arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea mediului/2010/regiunea sud...

C A P I T O L U L III – APA(DULCE)

AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

61

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0

~ Regiunea Sud Est ~

CAPITOLUL III - APA (DULCE)

Apa este prezentă ca element determinant şi esenţial pentru existenţa umană. Nu se poate concepe o activitate umană, existenţa unei forme de viaţă sau actualul echilibru al planetei, fără apă. În condiţiile dezvoltării intense a industriei, a creşterii gradului de urbanizare şi a schimbării nivelului de trai, apa îşi accentuează importanţa sa fundamentală, ca element indispensabil vieţii, dar şi ca materie primă pentru industrie, sursă de energie, cale de transport, factor esenţial al mediului ambiant. Mările şi oceanele fiind conectate între ele, formând oceanul planetar, alcătuiesc ecosisteme cu caracteristici foarte asemănătoare, în timp ce apele interioare formează ecosisteme mai mult sau mai puţin izolate, cu caracteristici mult mai variate. Apele continentale sunt relativ mici şi mult mai puternic influenţate de factorii geoclimatici şi hidrologici şi în consecinţă sunt mai puţin stabile. Din acelaşi motiv,

ecosistemele din apele interioare sunt mult mai sensibile la factorii perturbatori generaţi de activităţile umane, deci de poluare.

III.1. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri

Resursele de apă ale Regiunii Sud Est sunt constituite din: � apele de suprafaţă, reprezentate de râuri şi lacuri � apele subterane, asigurate de apele freatice în apele de adâncime.

III.1.1. Resursele de apă- cantităţi

� Surse de apă de suprafaţă

• teoretice: 3.813.681 mii mc • utilizabile: 2.095.985 mii mc

� Surse de apă subterană • teoretice: 1.548.802,2 mii mc • utilizabile: 769.118,6 mii mc Tabel III.1.1.1 (mii mc)

Judeţul Resursa de suprafaţă Resursa din subteran

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Brăila 2.387.000 1.502.000 687.000 202.000 Buzău 323.050 119.005 221.030 149.020 Constanţa 176.514 60.006 294.257,2 238.946,6 Galaţi* - 183.000 - 22.900 Tulcea 87.117 21.974 1.515 252 Vrancea 840.000 210.000 345.000 156.000 TOTAL 3.813.681 2.095.985 1.548.802,2 769.118,6



62



* Defalcarea resursei teoretice se face de către institute de cercetare.

III.1.2. Prelevări de apă (fluxuri)

Sursele de apă aferente fiecărui bazin hidrografic din Regiunea Sud Est, sunt redate în tabelul nr. III.1.2.1.

Tabel III.1.2.1 (mii mc)

Judeţul Prelevări din surse de suprafaţă

Prelevări din surse subterane Total prelevări

Brăila 132.911,11 3.941,246 136.852,356 Buzău 8.499 19.567 28.066 Constanţa 21.918,63 50.520,88 72.439,51 Galaţi 108.038 13.379 121.417 Tulcea 47.209 6.383 53.592 Vrancea 2.522 11.709 14.231 TOTAL 426.597,86

Prelevările de apă în Regiunea Sud Est au scăzut de la 692.043,181 mii mc în 2009, la 426.597,86 mii mc în anul 2010.

III.2. Apele de suprafaţă

Apele de suprafaţă provin din precipitaţii atmosferice, din topirea zăpezilor şi din izvoare, curgând sau staţionând la suprafaţa solului în funcţie de înclinaţia acestuia. Compoziţia apelor variază în limite largi, în raport cu caracteristicile bazinului de alimentare, în funcţie de natura rocilor terenurilor din care îşi adună apele şi pe care le traversează, de anotimp, de aportul şi proprietăţile altor ape pe care le primesc etc. Ploile şi topirea zăpezilor produc modificări importante atât cantitative cât şi calitative deoarece, curgând la suprafaţa solului şi spălând suprafaţa acestuia, antrenează tot felul de impurităţi (germeni microbieni, suspensii, pesticide, fertilizanţi etc.) pe care le transportă în apă. Dar, în afara acestor modificări inevitabile, apele de suprafaţă îşi modifică compoziţia pe unele sectoare din cauza folosirii lor în diverse scopuri şi îndeosebi după deversări de ape reziduale care pot denatura proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale apei atunci când nu se respectă regulile igienice la deversarea lor.

Directiva Cadru Apă defineşte în Art. 2, starea apelor de suprafaţă prin starea ecologică şi starea chimică.

Starea ecologică se referă la structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici).

Starea chimică bună a apelor de suprafaţă este starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare.



63



Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună. In evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC.

Evaluarea stării corpului de apă în care există mai multe secţiuni de monitoring se realizează având în vedere starea rezultată în urma prelucrării datelor din toate secţiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apă analizat. În evaluarea stării ecologice numai pe baza elementelor biologice se va face media aritmetică dintre stările celor „n” secţiuni de pe corp. Evaluarea stării corpului de apă în care nu există nici o secţiune de monitoring se determină având în vedere starea corpurilor de apă la nivelul grupării corpurilor de apă realizată pentru scopul monitorizării (corpurile de apă similare - care au aceeaşi tipologie şi aceleaşi tipuri şi intensităţi ale presiunilor), menţionându-se „confidenţa medie de evaluare” din considerente de grupare a corpurilor de apă.

Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice, necesare în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:

o Condiţii termice: temperatură apă, temperatură aer; o Nutrienţi: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total, N Kjeldahl, N total; o Starea acidifierii: pH, alcalinitate; o Condiţii oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturaţie oxigen, CBO5, CCOCr, CCOMn, COT, COD; o Condiţii de salinitate: reziduu fix, conductivitate.

Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanţi specifici” pentru care s-au introdus valori, sunt:

o substanţe sintetice (organice şi anorganice): Detergenţi anion-activi, Fenol, Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7) o substanţe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat

Elementele de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt: o Fitoplancton o Fitobentos o Macronevertebrate o Pesti

Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limită doar pentru indicatorii subliniaţi, indicatori care au fost luaţi în considerare la evaluarea stării ecologice. Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte starea ecologică şi respectiv scorul aferent: stare foarte bună, stare bună, stare moderată, stare slabă, stare proastă.



64



Conform prevederilor din Directiva Cadru a Apei (60/200/UE) cât şi ale Directivei 2008/105/UE, evaluarea stării chimice la substanţele periculoase şi prioritar periculoase, atât sintetice (organice) cât şi nesintetice (metale), pentru apele de suprafaţă, corpuri naturale şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic, s-a procedat după cum urmează: - pentru substanţele nesintetice (metale), raportările se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă; - pentru substanţele sintetice (organice), raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă.

În cazul stării chimice clasificarea se face astfel: stare chimică bună, stare chimică proastă. La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu, pentru substanţele prioritare. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritar periculoase s-a efectuat doar pe corpurile unde aceste substanţe au fost identificate în urma screeningului. Pentru anul 2010, în Regiunea Sud Est, evaluarea calităţii apei s-a realizat astfel:

� pentru judeţele Constanţa, Buzău, Brăila şi Galaţi, evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei;

� pentru judeţele Tulcea şi Vrancea, evaluarea calităţii apei s-a realizat pe secţiuni de control, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006.

Ca urmare, nu se poate realiza o evaluare unitară la nivelul Regiunii Sud Est în ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă.



65



Schema rolului relativ al elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice în clasificarea stării ecologice (Ghidul REFCOND, 2003)

Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate ating condiţiile de referinţă?

Condiţiile fizico-chimice ating starea foarte bună?

Condiţiile hidro - morfologice ating starea foarte bună?

Starea foarte bună

DA DA DA

Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate se abat puţin de la condiţiile de referinţă ?

Condiţiile fizico-chimice (a)

asigură activitatea ecosistemului şi (b) ating EQSs pentru poluanţii

specifici?

Starea bună

Clasificarea în funcţie de abaterea biologică faţă de condiţiile de referinţă?

Abaterea este

moderată? Starea moderată

Starea slabă

Starea proastă

Abaterea este majoră?

DA DA

DA

NU

NU

NU

NU

NU

Mai mare

Mai mare

DA



66



III.2.1. Evaluarea stării ecologice şi chimice a apelor curgătoare din Regiunea Sud Est

Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Brăila sunt: Tabel III 2.1.1.

Curs de apă Lungime în judeţul Brăila (km)

Dunăre 86

Buzău 120

Călmăţui 90

Siret 55

În judeţul Brăila, în anul 2010 monitorizarea din punct de vedere a calităţii apelor râurilor interioare s-a făcut de către Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa. Starea calităţii râurilor s-a realizat în urma evaluării a 5 corpuri de apă din bazinul hidrografic Dunăre şi 4 corpuri de apă din bazinul hidrografic Buzău. Starea calităţii râurilor este dată de evaluarea stării ecologice a corpului de apă realizată prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu starea dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale şi poluanţii specifici. Rezultatele obţinute pentru fiecare indicator monitorizat şi pentru fiecare corp de apă sunt prezentate în tabelele de mai jos:

� Tabel centralizator privind evaluarea stării ecologice şi stării chimice pentru

corpurile de apă de suprafaţă naturale (râuri)

Tabel III.2.1.2.

BH

Cu

rsu

l de

apa

Den

um

ire

corp

de

apa

Elemente biologice

Condiţii fizico-chimice generale

Po

luanţi

sp

ecif

ici (

pen

tru

st

area

/po

tenţi

al e

colo

gic

)

Sta

re e

colo

gic

a

Sta

re c

him

ică

(su

bst

anţe

pri

ori

tare

)

Peş

ti

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

Fit

ob

ento

s şi

Mac

rofi

te

Fit

op

lan

cto

n

Eva

luar

e el

emen

te b

iolo

gic

e

Co

nd

iţii

term

ice

(tem

per

atu

ra)

Sta

rea

acid

ifie

rii (

pH

)

Co

nd

iţii

de

oxi

gen

are

(oxi

gen

d

izo

lvat

) S

alin

itat

e (c

on

du

ctiv

itat

e)

Nu

trie

nţi

(N

-NO

M, N

-NO

B, N

-N

H4,

P-P

O4,

Pto

tal)

Eva

luar

e el

emen

te f

izic

o-

chim

ice

gen

eral

e

Dunăre Călmăţui Călmăţui Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Dunăre Rusavat (Bh

Rusavat (Bh Z B Z B B FB FB B Z B B B B B



67



Călmăţui) Călmăţui)

Dunăre Negreasca

Negreasca Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Dunăre Strâmbul (Bh Călmăţui)

Strâmbul (Bh Călmăţui)

Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Dunăre Buzoel (Bh Călmăţui)

Buzoel (Bh Călmăţui)

Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

CAPM -Râuri

Buzău

Valea Boului

Valea Boului_şi_Afluenţii

FB Z Z FB

FB B Z M M M B - PEM

o B

Buzău Buzoel

Buzoel_ Gherghea

sa B Z Z B F

B B Z FB M M B - PEM

o B

Buzău Boldu Boldu FB Z Z F

B FB B Z M M M B - PEM

o B

Buzău Ciulniţa Ciulniţa FB Z Z F

B FB B Z M M M B - PEM

o B

Semnificaţie prescurtări: FB-Foarte Bună, B-Bună, M-Moderată, Z-Stare necunoscută (nu sunt monitorizaţi indicatorii de calitate), PEMo-potenţial ecologic moderat

� Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţa (râuri) conform evaluării stării ecologice/potenţialul ecologic şi stării chimice din anul 2010

Tabel III.2.1.3.

Nr. crt. ABA

Bazinul hidrogr

afic

Nr. total corpuri de apă

Nr. de corpur

i monitorizate

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării

ecologice

Repartiţia corpurilor de apă conform

evaluării stării

chimice

F. B

un

a

Bu

na

Mo

der

ata

Sla

ba

Pro

asta

Bu

na

Pro

asta

1 Buzau-Ialomiţa Dunăre 5 1 0 5 0 0 0 5 0

2 Buzau-Ialomiţa Buzău 4 2 4 4



68



� Centralizatorul lungimilor de râu cumulate conform evaluării stării ecologice/potenţialul ecologic şi stării chimice din anul 2010

Tabel III. 2.1.4

Nr crt ABA

Bazin hidrogra

fic

Lungimea totala (km)

lungime monitorizata

(km)

Repartiţia lungimilor conform evaluării stării ecologice

Repartiţia lungimilor conform evaluării

stării chimice

F. B

ună

Bu

nă

Mo

der

ată

Sla

bă

Pro

astă

Bu

nă

Pro

astă

lungime nemonitoriza

ta (km) Km Km Km Km Km Km Km

1 Buzau-Ialomiţa Dunăre 231

152 0 152 0 0 0 152 0

79 0 79 0 0 0 79 0

2 Buzau-Ialomiţa Buzău 108

48 0 48 0 0 0 48 0

60 0 60 0 0 0 60 0

Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Buzău: Lungimile principalelor cursuri de apă de pe teritoriul judeţului Buzău sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel III.2.1.5. Curs de apă Lungime în judeţul Buzău ( km) Râu Buzău 165 Râu Sărata 62

Râu Călmăţui 52 Râu Rm. Sărat 51

În anul 2010 A.N. APELE ROMÂNE - Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa nu a mai realizat evaluarea calităţii apelor curgătoare ţinându-se cont de secţiuni de control. Determinarea stării de calitate a apelor curgătoare s-a realizat de către Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa pentru bazinele hidrografice ale râurilor Buzău, Călmăţui şi Sărata, aferente judeţului Buzău în urma evaluării a 38 corpuri de apă din bazinul hidrografic Buzău, un corp de apă din bazinul hidrografic Ialomiţa şi un corp de apă din bazinul hidrografic Dunăre. Din cele 40 corpuri de apă, 18 sunt monitorizate iar pentru restul de 22 corpuri de apă evaluarea s-a facut prin analogie cu corpuri de apă similare.



69



Trei corpuri de apă, aparţin geografic de judeţe diferite: Buzău Izvor Acumularea Siriu şi afluenţii situat pe teritoriul judeţelor Covasna şi Buzău, Sărata şi Afluenţii situat pe teritoriul judeţelor Buzău şi Ialomiţa şi Calmăţui situat pe teritoriul judeţelor Buzău şi Brăila. Starea calităţii râurilor este dată de evaluarea stării ecologice a corpului de apă realizată prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu starea dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale şi poluanţii specifici. Râul Buzău – evaluarea nu s-a făcut pe secţiuni de control, ci pe următoarele corpuri de apă: Izvoare-Acumularea Siriu şi afluenţii, Acumularea Siriu-confluenţa cu Bâsca, confluenţa cu Bâsca –Acumularea Cândeşti, Acumularea Cândeşti-aval municipiul Buzău, Aval municipiul Buzău-confluenţa Coştei, Siriul Mare izvoare-acumularea Siriu, Siriu Mic şi Mreaja, Giurca Mare, Caşoca Mare-Titilău, Bâsca şi Afluenţii, Bâsca Chiojdului izvoare-confluenţa cu Zeletin şi Afluenţii, Bâsca Chiojdului confluenţa cu Zeletin-confluenţa cu râul Buzău, Bălăneasa şi afluenţii, Slănic izvoare –confluenţa cu Bisoca, Slănic conflueţă Bisoca-Slănic confluenţă cu râul Buzău, Câlnău şi Afluenţii); Râul Sărata – evaluarea nu s-a făcut pe secţiuni de control, ci pe corpul de apă Sărata şi Afluenţii. Râul Călmăţui – evaluarea nu s-a făcut pe secţiuni de control, ci pe corpul de apă Călmăţui. Pentru bazul hidrografic al râului Rm. Sărat, aferent judeţului Buzău determinarea stării de calitate a apelor curgătoare s-a realizat în anul 2010 de către A.N.APELE ROMÂNE - Administaţia Bazinală de Apă Siret - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, prin intermediul a 3 puncte de control: Tulburea, Nicoleşti şi Măicăneşti. Râul Rm. Sărat – evaluarea s-a făcut pe secţiunile de control Tulburea, Nicoleşti şi Măicăneşti. Situaţia centralizată privind evaluarea stării ecologice şi stării chimice pentru corpurile de apă de suprafaţă naturale (râuri), în bazinele hidrografice Buzău, Sărata şi Călmăţui, de pe teritoriul judeţului Buzău, este redată în Tabelul III.2.1.6. Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2010 în bazinele hidrografice Buzău, Sărata şi Călmăţui, de pe teritoriul judeţului Buzău, este redată în Tabelul III.2.1.7.



70



� Evaluarea stării ecologice şi stării chimice pentru corpurile de apă de suprafaţă naturale (râuri), în bazinele hidrografice Buzău, Sărata şi Călmăţui, de pe teritoriul judeţului Buzău Tabel III.2.1.6.

BH

Cu

rsu

l de

apă

Den

um

ire

corp

de

apă

Elemente biologice Condiţii fizico-chimice generale

Peş

ti

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

Fit

ob

ento

s şi

Mac

rofi

te

Fit

op

lan

cto

n

Eva

luar

e el

emen

te b

iolo

gic

e

Co

nd

iţii

term

ice

Sta

rea

acid

ifie

rii

Co

nd

iţii

de

oxi

gen

are

Sal

init

ate

Nu

trie

nţi

Eva

luar

e el

emen

te f

izic

o-

chim

ice

gen

eral

e

Po

luanţi

sp

ecif

ici

Sta

re e

colo

gică

Sta

re c

him

ică

(su

bst

anţe

p

rio

rita

re)

Buzău Buzău Buzău Izv. Ac Siriu şi afluenţii Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Buzău Buzău Ac Siriu Cf.Bâsca Z FB FB Z FB FB FB B Z FB B B B B

Buzău Buzău Buzău Cf. Bâsca Mare Ac. Cândeşti Z B FB Z B FB FB B Z FB B B B B

Buzău Buzău Buzău Ac. Cândeşti Buzău Z B Z M M FB FB B Z FB B B M B



71



Buzău Buzău Buzău Cf. Costei FB B Z M M FB FB B Z B B B M B

Buzău Harţag Harţag Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Giurca Mare Giurca Mare Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Caşoca Mare Caşoca Mare Titilău Z B B Z B FB FB B Z FB B B B B

Buzău Bâsca Bâsca şi afluenţii Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Nehoiu Nehoiu Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Ciptoraş Ciptoraş Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Cătiaşul Plescari Cătiaşul Plescari Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Valea Rea (Bh Buzău) Valea Rea (Bh Buzău) Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Sibiciu_ Colţi Sibiciu Colţi Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Pănătău Pănătău Z B FB M M FB FB B Z M M B M B

Buzău Bâsca Chiojdului

Bâsca Chiojdului Izv. Cf.Zeletin şi afluenţii Z FB B Z B FB FB B Z B B B B B



72



Buzău Bâsca Chiojdului

Bâsca Chiojdului Cf.Zeletin Cf.Buzău

Z B B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Bălăneasa Bălăneasa şi afluenţii Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Buzău Oleşeşti Oleşeşti Z B FB M M FB FB B Z M M B M B

Buzău Sărăţel Sărăţel şi afluenţii Fără Strâmbu Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Buzău Pâclele Pâclele Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Buzău Slănic Slănic Izv. Cf.Bisoca Z B B Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Slănic Slănic Cf.Bisoca Cf.Buzău B B Z B B FB FB B Z B B B B B

Buzău Jghiab Jghiab Plavat Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Buzău Bisoca Bisoca Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Buzău Pecineaga Pecineaga Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Buzău Coca Coca Z B Z B B FB FB B Z B B B B B



73



Buzău Câmpulungeanca Câmpulungeanca Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

Buzău Homocioaia Homocioaia Z B Z B B FB FB B Z B B B B B

CA naturale -Râuri nepermanente

Buzău Muscel Muscel Z B Z Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Zeletin Zeletin Z B Z Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Frăsinet Frăsinet Olari Z B Z Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Ruşavăţ Ruşavăţ Z B Z Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Strâmbul Strâmbul Z B Z Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Nişcov Nişcov şi afluenţii Z B Z Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Câlnău Câlnău şi afluenţii B B Z Z B FB FB B Z B B B B B

Buzău Buzoel (Bh Buzău) Buzoel (Bh Buzău) Z B Z Z B FB FB B Z M M B M B

Corpurile de apă puternic modificate

Ialomiţa Sărata Sărata şi afluenţii B Z Z B FB B Z B B B M PEMo M B

Semnificaţie prescurtări: FB-Foarte Bună, B-Bună, M-Moderată, Z-Stare necunoscută (nu sunt monitorizaţi indicatorii de calitate), PEMo-potenţial ecologic moderat



74



� Repartiţia corpurilor de apa de suprafaţă (râuri) conform evaluarii stării ecologice şi stării chimice din anul 2010, în bazinele hidrografice Buzău, Sărata şi Călmăţui, de pe teritoriul judeţului Buzău:

Tabel III 2.1.7.

Nr. crt.

Bazinul hidrografic Râul

Nr. total corpuri de apă

Nr. de corpuri

monitorizate

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării ecologice

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării

stării chimice Foarte Bună

Bună Moderată

Slabă Proastă Bună Proastă

1 Buzău-Ialomiţa Buzău 38 16 0 32 6 0 0 38 0

2 Buzău-Ialomiţa Ialomiţa 1 1 0 1 0 0 0 1 0

3 Buzău-Ialomiţa Călmăţui 1 1 0 1 0 0 0 1 0



75



� Clasele de calitate ale cursului de apă Râmnicu Sărat pe teritoriul judeţului

Buzău, funcţie de secţiuni de control sunt redate în tabelul III.2.1.8 Tabel III. 2.1.8.

Râu/ pârâu

Secţiune de control

Clasa de calitate

Regim de

oxigen Nutrienţi

Ioni generali

Salinitate

Poluanţi toxici

specifici de origine naturală

Rm. Sărat Tulburea I I V I

Nicoleşti II III V - Măicăneşti II II V I

� Situaţia privind clasele de calitate pe lungimi de tronsoane de râu (km), funcţie de rezultatele monitorizării calităţii râului Râmnicu Sărat de pe teritoriul judeţului Buzău, este redată în tabelul III.2.1.9

Tabel III. 2.1.9.

Curs de apă Total (km)

Clasa de calitate

I II III IV V Nicoleşti - Măicăneşti 44 - - - - 44

Măicăneşti - confl. 7 - - - - 7

Evoluţia calităţii pe tronsoane de râu (km), funcţie de rezultatele monitorizării calităţii acestora pe ani, de pe teritoriul judeţului Buzău, este redată în tabelul III.2.1.10. Tabel III. 2.1.10.

Cate-gorii

2005 2006 2007 2008 2009 2010

km % km % km % km % km % km %

I 58 12 137 28 - - 240 39 224 28 - - II 122 25 102 21 370 56 119 19 151 19 - - III 137 28 108 23 95 14 121 20 234 29 - - IV 30 7 - - 59 9 - - - - - - V 137 28 137 28 137 21 137 22 196 24 137 -

Total 484 - 484 - 661 - 617 - 805 - - -



76



� Evaluarea stării ecologice şi stării chimice în anul 2010 pe tronsoane de râu (km), pentru bazinele hidrografice Buzău, Sărata şi

Călmăţui, de pe teritoriul judeţului Buzău Tabel III. 2.1.11.

Nr. crt B.H.

Denumire râu

Lungimea totală bazin

judeţ Buzău (km)

Lungime monitorizată (km)


Repartiţia lungimilor conform

evaluării stării chimice

Foarte Bună

Bună Moderată Slabă Proastă Bună Proastă

lungime nemonitorizată

(km)

Km Km Km Km Km Km Km

1 Buzău-Ialomiţa Buzău 872,5

604,5 0 424,5 180 0 0 604,5 0 268 0 230 38 0 0 268 0

2 Buzău-Ialomiţa Ialomiţa 62

62 0 0 62 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Buzău-Ialomiţa Călmăţui 52 52 0 52 0 0 0 52 0



77



În judeţul Constanţa, principalele corpuri de apă – râuri din cadrul BH Dunăre si BH Litoral sunt: Tabel III. 2.1.12.

Corp de apă Lungime corp de apă

(km) Taiţa 3 31

CDMN2-CPAMN 54,81 Almalau 20

Casimcea 1 13 Râmnic 20 Teliţa 42

Taiţa 2 15,6 Isaccea - Sulina 100

Sf.Gheorghe 70 Topolog 42

Luncaviţa 10 Nuntaşi 22

Gura Dobrogei 11 Cartal 26

Agi Cabul 22 Slava 2 18 CDMN1 9,6

Casimcea 3 48 Saruri 11

Hamangia 23 Chilia 120

Chiciu - Isaccea 275,5 Jijila 14

Ciucurova 24

CORPURI DE APA MONITORIZATE SAU ASIMILATE

Tabel III. 2.1.13. Denumire corp

de apă Curs de

apă Prezintă secţiuni

Corp de apă similar Caracter Tipologie

Taita 3 Taita TRUE Natural RO08 CDMN2-CPAMN CDMN TRUE Artificial RO14 Almalau Almalau FALSE Jijila Natural RO06

Casimcea 1 Casimcea TRUE Natural RO06



78



Ramnic Ramnic FALSE Agi Cabul Natural RO20 Telita Telita TRUE Natural RO06

Taita 2 Lacul Horia TRUE Natural RO08

Isaccea - Sulina Dunăre TRUE Puternic modificat RO15

Sf.Gheorghe Dunăre TRUE Natural RO15 Topolog Topolog TRUE Natural RO06

Luncavita Luncaviţa FALSE Jijila Natural RO06 Nuntasi Nuntasi TRUE Natural RO06

Gura Dobrogei Gura

Dobrogei TRUE Natural RO06 Cartal Cartal FALSE Agi Cabul Natural RO20

Agi Cabul Agi Cabul TRUE Natural RO20 Slava 2 Slava TRUE Natural RO08 CDMN1 CDMN TRUE Artificial RO14

Casimcea 3 Casimcea TRUE Natural RO08 Saruri Saruri FALSE Nuntaşi Natural RO06

Hamangia Hamangia TRUE Natural RO06 Chilia Dunăre TRUE Natural RO15

Chiciu - Isaccea Dunăre TRUE Puternic modificat RO14

Jijila Jijila TRUE Natural RO06 Ciucurova Ciucurova TRUE Natural RO06

Evaluarea stării apelor de suprafaţă – râuri În anul 2010 monitorizarea din punct de vedere a calităţii apelor râurilor interioare din judeţul Constanţa s-a făcut de către Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea -Litoral.



79



� Evaluarea stării ecologice pentru subsistemul râuri - Elemente suport 1. Elemente fizico-chimice generale

Tabel III. 2.1.14

ABA Bazin Curs Apă Corp Apă Tipologie Temperatura apă (°C) pH Oxigen dizolvat

(mgO2/l) Nutrienţi Stare finală

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Telita Telita RO06 Foarte bună

Foarte bună Bună Moderată Moderată

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Nuntasi Nuntasi RO06 Foarte bună


DOBROGEA-LITORAL LITORAL Lacul Horia Taita 3 RO08 Foarte bună


DOBROGEA-LITORAL LITORAL Lacul Horia Taita 2 RO08 Foarte bună


DOBROGEA-LITORAL LITORAL Casimcea 1 Casimcea 3 RO08 Foarte bună

Foarte bună Moderată Moderată Moderată

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Casimcea 1 Casimcea 1 RO06 Foarte bună Moderată Bună Moderată Moderată

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Ciucurova Ciucurova RO06 Foarte bună


DOBROGEA-LITORAL DUNARE Jijila Jijila RO06 Foarte bună


DOBROGEA-LITORAL LITORAL

Gura Dobrogei

Gura Dobrogei RO06 Foarte bună

Foarte bună Foarte bună Moderată Moderată

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Slava Slava 2 RO08 Foarte bună


DOBROGEA-LITORAL DUNARE Dunare Sf.Gheorghe RO15 Foarte bună

Foarte bună Bună

Foarte bună Bună

DOBROGEA-LITORAL DUNARE Dunare Chilia RO15 Foarte bună

Foarte bună Bună

Foarte bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Hamangia Hamangia RO06 Foarte bună




80



DOBROGEA-LITORAL DUNARE Topolog Topolog RO06 Foarte bună


DOBROGEA-LITORAL LITORAL Agi Cabul Agi Cabul RO20 Foarte bună


2. Poluanţi specifici

Tabel III. 2.1.15

ABA Bazin Curs Apă Corp Apă Tipologie Cu dizolvat

(µg/l) Zn dizolvat

(µg/l) Cr total dizolvat

(µg/l) As dizolvat

(µg/l) Fenol (µg/l) Stare

finală Stare Stare Stare Stare Stare

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Telita Telita RO06 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Foarte

bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Nuntasi Nuntasi RO06 Bună Foarte bună Bună Bună Nicio citire Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Lacul

Horia Taita 3 RO08 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună


Horia Taita 2 RO08 Foarte bună Foarte bună Moderată Bună Bună Moderată

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Casimcea

1 Casimcea 3 RO08 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Nicio citire Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Casimcea

1 Casimcea 1 RO06 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Ciucurova Ciucurova RO06 Bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

DOBROGEA-LITORAL DUNARE Jijila Jijila RO06 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Gura

Dobrogei Gura

Dobrogei RO06 Bună Foarte bună Bună Bună Nicio citire Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Slava Slava 2 RO08 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

DOBROGEA- DUNARE Dunăre Sf.Gheorghe RO15 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Foarte Bună



81



LITORAL bună

DOBROGEA-LITORAL DUNARE Dunăre Chilia RO15 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Foarte

bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Hamangia Hamangia RO06 Bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

DOBROGEA-LITORAL DUNARE Topolog Topolog RO06 Bună Foarte bună Bună Bună Nicio citire Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Agi Cabul Agi Cabul RO20 Foarte bună Foarte bună Moderată Bună Moderată Moderată

� Evaluarea potenţialului ecologic pentru subsistemul râuri - Elemente suport

1. Elemente fizico-chimice generale Tabel III. 2.1.16

ABA Bazin Curs Apă Corp Apă Tipologie Temperatura apă

(°C) pH Oxigen dizolvat (mgO2/l)

Nutrienţi Potenţial

DOBROGEA-LITORAL DUNĂRE Dunăre Chiciu - Isaccea RO14 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună

DOBROGEA-LITORAL DUNĂRE Dunăre Isaccea - Sulina RO15 Foarte bună Foarte bună Bună Foarte bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL CDMN1 CDMN2-CPAMN RO14 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL CDMN1 CDMN1 RO14 Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună



82



2. Poluanţi specifici

Tabel III. 2.1.17

ABA Bazin Curs Apa Corp Apa Tipologie

Cu dizolvat (µg/l)

Toluen (µg/l)

Zn dizolvat (µg/l)

Cr total dizolvat (µg/l)

As dizolvat (µg/l)

Fenol (µg/l) Potenţial

Stare Stare Stare Stare Stare Stare DOBROGEA-

LITORAL DUNĂRE Dunăre Chiciu - Isaccea RO14 Foarte bună Foarte

bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

DOBROGEA-LITORAL DUNĂRE Dunăre Isaccea -

Sulina RO15 Foarte bună Nicio citire Foarte bună Bună Bună Foarte

bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL CDMN1 CDMN2-

CPAMN RO14 Foarte bună Nicio citire Foarte bună Bună Bună Foarte

bună Bună

DOBROGEA-LITORAL LITORAL CDMN1 CDMN1 RO14 Foarte bună Nicio

citire Foarte bună Bună Bună Foarte bună Bună



83



� Evaluarea stării chimice pentru subsistemul râuri

Tabel III. 2.1.18

Bazin Curs Apă Corp Apă Stare finală

LITORAL Lacul Horia Taita 3 Bună

LITORAL CDMN1 CDMN2-CPAMN Proastă

LITORAL Casimcea 1 Casimcea 1 Bună

LITORAL Telita Telita Bună

LITORAL Lacul Horia Taita 2 Bună

DUNĂRE Dunăre Isaccea - Sulina Proastă

DUNĂRE Dunăre Sf.Gheorghe Proastă

DUNĂRE Topolog Topolog Bună

LITORAL Nuntasi Nuntasi Proastă

LITORAL Gura Dobrogei Gura Dobrogei Bună

LITORAL Agi Cabul Agi Cabul Proastă

LITORAL Slava Slava 2 Bună

LITORAL CDMN1 CDMN1 Bună

LITORAL Casimcea 1 Casimcea 3 Proastă

LITORAL Hamangia Hamangia Bună

DUNĂRE Dunăre Chilia Proastă

DUNĂRE Dunăre Chiciu - Isaccea Proastă

DUNĂRE Jijila Jijila Bună

LITORAL Ciucurova Ciucurova Bună



84



� Centralizatorul lungimilor de râu cumulate conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2010 Tabel III. 2.1.19

Nr. crt.

