005. Azot amoniacal 2,0-3,06. Azot total 10,0 – 15,07. Fosfor total 1,008. Detergenţi 0,509. H2S 0,510. Cloruri 50011. Bacterii coliforme 1000000/100 cmc12. pH 6,5-8,5

Monitorizarea modului de gestionare a deşeurilor, în principal pentru deşeurile periculoase:să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi predării uleiurilor uzate;să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului competente, informaţiile solicitate privind cantităţile de uleiuri uzate.

Conform HG nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, conform căreia:

agentii economici care generează deşeuri au obligaţia să ţină o evidenţa gestiunii acestora, în conformitate cu modelul prevăzut în ANEXA nr. 1, pentru fiecare tip de deşeu;datele centralizate anual privind evidenţa gestiunii deşeurilor se transmit autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, la cererea acestora.

Monitorizarea etapelor de descărcare a cimentului în silozurile staţiei de betoane a cimentului din cisternă.

În perioada de funcţionare a acumulării hidroenergetice Cozmeşti vor fi monitorizaţi următorii indicatori:

nivelul apei în lacul de acumulare;monitorizarea debitelor de apă care tranzitează câmpurile deversoare;contoare pentru măsurarea energiei electrice furnizate în sistemul energetic naţional.

VIII. CONCLUZIILE STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ

Amplasamentul proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni – Centrala hidroelectrică Cosmeşti” este în perimetrul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Inferior - ROSPA0071.

Descrierea stării actuale de conservare Deoarece SPA “Lunca Siretului Inferior” se întinde pe teritoriul a 3 judeţe, având o suprafaţă destul de mare (38.496 ha), starea de consevare a acestuia este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale râului Siret, mai ales în ultimii 5 ani, şi de intervenţiile antropice (păşunatul, poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, liniile de cale ferată, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, practicarea agriculturii).



Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt detriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are conscinţe şi asupra stării de conservare a acestora.

Construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametri fizico-chimici ai apei.

Construcţia CHE Călimăneşti, în amonte de amplasamentul proiectului supus analizei, precum şi a CHE Movileni, în aval de acest amplasament, a dus la modificarea habitatului natural al ihtiofaunei, modificare care a avut impact asupra populaţiilor de peşti. Se poate presupune că speciile de ihtiofaună care au rămas în zonă s-au adaptat noilor condiţii de habitat.

Astfel că, construcţia CHE Cosmeşti între cele 2 amenajări hidroelectrice existente, nu va schimba fundamental condiţiile de habitat pentru ihtiofauna din zonă, ihtiofaună care s-a adaptat noilor condiţii de habitat create de construcţia celor 2 CHE.

Evaluarea impactului asupra speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale ROSPA0071, ca urmare a modificărilor care se produc la nivelul habitatelor de interes pentru acestea, prin implementarea proiectului menţionat.

În etapa de construcţie au loc modificări ale tipurilor de habitate din zona amplasamentului proiectului prin construirea digurilor, CHE şi a lacului de acumulare, etapă în care este afectată distribuţia şi abundenţa speciilor în zona amplasamentului proiectului şi zonele limitrofe acestuia. Deoarece în aval şi în amonte de amplasamentul proiectului sunt habitate similare pe care păsările le pot folosi pentru hrănire, odihnă, reproducere, adăpost şi suprafaţa acestor habitate este suficient de mare pe întreaga suprafaţă a ROSPA0071, se poate estima că sunt asigurate condiţiile pentru menţinerea speciilor pe termen lung.

În etapa de construcţie, implementarea proiectului va avea: impact negativ nesemnificativ asupra a 8 specii de păsări care prin preferinţele faţă de

habitat se pot găsi în zona amplasamentului proiectului sau vecinătăţile acestuia: Alcedo atthis (Pescăraş albastru), Chlidonias hybridus (Chirighiţă cu obraz alb), Circus aeruginosus (Erete de stuf), Egretta alba (Egreta albă), Egretta garzetta (Egreta mică),Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră) şi Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte);

nici un impact (impact neutru) asupra a 13 specii de păsări care prin preferinţele faţă de habitat nu se pot găsi în zona amplasamentului proiectului sau vecinătăţile acestuia decât în trecere sau întâmplător: Ardea purpurea (Stârc roşu), Ardeola ralloides (Stârc galben), Aythya nyroca (Raţa roşie), Ciconia ciconia (Barza albă), Cygnus cygnus (Lebăda de iarnă), Gelochelidon nilotica (Pescăriţă râzătoare), Glareola pratincola (Ciovlică ruginie), Ixobrychus minutus (Stârc pitic), Pelecanus onocrotalus (Pelican), Platalea leucorodia (Lopătar), Recurvirostra avosetta (Ciocîntors) şi Sterna hirundo (Chira de baltă);

.

Cele 8 specii de păsări sunt afectate în sensul că vor trebui să folosească pentru necesităţile de hrană, odihnă şi cuibărit, zonele din amonte şi din aval faţă de amplasamentul proiectului, zone în care sunt habitate similare cu cele din zona supusă analizei, deci impactul negativ nesemnificativse va concretiza în distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări în zona amplasamentului proiectului şi vecinătăţile acestuia.



Numărul exemplarelor din cele 8 specii de păsări care pot fi afectate temporar, reversibil, este în funcţie de sezonul în care se execută lucrările, numărul de utilaje şi de muncitori care participă la execuţia lucrării, de distribuţia şi abundenţa acestoraîn zona amplasamentului proiectului.

Nici una din speciile de păsări nu va fi afectată definitiv, ireversibil, deoarece perioada în care va exista un impact negativ nesemnificativ asupra a 8 specii de păsări este limitată la etapa de construcţie (48 de luni.

După încheierea etapei de construcţie populaţiile speciilor de păsări se vor reface în zona amplasamentului proiectului deoarece:

nici unul din tipurile de habitate nu a fost redus semnificativ; malul stâng al râului Siret poate fi populat de speciile cu preferinţe pentru acest tip

de habitat; suprafaţa luciului de apă se măreşte, lacul devenind un loc de atracţie pentru

numeroase specii de păsări.

Se poate estima că, în etapa de construcţie a proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala hidroelectrică Cosmeşti”, impactul asupra SPA “Lunca Siretului Inferior”, în zona amplasamentului, este NEGATIV SEMNIFICATIV prin amploarea lucrărilor, reducerea habitatelor de plajă şi zăvoi, şi este NEGATIV NESEMNIFICATIV asupra celor 21 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Inferior, datorită faptului că în amonte şi în aval de amplasamentul proiectului sunt condiţii similare de habitat, zone pe care speciile de păsări le pot folosi pentru a-şi satisface nevoile de hrană, reproducere şi odihnă, fiind astfel condiţii pentru a se menţine numărul de specii şi de exemplare pe termen lung.

Evaluarea impactului asupra speciilor de păsări, în etapa de funcţionare este fundamentat pe baza studiilor în domeniu. Aceste studii, efectuate înainte si după constructia amenajărilor hidroenergetice arată cum, după construcţia lacurilor de acumulare numărul speciilor si exemplarelor de păsări este mult mai mare, până la dublu. Aceasta este concluzia studiilor, concluzie verificată în timp şi în teren.

Pe baza cercetărilor unor situaţii asemănătoare, înainte şi după construcţia lacurilor de acumulare şi a centralelor hidroelectrice, investiţii care au modificat structura habitatelor în zonele în care au fost construite, s-a ajuns la concluzia că efectele asupra păsărilor, atăt ca număr de specii, căt şi ca număr de exemplare au fost pozitive.

Pentru argumentarea afirmaţiilor mai sus menţionate voi prezenta rezultatele a 2 studii care au fost făcute privind speciile de păsări, înainte şi după construcţia centralelor hidroelectrice de pe teritoriul judeţului Bacău (pe râul Bistriţa şi pe râul Siret), zone care au multe similitudini cu zona rîului Siret în care se propune implementarea proiectului supus analizei.

Deoarece zona Lacului Lilieci este foarte asemănătoare cu zona de implementare a proiectului menţionat (centrale hidroelectrice în amonte, pe o distanţă de 23 km, şi în aval, pe o distanţă de cca. 50 km, malul drept al lacului este îndiguit iar malul stâng este un perete abrupt, argilo-nisipos şi înalt de cca. 20 m), voi prezenta studiile făcute în această zonă şi concluziile aestor studii privind avifauna zonei studiate.

Conform studiilor făcute de către prof. Cătălin Rang (specialist în ornitologie) şi publicate în 1971, privind avifauna zonei (localitatea Lilieci - zăvoi şi cursul râului Bistriţa), făcute în perioada 1963 – 1970, înainte cu 3 ani de construcţia hidrocentralei (construită în anul 1966), şi 4 ani după construcţia acesteia, în zonă au fost identificate 54 specii de păsări, înainte de construcţia hidrocentralei. Constatând că după construcţia acumulării Lilieci apar specii noi de păsări în zonă, prof. Rang a continuat observaţiile încă 3 ani, după publicarea studiului (1971). La 4 ani după



construcţia hidrocentralei, în zona Lacului Lilieci au fost identificate peste 100 specii de păsări. Lucrarea prof. Cătălin Rang a fost citată în lucrările publicate în 1983 de către Muntenu D. şi Matieş M., autori care referindu-se la popularea lacurilor de baraj de către păsări, disting 3 etape succesive:

etapa populărilor ocazionale (cu o durată de 2-3 luni), începe la scurt timp după formarea noului bazin acvatic, etapă care durează de la câteva zile până la 2-3 luni, momentul cel mai apariţiei primelor păsări fiind pasujul de primăvară sau de toamnă;

etapa constituirii avifaunei, cu o durată de 2-6 ani (perioadă de nesiguranţă, de tatonări, de acomodări);

etapa stabilităţii avifaunei, caracterizată prin constanţa periodicităţii apariţiei diferitelor specii şi a nivelului efectivelor lor, păsările dobândesc “obiceiul” de a poposi pe lac.

Trebuie menţionat faptul că în zona construirii acumulării Lilieci, ca urmare a faptului că suprafaţa de zăvoi era mult mai mică decât în zona supusă analizei, aceasta a fost eliminată în totalitate.

Rezultatele a 3 ani de observaţii (02.11.1995 – 10.09.1998), prin 98 de vizite de o zi, în toate lunile anului, făcute de Florin Feneru, s-au concretizat în lucrarea de doctorat “ Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu al Siretului”. În timpul observaţiilor au fost identificate în total 113 specii de păsări, aparţinând la 16 ordine şi 37 de familii. Dintre cele 113 specii de păsări, 85 de specii foloseau resursele rezervaţiei pentru hrănire, reproducere şi odihnă. Comparând situaţia avifaunei Lacului Lilieci din anul 1998, cu cea din perioada de înainte de construcţia acumulării, prezentată de prof. Cătălin Rang în 1971, autorul lucrării constată în cei 3 ani de observaţii, apariţia a încă 59 specii de păsări, după construcţia Lacului Lilieci.

Concluziile lucrării de doctorat “Avifauna Rezervaţiei Faunistice Lacul Lilieci, judeţul Bacău”, se referă la faptul că: şi prin această lucrare au fost confirmate previziunile făcute în 1983 de către Muntenu D. şi

Matieş M., privind evoluţia avifaunei lacurilor de acumulare, până la etapa de stabilitate; multe specii de păsări aflate în pasaj preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei, zona

litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf) deoarece la nivelul zonei litorale a lacurilor unde apa este mică, păsările găsesc nevertebrate limnicole care reprezintă o sursă bogată de hrană.

Ca urmare a numărului mare de exemplare şi specii de păsări din zona lacurilor de acumulare din judeţul Bacău, 5 lacuri au fost declarate rezervaţii naturale faunistice de interes naţional, pentru protecţia păsărilor, în anul 1995, iar prin HG nr. 1284 din 31.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România acestea au fost declarate SPA.

