RIM Dorin transport - ANPM

RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPTA MEDIULUI pentru proiectul - « Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea »

Beneficiar S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L Proiectant general S.C. ODISEEA S.R.L. Studiu hidrologic - S.C. CIORANU ION S.R.L. Elaborator: IZABELA MARIANA STEFANESC

1

BENEFICIAR SC DORIN TRANSPORT SRL



2

2021

Cuprins INFORMATII GENERALE: ....................................................................................................................................................... 6 1. DESCRIEREA PROIECTULUI .............................................................................................................................................. 7

1.1. Amplasamentul proiectului ........................................................................................................................................... 7 1.1.1 Localizarea proiectului ................................................................................................................................................ 11 1.2. Caracteristicile fizice ale întregului proiect, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare necesare, precum și cerințele privind utilizarea terenurilor în cursul fazelor de construire și funcționare; ............................ 13 1.2.1. Organizarea de șantier ............................................................................................................................................... 16 1.2.3. Durata etapei de functionare ..................................................................................................................................... 17 1.3. Principalele caracteristici ale etapei de funcţionare a proiectului - in special, orice proces de producţie - de exemplu, necesarul de energie şi energia utilizata, natura şi cantitatea materialelor si resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul si biodiversitatea; .............................................................................................. 17 1.3.1. Informații privind producția care se va realiza si resursele folosite .................................................................... 21 1.3.2. Informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice ........................................................... 22 1.3.3. Informații despre poluantii care afecteaza mediul, generați de activitatea propusa ....................................... 23 1.4. O estimare, în funcţie de tip şi cantitate, a deşeurilor şi emisiilor preconizate - de exemplu, poluarea apei, aerului, solului şi subsolului, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii şi altele, precum şi cantităţile şi tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire şi funcţionare. ................................................................... 25 1.4.1. Deșeuri ......................................................................................................................................................................... 25 1.4.2. Emisii ............................................................................................................................................................................ 30

Pulberi în suspensie .......................................................................................................................................................... 34 2. O DESCRIERE A ALTERNATIVELOR REALIZABILE - DE EXEMPLU, ÎN TERMENI DE CONCEPȚIE, TEHNOLOGIE, AMPLASARE, DIMENSIUNE ȘI ANVERGURĂ A PROIECTULUI - ANALIZATE DE CĂTRE TITULARUL PROIECTULUI, RELEVANTE PENTRU PROIECTUL PROPUS, PRECUM ȘI CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE PROIECTULUI ȘI INDICAREA PRINCIPALELOR MOTIVE CARE STAU LA BAZA ALEGERII FĂCUTE, INCLUSIV COMPARAREA EFECTELOR ACESTORA ASUPRA MEDIULUI. ........................................... 37

2.1. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ................................................................................................................................................................................ 37 2.2.Justificarea alternativelor ............................................................................................................................................... 41

3. O DESCRIERE A ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI - SCENARIUL DE BAZĂ - ȘI O DESCRIERE SCURTĂ A EVOLUȚIEI SALE PROBABILE ÎN CAZUL ÎN CARE PROIECTUL NU ESTE IMPLEMENTAT, ÎN MĂSURA ÎN CARE SCHIMBĂRILE NATURALE FAȚĂ DE SCENARIUL DE BAZĂ POT FI EVALUATE PRIN DEPUNEREA DE EFORTURI ACCEPTABILE, PE BAZA INFORMAȚIILOR PRIVIND MEDIUL ȘI A CUNOȘTINȚELOR ȘTIINȚIFICE DISPONIBILE. ...................................................................................... 47

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului .......................................................................................................... 47 3.1.1. Corpul de apa de suprafata ....................................................................................................................................... 47 3.1.2. Apa freatică .................................................................................................................................................................. 48

Alimentarea cu apă tehnologică ..................................................................................................................................... 53 3.1.3. Aerul ............................................................................................................................................................................. 54



3

3.1.4. Sol .................................................................................................................................................................................. 56 3.1.5. Peisaj ............................................................................................................................................................................. 59 3.1.6. Biodiversitate ............................................................................................................................................................... 59 3.1.7. Arii naturale protejate ................................................................................................................................................ 62 3.1.8. Patrimoniul cultural ( inclusiv cel arhitectonic si arheologic) .............................................................................. 63 3.1.9. Asezari umane si alte obiective de interes public................................................................................................... 64 3.2 Evoluția probabilă în cazul neimplementării proiectului ......................................................................................... 65