B.H. Denumire râu

Lungimea totală (km)

Repartiţia lungimilor conform evaluării stării ecologice Repartiţia lungimilor

conform evaluării stării chimice

FOARTE BUNĂ

BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ

Km % Km % Km % Km % Km % Km % Km % 1. DUNARE DUNARE 218


218 100 218 100 2. DUNARE Topolog 42 42 100 42 100 3. DUNARE Jijila 14 14 100 14 100 1. DUNARE Almalau 20 Lungime

nemonitorizată (km) 20 100 20 100

2. DUNARE Luncavita 10 10 100 10 100

TOTAL DUNARE 274 Lungime monitorizată (km) 274 90,14 274 90,14

TOTAL DUNARE 30 Lungime nemonitorizată (km) 30 9,86 30 9,86

TOTAL DUNARE 304 304 100 304 100 1. LITORAL Telita 48


48 100 48 100 2. LITORAL Taita 57 57 100 57 100 3. LITORAL Slava 38 38 100 38 100 4. LITORAL Casimcea 69 69 100 69 100 5. LITORAL Ciucurova 24 24 100 24 100 6. LITORAL

Gura Dobrogei 11 11 100 11 24

7. LITORAL Slava 38 38 100 38 100 8. LITORAL Hamangia 33 33 100 33 100 9. LITORAL Agi Cabul 22 22 100 22 100



85



10. LITORAL Nuntasi 21 21 100 21 100 1. LITORAL Rimnic 20

Lungime nemonitorizată (km)

20 100 20 100 2. LITORAL Cartal 26 26 100 26 100 3. LITORAL Saruri 11 11 100 11 100

TOTAL LITORAL 361 Lungime

monitorizată (km) 361 100 361 100

TOTAL LITORAL 57 Lungime nemonitorizată (km)

57 100 57 100

TOTAL LITORAL 418 418 100 418 100

� Centralizatorul lungimilor de râu cumulate conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2010 Tabel III. 2.1.20

Nr. crt. B.H. Denumire râu Lungimea

totală (km)

Repartiţia lungimilor conform evaluării stării

ecologice

Repartiţia lungimilor conform evaluării

stării chimice MAXIM BUN MODERAT BUNĂ PROASTA

Km % Km % Km % Km % Km %

1. DUNĂRE FL. DUNĂRE 375,5 Lungime monitorizată (km) 375,5 100 375,5 100

TOTAL DUNARE 375,5 375,5 100 375,5 100 1. LITORAL CDMN 64 Lungime

monitorizată (km) 64 100 64 100

2. LITORAL CPAMN 27 27 100 64 100 TOTAL LITORAL 91 91 100 91 100



86



Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Galaţi sunt redate în tabelul III.2.1.21:

Tabel III. 2.1.21

Curs de apă Lungime totală pe teritoriul

României (km)

Lungime în judeţul Galaţi (km)

Dunăre 1075 22 Prut 742 103 Siret 559 150

Bârlad 207 57 Chineja 79 79 Berheci 92 92 Zeletin 83 83 Geru 62 62

Corozel 41 41 Total judeţ (km) 689

Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei, atât pentru corpurile de apă monitorizate cât şi pentru corpurile de apă nemonitorizate (prin procedura de grupare a corpurilor de apă), de către Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad Iaşi. În judeţul Galaţi, în bazinul hidrografic Prut – Bârlad, s-au identificat 73 corpuri de apă, din care:

• 60 corpuri de apă-râuri identificate, din care: 53 corpuri de apă – râuri sunt în stare naturală şi 7 corpuri de apă-râuri puternic modificate şi artificiale.

• 3 corpuri de apă – lacuri naturale, ce cuprind 2 zone protejate; • 10 corpuri de apă – lacuri de acumulare, ce cuprind 14 lacuri de acumulare.

� Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2010

Tabel III. 2.1.22

B.H.

Nr. total

corpuri de apă

Nr. corpuri monito rizate


FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ

Nr. total corpuri % Nr. total

corpuri % Nr. total corpuri % Nr. total

corpuri % Nr. total

corpuri %

Prut 17 2 - - - - 16 94,11 - - 1 5,89

Bârlad 27 2 - - 14 51,85 11 40,74 1 3,7 1 3,7

Siret 9 1 - - 1 11,11 7

77,77

- - 1 11,12



87



Tabel III. 2.1.23

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

� Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2010

Tabel III.2.1.24


Tabel III.2.1.25


Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Tulcea: Fluviul Dunărea cu braţele sale: - Braţul Măcin - 75 km

- Braţul Tulcii - 17 km - Bratul Chilia - 116 km

B.H.

Nr. total

corpuri de apă

Nr. corpuri monitorizate

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice

BUNĂ PROASTĂ

Nr. total corpuri % Nr. total corpuri %

Prut 17 2 1 5,89 - -

Bârlad 27 2 1 3,7 2 7,4

Siret 9 1 1 1,11 - -

B.H.

Nr. total cor

puri de apă

Nr. de corpuri monito rizate


FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ

Nr. total corpuri % Nr. total

corpuri % Nr. total corpuri % Nr. total

corpuri % Nr. total corpuri %

Prut 2 1 - - 1 50 1 50 - - - -

Bârlad 2 1 - - 1 50 1 50 - - -

Siret 3 - - - 1 33,3 2 66,7 - - -

B.H.

Nr. total

corpuri de apă

Nr. de corpuri monitorizate

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice

BUNĂ PROASTĂ

Nr. total corpuri % Nr. total corpuri %

Prut 2 1 - 2 100

Bârlad 2 1 1 50 - -

Siret 3 - 2 66,7 -



88



- Braţul Sulina - 63 km - Braţul Sfântu Gheorghe - 108 km

Râurile interioare de pe cuprinsul celor două bazine hidrografice, BH Dunăre şi BH Litoral sunt prezentate in tabelul următor:

Tabel III.2.1.26 Râuri interioare BH Dunăre Râuri interioare BH Litoral

Nr. crt

Denumire râu

Lungime (km)

Nr. crt

Denumire râu Lungime (km)

1 Topolog 26 1 Valea Tulcii 14 2 Hagiomer 10 2 Telita 48 3 Mahomencea 9 3 Hagilar 7 4 Omarlac 8 4 Taita 57 5 Fantana Oilor 6 5 Curaturi 7 6 Valea Osambei 7 6 Parlita 10 7 Valea Rostilor 28 7 Islam 7

8 Peceneaga(v. Aiormanului) 19 8 Lodzova 15

9 Greci(Calistra) 13 9 Alba 11 10 Jijila 14 10 Taita (afl) 17 11 Luncavita(Cetatuia) 10 11 Tabana 9 12 Isaccea 7 12 Valea Teilor 5 13 Capaclia 7 13 Slava 38 14 Valea lui Iancu 6 14 Ciucurova 24 15 Valea Adanca 9 15 Hamangia 33 16 Tarca 9 16 Ceamurlia 12 17 Namolesti 4 17 Casimcea 18.5 18 Valea Dulgherului 5.8 18 Cilic 7

Total 197.8 19 Tichilic 6

20 Valea Hagiului (Hagiul) 7

21 Valea Carierei 11 22 Luparia 7 23 Camena 8 24 Valea cu Piatra 9 25 Rimnic 6 26 Zandan 7

Total 400.5 Sursa SGA Tulcea

Calitatea apei principalelor cursuri de apă de pe cuprinsul judeţului Tulcea a fost monitorizată de către SGA Tulcea, în anul 2010, în următoarele secţiuni de control:



89



Tabel III.2.1.27 Curs de apă Secţiunea de control Pârâu Jijila Amonte Pod Jijila 500 m Pârâu Casimcea Amonte Casimcea 300 m Pârâu Teliţa

PH Posta Aval evac.Aeroport M.Kogalniceanu

Pârâu Taiţa

PH Satu NOU Amonte acum.Horia

Pârâu Slava P H Ceamurlia de jos Pârâu Hamangia

PH Baia Hm 256 Aval evac Prim.Baia,

Pârâu Ciucurova Amonte Slava Rusă

� Evaluarea stării ecologice pentru subsistemul râuri- elemente suport Elemente Fizico-Chimice Generale

Tabel III.2.1.28

Curs de Apă Temperatura apă (°C) pH

Oxigen dizolvat (mgO2/l)

Nutrienţi Stare finală

Teliţa Foarte bună Foarte bună Bună Moderată Moderată

Taiţa Foarte bună Foarte bună Bună Moderată Moderată

Casimcea Foarte bună Moderată Bună Moderată Moderată

Ciucurova Foarte bună Foarte bună Bună Moderată Moderată

Jijila Foarte bună Foarte bună Bună Moderată Moderată

Slava Foarte bună Foarte bună Bună Moderată Moderată

Hamangia Foarte bună Foarte bună Bună Moderată Moderată Poluanţi specifici

Tabel III.2.1.29

Curs de Apă

Cu dizolvat (µg/l)

Zn dizolvat (µg/l)

Cr total dizolvat

(µg/l)

As dizolvat

(µg/l)

Fenol (µg/l) Stare finală

Stare Stare Stare Stare Stare

Teliţa Foarte bună Foarte bună Bună Bună Foarte bună Bună

Taiţa Foarte bună Foarte bună Moderată Bună Bună Moderată

Casimcea Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

Ciucurova Bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

Jijila Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

Slava Foarte bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

Hamangia Bună Foarte bună Bună Bună Bună Bună

� Situaţia calităţii principalelor râuri de pe teritoriul judeţului Tulcea, în funcţie

de evaluarea stării ecologice şi a stării chimice este prezentată in tabelul III.2.1.30:



90



Tabel III.2.1.30

� Clasele de calitate ale cursurilor de apă

Tabel III.2.1.31

Râu /pârâu Secţiune de control

Clase de calitate

Regim oxigen Nutrienţi

Ioni generali salinitate

Poluanţi toxici

specifici de origine naturală

Pârâu Jijila

Amonte Pod Jijila 500 m IV III III III

Pârâu Casimcea

Amonte Casimcea 300 m IV V II II

Pârâu Teliţa

PH Posta IV IV II II Aval evac.Aeroport

M.Kogălniceanu IV IV III III

Pârâu Taiţa

PH Satu NOU III IV III III Amonte acum. Horia III III II III

Pârâu Slava P H Ceamurlia de jos III IV III II

Pârâu Hamangia

PH Baia III V III II

Hm 256 Aval evac Prim. Baia

III V III III

Pârâu Ciucurova Amonte Slava Rusă IV V III II

În judeţul Vrancea, reţeaua hidrografică este reprezentată de râurile: Trotuş, Rîmnicu Sărat, Putna cu afluenții Milcov şi Râmna, inclusiv tronsonul din râul Siret care formează limita estică a județului: Reţeaua hidrografică interioară a judeţului Vrancea măsoară 1756 km cursuri de apă codificate cu următoarele subbazine hidrografice principale:

Denumire râu

Lungimea

totala (km)


Repartiţia lungimilor conform

evaluarii stării chimice

FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ

Km % Km % Km % Km % Km % Km % Km %

Jijila 14 14 100 14 100 Teliţa 48 48 100 48 100 Taiţa 57 57 100 57 100 Slava 38 38 100 38 100

Casimcea 69 69 100 69 100 Ciucurova 24 24 100 24 100 Hamangia 33 33 100 33 100



91



Tabel III.2.1.32

Subbazin Lungime în judeţul Vrancea ( km) Suprafaţa (kmp)

Râul Siret 116 1156 Râul Putna 153 2480

Râul Rm. Sărat 86 673 Pârâul Milcov 79 444 Pârâul Şuşiţa 75 385 Pârâul Râmna 66 415

Zăbrăuţi 41 113 Râul Trotuş 14 14

Calitatea apei principalelor cursuri de apă de pe cuprinsul judeţului Vrancea a fost monitorizată de către SGA Vrancea, în anul 2010, pe grupe de indicatori: • RO( regimul de oxigen) CBO5,CCOMn,CCOCr • Nutrienti-NH4

+,NO3- , NO 2

- ● Ioni generali ,salinitate ● Poluanţi toxici specifici de origine naturală-Fe, Mn,Cu ● Alţi indicatori chimici relevanţi : fenoli, detergenţi anionici activi

� Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrată la GRUPA GENERALĂ

Tabel III.2.1.33

CURSUL DE APĂ TRONSONUL LUNGIMEA ((((km))))

TOTAL I II III IV V

R. SIRET

Intrare jud. - Adjudu Vechi 5 5 - - - - Adjudu Vechi – Cosmeşti 45 - 45 - - - Cosmeşti-Bilieşti 29 29 - - - - Bilieşti – Lungoci 32 - 32 - - - Lungoci – Şendreni 65 - - 65 - - Şendreni – Confluenţă 11 - - 11 - -

Total râu Siret 187 29 77 76 - -

R. TROTUŞ Intrare jud. – Adjud 12,0 - - - 12 - Adjud – Confluenţă 2,0 - - - 2 -

Total râu Trotuş 14,0 - - - 14 -

R. PUTNA

Izvoare – Tulnici 35,0 - - 35 - - Tulnici – Colacu 26,0 - - 26,0 - - Colacu-Podu Zamfirei 64,0 - - 64,0 - Podu Zamfirei – Boţârlău 17,0 - - 17,0 - - Boţârlău – Confluenţă 11,0 - - 11,0 - -

Total râu Putna 153,0 - - 153 - -

R. RM. SĂRAT

Izvoare – Tulburea 28,0 - - - 28,0 Tulburea – Nicoleşti 58,0 - - - 58,0 Nicoleşti – Măicăneşti 44,0 - - - 44,0 Măicăneşti – Confluenţă 7,0 - - - 7,0

Total râu Rm. Sărat 137,0 - - - 137,0 R. MILCOV Izvoare – Reghiu 25,0 - - - 25 -



92



Reghiu – Goleşti 34,0 - - - 34 - Goleşti – Răstoaca 17,0 - - 17,0 - - Răstoaca – Confluenţă 3,0 - - 3 - -

Total râu Milcov 79,0 - - 20 59 -

R. RÂMNA Izvoare – Răşcuţa 18,0 - - 18 - - Răşcuţa -Jilişte 30,2 - - 30,2 Jiliştea – Confluenţă 17,8 - - 17,8 - -

Total râu Râmna 66,0 - 18 66 - - TOTAL SUBBAZIN 636 29 95 315 73 137,0

� Lungimea totală râuri (km) şi lungimea pe tronsoane de râu, în funcţie de

calitatea acestora Tabel III.2.1.34

Categ 2008 2009 2010 km % km % km % I 71,7 11,23% 5 0,78% 29 4,55% II 152,6 23,91% 235 36,94% 95 14,93% III 198 31,03% 180 28,30% 315 49,52% IV 79 12,38% 54 8,49% 73 11,47% V 137 21,47% 162 25,47% 137 21,54%

Total 638 636 636

III.2.2. Starea ecologică şi chimică a lacurilor din Regiunea Sud Est La nivelul Regiunii S - E există următoarele lacuri importante:

Tabel III.2.2.1

Tipul lacului Numele lacului Judeţul Suprafaţa (ha)

Lacuri în crovuri (depresiuni de tasare)

Ianca Brăila 322,0 Movila Miresei Brăila 180,0

Lacul Sărat Brăila 39,0

Lacuri în depresiuni carstice Vintileasca Vrancea 4,7

Limane fluviatile

Oltina Constanţa 2.509,0 Balta Albă Buzău, Brăila 1.012,0

Jirlău Brăila 890,0 Amara Buzău 600,0

Hazarlîc Constanţa 168,0

Limane fluvio-maritime

Taşaul Constanţa 2.335,0 Techirghiol Constanţa 1.161,0 Mangalia Constanţa 261,0 Tătlăgeac Constanţa 178,0

Lagune marine

Razelm Tulcea 41.500,0 Sinoe Constanţa 17.150,0

Zmeica Tulcea 5.460,0 Siutghiol Constanţa 1.900,0

Lacuri de luncă Brateş Galaţi 2.400,0

Lacul Rotund Tulcea 219,0 Lacuri din Deltă Dranov Tulcea 2.170,0



93



Lacul Roşu Tulcea 1.445,0 Gorgova Tulcea 1.377,5 Lumina Tulcea 1.367,5 Merhei Tulcea 1.057,5 Furtuna Tulcea 977,5 Matiţa Tulcea 652,5

Lacuri antropice Siriu Buzău 360,0

În anul 2010, în judeţul Brăila, au fost monitorizate 8 lacuri naturale din care 4 aparţin bazinului hidrografic Dunăre şi 4 aparţin bazinului hidrografic Buzău. Evaluarea stării ecologice a lacurilor de acumulare s-a realizat prin integrarea potenţialului dat de elementele biologice cu potenţialului dat de elementele de calitate fizico-chimice generale (oxigen dizolvat, fosfor total) şi poluanţii specifici.

� Tabel centralizator privind evaluarea potenţialului ecologic şi stării chimice pentru lacurile de acumulare în anul 2010

Tabel III.2.2.2

BH

Nu

me

lac

nat

ura

l


Po

luanţi

sp

ecif

ici

Sta

re e

colo

gic

a

Sta

re c

him

ică

(su

bst

anţe

pri

ori

tare

)

Fit

op

lan

cto

n

Fit

ob

ento

s

Mac

rofi

te

Mac

ron

ever

teb

rate

peş

ti

Eva

luar

e el

emen

te b

iolo

gic

e

Co

nd

iţii

term

ice

(tem

per

atu

ra)

Co

nd

iţii

de

oxi

gen

are

(oxi

gen

d

izo

lvat

)

Sal

init

ate

(co

nd

uct

ivit

ate)

Sta

rea

acid

ifie

rii (

pH

)

Nu

trie

nţi

Eva

luar

e el

emen

te f

izic

o-

chim

ice

gen

eral

e

Buzău Lacul Jirlău B M Z B Z M Z B Z B M M B M B

Buzău Balta Amara B M Z M Z M Z B Z B M M B M B

Buzău Balta Albă M S Z M Z S Z B Z M M M B S B

Buzău Lacul Ciulniţa B M Z B Z M Z FB Z M B M B M B

Dunăre Lacul Ianca B S Z M Z S Z B Z M B M B S B

Dunăre Lacul Sărat

Movila Miresii

S S Z P Z P Z Z Z M M M B P B



94



Dunăre Lacul Seaca

Movila Miresii

S M Z B Z S Z FB Z M M M M S B

Dunăre Lacul Sărat B S Z M Z S Z B Z M M M B P B

Semnificaţie prescurtări: FB-Foarte Bună, B-Bună, M-Moderată, Z-Stare necunoscută (nu sunt monitorizaţi indicatorii de calitate), PEMo-potenţial ecologic moderat În anul 2010, în judetul Buzău au fost monitorizate 2 lacuri de acumulare, lacul Siriu şi lacul Cândeşti. Tabel III.2.2.3

BH

Nu

me

lac

nat

ura

l


Po

luanţi

sp

ecif

ici

Sta

re e

colo

gică

Sta

re c

him

ică

(su

bst

anţe

pri

ori

tare

)

Fit

op

lan

cto

n

Fit

ob

ento

s şi

Mac

rofi

te

Nev

erte

bra

te b

enti

ce

Mac

ron

ever

teb

rate

Peş

ti

Eva

luar

e el

emen

te b

iolo

gic

e

Co

nd

iţii

term

ice

(tem

per

atu

ra)

Co

nd

iţii

de

oxi

gen

are

(oxi

gen

d

izo

lvat

)

Sal

init

ate

(co

nd

uct

ivit

ate)

Sta

rea

acid

ifie

rii (

pH

)

Nu

trie

nţi

Eva

luar

e el

emen

te f

izic

o-

chim

ice

gen

eral

e Buzău Lacul Siriu B M Z - Z M F

B FB Z B FB B B

PEMo B

Buzău Lacul Cândeşti B M Z - Z M F

B FB Z B FB B B PEM

o B

Semnificaţie prescurtări: FB-Foarte Bună, B-Bună, M-Moderată, Z-Stare necunoscută (nu sunt monitorizaţi indicatorii de calitate), PEMo-potenţial ecologic moderat În judeţul Constanţa, în anul 2010 evaluarea calităţii apei s-a facut conform programului ARQ care încadreaza corpurile de apă după starea ecologică si potenţialul ecologic (în cazul corpurilor de apă puternic modificate).

� Evaluarea stării ecologice – lacuri 2010

Tabel III.2.2.4 Lac

Bazin hidrografic

Evaluarea starii ecologice

Nume Tip Elemente biologice

Fizico-chimice generale

Poluanti specifici Starea finală

Siutghiol

Natural B.H.Litoral

Moderată Moderată Foarte bună Moderat Tabacarie Moderată Moderată Foarte bună Moderată

Tasaul Moderată Moderată Foarte bună Moderată Corbu Moderată Moderată Foarte bună Moderată



95



Tatlageac Moderată Bună Foarte bună Moderată Nuntasi Moderată Moderată Foarte bună Moderată

Techirghiol sărat Slabă Bună Foarte bună Slabă Techirghiol

dulce Moderată Moderată Foarte bună Moderată

Oltina

B.H. Dunăre

Moderată Moderată Bună Moderată Bugeac Moderată Moderată Bună Moderată

Vederoasa Moderată Moderată Bună Moderată Dunareni Moderată Moderată Bună Moderată

Domneasca Moderată Moderată Bună Moderată Potenţial ecologic

Elemente biologice


Poluanţi specifici Potenţial

Tibrin Acumulare

Moderată Moderată Bună Moderată Hazarlac Moderată Moderată Bună Moderată

� Calitatea principalelor lacuri după elementele biologice

Tabel III.2.2.5 Lac

Bazin hidrografi

c

Starea ecologică

Nume Tip

Elemente biologice

Fitoplancton Fitobentos Macro ne-vertebrate

Starea finală

Siutghiol

Natural

B.H.Litoral

Bună Moderată Bună Moderată Tabacarie Moderată Moderată Bună Moderată

Tasaul Moderată Bună Bună Moderată Corbu Bună Moderată Bună Moderată

Tatlageac Bună Moderată Bună Moderată Nuntasi Bună Moderată Bună Moderată

Techirghiol sarat Slabă Moderată Bună Slabă

Techirghiol dulce Moderată Bună Bună Moderată

Oltina

B.H. Dunăre

Moderată Moderată Bună Moderată Bugeac Moderată Moderată Bună Moderată

Vederoasa Bună Moderată Bună Moderată Dunareni Bună Moderată Foarte

bună Moderată

Domneasca Moderată Moderată Bună Moderată Potenţial ecologic după elementele biologice

Fitobentos Fitoplancton Potenţial ecologic Tibrin

Acumulare Bun Moderat Moderat

Hazarlac Bun Moderat Moderat



96



� Calitatea principalelor lacuri în raport cu chimismul apei

Tabel III.2.2.6

Lac Bazin

hidrografic

Starea ecologica

Nume Tip Fcţ. de

Fizico-chimice

Fcţ. de poluanti specifici

Starea finala

Siutghiol

Natural

B.H. Litoral

Moderată Foarte bună Moderată Tabacarie Moderată Foarte bună Moderată

Tasaul Moderată Foarte bună Moderată Corbu Moderată Foarte bună Moderată

Tatlageac Bună Moderată Bună Nuntasi Moderată Foarte bună Moderată

Techirghiol sarat Bună Foarte bună Bună Techirghiol dulce Moderată Foarte bună Moderată

Oltina

B.H Dunăre

Moderată Bună Moderată Bugeac Moderată Bună Moderată

Vederoasa Moderată Bună Moderată Dunareni Moderată Bună Moderată

Domneasca Moderată Bună Moderată

Potenţial ecologic Tibrin

Acumulare Moderat Bun Moderat

Hazarlac Moderat Bun Moderat

� Starea chimică a lacurilor

Tabel III.2.2.7 Lac Bazin

hidrografic Starea

chimică Nume Tip Siutghiol

Natural

B.H. Litoral

bună Tabacarie bună

Tasaul bună Corbu proastă

Tatlageac proastă Nuntasi bună

Techirghiol sarat proastă Techirghiol dulce proastă

Oltina

B.H. Dunăre

bună Bugeac bună

Vederoasa bună Dunăreni bună

Domneasca bună Tibrin

Acumulare bună

Hazarlac bună



97



În judeţul Galaţi, situaţia repartiţiei lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2010 se prezintă astfel: Tabel III.2.2.8


� Repartiţia corpurilor de apă - lacurilor de acumulare conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2010:

Tabel III.2.2.9

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi Principalele lacuri din judeţul Tulcea au fost monitorizate de SGA Tulcea, în anul 2010, în următoarele secţiuni de control: Tabel III.2.2.10

Lac Secţiunea de control

Lac Razelm

mijloc lac Portiţa

Canal 5 Jurilovca

Blasova mijloc lac Somova mijloc lac

Potcoava-Roşu mijloc lac Puiu mijloc lac

B.H.

Nr. lacuri

naturale

Nr. lacuri

naturale monito rizate

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice

Repartiţia lacurilor naturale conform

evaluării stării chimice FOARTE

BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ

Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

%

Prut 2 - - - - - 1 50 - - - - 1 50 - -

Siret 1 1 - - - - - - 1 100 - - - 1 100

B.H.

Nr. lacuri

de acumu

lare

Nr. lacuri de

acumu lare

monito rizate

Repartiţia lacurilor de acumulare conform evaluării stării ecologice

Repartiţia lacurilor de acumulare conform

evaluării stării chimice FOARTE

BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ

Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

%

Prut 9 1 - - - - 9 100 - - - - 1 11,1 - -

Bârlad 2 - - - - - 2 100 - - - - 2 100 - -

Siret 3 2 - - - - 3 100 - - - - 1 33,3 - -



98



Roşu mijloc lac

Babadag mijloc lac

Zona Pr.Taiţa Zona Babadag

� Calitatea lacurilor din judeţul Tulcea în raport cu gradul de troficitate:

În funcţie de gradul de troficitate, principalele lacuri din judeţul Tulcea, analizate de către SGA Tulcea pe parcursul anului 2010, se încadrează per total in categoria eutrof. Gradele de troficitate, funcţie de valoarea nutrienţilor şi valoarea biomasei sunt prezentate în tabelul III.2.2.11.

Tabel III.2.2.11

Lac

Bazin hidrografic

Gradul de troficitate

Nume Tip

Functie de valoarea nutrientilor Functie de

valoarea biomasei Fosfor

total Azot total mineral

Lac Razelm natural Litoral M E E Blasova natural Dunăre E H E Somova natural Dunăre O E E

Potcoava-Rosu

natural Dunăre M E E

Puiu natural Dunăre M E E Rosu natural Dunăre M E E

Babadag natural Litoral M H E Sursa SGA Tulcea

� Calitatea lacurilor din judeţul Tulcea în raport cu chimismul apei Tabel III.2.2.12

Lac

Bazin hidrografic

Clasa de calitate

Nume Tip Funcţie de valoarea

nutrienţilor Clasa finală

Lac Razelm natural Litoral I II Blasova natural Dunăre II II Somova natural Dunăre I II

Potcoava-Roşu

natural Dunăre I II

Puiu natural Dunăre I II Roşu natural Dunăre I II

Babadag natural Litoral II III Sursa SGA Tulcea

În funcţie de elementele biologice, starea de calitate a lacurilor se situează între slabă şi moderată, iar din punct de vedere al stării chimice calitatea apei lacurilor este între moderată şi bună – tabel III.2.2.13.



99



Tabel III.2.2.13

LAC Secţiunea de control

Starea ecologică elemente biologice fitoplancton fitobentos macronevertebrate

Lac Razelm

toate sectiunile Bună Moderată Bună

Blasova mijloc lac Bună Slabă Bună Somova mijloc lac Bună Slabă Bună

Potcoava-Rosu

mijloc lac Nu sunt citiri Nu sunt citiri Nu sunt citiri

Puiu mijloc lac Necalculat Slabă Necalculat Rosu mijloc lac necalculat Slabă Necalculat

Babadag toate

sectiunile buna Slabă Bună

LAC Secţiunea de control


Poluanţi specifici

Stare finală

Lac Razelm

toate secţiunile Bună Bună Bună

Blasova mijloc lac Moderată Moderată Moderată Somova mijloc lac Bună Bună Bună

Potcoava-Rosu mijloc lac Moderată Bună Moderată

Puiu mijloc lac Moderată Bună Moderată Rosu mijloc lac Moderată Foarte bună Moderată

Babadag toate

secţiunile Moderată Moderată Moderată

Sursa SGA Tulcea

� Calitatea principalelor lacuri din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în raport cu gradul de troficitate

Zoobentosul - Macronevertebratele bentonice deţin un rol important în procesele de acumulare şi transfer a energiei în lanţurile trofice specifice ecosistemelor acvatice. Fiind un grup divers, constituit dintr-un număr mare de organisme cu cicluri de viaţă diferite ca durată şi cerinţe ecologice variate, macronevertebratele bentonice integrează în distribuţia lor efectele fluctuaţiilor factorilor de mediu. Aceste caracteristici stau la baza utilizării macronevertebratelor bentonice în evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice. Zoobentosul este utilizat de foarte mult timp la caracterizarea ecosistemelor acvatice.



100



Figura III.2.2.1. Distribuţia abundenţelor celor doua grupe dominante ale

zoobentosului (cu albastru – chironomide si cu verde – oligochete)

Din figura III.2.2.1., se poate observa că raportul dintre abundenţele numerice ale oligochetelor şi cel al chironomidelor este, în general, mic. Totuşi, din analiza datelor prelevate în perioada 2005-2010 se pot observa tendinţe generale de evoluţie ale faunei bentonice. Astfel, majoritatea lacurilor, prezintă o tendinţă de creştere a abundenţei chironomidelor în raport cu abundenţa oligochetelor. Excepţiile sunt reprezentate de lacurile Uzlina, Nebunu şi Iacub, unde numărul oligochetelor este în creştere.

Figura III.2.2.2 Media pe intervalul 2005-2010 a distribuţia abundenţelor celor două grupe dominante ale zoobentosului

(cu albastru – chironomide si cu verde – oligochete)

Cui

bul

Ere

nciu

c

For

tuna

Gol

ovita

Gor

gost

el

Iacu

b

Isac

Mer

hei

Mia

zazi

Neb

unu

Raz

im

Ros

u

Ros

ulet

Rot

und

Sin

oie

Som

ova

Uzl

ina

Utilizând ca indicator al stării ecologice (în sensul menţionat în Directiva Cadru pentru Apă) a lacurilor raportul olicochete/chironomide se poate constata că în intervalul de timp 2005-2010, majoritatea lacurilor analizate se încadrează în clasa de calitate moderată şi bună, cu valori ale raportului menţionat anterior cuprinse între 0.25-0.5 (stare bună) şi 0.5-1 (stare ecologică moderată). (pentru valorile raportului oligochete/chironomide pentru fiecare clasă de calitate, vezi Moss, et al., 2003) (fig. III.2.2.2.) În judeţul Vrancea, calitatea principalelor lacuri - în speţă a lacului Călimăneşti - în raport cu gradul de troficitate şi în raport cu chimismul apei a fost evaluată de SGA Vrancea. Pentru aprecierea nivelului trofic al lacului Călimăneşti şi a evoluţiei ritmului de eutrofizare, s-au urmărit prin analize chimice şi biologice indicii specifici fenomenului de eutrofizare şi anume:



101



- regimul nutrienţilor - productivitatea microfitică Aceşti indicatori au fost apreciaţi prin evaluarea cantitativă a diferiţilor indicatori fizico-chimici şi biologici. Deşi sunt concentraţii ridicate de nutrienţi, capabile să asigure dezvoltări apreciabile ale biomasei fitoplanctonice, eutrofizarea nu se manifestă practic din cauza tipului redus de staţionare a apei in acest lac. În anul 2010 s-a determinat şi indicatorul clorofila A, care este pigmentul fotosintetic esenţial al algelor verzi. Conţinutul de clorofilă A al apelor de suprafaţă, este un indicator al stării trofice. În concluzie, datele oferite de analiza biologică, privind biomasa fitoplanctonică, ca indice al estimării gradului de troficitate şi implicit al gradului şi ritmului de eutrofizare, indică o valoare medie de 3,4886 mg/l, valoare care conform Ordinului 161/2006 permite încadrarea acumulării Călimăneşti in categoria lacurilor mezotrofe, iar datele privind clorofila A indică o valoare medie de 5,71µg/l, valoare ce încadrează lacul in aceeşi categorie a lacurilor mezotrofe.

III.3. Calitatea apei dulci III.3.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri Nitraţii şi fosfaţii au fost evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi” care include următoarele elemente fizico-chimice: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total, în conformitare cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei. Etapele parcurse pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice suport din categoria nutrienţi: � Datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria nutrienţi

(N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total) s-au validat astfel: - s-a verificat dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în N,

respectiv P; - s-a verificat dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea de

fosfor total; - nu s-a lucrat cu valori de „zero”; - dacă în urma determinării analitice a formelor de nutrienţi s-au obţinut valori situate

sub limita de cuantificare a metodei analitice utilizate, aceste valori s-au înlocuit cu jumătate din limita de cuantificare. � S-a calculat percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an,

pentru fiecare indicator considerat. Dacă există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează tot P90, dar se va face menţiunea „confidenţă medie de evaluare”. � S-a comparat mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre

starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat :

- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună” şi primeşte indicativul „1”.

- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M ) .

- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună” şi primeşte indicativul „2”.



102



- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată” şi primeşte indicativul „3”. Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”, adică starea dată de indicativul cu valoarea cea mai mare (dintre 1, 2 şi 3). Judeţul Buzău În anul 2010, A.N.APELE ROMÂNE - Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa pentru bazinele hidrografice Buzău, Sărata şi Călmăţui nu a mai realizat evaluarea calităţii apelor curgătoare ţinându-se cont de secţiuni de control. În tabelul III.3.1.1 este redată calitatea apei râului Râmnicu Sărat, în anul 2010, funcţie de indicatorii de calitate nitraţi şi fosfaţi, pe secţiuni de control şi pe clase de calitate: Tabelul III.3.1.1

Secţiunea de control

Nitraţi N-NO3

-

Ortofosfaţi P-PO4

3-

Clasa de calitate

mg N/l mg P/l Tulburea 0,249 0,0099 I Nicoleşti 0,365 0,0435 I Măicăneşti 1,302 0,0262 II

Judeţul Constanţa Starea corpurilor de apă aferente Fluviului Dunărea si Spaţiului Hidrografic Dobrogea s-a făcut pe baza sistemelor de clasificare şi evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apă.