Pe lângă rezultatele celor 2 studii care sunt certitudini şi nu estimări, menţionez câteva aspecte cu impact pozitiv asupra zonei de implementare a proiectului şi vecinătăţilor acesteia: prin construirea acumulării Cosmeşti, atât numărul de specii cât şi numărul de exemplare

de păsări care vor ierna pe lac va fi mult mai mare ca urmare a faptului că păsările pot procura hrana din apă; variaţia nivelului apei în lac, ca urmare a nivelurilor de curgere a apei în regim barat, duce la spargerea crustei de gheaţă de pe suprafaţa apei;

prin construirea digului mal drept se va stopa eroziunea malului şi vor fi evitate inundaţiile periodice care au distrus vegetaţia chiar şi cea arboricolă (aşa cum s-a întâmplat în anul 2005 când a fost distrusă vegetaţia forestieră din zona în care se va construi barajul şi centrala);

prin consolidarea malului stâng se va reduce erodarea şi surparea acestuia, reducându-se astfel şi aportul de material rezultat din eroziunea şi surparea malului, în albia râului Siret;

calitatea apei aval de baraj se va îmbunătăţi prin oxigenare; ecosistemul de luncă se va reface, propunând beneficiarului proiectului să facă plantări de

arbori şi arbuşti din speciile caracteristice zonei.

Ţinând cont de faptul că tipurile de habitate existente în zona amplasamentului proiectului, a căror



suprafaţă va fi redusă, sunt suficient de bine reprezentate în aval şi în amonte de acest amplasament, se poate estima că speciile de păsări vor folosi aceste habitate pentru satisfacerea nevoilor de hrană, reproducere şi odihnă, până la terminarea etapei de construcţie şi reconstrucţie ecologică.

În etapa de funcţionare impactul asupra celor 21 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Inferior este POZITIV, ca urmare a evoluţiilor prezentate, creindu-se astfel condiţii nu numai pentru a se menţine numărul de specii şi de exemplare pe termen lung, ci şi pentru mărirea numărului de exemplare şi apariţia unor specii noi.

Procentul de habitat ocupat de proiect, raportat la suprafaţa totală a fiecărui tip de habitat de la nivelul ROSPA0071.Suprafaţa afectată de implementarea proiectului reprezintă 1,79% din suprafaţa SPA Lunca Siretului Inferior.

Clasele de habitate existente pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Inferior”, conform FORMULARULUI STANDARD NATURA 2000, suprafaţa ocupată definitiv de proiect din fiecare clasă de habitat, în zona amplasamentului proiectului, conform situaţiei din teren de la data curentă

Suprafaţă ocupatădefinitiv de proiect din fiecare

clasă de habitatCodClasă de habitat

Suprafaţădin SPA

(ha)

Ha %*N04 Plaje de nisip 769,92 198,85 25,82N06 Râuri, lacuri 5.774,40 195,86 3,39N07 Mlaştini, turbării 1.924,80 0 0N09 Pajişti naturale, stepe 1.539,84 42,85 2,78N12 Culturi, teren arabil 14.243,52 204,13 1,43N14 Păşuni 3.079,68 29,00 0,94**N16

Păduri de foioase 8.084,16 18,59 0,22

N26 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

3.079,68 0 0

Total 38.496 689,28*Din vizitele efectuate în teren în zona amplasamentului proiectului şi zonele învecinate acestuia (2 km aval de CHE Călimăneşti şi până la CHE Movileni) am constatat că suprafaţa de plaje de nisip este mult mai mare decât cea prevăzută în Formularul Standard al ROSPA0071 (769,92 ha pe întreaga suprafaţă a SPA). Această diferenţă din teren apare ca urmare a fenomenului de eroziune activă a malurilor râului Siret.

**Diferenţa dintre suprafaţa de teren cu funcţiunea pădure înregistrată în planurile de situaţie ale proiectului şi suprafaţa de pădure existentă în teren, a rezultat ca urmare a distrugerii acesteia în urma inunudaţiilor repetate şi în special a celor din anul 2005 când a fost distrusă o mare parte a acestui tip de habitat.

Suprafeţe ocupate temporar de organizarea de şantierSuprafaţă ocupată

temporar de proiect din fiecare clasă de

habitatCod

Clasă de habitat

Suprafaţădin SPA

(ha)

Ha %N04 Plaje de nisip 769,92 0 0N06 Râuri, lacuri 5.774,40 0 0N07 Mlaştini, turbării 1.924,80 0 0



N09 Pajişti naturale, stepe 1.539,84 13,45 0,87N12 Culturi, teren arabil 14.243,52 0 0N14 Păşuni 3.079,68 0 0N16 Păduri de foioase 8.084,16 0 0N26 Habitate de păduri (păduri în

tranziţie)3.079,68 0 0

Total 38.496 13,45

Ţinând cont de preferinţele diferitelor specii de păsări faţă de habitat, de dimensiunile sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Inferior şi de faptul că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă limitată de timp (48 de luni), se poate estima că, după terminarea lucrărilor de constucţie, habitatele specifice zonei afectate se vor reface, refăcându-se astfel şi condiţiile care asigură conservarea speciilor pe termen lung.

Deoarece, pentru implementarea proiectului este inevitabilă defrişarea unor suprafeţe de pădure de luncă (18,59 ha), pentru restabilirea unei suprafeţe cât mai mari a acestui tip de habitat, propunem beneficiarului proiectului, realizarea de plantaţii din speciile arboricole specifice zonei, pe suprafeţele pe care va fi posibilă reconstruirea acestui tip de habitat.

Chiar dacă în etapa de construcţie au loc modificări ale tipurilor de habitate din zona amplasamentului proiectului, deoarece în aval şi în amonte de amplasamentul proiectului sunt habitate similare pe care păsările le pot folosi pentru hrănire, odihnă, reproducere, adăpost iar suprafaţa acestor habitate este suficient de mare pe întreaga suprafaţă a ROSPA0071, se poate estima că sunt asigurate condiţiile pentru menţinerea speciilor pe termen lung.

Ţinand cont de preferinţele speciilor faţă de habitat, de dimensiunile sitului Natura 2000 –SPA “Lunca Siretului Inferior” şi de faptul că posibilul impact negativ nesemnificativ asupra celor 8 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului menţionat este doar în etapa de construcţie (48 de luni) a amenajării hidroelectrice Cosmeşti, şi că, în etapa de funcţionare, impactul este neutru sau pozitiv (prin eliminarea inundaţiilor în zona studiată, apariţia acumulării Cosmeşti, refacerea habitatelor de luncă afectate în etapa de construcţie şi îmbunătăţirea calităţii apei, se îmbunătăţesc condiţiile de habitat), se poate estima că, pe termen mediu şi lung, implementarea proiectului nu are impact asupra arealului speciilor şi distribuţiei populaţiilor acestora, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciilor pe termen lung şi integritatea sitului Natura 2000.

Referitor la impactul cumulat al proiectului - Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti, cu CHE Călimăneşti, CHE Movileni şi cei cei 10 operatori economici care exploatează şi trnasportă agregate minerale, fecem următoare precizări: construcţia CHE Călimăneşti, în amonte de amplasamentul proiectului supus analizei,

precum şi a CHE Movileni, în aval de acest amplasament, a dus la modificarea habitatului natural al ihtiofaunei, modificare care a avut impact asupra populaţiilor de peşti. Se poate presupune că speciile de ihtiofaună care au rămas în zonă s-au adaptat noilor condiţii de habitat;

construcţia CHE Cosmeşti între cele 2 amenajări hidroelectrice existente, nu va schimba fundamental condiţiile de habitat pentru ihtiofauna din zonă, ihtiofaună care s-a adaptat noilor condiţii de habitat create de construcţia celor 2 CHE.


Ţinând cont de sursele de emisii a activităţilor din zona studiată, de configuraţia acestei zone,



precum şi, de preferinţele faţă de habitat a celor 21 specii de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”, se poate estima că, în etapa de construcţie (48 luni), deci temporar, impactul cumulat al proiectului propus, cu proiectele existente în zonă, este NEGATIV NESEMNIFICATIV, iar în etapa de funcţionare impactul este NEUTRU asupra unor specii de păsări şi POZITIV asupra altor specii de păsări.

Refacerea habitelor ocupate prin implementarea proiectului Timpul necesar pentru refacerea unui habitat este diferit, în funcţie de complexitatea tipului de habitat, gradul de afectare, de factorii naturali abiotici, biotici şi antropici.

Perioada de timp necesară pentru refacerea habitatelor afectate de implementarea proiectului (0-10 ani) este un interval mediu de timp, luând în consideraţie toate tipurile de habitate din zonă şi biocenozele specifice acestora, se va face în perioade diferite de timp în funcţie de complexitatea habitatului şi gradul de afectare. Imediat după încheierea etapei de construcţie va începe refacerea habitatelor, iar în timp şi a biocenozelor acestora: 0 -1 ani - habitatele de apă şi de plajă; 3 – 5 ani habitatele de pajişte; 10 – 14 ani habitatele de pădure de luncă (speciile de plop şi salcie sunt specii cu creştere

rapidă).

Deteriorarea şi reducerea semnificativă a habitatului zăvoi, în zona amplasamentului proiectului este un proces care are loc şi fără implementarea proiectului supus analizei, din cauza: procesului de eroziune activă a malurilor; inundaţiilor; stării de degradare biologică avansată a numeroase exemplare de arbori (imagini în Studiul

EA la paginile 40, 42, 43, 44).

Modificarea cursului râului Siret şi realizarea unora din construcţiile aferente proiectului va avea şi efecte pozitive: construcţia digurilor mal drept şi stâng va avea efecte pozitive asupra pădurii de luncă prin

oprirea eroziunii active a malurilor şi evitarea inundaţiilor; apariţia habitatului lac de acumulare va atrage un numar mult mai mare de specii şi

exemplare de păsări, mai ales în timpul iernii, aspect confirmat de cercetările în domeniu menţionate în completările anterioare (C. Rang, D. Muntenu, M. Matieş, F. Feneru, etc.) şi la paginile 1 şi 2 a acestui material.

Referitor la tipul de habitat “plaje de nisip”, tip de habitat care va fi redus prin implementarea proiectului, fac următoarele menţiuni: suprafaţa acestuia a devenit considerabil mai mare decât cea menţionată în Formularul

Standard al ROSPA0071 ca urmare a eroziunii active a malurilor râului Siret; în zona de implementare a proiectului exploatează şi transportă agregate minerale 10

operatori economici, pe o suprafaţă de 56,22 ha, activităţi cu impact asupra speciilor de păsări care au preferinţe pentru acest tip de habitat (zgomot şi vibraţii produse de utilajele folosite şi de autovehiculele care transportă agregatele minerale, emisii de gaze arse în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehiculele folosite pentru transport, prezenţa umană) iar pe parcursul înaintării lucrărilor de construcţie, unele din suprafeţele ocupate de balastierele menţionate vor fi ocupate de construcţiile CHE Cosmeşti, astfel că, activitatea acestora va înceta.

Măsuri pentru refacerea habitatului zăvoi (pădure de luncă)

Nr. crt.

Măsură Responsabilitate

Termen de realizare

Costuri

Pentru refacerea suprafeţelor



1.

defrişate, după încheierea etapei de construcţie, în etapa de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate şi neocupate definitiv (drumuri tehnologice, organizare de şantier, şi chiar alte suprafeţe neafectate de implementarea proiectului şi a căror împădurire ar îmbunătăţi condiţiile de habitat), să facă plantări de specii arboricole şi arbustive specifice zonei. pe suprafaţa de 20 ha.

S.C. HIDROELECTRICA S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ

În primul sezon (toamnă sau primăvară) după încheierea etapei de construcţie

4000 E/ha

Plantarea se va face pe suprafeţe situate între Centrala Călimăneşti şi podul Cosmeşti, inclusiv pe suprafeţe de pe malul stâng care vor fi disponibile prin devierea cursului râului Siret.

Reconstrucţia ecologică a tuturor suprafeţelor afectate şi neocupate de construcţii.