4. O DESCRIERE A FACTORILOR PREVĂZUȚI LA ART. 7 ALIN. (2) SUSCEPTIBILI DE A FI AFECTAȚI DE PROIECT: POPULAȚIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, BIODIVERSITATEA - DE EXEMPLU, FAUNA ȘI FLORA, TERENURILE - DE EXEMPLU, OCUPAREA TERENURILOR, SOLUL - DE EXEMPLU, MATERIA ORGANICĂ, EROZIUNEA, TASAREA, IMPERMEABILIZAREA, APA - DE EXEMPLU, SCHIMBĂRILE HIDROMORFOLOGICE, CANTITATEA ȘI CALITATEA, AERUL, CLIMA - DE EXEMPLU, EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ, IMPACTURILE RELEVANTE PENTRU ADAPTARE, BUNURILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV ASPECTELE ARHITECTURALE ȘI CELE ARHEOLOGICE, ȘI PEISAJUL, ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE ACEȘTIA. ....................................................................................................... 66

4.1. Factorul de mediu apă .................................................................................................................................................. 66 4.1.1. Surse de poluare .......................................................................................................................................................... 66 4.1.2. Impactul prognozat .................................................................................................................................................... 66 4.2 Factorul de mediu aer .................................................................................................................................................... 67 4.2.1.Surse de poluare a aerului .......................................................................................................................................... 67 4.2.2.Impactul prognozat ..................................................................................................................................................... 67 4.3. Factorul de mediu sol .................................................................................................................................................... 68 4.3.1. Surse de poluare a solului.......................................................................................................................................... 68 4.3.2. Impactul prognozat asupra solului .......................................................................................................................... 68 4.4. Impactul asupra peisajului ........................................................................................................................................... 69 4.4.1. Informații generale despre peisaj ............................................................................................................................. 69 4.4.2. Impactul prognozat .................................................................................................................................................... 69 4.5. Impactul asupra biodiversității locale ......................................................................................................................... 69 4.5.1. Surse de poluare .......................................................................................................................................................... 69 5.5.2. Impactul prognozat .................................................................................................................................................... 70 4.6. Impactul asupra ariilor naturale protejate.................................................................................................................. 70 4.6.1 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior ............................................................................................................................ 70 4.6.2. Impactul prognozat asupra ariilor naturale protejate ........................................................................................... 70 4.7. Zgomotul......................................................................................................................................................................... 71 4.7.1. Surse de zgomot .......................................................................................................................................................... 71 4.7.2. Impactul progonzat .................................................................................................................................................... 74 4.8. Impactul asupra factorilor climatici ............................................................................................................................ 74 4.9. Impactul asupra populației și așezărilor umane ....................................................................................................... 74 4.9.1. Populația ...................................................................................................................................................................... 74 4.9.2. Impactul prognozat .................................................................................................................................................... 75 4.10. Impactul asupra patrimoniului cultural, condițiile etnice și culturale ................................................................. 75 4.11.impactul asupra interconexiunilor dintre factori analizați ..................................................................................... 75 4.12. Impactul general .......................................................................................................................................................... 75

5. O DESCRIERE A EFECTELOR SEMNIFICATIVE PE CARE PROIECTUL LE POATE AVEA ASUPRA



4

MEDIULUI ................................................................................................................................................................................ 76 5.1. Efectele asupra factorului de mediu apă .................................................................................................................... 76 5.2 Efectele asupra factorului de mediu aer ...................................................................................................................... 77 5.3. Efectele asupra factorului de mediu sol...................................................................................................................... 78 5.4 Efectele asupra peisajului .............................................................................................................................................. 79 5.5 Efectele asupra biodiversității ....................................................................................................................................... 79 5.6 Efectele asupra ariilor naturale protejate ..................................................................................................................... 80 5.7. Efectele asupra factorilor climatici .............................................................................................................................. 81 5.8. Efectele asupra patrimoniului cultural ....................................................................................................................... 81 5.9 Efectele asupra populației ............................................................................................................................................. 82 5.10 Efectele cumulate .......................................................................................................................................................... 83

6.DESCRIEREA METODELOR UTILIZATE PENTRU IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV DETALII PRIVIND DIFICULTĂȚILE ÎNTÂMPINATE ......... 85