103



Tabel III.3.1.2

ABA Bazin

Curs Apa

Corp Apa Tipologi

e

OD concentratie (mgO2/l)

N-NH4 (mgN/l) P-PO4 (mg P/l) N-NO3 (mgN/l)

Stare Valoar

e Stare

Valoare

Stare Valoar

e Stare

Valoare

STARE ECOLOGICĂ pe fiecare indicator prezentat

DOBROGEA LITORAL LITORAL Telita Telita RO06 Bună 8 Bună 0,5173 Moderat

ă 0,189 Moderată 12,981

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Nuntasi Nuntasi RO06 Bună 7,525 Bună 0,3324 Moderat

ă 0,2654 Moderată 3,884


Horia Taita 3 RO08 Bună 6,35 Bună 0,4266 Moderată 0,2808 Moderată 7,894


Horia Taita 2 RO08 Bună 7,5 Foarte bună 0,288 Bună 0,1485 Moderată 8,15

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Casimc

ea 1 Casimcea 3 RO08 Moderat

ă 5,625 Bună 0,377 Bună 0,082 Moderată 3,78

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Casimc

ea 1 Casimcea 1 RO06 Bună 8,75 Bună 0,4605 Moderat

ă 0,2635 Moderată 15,61

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Ciucuro

va Ciucuro

va RO06 Bună 8,22 Bună 0,612 Moderată 0,2301 Moderată 13,84

DOBROGEA-LITORAL DUNARE Jijila Jijila RO06 Bună 7,325 Bună 0,553 Moderat

ă 0,3655 Moderată 3,86

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Gura

Dobrogei Gura

Dobrogei RO06 Foarte bună 9,145 Foarte

bună 0,199 Bună 0,102 Moderată 4,105

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Slava Slava 2 RO08 Bună 7,18 Bună 0,4498 Bună 0,1104 Moderată 9,751

DOBROGEA-LITORAL DUNĂRE Dunare Sf.Gheo

rghe RO15 Bună 6,9 Foarte bună 0,3036 Foarte

buna 0,0583 Foarte bună 1,86



104



DOBROGEA-LITORAL DUNĂRE Dunare Chilia RO15 Bună 7,078 Foarte

bună 0,2543 Foarte bună 0,0631 Foarte

bună 1,907

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Haman

gia Hamang

ia RO06 Bună 7,8 Moderată 0,6832 Moderat

ă 0,1663 Moderată 15,863

DOBROGEA-LITORAL DUNĂRE Topolog Topolog RO06 Moderat

a 4,785 Bună 0,425 Bună 0,156 Moderată 3,77

DOBROGEA-LITORAL LITORAL Agi

Cabul Agi

Cabul RO20 Moderata 1,04 Moderat

ă 18,93 Moderată 4,74 Moderat

ă 11,99

POTENTIAL ECOLOGIC pe fiecare indicator prezentat

DOBROGEA-LITORAL DUNĂRE Dunăre Chiciu -

Isaccea RO14 Bună 7,24 Foarte bună 0,3295 Bună 0,0974 Foarte

bună 2,19

DOBROGEA-LITORAL DUNĂRE Dunăre Isaccea

- Sulina RO15 Bună 7,2 Foarte bună 0,389 Foarte

bună 0,068 Foarte bună 1,795

DOBROGEA-LITORAL LITORAL CDMN1 CDMN2

-CPAMN RO14 Bună 7,139 Foarte bună 0,248 Bună 0,1092 Foarte

bună 2,445

DOBROGEA-LITORAL LITORAL CDMN1 CDMN1 RO14 Bună 7,141 Foarte

bună 0,2844 Bună 0,0999 Foarte bună 2,52



105



Judeţul Galaţi � Calitatea râurilor, pentru anul 2010, în raport cu nitraţii şi fosfaţii

Tabel III.3.1.3

BH Cursul de apă

Denumire corp de

apă Codul corpului de apă Cod

tipologie

Nutrienţi (N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal)

Denumire Corp de apă similar (pt

corpurile de apă

evaluate prin

similitudine) Corpuri de apă – râuri în stare naturală

PRUT Băneasa Băneasa RORW13.1.27.1_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Brăneşti Brăneşti RORW13.1.26_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Bujorul Bujorul RORW13.1.27.3_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Chineja Chineja am. Lac Brates RORW13.1.27_B1 RO06 Moderată -

PRUT Covurlui Covurlui RORW13.1.27.4_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Elan Elan av. Ac. Posta Elan RORW13.1.22_B3 RO06 Moderată -

PRUT Frumuşiţa Frumuşiţa RORW13.1.27.8_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Horincea Horincea + afl. RORW13.1.23_B1 RO20 Moderată

Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Ijdileni Ijdileni -

CONTINUA - ac. Ijdileni

RORW13.1.27.9_B2 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Ijdileni Ijdileni am. Ac. Ijdileni RORW13.1.27.9_B1 RO20 Moderată


afl.

PRUT Ijdileni Ijdileni av. Ac. Ijdileni RORW13.1.27.9_B3 RO20 Moderată


afl.

PRUT Mieloea Mieloea RORW13.1.27.5_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Oancea Oancea RORW13.1.24_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.



106



PRUT Oarba Oarba RORW13.1.23.3_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

PRUT Roscani (Valea Parului)

Roscani (Valea Parului)


afl.

PRUT Rosia Radiciul + Rosia RORW13.1.27.6_B1 RO20 Moderată


afl.

PRUT Slivna Slivna RORW13.1.27.2_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BÂRLAD Abageru (Rapa Surlei)

Abageru (Rapa Surlei)

RORW12.1.78.39.7_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Balaneasa Balaneasa RORW12.1.78.39a_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BÂRLAD Barzota Barzota RORW12.1.78.35_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BÂRLAD Berheci Berheci + Zeletin av. Motoseni

RORW12.1.78.39_B1 RO04 Moderată -

BÂRLAD Blaneasa (Petris)

Blaneasa (Petris) RORW12.1.78.40_B1 RO20 Moderată


afl.

BÂRLAD Cabesti Cabesti RORW12.1.78.36.2_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BÂRLAD Corozel

Corozel + Taploani +

Valea Seaca

RORW12.1.78.42_B1 RO20 Moderată -

BÂRLAD Corozel

Corozel av. Ac. +

Corozelul Sec

RORW12.1.78.42_B3 RO20 Moderată Corozel + Taploani +

Valea Seaca

BÂRLAD Drobotfor Drobotfor + Pojorata RORW12.1.78.39.8.3_B1 RO19 Bună Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BÂRLAD Dunavat Dunavat + Fruntesti RORW12.1.78.39.1_B1 RO19 Bună Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BÂRLAD Gaiceana Gaiceana + afl. RORW12.1.78.39.3_B1 RO19 Bună Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BÂRLAD Garbovat (Teiul)

Garbovat (Teiul) RORW12.1.78.37_B1 RO20 Moderată


afl.

BÂRLAD Godinesti Godinesti RORW12.1.78.39.2_B1 RO19 Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Gunoaia Gunoaia RORW12.1.78.39.8.2_B1 RO19 Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.



107



BÂRLAD Hobana Hobana + Pupezeni RORW12.1.78.33_B1 RO20 Moderată


afl.

BÂRLAD Jaravat Jaravat + afl. RORW12.1.78.32_B1 RO20 Moderată


afl.

BÂRLAD Negulesti (Galbenul)

Negulesti (Galbenul) RORW12.1.78.39.4_B1 RO19 Bună Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BÂRLAD Pereschiv Pereschiv am. Ac.

Pereschiv RORW12.1.78.36_B1 RO19 Bună Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BÂRLAD Pereschiv Pereschiv

av. ac. Pereschiv

RORW12.1.78.36_B3 RO19 Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Pereschivul Mic

Pereschivul Mic +

Dumbrava RORW12.1.78.36.1_B1 RO19 Bună Vaslui am.

Ac. + afl.am.

BÂRLAD Pleseseti Pleseseti RORW12.1.78.36.3_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BÂRLAD Plopeasca Plopeasca RORW12.1.78.39.5_B1 RO19 Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Prisaca Prisaca RORW12.1.78.40a_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

BÂRLAD Rachitoasa Rachitoasa RORW12.1.78.39.8.1_B1 RO19 Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Serboaia Serboaia RORW12.1.78.39.6_B1 RO19 Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Tecucel Tecucel + Valea Rea RORW12.1.78.41_B1 RO20 Moderată


afl.

BÂRLAD Valea Boului

Valea Boului RORW12.1.78.39.9_B1 RO19 Bună Vaslui am.

Ac. + afl.am.

SIRET Geru

Geru si Gologan (Geru si afluentii)

RORW12.1.81a_B1 RO20 Moderată -

SIRET Greaca Greaca RORW12.1.83.4.2_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

SIRET Lozova Lozova -

CONTINUA - ac. Schela


afl.


CONTINUA- ac. Lupele


afl.

SIRET Lozova Lozova am. Ac. Lupele RORW12.1.83.4_B1 RO20 Moderată


afl.



108



SIRET Lozova

Lozova av. Ac. Schela -

am. Pepiniera


afl.

SIRET Negrea Negrea RORW12.1.83.4.1_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

SIRET Rusca Rusca RORW12.1.84_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani +

afl.

SIRET Turbata Turbata RORW12.1.20_B1 RO19 Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

Corpuri de apă – râuri puternic modificate şi artificiale

PRUT Prut Prut - sector confl. Jijia -

Dunarea RORW13.1_B5 RO11 Bună -

PRUT Chineja

Canal Ghimia (Chineja dupa Lac Brates)

RORW13.1.27_B3 RO08 Moderată Jijia - sector confl. Sitna - confl. Prut

BĂRLAD Apa Neagră Apa Neagra RORW12.1.78.39.8.4_B1 RO19 Bună

Miletin am. Campeni +

afl.

BĂRLAD Bârlad

Bârlad - Crasna -

confl. Siret (include şi derivaţia Munteni - Tecucel)

RORW12.1.78_B3 RO11 Moderată -

SIRET Călmatui Călmăţui am. ac. RORW12.1.81_B1 RO20 Bună

Miletin am. Campeni +

afl.

SIRET Catuşa Cătuşa + Faloaia RORW12.1.86_B1 RO20 Moderată

Sitna av. Catamarasti

- am. Dracsani +

afl.

SIRET Mălina Mălina av. ac. RORW12.1.85_B3 RO20 Moderată

Sitna av. Catamarasti

- am. Dracsani +

afl. Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi



109



� Jud. Galaţi - Calitatea apei lacurilor naturale, pentru anul 2010, în raport cu nitraţii şi fosfaţii

Tabel III.3.1.4

BH Denumire corp de apă

Cod corp de apă

Denumire lac

Cod tipologie


Denumire Corp de apă similar (pt corpurile de apă

evalu ate prin

similitudine)

Prut Pochina ROLW13.1_N5.3 Pochina ROLN01 Moderată Prutetul Balatau

Prut Lacul Vlăşcuţa ROLW13.1_N5.6 Vlascuta ROLN02 NI Nu se poate asimila

Siret Balta Potcoava ROLW12.1_N9.1 Balta

Potcoava ROLN01 Bună -

*NI – nu există date Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

� Jud. Galaţi - Calitatea apei lacurilor de acumulare, pentru anul 2010, în raport cu nitraţii şi fosfaţii

Tabel III.3.1.5

BH Denumire corp de

apă Cod corp de apă Denumire

lac Cod

tipologie



evaluate prin similitudine)

Prut Chineja

CONTINUA Lac Brateş

ROLW13.1.27_B2 Lac Brateş ROLA02a Moderată -

Prut

Carja I, Carja II,

Murgeni si Radeanu

ROLW13.1_B5.2

Carja II ROLA03a Bună Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Carja I ROLA03a Bună Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Mata ROLA03a Bună Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Radeanu ROLA03a Bună Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Prut Balta

Maicasul, Vladesti

ROLW13.1_B5.5

Balta Maicasul ROLA03a Bună

Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

VIadesti ROLA03a Bună Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Prut Balta Sovarca ROLW13.1_B5.4 Balta

Sovarca ROLA03a Bună Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval



110



BH Denumire corp de

apă Cod corp de apă Denumire

lac Cod

tipologie



evaluate prin similitudine)

Prut Chiului ROLW13.1_B5.7 Chiului ROLA03a Bună Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval

Bârlad

Corozel - CONTINUA - ac. Corod

0

ROLW12.1.78.42_B2 Corod ROLA03a Moderată

Crasna - CONTINUA - Ac. Manjesti

Bârlad

Zeletin - CONTINUA - Acumulare

Motoseni

ROLW12.1.78.39.8_B2 Motoseni ROLA03b Moderată

Crasna - CONTINUA - Ac. Manjesti

Siret Malina -

CONTINUA - ac. Malina

ROLW12.1.85_B2 Malina ROLA03a Bună Lozova - CONTINUA - pepiniera Lozova

Siret

Lozova - CONTINUA - pepiniera

Lozova

ROLW12.1.83.4_B6 Ac. Lozova ROLA03a Bună -

Siret

Calmatui - CONTINUA

- ac. Talabasca +

av. 2

ROLW12.1.81_B2 Balta Talabasca ROLA03a Bună -


Judeţul Tulcea Valorile nitraţilor în apele râurilor sunt cuprinse între 2,345 mg/l şi 13,105 mg/l, valori corespunzătoare claselor II - V de calitate. Concentraţiile de ortofosfaţi măsurate în apele râurilor se încadrează în clasele I –III de calitate. În ceea ce priveşte apele lacurilor din judeţul Tulcea, din punct de vedere al concentraţiilor de nitraţi şi ortofosfaţi, acestea se încadrează în clasa I de calitate.

� Nitraţii şi fosfaţii în apele râurilor şi lacurilor din judeţul Tulcea

Tabel III.3.1.6

Râu/lac Sectiunea de control Nitrati N-NO3 mg N/l

Ortofosfati P-PO4 mg P/l

Clasa de calitate

Pârâu Jijila Amonte Pod Jijila 500 m 2,345 0,152 II Pârâu

Casimcea Amonte Casimcea 300 m 13,105 0,186 V-II



111



Pârâu Telita

PH Posta 9,450 0,114 IV - II Aval evac.Aeroport

M.Kogalniceanu 11,659 0,112 V - III

Pârâu Taita

PH Satu NOU 6,961 0,108 IV - II Amonte acum. Horia 4,328 0,102 III -II

Pârâu Slava P H Ceamurlia de jos 8,028 0,047 IV - I Pârâu

Hamangia

PH Baia 11,151 0,099 V - I Hm 256 Aval evac Prim.

Baia, 12,237 0,118 V -II

Pârâu Ciucurova Amonte Slava Rusă 9,856 0,164 IV - II

Lac Razelm

mijloc lac 0,036 0,006 I Portiţa 0,048 0,008 I

Canal 5 0,036 0,006 I Jurilovca 0,044 0,007 I

L. Blasova mijloc lac 0,093 0,073 I L. Somova mijloc lac 0,057 0,014 I

L. Potcoava-Rosu mijloc lac 0,038 0,013 I

L. Puiu mijloc lac 0,107 0,022 I L. Roşu mijloc lac 0,058 0,017 I

L Babadag mijloc lac 0,105 0,015 I

Zona Pr.Taita 0,123 0,018 I Zona Babadag 0,126 0,018 I

Sursa SGA Tulcea

Agricultura este una dintre sursele de poluare a apelor cu nitraţi şi fosfaţi. Deasemenea, având în vedere faptul ca apele curgătoare ce străbat judeţul Tulcea sunt de tip pârâu, ele pot fi afectate şi de activităţile umane ce se dasfaşoară in vecinătatea lor. Evoluţia acestor indicatori este prezentată in figurile III.3.1.1 – III.3.1.4.

Fig. III.3.1.1. Evoluţia concentraţiilor de azotaţi în apele râurilor

N-NO3

0123456789

1011121314151617181920

2006 2007 2008 2009 2010Parau Jijila- Amonte Pod Jijila 500 m Parau CasimceaParau Telita- PH Posta Parau Taita - PH Satu NouParau Slava - Ceamurlia de Jos Parau Hamangia - PH BaiaParau Ciucurova- amonte Slava Rusa CMA Cl ICMA CLII



112



Fig. III.3.1.2 Evoluţia concentraţiilor de nitraţi în apele lacurilor

N-NO3

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

2006 2007 2008 2009 2010Lac Razelm - mijloc lac Lac Razelm - Portita Lac Razelm- Canal 5Lac Razelm- Jurilovca Blasova SomovaPotcoava- Rusu Puiu RosuBabadag- Mijloc lac Babadag- Zona Pr. Taita Babadag- Zona BabadagCMA Cl I CMA CLII

Fig. III.3.1.3. Evoluţia concentraţiilor de fosfaţi în apele râurilor

P-PO4

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

2006 2007 2008 2009 2010

Parau Jijila- mAmonte Pod Jijila 500 m Parau CasimceaParau Telita- PH Posta Parau Taita - PH Satu NouParau Slava - Ceamurlia de Jos Parau Hamangia - PH BaiaParau Ciucurova- amonte slava Rusa CMA Cl ICMA CLII



113



Fig. III.3.1.4. Evoluţia concentraţiilor de fosfaţi în apele lacurilor

P-PO4

0

0.025

0.05

0.075

0.1

0.125

0.15

0.175

0.2

0.225

2006 2007 2008 2009 2010

Lac Razelm - mijloc lac Lac Razelm - Portita Lac Razelm- Canal5Lac Razelm- Jurilovca Blasova SomovaPotcoava- Rusu Puiu RosuBabada- Mijloc lac Babadag- Zona Pr. Taita Babadag- Zona BabadagCMA Cl I CMA CLII

În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), în evaluarea calităţii apei încadrarea în clase de calitate a fost făcută în conformitate cu Ordinul 161/2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă- tabelul nr.6, Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a a apelor de suprafaţă şi anexa C, Elemente şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă. S-au luat în considerare valorile medii multianuale ale concentraţiilor indicatorilor determinaţi în perioada 2005-2010. Punctele de prelevare au fost următoarele :

� Dunăre şi braţe: Aval Izmail, Aval Reni, Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe, Cotu Pisicii, Periprava, Sf.Gheorghe, Sulina

� Canale: Crişan Caraorman, Litcov, Lopatna, Şontea � Lacuri: Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Fortuna, Merhei, Miazăzi, Nebunu, Somova,

Uzlina, Iacub, Isacova, Roşu, Rotundu şi Roşuleţ. Azotul din azotaţi Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri) În anul 2010, concentraţia medie a azotului din azotaţi încadrează apa lacurilor în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile nebunu şi Uzlina, cu valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate. În anul 2009, în funcţie de concentraţia medie anuală de azot din azotaţi, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacul Erenciuc (clasa a II-a de calitate), Cuibul cu lebede, Fortuna, Uzlina, Iacub, Isacova (clasa a III-a de calitate). În anul 2008, azotul din azotaţi are valori corespunzătoare clasei a IV-a de calitate pentru lacurile Fortuna, Miazăzi, Uzlina, Iacub, Isacova şi Roşuleţ, clasei a V-a de calitate pentru Cuibul cu



114



Lebede, Erenciuc, Nebunu, clasei a III-a de calitate pentru Merhei, clasei a II-a de calitate pentru Roşu şi clasa I de calitate pentru Somova şi Rotundu. În anul 2007, azotul din azotaţi are valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Nebunu şi Iacub, cu valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate. În anul 2005, lacurile se încadrează în clasa I de calitate.

Fig. III.3.1.5 Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)

0,0

3,0

6,0

9,0

12,0

15,0

18,0

Cuibul cu lebede

Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somova Uzlina Iacub Isacova Rosu Rotundu Rosulet

mg

N-N

O3/l

Lacuri

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Ortofosfaţi solubili Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri) În funcţie de concentraţia medie anuală de fosfor dizolvat, lacurile din RBDD se încadrează în 2010 în clasa I de calitate. Aceeaşi încadrare se observă şi în anii anteriori, excepţie făcând Miazăzi în anul 2005 (clasa a II-a de calitate).

Fig. III.3.1.6.Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

Cuibul cu lebede


mg

P-P

O4/

l

Lacuri

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Judeţul Vrancea Încadrările indicatorilor fizico-chimici au fost făcute conform Ordinului 161 din 2006.



115



Tabel III.3.1.7

Indicator analizat

râul Siret

Adjudu Vechi Cosmeşti Bilieşti Lungoci Şendreni

mg/l Cls. de calit

mg/l Cls. de calit

mg/l Cls. de calit

mg/l Cls. de calit

mg/l Cls. de calit

Azotaţi(N-NO3) 0,899 I 1,195 II 1,052 II 1,159 II 1,707 II Fosfaţi(P-PO4) 0,014 I 0,0148 I 0,011 I 0,029 I 0,022 I

Tabel III.3.1.8 Indicator analizat

râul Putna râul Trotuş

Tulnici Colacu P. Zamfirei Boţârlău Adjud

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit Azotaţi(N- NO3)

0,595 I 0,644 I 1,154 II 1,376 II 0,939 I

Fosfaţi(P-PO4)

0,009 I 0,008 I 0,009 I 0,018 I 0,0153 I

Tabel III.3.1.9

Date furnizate de SGA Vrancea Urmare a măsurilor introduse prin legislaţia naţională ce transpune legislaţia europeană, tendinţa este de scădere continuă a concentraţiilor de nitraţi şi fosfaţi în apele râurilor şi lacurilor. III.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

Pentru grupa „substanţe organice” nu au fost elaborate limite pentru corpurile de apă, necesare pentru evaluarea stării ecologice/ potenţialului ecologic.

Judeţul Buzău În anul 2010, A.N.APELE ROMÂNE - Administaţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa pentru bazinele hidrografice Buzău, Sărata şi Călmăţui nu a mai realizat evaluarea calităţii apelor curgătoare ţinându-se cont de secţiuni de control.

Indicator analizat

râul Milcov pârâu Râmna

Reghiu Goleşti Răstoaca Răşcuţa Jilişte

mg/l Clasa de

calit.

mg/l Clasa de

calit.

mg/l Clasa de

calit.

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit. Azotaţi N- NO3) 0,139 I 0,738 I 1,494 I 0,213 I 2,163 II Fosfaţi( P-PO4) 0,008 I 0,005 I 0,061 I 0,001 I 0,032 I



116



� Calitatea apei râului Râmnicu Sărat, în anul 2010, funcţie de indicatorii de

calitate oxigen dizolvat, materii organice şi amoniu, pe secţiuni de control şi pe clase de calitate:

Tabel III.3.2.1

Secţiunea de control

Oxigen dizolvat

Materii organice

Amoniu N-NH4

+

Clasa de calitate

mg O2/l mg O2/l mg N/l Tulburea 10,40 2,74 0,21 II Nicoleşti 8,9 2,74 0,671 II

Măicăneşti 9,0 3,06 0,315 II Judeţul Constanţa Starea corpurilor de apă aferente Fluviului Dunărea si Spaţiului Hidrografic Dobrogea s-a facut pe baza sistemelor de clasificare si evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa. Calitatea apelor din judeţ în raport cu oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniul în apele râurilor este evidenţiată în tabelul III.3.1.2. Judeţul Galaţi

� Calitatea râurilor, pentru anul 2010, în raport cu oxigenul dizolvat

Tabel III.3.2.2.

BH Cursul de

apă

Denumire corp de

apă Codul corpului de apă

Cod tipologi

e

Condiţii

de oxigenare (oxigen dizolvat)


Denumire Corp de apa similar

(pt corpurile de apa

evaluate prin

similitudine)

Corpuri de apă – râuri în stare naturală

PRUT Băneasa Băneasa RORW13.1.27.1_B1 RO20 Bună Moderată

Sitna av. ac. Dracsani + afl.

PRUT Brăneşti Brăneşti RORW13.1.26_B1 RO20 Bună Moderată


PRUT Bujorul Bujorul RORW13.1.27.3_B1 RO20 Bună Moderată


PRUT Chineja Chineja am. Lac Brateş RORW13.1.27_B1 RO06 Bună Moderat

ă -



117



PRUT Covurlui Covurlui RORW13.1.27.4_B1 RO20 Bună Moderată


PRUT Elan Elan av. Ac. Posta Elan RORW13.1.22_B3 RO06 Moderată Moderat

ă -

PRUT Frumuşiţa Frumuşiţa RORW13.1.27.8_B1 RO20 Bună Moderată


PRUT Horincea Horincea + afl. RORW13.1.23_B1 RO20 Bună Moderat

ă


PRUT Ijdileni Ijdileni -

CONTINUA - ac. Ijdileni

RORW13.1.27.9_B2 RO20 Bună Moderată


PRUT Ijdileni Ijdileni am. Ac. Ijdileni RORW13.1.27.9_B1 RO20 Bună Moderat

ă


PRUT Ijdileni Ijdileni av. Ac. Ijdileni RORW13.1.27.9_B3 RO20 Bună Moderat

ă


PRUT Mieloea Mieloea RORW13.1.27.5_B1 RO20 Bună Moderată


PRUT Oancea Oancea RORW13.1.24_B1 RO20 Bună Moderată


PRUT Oarba Oarba RORW13.1.23.3_B1 RO20 Bună Moderată


PRUT Roscani (Valea Parului)

Roscani (Valea Parului)



PRUT Rosia Radiciul + Rosia RORW13.1.27.6_B1 RO20 Bună Moderat

ă


PRUT Slivna Slivna RORW13.1.27.2_B1 RO20 Bună Moderată


BÂRLAD



RORW12.1.78.39.7_B1 RO19 Bună Moderată

Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Balaneasa Balaneasa RORW12.1.78.39a_B1 RO20 Bună Moderat

ă

Sitna av. ac. Dracsani



118



+ afl.

BÂRLAD Barzota Barzota RORW12.1.78.35_B1 RO20 Bună Moderat

ă


BÂRLAD Berheci

Berheci + Zeletin av. Motoseni

RORW12.1.78.39_B1 RO04 Bună Moderată -

BÂRLAD

Blaneasa (Petris)

Blaneasa (Petris) RORW12.1.78.40_B1 RO20 Bună Moderat

ă


BÂRLAD Cabesti Cabesti RORW12.1.78.36.2_B1 RO20 Bună Moderat

ă


BÂRLAD Corozel

Corozel + Taploani +

Valea Seaca

RORW12.1.78.42_B1 RO20 Bună Moderată -

BÂRLAD Corozel

Corozel av. Ac. +

Corozelul Sec


Corozel + Taploani + Valea Seaca

BÂRLAD Drobotfor Drobotfor +

Pojorata RORW12.1.78.39.8.3_B1 RO19 Bună Bună


BÂRLAD Dunavat Dunavat +

Fruntesti RORW12.1.78.39.1_B1 RO19 Bună Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Gaiceana Gaiceana +

afl. RORW12.1.78.39.3_B1 RO19 Bună Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD

Garbovat (Teiul)

Garbovat (Teiul) RORW12.1.78.37_B1 RO20 Bună Moderat

ă


BÂRLAD Godinesti Godinesti RORW12.1.78.39.2_B1 RO19 Bună Bună


BÂRLAD Gunoaia Gunoaia RORW12.1.78.39.8.2_B

1 RO19 Bună Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Hobana Hobana +

Pupezeni RORW12.1.78.33_B1 RO20 Bună Moderată


BÂRLAD Jaravat Jaravat +

afl. RORW12.1.78.32_B1 RO20 Bună Moderată


BÂRLAD

Negulesti (Galbenul)

Negulesti (Galbenul) RORW12.1.78.39.4_B1 RO19 Bună Bună


BÂRLAD Pereschiv Pereschiv

am. Ac. RORW12.1.78.36_B1 RO19 Bună Bună Vaslui am. Ac. +



119



Pereschiv afl.am.

BÂRLAD Pereschiv

Pereschiv av. ac.

Pereschiv RORW12.1.78.36_B3 RO19 Bună Bună


BÂRLAD

Pereschivul Mic

Pereschivul Mic +

Dumbrava RORW12.1.78.36.1_B1 RO19 Bună Bună


BÂRLAD Pleseseti Pleseseti RORW12.1.78.36.3_B1 RO20 Bună Moderat

ă


BÂRLAD Plopeasca Plopeasca RORW12.1.78.39.5_B1 RO19 Bună Bună


BÂRLAD Prisaca Prisaca RORW12.1.78.40a_B1 RO20 Bună Moderat

ă


BÂRLAD Rachitoasa Rachitoasa RORW12.1.78.39.8.1_B

1 RO19 Bună Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

BÂRLAD Serboaia Serboaia RORW12.1.78.39.6_B1 RO19 Bună Bună


BÂRLAD Tecucel Tecucel +

Valea Rea RORW12.1.78.41_B1 RO20 Bună Moderată


BÂRLAD

Valea Boului

Valea Boului RORW12.1.78.39.9_B1 RO19 Bună Bună


SIRET Geru

Geru si Gologan (Geru si afluentii)

RORW12.1.81a_B1 RO20 Bună Moderată -

SIRET Greaca Greaca RORW12.1.83.4.2_B1 RO20 Bună Moderată



CONTINUA - ac. Schela




CONTINUA- ac. Lupele



SIRET Lozova Lozova am. Ac. Lupele RORW12.1.83.4_B1 RO20 Bună Moderat

ă


SIRET Lozova

Lozova av. Ac. Schela -

am. Pepiniera



SIRET Negrea Negrea RORW12.1.83.4.1_B1 RO20 Bună Moderat Sitna av.



120



ă ac. Dracsani + afl.

SIRET Rusca Rusca RORW12.1.84_B1 RO20 Bună Moderată


SIRET Turbata Turbata RORW12.1.20_B1 RO19 Bună Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.

Corpuri de apa – rauri puernic modificate si artificiale

PRUT Prut

Prut - sector confl. Jijia -

confl. Dunarea

RORW13.1_B5 RO11 Bună Bună -

PRUT Chineja

Canal Ghimia (Chineja dupa Lac Brates)

RORW13.1.27_B3 RO08 Moderată Moderată

Jijia - sector confl. Sitna - confl. Prut

BÂRLAD

Apa Neagra Apa Neagra RORW12.1.78.39.8.4_B

1 RO19 Bună Bună

Miletin am. Campeni + afl.

BÂRLAD Bârlad

Barlad - confl.

Crasna - confl. Siret (include si derivatia Munteni - Tecucel)

RORW12.1.78_B3 RO11 Moderată Moderată -

SIRET Călmăţui Calmatui am. ac. RORW12.1.81_B1 RO20 Bună Bună

Miletin am. Campeni + afl.

SIRET Cătuşa Catusa + Faloaia RORW12.1.86_B1 RO20 Bună Moderat

ă

Sitna av. Catamarasti - am. Dracsani + afl.

SIRET Mălina Malina av. ac. RORW12.1.85_B3 RO20 Bună Moderat

ă

Sitna av. Catamarasti - am. Dracsani + afl.


Judeţul Tulcea Oxigenul dizolvat şi amoniul din apele râurilor şi lacurilor din judeţul Tulcea prezintă în majoritate valori aferente clasei I de calitate, respectiv peste 9 mg/l pentru O2 şi sub 0,4 mg/l pentru N-NH4. Valori crescute s-au înregistrat pentru materiile organice , exprimate in CCO-Cr. Principalele surse ale materiilor organice provin din apele uzate gospodăreşti, agricultură.



121



� Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor si lacurilor

Tabel III.3.2.3.