Măsuri de reducere a impactului

Prin implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni – Centrala hidroenergetică Cosmeşti”, nu va fi afectată semnificativ nici una din speciile care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Inferior, chiar dacă condiţiile de habitat din zonă vor suferi modificări prin reducerea suprafeţelor unor tipuri de habitate (plajă, zăvoi), datorită faptului că suprafaţa acestor tipuri de habitate doar se reduce, iarpăsările sunt specii foarte mobile şi au condiţii similare de habitat, în aval şi în amonte de de amplasamentul proiectului supus analizei. În etapa de construcţie, în zona amplasamentului proiectului şi zonele limitrofe acestuiaimpactul asupra speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale ROSPA0071 se va concretiza în modificări privind abundenţa şi distribuţia acestora, prin utilizarea pentru satisfacerea necesităţilor de hrană, odihnă, adăpost şi reproducere, a habitatelor similare din aval şi amonte de amplasamentul proiectului supus analizei. Deoarece nu va fi afectată semnificativ nici una din speciile care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Inferior, măsurile care au fost menţionate sunt măsuri operaţionale care trebuie respectate şi se referă la reducerea impactului asupra tuturor componentelor ecosistemelor din zona de implementare a proiectului.

Măsuri de reducere a impactului şi monitorizare în etapa de construcţie (pe termen scurt şi mediu)

1. Măsuri operaţionale2. Efectuarea unui studiu privind monitorizarea biodiversităţii pentru arealul pe care se

suprapune proiectul “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti.

Pentru etapa de construcţie, beneficiarului proiectului trebuie să prevadă măsurile de reducere a impactului în Caietul de sarcini pentru licitarea lucrărilor de construcţii.

Costurile realizării măsurilor de reducere a impactului pentru etapa de construcţie vor fi incluse în costurile de execuţie a lucrărilor specifice acestei etape, iar pentru relizarea studiului menţionat costul va fi suportat de către beneficiar şi va fi în funcţie negocierea între beneficiar ţi executantul studiului.

Măsuri operaţionaleNr. Măsură Responsabilitate Termen de realizare



crt.1. Întocmirea unui calendar al lucrărilor

pentru a se evita defrişarea vegetaţiei de zăvoi în perioada de cuibărit sau de creştere a puilor (martie – iunie)

2. Toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism

3. Vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces

4. Nu se vor realiza depozite de materii prime sau materiale în afara perimetrelor stabilite

5. Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi

6. Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat

7. Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic pe suprafeţele perimetrelor neimpermeabilizate

8. Efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată perioada de efectuare a lucrarilor, astfel încât să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998

9. Reprezentanţii societăţii care execută lucrările de construcţie (Hidroconstrucţia Bucureşti) vor instrui angajaţii şi vor urmări gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri în conformitate cu normele legale în domeniu

10.Se recomandă stropirea drumurilor neasfaltate, în sezonul cald, pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer şi reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile balastate

11.Se va urmări evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport

12.Zonele de lucru de vor fi semnalizate cu panouri de avertizare pentru evitarea accidentelor

13.Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală

Beneficiarul proiectului, sau executantul lucrărilor dacă aşa s-a stabilit prin documente între părţi.

Termenele sunt prevăzute prin caietul de sarcini întocmit pentru licitarea lucrărilor de construcţie, sau alte documente între beneficiar şi executant



generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi, executantul lucrărilor are obligaţia să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare

14.Pe amplasamentele pe care vor fi amenajate drumurile tehnologice temporare şi organizarea de şantier (centralizată şi dig mal stâng), după terminarea etapei de construcţie, vor fi efectuate lucrări de reconstrucţie ecologică pentru ca aceste terenuri să fie aduse la starea iniţială.

15.Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană de pe marginea drumurilor.

16.Se vor amplasa structuri de tip microhabitat, grămezi de pietre sau lemne, pe marginea canalelor suprafeţelor acoperite de viţă de vie sau livezi cât mai departe de drumuri în scopul creşterii numărului de ascunzişuri pentru evitarea prădătorilor şi eventual loc de odihnă.

Măsuri propuse pentru diminuarea impactului asupra speciilor de faună

- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente pentru evitarea poluării cu particule în suspensie a habitatelor din imediata proximitate, precum şi a diminuării disconfortului creat unor specii;

- pentru a reduce impactul asupra amfibienilor şi reptilelor se vor realiza podeţe de subtraversare a căilor de acces şi realizarea unor şanţuri de canalizare a speciilor în dreptul subtraversărilor;

- vegetaţia forestieră va fi defrişată înaitea debutului sezonului de clocire a păsărilor sedentare;

- reconstrucţia ecologică cât mai grabnică spaţiilor afectate, prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos pe toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil, placarea cu stâncării sau alte structuri de încadrare în peisaj care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, etc.), ce rămân în afara oricărui impact potenţial;

- utilizarea unor surse luminoase de intensitate scăzută, cu vapori de sodiu (din a cărei lungime de undă lipseste radiatia UV) pentru a se evita atragerea insectelor şi implicit a speciilor de chiroptere care vin în urmărirea acestora. În acest mod se reduce impactul potenţial asupra speciilor de lilieci. De asemenea se vor evita surse de iluminat puternice care pot disturba deplasările speciilor nocturne;

- şanţurile şi gropile de fundare vor fi prevăzute cu rampe din pământ pentru a facilita escaladarea acestora de către eventuale specii care cad în acestea.

- în perioadele de trafic intens (transport materiale, etc.) căile de acces se vor stropi;



- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special plop şi salcie) în imediata vecinătate a amplasamentului căilor de acces, staţiei de betoane şi sortare a agregatelor minerale şi a coloniei de muncitori, cu scopul ecranării fonice, dar şi pentru serviciile derivate cum ar fi: umbra, scăderea intensitătii curenţilor de aer ce ar putea antrena particulele de praf de pe suprafaţa platformelor betonate, oferta de nişe ecologice suplimentare/alternative pentru speciile de faună, etc.

Organizarea de şantierExecutantul lucrărilor are şi responsabilitatea organizării de şantier având următoarele obligaţii: instruirea periodică a personalului implicat în etapa de construcţie; să se doteze cu absorbanţi şi/sau substanţe neutralizatoare pentru a putea asigura o

intervenţie rapidă şi eficientă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;

să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate în etapa de construcţie; să asigure pe toată perioada desfăşurării lucrărilor întreţinerea drumurilor tehnologice pe

care vor circula utilajele şi mijloacele de transport utilizate în construcţia obiectivului menţionat;

să ia măsurile necesare pentru limitarea emisiilor de praf generate de circulaţia mijloacelor de transport şi a utilajelor folosite la implementarea proiectului supus analizei;

să ia şi alte măsuri în vederea eliminării sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra factorilor de mediu;

să demonteze toate componentele organizării de şantier (pentru prepararea betoanelor, laborator betoane, atelier armături, etc.), inclusive spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate, la terminarea execuţiei lucrărilor;

să elibereze terenul amplasamentului organizării de şantier de toate deşeurile care au rezultat ca urmare a dezafectării tuturor construcţiilor şi instalaţiilor;

să realizeze lucrările de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor de teren pe care a fost amplasamentele organizării de şantier şi a drumurilor trhnologice temporare.

Măsurile care vor fi luate în caz de poluare accidentală cu carburanţi sau lubrefianţi: oprirea scurgerilor; localizarea poluantului scurs pe mal şi/sau în albie prin efectuarea unor baraje din

materialul existent în albia râului; efectuarea unei serii de baraje din baloţi de paie pe râu şi intervenţia cu materiale

absorbante pentru reţinerea carburanţilor sau lubrefianţilor; intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier acumulat în faţa barajelor; colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje; analize fizico-chimice în aval.

2. Efectuarea unui studiu privind monitorizarea biodiversităţii pentru arealul pe care se suprapune proiectul “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti”, pe perioada etapei de construcţie a proiectului, cu specialişti în domeniu.

Denumire studiu: “Monitorizarea biodiversităţii pentru arealul pe care se suprapune proiectul “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni –Centrala Hidroelectrică Cosmeşti.

1. Fundamentarea abordării studiului/proiectului Studiile din faza de constructie a unor amenajari hidroenergetice reprezinta un prim pas in evaluarea impactului pe care aceste structuri il pot produce asupra biodiversitatii. Principalul impact in perioada de constructie este constituit din ocuparea unor suprafete de teren pentru construirea fundatiilor, drumurilor de acces, organizarii de santier si structurilor asociate precum si



devierea sau stoparea temporară a cursului natural al apei. Deoarece continuarea lucrarilor la faza a doua de executie a proiectului “Amenajarea hidroenergetica a raului Siret pe sectorul Cosmesti – Movileni”, aprobat prin H.G.R. 311/1990 si declarat de utilitate publica prin HG nr. 1598 din 6 decembrie 2009, implementat in SPA Lunca Siretului Inferior poate avea un impact asupra factorilor de mediu si in special asupra biocenozelor prezente in acest areal, se impune urmarirea graduala a etapelor de constructie din acest proiect.

2. Obiectivele studiului/proiectuluiMonitorizarea are rolul de a sesiza in mod real orice modificare intervenita in areal, cu posibilitatea clarificarii cauzalitatii acestor modificari, in scopul adoptarii acelor masuri administrative de protejare a arealului, care permit mentinerea echilibrului durabil al ecosistemelor din areal si de prevenire a degradarii starii de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar, listate in Formularul Standard al SPA Lunca Siretului Inferior.Monitorizarea va fi realizata in patru faze si va urmări toate aspectele descrise mai jos.

3) Rezultatele scontateSesizarea in mod real a modificarilor intervenite in arealul de impementare a proiectului si semnalarea acestora pentru diminuarea impactului asupra mediului, generat de realizarea proiectului ” Amenajarea hidroenergetica a raului Siret pe sector Cosmesti-Movileni”. Orice modificare cu un impact puternic, intervenita in areal, va fi imediat semnalata beneficiarului proiectului.

4) Realizări în domeniuExecutantul va preciza, în propunerea tehnică, experienţa similară în domeniul de interes al studiului/proiectului precum şi personalul de specialitate cu experienţă în acest domeniu.

5) Conţinutul studiului/proiectului

1. Monitorizarea impactului asupra biodiversitatii in faza de constructie 1.1. Monitorizarea impcatului asupra habitatelor, florei si vegetatiei 1.2. Monitorizarea impactului asupra amfibienilor 1.3. Monitorizarea impactului asupra reptilelor 1.4. Monitorizarea impactului asupra pasarilor 1.5. Monitorizarea impactului asupra liliecilor 1.6.Monitorizarea impactului asupra populatiilor de mamifere2. Monitorizarea şi identificarea impactului asupra sitului Natura 2000 ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, in etapa de constructie.

Măsuri de reducere a impactului în etapa de funcţionare (pe termen lung)

În etapa de funţionare nu sunt necesare instalaţii pentru monitorizarea factorilor de mediu. Vor fi monitorizate: comportarea şi funcţionarea barajului şi a instalaţiilor şi utilajelor aferente; funcţionarea CHE Cosmeşti; comportarea digurilor; nivelul apei în lac; debitul uzinat; volumul de apă pompat; gestionarea deşeurilor; alte aspecte solicitate prin autorizaţiile de mediu şi de dospodărire a apelor.

Măsuri legislative de reducere a impactului atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare



Solicitarea avizului custodelui (Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, cu sediul în judeţul Vrancea, municipiul Focşani, str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727 559 024, fax: 0237 206 788);

Stabilirea regimului de exploatare a CHE Cosmeşti se va face corelat cu exploatarea CHE Movileni şi Călimăneşti, urmărindu-se reducerea debitelor pulsatorii;

La terminarea lucrărilor de execuţie a nodului hidroenergetic Cosmeşti, pentru punerea în funcţiune, beneficiarul are obligaţia de a solicita autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor.

IX. SITUAŢII DE RISC

Executantul lucrărilor de construcţie (Hidroconstrucţia Bucureşti) va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile Legii 465/2006 de aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi a actelor normative ulterioare.

În perioada de construcţie a situaţiile de risc sunt determinate pe de o parte de pluările accidentale şi pe de altă parte de viituri.

În cazul depăşirii cotei de atenţei la staţia hidrometrică din amonte utilajele vor fi îndepăratete din albia minoră a râului Siret fiind garate pe platformă betonată la nivelul amplsamentului organizării centralizate de şantier.