6.1. Descrierea metodei utilizate pentru identificarea impactului general ................................................................... 85 6.2 Descrierea metodelor utilizate pentru identificarea efectelor cumulate ................................................................. 87 6.3 Descrierea metodelor utilizate pentru identificarea riscurilor ................................................................................. 87 6.4. Dificultăți întâmpinate .................................................................................................................................................. 89

7. O DESCRIERE A MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU EVITAREA, PREVENIREA, REDUCEREA SAU, DACĂ ESTE POSIBIL, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IDENTIFICATE ȘI, DACĂ ESTE CAZUL, O DESCRIERE A ORICĂROR MĂSURI DE MONITORIZARE PROPUSE - DE EXEMPLU, PREGĂTIREA UNEI ANALIZE POSTPROIECT, PROGRAM DE MONITORIZARE. .................................................................................................................................................................... 90

7.1. Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii .......................................................................................... 90 7.2. Masuri de reducere a impactului produs de zgomot si vibratii .............................................................................. 94 7.3. Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante si pasari protejate........................... 96 7.4. Masuri de reducere a impactului asupra solului ....................................................................................................... 96 7.5. Masuri de reducere a impactului asupra apei ........................................................................................................... 96 7.6. Masuri de redcere a impactului asupra aerului......................................................................................................... 97 7.7. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului............................................................................................... 98 7.8. Masuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente ................................................................................................. 98 7.9. Program de monitorizare .............................................................................................................................................. 99

8. O DESCRIERE A EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE PRECONIZATE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI, DETERMINATE DE VULNERABILITATEA PROIECTULUI ÎN FAȚA RISCURILOR DE ACCIDENTE MAJORE ȘI/SAU DEZASTRE RELEVANTE PENTRU PROIECTUL ÎN CAUZĂ. .............................. 102

8.1. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului .................................... 102 8.2 Riscuri naturale ............................................................................................................................................................. 104 8.3 Potențiale accidente ...................................................................................................................................................... 105 8.4. Masuri de prevenire a accidentelor ........................................................................................................................... 108

10. O LISTĂ DE REFERIȚNĂ CARE SĂ DETALIEZE SURSELE UTILIZATE PENTRU DESCRIERILE ȘI EVALUĂRILE INCLUSE ÎN RAPORT ................................................................................................................................ 135 Tabel 1 Coordonate STEREO 70 ................................................................................................. Error! Bookmark not defined. Tabel 2 Principalele caracteristici constructive ale investitiei ..................................................................................................... 14 Tabel 3 Necesarul de apa pentru umplere ................................................................................... Error! Bookmark not defined. Tabel 4 Necesar de apa pentru primenire ................................................................................... Error! Bookmark not defined.