Râu/lac Secţiunea de

control

Oxigen dizolvat mg O2/l

Materii organice CCO-Cr mg O2/l

Amoniu N-NH4 mgN/l

Clasa de calitate

Pârâu Jijila

Amonte Pod Jijila 500 m

9,033

83,658

0,368

Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl IV

Pârâu Casimcea

Amonte Casimcea 300 m 10,783 41,112 0,291 Cl I cu excepţia CCO-Cr

care este de cl III

Pârâu Telita

PH Posta 10,325 39,248 0,310 II Aval

evac.Aeroport M.Kogalniceanu

10,800 50,951 0,301 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl IV

Pârâu Taita

PH Satu NOU 9,167 22,531 0,274 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl II

Amonte acum.Horia 8,873 19,483 0,206 II

Pârâu Slava P H Ceamurlia de jos 9,108 27,723 0,262 Cl I cu excepţia CCO-Cr

care este de cl III

Pârâu Hamangia

PH Baia 10,563 23,374 0,324 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl II

Hm 256 Aval evac Prim.Baia, 9,717 32,6 0,572 II

Pârâu Ciucurova

Amonte Slava Rusa 10,000

50,418 0,430 IV

Lac Razelm

mijloc lac 9,800 33,16 0,323 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl III

Portita 9,125 33,08 0,345 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl III

Canal 5 9,525 33,85 0,352 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl III

Jurilovca 9,550 31,67 0,291 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl III

L Blasova mijloc lac 7,733 45,38 0,601 III

L Somova mijloc lac 9,325 21,13 0,231 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de cl II

L Potcoava-Rosu mijloc lac 9,550 18,09 0,321 Cl I cu excepţia CCO-Cr

care este de clI

L Puiu mijloc lac 9,117 18,36 0,298 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de clI

L Rosu mijloc lac 8,963 23,13 0,301 II

L Babadag

mijloc lac 9,500 67,7 0,488 II

Zona Pr.Taita 9,075 60,45 0,344 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de clII

Zona Babadag 9,200 69,51 0,280 Cl I cu excepţia CCO-Cr care este de clII

Sursa SGA Tulcea



122



Analizând evoluţia acestor indicatori pe perioada 2006-2010, constatăm menţinerea concentraţiilor de oxigen dizolvat şi azot amoniacal în jurul categoriei I de calitate şi o uşoară tendinţă de scădere a concentraţiei de materiei organice în principal pentru lacuri. Evoluţia acestor indicatori este prezentată in figurile III.3.2.1 – III.3.2.6. : Fig.III.3.2.1. Evoluţia concentraţiilor de oxigen dizolvat in râurile din judeţul Tulcea

Oxigen dizolvat

0

3

6

9

2006 2007 2008 2009 2010

Parau Jijila- Amonte Pod Jijila 500 m Parau CasimceaParau Telita- PH Posta Parau Taita - PH Satu NouParau Slava - Ceamurlia de Jos Parau Hamangia - PH BaiaParau Ciucurova- amonte Slava Rusa CMA Cl ICMA CLII

Fig.III.3.2.2. Evoluţia concentraţiilor de oxigen dizolvat in lacurile din judeţul Tulcea

Oxigen dizolvat

0

3

6

9

2006 2007 2008 2009 2010Lac Razelm - mijloc lac Lac Razelm - Portita Lac Razelm- Canal 5 Lac Razelm- Jurilovca

Blasova Somova Potcoava- Rusu Puiu

Rosu Babadag- Mijloc lac Babadag- Zona Pr. Taita Babadag- Zona Babadag

CMA Cl I CMA CLII



123



Fig.III.3.2.3. Evoluţia concentraţiilor de azot amoniacal in râurile din judeţul Tulcea

N-NH4

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

2006 2007 2008 2009 2010


Fig. III.3.2.4 Evoluţia concentraţiilor de azot amoniacal in lacurile din judeţul Tulcea

N-NH4

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

2006 2007 2008 2009 2010

Lac Razelm - mijloc lac Lac Razelm - Portita Lac Razelm- Canal 5Lac Razelm- Jurilovca Blasova SomovaPotcoava- Rusu Puiu RosuBabadag- Mijloc lac Babadag- Zona Pr. Taita Babadag- Zona BabadagCMA Cl I CMA CLII



124



Fig. III.3.2.5 Evoluţia concentraţiilor de materii organice in râurile din judeţul Tulcea

CCO-Cr

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2006 2007 2008 2009 2010


Fig. III.3.2.6 Evoluţia concentraţiilor de substanţe organice in lacurile din judeţul Tulcea

CCO-Cr

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

2006 2007 2008 2009 2010

Lac Razelm - mijloc lac Lac Razelm - Portita Lac Razelm- Canal 5Lac Razelm- Jurilovca Blasova SomovaPotcoava- Rusu Puiu RosuBabadag- Mijloc lac Babadag- Zona Pr. Taita Babadag- Zona BabadagCMA Cl I CMA CLII



125



Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) Regimul oxigenului Oxigenul dizolvat din apele de suprafaţă, a fost determinat prin metoda iodometrică.

Figura III.3.2.7 Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

20,0

Cuibul cu lebede


O2,

mg

O2/

l

Lacuri

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.(min.)

Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri) În anul 2010, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Somova, Uzlina, Isac cu valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate, Rotundu, Merhei cu valori corespunzătoare clasei a IV-a de calitate. În anul 2009, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate (Cuibul cu Lebede, Fortuna, Miazăzi, Fortuna, Somova, Uzlina, Iacub), clasa a III-a de calitate (Erenciuc, Isacova, Rotundu, Roşuleţ), clasa a IV-a de calitate (Merhei, şi Roşu). Comparativ cu anul 2009, în anul 2008, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate (Erenciuc, Fortuna, Nebunu, Uzlina, Iacub, Roşuleţ), clasa a III-a de calitate (Cuibul cu Lebede, Miazăzi, Somova şi Rotundu), clasa a IV-a de calitate (Merhei, Isacova şi Roşu). În anul 2007, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a IV-a de calitate (Cuibul cu lebede, Somova, Iacub, Isacova, Rotundu), clasa a III-a de calitate (Erenciuc, Fortuna, Merhei, Uzlina, Roşuleţ) şi clasa a II-a de calitate (Miazăzi, Nebunu, Roşu). În anul 2006, lacurile din RBDD se încadrează în general în clasa a II-a de calitate. În anul 2005, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Iacub şi Rotundu (clasa a II-a de calitate), Roşuleţ (clasa a III-a de calitate) şi Isacova, clasa a IV-a de calitate.

Figura III.3.3.8. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

Cuibul cu lebede

Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somova Uzlina Iacub Isacova Rosu Rotundu

mg

CB

O5/

l

Lacuri

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.



126



Indicele de permanganat- Dinamica multianuală a indicelui de permaganat (lacuri) În anul 2010, în funcţie de concentraţia medie a indicelui de permanganat, lacurile din RBDDD se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Merhei, Isac, cu valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate. În anul 2009, în funcţie de concentraţia indicelui de permanganat, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacul Fortuna, Uzlina, Iacub, Isacova, Nebunu, care au valori corespunzătoare clasei I de calitate, Merhei, şi Somova cu valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate. În anul 2008, valorile indicelui de permanganat încadrează lacurile din RBDD în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Miazăzi, Nebunu, Rotundu (clasa a III-a de calitate), Uzlina, clasa I de calitate. Aceeaşi încadrare în clasa a II-a de calitate este şi în anul 2007, excepţie făcând lacurile Erenciuc, Miazăzi, Nebunu, Uzlina, Iacub (clasa I de calitate), respectiv Cuibul cu lebede clasa a III-a de calitate. În anii 2005-2006 s-au obţinut valori corespunzătoare claselor I şi a II-a de calitate.

Figura III.3.3.9. Dinamica multianuală a indicelui de permaganat (lacuri)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

Cuibul cu lebede

Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somova Uzlina Iacub Isacova Rosu Rotundu

IKM

nO

4, m

gO

2/l

Lacuri

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Azot amoniacal- Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri) Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei I de calitate în anul 2010. Aceeaşi încadrare este corespunzătoare şi pentru perioada 2006-2009, excepţie făcând lacul Somova în anul 2008, unde valoarea determinată încadrează apa lacului în clasa a II-a de calitate. În anul 2005, valorile concentraţiilor de azot amoniacal încadrează lacurile în clasa a II-a de calitate, stare ecologică bună, excepţie făcând lacul Somova, clasa a II-a de calitate şi lacul Fortuna, clasa I de calitate.

Figura III.3.3.10. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

0,80

0,90

Cuibul cu lebede


mg

N-N

H4/

l

Lacuri

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.



127



Judeţul Vrancea

� Calitatea apelor din judeţ în raport cu oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniul în apele râurilor este evidenţiată în tabelele următoare:

Tabel III.3.2.4

Indicator analizat

râul Siret

Adjudu Vechi Cosmeşti Bilieşti Lungoci Şendreni

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit OD 9,65 I 10,19 I 10,10 I 10,21 I 9,94 I

CBO5 2,75 I 2,41 I 2,76 I 2,46 I 3,05 II Amoniu 0,193 I 0,201 I 0,295 I 0,182 I 0,191 I

Tabel III.3.2.5

Indicator analizat

râul Putna râul Trotuş

Tulnici Colacu P. Zamfirei Boţârlău Adjud

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit OD 10,74 I 10,52 I 9,07 I 9,07 I 10,10 I

CBO5 1,85 I 2,1 I 2,37 I 2,12 I 2,62 I Amoniu 0,03 I 0,024 I 0,047 I 0,092 I 0,178 II

Tabel III.3.2.6

Date furnizate de SGA Vrancea III.3.3 Starea fluviului Dunărea Evaluarea stării corpurilor de apă aferente Fluviului Dunărea s-a facut pe baza sistemelor de clasificare şi evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa de către Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral. La nivelul fluviului Dunărea, de la Chiciu la vărsare au fost identificate un număr de 4 corpuri de apă râuri: 2 corpuri sunt în stare naturală, 2 sunt puternic modificate. Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă curgătoare din bazinul hidrografic Dunăre pentru fluviul Dunărea s-a realizat în urma monitorizării celor 11 secţiuni de pe următoarele 2 corpuri de apă permanente:

Indicator analizat

râul Milcov pârâu Râmna

Reghiu Goleşti Răstoaca Răşcuţa Jilişte

mg/l Clasa de

calit.

mg/l Clasa de

calit.

mg/l Clasa de

calit.

mg/l Cls. de

calit

mg/l Cls. de

calit. OD 10,36 I 9,97 I 7,35 II 9,98 I 9,72 I

CBO5 2,34 I 2,41 I 3,15 II 2,51 I 2,99 I Amoniu 0,051 I 0,184 I 0,451 I 0,101 I 0,361 I



128



Corpul de apă Sf. Gheorghe RORW14.1_B7, cu o lungine de 70 km şi cu tipologia

caracteristică RO 15, a fost monitorizat in 6 secţiuni. Secţiunile monitorizate sunt:

- Sf. Gheorghe km 0 (mal stâng – RO144400_1,mijloc – RO144400_2, mal drept – RO144400_3),

- Mahmudia Hm 900 – RO14434, - Sf. Gheorghe Hm50 – RO144350, - Hm 10084 Aval evac. SC Carniprod SRL Tulcea – RO144150.

Evaluarea stării ecologice a corpului de apă din punct de vedere al: a. Elementelor biologice (fitoplanctonul, fitobentosul şi macronevertebratele) au dat

corpului de apă starea bună. b. Starea elementelor fizico-chimice generale este bună, dată de indicatorul oxigen

dizolvat. c. Poluanţii specifici încadreaza corpul de apă în starea bună. Starea ecologică finală pentru corpul de apa Sf. Gheorghe RORW14.1_B7 este bună.

Starea chimică este proastă data de valoarea maximă a următorilor indicatori: mercur, cadmiu, endosulfan si p,p` DDT.

Corpul de apă Chilia RORW 14.1_B6, cu o lungime de 120 km şi cu tipologia caracteristică RO 15, a fost monitorizat in 5 secţiuni. Secţiunile monitorizate sunt:

- Valcov km 17 (mal stâng - RO144000_1, mijloc - RO144000_2, mal drept - RO144000_3),

- Pardina - RO143910 - Chilia Hm 450 - RO14396.

Evaluarea stării ecologice a corpului de apă dpdv al: a. Elementelor biologice (fitoplanctonul, fitobentosul şi macronevertebratele) au dat

corpului de apă starea bună. b. Starea elementelor fizico-chimice generale este bună, dată de indicatorul oxigen

dizolvat. c. Poluanţii specifici încadrează corpul de apă în starea bună. Starea ecologică finală pentru corpul de apa Chilia RORW 14.1_B6 este bună.

Starea chimică este proastă dată de valoarea maximă a următorilor indicatori: mercur, cadmiu, endosulfan si p,p` DDT.

Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă din bazinul hidrografic Dunăre pentru Fluviul Dunărea s-a realizat în urma monitorizării celor 30 de secţiuni de pe următoarele 2 corpuri de apă puternic modificate:

Corpul de apă puternic modificat (CAPM) Chiciu-Isaccea RORW14.1_B4, cu lungimea

de 275,5 km şi cu tipologia caracteristică RO14, a fost monitorizat in 21 de secţiuni. Secţiunile monitorizate sunt:



129



- Chiciu km 375 (mal stang – RO142900_1, mijloc – RO142900_2, al drept – RO142900_3),

- Reni km 132 (mal stang – RO143900_1, mijloc – RO143900_2, mal drept – RO143900_3),

- P.H. Giurgeni Vadu Oii - RO14330, - Seimeni aval pod - RO14310, - Hm8340 (br.Măcin) - RO14336, - Hm 8340 (br.Măcin) Aval evac. SC Aquaserv SA Tulcea sector Măcin -

RO143370, - Aval SC Ostrov SA (br.Ostrov) - RO142950, - Cernavodă Hm7733 - RO143000, - Aval Km250 zona evac SC Sârma si cabluri SA si RAJA Hârşova km 254 -

RO143200, - Dăieni (br.Măcin) - RO143320, - Smârdan (br.Macin) - RO143350, - Modelu - RO143150, - Draw off Galaţi - RO143820, - Brăila1 - RO143740, - Brăila2 - RO143720, - Brăila (Gropeni)-RO143700, - priza Galaţi - RO143830.

Evaluarea potenţialului ecologic al corpului de apă dpdv al: a. Elementelor biologice - au dat corpului de apa potentialul bun. b. Potenţialul elementelor fizico-chimice generale este bun. c. Poluanţii specifici îincadrează corpul de apă în potenţial bun.

Potenţialul ecologic final pentru corpul de apă Chiciu-Isaccea RORW14.1_B4 este bun.

Starea chimică este proastă, dată de valoarea maximă a următorilor indicatori: plumb, cadmiu, pentaclorbenzen, hexaclorbutadiena, cloroform, endosulfan şi p,p` DDT; precum şi de valoarea concentraţiilor medii la indicatorii: pentaclorbenzen, hexaclorbutadienă, cloroform.

Corpul de apă puternic modificat (CAPM) Isaccea-Sulina RORW14.1_B5, cu lungimea de 100 km şi cu tipologia caracteristică RO15, a fost monitorizat în 9 secţiuni. Secţiunile monitorizate sunt:

- Sulina km0 (mal stang – RO144300_1, - mijloc – RO144300_2, - mal drept – RO144300_3), - Mm 38+500 - RO14410, - Tulcea Hm9942-RO144080, - Hm10009 aval evac. SC Alum SA Tulcea, SC Aker SA, SC Aquaserv SA

Tulcea - RO144090, - Sulina Hm10670 - RO144280, - Maliuc Hm10300 - RO144230, - Crişan Hm10520 - RO14425.

Evaluarea potenţialului ecologic al corpului de apă din punct de vedere al:



130



a. Elementelor biologice au dat corpului de apă potenţialul bun. b. Potenţialul elementelor fizico-chimice generale este bun. c. Poluanţii specifici încadrează corpul de apă în potenţial bun .

Potenţialul ecologic final pentru corpul de apă Isaccea-Sulina RORW14.1_B5 este bun.

Starea chimică este proastă, dată de valoarea maximă a următorilor indicatori: cadmiu, endosulfan şi p,p` DDT; precum şi de valoarea concentraţiei medii a mercurului.

Pe teritoriul judeţului Tulcea în 2010, SGA Tulcea a monitorizat calitatea apelor fluviului Dunărea în următoarele secţiuni:

Tabel III.3.3.1

CURS DE APĂ Secţiune de monitorizare

Dunăre

Măcin - Hm 8340

Măcin - Hm 8340-aval evac. Aquaserv

Dăeni km 225

Tulcea Hm 9942

Tulcea Mm38+500

Tulcea Hm 10009

Tulcea Hm 10084

Sf. Gheorghe Hm 50

Mahmudia Hm 900

Maliuc Hm 10300

Crişan Hm 10520

Sulina Hm 10670

Pardina Hm 9920

Chilia Veche Hm 450

Smârdan

Rezultatele analizelor principalilor indicatori sunt prezentate în tabelul III.3.3.2.



131



În general aceştia se încadrează în clasa I de calitate, cu excepţia substanţelor organice şi a azotului amoniacal care sunt de clasa II sau III, mai ales datorită încărcarii cu care vine Dunărea din amonte, situaţii înregistrate în special în timpul primăverii, odată cu dezgheţul şi în perioadele cu cantităţi majore de precipitaţii.

� Indicatori de calitate Dunăre 2010 Tabel III.3.3.2.

CURS DE APĂ

Secţiune de monitorizare

Rez. fix

CBO5 OD CCO-Cr

NH4+

Deterg. Clasa

de calitate

Dunăre

Macin - Hm 8340 273,8 1,8 10,0 14,5 0,290 0,018 II

Macin - Hm 8340-aval

evac. Aquaserv

283,5 2,0 9,4 16,3 1,143 0,072 II

Daeni km 225 286,8 1,4 10,4 15,1 0,408 0,012 II

Tulcea Hm 9942 287,0 1,5 9,6 17,8 0,304 0,010 II

Tulcea Mm38+500 285,8 1,9 9,9 18,73 0,314 0,013 II

Tulcea Hm 10009 296,9 1,3 8,6 15 0,407 0,017 II

Tulcea Hm 10084 298,2 1,3 8,7 25,8 0,420 0,022 III

Sf. Gheorghe Hm 50 293,5 1,3 9,3 22 0,339 0,024 II

Mahmudia Hm 900 285,4 1,6 9,0 19,3 0,356 0,016 II

Maliuc Hm 10300 293,9 1,5 9,0 16,4 0,326 0,021 II

Crisan Hm 10520 284,5 1,6 9,7 15,4 0,451 0,013 II

Sulina Hm 10670 285,5 2,0 8,8 17,3 0,245 0,002 II

Pardina Hm 9920 299,1 1,7 9,3 13,1 0,229 0,030 II

Chilia Veche Hm 450 295,2 1,1 8,9 14,6 0,327 0,020 II

Smârdan 274,6 1,5 10,1 16,5 0,213 0,025 II

Sursa SGA Tulcea



132



Evaluarea stării ecologice - elemente suport � Elemente Fizico-Chimice Generale

Tabel III.3.3.3

Curs Apă Corp Apă Temperatura apa (°C) pH

Oxigen dizolvat (mgO2/l)

Nutrienţi Stare finală

Dunăre Sf.Gheorghe Foarte bună

Foarte bună Bună Foarte

bună Bună

Dunăre Chilia Foarte bună


bună Bună

Dunăre Isaccea - Sulina

Foarte bună


bună Bună

Sursa SGA Tulcea

� Poluanţi Specifici Tabel III.3.3.4

Curs Apă Corp Apă

Cu dizolvat

(µg/l)

Zn dizolvat

(µg/l)

Cr total dizolvat

(µg/l)

As dizolvat

(µg/l)

Fenol (µg/l) Stare

finală Stare Stare Stare Stare Stare

Dunăre Sf.Gheorghe Foarte bună

Foarte bună Bună Bună Foarte

bună Bună

Dunăre Chilia Foarte bună


bună Bună

Dunăre Isaccea - Sulina

Foarte bună


bună Bună

Sursa SGA Tulcea

� Clase de calitate fluviul Dunărea Tabel III.3.3.5

Secţiune de monitorizare

Regim oxigen Nutrienţi Ioni generali Micropoluanţi

Măcin - Hm 8340 II II I II

Macin - Hm 8340-aval

evac. Aquaserv

II II I II

Dăeni km 225 II II I II

Tulcea Hm 9942 II II I II

Tulcea Mm38+500 II II I II

Tulcea Hm 10009 II II I III

Tulcea Hm 10084 II II I III



133



Sf. Gheorghe Hm 50 II II I II

Mahmudia Hm 900 II II I II

Maliuc Hm 10300 II II I II

Crisan Hm 10520 II II I II

Sulina Hm 10670 II II I II

Pardina Hm 9920 II III II II

Chilia Veche Hm 450 II II I II

Smârdan II II I II

Sursa SGA Tulcea Având în vedere parcursul Dunării până la intrarea în judeţ, deversările care au loc pe acest traseu precum şi debitul mare de diluţie al Dunării, nu se poate preciza cu exactitate aportul în poluanţi pe care îl au unităţile economice de pe raza judeţului Tulcea, unităţi care evacuează apele uzate direct în fluviu. În acest context se poate aprecia că indicatorii de calitate ai apei fluviului sunt afectaţi de evacuările de la marile unităţi industriale, de transportul naval şi de evacuările de ape uzate menajere provenite de la localităţile riverane (ape ce sunt deversate fară o epurare prealabilă), dintre care menţionăm în mod special evacuarea menajeră a municipiului Tulcea.

Fig. III.3.3.1. Dunăre – evoluţie oxigen dizolvat 2006-2010

Oxigen dizolvat

0

4

8

12

2006 2007 2008 2009 2010

Macin - HM 8340 Macin- HM 8340 aval evac. AquaservDaeni km 225 Tulcea Hm 9942Tulcea Hm 10009 Tulcea Hm 10084Sf. Gheorghe Hm 50 Mahmudia Hm 900Maliuc Hm 10300 Crisan Hm 10520Sulina Hm 10670 Pardina Hm 9920Chilia Veche Hm 450 SmardanCMA Cl I CMA CLIITulcea Mm 38+500



134



Fig. III.3.3.2. Dunăre – evoluţie ortofosfaţi

P-PO4

0

0.025

0.05

0.075

0.1

0.125

0.15

0.175

0.2

0.225

2006 2007 2008 2009 2010Macin - HM 8340 Macin- HM 8340 aval evac. AquaservDaeni km 225 Tulcea HM 9942Tulcea MM38+500 Tulcea HM 10009Tulcea HM 10084 Sf. Gheorghe Hm 50Mahmudia HM 900 Maliuc HM 10300Crisan HM 10520 Sulina HM 10670Pardina HM 9920 Chilia Veche HM 450Smardan CMA Cl ICMA CLII

Fig. III.3.3.3. Dunăre – evoluţie azotaţi

N-NO3

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

2006 2007 2008 2009 2010

Macin - HM 8340 Macin- HM 8340 aval evac. AquaservDaeni km 225 Tulcea Hm 9942Tulcea Hm 10009 Tulcea HM 10084Sf. Gheorghe Hm 50 Mahmudia Hm 900Maliuc Hm 10300 Crisan Hm 10520Sulina Hm 10670 Pardina Hm 9920Chilia Veche Hm 450 SmardanCMA Cl I CMA CLIITulcea- Mm38+500



135



După cum se poate constata din figurile III.3.3.1 - III.3.3.3. tendinţa este de menţinere a calitaţii apei fluviului în clasa a II a de calitate. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

� Regimul de acidifiere Dinamica multianuală a pH-ului (Dunăre şi braţe) Domeniul optim de pH este cuprins între 6.5 şi 8.5. Valorile medii anuale ale pH-ului se încadrează în acest domeniu, excepţie făcând Cotul Pisicii în anul 2009 şi Aval Izmail în anul 2007.

Figura III.3.3.4. Dinamica multianuală a pH-ului (Dunăre şi braţe)

0,0

1,5

3,0

4,5

6,0

7,5

9,0

Cotul Pisicii Aval Izmail Aval Reni Ceatal Chilia Ceatal Sf.Gheorghe

Periprava Sf.Gheorghe

pH

Dunare

Dinamica multianuală a pH-ului (canale) pH-ul determinat din apa canalelor se încadrează în domeniul optim de pH, respectiv 6.5-8.5. În anul 2007, apa canalelor Litcov şi Lopatna au valori ale pH-ului ce depăşesc valoarea maximă a domeniului de pH.

Figura III.3.3.5. Dinamica multianuală a pH-ului (canale)

0,0

1,5

3,0

4,5

6,0

7,5

9,0

Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea

pH

Canale

� Regimul oxigenului Oxigen dizolvat Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (Dunăre şi braţe) Concentraţiile medii anuale de oxigen dizolvat încadrează apa braţelor Dunării în clasa I de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună.



136



Concentraţiile medii anuale determinate pentru oxigenul dizolvat, în dinamică multianuală, din probele de Dunăre, au valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate (stare ecologică bună) atât în anul 2010 cât şi în anii anteriori.

Figura III.3.3.6. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (Dunăre şi braţe)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0


Periprava Sf.Gheorghe Sulina

O2,

mg

O2/

l

Dunare


Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat din apă (canale) În anul 2010, în funcţie de concentraţia media anuală de oxigen dizolvat, apa canalelor Crişan-caraorman şi Şontea se încadrează în clasa I de calitate, iar apa canalelor Litcov şi Lopatna în clasa a II-a de calitate. În anul 2009, concentraţia medie anuală de oxigen dizolvat încadrează apa din canale în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună), aceeaşi încadrare fiind valabilă şi în anii 2007 şi 2008. În anul 2005 concentraţiile medii anuale determinate pentru oxigenul dizolvat, încadrează apa canalelor în clasa a III-a de calitate respectiv stare ecologică moderată. Tot în clasa a III-a de calitate se încadrează şi apa canalelor Litcov şi Lopatna în anul 2006.

Figura III.3.3.7. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (canale)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0


O2,

mg

O2/

l

Canale


Consumul biochimic de oxigen la 5 zile Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (Dunăre şi braţe) În anul 2010, concentraţiile medii anuale ale consumului biochimic de oxigen la 5 zile au valori ce încadrează apa Dunării în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni, ceatal Chilia şi Ceatal Sf. Gheorghe ce au valori corespunzătoare clasei I de calitate.



137



Concentraţiile medii anuale ale consumului biochimic de oxigen la 5 zile au valori ce încadrează apa de suprafaţă din Dunăre, în anul 2009 în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând valorile determinate la Cotul Pisicii şi Aval Izmail, unde s-au determinat valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate. În anii 2006, 2007 şi 2008 Dunărea şi braţele acesteia se încadrează în clasa a II-a de calitate, cu mici exceptii şi anume Cotul Pisicii şi Aval Reni, unde s-au obţinut valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate.

Figura III.3.3.8. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (Dunăre şi braţe)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0


Periprava Sf.Gheorghe

mg

CB

O5/l

Dunare

Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (canale) În anul 2010, concentraţiile medii anuale ale consumului biochimic de oxigen la 5 zile încadrează apa canalelor în clasa I de calitate ( Canal Lopatna şi canal Şontea), respectiv clasa a II-a de calitate (Canal Crişan- Caraorman şi Canal Litcov). În 2009, valorile concentraţiilor de consum biochimic de oxigen la 5 zile, încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a III-a de calitate, doar apa canalului Lopatna încadrându-se în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună). În anii 2005, 2006, 2007 şi 2008 canalele din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând canalele Crişan-Caraorman (2007 şi 2008) şi Litcov (2007).

Figura III.3.3.9. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (canale)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0


mg

CB

O5/

l

Canale

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

� Nutrienţi

Azot amoniacal Dinamica multianuală a azotului amoniacal (Dunăre şi braţe) În anul 2010, valorile concentraţiilor de azot amoniacal determinate din punctele de prelevare selectate, au valori corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună. Aceeaşi dinamică este observată şi în anii 2006, 2007, 2008, 2009 cu o



138



singură excepţie şi anume Aval Reni în anul 2006. În anul 2005 valorile determinate pentru azot amoniacal sunt valori corespunzătoare claselor I şi a II-a de calitate.

Figura III. 3.3.10 Dinamica multianuală a azotului amoniacal (Dunăre şi braţe)

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

0,80

0,90



mg

N-N

H4/

l

Dunare

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Dinamica multianuală a azotului amoniacal (canale) Concentraţiile medii determinate în anul 2010 din apa canalelor Deltei Dunării, au valori corespunzătoare clasei I de calitate, excepţie făcând canalul Lopatna încadrat în clasa a II-a de calitate. Aceeaşi încadrare se constată şi în anii anteriori şi anume 2006, 2007, 2008 şi 2009. În anul 2005, azotul amoniacal are valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate.

Figura III. 3.3.11. Dinamica multianuală a azotului amoniacal din apă (canale)

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

0,80

0,90


mg

N-N

H4/

l

Canale

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Azotul din azotiţi Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe) În anul 2010, în funcţie de concentraţia medie a azotului din azotiţi, apa Dunării este încadrată în clasa a II-a de calitate. Valorile medii determinate pentru azotul din azotiţi în anul 2009 încadrează apa din Dunăre şi braţe în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând Periprava şi Sf. Gheorghe (clasa a III-a de calitate) şi Sulina (clasa a IV-a de calitate). În anii 2006, 2007 şi 2008 valorile determinate sunt valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate, (stare ecologică bună), excepţie făcând în 2006 Aval Reni şi Sf. Gheorghe. Valorile determinate în anul 2005 sunt valori corespunzătoare clasei a IV-a şi respectiv a V-a de calitate.



139



Figura III.3.3.12. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50



mg

N-N

O2

/lDunare

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale) În anii 2009 şi 2010, valorile concentraţiilor determinate pentru azotul din azotiţi, încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună), cu o singură excepţie şi anume canalul Lopatna ale cărui valori de concentraţie încadrează apa acestui canal în clasa a IV-a de calitate. În anii 2006, 2007 şi 2008, s-a obţinut aceeaşi încadrare cu mici excepţii şi anume apa canalului Lopatna ale căror valori de concentraţie încadrează apa acestuia în anii 2007 şi 2008 în clasa a IV-a de calitate. În anul 2005 valorile determinate pentru toate canalele sunt corespunzătoare clasei a IV-a de calitate (stare ecologică proastă).

Figura III.3.3.13. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)

0,00

0,03

0,06

0,09

0,12

0,15

0,18

0,21


N-N

O2

mg

/l

Canale

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Azotul din azotaţi Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe) În anul 2010, concentraţiile medii anuale de azot din azotaţi încadrează apa Dunării în clasa a II-a de calitate. În anul 2009, valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţi sunt corespunzătoare claselor a III-a, a IV-a şi chiar a V-a de calitate. Comparând anii 2005, 2006, 2007 şi 2008 se observă o creştere a concentraţiilor de azot din azotaţi, în anul 2008 obţinându-se valori corespunzătoare clasei a V-a de calitate (stare ecologică foarte proastă).



140



Figura III.3.3.14. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0



mg

N-N

O3/

l

Dunare

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale) În anul 2010, concentraţiile medii anuale de azot din azotaţi încadrează apa canalelor în clasa I de calitate. În ceea ce priveşte valorile medii anuale ale concentraţiei de azot din azotaţi obţinute în anul 2009 în apa canalelor, acestea se încadrează în clasa a III-a de calitate, respectiv stare ecologică moderată. În anii anteriori, se observă ca apa tuturor canalelor în anul 2005 se încadra în clasa I de calitate, iar în anii următori, 2006, 2007 şi 2008, valorile concentraţiilor de azot din azotaţi obţinute, încadrează apa canalelor în clasele a II-a, a III-a şi chiar a IV-a (canalul Şontea în 2007) şi a V-a (canalul Şontea în 2008) de calitate.

Figura III.3.3.15. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0


mg

N-N

O3/

l

Canale

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Azotul total Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe) În anul 2010, concentraţiile medii anuale de azot total încadrează apa Dunării în clasa a III-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni, Sf. Gheorghe a căror concentraţie medie încadreaza apa în clasa a II-a de calitate. Concentraţia medie anuală a azotului total determinat din probele de apă în anul 2009, încadrează apa Dunării şi a braţelor acesteia în clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate (stare ecologică moderată, proastă şi foarte proastă). Valorile concentraţiilor de azot total determinate în anul 2008 încadrează apa Dunării şi a braţelor acesteia în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni (clasa a II-a de calitate) şi Cotul Pisicii (clasa a IV-a de calitate). Comparativ, în anul 2007, apele sunt încadrate în clasa a III-a de calitate, excepţie făcând Cotul Pisicii şi Periprava (clasa a V-a de calitate) şi Ceatal Chilia (clasa a IV-a de calitate).



141



Figura III.3. 3.16. Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0



mg

Nt/

l

Dunare

2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Dinamica multianuală a azotului total (canale) În anii 2009 şi 2010, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa a III-a de calitate. În anii 2007 şi 2008, valorile concentraţiilor medii anuale de azot total încadrează apa canalelor în clasa a III-a de calitate, excepţie făcând canalul Lopatna în 2008 (clasa a IV-a de calitate) şi canalul Şontea în 2007 (clasa a IV-a de calitate).

Figura III. 3.3.17. Dinamica multianuală a azotului total (canale)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0


mg

Nt/

l

Canale

2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

� Ortofosfaţi solubili Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (Dunăre şi braţe) Valoarea limită stabilită pentru clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună) pentru ortofosfaţi solubili exprimaţi ca P-PO4

-3 este de 0.2 mg P/L. Valorile concentratiilor medii anuale obţinute în apa Dunării şi a braţelor ei, încadrează aceste ape în perioada 2005-2010, în clasa I de calitate.

Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (canale) În perioada studiată, 2005-2010, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa I de calitate.



142



Figura III.3.3.18. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (canale)

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20


mg

P-P

O4/

l

Canale

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

� Fosfor total

Dinamica multianuală a fosforului total (Dunăre şi braţe) În perioada 2006-2010, valorile concentraţiilor de fosfor total încadrează apa Dunării şi a braţelor acesteia în clasa I de calitate. Valorile concentraţiilor de fosfor total în anul 2005, sunt valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate, excepţie Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe, Cotul Pisicii - clasa a II-a de calitate.

Figura III.3.3.19. Dinamica multianuală a fosforului total (Dunăre şi braţe)

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

0,80



mg

Pt/

l

Dunare

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.

Dinamica multianuală a fosforului total (canale) În anul 2006 şi în perioada 2008-2010 valorile concentraţiilor de fosfor total, încadrează apa din canale în clasa I de calitate. În anul 2005, apa canalelor se încadrează în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună).

Figura III.3.3.20. Dinamica multianuală a fosforului total (canale)

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40


mg

Pt/l

Canale

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cls.a II-a de calit.