Situaţii de risc datorate poluărilor accidentale sunt determinate de:întreruperea etanşeităţii conductelor care alcătuiesc reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere şi industriale;defecţiuni ale utilajelor şi autovehiculelor utilizate în etapa de realizare a investiţiei;situaţiile care pot determina emisii de pulberi în atmosferă provenite de la staţia de preparare a betoanelor pot fi cauzate doar la umplerea şi descărcarea cu ciment a celor două silozuri:

o când pentru presiunea aerului, la faza de încărcare a celor două silozuri cu ciment, se depăşeşte valoarea de 1,5 bar; este necesară monitorizarea atentă a procesului de descărcare de către operator;

o când filtrul nu are cartuşele curate; situaţie generată de faptul că, după finalizarea umplerii, instalaţia mai trebuie să meargă în gol încă 5 minute, ceea ce determina curăţarea cartuşelor;

o când timpul de pauză dintre descărcări şi deschiderea electrovalvelor nu se face cu respectarea prevederilor cărţii tehnice şi astfel nu se obţine fluxul necesar care să asigure curăţarea totală a cartuşelor;

o când, după descărcarea cimentului, şoferul cisternei nu va curăţa treptat cisterna, deschizând şi închizând ventilul de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea de aer ce trece prin el.

gestionarea neconformă a deşeurilor mai ales a celor periculoase (uleiuri minerale şi azbest);

Pentru a preveni riscul poluărilor accidentale cu apă uzată menajeră şi industrială se va verifica periodic etanşeitatea şi integritatea reţelei de canalizare, se vor respecta cu stricteţe normele de utilizare a echipamentelor staţiilor de epurare.

Pentru a preveni poluarea accidentală a apelor de suprafaţă şi freatice, a solului şi subsolului de râu se va asigura funcţionarea în parametri normal a utilajelor din dotare iar agregatele se vor încărca după scurgerea apelor din materialul excavat.

În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:



1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea secţiei sau a unităţii;2. Conducerea secţiei sau a unităţii dispune:

anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentaleanunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea

3. Colectivele şi echipele de intervenţie din unitate acţionează pentru:eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante

4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi.6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. asupra sistării poluării.

La solicitarea autorităţilor conducerea unităţii va dispune subordonaţilor colaborarea cu aceste organe, în vederea stabilirii răspunderilor şi vinovaţilor pentru poluarea accidentală.

Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală:oprirea scurgerilor;localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie prin efectuare unor baraje din materialul existent în albia râului;efectuare unei serii de baraje din baloţi de paie pe râu şi intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier;intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier acumulat în faţa barajelor;colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje;analize fizico-chimice în aval.

Situaţii de risc în timpul funcţionării:viiturile pot provoca fisurarea digurilor şi inundarea terenurilor din vecinătate;funcţionarea necorespunzătoare a echipamentului hidromecanic, electric sau al instalaţiilor care alcătuiesc grupul de generare a energiei electrice.

X. IMPACTUL TRANSFRONTRALIERAvând în vedre poziţia geografică a zonei de implementare a proiectului faţă de frontierele statului român considerăm că nu este cazul evaluării potenţialelor efecte transfrontaliere ale realizării investiţiei De asemenea în perioadele de construcţie şi de funcţionare a proiectului nu există surse de poluare ale aerului care prin circulaţia maselor de aer ar putea produce poluări cu impact transfrontalier La nivelul tersuprafeţelor aferente investiţiei nu există surse de poluare pentru factorul de mediu apă care să determine efecte transfrontaliere.

.

XI. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILORÎn timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni - Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” nu au apărut dificultăţi.



XII. CONCLUZIIRaportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pentru societatea comercială S.C. HIDROELECTRICA S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ, cu sediul în municipiul Piatra Neamţ.

Denumirea proiectului: Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni -Centrala Hidroelectrică Cosmeşti.

Studiul de evaluare a impactului a urmărit obiectivele:: prezentarea investiţiei – Amenajare hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmeşti –

Movileni – centrală hidroenergetică Cosmeşti; prezentarea organizărilor de şantier necesare implementării proiectului; prezentarea modificărilor fizice care rezultă din implementarea proiectului; prezentarea modificărilor fizice care rezultă din amplasarea organizărilor de şantier; prezentarea potenţialelor surse de poluare a factorilor de mediu; evidenţierea impactului pe care această activitate poate să îl producă asupra factorilor de

mediu şi asupra biodiversităţii speciilor care au habitatul în Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”.

Aceste obiective se realizează prin:identificarea amenajărilor de infrastructură necesare în perioada de construcţie, funcţionare şi dezafectare, atât pentru proiectul propriu-zis cât şi pentru organizările de şantier;studiul aspectelor legate de transportul materialelor necesare implementării proiectului şi prezentarea drumurilor de acces existente precum şi a celor necesare;identificarea surselor de poluare care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă;identificarea surselor de poluare care pot afecta calitatea apelor freatice pe amplasament;identificarea surselor de poluare care pot afecta factorul de mediu sol;identificarea surselor de poluare care pot afecta factorul de mediu aer;identificarea, descrierea şi stabilirea aspectelor care ar putea afecta habitatul speciilor de păsări care fac obiectul protecţiei şi conservării Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” ROSPA0071, cuprinsă în reţeaua Natura 2000, în special: identificarea, descrierea şi cuantificarea posibilului impact asupra speciilor de

păsări cuprinse în formularul standard Natura 2000 pentru declararea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” ROSPA0071;

evaluarea impactului produs de implementarea proiectului asupra habitatelor care constituie locuri de hrănire, odihnă sau cuibărit ale speciilor de păsări la nivelul ariei de protecţie specială avifaunistică, în zona realizării investiţiei;

stabilirea măsurilor de reducere a posibilului impact asupra habitatului vieţuitoarelor în general, şi a speciilor care fac obiectul protecţiei şi conservării, în special;

evaluarea şi analiza soluţiilor alternative.


producerea de energie electrică din sursă regenerabilă (energie verde). Centralele de la Cosmeşti şi Movileni au o putere instalată de 71 MW, o energie medie anuală de 141,3 GWh/an, centrala de la Movileni fiind funcţională şi conectată la Sistemul Energetic Naţional;



scoaterea de sub efectul inundaţiilor a terenurilor agricole de pe malul drept al râului Siret (1100 ha) şi a 3 localităţi;stabilizarea versantului de pe malul stâng al Siretului;asigurarea debitelor necesare folosinţelor ca alimentări cu apă potabilă, apă industrială şi pentru irigaţii (staţia de pompare Ionăşeşti - SNIF Galaţi, deserveşte sistemele de irigaţii terasa Tecuci);realizarea de noi legături rutiere între cele două maluri ale râului Siret, prin podul care se construieşte peste baraj, asigurându-se astfel legătura între partea de vest şi cea de est a Moldovei.

Centrala hidroelectrică CosmeştiNodul hidroenergetic Cosmeşti, conform STAS 4273/1983 este o construcţie încadrată în clasa a –III – a de importanţă şi a fost dimensionat pe baza condiţiilor hidraulice, statice şi economice, prin încercări pe model şi calcule specifice.

Conform STAS 11100/1-77 obiectivul se află în zona seismică VIII 1/2 (A cf. 100/92).Amplasamentul blocului baraj – centrală este situat pe terasa inferioară de pe malul drept a râului Siret şi numai colţul din stânga al rizbermei, în luncă.

Nodul hidroenergetic Cosmeşti este situat la cca. 1,50 km în amonte de localitatea Cosmeşti Vale, şi la cca. 400,00 m amonte de conducta de gaz metan Mărăşeşti – Tecuci.

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti este proiectată ca amenajare cu lac propriu, cu centrală şi baraj deversor în frontul de retenţie, cu diguri pentru asigurarea retenţiei şi protecţia malurilor, terenurilor şi localităţilor din zonă.

CHE Cosmeşti este amplasată în dreapta barajului şi va fi echipată cu două grupuri verticale Kaplan, având înălţimea de 35,10 m.

Centrala este echipată cu batardouri de revizie, grătare, vane cu închidere rapidă, batardouri pentru închiderea aspiratoarelor şi un transformator prin care se asigură racordarea la sistemul energetic.

Parametrii energo – economici pentru treapta a–I–a CHE Cosmeşti: Puterea instalată – 44,80 MW; Energia medie anuală – 130,16 GWh/an; Echipată cu 2 grupuri Kaplan cu debitul instalat de 2 x 190 mc/s.

Acumularea Cosmeşti este amplasată în albia râului Siret va fi delimitată de frontul de retenţie (centrala şi barajul deversor), digul de închidere în versantul stâng şi digul longitutidinal pe malul drept, pentru asigurarea retenţiei, protecţia localităţilor şi apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor.

Pentru că, la apariţia lacului Cosmeşti, Staţia de pompare Ionăşeşti, situată pe malul stâng al râului Siret va fi inundată, s-a prevăzut mutarea acesteia (ridicarea) la cota 64,00 mdMB.

Caracteristicile lacului de acumulare:suprafaţa - 401,40 ha (prin inundare); volumul lacului la cota NNR - 19,08 mil. mc;înălţimea barajului - 22,50 m;lungimea barajului coronament - 123,00 m;barajul are 6 câmpuri deversoare echipate cu stavile segment de 16 x 10 mp;nivelul normal de retenţie (NNR) este la cota 62,50 mdMB;căderea brută - 14 m;puterea instalată este de 2 x 18 MW;lungimea digului mal drept – 9,50 km;lungimea digului mal stâng – 1,10 kml;



lungimea regularizării aval – 2,77 km;

În aval de acumularea Cosmeşti se va face regularizarea cursului râului Siret, pe o lungime de 2,77 km şi o lăţime de 150 – 200 m.

Barajul deversorReferitor la nodul hidroenergetic Cosmeşti, cota minimă de fundare a barajului este de 33,40 mdM.

Din examinarea profilului geologic, rezultă că la suprafaţă apare un strat de prafuri argiloase continui, argile prăfoase şi nisipuri, nisipuri prăfoase, uneori acoperite cu un strat de sol vegetal de 0,30 m. Acest strat de copertă (C) are o grosime de 1,5 – 2,5 m, rar mai gros şi acoperă aluviunile grosiere formate dintr–un amestec de pietriş şi nisip cu rar bolovăniş. Nisipurile sunt afânate sau cu o îndesare medie având o granulozitate de la fină la medie. Grosimea aluviunilor este de 8 – 12 m, iar cota lor inferioară este cuprinsă între 42,00 şi 44,50 mdM.Pietrişurile aluvionare stau fie pe un strat de argilă, fie pe nisipurile şi nisipurile prăfoase ale aşa zisei roci de bază, fiind prezente la adâncimea de 9,00 – 13,50 m. În general, stratul de argilă este aproape continuu. Grosimea primului strat de argilă este de la 1 la 4 m, stratul următor de argilă găsindu–se la adâncimea de 14 sau 19 m, a cărui prezenţă este importantă pentru execuţia ecranului de etanşare.Sub acesta s–a separat aşa zisă rocă de bază (care va constitui roca de fundare a centralei), de natură argilos–nisipoasă sau prăfoasă, mai rar pietriş, prezentând o stratificaţie încrucişată, separarea orizonturilor în cadrul acestui complex făcându–se pe baza corelării caracteristicilor geotehnice.

Terenul de fundare al barajului la cota 40,50 m îl reprezintă pietrişurile aluvionare. Centrala se va funda pe un strat de nisip.

Barajul deversor a fost dimensionat pe baza condiţiilor hidraulice, statice şi economice, prin încercări pe model şi calcule specifice.

Execuţia barajului şi a centralei se va face în incinta de deviere a apelor faza a-I-a asigurată pentru debitele de 5% (2340 mc/s).

Soluţia constructivă pentru barajul deversor este de tip stăvilar, cu ploturi independente (ploturi cu pile intermediare, plot deversor şi culei), partea deversoare fiind un radier din beton cu lungimea de 42,00 m. În câmpurile deversoare rosturile permanente se află la 4,00 m de faţa pilelor (câte 2 rosturi pe câmp, cu excepţia deschiderilor marginale în care este un singur rost la 4,00 m de faţa pilelor), etanşarea lor se va face cu bandă PVC O35.Pilele au grosimea de 4,00 m şi vor servi pentru susţinerea stavilelor, a batardourilor, a grinzilor pentru macaraua portal, a grinzilor podului de şosea, care va face legătura între cele 2 maluri şi adăpostirea mecanismelor de acţionare a stavilelor.Disiparea debitului evacuat peste deversor se face într-un disipator de energie în două trepte, de 52,00 m lungime, continuat cu risberma de 30,00 m lungime.Pentru racordurile cu digurile s-au prevăzut ziduri laterale, amonte şi aval.