5

Tabel 5 Necesar de apa pentru compensarea pierderilor ........................................................... Error! Bookmark not defined. Tabel 6 substanțe și preparate chimice periculoase .................................................................................................................... 23 Tabel 7 Emisii/utilaj echipat cu motor Diesel .............................................................................. Error! Bookmark not defined. Tabel 8 emisii referitoare la emisiile – pulberi sedimentabile generate de încărcător frontal...................................................... 34 Tabelul 9 - emisii referitoare la emisiile - pulberi sedimentabile generate de autobasculante ..................................................... 34 Tabelul 10 Variabilele de control ................................................................................................................................................ 35 Tabel 11 Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu ....................................................................................................... 41 Tabel 12 Coordonate stereo 70 ................................................................................................... Error! Bookmark not defined. Tabel 13 Caracteristicile iazului piscicol .................................................................................... Error! Bookmark not defined. Tabel 14 Efectele asupra factorului de mediu apă ....................................................................................................................... 77 Tabel 15 Efectele asupra factorului de mediu aer ........................................................................................................................ 77 Tabel 16 Efectele asupra factorului de mediu sol ........................................................................................................................ 78 Tabel 17 Efectele asupra peisajului ............................................................................................................................................. 79 Tabel 18 Efectele asupra biodiversității ....................................................................................................................................... 79 Tabel 19 Efectele asupra ariilor naturale protejate ...................................................................................................................... 80 Tabel 20 Efectele asupra factorilor climatici ............................................................................................................................... 81 Tabel 21 Efectele asupra patrimoniului cultural .......................................................................................................................... 81 Tabel 22 Efectele asupra populației ............................................................................................................................................. 82 Tabel 23 Efectele cumulate ......................................................................................................................................................... 83 Tabel 24 Descrierea criteriilor de evaluare a impactului ............................................................................................................. 85 Tabel 25 Categorii de impact ....................................................................................................................................................... 86 Tabelul 26 Categoriile efectelor generate .................................................................................................................................... 87 Tabelul 27 Cuantificarea frecvenței ............................................................................................................................................. 88 Tabelul 28 Cuantificarea consecințelor ....................................................................................................................................... 88 Tabelul 29 Cuantificarea Riscului final ....................................................................................................................................... 88 Tabelul 30 Program de monitorizare propus ............................................................................................................................... 99 Tabeull 31 Monitorizarea impactului în perioada de realizare a proiectului se regăseşte în tabelul de mai ................................ 99 Tabel 32 Gradul de risc privind cutremurele ............................................................................................................................. 104 Tabel 33 Gradul de risc privind inundațiile ............................................................................................................................... 104 Tabel 34 Gradul de risc privind alunecările de teren ................................................................................................................. 105 Tabel 35 Gradul de risc privind seceta ...................................................................................................................................... 105 Tabel 36 Gradul de risc provocat de angajați ............................................................................................................................ 106 Tabel 37 Gradul de risc privind contaminarea apei ................................................................................................................... 106 Tabel 38 Gradul de risc privind contaminarea apei ................................................................................................................... 107 Tabel 39 Gradul de risc privind contaminarea solului ............................................................................................................... 107 Tabel 40 Gradul de risc privind biodiversitatea ......................................................................................................................... 107



6

INFORMATII GENERALE:

Denumirea proiectului: „AMENAJARE IAZURI PISCICOLE NR. 1 și NR. 2 și ÎMPREJMUIRE ÎN LOCALITATEA IONEȘTI, JUDEȚUL VÂLCEA”

Titular:

S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L. Adresa sediu: municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Henri Coandă, nr. 13, bl. R7, sc. A, et. 1, ap. 4,

județul Vâlcea; Cod unic de înregistrare: 21667326; Număr Registrul Comerțului: J38 /438 /2007; Telefon: +4 0742.385.584; Forma de proprietate : societate cu răspundere limitata cu capital integral privat Proiectantul general S.C. ODISEEA S.R.L. Municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Florilor, nr. 12, județul Vâlcea Nr. R.C. J38/721/1993, C.U.I.: RO 4248077 Tel. +4 0741.027.285 E – mail: [email protected] Autor atestat al Studiu de Evaluare Adecvata Autori Studiu de Evaluare Adecvata: Registrul unic al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului conform ORD.1134/2020. Studiu elaborat de: P.F.A Ștefănescu Izabela – Mariana Elaborator studii pentru protecția mediului: Dr. Ștefănescu Izabela – Mariana - poziția 488 în Registrul National al Elaboratorilor, având competenta de elaborare a următoarelor tipuri de lucrări: RM (raport de mediu), RIM ( raport



7

privind impactul asupra mediului), EA (evaluare adecvata); Perioada întocmirii documentației: ianuarie 2020 - decembrie 2020 1. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.1. Amplasamentul proiectului

Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potențial al proiectului „Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”, situat în extravilanul unității administrativ teritoriale (UAT Ionesti, punctul „, La lot”, județul Vâlcea, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2, cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084 și se afla în bazinul hidrografic Olt, pe terasa malului drept a raului Olt, la cca. 2,5 km amonte de barajul Ionești. Prin adresa APM Vâlcea, nr 661/18.01.2021prin care s-a transmis îndrumarul privind problemele de mediu ce trebuie analizate în studiul de Evaluare Adecvata

Accesul perimetrul studiat se realizează din drumul național DN64 Râmnicu Vâlcea – Drăgășani, iar din dreptul loc. Ionești se continuă pe drumul de tarla existent, spre est, circa 240 m (conform fișă localizare perimetru).