143



CONCLUZII: Analizând evoluţia indicatorilor pe perioada 2006-2010, constatăm menţinerea concentraţiilor de oxigen dizolvat şi azot amoniacal în jurul categoriilor I şi II de calitate şi o uşoară tendinţă de scădere a concentraţiei de materiei organice în principal pentru lacuri. Urmare a măsurilor introduse prin legislaţia naţională ce transpune legislaţia europeană, tendinţa este de scădere continuă a concentraţiilor de nitraţi şi fosfaţi în apele râurilor şi lacurilor. III.4. Ape subterane

Apele subterane, în raport cu posibilităţile naturale de drenare, respectiv de legătura lor cu apele de suprafaţǎ, sunt: sub presiune (de adâncime) şi freatice (libere). În categoria apelor subterane libere se includ stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descǎrcare, deci sunt drenate natural. Apele freatice se acumulează în primul orizont de roci permeabile şi se alimentează din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local din revărsarea râurilor. Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabele intercalate între strate argilo-marnoase repartizate pe mai multe nivele şi sunt întâlnite în zonele secţionate de văile râurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din unităţile hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face prin capătul mai coborât, putând alimenta acviferele freatice şi putând fi alimentate de acestea. De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării apelor. La acestea se adaugă frecvent şi sărurile de pe soluri care sunt spǎlate de precipitaţiile ce se infiltrează în sol, ca urmare, apele freatice, au un grad ridicat de mineralizare. În aceste condiţii, rezervele exploatabile se întâlnesc în luncile râurilor, în general se observă ape sulfatate cu mineralizare, duritate înaltǎ şi un grad de debitare redus. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC. Pentru evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane se parcurg următoarele etape: - se calculează pentru fiecare punct de monitorizare (foraj) valorile medii pentru fiecare element chimic analizat, pe baza rezultatelor analizelor chimice efectuate în anul anterior (două analize sau mai multe); - aceste valori medii, se compară pentru fiecare foraj, cu valorile prag din Ordinul MM nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România (dacă nu există decât o analiză chimică, se iau în considerare rezultatele acesteia); - dacă se constată că există depăşiri ale valorilor prag la cel puţin un element, se consideră că respectivul punct de monitorizare este poluat; - dacă numărul punctelor de monitorizare poluate nu depăşeşte 20% din totalul punctelor de monitorizare de pe un corp de apă subterană, se consideră că acesta se află în stare chimică bună, iar punctele de monitorizare poluate se consideră ca depăşiri locale ale valorilor prag la elementul (elementele) respectiv;



144



- dacă cel puţin 20% din punctele de monitorizare de pe un corp de apă subterană sunt poluate, se consideră că acesta se află în stare chimică slabă pentru parametrul sau parametrii chimici la care s-au înregistrat depăşiri; - trebuie avută în vedere, în cadrul acestei analize, distribuţia punctelor de monitorizare pe suprafaţa corpului, precum şi, în cadrul acestora, distribuţia punctelor poluate (se recomandă utilizarea mediului GIS); - dacă punctele de monitorizare poluate nu sunt distribuite relativ uniform pe suprafaţa corpului de apă subterană, ci se grupează într-o anumită zonă, se consideră că acesta se află local în stare slabă, specificându-se zona respectivă, numele punctelor de monitorizare poluate şi valoarea depăşită. Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. În Regiunea Sud Est, monitorizarea corpurilor de apă şi a forajelor este prezentată mai jos, în funcţie de caracteristicile fiecărui judeţ în parte. În judeţul Brăila au fost monitorizate foraje din 4 corpuri aparţinând ABA Buzău-Ialomiţa şi foraje şi dintr-un corp de apă care aparţine ABA Siret. Corpurile analizate sunt:

� Corpul ROIL04( Nordul Câmpiei Brăilei) Au fost efectuate măsurători de nivel (Nhs) la un număr de 3 foraje, iar calitativ s-a analizat doar 1 foraj Avântu F1. Pe baza datelor analizate, se constată că s-a înregistrat depăşirea valorilor de prag pentru NH4 (1,319 mg-l), ceea ce conduce la stare chimică slabă a acestui corp. � Corpul ROIL06( Lunca râului Călmăţui) Au fost monitorizate cantitativ 44 de foraje prin măsurători de nivel, din care la 2 foraje s-a măsurat şi debitul şi nivelul. Urmărirea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat într-un număr de 12 foraje. Ruşeţu F2 ,Cireşu F2R, Lişcoteanca F3, Brădeanca F7, Udaţi (Cilibia) F20, Cilibia Gară (Cilibia) 19MAP1, Luciu Nord (Cilibia) F24, Movila Oii (Cilibia) F17, C.A. Rosetti F1, Bălteni Vest (Cilibia) F18, Largu Nord Ord.II F1, Mînzu Poluare (Cilibia) F8. S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag pentru cloruri şi amoniu la forajul Lişcoteanca F3, depăşiri la NH4 la forajul Movila Oii (Cilibia) F17, depăşiri la cloruri, amoniu şi la azotaţi la forajul Brădeanca F7 şi cu depăşiri numai la cloruri la 2 foraje Ruşeţu F2 şi Bălteni Vest (Cilibia) F18. Corpul de apă subterană este în stare chimică slabă. � Corpul ROIL 07(Câmpia Brăilei) Monitorizarea stării cantitative (măsurarea nivelului) pentru acest corp de apă subterană s-a realizat într-un număr de 22 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice naţionale. Pentru evaluarea stării chimice, la 13 din forajele monitorizate cantitativ s-au făcut şi determinări calitative. Acestea sunt: Movila Miresei Est F1, Movila Miresei F3, Movila Miresei F6, Chiscani F1, Berlescu Ord.II F1, Şuţeşti Sud Ord.II F1, Oprişeneşti Ord.II F1, Urleasca F1, Cazasu Ord.II F1, Silistraru Ord.II F1, Unirea Est Ord.II F1, Viziru Ord.II F1, Traian (Poluare) F1R. Din cele13 foraje monitorizate, depăşiri faţă de valorile prag stabilite s-au înregistrat la 6 foraje astfel: forajul Movila Miresei Est F1 a înregistrat depăşiri la NH4(3,7mg/l) şi cloruri (759 mg/l), la forajul Movila Miresei F6 s-au înregistrat depăşiri la NH4(2,69mg/l) şi fosfaţi(1,13mg/l), la



145



forajul Şuţeşti Sud Ord.II F1 s-au înregistrat depăşiri la amoniu (2,04mg/l) şi sulfaţi (1333,33mg/l), forajul Berlescu Ord.II F1 a avut depăşiri la cloruri(2758,22mg/l) şi sulfaţi (1290mg/l) şi la forajele Oprişeneşti Ord.II F1(1572,98 mg/l) şi Traian (Poluare) F1R s-au înregistrat depăşiri la cloruri (1240mg/l). Având în vedere că forajele cu depăşiri reprezintă mai mult de 20% din numărul total de foraje monitorizate şi ca aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă, se consideră că acest corp de apă se află local în stare chimică slabă. � Corpul ROIL09(Călmăţuiul de sud) În acest corp de apă au fost monitorizate cantitativ (Nhs) 24 de foraje. Pentru evaluarea stării chimice a acestui corp de apă, s-au monitorizat şi calitativ 7 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice naţionale (Caragele (Cilibia) F1, Căldărăşti Nord Ord.II F1, General Poetaş F1, Niculeşti Jianu F1, Niculeşti Jianu F1A, Însuratei Ord.II F1, M. Kogalniceanu Ord.II F1). Din cele 7 foraje monitorizate, s-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag la 2 foraje. Astfel s-au depăşit valorile prag la NH4 (1,22 mg/l) şi cloruri (472,4 mg/l) la forajul Caragele (Cilibia) F1 şi la cloruri (546,35 mg/l) şi sulfaţi (395,75 mg/l) la forajul General Poetaş F1. Având în vedere că acest corp de apă este puternic mineralizat, chiar dacă forajele cu depăşiri reprezintă mai mult de 20% din punctele de observaţie se consideră că acest corp de apă are starea chimică bună.

În judeţul Buzău, ABA Buzău-Ialomiţa a monitorizat 6 corpuri de apă. Au fost monitorizate foraje şi din corpuri de apă care aparţin ABA Siret. Corpurile analizate sunt:

� Corpul ROIL 05(Conul aluvial Buzău) În acest corp de apă au fost monitorizate cantitativ 32 de foraje din care doar la un foraj s-a masurat şi debitul şi nivelul. Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă s-a monitorizat starea calitativă a 17 foraje din care 9 aparţin reţelei hidrogeologice naţionale (Verneşti F2, F4, F5, , Săgeata F1, F9, Gherăseni F1, Ţinteşti F1, Maxenu F1, Buzău SW captare F4, 2 aparţin staţiilor de control a poluării (Buzău Sud – Poluare F4, Verguleasa-Poluare P2A) şi 6 foraje aparţin terţilor (Compania de Apă Buzău - Front Est F4, Compania de Apă Buzău - Front sud F12 Compania de Apă Buzău - Front Crâng F11, Compania de Apă Buzău - Front Zahăr F22 Romcarbon F2 Buzău şi RER Buzău - Groapa Ecologică Gălbinaşi P1). Trei din cele 17 foraje monitorizate au înregistrat valori mai mari decat valoarea de prag stabilită pentru indicatorul azotaţi. Acestea sunt: Săgeata F5 (103,85 mg/l NO3), Săgeata Maxenu F9(55,65mg/l NO3) şi Buzău Sud Poluare F4(110,33 mg/l NO3). Avand în vedere faptul că numărul punctelor de monitorizare poluate nu depăşeşte 20% din totalul al punctelor de monitorizare de pe acest corp de apă subterană, se consideră că acesta se află în stare chimică bună. � Corpul ROIL06(Lunca râului Călmăţui) În acest corp de apă au fost monitorizate cantitativ 44 de foraje prin măsurători de nivel din care la 2 foraje s-a măsurat şi debitul şi nivelul. Urmărirea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat într-un număr de 12 foraje. Ruşeţu F2 ,Cireşu F2R, Lişcoteanca F3, Brădeanca F7, Udaţi (Cilibia) F20, Cilibia Gară (Cilibia) 19MAP1, Luciu Nord (Cilibia) F24, Movila Oii (Cilibia) F17, C.A.Rosetti F1, Bălteni Vest (Cilibia) F18, Largu Nord Ord.II F1, Mînzu Poluare (Cilibia) F8. S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag pentru cloruri şi amoniu la forajul



146



Lişcoteanca F3, depăşiri la NH4 la forajul Movila Oii (Cilibia) F17, depăşiri la cloruri, amoniu şi la azotaţi la forajul Brădeanca F7 şi cu depăşiri numai la cloruri la 2 foraje Ruşeţu F2 şi Bălteni Vest (Cilibia) F18. Corpul de apă subterană este în stare chimică slabă. � Corpul ROIL08 – Urziceni Monitorizarea stării cantitative (măsurarea nivelului) pentru acest corp de apă subterană s-a realizat într-un număr de 22 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice naţionale iar la un foraj au fost executate şi măsurători de debit coroborat cu măsurătorile de nivel. Pentru evaluarea stării chimice, la 14 din forajele monitorizate cantitativ s-au făcut şi determinări calitative. Acestea sunt: Manasia-Speteni F4, Căzăneşti-Ciochina F2, Cîmpeni(Bădeni Miluiţi) F4, Glodeanu Sărat F4, Valea Ciorii F2, Cioranca Ord.II F1, Florica Ord.II F1, Glodeanu Siliştea Ord.II F1, Grindu Ord.II F1, Ion Roata Ord.II F1, Colelia Sud Ord.II F1, Miloşeşti Ord.II F1, Terma Urziceni - Front Soia F1, Terma Urziceni - Front Soia. Depăşiri faţă de valorile prag s-a constatat la un 1 foraj pentru sulfaţi (Miloşeşti Ord.II F1) şi 1 foraj pentru amoniu (Glodeanu Sărat F4). Corpul de apă subterană este în stare chimică bună. � Corpul ROIL09(Călmăţuiul de sud) În acest corp de apă au fost monitorizate cantitativ (Nhs) 24 de foraje. Pentru evaluarea stării chimice a acestui corp de apă, s-au monitorizat şi calitativ 7 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice naţionale (Caragele (Cilibia) F1, Căldărăşti Nord Ord.II F1, General Poetaş F1, Niculeşti Jianu F1, Niculeşti Jianu F1A, Însurăţei Ord.II F1, M.Kogălniceanu Ord.II F1). Din cele 7 foraje monitorizate, s-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag la 2 foraje. Astfel s-au depăşit valorile prag la NH4(1,22 mg/l) şi cloruri (472,4 mg/l) la forajul Caragele (Cilibia) F1 şi la cloruri (546,35 mg/l) şi sulfaţi (395,75 mg/l) la forajul General Poetaş F1. Având în vedere că acest corp de apă este puternic mineralizat, chiar dacă forajele cu depăşiri reprezintă mai mult de 20% din punctele de observaţie se consideră că acest corp de apă are starea chimică bună. � Corpul ROIL10(Lunca Buzăului superior) În anul 2010 acest corp de apă subterană a fost monitorizat în forajul Patirlagele F1. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă şi pentru care sunt stabilite valori de prag, sunt: nitraţi (NO3

-), amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4

2+), nitriţi (NO2

-) şi ortofosfaţi solubili (PO43-). Pe baza analizei efectuate nu s-au constatat

depăşiri faţă de valorile prag. Corpul de apă subterană este în starea chimică bună. � Corpul ROIL12(Câmpia Gherghiţei) Au fost monitorizate cantitativ prin măsuratori de nivel 62 de foraje, iar la 10 dintre aceste foraje au fost efectuate măsurători şi de debit coroborate cu măsurătorile de nivel. Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat pentru un număr de 31 foraje. Marceşti F2, Burias-Predeşti F1, Buria-Predeşti F2, Adîncata-Fierbinţi F4, Adîncata-Fierbinţi F5, Măneşti F6, Halta-Prahova F1, Buda-Palanca F3, Cîmpeni(Bădeni Miluiţi) F2, Cîmpeni(Bădeni Miluiţi) F3, Malu Roşu F2, Malu Roşu F5, Băleni Ord.II F1, Gura Ocniţei Ord.II F1, Bucşani Ord.II F1, Pucheni-Moşneni Ord.II F1a, Pucheni-Moşneni Ord.II F1b, Cornu De Jos F1, Conduratu Ord.II F1, Săhăteni Ord.II F1, Ulmeni(Buzău) Ord.II F1, Fulga De Jos F1, Sălciile



147



Ord.II F1, Baba Ana F1, Gradiştea F1, Boldeşti F1, Găgeni Ord.II F1, Clondiru F1, Lipia - Stîlpu F10, Stîlpu Ord.II, F1, Rodeanu (Poluare) F3R. Corpul de apă subterană este în starea chimica slabă. A.B.A Siret-S.G.A .Vrancea, a monitorizat 4 foraje de observaţie din reţeaua INHGA, de pe teritoriul judeţului Buzău şi anume: Hoinari-F1, Ştiubei-F1, Ceauşu-F2, Ceauşu-F3. Ca urmare a caracterului stagnant al apei din foraje, se observă depăşiri constante ale limitelor admisibile, conform HG 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, astfel: Ceauşu –F2 se constată depăşiri la cloruri, sodiu şi azotaţi; Ceauşu-F3 se constată depăşiri la rez.fix, cloruri, sodiu şi azotaţi.

Pe teritoriul judeţului Constanţa, în spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 10 corpuri de ape subterane, dintre care 4 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel liber si 6 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel sub presiune.

� RODL01 Tulcea Corpul de apă subterană aparţine tipului poros-permeabil(depozite holocene, pleistocen medii-superioare, jurasic-cretacice), este de tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate în roci dure, predominant calcaroase. Pe baza analizei efectuate, se situează în stare chimică bună. � RODL02 Babadag Corpul de apă subterană aparţine tipului poros-permeabil(depozite holocene, pleistocen medii-superioare, jurasic-cretacice), este de tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate în roci dure, predominant calcaroase. Nu a fost monitorizat în 2010. � RODL03 Hârşova – Ghindăreşti Corpul de apă subterană aparţine tipului poros-permeabil(depozite holocene, pleistocen medii-superioare, jurasic-cretacice), este de tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate în roci dure, predominant calcaroase. Nu a fost monitorizat în 2010. � RODL04 Cobadin- Mangalia Corpul de apă subterană aparţine tipului poros-permeabil(depozite holocene, pleistocen medii-superioare, jurasic-cretacice), este de tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate în roci dure, predominant calcaroase. Pe baza analizei efectuate, se situează în stare chimică bună. Acest corp de apă este definit ca transfrontalier. � RODL05 Dobrogea Centrală Corpul de apă subterană aparţine tipului fisural -carstic (dezvoltat în depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană), este de tipul poros-permeabil. Pe baza analizei efectuate, se situează în stare chimică bună. � RODL06 Platforma Valahă Corpul aparţine tipului carstic-fisural (de vârstă jurasică), este sub presiune, fiind cantonat în depozite barremian-jurasice şi are o importanţă economică semnificativă, fiind şi corp transfrontalier. Extinzându-se pe teritoriile direcţiilor Dobrogea-Litoral, Ialomiţa-Buzău şi Argeş-Vedea a fost atribuit pentru administrare ABA Dobrogea-Litoral. Pe baza analizei efectuate, se situează în stare chimică bună. � RODL07 Lunca Dunării (Hârşova – Brăila) Corpul de apă subterană aparţine tipului fisural -carstic(dezvoltat în depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană), este de tipul poros-permeabil. Fiind dezvoltat atât în spaţiul hidrografic Ialomiţa-Buzău cât şi în Dobrogea-Litoral, a fost atribuit pentru



148



administrare ABA Dobrogea-Litoral datorită dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral. Pe baza analizei efectuate, se situează în stare chimică slabă pentru parametrii NH4, Cl. � RODL08 Casimcea Corpul aparţine tipului carstic-fisural (de vârstă jurasică) şi este sub presiune, fiind cantonat în depozite barremian-jurasice. Nu a fost monitorizat în 2010. � RODL09 Dobrogea de Nord Corpul aparţine tipului fisural -carstic (dezvoltat în depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană), de tip poros-permeabil. Pe baza analizei efectuate, se situează în stare chimică bună. � RODL10 Dobrogea de Sud Corpul aparţine tipului fisural -carstic (dezvoltat în depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană), de tip poros-permeabil. Pe baza analizei efectuate, se situează în stare chimică bună.

În judeţul Galaţi, apele subterane din bazinul hidrografic al râului Prut – Bârlad sunt cantonate în depozite poros-permeabile de vârstă cuaternară şi terţiară dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, situate la diverse adâncimi, care datorită condiţiilor climatice şi de strat au în general debite reduse şi conţinut ridicat de săruri.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.

In judeţul Galaţi au fost monitorizate calitativ foraje aparţinând corpurilor de apă ROPR02, ROPR03, ROPR04, ROPR06, ROPR12.

� ROPR02 (Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi) Corpul de apă subterană este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor săi şi este de tip poros permeabil. Datorită dezvoltării pe o suprafaţă foarte întinsă, parageneza apelor este foarte variată, determinând un chimism al apei tot atât de variat. Pentru evoluţia calităţii apelor subterane din acest spaţiu au fost prelevate probe şi analizate dintr-un număr de 46 foraje repartizate pe corpuri de apă subterană GWROPR02, din care: 37 foraje din Reţeaua Hidrologică Naţională de Supraveghere şi 9 foraje de urmărire a poluării în zonele platformelor industriale. Pe baza datelor obţinute, valorile medii anuale s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si HG nr.53/2009. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 21 din forajele monitorizate, care reprezintă 45 % din totalul punctelor monitorizate. S-a constat că există depăşiri la indicatorii pentru care există valori de prag şi anume: NH4, sulfaţi, cloruri, fosfaţi, azotaţi. Corpul de apă ROPR02 se situează în stare chimică slabă. � ROPR03( Lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluenţilor acestuia) Corpul de apă subterană este dezvoltat în lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluenţilor acestuia şi este de tip poros permeabil. In anul 2010 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 38 de foraje din



149



care: 36 foraje de observaţie şi 2 foraje de control al poluării. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 17 din forajele monitorizate, care reprezintă 44,7 % din totalul punctelor monitorizate. S-a constat că există depăşiri la indicatorii pentru care există valori de prag şi anume: NH4 în 3 foraje, SO4 în 4 foraje, cloruri într-un foraj, PO4 în 8 foraje şi NO3 în 4 foraje. Corpul de apă ROPR03 se situează în stare chimică slabă. � ROPR04 Corpul de apă subterană este localizat în Câmpia Tecuciului şi este de tip poros permeabil. Suprafaţa corpului este de 1445 kmp. Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă ceea ce explică variaţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. In anul 2010 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 12 foraje de monitorizare, din care 7 foraje de observaţie şi 5 foraje de control al poluării. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate, la indicatorul SO4, într-un singur foraj de monitorizare, care reprezintă 8 % din totalul punctelor monitorizate. Corpul de apă ROPR04 se situează în stare chimică bună. � ROPR06 (Câmpia Covurlui) Corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros permeabil. Suprafaţa corpului de apă este de 748 kmp. Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă ceea ce explică variaţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. In anul 2010 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat printr-un foraj de observaţie. Pe baza datelor obţinute, nu s-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate. Corpul de apă ROPR06 se găseşte în stare chimică bună.

În judeţul Tulcea, indicatorii de calitate ai apelor subterane au fost urmăriţi în anul 2010, prin analiza probelor prelevate din următoarele foraje de observaţie, cu amplasamentul în cele două bazine hidrografice, astfel:

� Satu Nou F1 � Tulcea F1 Aquaserv � Tulcea Aker F.g.a. 4 � Sălcioara F1 � Ceamurlia de Jos F2 � Dunavăţu de Sus F2 � Carcaliu F1 � IC Brătianu F3 � Isaccea Primărie F2

La forajele analizate s-au înregistrat depăşiri la indicatorii substanţe organice, cloruri, azot amoniacal, azotiţi, azotaţi, după cum sunt prezentate în tabelul III.4.1. Apele freatice de adâncime, puternic mineralizate, cantonate în depozitele psamito – psefitice de la baza nisipurilor semnalate în suprafatã, sunt în legãturã directã, comunicând cu stratul acvifer de suprafatã datoritã permeabilitãţii mari a pãmânturilor respective. Apele freatice de adâncime din deltã sunt ape clorurate, cu concentraţie mare şi sunt nepotabile. Pe parcursul anului 2010 ARBDD nu a efectuat monitorizarea apelor subterane.



150



Tabelul III.4.1.

Denumire foraj

pH Cond

uc. O diz CCOMn Cl - SO4 2- NH4 + NO2 - NO3 - PO4 3- Cl -

U.M. µs/cm mg/l mgO2/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l Limite

conf. Legii 1342/1991

6,5 -8,5 3000 6 3 250 200 0,5 0,3 45 0,5 250

Satu Nou F1 Sursa 7,48 1200 10,2 0,848 102,7 76,05 0,204 0,013 9,69 0,104 102,74

Tulcea F1 Aquaserv 7,35 1750 8,9 0,783 221,1 169,2 0,175 0,01 60,84 0,024 221,12

Tulcea Aker

F.g.a.4 7,01 832 9 2,74 59,56 67,92 8,99 0,441 1,94 0,015 59,56

Salcioara F1 7,78 1252 9,1 1,93 128,0 81,38 0,262 0,013 22,03 0,021 128,05

Ceamurlia de Jos F2 7,27 1187 6,7 1,74 95,29 80,98 0,299 0,016 55,3 0,018 95,29

Dunavatu de Sus F2 6,7 1283 5,7 25,9 140,7 72,76 4,29 0,01 2,84 0,012 140,78

Carcaliu F1 7,2 1588 6,7 4,95 107,7 158,28 3,87 0,023 1,42 0,027 107,77

IC Bratianu

F3 7,8 1798 5,4 16,52 354,4 8,5 4,58 0,016 0,641 0,015 354,49

Isaccea Primarie

F2 7,4 1659 5,6 3,9 116,5 115,48 0,11 0,204 301,99 0,046 116,58

În judeţul Vrancea, SGA Vrancea a monitorizat 18 foraje de observaţie din reţeaua INHGA şi 3 foraje de supraveghere aparţinând S.C. Vrancart S.A. Adjud. Ca urmare a caracterului stagnant al apei din foraje, se observă depăşiri constante ale limitelor admisibile, conform HG 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, astfel: Mirceştii Vechi –F5, F6 se constată depăşiri la cloruri, sulfaţi, sodiu; Bordeasca Nouă-F1-cloruri, sulfaţi, sodiu, azotaţi; Mindreşti-F1-azotaţi. La cele 3 foraje de supraveghere (S.C. Vrancart S.A. Adjud) s-au observat depăşiri la indicatorii: sodiu, sulfaţi şi amoniu. Nivelul piezometric al pânzei freatice în bazinul hidrografic este urmărit prin forajele de aliniament şi interfluviu, fiind înregistrate următoarele valori medii: Mirceşti F1=254 cm, Mândreşti F1=1239 cm, Adjudu Vechi F8=384 cm, Vulturu F1=471,5 cm, Măicăneşti F6=491 cm, Boţârlău F3=512 cm şi Cosmeşti F4=739cm.

III.5. Apa potabilă şi apa de îmbăiere

III.5.1. Apa destinată potabilizării În judeţul Brăila, urmărirea calităţii apei destinate potabilizării s-a realizat printr-un număr de 2 secţiuni în bazinul hidrografic Dunărea. Secţiunile de potabilizare s-au încadrat în



151



categoria de calitate A2, după valoarea medie anuală a indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici. Tabel III.5.1.1

Nume secţiune

de prelevare

Sursa de apă

Numele utilizatorului pentru potabilizare

Frecvenţa anuală de

monitorizare

Categoria de calitate

Priza CET CHISCANI

Dunăre S.C. Compania de utilităţi publice „Dunărea” Brăila

12 A2

Priza GROPENI

Dunăre S.C. Compania de utilităţi publice „Dunărea” Brăila

12 A2

În judeţul Buzău, urmărirea calităţii apei destinate potabilizării s-a realizat printr-un număr de 4 secţiuni. Secţiunile de potabilizare s-au încadrat în categoria de calitate A2, după valoarea medie anuală a indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici. Tabel III.5.1.2

În judeţul Constanţa, urmărirea calităţii apei destinate potabilizării s-a realizat atât de ABADL, cât şi de RAJA, în bazinele hidrografice Dunărea, Litoral şi CPAMN, prelevarea probelor realizându-se în punctul de priză al utilizatorului. Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apă pentru apele curgătoare de suprafaţă.

Tabel III.5.1.3

Nume secţiune de prelevare Sursa de apă

Numele utilizatorului

pentru potabilizare


monitorizare


Priza Galeşu * BH Litoral Constanţa 12 A2

Cernavodă - Hm 7733 * Dunăre Cernavodă 12 A2

Nume secţiune de prelevare

Sursa de apă

Numele utilizatorului

pentru potabilizare

Frecvenţa anuală de monitorizare


Siriu Lac

acumulare Siriu

S.C. Compania de apă S.A. BUZĂU În conformitate cu

Programele de Monitorizare,

întocmite pe baza Legii 458/2002, cu

modificarile ulterioare

A2

Pătârlagele Râul Buzău

S.C. Compania de apă S.A. BUZĂU A2

Jgheab Pârâul Jgheab

Primăria comunei Mânzăleşti -

Priseaca Pârâul Priseaca

Primăria comunei Chiojdu -



152



Galeşu km 6 + 396 ** CPAMN SC RAJA SA anual A2

Dunăre km 300+500** (Cernavodă) Dunăre SC RAJA SA anual A2

* Sursa date: ABADL, * * Sursa date: RAJA

Secţiunile de potabilizare prezentate mai sus s-au încadrat în categoria de calitate A2 după valoarea medie anuală a indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici, îndeplinind condiţiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002. În judeţul Galaţi, urmărirea calităţii apei destinate potabilizării s-a realizat în bazinul hidrografic Dunărea, secţiunea Priza Galaţi. Secţiunea de potabilizare s-a încadrat în categoria de calitate A2, după valoarea medie anuală a indicatorilor. Indicatorul „substanţe extractibile” s-a efectuat prin metoda extracţiei cu eter de petrol, iar limitele din NTPA 013/2002 sunt pentru substanţe extractibile în cloroform, ceea ce nu a permis compararea cu limitele legale. Valorile indicatorilor determinaţi prin această metodă sunt mult mai ridicate, încadrarea calitativă a prizelor pentru potabilizare s-a efectuat neluând în considerare acest indicator.

Tabel III.5.1.4

Judeţul Tulcea îşi asigură apa necesară atât din surse de suprafaţă, cât şi din surse subterane. Sursele de suprafaţă sunt Dunărea cu braţele şi canalele adiacente si lacurile - Complexele Razelm şi Babadag alimentate tot din Dunăre cu apă dulce, iar sursele subterane sunt reprezentate de frontul de puţuri Bogza precum şi de foraje situate în judeţ.

Tabel III.5.1.5

Nume secţiune de prelevare

Sursa de apă


monitorizare Categoria de calitate

Dunăre Tulcea Hm 9942 captare Dunăre 12 A1( A2 la suspensii,

CCOCr, amoniu, fenoli) Dunăre Mahmudia Hm 900

captare Dunăre 4 A1( A2 la suspensii, CCOCr, amoniu, enoli)

BH Nume

secţiune de prelevare

Sursa de apă

Populaţia deservită

(nr. de locuitori)

Tipul staţiei de tratare Categoria de

calitate descriere tip

Dunăre Priza Galaţi fl. Dunărea 268.500

Uzina 1: preclorinare coagulare,

decantare, filtrare, dezinfecţie cu clor

gazos; Uzina 2:

micrositare, coagulare,

decantare, filtrare rapidă pe nisip,

dezinfecţie cu clor gazos

A2 A2



153



Dunăre Sulina Hm 10670 captare Dunăre 4

A1( A2 la CCOCr, amoniu, fenoli)

Dunare Pardina Hm 9920 captare

Dunăre 4 A1( A2 la suspensii, CCOCr, amoniu, fenoli)

Dunăre Smârdan captare Dunăre 4 A1( A2 la suspensii, CCOCr, amoniu, fenoli)

Dunăre Maliuc Hm 10300 captare

Dunăre 4 A1( A2 la suspensii, CCOCr, amoniu, fenoli)

Dunăre Crişan Hm 10520 captare Dunăre 4

A1( A2 la suspensii, CCOCr, amoniu, fenoli)

Dunăre Sf. Gheorghe Mm 50 captare

Dunăre 4 A1( A2 la CCOCr, amoniu, fenoli)

Dunăre Chilia Hm 450 captare Dunăre 4

A1( A2 la suspensii, CCOCr, amoniu, fenoli)

Dunăre Măcin Hm 8340 captare Dunăre 8 A1( A2 la suspensii,

CCOCr, amoniu, fenoli) Dunăre Dăeni km 225

captare Dunăre 4 A1( A2 la suspensii, CCOCr, amoniu, fenoli)

La nivelul localităţilor în judeţul Vrancea, alimentarea cu apă a populaţiei se asigură prin sisteme centralizate de alimentare cu apă sau din instalaţii locale-fântâni şi captări de izvoare. În judeţ alimentarea cu apă a populaţiei în sistem centralizat se face din subteran, singurii utilizatori de apă de suprafaţă fiind comunele Soveja şi Dumitreşti. Laboratorul SGA Vrancea a monitorizat calitatea apei brute destinate potabilizării din sursele subterane ale oraşelor judeţului, precum şi din sursele comunelor Gugeşti şi Câmpineanca. S-au constatat depăşiri la indicatorul NH4

+ la sursa Călimăneşti, pentru alimentarea oraşului Focşani şi la sursa Câmpineanca.