Barajul deversor, disipatorul de energie, risbermele şi zidurile laterale vor fi fundate pe stratul aluvionar, iar etanşarea în profunzime a frontului de retenţie va fi asigurată cu un perete continuu din beton, racordându-se la etanşarea în profunzime a centralei şi a digului mal stâng.

Betonarea se va face pe lamele cu înălţimea de maxim 2,00 m, armarea se va face cu oţel beton PC 52, iar armătura constructivă va fi din oţel beton OB 37.

Pentru barajul Cosmeşti având debitul de calcul de 3090 mc/s şi debitul de verificare de 5052 mc/s, au rezultat 6 câmpuri deversoare cu stavile segment de 16 x 10 mp, lungimea coronamentului fiind de 123,00 m.



Barajul este dotat cu: echipament hidromecanic; echipament electric;instalaţii (electrice interioare şi exterioare, instalaţie de rezervervă pentru alimentarea cu energie electrică echipată cu grup electrogen, instalaţie de încălzire);sistem de supraveghere (specială şi curentă) instituit datorită clasei şi categoriei de importanţă a construcţiilor hidrotehnice din cadrul amenajării Cosmeşti şi seismicităţii zonei;instalaţii şi dispozitive de măsură şi control;sistem de urmărire a comportării construcţiilor.

Echipamentul hidromecanic este compus din:instalaţie de batardou pentru revizia şi repararea stavilelor (un batardou plan amonte de suprafaţă, 6 ansambluri de piese înglobate în beton de montaj, grinda de manevră pentru manevrarea batardoului, 3 instalaţii de by-pass batardou); instalaţie de ridicat şi transport (macara portal şi cale de rulare);instalaţie stavilă segment pentru închiderea frontului de retenţie (3 stavile segment cu clapetă SSC 16,00 x (8+2) mp încălzite, 3 stavile segment SS 16,00 x 10,00 mp neîncălzite, 3 ansambluri de piese înglobate încălzite, montate în beton secundar, 4 stavile segment cu clapete, 3 ansambluri de piese înglobate neîncălzite, montate în beton secundar, 5 grinzi articulaţie stavilă prevăzute în pile, 2 grinzi articulaţie stavilă prevăzute în culee, 3 instalaţii electromecanice cu lanţ pentru acţionarea SSC 16,00 x (8+2) mp, 3 instalaţii electromecanice cu lanţ pentru acţionarea SS 16,00 x 10,00 mp, instalaţii de barbotare, cu aer comprimat, pentru antrenarea apei calde de la adâncime la suprafaţă, în amonte de stavile, în perioada de iarnă.

În culeea mal stâng se află grupul electrogen DIESEL şi rezervorul de combustibil lichid.

Materialele care vor fi folosite la finisaje trebuie să asigure confort termic şi economie de energie, conform Normativului C 107/2005.

Comanda echipamentelor barajului se va face din centrală şi de la centrul de comandă al sistemului, fiind asigurată automatizarea pentru acest scop.

Elemente geometrice si hidraulice caracteristice barajului Cosmeşti:barajul deversor este de tipul prag lat îmbunătăţit, cu lungimea pragului deversant L = 6,60 m;deversorul cuprinde 6 câmpuri deversoare cu lăţimea de 16,00 m fiecare, despărţite prin pile cu lăţimea de 4,00 m;cota crestei deversorului – 52,50 mdMB;câmpurile deversoare sunt închise cu stavile segment de 16 x 10 mp; nivelul normal de retenţie NNR - 62,50 mdMB.

Barajul Cosmeşti a fost încadrat în clasa a-III-a de importanţă şi are următoarele debite de calcul:debitul de dimensionare – Qc = Q2% = 3090 mc/s;debitul de verificare – Qv = Q0,5% + DQ = 5052 mc/s.

Determinarea nivelurilor de curgere ale apei în regim barat s-a efectuat având la bază planuri de situaţie completate cu ridicări recente efectuate în coada lacului Cosmeşti (aval baraj Călimăneşti) şi în zona traversării gazoductului, aval de disipatorul barajului Cosmeşti.

Nivelurile maxime de curgere în lacul de acumulare s-au calculat pe baza profilelor transversale ridicate în teren şi a profilelor topobatimetrice ridicate în teren în anul 2007.

Nivelurile de curgere a apei, aval de barajul Cosmeşti, la tranzitarea debitelor de viitură, s-au



calculat în varianta de regularizare a albiei râului Siret, regularizare de secţiune trpezoidală cu lăţimea la bază - b = 168,50 m, panta taluzelor – 1:2,5, şi panta longitudinală a şenalului – i = 0,0004.

Capacitatea de evacuareDimensionarea d.p.d.v. hidraulic a deversorului a urmărit realizarea unui coeficient de debit cât mai ridicat pentru tipul de deversor adoptat (prag lat) şi realizarea unui nivel cât mai redus în amonte, la evacuarea debitului maxim de viitură. În acest sens, a fost limitată lungimea pragului deversor (L = 6,60 m) obţinându-se un coeficient de debit de 0,40 - 0,42, în loc de 0,36 – 0,38, cât are un prag deversor obişnuit (valorile sunt valabile pentru o sarcină totală amonte de H0 = 10,0 – 12,5 m).

Capacitatea de evacuare a unui câmp deversor pentru diverse niveluri ale apei în lac, în regim de deversare liberă (stavilă segment ridicată total):

debitul evacuat peste un câmp deversor este de 880 mc/s, când în lac se realizează NNR – 62,50 mdMB, iar întreg frontul deversat (6 câmpuri deversoare cu stavile total deschise) evacuează un debit de 5280 mc/s;debitul de verificare al deversorului (Q0,5% + DQ = 5052 mc/s) se poate evacua prin toate deschiderile deversoare la un nivel de apă în lac situat sub NNR, nivel energetic în lac sub care se evacuează debitul de verificare (toate stavilele ridicate complet) este de 62,19 mdMB, nivel situat cu 0,31 m sub NNR - 62,50 mdMB;cota amonte pentru evacuarea debitului de viitură - Q0,1% = 5860 mc/s este 63,28 mdMB, pentru debitul Q0,1% + DQ = 7000 mc/s, cota apei în lac ajunge la 64,79 mdMB.

Disipatorul de energieCalculele de dimensionare şi verificare ale unui disipator de energie se fac plecând de la cheia limnimetrică aval, care are o importanţă hotărâtoare în dimensionarea corectă, precum şi, de la situaţiile cele mai defavorabile care pot să apară în exploatare.

Dimensionarea şi verificarea disipatorului s-a făcut pentru un nivel al apei în lac NNR - 62,50 mdMB şi cu respectarea următoarelor condiţii de manevră:

ridicarea parţială în şah şi în trepte succesive ale stavilelor;ridicarea completă a unei stavile se va face numai după ce toate stavilele au fost deschise la maxim posibil (d = 3,50 m, unde d = deschiderea pe verticală a stavilei);ridicarea totală a celorlalte stavile se va face pe rând şi în şah.

Soluţia propusă este cea cu disipator în două trepte şi constă în existenţa a două bazine de disipare având următoarele dimensiuni:

treapta a-I-a - cotă radier de 46,50 mdM şi lungime de 17,50 m;treapta a-II-a - cotă radier de 43,00 mdM şi lungime de 36,50 m.

Treptele de disipare se termină cu praguri de 4,00 m înălţime, praguri capabile să asigure formarea saltului hidraulic în bazinele de disipare, indiferent de evoluţia în timp a nivelurilor apei în aval.

Aval de pragul treptei a-II-a de disipare se va instala o risbermă alcătuită din blocuri mari de beton [3,00 m x 3,00 m x (0,50 ÷ 1,00) m], decalate pe verticală cu 0,50 m, în lungime totală de 21,00 m. Această risberma este urmată de o protecţie alcătuită din blocuri mari cu greutatea de 1,00 – 2,00 tone, pe o lungime de cca. 5,00 m. Protecţia se va continua aval, cu gabioane amplasate la baza zidurilor şi a taluzelor digurilor laterale, pe o lungime de 80,00 – 100,00 m.

Regularizare avalRegularizarea aval este formată dintr–un şenal de ape mari care realizează racordul între disipatorul de energie şi bazinul de liniştire, în zona amonte (punctul A), şi albia râului Siret, în zona aval (punctul B). Punctul B de racordare cu albia râului Siret este la cca. 111,00 m aval de apeductul conductei gazoduct), dar, regularizarea de bază este până la conducta de gaze



naturale.

Dimensiunile regularizării sunt:Lungime măsurată în ax regularizare – 500,00;Lăţime – 168,50 m;Cotă radier – 48,00 ÷ 47,80 mdMB, între punctele A şi B;I = 0,40‰;Pante taluze diguri = 1:2,50;Cotă coronament = + 1,50 m peste nivelul de apă aferent Q verif. cls. IV.

Diguri şi contracanaleÎnchiderea în versantul stâng a frontului de retenţie şi limitarea lacului pe malul drept se va realiza prin intermediul digurilor.Digurile sunt de tip omogen (din balast) având la parametrul udat, pereu din beton armat de 20,00 cm grosime. Taluzul exterior al digurilor se va înierba având un strat de 10 cm grosime de pământ vegetal rezultat din decopertarea amprizei drumurilor şi a contracanalelor. Pentru execuţia digurilor pe traseele care interceptează cursul albiei râului Siret se vor face devieri locale cu şenale de deviere şi diguri de protecţie. Fundarea digurilor se va face pe terenul existent, după îndepărtarea stratului de sol vegetal, sau a straturilor de mâluri sau nisipuri prăfoase – argiloase (cu o grosime mai mică de 1,00 m).La racordul digurilor cu construcţiile din beton în zona frontului de retenţie s-au prevăzut ziduri laterale din beton atât în amonte cât şi în aval.

Pentru digurile de retenţie care vor delimita acumularea s-au studiat mai multe variante, fiind prezentată varianta propusă avizării:

Cota coronamentului digurilor va fi cu 2,50 m peste cota NNR din condiţii de aval, iar spre amonte va avea cu 0,50 m peste cota remuului, pentru debitul de verificare corespunzător clasei de importanţă a construcţiei;Lăţimea coronamentului va fi de 6,00 m (4,00 + 2,00);Atât la digul mal drept cât şi la digul mal stâng a fost prevăzut un parapet sparge val care va asigura preluarea valurilor şi va servi şi ca parapet de protecţie spre lac;Pantele taluzelor la diguri vor fi de 1:2,5 spre apă, şi 1:3 spre exterior;Pentru colectarea şi conducerea în avalul amenajării a apelor infiltrate prin diguri, a apelor de ploaie din terase, şi a torenţilor din versanţi, s-au prevăzut contracanale la exteriorul digurilor; Contracanalele sunt dimensionate la debite cu asigurarea de 10% având panta taluzelor de 1:1,5, cu adâncimea şi lăţimea la bază variabilă, în funcţie de debitul rezultzat în fiecare secţiune;

Între dig şi contracanal a fost prevăzută o bermă de 6,00 m lăţime pentru circulaţie şi intervenţii având rampe de legătură la coronament, din 3,00 în 3,00 km.

Atât la digul mal drept cât şi la digul mal stâng a fost prevăzut un parapet sparge val care va asigura preluarea valurilor şi va servi şi ca parapet de protecţie spre lac.