Reţeaua de apă potabilă la nivelul Regiunii Sud Est se prezintă astfel:

Tabel III.5.1.6

Judeţ Denumire localitate/

Sursa de apă

Denumire reţea

Lungime reţea (km)

Volum distribuit în

2010 (mii mc/zi)

Număr de

localităţi

Populaţie racordată

Brăila

Brăila Dunăre 470,2 61,2 209989

Făurei

Dunăre

16,93 0,66 1 3962 Ianca 102,3 2,28 6 11091

Însurăţei 40,8 1,29 2 5850 Cazasu 21,08 0,21 1 2115 Chiscani 28,4 0,59 3 5211

Gemenele 8 0,1 1 1470 Gradiştea 11,6 0,09 1 2143 Gropeni 16 0,31 1 3262

Mircea Vodă 15 0,25 2 2829 Movila Miresii 21,82 0,29 3 2723

Racovita 50 0,07 3 1178 Rimnicelu 17,74 0,13 4 1612



154



Silistea 5,76 0,08 2 933 Surdila

Gaiseanca 14,85 0,18 2 2463

Surdila Greci 17,5 0,05 4 1487 Şuţeşti 25,5 0,18 2 2453

Tichileşti 11,9 0,24 1 2126 Traian 7,09 0,13 1 1981 Tudor

Vladimirescu 25,66 0,12 3 1766

Tufeşti 28 1,22 1 3610 Unirea 7,41 0,03 2 700 Viziru 17,78 0,06 2 1353

Bărăganul

Puţ Forat

26,26 0,01 1 974 Berteştii de Jos 12,78 0,05 3 1297 Bordei Verde 20,74 0,14 3 2098

Galbenu 21,07 0,13 6 2381 Jirlău 17,67 0,09 1 2684

Măxineni 37,7 0,19 3 2912 Romanu 28 0,22 2 1944 Roşiori 3,76 0,07 1 1543

Salcia Tudor 24,6 0,07 3 1679 Scorţaru Nou 33,3 0,04 4 1350

Vădani 6 0,57 2 3256 Victoria 22,2 0,1 2 3122 Vişani 19,34 0,08 3 2494

Buzău

Buzău/ foraje subterane

Aducţiune + Distribuţie

208,6 17,60 1 130700

Râmnicu Sărat/ foraje subterane 130,6 3,97 1 37494

Nehoiu/ suprafaţă – baraj Siriu

56,5 0,95 6 6743

Pătârlagele/ foraje

subterane+captări de suprafaţă

40 0,20 4 3024

Pogoanele/ foraje subterane 9,1 0,15 1 2589

Siriu 13 0,17 4 1631 Cislău/ foraje

subterane 23,7 0,02 5 2504

Berca/ foraje subterane Reţea

publică de distribuţie

apă potabilă

62,1 1,29 12 4760

Sat Valea Nucului,

comuna Berca/ foraje subterane

5 0,12 1 412

Comuna Vipereşti/ foraje

Alimentare cu apă 8,4 0,01 2 720



155



subterane potabilă

Comuna Rîmnicelu/

foraje subterane

Reţea alimentare cu apă sat Rîmnicelu

8,1 0,34 1 3200

Comuna Tisău/ foraje subterane

Reţea distribuţie

apă potabilă 25 0,08 7 2180

Comuna Topliceni/ foraje

subterane

Sistem de alimentare

cu apă centralizat

13 0,07 2 1205

Comuna Vîlcelele/ foraje

subterane

Alimentare apă 20 0,15 1 1280

Comuna Colţi/ izvor


cu apă Sămărel

7,8 0,45 1 478

Sat Colţii de Jos, comuna Colţi/ izvor

Izvorul lui Dragomir 3,6 0,45 1 207

Comuna Brădeanu/ foraje

subterane


cu apă 8 0,07 1 420

Comuna Brădeanu sat

Smîrdan/ foraje subterane


cu apă 6,5 0,06 1 360

Comuna Ghergheasa/

foraje subterane

Sistem de alimentare cu apă a satelor

Ghergheasa şi Sălcioara

17,6 0,52 2 1600

Comuna Gura Teghii/ izvor


cu apă Izvorul Boului

5,7 0,19 3 2650

Comuna Gura Teghii/ izvor


cu apă Tainiţa

4,1 0,05 2 885

Comuna Gura Teghii/

izvor


cu apă Păltiniş

2,1 0,02 1 357

Comuna Vadu Paşii/ foraje

Sistem de alimentare 8,5 0,16 1 2200



156



subterane cu apă

Comuna Mărăcineni/

foraje subterane

Reţea alimentare

cu apă comuna

Mărăcinei

24 0,4 3 6108

Comuna Bălăceanu/

foraje subterane

Reţea alimentare

cu apă 10 0,19 1 1450

Comuna Glodeanu

Siliştea/ foraje subterane

Reţea alimentare

cu apă 21 0,10 3 1500

Comuna Chiojdu/ Pârâul

Priseaca

Reţea alimentare

cu apă 17,3 0,57 4 2000

Comuna Mănzăleşti,

comuna Vintilă Vodă/

Pârâul Jgheab

Asociaţia Valea

Slănicului 57,7 0,45 10 3497

Comuna Calvini/ foraje subterane

Reţea distribuţie

apă potabilă

16 0,20 4 2681

Comuna Gălbinaşi/ foraje

subterane 12,6 0,16 2 1004

Comuna Gherăseni/

foraje subterane 22 0,02 2 819

Comuna Măgura/ foraje

subterane 4 0,10 2 750

Comuna Unguriu/ izvor-

subteran 4,5 0,13 2 750

Comuna Pîrscov/ drenuri-

subterane 40 0,2 4 865

Comuna Robeasca/

foraje subterane 19,8 0,19 2 1150

Comuna Tisău/ foraje subterane 25 0,08 6 2120

Comuna Săgeata/ foraje

subterane 28,7 0,15 4 1800

Comuna Merei/ foraje subterane

Aducţiune + Distribuţie

44,8 0,34 7 2848

Comuna Pietroasele/

foraje subterane 46,9 0,22 6 3755



157



Comuna Ulmeni/ foraje

subterane 17 0,06 5 1195

Comuna Zoreşti/ foraje subterane 11,8 0,01 1 1144

Constanţa

Constanţa, Ovidiu,

Năvodari, Lumina, Oituz, Corbu, Poiana, Mihai Viteazu

Reţea apă potabilă

758,63 112,5296 8 342514

Poarta Albă – Basarabi – Valul

lui Traian – Castelu, Basarabi,

Poarta Albă, Galeşu,

Valul lui Traian

236,6 6,7240 5 21155

Eforie Nord, Eforie Sud, Agigea, Techirghiol, Lazu, Tuzla, Costinesti,

Schitu, Biruinţa, Topraisar,

279,655 14,7761 11 45592

Mangalia Mangalia (şi staţiuni), 23

August, Albeşti, Dulceşti,

Pecineaga, Mosneni, Limanu,

2 Mai, Vama Veche

213,6 18,8507 9 52252

Hârşova, Ciobanu, Vadu

Oii 71,7 1,3878 3 12765

Cernavodă, Ştefan cel Mare 57,44 5,7412 2 20534

Medgidia, Valea Dacilor, Remus

Opreanu 75,56 8,5984 3 46000

Negru Vodă Cotu Vaii, Negru

Vodă 47,9 0,6278 2 5046

Mihail Kogălniceanu 20,2 2,3047 1 7150

Nicolae 12,5 0,2481 1 1246



158



Balcescu Credinta, Ciobanita, Cobadin, Viişoara

44,75 1,0615 4 6955

Amzacea 6,69 0,1780 1 1218 Plopeni 20,4 0,1471 1 868

Independenta 11 0,1193 1 1008 Pietreni 5,09 0,1420 1 699 Lipnita 7,69 0,1084 1 837 Ostrov 8,49 0,3445 1 2295

Baneasa 21 0,4681 1 3162 Chirnogeni 18,1 0,5022 1 1412

Lanurile 8.56 0,0402 1 561 G.Scărişoreanu 14,45 0,0919 1 900

Valcele 15 0,0348 1 258 Darabani 17 0,0406 1 624

Zorile 4,3 0,0466 1 295 Sistem - Urluia

Urluia 2,85 0,0215 1 354

Adamclisi 12,17 0,1328 1 1086 Pelinu 3,6 0,0323 1 219 Tataru 11 0,0468 1 501

Comana 12 0,0832 1 858 Aliman 7 0,1278 1 804

Dunăreni 12 0,0820 1 1098 Vlahi 6 0,0272 1 552

Ion Corvin 6,527 0,0493 1 552 Viile 11,5 0,0908 1 900

Dumbraveni 1,5 0,0305 1 333 Furnica 2,3 0,0140 1 132

Arsa 3 0,131 1 405 Olteni 5,636 0,0040 1 375

Movila Verde 2 0,0379 1 500 Crucea 8,79 0,1165 1 700

Ciocarlia de Sus 8 0,1051 1 1011 Ciocarlia de Jos 8,5 0,1027 1 1326

Mereni 5,95 0,0732 1 360 Osmancea 5,03 0,0879 1 513

Mircea Voda – Satu Nou-

Mircea Voda Gara

38,78 0,3175 3 4113

Tibrinu 2,3 0,0109 1 86 Silistea 6,505 0,0510 1 976

Tepes Vodă 5,6 0,0401 1 690 Tortoman 16,5 0,1277 1 1950

Vartop 0,8 0,0197 1 250



159



Galaţi

Galaţi 572,0 16504,55 1 268500 Tecuci 62,0 328,86 1 26822

Tg. Bujor 27,10 74,66 1 5200 Lieşti 10,50 9,20 650

Pechea 45,00 39,29 3941 Iveşti 11,0 8,80 1600

Barcea 9,0 3,0 438 Umbrăreşti 31,0 6,0 1326 Şendreni 48,0 4,60 2950

Tulcea

Agighiol / subteran

C.L.Valea Nucarilor 15,726 0,117 1 550

Atmagea / subteran

CL. Ciucurova 4,427 1 170

Babadag - front captare Ghiol

Babadag / subteran

C.L. Babadag - Serv.Public de Alim. cu

Apa 70,982 1,093 2 9903

Babadag - front captare Satu

Nou / subteran

C.L. Babadag - Serv.Public de Alim. cu

Apa

Baia / subteran C.L.Baia -

SP Goscom Baia

14,920 0,898 1 2590

Balabancea / subteran

C.L.Hamcearca 9,1 0,364 1 450

Beidaud / subteran C.L.Beidaud 3,5 0,254 1 360

Beipunar / subteran C.L.Stejaru 14,88 0,252 3 1750

Bestepe / subteran

C.L. Bestepe 9,634 0,307 1 1730

Camena / subteran

C.L.Baia – SP Goscom

Baia 4,926 1 405

Carcaliu / subteran

Comuna Carcaliu 20,993 0,050 1 2970

Casimcea / subteran

C.L. Casimcea 13,047 0,230 1 1024

Cataloi / subteran

C.L. Frecatei 9,525 1 2130

Ceamurlia de Jos / subteran

C.L. Ceamurlia

de Jos 14,92 0,162 1 950

Ceamurlia de Sus / subteran


Baia 9,003 1 606

Cerna / C.L. Cerna 23,4 0,186 1 1320



160



subteran Chilia Veche /

Dunare C.L.Chilia

Veche 24,5 0,137 1 2014

Ciucurova / subteran

C.L. Ciucurova 7,5 0,427 1 1234

Crişan / Dunăre C.L.Crisan 7,36 0,170 1 490 Daeni / Dunăre C.L. Daeni 14,054 0,252 1 1020

Dorobantu - Carjelari/ subteran

C.L. Dorobantu 20,8 0,189 2 1430

Dunavăţu de Sus / subteran

C.L. Murighiol 12,213 2 952

Enisala / subteran

C.L. Sarichioi 7,521 1 991

Fantana Mare / subteran

C.L. Ciucurova 13,5 1 652

Floresti / subteran C.L. Horia 5,818 1 870

Frecatei - Posta / subteran

C.L. Frecatei 15,249 0,674 2 2620

Garvan / subteran C.L. Jijila 6,1 1 1000

Greci / subteran C.L. Greci 30,1 0,397 1 2250 Grindu / subteran C.L.Grindu 6,32 0,052 1 233

Horia / subteran C.L. Horia 11,16 0,139 1 331

Isaccea / subteran

S.C. Aquaserv

S.A. Tulcea 11 0,712 1 3402

Izvoarele / subteran

C.L. Izvoarele 8,173 0,181 1 1580

Jijila / subteran C.L. Jijila 18 0,263 1 3100 Jurilovca -

Visina/ subteran C.L.

Jurilovca 19,12 0,444 2 3792

Lunca / subteran

C.L. Ceamurlia

de Jos 15,979 1 1420

Luncavita / subteran

C.L. Luncavita 15,445 0,287 1 3122

Macin / Dunare S.C.

Aquaserv S.A. Tulcea

51,5

0,049

1 7702

Macin / subteran S.C.


1,849

Mahmudia / Dunare

C.L.Mahmudia 18,016 0,501 1 2557

Maliuc / Dunare C.L.Maliuc 2,72 0,137 1 330 Mihai Bravu /

subteran C.L. Mihai

Bravu 3,415 0,104 1 580



161



Mihail Kogalniceanu /

subteran

C.L. Mihail Kogalnicean

u 11,38 0,337 1 1170

Mila 23 / Dunare C.L.Crisan 2,276 1 410 Mircea Voda -

General Praporgescu /

subteran

C.L. Cerna 10,435 2 730

Murighiol / subteran

C.L. Murighiol 21,2 0,296 1 1500

Nalbant / subteran C.L. Nalbant 7,2 0,159 1 680

Neatarnarea / subteran

C.L. Beidaud 2,7 1 350

Nicolae Balcescu / subteran

C.L. Nalbant 3,5 1 402

Niculitel / subteran

C.L. Niculitel 27 0,668 1 4759

Nifon / subteran C.L. Hamcearca 7,147 2 588

Nufaru - Malcoci –Victoria-Ilganii de Jos/ subteran

C.L. Nufaru 30,13 0,384 4 2222

Ostrov / subteran C.L. Ostrov 17,5 0,055 1 1568

Panduru / subteran


Baia 0,923 1 513

Parches / subteran

C.L. Somova 4,85 1 720

Pardina / Dunare C.L.Pardina 5,23 0,060 1 830

Peceneaga / subteran

C.L. Peceneaga 30,605 0,142 1 680

Plopul / subteran


Rachelu / subteran

C.L. Luncavita 7,3 1 870

Rahmanu / subteran

C.L. Casimcea 2,713 1 266

Randunica / subteran

C.L. Mihail Kogalnicean

u 18,759 2 1420

Razboieni / subteran

C.L. Casimcea 10,392 1 780

Sabangia / subteran

C.L. Sarichioi 7,092 1 685

Salcioara / subteran

C.L. Jurilovca 13,905 1 920



162



Sambata Noua / subteran

C.L. Topolog 5,2 1 643

Sarichioi / subteran

C.L. Sarichioi 20,5 1,033 1 3612

Sarighiol de Deal / subteran

C.L. Beidaud 7,675 1 410

Sarinasuf – Colina / subteran


Sf.Gheorghe / Dunare

C.L.Sf. Gheorghe 11,5 0,200 1 978

Slava Cercheza / subteran

C.L. Slava Cercheza 11,289 0,263 1 710

Slava Rusa / subteran

C.L. Slava Cercheza 13,567 1 442

Smardan / Dunare

C.L.Smardan 8,85 0,085 1 1119

Somova - Mineri/ subteran

C.L. Somova 18,865 0,958 2 3567

Sulina / Dunăre S.C.


39,54 1,375 1 4600

Telita / subteran C.L. Frecatei 8,7 1 437

Topolog / subteran

C.L. Topolog 24,993 0,318 2 2577

Traianu / subteran C.L. Cerna 16,97 1 960

Tulcea (Bogza) / subteran

S.C. Aquaserv

S.A. Tulcea 192

1,186

1

10880

Tulcea / Dunare S.C.


32,479 77800

Turcoaia / subteran

C.L. Turcoaia 18,05 0,337 1 3350

Turda / subteran C.L. Mihai Bravu 4,3 1 1120

Vacareni / subteran

C.L. Vacareni 11,99 0,195 1 2170

Valea Nucarilor / subteran

C.L. Valea Nucarilor 1 2 550

Valea Teilor / subteran

C.L. Valea Teilor 3 0,027 1 800

Visterna /subteran

CL. Sarichioi 6,915 1 405

Vrancea Focşani

Front de captare Suraia 105 4261 1 75000

Drenul



163



Babele Mândreşti1 (puţ forat)

Mândreşti 2 (put forat)

Odobeşti

Drenurile Cucuata-

Burca 29 282 1 8600 Platforma

de foraj Babele Unirea

Adjud

Front captare Adjud 23,5 475 1 14500 Sireţel

Salcamilor

Mărăşeşti Puţuri forate (7 buc.) 17,6 257 1 6170

Panciu Chetroaia

44,32 284 3 8800 Călimăneşti

III.5.2. Calitatea apei potabile

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate şi în cantitate suficientă trebuie să fie una din direcţiile prioritare în politica şi acţiunile statului în domeniul sănătăţii, aflate sub impactul mediului. Apa de băut a fost monitorizată in Regiunea Sud Est, în conformitate cu prevederile Legii 458/2002, completată cu HGR 974/2004 şi cu Legea 311 /2004.

În judeţul Brăila, au fost prelevate un număr de 1517 probe din 24 localităţi, din apa de suprafaţă şi 53 probe din 10 localităţi din apa de profunzime fără tratare. Din numărul total de probe prelevate, 27 au fost necorespunzătoare, aparţinând apei de suprafaţă şi toate cele 53 probe din apa de profunzime nu au îndeplinit condiţiile de potabilizare.

Activitatea desfăşurată de Direcţia de sănătate publică în judeţul Buzău, privind calitatea apei potabile a constat în monitorizarea calităţii apei distribuite în scop potabil din cele 82 instalaţii centrale, din instalaţiile proprii şi din fântâni, comunicarea neconformităţilor şi riscurilor şi stabilirea măsurilor ce trebuie luate atunci când este cazul, pentru încadrarea în normele în vigoare. S-au recoltat în total 3802 probe, din care 25,12 % sunt necorespunzătoare; dintre acestea, la examenul chimic din 2179 probe au fost necorespunzătoare 607, ceea ce reprezintă 27,86% necorespunzătoare; la examenul microbiologic, din totalul de 1623 probe, 420 au fost necorespunzătoare (25,12% necorespunzătoare). Neconformităţile s-au înregistrat la indicatorii de potabilitate chimici amoniu, nitriţi, nitraţi, fier, cloruri, bor şi indicatorii microbiologici bacili coli, Escherichia coli, conform Legii 458/2002. Unele instalaţii centrale din mediul rural nu sunt dotate cu sisteme corespunzătoare de tratare a apei, livrând apă care nu respectă în totalitate indicatorii de potabilitate.



164



Cel mai mare indice de nepotabilitate a apei s-a înregistrat pentru apele de fântână la care s-au analizat chimic şi microbiologic un număr de 829 fântâni, din care 439 au fost necorespunzătoare (52,96 %), datorat prezenţei nitraţilor peste limitele admise şi încărcăturii bacteriene mari: bacili coli, Escherichia coli.

În judeţul Constanţa, în vederea respectării prevederilor HG 974/2004, s-a realizat monitorizarea de control - LIAP Palas Constanţa (SC RAJA SA) şi monitorizarea de audit – laborator DSP Constanţa. Au fost efectuate un număr de 29136 încercări fizico-chimice şi bacteriologice în reţelele şi rezervoarele localităţilor aparţinând SC RAJA SA. Dintre aceste încercări, 1433 rezultate au fost neconforme, reprezentând 4,92 % din totalul rezultatelor. Cea mai mare parte a rezultatelor neconforme fiind datorate procesului de dezinfecţie prin clorinare, această situaţie a fost remediată în momentul identificării neconformităţii. Indicatorii de calitate la care s-au înregistrat depăşiri în cursul anului 2010 au fost: nitraţi, cloruri, amoniu şi indicatorii bacteriologici. Pentru sursele unde s-au constatat depăşiri la indicatorii chimici s-a luat măsura amestecului la rezervor şi exploatarea cu precaderea a puţurilor conforme. Pentru sursele unde s-au constat depăşiri la indicatorii bacteriologici, care apar la sistemele mici de alimentare cu apă, nedotate cu instalaţii de clorinare, s-a luat măsura aplicării dezinfecţiei cu clorura de var la rezervor. În ceea ce priveşte sistemele Techirghiol, M. Kogălniceanu şi Hârsova există deja proiecte în derulare în cadrul POS - MEDIU care prevăd lucrări pentru rezolvarea situaţiei.

Pentru judeţul Galaţi, nu au fost situaţii de contaminare microbiologică, din acest punct de vedere apa potabilă fiind microbiologic pură, neexistând impact negativ asupra sănătăţii umane în cazul distribuirii apei potabile în sistem centralizat. În urma verificărilor efectuate pe teren de Comisia de verificare a calităţii apei potabile în judeţul Galaţi, formată din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Direcţiei de Sănătate Publică, Sistemului de Gospodărire a Apelor şi Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, din datele comunicate de primării şi în urma probelor recoltate de la fiecare din cele 65 de localităţi ale judeţului, s-au constatat următoarele:

• Din cele 65 UAT-uri, 44 au sisteme centralizate de alimentare cu apă. • La nivelul judeţului sunt 64 staţii de tratare a apei brute în vederea alimentării cu apă a localităţilor, din care – 7 în mediul urban - 57 în mediul rural. • Din cele 64 staţii de apă, 35 sunt corespunzătoare din punct de vedere al construcţiei, dotării şi al calităţii apei brute. • Din cele 64 staţii de apă, 10 nu dispun de sisteme automate de clorinare, dezinfecţia apei executându-se manual cu clorură de var: Târgu Bujor, Bereşti, Bereşti Meria, Cudalbi, Pechea, Lieşti, Frumuşiţa -Tămăoani, Folteşti, Folteşti – Stoicani, Piscu – Vameş. 22 au depăşiri la unii indicatori chimici (fier, amoniac, turbiditate), conform Directivei 98/83/CE a Consiliului, privind calitatea apei destinate consumului uman, modificată prin Regulamentul (CE) Parlamentului European şi al Consiliului 1882/2003. La nivelul judeţului Galaţi există în derulare un număr de 16 proiecte privind înfiinţarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi 11 proiecte privind extinderea sistemelor deja existente, totodată existând un număr de 9 investiţii de alimentare cu apă în faza de proiect.



165



La nivelul judeţului Galaţi există un număr de 14177 fântâni cu apă potabilă în spaţiul privat şi 3733 în spaţiu public. Au fost prelevate un număr de 7056 probe din 128 localităţi. Din numărul total de probe prelevate, 584 au fost necorespunzătoare chimic şi bacteriologic, apartinând apei de profunzime şi 387 probe din apa de fântână nu au îndeplinit condiţiile de potabilizare.

În judeţul Tulcea s-au recoltat: - un număr de 1600 probe pentru laboratorul de microbiologie, efectuându-se un număr de 5494 analize microbiologice - din care analize necorespunzătoare în numar de 322; - un număr de 1582 probe pentru laboratorul de chimie, efectuându-se un număr de 5115 analize fizico-chimice – din care analize necorespunzătoare în număr de 190. Conform datelor furnizate de către Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, nu s-au înregistrat epidemii hidrice şi nici cazuri de methemoglobinemie la copiii 0-1 an, generate de apa de fântână. Pentru toate sistemele de alimentare cu apã din Delta Dunãrii s-a adoptat soluţia de prelevare a apei brute din surse de suprafaţã în vederea potabilizãrii (captare–staţie potabilizare apã–aducţiune–înmagazinare–distribuţie). Acest lucru, deoarece în Delta Dunãrii pânza freaticã se caracterizeazã prin existenta unui strat acvifer freatic aflat la adâncimi sub 2 m ( 1,05 – 1,35 ) pe grinduri joase şi 1.67 m pe relieful de dune joase, fiind influenţat de raporturile cauzale dintre nivelul hidrostatic şi fluctuaţiile nivelelor apelor Dunãrii. Apele freatice de adâncime, puternic mineralizate, cantonate în depozitele psamito – psefitice de la baza nisipurilor semnalate în suprafatã, sunt în legãturã directã, comunicând cu stratul acvifer de suprafaţã datoritã permeabilitãţii mari a pãmânturilor respective. Apele freatice de adâncime din deltã sunt ape clorurate, cu concentraţie mare şi sunt nepotabile.

În judeţul Vrancea, monitorizarea de control şi audit a calităţii apei potabile produsă şi distribuită a fost realizată de Direcţia de Sănătate Publică Vrancea, rezultatele monitorizării de audit şi de control a apei potabile evidenţiind calitatea corespunzătoare a apei furnizate. Nu s-a înregistrat contaminare microbiologică. În mediul rural, din instalaţiile centrale ce aparţin SPESRAA (Consiliul Judeţean Vrancea) au fost analizate un număr total de 597 probe de apă din care:

• 504 probe apă, microbiologic fiind 100% conforme Legii 458/2002. • 93 probe apă, fizico-chimic fiind neconforme 14 probe (15,05%) la parametrii clor rezidual liber, nitraţi, nitriţi şi fier.

Cauzele neconformităţilor: 1. Funcţionarea deficitară a staţiilor de tratare (dezinfecţie) cu clor gazos în sezonul rece; 2. Calitatea necorespunzătoare a apei la surse (cantităţi crescute de nitraţi, nitriţi sau fier). 3. Lipsa unor procedee de tratare adecvate, pentru reducerea concentraţiei parametrului evidenţiat în exces(fier).

Măsuri aplicate: 1. Modernizarea /dotarea instalaţiilor de alimentare cu apă cu staţie de tratare cu hipoclorit de sodiu (la 13 instalaţii); 2. Verificarea permanentă atât a concentraţiei în substanţă activă a dezinfectanţilor cât şi monitorizarea concentraţiei clorului rezidual liber în reţeaua de distribuţie (la consumatori);



166



3. Întocmirea documentaţiei pentru solicitarea primei derogări pentru parametrul "nitraţi" pe o perioadă de 3 ani (pentru instalaţia Cârligele); 4. Dotarea cu instalaţii de deferizare. În mediul rural, din instalaţiile centrale ce aparţin Primăriilor au fost analizate un număr total de 1074 probe de apă din care: • 725 probe apă din punct de vedere microbiologic, 18 probe (2,48%) fiind neconforme Legii 458/2002. • 349 probe apă din punct de vedere fizico-chimic, 79 probe (22,63%) fiind neconforme la parametrii clor rezidual liber, nitraţi, nitriţi şi fier.

Unele Primării nu au efectuat monitorizarea de control, încălcîndu-se prevederile legislaţiei specifice: Broşteni, Cîmpinenca, Năruja, Paltin, Tătăranu şi Vintileasca. În anul 2010 nu s-a monitorizat calitatea apei din instalaţii individuale de apă de folosinţă publică(fântâni), deoarece Primăriile nu au solicitat acest lucru, încălcîndu-se prevederile legislaţiei specifice.

Principalele cauze de nepotabilitate a apei distribuite consumatorilor: 1. Funcţionarea deficitară/nefuncţionarea staţiilor de tratare (dezinfecţie). 2. Dificultăţi în aprovizionarea cu clor gazos prin lipsa mijloacelor de transport speciale, autorizate, ceea ce a determinat neefectuarea dezinfecţiei apei. 3. Ineficienţa staţiilor de tratare a apei cu UV. 4. Efectuarea manuală a dezinfecţiei apei, ceea ce determină imposibilitatea asigurării unei concentraţii constante a clorului rezidual liber în apa produsă şi distribuită, pe parcursul zilei. 5. Calitatea necorespunzătoare a apei la surse (cantităţi crescute de nitraţi, nitriţi sau fier). 6. Lipsa unor procedee de tratare adecvate, pentru reducerea concentraţiei parametrilor chimici evidenţiaţi în exces. 7. Dezinfecţia apei de fântâna precum şi igienizarea generală a fântânilor se fac ocazional, nerespectându-se prevederile legale în vigoare, valori relevante pentru a susţine din nou necesitatea înlocuirii surselor locale de aprovizionare cu apă de băut care nu pot asigura condiţii igienice de extragere a apei, cu instalaţii centrale.

III.5.3. Apa de îmbăiere

În Regiunea Sud Est, nu există zone naturale de îmbăiere amenajate şi autorizate sanitar, cu o singura exceptie, Gura Portiţei –Tulcea, care este autorizată sanitar. În judeţul Brăila, în mod tradiţional se folosesc malurile Dunării în scop recreativ. În municipiu sunt câteva piscine autorizare sanitar, acestea fiind racordate la reţeaua de apă potabilă a municipiului Brăila. Calitatea apei din staţiunea Lacu - Sărat este monitorizată de către Institutul Naţional de Resurse Minerale şi de către Institutul Naţional de Balneologie. Au fost recoltate un număr de 62 probe din piscine, dintre care 25 sunt necorespunzătoare bacteriologic, chimic sau pentru clorul rezidual. Activitatea desfăşurată de DSP în judeţul Buzău, privind calitatea apei de îmbăiere a constat în supravegherea sănătăţii populaţiei în relaţie cu calitatea apei de îmbăiere din ştranduri şi bazine de înot.



167



Au fost recoltate 46 probe, iar 9 au fost necorespunzătoare la indicatorii clor şi pH conform normelor în vigoare. S-au elaborat planuri de conformare şi s-a urmărit realizarea acestora; cu excepţia Bazinului Olimpic AQUA CENTER, care nu a rezolvat problema valorii foarte scăzute a pH-ului, cu impact pe starea de sănătate a populaţiei care frecventează bazinul de înot, motiv pentru care unitatea a fost închisă, toate celelalte unităţi s-au încadrat în prevederile normelor sanitare în vigoare. În judeţul Constanţa, nu au existat diferenţe semnificative de la an la an în privinţa calităţii apei de îmbăiere. În sezonul 2009, doar 8,2 % din cele 49 de zone monitorizate au fost conforme cu valorile de referinţă (valorile mai exigente prevăzute de lege); chiar dacă conformarea cu valorile de referinţă a rămas scăzută, totuşi se constată o creştere a numărului de zone care respectă valorile de referinţă cu 6,2% faţă de anul 2008. În 2010, toate zonele s-au conformat la valorile obligatorii (una din zone a respectat valorile de referinţă). În judeţul Galaţi, calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate a fost monitorizată de D.S.P.- D.S.P.P. Galaţi , astfel:

- Bazinele cu apă potabilă: Plaja Valuri, bazin Olimpic House, bazin Viva Club, bazin Arena de tenis, Bazin Bora-Bora– probele de apă se recoltează bisăptămânal. În perioada 1.06 -15.09.2010 s-au recoltat 102 probe de apă pentru examen chimic şi bacteriologic(2 probe necorespunzătoare chimic, 5 necorespunzătoare bacteriologic). - Zone naturale: Au fost luate în supraveghere ca zone de îmbăiere Lacul Vânători, Dunăre, Siret, Prut şi Lacul Brateş. Aceste zone naturale nu sunt amenajate şi, deci, nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. În perioada 1.06-15.09.2010 s-au recoltat 46 de probe de apă pentru examen chimic şi bacteriologic.

La examenul chimic, în zonele de îmbăiere identificate şi luate în evidenţă, probele de apă recoltate nu relevă depăşiri la parametrii pentru care se calculează complianţa la norme: uleiuri minerale, substanţe active de suprafaţă şi fenoli.

În judeţul Tulcea, zonele naturale de îmbăiere se află în administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

În anul 2010, zonele naturale de îmbăiere au fost: - zona de îmbăiere continentală- suburbia Tudor Vladimirescu - zona de îmbăiere costieră Gura Portiţei- Plaja Nord(la cca.17 km de localitatea Jurilovca); - zona îmbaiere costieră Sfântu Gheorghe( la cca.2,5 km de localitatea Sfântu Gheorghe); - zona îmbaiere costieră Sulina ( la cca.2,5 km de oraşul Sulina ). Dintre acestea doar una este autorizată sanitar -Gura Portiţei.

În judetul Vrancea, având în vedere absenţa zonelor naturale amenajate şi autorizate sanitar, în sezonul de imbăiere 2010, DSP Vrancea nu a monitorizat calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale, folosite în mod tradiţional pentru îmbăiere. Au fost prelevate 5 probe de apă de îmbăiere din piscine, probe care au fost conforme STAS 12585-87 pentru indicatorii analizaţi.

III.5.4. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate a populaţiei



168



Sistemul centralizat de distribuţie a apei către consumatori şi a evacuărilor în emisari prin epurarea lor în staţii de epurare este strict monitorizat. Este necesară intensificarea evaluării şi monitorizarea periodică a fântânilor, privind concentraţiile de nitraţi situaţi sub pragul de 50 ppm, acesta fiind unul din parametri ce indică gradul de potabilitate a apelor şi din aceste surse, conform Directivei CE 98/83/CE privind calitatea apei pentru consum. Pot fi măsuraţi parametri fizici, chimici şi biologici pentru evaluarea şi monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă si a celor subterane, pentru a putea evalua efectul acestora asupra stării de sănătate a populaţiei. Şase dintre aceşti parametri descriu aspecte importante ale eutrofizării şi sunt adesea utilizaţi pentru evaluarea stării apelor de suprafaţă închise: azotul total în apa de suprafaţă, fosforul total în apa de suprafaţă, clorofila în apa de suprafaţă, carbonul organic total în sedimente, transparenţa apei şi oxigenul dizolvat în apa de adâncime. Azotul şi fosforul total sunt nutrienţi ce sunt cauze probabile ale eutrofizării. Clorofila şi carbonul organic total sunt măsuri ale creştere cantităţii de materie organică ce defineşte eutrofizarea. Scăderea transparenţei apei şi rezervele diminuate de oxigen reprezintă consecinţe dăunătoare ale eutrofizării. Nici unul nu este un indicator perfect, dar împreună pot identifica apele în curs de eutrofizare. In cadrul interrelaţiilor între om şi mediu, acesta din urmă exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care una din cele mai importante este acţiunea asupra sănătăţii. Acţiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variată şi complexă. Ea poate merge de la simple incomodităţi în activitatea omului, aşa-zisul disconfort, până la perturbări puternice ale stării de sănătate. În organisme, apa îndeplineşte multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din metabolism. Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii: a) să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care prin număr şi concentraţie pot constitui un pericol pentru sănătate, b) să întrunească cerinţele minime prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu completările şi modificările ulterioare; c) să respecte prevederile art 5-8 şi 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu completările şi modificările ulterioare. În condiţiile consumului apei din surse necontrolate sau pierderii calităţii de potabilitate, apa poate constitui un important factor de îmbolnăvire, care se poate manifesta prin: � boli infecţioase produse de apa poluată (epidemii – afectează un număr mare de persoane, sau endemii – forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă) � boli neinfecţioase produse de apa poluată: - intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant), - intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric), - intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale, - intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei,



169



- intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii), duce la tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli, - intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale, - intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.

III.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate III.6.1. Apele uzate În raport cu provenienţa lor, apele uzate se clasifică astfel: � apă uzată menajeră, este apa de evacuare după ce a fost folosită pentru nevoi gospodareşti în locuinţe şi unităţi de folosinţă publică şi provine din descărcări de la operaţii de igienă corporală, de la pregatirea alimentelor, de la spalarea îmbrăcămintei ori prin evacuări de produşi fiziologici (closete cu apa). � ape uzate industriale, sunt cele care se evacuează în mod concentrat după folosirea lor în procesele tehnologice de obţinere a materiilor prime sau a produselor finite. Apele uzate industriale sunt însoţite aproape întotdeauna de apele uzate menajere. Dupa provenienţa lor pot fi: -ape de răcire, care formeaza proporţia principală (volum) a apelor uzate industriale; principalul poluant e căldura; - ape de spălare, ocupa locul doi ca volum; apar într-o mare varietate de industrii si rezultă din folosirea apei de alimentare pentru antrenarea si îndepărtarea unor materiale nedorite; - ape de proces sunt cele ce au servit ca solvent sau ca mediu de reacţie în procesul de prelucrare a materiilor prime; au un volum relativ redus, dar sunt foarte concentrate; - ape uzate orăşeneşti sunt amestecurile de ape uzate industriale cu apă uzată menajeră prin colectarea lor într-un sistem comun de canalizare.

� Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2010 Situaţia privind substanţele poluante şi indicatorii de poluare în apele uzate, în anul 2010, pe teritoriul Regiunii Sud-Est, este redată în tabelul III.6.1.1.

Tabel III.6.1.1

Surse de poluare

Domeniu de

activitate Emisar

Volum ape uzate evacuate (mil.m³)

Poluanţi specifici

Grad de

epurare -%-

Brăila

CUP Dunărea Brăila

Captare şi prelucrare

apă pt. populaţie

Dunăre 11,740

materii în suspensie,

CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor

total, detergenţi



170



CUP Dunărea Brăila - Staţie epurare Făurei


apă pt. populatie

r. Buzău 0,092



total, detergenti

CUP Dunărea Brăila - Statie epurare Ianca


apa pt.populatie

r. Buzău 0,334



total, detergenti

CUP Dunărea Brăila - Statie

epurare Movila Miresii


apa pt.populatie

r. Buzău 0,011



total, detergenti

CUP Dunărea Brăila - Statie

epurare Insuratei


apa pt.populatie

r.Călmăţui 0,0243



total, detergenti

Complex porci Brăila-Ferma Baldovinesti

Zootehnie pt.populatie Dunăre 1,247



total, detergenti

Complex porci Brăila Ferma

Tichileşti Zootehnie Dunăre 0,4



total, detergenţi

S.C. Vegetal Trading SRL

Gropeni Zootehnie Dunăre 0,372



total, detergenti

Termoelectrica Brăila

Producere energie Dunăre 17,208



total, detergenti

Hercules Brăila

Ind. metalurgică Dunăre 0,022



total, detergenti



171



ROFISH GROUPSRL (TAZZ Br.)

Ind. alimentară

Dunăre 0,004



total, detergenti

Penitenciarul de Minori şi

Tineri Tichilesti

Invatamant şi sanatate Dunăre 0,0415



total, detergenti

Peniteniarul Brăila

Invatamant şi sanatate

Dunăre 0,0244



total, detergenti

S.C. Galco S.A.Brăila

Ind. alimentara Siret 0,082



total, detergenti

Buzău

Compania de Apă Buzău -

staţia epurare Păltineni

Captare şi prelucrare apă pentru populaţie

Râul Buzău 0,144



total, detergenţi

Compania de Apă Buzău-

staţia epurare Nehoiaşu


Râul Buzău 0,022



total, detergenţi

Compania de Apă Buzău -

Centrul operaţional nr 4 Pătîrlagele


Râul Buzău 0,030


CCOCr, CBO5, amoniu. fosfor

total, detergenţi

Igoserv Berca


Râul Buzău 0,120



total, detergenţi



172



Compania de Apă Buzău– staţia epurare

Pogoanele


Râul Călmăţui

0,088



total, detergenţi

C.L. Beceni


Râul Buzău 0,019



total, detergenţi


staţia epurare Buzău


Râul Buzău

11,574



total, detergenţi

Spital Nifon Învăţământ şi sănătate

Râul Buzău 0,009



total, detergenţi

Ergoterapia Ojasca

Învăţământ şi sănătate

Râul Buzău 0,034



total, detergenţi

Spital Săpoca Învăţământ şi sănătate Râul Slănic 0,027



total, detergenţi

Spital Smeeni Învăţământ şi sănătate

Râul Călmăţui 0,010

materii in suspensie,


total, detergenti

Romcarbon Buzău Industrie Râul

Buzău 0,219 materii în

suspensie, CCOCr, CBO5

Ductil Steel Buzău Industrie Râul

Buzău 0,324


CCOCr, CBO5,Cu, Zn

Cord Buzău Industrie Râul Buzău 0,030


CCOCr, CBO5 Cu, Zn



173



Gerom Buzău Industrie Râul Buzău

0,003 materii în

suspensie, CCOCr, CBO5

ROTEC Buzău Industrie

Râul Buzău 0,036


CCOCr, CBO5

Agrana Buzău Industrie Râul Buzău

0,092



total, detergenţi

S.C.Bunge România (Ulvex)

Industrie Râul

Buzău 0,019



total, detergenţi

S.C. Aromet Buzău Industrie Râul

Buzău 0,050



total, detergenţi

A.N.R.S.-U.T.140

Pătârlagele Industrie Râul

Buzău 0,050



total, detergenţi

U.M.01654 Buzău Industrie Râul

Buzău 0,070



total, detergenţi

U.M. 01838 Bobocu Industrie Râul

Buzău 0,124



total, detergenţi

U.M.01838 D subunitate

Mierea Industrie Pârâul

Nişcov 0,005



total, detergenţi

S.C.Hoeganes Corporation Europe S.A.

Buzău

Industrie Râul Buzău 0,049



total, detergenţi



174



S.C. Replastica HDPE SRL

Buzău

Industrie Râul Buzău

0,007



total, detergenţi

S.C. Soufflet Malţ România

S.A. Buzău Industrie

Râul Buzău 0,301



total, detergenţi

Avis Lipia zootehnie Pârâul Leoteasa

0,070



total, detergenţi

Avicola Ferma Săhăteni zootehnie Râul

Sărata 0,014



total, detergenţi

Avicola Ferma Verguleasa zootehnie Râul

Buzău 0,080



total, detergenţi


C.O. nr.7 Rm.Sărat

Gospodărirea apelor

Râul Rm. Sărat 1,647

Suspensii Pt Nt

Sulfuri

22 99 60 89

Constanţa

S.N.N.CNE Prod

Energie electrica si

termica

Dunare

C.D.M.N.

2.04,551

93,856

Temp, MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2,

NO3, NH4, reziduu fix,Cl-,

SO4,Ca, Mg, Fe, prod petr.H2S,

hidrazina

nu necesită epurare

Rompetrol Rafinare

Prelucrări chimice

Marea Neagră 7,36

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot,

Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix,

SO4, CN, Deterg, SET,

Prod petr., H2S, Fe, Mn, Al,Cd, Cr

tot, Ni, Pb, Hg

corespunzător



175



CN APM Constanţa

Transporturi Marea Neagră

0,379

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix, fenoli,Deterg, SET, Prod petr, H2S+Sulfuri, Pb

corespunzător

RAJA SE Poarta

Albă

Gospodărire comunală CDMN 1,202

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix, Cl-,SO4, CN, fenoli, Deterg, SET, Prod petr.,Sulfuri, Cd, Cr tot, Ni, Pb.

corespunzător

99,85 %

RAJA SE Constanţa

Sud

Gospodărire comunală

Marea Neagră

48,29

49,97

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix,Cl-,SO4, CN, fenoli, Deterg, SET, Prod petr.,Sulfuri, Cd, Cr tot, Ni, Pb.

necorespunzător

98,84 %

RAJA SE Constanţa

Nord

RAJA SE

Constanţa Nord

Marea Neagră 5,91

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix,SO4, CN, fenoli,Deterg, SET, Prod petr Cd, Cr tot, Ni, Pb.

necorespunzător

RAJA SE Eforie Sud


Marea Neagră 2,095

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix, Cl-, SO4, CN, fenoli, Deterg, SET, Prod petr.,Sulfuri, Cd, Cr tot, Ni, Pb.

necorespunzător

100 %



176



RAJA SE Mangalia


Marea Neagră 5,986

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix, Cl-, SO4, CN, fenoli, Deterg, SET, Prod petr.Sulfuri, Cd, Cr tot, Ni, Pb.

corespunzător

100 %

RAJA SE Medgidia

Gospodărire comunala CDMN 1,505

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix, Cl-, SO4, CN, Deterg, SET, Prod petr.Sulfuri, Cd, Cr tot, Ni, Pb.

corespunzator

100 %

RAJA SE M.Kogălnicea

nu

Gospodărire comunală Agi Cabul 0,586


necorespunzător

100 %

RAJA SE Ovidiu


Halda cenuşă Ovidiu

0,613

0,568


corespunzător

92,05 %



177



RAJA SE Limanu


Lac Mangalia

0.09

0,207


necorespunzător

100 %

RAJA SE Cernavoda

Gospodărire comunală Dunăre 1,407


corespunzător

100 %

RAJA SE Cobadin


Valea Păcuraru 0,009

MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NO2, NO3, NH4, Reziduu fix, Deterg, SET

necorespunzător

RAJA Constanţa

sector Hârşova

Gospodărire comunală Dunăre -


Nu se epurează,

lipsa staţie de epurare

RAJA Constanţa evacuare Băneasa

Gospodărire comunală Piriu Chici 0,016


Nu se epurează,

lipsa staţie de epurare



178



SE Negru Vodă

epurare ape uzate

Balta Gâldău 0,039275

MSS, CBO5, CCOCr,

N amoniacal, P total

100%

Sursa Saligny

Industrie metalurgică +construcţii de maşini

CDMN 0,007

MTS, CBO5, CCOCr, Ptot, Reziduu fix,Fe tot, CN, Deterg, SET, Prod petr.Sulfuri, Cd, Cr tot, Ni,Zn

necorespunzător

Etermed Medgidia

Fabricare plăci de

fibrociment CDMN 0,286

MTS, Reziduu fix, Cl-

,SO4,Fe,SET, Prod petr,Zn.

corespunzător

Lafarge Romcim

Fabricare ciment CDMN 0,695 MTS, Ptot,

Reziduu fix, Zn. corespun

zător Spitalul de recuperare Eforie Nord

Invăţământ şi sănătate

Lac Techirghiol 0,029

MTS, CBO5, NH4, Deterg, SET

necorespunzător

Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol

Invăţământ şi sănătate


MTS, CBO5, NH4, Deterg, SET

corespunzător

U.M.02146 Mangalia


apă pt. alimentare

Lac Mangalia 0,423

MTS, CBO5, CCOCr, Ptot, NO2, NH4, Reziduu fix, Cl-,SO4,detergenti

corespunzător

U.M.01737 Topraisar


apă pt. alimentare


MTS, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, NH4,Reziduu fix, Cl-, Deterg.SET

necorespunzător

S.C.Geomarco Construct

S.RL. Construcţii Pr.Valea

Seaca 0,0001 MTS, Reziduu fix, SET, Prod

petr.

corespunzător

Gepeto Impex SRL

Industrie alimentară CPAMN 0,028

MTS, CBO5, CCOCr, Ptot,

Ntot, NO2, NO3, NH4

necorespunzător

S.C.Ostrovit SA Ostrov

Industrie alimentară Dunăre 0,073

MTS, CBO5, CCOCr, Ptot, NO3, NH4, Reziduu fix,

deterg.SET, H2S

necorespunzător



179



S.C.Argos Industrial

S.R.L. Cernavoda

Construcţii Dunăre 0,001 MTS, Reziduu

fix, SET corespun

zător

S.C.U.T. Midia Energie

electrică şi termică

Marea Neagră 0,476

MTS, NH4, Reziduu fix, fenoli, SET,

Produs petr.,H2S+Sulfuri

Nu necesită epurare

S.C.Canopus Star S.R.L. Transporturi Marea

Neagră 0,002

MTS, CBO5, CCOCr, Ptot,

NH4, Reziduu fix, deterg.SET,

necorespunzător

RTFC Depou Medgidia Transporturi C.D.M.N. 0,0001

MTS, Reziduu fix, Cloruri, Detergenti, SET,Produs

petrolier

corespunzător

Galaţi

UAT Bereşţi Gospodărire comunală r. Chineja 0,03

- materii în suspensie, substanţe

organice, nutrienţi

ape uzate suficient epurate

S.C. APA CANAL S.A. – Oras Tg. Bujor

Gospodărire comunală r. Chineja 0,268




S.C. APA CANAL S.A.

Galaţi - DepartamentT

ecuci


r. Bârlad r. Tecucel

3,136

3,606




ape uzate neepurate

S.C. APA CANAL S.A.

Galaţi


r. Siret fl. Dunăre 32,645



ape uzate neepurate

S.C. ARCELLOR MITTAL S.A.

Galaţi

Industrie metalurgică

r. Făloaia r. Cătuşa r. Mălina

ac. Cătuşa

21,444

57,559 - metale


ape uzate neepurate

Tulcea



180



SC Aquaserv Tulcea

c.op.Isaccea

Servicii publice

Dunăre 0,098 Suspensii, CBO5, CCO-Cr, Reziduu

fix, Azot amonical, Azot

total, Fosfor total, SET, Detergenti, Fenoli, Cloruri, Azotiti, Sulfati, Sulfuri+H2S, Cianuri, Fier, Azotati, Zinc

50%

SC Aquaserv Tulcea

c.op.Măcin Dunăre 0,295

Nu are SE

SC Aquaserv Tulcea

oraş Tulcea Dunăre 5,121

Suspensii, CBO5,CCO-Cr, Azotati, Azotiti, Azot amonic.,

Fosfor total, SET, Detergenti, Fier

total, Zinc, Fenoli, Fosfor total, SET, Detergenti, Fier

total, Zinc, Fenoli,

Nu are SE

SP Edilprest Babadag p.Tabana 0,108

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, Reziduu

fix, Azot amonical, Fosfor

total, SET, Detergenti,

Fenoli, Cloruri, Pr. petrolier, Azotati,

Azotiti, Sulfati, Sulfuri+H2S

70%



181



SC Aker SA Tulcea

Constructii nave

Dunăre 0,271

Suspensii, CCO-Cr, SET, Cloruri, Cianuri, Cadmiu, Crom total, Crom

hexavalent, Cupru, Zinc, Fier total, Pr. petrolier

80%

SC Alum SA Tulcea

Fabricarea aluminei

Dunăre 6,370

Suspensii, CCO-Cr, Reziduu fix, Azot amonical, Fier total, SET,

Crom hexavalent, Zinc, Magneziu, Plumb, Mangan, Cadmiu, Calciu

80%

SC Carniprod Tulcea

zootehnie Dunăre 0,040



total, SET, Detergenti, Ntot, Fenoli, Cloruri

60%

Industrializarea carnii Dunre 0,047



total, SET, Detergenti, Ntot, Cloruri, Azotati

60%

Vrancea

S.C. CUP S.A. Focşani

Gosp. comunală Putna 10,011

Specifici apelor uzate

menajere

coresp cu

excepţia ionului NO3

- S.C. CUP S.A.

Sucursala Panciu

Gosp. comunală Haulita 0,232


menajere necoresp.

S.C. CUP S.A.

Sucursala Adjud

Gosp. comunală Trotuş 1,094


menajere coresp.

SC CUP SA Sucursala Odobeşti

Gosp. comunală

Milcov

0,151

Specifice apelor uzate

menajere necoresp



182



S.C. Vrancart Adjud

Celuloză şi hârtie Siret 1,511

Subst. consumatoare de

oxigen, suspensii

coresp.

SC CUP Mărăşeşti

Gosp. comunală Siret 0,152


menajere

necoresp.

Primăria Cimpineanca

Gosp. comunală

Milcov 0,032


menajere necoresp

Primăria Gugesti

Gosp. comunală Râmna 0,049


menajere necoresp

Primăria Vidra Gosp. comunală

Putna 0,045 Specifice apelor

uzate menajere

necoresp

Primăria Tulnici

Gosp. comunală Putna 0,018


menajere necoresp

SC Aurora Com SRL Odobeşti

Ind. cărnii Milcov 0,01 Subst. Consuma toare de oxigen,

NH4-, Nt

necoresp

� Volumul total de ape uzate evacuate, volumul de ape uzate suficient epurate,

volumul insuficient epurat şi volumul de apă uzată neepurată – repartizarea pe activităţi (industrie, gospodării comunale):

Tabel III.6.1.2

Judeţ

Activitatea din

economia naţională

Volum total evacuate (mil. mc)

Volum suficient epurat

(mil. mc)

Volum insuficient

epurat (mil. mc)

Volum de apă uzată neepurată (mil. mc)

Brăila

Zootehnie 2,021 - 2,021 - Industrie 0,104 0,078 0,026 - Energie

electrică şi termică

17,209 - - -


apă pt.populaţie

11,764 - 0,024 11,740

Administraţie publică 0,024 - 0,024 -

Invăţământ şi sănătate 0,042 - 0,042 -

Buzău Zootehnie 0,008 - 0,008 - Industrie 1,077 0,009 0,849 0,219



183



nu necesită epurare

Construcţii 0,037 - 0,037 - Captare şi prelucrare apă pentru populaţie

14,124 - 14,072 0,052

Administraţie publică

0,138 - 0,138 -

Alte activităţi 0,005 - 0,005 -

Constanţa B.H.

DUNARE

Industrie alimentară

0, 073 - 0,073

Energie electrică şi

termică 2104,55

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

1,614 1,407 0,009 0,198

Construcţii 0,001 0,001 Comerţ şi

servicii pentru populaţie

0,001 0,001

Constanţa B.H.

LITORAL

Industrie alimentară 0,028 0,028

Prelucrări chimice 7,36 7,36

Industrie metalurgică +construcţii

maşini

0,007 0,007

Energie electrică şi

termică 94,332


66,752 1,928 64,824

Transporturi 0,381 0,379 0,002 Invăţământ şi

sănătate 0,105 0,076 0,029

Alte activităţi 0,695 0,695

Galaţi BH

PRUT


0,30 0,30 - -



184



Industrie alimentară 0,006 0,002 0,006 -

Alte activităţi 0,004 - 0,004 -

Galaţi BH Bârlad

Administraţie publică 0,003 - 0,003 -


6,90 3,14 3,76 3,25

Învăţământ şi sănătate 0,06 0,06 - -

Galaţi BH SIRET

Industrie extractivă

0,40 0,30 0,10 -

Industrie alimentară 0,11 0,10 0,01 -

Industrie metalurgică 79,00 21,44 - 57,56

Constructii 0,02 0,02 - - Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

0,72 0,07 - 0,65

Transport 0,003 0,002 0,001 -

Galaţi BH

DUNARE


32,72 - - 32,72

Transporturi 0,06 - 0,06 -

TULCEA

menajer 6,005 0,136 0,044 5,825 industrie 6,630 6,621 0,009

zootehnie 0,049 0,049 piscicultura 6,499 6,499

VRANCEA

Ind. alimentară 0,015 0,000 0,015

Ind. celulozei 1,512 1,512 0 Transporturi 0,030 0,030 0 Gosp.com. 13,104 0 13,104

� Reţele de canalizare

Tabel III.6.1.3 Judeţ Primăria sau

Agentul Economic Operator

Lungime(km) Volum

evacuat (mii mc)

Număr Localităţi

Populaţie racordată

Brăila Brăila 262 13428,2 2 179870 Faurei 3,44 82,79 6 1572



185



Ianca 7,85 215,15 6 1936 Insuratei 4,5 22,83 2 511 Movila Miresei 1,98 10,5 3 61

Buzău

S.C. Compania de Apă Buzău-CO Buzău

147,92 11574 1 129900

S.C. Compania de Apă Buzău–

CO Rm. Sărat

70,54 1293 1 28542

S.C. Compania de Apă Buzău-CO Nehoiu

16,58 166 2 3624

S.C. Compania de Apă Buzău-

CO Pătârlagele

3,21 30 1 726

S.C. Compania de Apă Buzău-

CO Pogoanele

5,19 89 1 425

Merei 4,31 9 1 180 Berca 7,5 0,2 1 975 Siriu 1,5 0,02 1 368

Constanţa SC RAJA SA Constanta

625,6 49975,194 Constanţa 247983 14,37 Cumpana 896 125,7 5986,408 Sistemul

Mangalia (1) Mangalia cu

statiuni

40427

64,75 2095,269 Eforie Nord

3942

43,36 Eforie Sud 4230 2 Agigea 261 7 Tuzla 1640

24,1 Techirghiol 2655

11,35 Costinesti + Schitu 2778

26,8 568,255 Ovidiu (1) - Ovidiu 8902



186



6,9 39,275 Negru Voda

(1) - Negru Voda

784

71,67 1505,515 Medgidia (1) 29619

22,56 1406,950 Cernavoda (1) 15106

7,7

586,806 Sistemul M. Kogalniceanu (1) M

Kogalniceanu

2247

9,4 1.201,358

Poarta Alba 551

14,7 Murfatlar 4962 3,92 Valu Traian 0

Galaţi

Galati 527,5 33245,6 1 268650 Tecuci 81,1 6742,3 1 18180 Liesti 2,5 96,2 1 500

Pechea 6,7 23,6 1 1880 Cudalbi 1,5 31,6 1 765

Tg. Bujor 13 268,4 1 2150 Ghidigeni 1,5 42 1 278

Schela 2 12,4 1 206 Frumusita 4,5 0 1 0

Independenta 1,5 0,1 1 53 Grivita 1,2 6 1 100 Beresti 2 30 1 715 Baleni 1,6 6,9 1 625 Ivesti 3,35 9,5 1 310

Tulcea

SC. Aquaserv SA. –PL. Tulcea

cca. 100 5121 1 56302

SC. Aquaserv SA. - PL. Macin

12 295 1 4103

Edil Prest Babadag 6 108 1 2885

SC. Aquaserv SA. - PL. Isaccea

4,201 98 1 1330

SC. Aquaserv SA. - PL. Sulina

12 95 1 1615

Prim. Stejaru (loc. Altan

Tepe) 2,1 13 1 380



187



SP. Goscom Baia 10 35 1 920

Primaria Ceamurlia de

Jos 8,976 0 1 285

Chilia Veche 2,7 8 1 780 Primaria Jurilovca

10,948 38 1 851

Mahmudia 2,1 64 1 900 Primaria Maliuc

2,1 25 1 250

Sf. Gheorghe 2,1 7 1 161 Primaria Smardan

0,05 4 1 102

Luncavita 12,284 13 1 150 Izvoarele 7,2 0 1 0

Vrancea Urban 180,36 11218 5 90506 Rural 44,59 84 5 5256

III.6.2. Tratarea apelor uzate- Situaţia staţiilor de epurare orăşeneşti şi comunale

Principalele surse de poluare sunt evacuările de la staţiile de epurare industriale. Pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, a substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normativ, a apelor uzate care provoacă depuneri de materii şi suspensii sedimentabile, a creşterii turbidităţii, schimbarea culorii, gustului şi mirosului apei receptorului faţa de starea naturală. Prin legislaţie este interzisã evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care conţin pesticide, a apelor uzate conţinând patogeni sau viruşi, provenind de la spitale, unităţi zootehnice, abatoare şi a afluenţilor staţiilor de epurare orăşeneşti. Staţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, sunt prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de ape uzate evacuate şi amenajate pentru prelevarea de probe de apă pentru analiză, sau dotate cu sisteme automate de determinare a calităţii apelor uzate evacuate.

� RAJA Constanţa asigură colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate menajere şi industriale prin 9 sisteme de canalizare, cuprinzând tot atâtea staţii de epurare. Această activitate se desfăşoară în 9 oraşe şi 8 comune, majoritatea amplasate în zona litorală. Instalaţiile în funcţiune au următoarele caracteristici:

• 8 staţii de epurare cu o capacitate totală de 4.860 l/s, cu treaptă mecanică şi biologică;

• 52 staţii de pompare a apelor uzate, însumând o capacitate de pompare de 16.849 l/s;



188



• tipul sistemului de canalizare: unitar – 60%; separat – 40%; ramificat – 100%. Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre - Aderare a contribuit, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea măsurii „Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate in Constanţa, România”, în vederea îmbunătăţirii calităţii apelor în zonele de coastă a Mării Negre. În mod specific prin această măsură se protejează Marea Neagră şi zona de coastă împotriva poluării generate de descărcarea apelor de canalizare netratate şi a apelor uzate industriale, prin realizarea de staţii de epurare care să epureze apele uzate la standardele acceptate privind calitatea efluenţilor. În plus, măsura încearcă să îmbunătăţească infrastructura privind canalizarea, pentru a prelua şi a controla debitele de ape uzate şi a reduce pierderile din canale şi deversările necontrolate, care altfel vor produce daune surselor de apă subterană şi de suprafaţă. Se contribuie implicit si la promovarea turismului prin asigurarea de ape curate in zona de coastă. Componentele măsurii :

a. Reabilitarea Staţiei de Epurare Constanţa Nord: • demolarea staţiei de epurare existente; • umplerea lacului in vederea obţinerii zonei necesare pentru extindere; • construcţia unei noi staţii de epurare pentru o capacitate maximă de 255.000

PE cu aerare prelungită, incluzând îndepărtarea biologică a azotului şi fosforului, stabilizarea aerobă si deshidratarea nămolului;

b. Conducte de Descărcare în mare pentru SE Constanţa Nord şi SE Eforie Sud: • SE Constanţa Nord: conductă lungă cu DN 1500 descarcă în mare la 3200m,

la adâncimea maximă de – 15m; • SE Constanţa Nord: conductă scurtă cu DN 1500 descarcă în mare la 330m,

la adâncimea maximă de – 3,5m; • SE Eforie Sud: conductă lungă cu DN 700 descarcă în mare la 1250m, la

adâncimea maximă de – 10m; c. Staţii de Pompare, Reţeaua de Canalizare şi Deversoarele din zona Constanţa

Sud: • Reabilitarea a 35 de staţii de pompare din Mamaia, Constanţa Nord,

Constanţa Sud, Eforie şi Mangalia; • Captarea apelor uzate descărcate în Lacul Tăbăcărie şi redirecţionarea

debitelor către SE Constanţa Nord; • Reabilitarea reţelei de canalizare din Zona Peninsulă; • Reabilitarea deversoarelor şi a conductelor de refulare din Constanţa Sud şi

zona Eforie; d. Extinderea Staţiei de Epurare Eforie Sud:

• Demolarea parţială a staţiei de epurare existente; • Extinderea staţiei de epurare la o capacitate maxima de 140.000 PE cu

aerare pe termen lung, incluzând îndepărtarea biologică a azotului şi fosforului, stabilizarea aerobă şi deshidratarea nămolului.

� S.C. Apă Canal S.A. Galaţi deţine autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 233/octombrie 2010 valabilă până la data de 30.09.2011 însoţită de un program de etapizare. Municipiul Galaţi are o populaţie de 298.500 locuitori, din care 268.500 racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile şi 266.500 racordaţi la reţeaua de canalizare a municipiului.



189



Evacuarea apelor uzate orăşeneşti ale municipiului Galaţi se face prin intermediul a şapte colectoare, astfel: în r. Siret – Colectorul Micro19, respectiv în fluviul Dunărea – Colectoarele - Uzina de apă, Popas Dunărea, Libertatea, Valurile Dunării, 13 iunie, SP3. Municipiul Galaţi nu deţine staţie de epurare a apelor uzate, în anul 2010 a fost evacuat un volum de 33.245,57 mii mc apă uzată neepurată în emisar. Există în derulare un program cu fonduri ISPA în valoare de cca. 60 mil. euro care cuprinde următoarele măsuri: - Lucrări de reabilitare reţele de distribuţie apă potabilă şi canalizare; - Reabilitarea staţiei de tratare apă potabilă, a staţiilor de pompare şi a instalaţiilor conexe în Galaţi; - Staţie de epurare ape uzate şi colector de canalizare asociat pentru oraşul Galaţi. Din luna octombrie 2010, S.C. APĂ CANAL S.A. Galaţi a preluat serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a municipiului Tecuci, oraşului Tg. Bujor, comunelor Pechea, Lieşti şi Iveşti. � Oraşul Tg. Bujor- judeţul Galaţi Unitatea a deţinut autorizaţie de gospodărire a apelor nr.74/martie 2009 valabilă până la data de 31.03.2010, însoţită de un program de etapizare. Oraşul Tg Bujor are o populaţie de 6720 locuitori. 1390 gospodării şi 78 agenţi economici şi instituţii publice sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile şi 550 gospodării şi 56 agenţi economici şi instituţii publice sunt racordaţi la reţeaua de canalizare. Oraşul Tg. Bujor deţine o staţie de epurare care funcţionează necorespunzător, cu o capacitate proiectată de 42 l/s şi o capacitate în funcţiune de 10,15 l/s. In perioada ianuarie - septembrie 2010, a fost evacuat un volum de 187.671 mii mc apă uzată insuficient epurată în emisar (r. Chineja). Consiliul Local Tg Bujor a derulat în anul 2010 proiectul Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare(realizat 100%) şi modernizarea staţiei de epurare(realizat 100%) prin programul Phare 2006 (Buget total al proiectului 1.032.109,78 euro). Staţia de epurare a fost pusă în funcţiune în luna iulie 2010, însă după o scurtă perioadă de funcţionare s-a defectat. Incepând cu luna octombrie 2010, serviciile de alimentare cu apă şi evacuarea apelor uzate din oraşul Tg. Bujor au fost preluate de către S.C. Apă Canal S.A Galaţi. �� OOrraaşşuull BBeerreeşşttii--jjuuddeeţţ GGaallaaţţii Unitatea deţine autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 253/noiembrie 2010 valabilă până la septembrie 2011, însoţită de un program de etapizare. Localitatea Bereşti are o populaţie de 3389 locuitori, din care 1280 racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile şi 694 racordaţi la reţeaua de canalizare. Localitatea Bereşti deţine o staţie de epurare care în anul 2010 a funcţionat necorespunzător, cu o capacitate proiectată de 3,81 l/s. In anul 2010 a fost evacuat un volum de 29,96 mii mc apă uzată insuficient epurată în emisar (r. Chineja). �� DDiirreeccţţiiaa ppuubblliiccăă ddee aalliimmeennttaarree ccuu aappăă şşii ccaannaalliizzaarree TTeeccuuccii -- jjuuddeeţţuull GGaallaaţţii Deţine autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 79/aprilie 2010 valabilă până la 31.12.2010. Municipiul Tecuci are o populaţie de 43.287 locuitori, din care 26.822 racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile şi 18.180 racordaţi la reţeaua de canalizare a municipiului.



190



Staţia de epurare a municipiului Tecuci, posedă treaptă mecanică(365 l/sec) şi biologică (190 l/sec), având o funcţionare corespunzătoare. Capacitatea în funcţiune pentru perioada ianuarie-septembrie 2010 a fost de 95,64 l/s. Valorile indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în anul 2010 nu s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor, constatându-se depăşiri la indicatorul amoniu. In perioada ianuarie-septembrie 2010, a fost evacuat un volum de 4959.341 mii mc apă uzată prin cele 13 guri de evacuare(staţia de epurare, zona industrială, pod Elena Doamna-mal stâng, pod Ghica Vodă, pod Criviţeni, zona spital, zona pod Cuza Vodă, Dimitrie Hârlescu, Feroviari 1, Feroviari 2, Feroviari 3, Braţ Rateş, Elena Doamna – mal drept). Societatea are în derulare un program de etapizare pe perioada trim. I - IV 2010 nerealizat. Din luna octombrie serviciile de alimentare cu apă şi evacuarea apelor uzate din municipiul Tecuci au fost preluate de către SC Apă Canal SA Galaţi. �� SS..CC.. AArrcceelloorrMMiittttaall GGaallaaţţii SS..AA.. Folosinţa deţine autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 50/11.03.2010 valabilă până la 13.12.2014, însoţită de un program de etapizare. Unitatea a deversat în r. Mălina, r. Valea Lupului, r. Faloaia şi r. Cătuşa în cursul anului 2010, prin cele 9 colectoare de evacuare, un volum total de 79 mil. mc. Apele uzate menajere sunt evacuate la reţeaua de canalizare a municipiului Galaţi. In cadrul societăţii sunt 8 uzine deservite cu utilităţi hidro de gospodărire de apă, care sunt dotate în general cu instalaţii de decantare şi turnuri de răcire, având ca indicator preponderent suspensiile, apele uzate de la aceste gospodării fiind evacuate în colectoarele interioare, ulterior în emisar. In anul 2010 în cadrul unităţii au funcţionat următoarele secţii: - Secţia Gudron şi Produse Secundare: instalaţii depozitare gudron şi trasee pentru expediţie, instalaţia de stripare, instalaţia de epurare biochimică; - Departament Aglomerare şi Materii Prime: Aglomerare 2 – Maşina nr. 5; - Departament Furnale: F 3; - Departament Oţelării: OLD 1 – 1 convertizor, Turnare continuă TC 1; - Uzina Laminoare: LBC, LBR, Zincare, LTG 2; - Departament Mentenanţă şi Piese de Schimb; - Departament Producere şi Distribuţie Energie în Siderurgie; - Departament Logistică Internă. Apele uzate de la Secţia gudron şi produse secundare din cadrul Uzinei Cocso Chimică nr.1, de la Staţia de tratare ape brute şi parţial de la GALBC, OLD3, LFS, UPS, LTG1, OLD1, TC1, Aglomerare 1, GA – UCC1, ISUC2, SC Electrocentrale SA, Oxigen 1 şi Uzina de var sunt epurate într-o staţie de epurare, formată din două linii de epurare fiecare cu două trepte (fizico-chimică şi biologică), destinată în principal îndepărtării sulfocianurilor şi fenolilor. Capacităţi proiectate: 135 mc/h pentru fiecare linie (pentru ambele trepte). Capacităţi în funcţiune: 48 mc/h (linia 1 şi pe trepte), 53 mc/h (linia 2 şi trepte). Inainte de deversare în r. Siret, apele uzate sunt decantate prin iazurile tehnologice pentru reţinerea suspensiilor; poluanţii specifici acestor ape sunt metalele. In anul 2010 valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în r. Siret s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Societatea dispune de program de etapizare, măsurile cuprinse în acesta fiind realizate conform termenelor stabilite.