Digul mal drept al acumulării CosmeştiD.p.d.v. geologic malul drept are următoarele caracteristici:La suprafaţă, sub un strat subţire de sol vegetal nisipos – prăfos, în grosime de 0,30 m, în luncă şi terasa inferioară a râului Siret se găseşte stratul de copertă cu grosimea de 1,00 – 4,00 m, reprezentat de nisipuri şi nisipuri prăfoase cu granulaţie de la fină la medie, afânată sau cu îndesare medie, prafuri nisipoase sau argiloase, argile şi argile prăfoase;Aluviunile grosiere sunt formate din pietrişuri şi nisipuri cu bolovăniş rar în care se întâlneşte stratul acvifer freatic, la adâncimea de 1,00 – 4,40 m. Grosimea stratului de pietrişuri este variabilă, între 6,00 şi 13,00 m, uneori 15,00 – 18,00 m, şi chiar mai mare de 25,00 m. În pietrişuri se întâlnesc uneori lentile de argile prafoase, nisipuri mâloase sau nisipuri cu pitriş mărunt în grosime de 0,50 – 0,60 m, rar 1,50 m.Sub aluviuni se întâlnesc depozite cu stratificaţie încrucişată, formate din straturi lentiliforme din



nisipuri, nisipuri argiloase sau prăfoase, nisipuri cu pietriş mărunt, argile, argile grase, argile prăfoase, argile nisipoase, prafuri argiloase şi nisipoase. Grosimea acestor strate este foarte neuniformă, de la 1,00 m, la 4,00 m, putând ajunge la 6,00 – 8,00 m. În straturile permeabile se întâlneşte apă ascensională.

Varianta propusă avizării a digului mal drept prezintă lungimea traseului de 9,50 km, traseu care se înscrie în albia majoră, lunca şi terasa inferioară a Siretului, traversând de trei ori cursul râului. Din cei 9,50 km, au fost executaţi cca. 7,00 km (în perioada 1990 – 1998), începând de la Călimăneşti, spre nodul hidroenergetic Cosmeşti. Din 1998 lucrările la CHE Cosmeşti au fost oprite, fiind realizate doar intervenţii pentru punerea în siguranţă a lucrărilor detriorate în urma viiturilor, precum şi, pentru apărarea terenurilor şi localităţilor limitrofe.

Digul mal stâng al acumulării CosmeştiÎn zona, malul stâng al Siretului se ridică deasupra talvegului cu cca. 30 m, iar spre aval, această terasă se îndepărtează foarte mult de râul Siret şi înalţimea ei scade.

Alcătuirea geologică a versantului stâng şi prezenţa la baza sa a râului Siret, au dat naştere fenomenelor fizico-geologice manifestate sub formă de eroziuni, caracteristică a întregului versant stâng, în amonte de Movileni. Versantul stâng este alcătuit din loessuri pe cca. 15 – 20 m grosime care acoperă pietrişuri cimentate, apoi nisipuri cu pungi de argilă sau argilă sub forma unor strate mai mult sau mai puţin continui. Loessurile se desfac în coloane care se prăbuşesc şi se depun pe pantă până la baza ei. Dacă râul Siret spală baza versantului, aceste depozite sunt antrenate de râu, iar de pe pantă, un alt volum de material prăbuşit alunecă şi îi ia locul. In acest fel, versantul stâng are o evoluţie dinamică în timp.Digul mal stâng închide frontul de retenţie de la barajul deversor la versantul stâng şi se continuă cu protecţia versantului care este foarte înalt şi abrupt.

Execuţia digului mal stâng se va face după devierea apelor faza a-II-a.Digul mal stâng are o lungime de cca. 1,10 km care se înscrie pe malul stâng al râului Siret, pe terasa inferioară, la baza terasei înalte.

Pentru protecţia zonelor puternic erodate ale versantului stâng, pe o lungime de 3000,00 m s-au prevăzut lucrări de protecţie, cu un prism din balast cu panta taluzului de 1:2 spre apă, placat cu pereu de beton de 15,00 cm grosime, rezemat pe un pinten din beton încastrat la partea inferioară, pe o adâncime de 1,50 m. Platforma superioară va avea o lăţime de 5,00 m şi va fi cu 2,00 m peste cota NNR.


Studiul tehnico-economic pentru obiectivul de investiţii „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmeşti - Movileni” a fost aprobat prin HG nr. 311 din 24.03.1990.

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti, conform HG nr. 1598/2009 a fost declarată lucrare de utilitate publică şi face parte din schema de amenajare a râului Siret pe sectorul Trotuş –Putna, sector cu cel mai ridicat potenţial hidroenergetic.

Resursele energetice necesare implementării proiectului sunt reprezentate de combustibili pentru alimentarea utilajelor (Consum total de motorină1371,840 tone ) şi energiei electrică pentru organizările de şantier (3025 MWH). Alimentarea cu energie electrică a organizărilor de şantier va fi realizată prin branşare la LEA din zonă.

În perioada funcţionării alimentarea cu energie electrică a barajului deversor şi CHE Cosmeşti se



va face din serviciile proprii ale centralei şi din LEA de 20 KV din zonă. Pentru rezervă a fost prevăzut un grup Diesel 125 KVA.

Pentru realizarea investiţiei cor fi utilizate următoarele materii prime balast, agregate minerale; agregate de carieră; piatră brută sortată, cherestea, lemn pentru foc, apă tehnologică şi potabilă.

Pentru realizarea investiţiei cor fi utilizate următoarele materiale: ciment, oţel beton, betoane, bentonita, bitum, cablu electric, ţevi din oţeluri carbon, ţevi din oţel pentru conducte, tuburi şi furtune cu inserţie de cauciuc, profile uşoare, mijlocii şi grele, profile şi ţevi PVC, fitinguri, mufe, capace din oţel, electrozi pentru sudură, confecţii metalice, sârmă, ţesături din sârmă, şuruburi,scoabe, cuie, şaibe, burghie, plase sudate din oţel, cablu de tracţiune din oţel, piese din fontă pentru canalizare, var bulgărit, var, ipsos, folie plastic, carton bituminat, DISAN (lignosulfonat de calciu + adaos), carbid (carbură de calciu), prelată, oxigen tehnic gazos îmbuteliat, Trasgel (argilă), cementol SPA, sodă calcinată, filer de calcar şi produse asimilate, placaj pentru cofraj, plăci fibrolemnoase (PFL), tuburi şi piese presiune, lacuri, vopsele, emailuri, grunduri, chituri diverse, decofrol, vaselină , adeziv, diluanţi, humă măcinată pt. noroi foraj, vată şi produse din vată minerală, geotextil, bumbac, seminţe ierburi perene graminee, hidranţi incendiu, porţi metalice, anvelope, baterii auto, piese pentru polizare.

În perioada de funcţionare vor fi utilizate următoarele materii prime:apa râului Siret pentru producerea energiei electrice;apa potabilă pentru igienizarea spaţiilor şi pentru personalul care deserveşte obiectivul 12 mc/lună;balastul utilizat pentru umpluturi în corpul digurilor, pentru lucrări de reparaţii a digurilor, în cazul apariţiei unor defecţiuni, cantităţile utilizate vor fi în funcţie de defecţiunile care vor apărea.

Amplasamentul proiectului “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni” - Centrala Hidroelectrică Cosmeşti este pe teritoriul judeţelor Vrancea (oraşul Mărăşeşti) şi Galaţi (localităţile Cosmeşti şi Nicoreşti).

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti este situată în albia minoră şi majoră a teraselor inferioare ale râului Siret, în aval de amenajarea în funcţiune CHE Călimăneşti, având frontul de retenţie în dreptul localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi.


Pentru realizarea proiectului vor fi utilizate drumuri deja existente dar vor fi amenajate şi drumuri tehnologice noi pe os suprafaţă de 8,00 ha.

Organizarea de şantier pentru construirea obiectivului supus analizei cuprinde 5 amplasamente situate în perimetrul SPA Lunca Siretului Inferior: Organizarea de şantier centralizată; Organizarea lotului pentru dig mal drept; Organizarea lotului pentru regularizare aval; Organizarea lotului pentru baraj şi centrală; Organizarea lotului pentru dig mal stâng.

Organizarea de şantier centralizată - 13 haOrganizarea de şantier centralizată este pe teritoriul localităţii Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi, ocupă suprafaţa de şi include şi amenajările pentru deschiderea şantierului.

Terenul necesar organizării tehnologice şi sociale centralizate este în proprietatea comunităţilor locale, categoria de folosinţă fiind neproductiv şi parţial păşune şi se ocupă temporar prin închiriere.



Organizarea tehnologică a lotului pentru dig mal drept va fi pe suprafaţa de 1500 mp, la 1250 m amonte de centrală, in interiorul acumulării.

Organizarea tehnologică a lotului pentru regularizare aval suprafaţa ocupată va fi de 1500 mp, şi va fi amplasată la cca 1000 m aval de amplasamentul barajului, la nivelul teraselor râului Siret.

Organizarea tehnologică a lotului pentru baraj şi centrală ocupă suprafaţa de 3000 mp, lotul pentru baraj va fi în incinta de execuţie a nodului hidrotehnic iar lotul pentru centrală va fi în aval de aceasta, la distanţa de 100 m, pe malul drept.

Organizarea lotului pentru dig mal stâng (tehnologică şi socială) va fi pe suprafaţa de 9000 mp, pe malul stâng al râului Siret, în afara digului, în amonte de baraj, la distanţa de 400 m faţă de acesta.

Pentru realizarea proiectului la nivelul organizării centralizate de şantier vor fi amplsate o staţie de sortare a agregatelor de balastieră (cu capacitatea de 250.000 mc/an) şi o staţie de betoane ( cu capacitatea de 7 mc/h).

De asemenea pentru a deservi organizarea de şantier centralizată şi organizarea de lotului dig mal stâng vor fi amplasate staţii de epurare pentru apa uzată tehnologic şi menajer.


Excavaţiile realizate constau în îndepărtarea a 1.586.255 mc aluviuni depuse în albia minoră a râului Siret în amonte de amplasarea barajului.

Prin specificul lor activităţile de construcţie şi transport a materialelor de construcţiei, de sortare a agregatelor minerale şi de preparare a cimentului cuprind următoarele surse de impact asupra mediului:1. pentru activitatea de transport a materialelor de construcţie de la organizările de şantier la locul

punerii în operă:autocamioane – 5 buc;autobetoniere – 3 buc;autobasculante – 10 buc;

2. surse de poluare pe amplasamentul organizărilor de şantierstaţia de betoane: zgomotul produs de instalaţie, apreciat în cartea tehnică la o valoare mai mică de 80 dB şi emisiile de pulberi în aerul atmosferic prin deschiderea supapei de siguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei;staţia de sortare: zgomotul produs de instalaţia de sortare şi pulberi rezultate din încărcarea agregatelor minerale în instalaţie;ape menajere - rezultate din spaţiile care deservesc personalul implicat în etapa de construcţie, ape care sunt colectate, tratate în staţii de epurare şi evacuate în emisar– 1500 mc;ape uzate tehnologic - rezultate de la rampa de spălare a mijloacelor auto şi fabrica de betoane, prevăzute cu separator de hidrocarburi, uleiuri minerale şi decantor, şi de la staţia de sortare agregate minerale;poluări accidentale – prin scurgerea de uleiuri şi hidrocarburi în mediu;

3. pentru activitatea de construcţie:zgomotul produs de operarea utilajelor pe amplasamente;pulberi antrenate de deplasarea utilajelor;poluări accidentale datorate scurgerii de combustibili sau lubrifianţi în mediu.

Sursele de poluare enumerate pentru perioada de construcţie sunt temporare pe durata realizării



investiţiei (48 luni).


Deşeuri menajere rezultate de la personalul lucrător şi igienizarea spaţiilor de cazare şi birouri –între 500 şi 2000 kg/lună, în funcţie de numărul persoanelor implicate în fiecare fază a etapei de construcţie;

Deşeuri din plastic (PET–uri) – între 300 şi 1000 kg/lună, în funcţie de numărul persoanelor care lucrează.

Deşeurile menajere (organice) şi PET-urile care vor fi generate pe amplasamentele unde se efectuează lucrări şi în incintele organizărilor de şantier vor fi colectate selectiv (organice şi PET-uri), în recipienţi etanşi şi acoperiţi (europubele), fără scurgeri pe sol.