191



III.7. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, zone critice Pentru a preîntâmpina degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane şi de a acţiona în caz de poluări accidentale, de a îndepărta cauzele şi a diminua efectele poluărilor se are în vedere identificarea la timp a potenţialelor surse de poluare precum şi monitorizarea lunară, semestrială sau trimestrială a acestora, cu o frecvenţă care depinde de impactul sursei de poluare asupra receptorului. Pentru judeţul Brăila, faţă de situaţia prezentată în anul 2009, la nivelul anului 2010, nu au apărut alte zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane. În zona administrată de ABA Buzău-Ialomiţa pe teritoriul judeţului Buzău, nu au fost constatate zone critice din punct de vedere al apelor. Principalul potenţial poluator al apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Rm. Sărat îl constituie batalul de deşeuri petroliere rezultate din prelucrarea uleiului uzat, aparţinând S.C. Răfinăria Venus Oilreg S.A. Rm. Sărat, începând din anul 2002 nu s-au mai depus reziduuri petroliere. S.C. Compania de Apă S.A. – CO nr.7 Rm. Sărat, are în administrare staţia de epurare a municipiului Rm.Sărat care este principalul poluator în bazinul hidrografic Rm. Sărat. Datorită depăşirii limitelor impuse de HG 352-NTPA 001, a apelor uzate evacuate, conform programului de etapizare aprobat, se impun lucrări de extindere şi modernizare la staţia de epurare a municipiului Rm. Sărat. În cazul surselor din subteran de pe teritoriul judeţului Constanţa, exploatate de către SC RAJA SA, o parte din puţuri sunt expuse la poluarea organică cauzată de depozitele de deşeuri şi dejecţii animaliere depuse în zonele neautorizate şi în apropierea surselor (ex. Sursele Dulceşti, Biruinţa, Pecineaga, Albeşti). Pentru încadrarea în limitele de potabilitate, sursele sunt dotate cu staţii de clorinare pentru dezinfecţia apei cu clor gazos, astfel încât valorile indicatorilor bacteriologici să se încadreaze în limitele de potabilitate. De asemenea, există şi o poluare chimică, în special la nitraţi (NO3), care provin din îngrăşămintele chimice şi deşeuri (ex. Sursele Techirghiol, Mihail Kogălniceanu, Hârşova, Mihai Viteazu, Comana, Tataru, etc). Aceste puţuri fie au fost scoase din funcţiune, fie apa acestora a fost amestecată în rezervor cu cea din puţurile fără nitraţi, astfel încât apa distribuită populaţiei să se încadreze în limitele de potabilitate (NO3 ≤ 50 mg/l), conform Directivei CE 98/83/CE. Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi nu a constatat zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă pe teritoriul judeţului Galaţi. În judeţele Tulcea şi Vrancea, nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane. III.8. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu În cursul anului 2010, s-au înregistrat un număr de 19 poluări accidentale validate în Regiunea Sud Est şi nu au fost înregistrate accidente majore de mediu. Nu s-au înregistrat modificări ale calităţii apei în zonele afectate, nici modificări ale faunei sau florei caracteristice. Datorită măsurilor luate conform planurilor existente privind prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, nu au fost afectate folosinţele din aval.



192



Tabel III.8.1

Nr crt Judeţ Data

poluării

Curs de apă

afectat

Agent poluator

Natura poluării Observaţii / Măsuri

1. Galaţi

23.02.2010 ora 17,00

(date furnizate de

GNM Comisariatul Galaţi)

Valea Căpăţîna (curs de

apă nepermanent dar cu

debit în perioada

respectivă)

OMV PETROM

SA

produse petroliere

Cauza poluării accidentale: - scurgerea pe sub calota de gheaţă, în Valea Căpăţîna a fluidului, datorită topirii zăpezii şi a precipitaţiilor căzute, - pe această vale este amplasat un deversor, care datorită presiunii exercitate de calota de gheaţă, a cedat în zona conductei de nivel mediu. Măsuri luate la cauze: - s-a intervenit cu utilaje specifice pentru vidanjarea lichidului, astuparea golului rămas după spălarea solului din jurul conductei; - s-au efectuat tratamente cu absorbant şi s-au format baraje din baloti de paie pentru reţinerea irizaţiilor. Măsuri luate la efecte: - finalizarea lucrărilor de ecologizare a cuvei de acumulare; transportarea solului infestat la platforma de stocare temporară Oprişeneşti/ Brăila - reamenajarea şi consolidarea deversorului din zona Parc nr. 13 Schela.

2. Galaţi 28 mai 2010

r.Călmăţui

S.C. COSAGRO S.R.L. - Ferma de

suine, loc.

Griviţa, jud.

Galaţi

Dejecţii provenite

de la ferma de

suine

Cauza poluării accidentale: - în cursul zilei de 27.05.2010 au fost împrăştiate dejecţii provenite de la Ferma de suine aparţinând S.C. COSAGRO S.R.L. loc. Griviţa, pe terenul din vecinătatea acesteia. In seara de 27.05.2010, în urma precipitaţiilor căzute, dejecţiile au fost antrenate în cursul de apă Călmăţui. S-a înregistrat mortalitate piscicolă (majoritate puiet) pe r. Călmăţui, pe o lungime de cca. 3 km aval de sursa de poluare. Măsuri luate la cauze: - a fost sistată deversarea dejecţiilor provenite de la S.C. COSAGRO S.R.L. Ferma de



193



Nr crt Judeţ Data

poluării

Curs de apă

afectat

Agent poluator


suine. Măsuri luate la efecte: - prelevarea de probe de apă din r. Călmăţui – zona afectată, amonte şi aval de aceasta (r. Călmăţui – intrare iaz, r. Călmăţui – ieşire iaz) şi efectuarea de analize fizico – chimice şi biologice; - s-a acţionat în vederea îndepărtării mortalităţii piscicole din cursul de apă.

3. Galaţi 31 mai 2010

Iaz Călmăţui (de pe

cursul de apă

Călmăţui)

Condiţii naturale

-

Cauza poluării accidentale: Ploile abundente din 31.05.2010 căzute pe teritoriul localităţii Griviţa, au determinat antrenarea sedimentelor de pe fundul iazului Călmăţui, ceea ce a condus la o concentrare a nutrienţilor şi o scădere a oxigenului dizolvat din masa apei determinând mortalitatea piscicolă în iaz, zona mijloc iaz – baraj. Cauza producerii mortalităţii piscicole este de natură chimică – scăderea oxigenului dizolvat în apă şi încărcarea organică, pe fondul cauzei poluării accidentale produsă în ziua de 28.05.2010. Măsuri luate la efecte: - prelevarea de probe de apă din r. Călmăţui – amonte de zona afectată (din data de 28.05.2010), din iazul Călmăţui (mijoloc şi baraj iaz) şi din iazul Lieşti şi efectuarea de analize fizico – chimice şi biologice; - s-a acţionat în vederea îndepărtării mortalităţii piscicole din iazul Călmăţui. Până în data de 03.06.2010, ora 16, a fost îndepărtată o cantitate de cca. 800 kg peşte mort de pe suprafaţa iazului. Cantitatea totală de peşte mort se estimează la peste 1000 kg. - au fost avertizate folosinţele de



194



Nr crt Judeţ Data

poluării

Curs de apă

afectat

Agent poluator


apă din aval (UAT Lieşti şi UAT Tudor Vladimirescu), în vederea evitării adăpării animalelor din râul Călmăţui şi supravegherea luciilor de apă din administrare.

4. Brăila 21 martie 2010 r. Călmăţui

SC CONPET

SA Ploieşti

Ţiţei -

5. Brăila 25 iulie 2010 r. Călmăţui

SC CONPET

SA Ploieşti

Ţiţei -

6. Constanţa

2 februarie 2010, ora

10,00

Marea Neagră- portul

Constanţa sud

(danele Şantierului

Naval Orşova-

Sucursala Agigea)

Remorcher maritim Sirena 9

Deşeuri plutitoare şi uşoare irizaţii de

hidrocarburi

Măsuri luate la cauze: Operaţiunile de ranfluare şi de ecologizare a zonei afectate (prin utilizare de baraj plutitor, aplicare spill sorb şi curăţare deşeuri solide) s-au încheiat pe data de 18.02.2010.

7. Constanţa

31 martie 2010, ora

18:00

Marea Neagră, Portul

Constanţa Sud -

acvatoriul portuar dana 34

SC RAJA SA

Ape uzate neepurate

din conducta

de canalizare menajeră

Datorită avariei survenite la conducta de canalizare menajeră aparţinând SC RAJA SA, amplasată pe teritoriul portului Constanţa în zona porţii nr.5, apele uzate neepurate sunt descărcate direct în acvatoriul portuar în dana 34, CN APM SA. Măsuri luate la cauze: CN APM SA a instalat un baraj antipoluant în dana 34, ca măsură de prevenire în cazul unei poluări cu hidrocarburi, pe perioada cât apele uzate au fost deversate în acvatoriu.

8 Constanţa

11 mai 2010, ora

11.00

Marea Neagră, acvatoriu Portului

Constanţa, Dana 84, pluvial al SC RAJA SA

Evacuări de ape uzate

impregnate cu

produs petrolier în acvatoriul portului,

Reprezentanţii SC RAJA SA au informat despre apariţia unui fenomen de poluare cu produse petroliere (motorină) în reţeaua de canalizare din zona Poarta 6, str. Pandurului; - produsul infiltrat în reţeaua de canalizare a ajuns în conducta de evacuare din dana 84 a



195



Nr crt Judeţ Data

poluării

Curs de apă

afectat

Agent poluator


pe conducta încastrată în cheul

danei 84. Prezenţa

produsului petrolier

pe o suprafaţă de cca. 40

mp – irizaţii şi 16 mp – peliculă

Portului Constanţa; Măsuri luate la cauze: În zona debuseului a fost montat un baraj flotant antipoluant.

9 Constanţa

22 iunie 2010, ora

10,30

Lac Neptun-Mangalia – Staţiunea Neptun

Produs petrolier

de tip CLU pe malul nordic al lacului

Neptun 1

Măsuri luate la cauze: S-au amplasat baloti de paie la canalul de legătură cu M. Neagră, baraje depoluante, spill sorb, vidanjare tronsoane conducte pluvial afectate. Măsuri luate la efecte: Efectele poluării au fost înlăturate treptat până la date de 12.07.2010.

10 Constanţa

9 iulie 2010, ora

11,30

Valea Cumpăna

Pârâul Lazu,

CDMN, localitatea Lazu - Agigea

SC CONPET

SA

Irizaţii de produs petrolier

Măsuri luate la cauze: S-au montat 2 baraje plutitoare antipoluante transversale pe cursul pârâului Lazu în amonte de confluenţa cu CDMN, 2 baraje sub formă de aripă pe malul stâng al CDMN pentru concentrarea irizaţiilor şi neutralizarea acestora cu substanţe absorbante de produs petrolier. Măsuri luate la efecte: A fost tăiata vegetaţia afectată. Au fost curăţate şi izolate conductele de irigaţii. Zona a fost ecologizată treptat până la sfârşitul lunii iulie 2010.

11 Constanţa

11 iulie 2010, ora

11:00

Marea Neagră, Acvatoriul portului

Constanţa

Produs petrolier

Măsuri luate la cauze: In cursul serii de 11.07.2010 nava Depol a curăţat întreg acvatoriul.

12 Constanţa

16 iulie 2010,

ora 20:00

Marea Neagră, Mangalia

SC RAJA SA

Constanţa

Ape menajere

In cursul dimineţii de 16.07.2010, s-a constatat că pe plaja Saturn, în dreptul Hotelului



196



Nr crt Judeţ Data

poluării

Curs de apă

afectat

Agent poluator


, Plaja Saturn

Cerna, se scurge apă dintr-un cămin RAJA. In urma furtunilor din iarnă s-au erodat 10-15m de plajă, valurile ajungând la căminul respectiv şi provocând o spărtură în partea dinspre mare. Prin această spărtură a pătruns nisip care a blocat reţeaua dinspre aval cauzând scurgerea apei menajere în Marea Neagră. Măsuri luate la cauze: - s-a vidanjat apa din cămin; - s-a decolmatat conducta dinspre aval şi s-a redat cursul apei menajere către S.P. Ape Uzate Saturn.

13 Constanţa

20 august 2010, ora

13:00

CPAMN km

24+800, mal

stang, zona

Nisipari

SC PETROTRANS SA Ploieşti

Produs petrolier,

irizaţii discontinu

e

- produsele petroliere provin din exfiltratiile din taluz şi sunt alimentate din poluările istorice care au avut loc în zonă; - produsul petrolier are aspect de produs finit (benzină, motorină) şi provine din acumularea acestuia în pânza freatică care a fost poluată în trecut de către SC PETROTRANS SA Ploieşti ; Măsuri luate la cauze: CNACN a montat baraje suplimentare şi a aplicat praf absorbant

14 Constanţa

01 septembrie 2010, ora

15:00

Marea Neagră, Zona 6 Mm la

sud faţă de Cap dig Nord

port Constanţ

a

Nava Cargo

MEDY sub pavilion Turcia

Hidrocarburi

petroliere, irizaţii

La ora 12,52 nava Cargo MEDY care transporta fier vechi s-a scufundat, cu 22 tone motorină şi 2330 kg ulei. Măsuri luate la cauze: Au fost luate măsuri de depoluare prin intermediul navei Hercules. Comandantul navei a fost sancţionat cu 50000 lei.

15 Constanţa


16:00

CPAMN km 24+800

Produs petrolier, exfiltraţii din taluz, pe 2 mp

Măsuri luate la cauze: In zonă s-au montat 2 baraje : unul pe exterior cu fustă şi unul pe interior, baraj flotant absorbant.

16 Constanţa


Marea Neagră, dana 34,

CET PALAS

Constanţa

Produs petrolier

Poluare datorată avarierii unei conducte de alimentare cu păcură. Cantitate deversată: 600



197



Nr crt Judeţ Data

poluării

Curs de apă

afectat

Agent poluator


16:30 63, 86 acvatoriu Portului

Constanţa

pe conductele aparţinând SC RAJA

SA

kg, pe o suprafaţă de 500 mp.

17 Constanţa

5 noiembrie 2010

Constanţa,

acvatoriul portuar -Dana 86

Instalaţie artizanală

Ape uzate neepurate

cu conţinut ridicat de produs

petrolier, irizaţii de produs în acvatoriu

Motorina a provenit din conducta ce face legătura între Depozitul Nord şi Depozitul Sud aparținând S.C. OIL TERMINAL S.A, ca urmare a montării unei instalaţii artizanale destinată furtului de produs petrolier; -instalatia a fost montată intr-un cămin de vizitare a reţelei de canalizare, fapt ce a dus la scurgerea întregii cantităţi de produs petrolier în Staţia de Epurare Constanţa Sud; -motorina din reţeaua de canalizare a intrat în S.E. Constanţa Sud afectând desnisipatorul, separatorul de grăsimi şi un decantor mecanic; Măsuri luate la cauze: -pentru a nu produce pagube bazinelor de aerare s-a procedat la evacuarea directă în Marea Neagră (Dana 86 a portului Constanţa) prin intermediul colectorului general; -pe suprafaţa apei din acvatoriul portuar, în zona danei 86, s-au constatat irizaţii de produse petroliere. Reparaţiile şi depoluarea s-au finalizat pe data de 7.11.2010

18 Constanţa

19 noiembrie

2010

Portul Constanţa, dana 17

Hidrocarburi

(irizaţii), pe o

suprafaţă de 1500-2000 mp

Pe conducta de pluvial care debusează în Dana 17-zona Siloz-s-au constatat irizaţii de produs petrolier în apele evacuate. Nu s-a putut identifica sursa de poluare a reţelei pluviale. Măsuri luate la cauze: Până la data de 22.11.2010, zona a fost ecologizată de către CN APMC SA Constanţa cu nava Depol, iar în interiorul barajului s-au administrat



198



Nr crt Judeţ Data

poluării

Curs de apă

afectat

Agent poluator


substanţe absorbante.

19 Constanţa

19 decembrie 2010, ora

8:00;

Dunăre, în afara portului

Hârşova, km

261+100, la

distanţa de 45-50 m faţă de

malul stâng,

adâncime de 30

m

împingător Orion, barja

SG 5

963 tone îngrăşămi

nte fosfatice (AMMOP

HOS)

In jurul orei 04:00, împingătorul ORION navigând amonte de la Izmail pentru Baska Palanca, cu un convoi din 8 unităţi, la km 261+300, a intrat în coliziune cu o stâncă de pe malul drept, iar barja SG 5 încărcată cu 964,3 tone de fosfat s-a scufundat în zona km 261+100 la o distanţă de 45-50 m de malul stâng. Măsuri luate la efecte: S-a interzis pescuitul în zonă. Capacele barjei erau închise în momentul scufundării. Utilizatorii de apă au luat măsuri de stocare a apei în vederea potabilizării. S-au prelevat probe de apă. Nu s-au constatat depăşiri sau creşteri semnificative ale concentraţiilor de poluanţi.

În cursul anului 2010, nu s-au înregistrat poluări accidentale ale apelor de suprafaţă şi subterane în judeţele Buzău, Vrancea şi Tulcea.

III.9. Presiuni asupra stării de calitate a apelor � Calitatea apelor de suprafaţă este cel mai mult afectată de deversarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. Pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, a substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normativ, a apelor uzate care provoacă depuneri de materii şi suspensii sedimentabile, a creşterii turbidităţii, schimbarea culorii, gustului şi mirosului apei receptorului faţa de starea naturală. Prin legislaţie este interzisã evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care conţin pesticide, a apelor uzate conţinând patogeni sau viruşi, provenind de la spitale, unităţi zootehnice, abatoare şi a afluenţilor staţiilor de epurare orăşeneşti. Staţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, sunt prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de ape uzate evacuate şi amenajate pentru prelevarea de probe de apă pentru analiză sau dotate cu sisteme automate de determinare a calităţii apelor uzate evacuate. Constanţa, unul dintre principalele porturi internaţionale, cu o dezvoltată activitate turistică, se confruntă cu serioase probleme de mediu datorită poluării Mării Negre şi a zonelor de coastă. Tratarea eficientă a apelor uzate reprezintă o măsură prioritară în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.



199



Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre - Aderare a contribuit, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea măsurii „Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa, România”, în vederea îmbunătăţirii calităţii apelor în zonele de coastă a Mării Negre. În mod specific prin această măsură se protejează Marea Neagră şi zona de coastă împotriva poluării generate de descărcarea apelor de canalizare netratate şi a apelor uzate industriale, prin realizarea de staţii de epurare care să epureze apele uzate la standardele acceptate privind calitatea efluenţilor. În plus, măsura încearcă să îmbunătăţească infrastructura privind canalizarea, pentru a prelua şi a controla debitele de ape uzate şi a reduce pierderile din canale şi deversările necontrolate, care altfel vor produce daune surselor de apă subterană şi de suprafaţă. Se contribuie implicit şi la promovarea turismului prin asigurarea de ape curate în zona de coastă. In judeţul Buzău, 98% din volumul total de apă evacuată este insuficient epurată. Singurul agent economic cu impact major asupra factorilor de mediu, urmărit de S.G.A. Vrancea în anul 2010, a fost de S.C. Compania de Apă S.A. Buzău-CO nr.7 Rm. Sărat. Municipiul Rm. Sărat deţine o staţie de epurare cu capacitatea de 170 l/s, cu treaptă mecanică şi treaptă biologică. În anul 2010, s-au înregistrat depăşiri la indicatorii suspensii, reziduu filtrat, detergenţi şi substanţe extractibile. Deoarece staţia de epurare orăşenească este depăşită din punct de vedere moral şi fizic, s-a realizat o etapizare a lucrărilor de reabilitare şi retehnologizare, cu termen de finalizare 2013. Aceste lucrări constau în: - înlocuirea deznisipatorului şi grătarelor mecanice ; - reabilitarea decantoarelor primare radiale, echiparea lor cu poduri racloare; - reamenajarea staţiei de pompare nămol, a platformelor de depozitare a nămolului deshidratat mecanic. � Presiunile asupra stării de calitate a apelor sunt exercitate şi prin impactul potenţial al nutrienţilor din activităţile zootehnice asupra apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, prin depozitarea inadecvată a gunoaielor de grajd, scurgere posibilă a materialelor de pe platformele comunale, dacă acestea nu au fost construite şi amplasate corespunzător, împrăştierea necorespunzătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole dacă nu este respectat codul de bune practici agricole, impact potenţial asupra corpurilor de apă receptoare dacă nu este asigurată calitatea efluenţilor de apă uzată, scurgerea din fosele septice şi instalaţiile sanitare dacă acestea nu sunt întreţinute corespunzător. Aceste presiuni pot fi diminuate prin supravegherea şi monitorizarea periodică a surselor de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi prin stabilirea unor distanţe tampon ce au în vedere evitarea impactului amplasării unor facilităţi pentru depozitarea gunoiului de grajd asupra aşezărilor umane. În urma cercetărilor efectuate în ţara noastră s-a stabilit că spaţiile de depozitare a dejecţiilor animaliere trebuie amplasate la o distanţă minimă de 30 m faţă de râuri si lacuri. De asemenea nu se recomandă stocarea bălegarului animalier pe terenuri unde apa freatică se află la adâncime mică. Pe teritoriul judeţului Brăila au fost desemnate iniţial 8 comune ca fiind zone vulnerabile (Chiscani, Galbenu, Movila Miresii, Şuţesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Vădeni, Vişani) la nitraţii proveniţi din surse agricole şi cărora li s-a întocmit de către ICPA Bucureşti câte un Program de Acţiune (ce conţin măsurile obligatorii necesare a fi aplicate în aceste zone pentru a reduce sau a elimine poluarea apelor cu nitraţi proveniţi din surse agricole).



200



După redesemnarea acestor tipuri zone, aprobate prin Ordin de Ministru al MM/MADR nr.1552/743/2008, în judeţul Brăila au fost desemnate în total 34 de localităţi unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, acestea fiind grupate în trei Zone Vulnerabile la Nutrienţi (Siret Inferior 2, Lunca Dunării 1 şi Călmăţui). � Terenurile inundabile şi terenurile cu risc de alunecare exercită o potenţială presiune asupra stării de calitate a apelor de suprafaţă şi subterane. Materialul organic rezidual acumulat în structura solului poate fi transportat cu apa din inundaţii devenind un potenţial risc pentru protecţia apelor de suprafaţă şi a pânzelor freatice. Anul 2010 s-a caracterizat ca un an ploios, în majoritatea lunilor au căzut cantităţi de precipitaţii mai mari decât valorile medii multianuale, mai ales în zona de munte, ce au generat importante scurgeri de pe versanţi, fenomen ce a condus la instabilitatea versanţilor şi la favorizarea apariţiei unor alunecări de teren sau reactivarea altora mai vechi. De asemenea seismele produse în anul 2010 (mai multe ca în anii anteriori, dar de intensităţi mici, cu magnitudini de până la 4,8 grade pe scara Richter) au accentuat apariţia sau reactivarea alunecărilor de teren. In judeţul Vrancea, ploile abundente căzute în intervalul 20-24.02.2010, suprapuse peste fenomenul de topire a zăpezii, au determinat reactivarea alunecărilor de teren produse pe raza satelor Motnău şi Trestia, comuna Dumitreşti şi a satelor Tîrîtu şi Petreanu, comuna Poiana Cristei, ce au afectat platformele drumurilor comunale DC 172 Dumitreşti-Motnău-Trestia pe o lungime de cca 500 ml şi respectiv DC 149 A Poiana Cristei- Tîrîtu-Petreanu pe o lungime de cca 400 m. În a doua parte a lunii aprilie alunecarea versantului de pe malul drept al pr. Milcov, produsă pe raza satului Răchitaşu comuna Andreiaşu de Jos, a dus la obturarea albiei cursului de apă în proporţie de cca 70%, apele mari înregistrate în acea perioadă determinând erodarea malului stâng cu afectarea a 3 anexe gospodăreşti ce ulterior au fost demolate. În cursul lunii iulie pe raza comunei Vrîncioaia, sat Vrîncioaia în punctual ,,Chetre”, s-a produs alunecarea versantului de pe malul drept al pr. Văsui ce a determinat obturarea parţială a cursului de apă. La începutul lunii decembrie precipitaţiile căzute în zonă au determinat reactivarea alunecării de teren, cu evoluţie spre albia cursului de apă. Debitele mari înregistrate în perioada respectivă au determinat acumularea apei în amonte de alunecarea de teren formandu-se un lac ce a intrerupt accesul spre 6 gospodării cu 12 persoane şi a fost afectat un DC pe 0,1 km. Tot în comuna Vrîncioaia dar în satul Muncei punct ,,Şerban”, în perioada 22-23 decembrie 2010, în amonte de confluenţa cu pr. Hăulişca cca 3 km, s-a produs alunecarea versantului de pe malul drept al pr. Văsui ce a condus la ştrangularea secţiunii active a albiei în proporţie de cca 70% şi afectarea drumului vicinal sat Muncei- sat Valea Neagră comuna Nistoreşti pe o lungime de cca 100 m, fiind puse în pericol o locuinţă şi 2 anexe gospodăreşti. Urmare a precipitaţiilor căzute în aceeaşi perioadă a lunii decembrie 2010, în comuna Cîrligele s-a produs alunecarea malului stâng al pârâului Dălhăuţi având ca rezultat afectarea drumului comunal DC 211C pe o lungime de cca 50 m, fiind pus în pericol accesul spre Schitul Dălhăuţi. Pe teritoriul judeţului Buzău, au avut loc alunecări de teren. Cele mai importanta efecte - drumuri blocate:



201



În localitatea Nehoiu DC 70 Sibiciu-Mlăjet, drum sătesc Mlăjet-Trestioara, DC 63 între DN 10 şi satul Curmătura –Cătiaşi,în localitatea Chirleşti DC 63 Curmătura- Cătiaş, în localitatea Colţi DC 69 care face legătura între Colţii de Jos şi Cătunul Poiana la km 9+800, în localitatea Odăile DC 84 la km 0+840 şi la km 1+200 Obiective puse în pericol: În localitatea Nehoiu 6 gospodării şi anexe gospodăreşti, în localitatea Muscel barajul tubular distrus în totalitate, în localitatea Buda în urma alunecării de teren a fost avariat DJ 203J km 17+600 pe o lungime de 50 m, în localitatea Buda Crăciuneşti 2 case, în localitatea Bălăneşti 14 case, în localitatea Ciocăneşti 1 casă, în localitateaTerca apele râului Slănic au erodat marginea DC 109C Lopătari-Terca-Ploştinape o lungime de 30 mşi fundaţia unui stâlp de înaltă tensiune, în localitateaMuscel a fost afectat DC 91 pe o lungime de 30 m, în localitatea Lunca Frumoasă o anexă şi un stâlp de tensiune, în localitatea Pîrscov DS şi conductă de alimentare cu apă, în localitatea Policiori alunecările au afectat DC 96 Policiori-Beciu pe o lungime de 80-100 m. � Presiuni hidromorfologice În judetul Brăila, presiunile hidromorfologice sunt reprezentate de 56 km regularizări şi 178 km îndiguiri, executate în diverse scopuri (regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, etc).

III. 10. TENDINŢE

În anul 2010, prin reţeaua de monitoring de supraveghere s-a urmărit starea calitativă a corpurilor de apă. În urma analizei calitative au rezultat următoarele: � Calitatea apelor de suprafaţă a fost în mare măsură influenţată de evacuările de ape uzate ale principalelor localităţi şi folosinţe situate în bazinul hidrografic Bârlad. � Calitatea apei în majoritatea secţiunilor nu a suferit modificări esenţiale faţă de anul anterior, aceasta prezentând o tendinţă de conservare. � In bazinul hidrografic Bârlad, indicatorii fier, mangan, cupru şi seleniu reprezintă o încărcare de fond naturală, ceea ce determină valori ridicate ale acestor indicatori în secţiunile de control analizate. Pentru protecţia calităţii apelor se consideră necesar: • alocarea fondurilor de către Consiliile Locale, necesare pentru promovarea investiţiilor (finalizarea programelor de etapizare) în vederea realizării lucrărilor de extindere şi modernizare a staţiilor şi instalaţiilor de epurare; • execuţia la termen a măsurilor şi lucrărilor prevăzute în Programele de etapizare; • îmbunătăţirea randamentelor de funcţionare a staţiilor de epurare orăşeneşti printr-o exploatare corespunzătoare conform prevederilor regulamentelor de funcţionare, întreţinere şi exploatare; • îmbunătăţirea prin investiţii de reabilitare şi modernizare a randamentelor de funcţionare a staţiilor de preepurare a folosinţelor de apă din judeţul Galaţi; • înlocuirea tehnologiilor de evacuare hidraulică a dejecţiilor din zootehnie cu sisteme tip uscat; • dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul şi supravegherea calitãţii apelor, în conformitate cu prevederile legale şi ale directivelor europene;



202



• perfectarea mecanismului financiar cu privire la obligativitatea de plată a penalităţilor şi amenzilor contravenţionale aplicate; • conformarea folosinţelor de apă la prevederile Planurilor Locale de Acţiune pentru Mediu; • implicarea autorităţilor locale pentru îndepărtarea surselor de poluare locale.

Obiectivele majore naţionale pentru conformare Activitatea de gospodărire a apelor în România se conformează cerinţelor Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celorlalte Directive UE în domeniul apelor: • Directiva 75/440/EEC – apa de suprafaţă destinată potabilizării; • Directiva 76/464/EEC – eliminarea treptată a substanţelor prioritare/prioritar periculoase, • Directiva 91/676/EEC – poluarea cu azotaţi din surse agricole, • Directiva 78/659/EEC – calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţire pentru a susţine viaţa peştilor, • Directiva 91/271/EEC – epurarea apelor uzate urbane. Directiva Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei constituie o abordare nouă în domeniul gospodăririi apelor, bazându-se pe principiul bazinal şi impunând termene stricte pentru realizarea programului de măsuri. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul Apei (DCA) este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. Conform acestei Directive, Statele Membre din Uniunea Europeană trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor apelor de suprafaţă până în anul 2015. România şi-a luat angajamentul în faţa Comisiei Europene (CE) să îndeplinească 4 obiective principale în punerea în aplicare a Directivei Europene 91/271/CEE pentru apa uzată din mediul urban.

Nr.

obiectiv Termen de finalizare şi denumire obiectiv

Obiectiv 1 până la 31/12/2013, România trebuie să asigure reţeaua de canalizare pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 10.000 locuitori;

Obiectiv 2 până la 31/12/2015, România trebuie să asigure SE pentru tratarea apei uzate la standardele convenite pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 10.000 locuitori;

Obiectiv 3 până la 31/12/2015, România trebuie să asigure reţeaua de canalizare pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 2.000 locuitori;

Obiectiv 4 până la 31/12/2018, România trebuie să asigure SE pentru tratarea apei uzate la standardele convenite pentru comunităţile a căror populaţie depăşeşte 2.000 locuitori.



203



România şi-a luat angajamentul faţă de CE să realizeze obiectivele în aplicarea Directivei CE 98/83/CE pentru calitatea apei folosită pentru consum. Până la 31 decembrie 2015 România trebuie să iniţieze şi să aplice măsurile necesare astfel încât alimentarea cu apă potabilă să se facă în concordanţă cu prevederile Directivei.

Nr. Obiectiv Termen de finalizare si Denumire Obiectiv

Obiectiv 1

până la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare, amoniu, nitraţi, grad de turbiditate, aluminium, fier, metale grele, pesticide, mangan în cazul localităţilor cu un număr de locuitori mai mare de 100.000;

Obiectiv 2 până la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare şi turbiditate pentru localitaăţile cu o populaţie între 10.000 şi 100.000 locuitori;

Obiectiv 3 până la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare şi mangan în cazul localităţilor cu un număr mai mic de 10.000 locuitori.

Obiectiv 4

până la 31 decembrie 2015 conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: amoniu, nitraţi, aluminium, fier, metale grele, pesticide, mangan în cazul localităţilor cu o populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori;

Obiectiv 5

până la 31 decembrie 2015 conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: amoniu, nitraţi, grad de turbiditate, aluminium, fier, metale grele şi pesticide în cazul localităţilor cu un număr mai mic de 10.000 locuitori.

Obiectiv 6

până la 31 decembrie 2015, în cazul satelor care nu sunt conectate la un sistem centralizat de alimentare cu apă, autorităţile locale sunt responsabile cu identificarea de soluţii alternative şi cu asigurarea conectării la sistemul centralizat existent sau realizarea de investiţii pentru dezvoltarea unuia nou.

Date post:	14-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	26 times
Download:	0 times

arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea mediului/2010/regiunea sud...

Documents