Deşeurile tehnologice generate în etapa de construcţie sunt: Deşeuri din excavare, decopertare – 80 to; *Uleiuri uzate – 400 kg; Anvelope uzate – 160 bucăţi; *Acumulatori şi baterii uzate – 40 bucăţi; Deşeuri de lemn (cherestea, placaj, plăci fibrolemnoase) - 6,00 to; Deşeuri metalice feroase şi neferoase - 21,50 to; *Deşeuri textile - 2,00 to; Deşeuri de la tuburi şi furtune cu inserţie de cauciuc - 360 kg; Deşeuri plastic (profile, ţevi PVC) - 850 kg; *Piese de polizare uzate – 6 bucăţi. Deşeuri periculoase Deşeuri de lemn (cherestea, placaj, plăci fibrolemnoase)

Alimentarea cu apă tehnologică este asigurată prin 4 puţuri forate: 1 puţ forat pentru etapa lucrărilor de deschidere a şantierului (pe amplasamentul




Alimentarea cu apă potabilă va fi asigurată prin două puţuri forate: 1 puţ forat, amplasat în incinta organizării de şantier centralizată + reţea de


de distribuţie a apei potabile.

Apele uzate din organizarea centralizată de şantier şi din organizarea de şantier dig mal stâng, vor fi colectate, tratate şi evacuate în emisar (râul Siret). Calitatea apelor evacuate în râul Siret trebuie să corespundă NTPA-001. Pentru implementarea proiectului va fi anual consumată o cantitate de 44820 mc apă şi va fi generat un volum de 24440.3 mc apă uzată anual.

Potenţialele surse de emisii atmosferice în perioada de construcţie sunt:transportul agregatelor de balastieră;traficul generat de lucrările desfăşurate;încărcarea agregatelor de balastieră în instalaţia de sortare;pulberi provenite de la instalaţia de preparare a betonului prin deschiderea supapei desiguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei

Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:



pulberi în concentraţii nesemnificative;gaze de combustie rezultat din arderea combustibililor de la utilajele ce deservesc exploatarea.

În perioada de funcţionare nu sunt surse care să producă impurificări ale factorului de mediu aer.

La nivelul organizării de şantier centralizate sursele de zgomot sunt reprezentate de:staţia de betoane;staţia de sortare agregate de balastieră;mijcarea utilajelor şi vehiculelor în incintă;hala pentru revizie, reparaţii, strung;hala pentru reparaţii.

De la limita incintei organizării centralizate de şantier până la primul receptor este o distanţă de cca 400 m. Considerând că zgomotul se propagă conform diagramei prezentată mai jos se poate concluziona ca la nivelul primului receptor nu vor fi depăşite limitele prevăzute conform legislaţiei în vigoare. De asemenea programul de lucru al muncitorilor care deservesc instalaţiile şi utilajele de pe amplasamentul organizării centralizate de şantier este de 8 ore în intervalul 8-16 şi luând în consideraţie caracterul rural al localităţii Cosmeşti Vale (ocupaţia principală fiind agricultura majoritatea populaţiei fiind implicată în cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor) considerăm că activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul organizării centralizate de şantier, în intervalul de timp menţionat, nu va produce un disconfort în zonă. Dacă totuşi se vor înregistra sesizări ale locuitorilor vor fi amplasate, pe laturile dinspre localitate, panouri fonoabsorbante , pentru reducerea nivelului de zgomot.

Impactul implementării proiectului asupra factorului de mediu sol este reprezentat în principal de lucrările de decopertare şi excavare necesare amplasării organizărilor de şantier şi de realizare obiectivelor investiţiei.

Din cele 689,2842 ha necesare pentru construirea Amenajării Hidroenergetice Cosmeşti:195,8631 ha constituie albia râului Siret; 493,4211 constituie alte terenuri, din care,o 390,372 ha terenuri neproductive;o 103,0491 ha silvic.

Din suprafaţa totală ocupată de cele 5 amplasamente ale organizării de şantier (S = 14,50 ha), 3 amplasamente (organizarea lotului pentru dig mal drept, organizarea lotului pentru regularizare aval şi organizarea lotului pentru baraj şi centrală, S = 0,60 ha) sunt pe terenuri care vor fi incluse în Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti, iar 2 amplasamente (organizarea centralizată de şantier şi organizarea de şantier dig mal stâng, S = 13,90 ha) sunt pe terenuri care vor fi redate, după ce vor fi readuse la starea iniţială.

Terenuri ocupate de drumurile tehnologice Terenurile ocupate de drumurile tehnologice sunt în suprafaţă totală de 15,83 ha şi sunt situate în SPA Lunca Siretului Inferior.

Din suprafaţă totală de 15,834 ha:6,37 ha vor fi ocupate cu drumuri permanente;9,46 ha vor fi ocupate cu drumuri temporare.

Cele 6,37 ha care vor fi ocupate cu drumuri permanente (pe coronamentul digurilor mal drept, mal stâng şi pe baraj) sunt incluse în suprafeţele de teren pe care va fi construită Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti.

Categoria de folosinţă a terenurilor care vor fi ocupate cu amplasamentele drumurilor tehnologice este neproductiv şi pădure.



Dintre habitatele citate pentru situl de Aria Specială de Protecţie Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” în zona implementării proiectului au fost identificate următoarele:

3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba6510 - Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis şi Sanguisorba officinalis)

Pe malul stâng al cumulării hidroenergetice, amonte de barajul care va fi construit există o suprafaţă acoperită cu zăvoi de plop şi salcie aparţinând habitatului Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba care va fi defrişată iar zona va fi acoperită de apa viitorului lac de acumulare.

În zona implementării proiectului, aval de viitoarea acumulare hidroenergetică, de baraj şi de canalul de fugă, malul drept al râului Siret va fi amenajat prin consolidare. În aceste regiuni sunt şi zăvoaie de luncă cu vegetaţie naturală, dar majoritatea suprafeţelor sunt acoperite cu păduri de plop plantate de către ocoalele silvice. Pe aceste suprafeţe nu este prezent habitatul 92A0 -Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Plantaţiile de plop din zonă sunt prezintă suprafeţe relativ mari pe care exemplare vegetează deficitar posibil datorită dăunătorilor.

În aceste zone vor fi amenajate drumuri tehnologice folosite de utilajele care vor asigura transportul materialelor necesare consolidării malurilor. Măsura de consolidare a malurilor, în zona aval baraj, cu păstrarea unei distanţe de minim 500 m de podul rutier de la Cosmeşti, este necesară şi în lipsa implementării proiectului studiat. În această regiune malul drept al râului Siret este puternic erodat. Fenomenul de eroziune s-a accentuat în urma viiturilor din ultimii ani astfel încât au fost antrenate chiar şi terenuri cu vegetaţie arborescentă iar cursul râului a suferit modificări esenţiale înaintând cu cca 50 m în unele zone ale acestui mal.

Majoritatea suprafeţelor care vor fi afectate de construcţiile şi organizărilor de şantier situate la nivelul teraselor şi albiei minore a râului Siret necesare pentru implementarea proiectului aparţin habitatelor antropizate R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa şi R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra. Conform clasificării din lucrarea Habitatelor din România (Doniţă et col, 2005) vegetaţia de pe suprafeţei pe care va fi amenajată organizarea centralizată de şantier şi a celor învecinate aparţine habitatului pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia. Aceste habitate au valoare conservativă scăzută.

Proiectul Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala hidroelectrică Cosmeşti este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ,,Lunca Siretului Inferior”, regimul special de protecţie fiind instituit prin HG nr. 1284 din 31.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Zona a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 21 specii de păsări de interes european, înscrise în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE (Directiva Păsări)

Implementarea proiectului va avea următorul impact asupra biodiversităţii SPA „Lunca Siretului Inferior”:

în etapa de construcţie a proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – „Centrala hidroelectrică Cosmeşti”, impactul asupra SPA “Lunca Siretului Inferior”, în zona amplasamentului, este NEGATIV SEMNIFICATIVprin amploarea lucrărilor, reducerea habitatelor de plajă şi zăvoi, şi este NEGATIV NESEMNIFICATIV asupra obiectivelor de conservare (păsările de interes comunitar), datorită faptului că în amonte şi în aval de amplasamentul proiectului sunt habitate similare pe care păsările le pot folosi pentru odihnă, hrană şi cuibărit;în etapa de funcţionare a proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – „Centrala hidroelectrică Cosmeşti”, impactul asupra obiectivelor de conservare (păsărilor de interes comunitar) din SPA “Lunca Siretului Inferior”, este un IMPACT POZITIV datorat protecţiei împotriva inundaţiilor a



habitatelor de luncă, ameliorarea fenomenului de eroziune a versantului stâng şi a malului drept, amenajării lacului de acumulare.

Ţinând cont de sursele de emisii ale activităţilor din zona studiată, de configuraţia acestei zone, de preferinţele faţă de habitat a celor 21 specii de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”, de tipurile de habitate din amonte şi din aval faţă de amplasamentul proiectului, se poate estima că impactul cumulat al proiectului propus, cu proiectele existente în zona, este:

în etapa de construcţie (48 luni), deci temporar - NEGATIV SEMNIFICATIV asupra zonei amplasamentului proiectului;NEGATIV NESEMNIFICATIV asupra celor 21 specii de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”, deoarece acestea pot folosi zonele din amonte şi din aval de amplasamentul proiectului;în etapa de funcţionare, pe termen lung, ca urmare a apariţiei lacului de acumulare Cosmeşti, a habitatului caracteristic zonei de la coada lacurilor de acumulare, numarul speciilor şi populaţiilor de păsări care vor staţiona în această zonă va fi mult mai mare, deci impactul va fi POZITIV.

Referitor la impactul cumulat al proiectului - Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti, cu CHE Călimăneşti şi CHE Movileni, în etapa de funcţionare, fecem următoare precizări:

funcţionarea CHE Călimăneşti, în amonte de amplasamentul proiectului supus analizei, precum şi a CHE Movileni, în aval de acest amplasament, a dus la modificarea habitatului natural al ihtiofaunei, modificare care a avut impact asupra populaţiilor de peşti. Se poate presupune că speciile de ihtiofaună care au rămas în zonă s-au adaptat noilor condiţii de habitat;funcţionarea CHE Cosmeşti între cele 2 amenajări hidroelectrice existente, nu va schimba fundamental condiţiile de habitat pentru ihtiofauna din zonă, ihtiofaună care s-a adaptat noilor condiţii de habitat create de funcţionarea celor 2 CHE.


Implementarea proiectului va avea în perioda de construcţie efecte negative asupra piesajului din zonă datorită lucrărilor de construcţii specifice realizării investiţiei, a amplasării organizărilor de şantier şi traficului intes cu maşini de tonaj mare. Impactul negativ semnificativ va avea o durată de 48 de luni după care suprafeţele utilizate pentru amplasarea organizărilor de şantier (13,9 ha) şi parţial perimetrele pe care vor fi amenjate drumurile tehnologice (9,46 ha) vor fi readuse la starea iniţială.

În perioada de funcţionare existenţa lacului de acumulare care deserveşte barajul Cosmeşti determină o modificare a piesajului din zonă fără a avea un cracter negativ. Lucrările de consolidare a malurilor care se vor efectua în aval vor avea un impact pozitiv asupra menţinerii conformaţiei actuale a luncii râului Siret reducând fenomenele de eroziune accentuată manifestate către malul drept.

Contextul economico-social din zonă cuprinde o gamă restrânsă de oportunităţi pentru angajare oferite populaţiei active. În aceste condiţii implementarea proiectului, în principal în perioada de construcţie, va avea un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor populaţii la nivel local.



În ceea ce priveşte organizarea socială, având experienţa construirii CHE Movileni, se estimează că, 2/3 din forţa de muncă, în special lucrătorii cu nivel scăzut de calificare, va fi recrutată din zonă, reducându-se astfel numărul celor pentru care este necesară asigurarea spaţiilor pentru cazare. Se intenţionează de asemenea închirierea unor spaţii de cazare în oraşul Mărărşeşti.

Nu există impact provocat de proiect asupra condiţiilor etnice şi culturale.

În zona de impact a activităţilor desfăşurate pe perioada de execuţie şi exploatare nu există obiective de patrimonu cultural, arheologic sau monumente istorice.


ALTERNATIVA 0 – Nerealizarea proiectului;ALTERNATIVA I – Implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” cu amplasamentul organizării centralizate de şantier în afara perimetrului sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”; ALTERNATIVA II –– Implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” cu amplasamentul organizării centralizate de şantier în perimetrul sitului Natura 2000 –SPA “Lunca Siretului Mijlociu”.


Având în vedre poziţia geografică a zonei de implementare a proiectului faţă de frontierele statului român considerăm că nu este cazul evaluării potenţialelor efecte transfrontaliere ale realizării investiţiei.

XIII. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pentru societatea comercială S.C. HIDROELECTRICA S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa Piatra Neamţ, cu sediul în municipiul Piatra Neamţ.

Denumirea proiectului: Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni -Centrala Hidroelectrică Cosmeşti.


producerea de energie electrică din sursă regenerabilă (energie verde). Centralele de la Cosmeşti şi Movileni au o putere instalată de 71 MW, o energie medie anuală de 141,3 GWh/an, centrala de la Movileni fiind funcţională şi conectată la Sistemul Energetic Naţional;scoaterea de sub efectul inundaţiilor a terenurilor agricole de pe malul drept al râului Siret (1100 ha) şi a 3 localităţi;stabilizarea versantului de pe malul stâng al Siretului;asigurarea debitelor necesare folosinţelor ca alimentări cu apă potabilă, apă industrială şi pentru irigaţii (staţia de pompare Ionăşeşti - SNIF Galaţi, deserveşte sistemele de irigaţii terasa Tecuci);



realizarea de noi legături rutiere între cele două maluri ale râului Siret, prin podul care se construieşte peste baraj, asigurându-se astfel legătura între partea de vest şi cea de est a Moldovei.


Studiul tehnico-economic pentru obiectivul de investiţii „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmeşti - Movileni” a fost aprobat prin HG nr. 311 din 24.03.1990.

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti, conform HG nr. 1598/2009 a fost declarată lucrare de utilitate publică şi face parte din schema de amenajare a râului Siret pe sectorul Trotuş – Putna, sector cu cel mai ridicat potenţial hidroenergetic.

Resursele energetice necesare implementării proiectului sunt reprezentate de combustibili pentru alimentarea utilajelor (Consum total de motorină1371,840 tone ) şi energiei electrică pentru organizările de şantier (3025 MWH). Alimentarea cu energie electrică a organizărilor de şantier va fi realizată prin branşare la LEA din zonă.

În perioada funcţionării alimentarea cu energie electrică a barajului deversor şi CHE Cosmeşti se va face din serviciile proprii ale centralei şi din LEA de 20 KV din zonă. Pentru rezervă a fost prevăzut un grup Diesel 125 KVA.

Pentru realizarea investiţiei cor fi utilizate următoarele materii prime balast, agregate minerale; agregate de carieră; piatră brută sortată, cherestea, lemn pentru foc, apă tehnologică şi potabilă.

Pentru realizarea investiţiei cor fi utilizate următoarele materiale: ciment, oţel beton, betoane, bentonita, bitum, cablu electric, ţevi din oţeluri carbon, ţevi din oţel pentru conducte, tuburi şi furtune cu inserţie de cauciuc, profile uşoare, mijlocii şi grele, profile şi ţevi PVC, fitinguri, mufe, capace din oţel, electrozi pentru sudură, confecţii metalice, sârmă, ţesături din sârmă, şuruburi, scoabe, cuie, şaibe, burghie, plase sudate din oţel, cablu de tracţiune din oţel, piese din fontă pentru canalizare, var bulgărit, var, ipsos, folie plastic, carton bituminat, DISAN (lignosulfonat de calciu + adaos), carbid (carbură de calciu), prelată, oxigen tehnic gazos îmbuteliat, Trasgel (argilă), cementol SPA, sodă calcinată, filer de calcar şi produse asimilate, placaj pentru cofraj, plăci fibrolemnoase (PFL), tuburi şi piese presiune, lacuri, vopsele, emailuri, grunduri, chituri diverse, decofrol, vaselină , adeziv, diluanţi, humă măcinată pt. noroi foraj, vată şi produse din vată minerală, geotextil, bumbac, seminţe ierburi perene graminee, hidranţi incendiu, porţi metalice, anvelope, baterii auto, piese pentru polizare.

În perioada de funcţionare vor fi utilizate următoarele materii prime:apa râului Siret pentru producerea energiei electrice;apa potabilă pentru igienizarea spaţiilor şi pentru personalul care deserveşte obiectivul 12 mc/lună;balastul utilizat pentru umpluturi în corpul digurilor, pentru lucrări de reparaţii a digurilor, în cazul apariţiei unor defecţiuni, cantităţile utilizate vor fi în funcţie de defecţiunile care vor apărea.

Amplasamentul proiectului “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti –Movileni” - Centrala Hidroelectrică Cosmeşti este pe teritoriul judeţelor Vrancea (oraşul Mărăşeşti) şi Galaţi (localităţile Cosmeşti şi Nicoreşti).

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti este situată în albia minoră şi majoră a teraselor inferioare ale râului Siret, în aval de amenajarea în funcţiune CHE Călimăneşti, având frontul de retenţie în dreptul localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi.




Pentru realizarea proiectului vor fi utilizate drumuri deja existente dar vor fi amenajate şi drumuri tehnologice noi pe os suprafaţă de 8,00 ha.

Organizarea de şantier pentru construirea obiectivului supus analizei cuprinde 5 amplasamente situate în perimetrul SPA Lunca Siretului Inferior: Organizarea de şantier centralizată; Organizarea lotului pentru dig mal drept; Organizarea lotului pentru regularizare aval; Organizarea lotului pentru baraj şi centrală; Organizarea lotului pentru dig mal stâng.

Pentru realizarea proiectului la nivelul organizării centralizate de şantier vor fi amplsate o staţie de sortare a agregatelor de balastieră (cu capacitatea de 250.000 mc/an) şi o staţie de betoane ( cu capacitatea de 7 mc/h).

De asemenea pentru a deservi organizarea de şantier centralizată şi organizarea de lotului dig mal stâng vor fi amplasate staţii de epurare pentru apa uzată tehnologic şi menajer.


Excavaţiile realizate constau în îndepărtarea a 1.586.255 mc aluviuni depuse în albia minoră a râului Siret în amonte de amplasarea barajului.

Prin specificul lor activităţile de construcţie şi transport a materialelor de construcţiei, de sortare a agregatelor minerale şi de preparare a cimentului cuprind următoarele surse de impact asupra mediului:1. Pentru activitatea de transport a materialelor de construcţie de la organizările de şantier la locul punerii în operă:

autocamioane – 5 buc;autobetoniere – 3 buc;autobasculante – 10 buc;

2. Surse de poluare pe amplasamentul organizărilor de şantierstaţia de betoane: zgomotul produs de instalaţie, apreciat în cartea tehnică la o valoare mai mică de 80 dB şi emisiile de pulberi în aerul atmosferic prin deschiderea supapei de siguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei;staţia de sortare: zgomotul produs de instalaţia de sortare şi pulberi rezultate din încărcarea agregatelor minerale în instalaţie;ape menajere - rezultate din spaţiile care deservesc personalul implicat în etapa de construcţie, ape care sunt colectate, tratate în staţii de epurare şi evacuate în emisar– 1500 mc;ape uzate tehnologic - rezultate de la rampa de spălare a mijloacelor auto şi fabrica de betoane, prevăzute cu separator de hidrocarburi, uleiuri minerale şi decantor, şi de la staţia de sortare agregate minerale;poluări accidentale – prin scurgerea de uleiuri şi hidrocarburi în mediu;

3. Pentru activitatea de construcţie:zgomotul produs de operarea utilajelor pe amplasamente;pulberi antrenate de deplasarea utilajelor;poluări accidentale datorate scurgerii de combustibili sau lubrifianţi în mediu.



Sursele de poluare enumerate pentru perioada de construcţie sunt temporare pe durata realizării investiţiei (48 luni).


Alimentarea cu apă tehnologică este asigurată prin 4 puţuri forate: 1 puţ forat pentru etapa lucrărilor de deschidere a şantierului (pe amplasamentul




Alimentarea cu apă potabilă va fi asigurată prin două puţuri forate: 1 puţ forat, amplasat în incinta organizării de şantier centralizată + reţea de


de distribuţie a apei potabile.

Apele uzate din organizarea centralizată de şantier şi din organizarea de şantier dig mal stâng, vor fi colectate, tratate şi evacuate în emisar (râul Siret). Pentru implementarea proiectului va fi anual consumată o cantitate de 44820 mc apă şi va fi generat un volum de 24440.3 mc apă uzată anual.

În perioada de funcţionare nu sunt surse care să producă impurificări ale factorului de mediu aer.

Din cele 689,2842 ha necesare pentru construirea Amenajării Hidroenergetice Cosmeşti:195,8631 ha constituie albia râului Siret; 493,4211 constituie alte terenuri, din care,o 390,372 ha terenuri neproductive;o 103,0491 ha silvic.

Majoritatea suprafeţelor care vor fi afectate de construcţiile şi organizărilor de şantier situate la nivelul teraselor şi albiei minore a râului Siret necesare pentru implementarea proiectului aparţin habitatelor antropizate R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa şi R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra (buruieni ruderale).


ALTERNATIVA 0 – Nerealizarea proiectului;ALTERNATIVA I – Implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” cu amplasamentul organizării centralizate de şantier în afara perimetrului sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior”; ALTERNATIVA II –– Implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni – Centrala Hidroelectrică Cosmeşti” cu amplasamentul organizării centralizate de şantier în perimetrul sitului Natura 2000 –SPA “Lunca Siretului Mijlociu”.




Având în vedre poziţia geografică a zonei de implementare a proiectului faţă de frontierele statului român considerăm că nu este cazul evaluării potenţialelor efecte transfrontaliere ale realizării investiţiei



XIV. BIBLIOGRAFIE

1. Monumentele naturii - Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972;2. Flora şi vegetatia judeţuluiGalaţi - Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D.,1987, Mem. sect.

st.Acad. Rom. Bucuresti, 3. Plante endemice in Flora Romaniei- Dihoru G., Pirvu C., 1987, Ed. Ceres Bucuresti;

3. Plante ocrotite din România, Ed. Univ. Al.I. Cuza Iasi, 2003;4. Cartea Roşie a vertebratelor din România - Acad.N. Botnariuc, Dr. V. Tatolea, Bucuresti

2005;5. Institutul de Cercetari Biologice 1991; Studiul faunei din Valea Siretului- Ion I. 6. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): 7. Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR;8. Flora şi vegetaţia Luncii Siretului - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamt, 2003;9. Pădurile României, Parcuri Naţionale şi Naturale - Regia Naţionala a Pădurilor, Romsilva,

Bucureşti, 2004;10. * * (1996) – Clima RPR, volumul II – date climatice, C.S.A. I.M. Bucureşti;11. * * (1971) – Râurile României, I.M.H. Bucureşti;12. * * (1983) – Geografia României, volumul I, Ed. Academiei RSR, Bucureşti;13. * * (1998-2002) – Sinteze anuale privind protecţia calităţii apelor din bazinul Siret, Direcţia Apelor Siret, Bacău;14. Ion T. Cristea - Evaluarea ariei de repartiţie a cleanului mare (Leuciscus cephalus

Linnaeus, 1758) şi a unor specii (Leuciscus borysthenicus Kessler, Leuciscus souffia Risso, Leuciscus leuciscus Linnaeus, Leuciscus idus Linnaeus) din subgenuri înrudite în România, Anale ICAS, 47, pg. 275-284, Bucureşti;

15. I.Donisă şi colab. (1973) – Etapele evoluţiei reţelei hidrografice din Carpaţii Orientali, Realizări în geografia României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;

16. C. Răuţă, Stelian Cârstea (1983) – Prevenirea şi combaterea poluării solurilor, Ed. Ceres, Bucureşti;

17. http://www.icimgis.ro.18. Parvu, C. et col. (2004) -New contributions regarding the fauna in the Romanian

Carpathians.

.

ÎNTOCMIT,

Evaluator de mediu - dr. biolog Zaharia Lăcrămioara Gabriela

Date post:	25-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/13...

Documents