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat Statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrările de investiție este de teren proprietate a S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.. Cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084. Situatia existenta Pentru realizarea folosinței solicitata de investitor si propusa prin studiul de oportunitate, se propune schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din “teren agricol” in “terenuri cu ape” pentru terenul ce va deveni iazuri piscicole si din “terenuri agricole” in terenuri neproductive pentru terenurile adiacente iazurilor piscicole, cu functia de pilieri de siguranta. Modul de



8

ocupare al terenurilor existente in extravilan va fi de “terenuri sub ape” si “terenuri neproductive”. Suprafata totala de teren, conform Extrasului de Carte Funciara este de 21.064 mp. Principalul curs de apa din regiunea Ionesti, este raul Olt. Orizontul acvifer din zona cercetata este constituit din pietrisuri, nisipuri si pietrisuri cu bolovanisuri, ale caror elemente petrografice sunt constituite din elemente de sisturi cristaline, roci eruptive si sedimentare, reprezentate prin: cuart si cuartite, micasisturi, gnaise, sisturi seicito-cloritoase. Investitia propusa nu influenteaza reglementarile Planului Urbanistic General al comunei Ionesti, judetul Valcea. Bazinul Hidrografic Olt reprezintă aproximativ 10% din teritoriul României si străbate un număr de şase judeţe principale, respectiv: Harghita, Covasna Braşov, Sibiu, Vâlcea si Olt. Râul Olt, cod cadastral VIII.I are o lungime totala de 615 Km, izvorând din Hăşmaşul Mare (Harghita) cu punctul de vărsare in fluviul Dunărea Izlaz(Olt). Suprafaţa totala a bazinului hidrografic Olt este de 24,050Km.2 In conformitate cu STAS 11000/77 comuna Ionești se afla in zona gradului 7 macroseismic dupa scara Richter P100/92, privind zonarea teritoriului Romaniei dupa valorile coeficientilor seismici Ks si Tc, comuna Ionești este inclusa in zona D cu Tc=1,00 sec si Ks=0,16. Conform STAS 6054/85 adancimea de inghet pentru aceasta zona este de 80 cm. Circulatia Accesul perimetrul studiat se realizează din drumul național DN64 Râmnicu Vâlcea – Drăgășani, iar din dreptul loc. Ionești se continuă pe drumul de tarla existent, spre est, circa 240 m (conform fișă localizare perimetru).

Situatia propusa

Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 Beneficiarul își propune ca prin proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” sa realizeze 2 iazuri piscicole cu suprafața de 21.064 mp va fi folosita astfel:



9

Iazurile piscicole nr. 1 și 2 propuse se vor realiza pe cele 2 suprafețe de teren proprietate ale beneficiarului care vor fi folosite astfel:

Iaz piscicol nr. 1: Suprafață teren S1 = 13.054 m2; Suprafață iaz Siaz nr. 1 = 9.736 m2; Suprafață pilieri de siguranță Spilieri = 3.318 m2.


Proiectul are următoarele obiective:

- prezentarea activității desfășurate în perioada de construcție și funcționare pe suprafața amplasamentului;

- prezentarea modificărilor fizice care rezultă din implementarea proiectului; - prezentarea potențialelor surse de poluare a factorilor de mediu, cu accent pe

evaluarea impactului proiectului propus asupra apelor subterane; - evidențierea impactului pe care această activitate poate să îl producă asupra factorilor

de mediu și asupra biodiversității speciilor care au habitatul în Situl de protecție avifaunistica “ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior”

Aceste obiective se realizează prin: identificarea amenajărilor de infrastructură necesare în perioada de construcție,

funcționare și dezafectare; studiul aspectelor legate de extragerea, depozitarea temporară și transportul materialului

excavata din perimetrul de amenajare a iazurilor piscicole; identificarea surselor care pot afecta calitatea factorilor de mediu; identificarea, descrierea și stabilirea aspectelor care ar putea afecta habitatul speciilor de

plante și animale care fac obiectul protecției și conservării Sitului de protecție avifaunistică “ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior”, cuprins în rețeaua Natura 2000, în special:

stabilirea măsurilor de reducere a posibilului impact asupra habitatului speciilor de păsări sălbatice care fac obiectul protecției și conservării, în special;



10

Folosinta solicitata de investitor si propusa prin studiul de oportunitate Se propune schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor din teren “arabil” in “terenuri cu ape” pentru zona ocupata de iazurile piscicole si de “terenuri neproductive” pentru terenul ocupat de pilierii de siguranta si imprejmuire.

Imagine 1 localizarea amplasamentului

Scopul investiției este să valorifice potențialul oferit de cadrul natural al zonei și anume de existența sursei de apă și a suprafeței de teren.

Necesitatea investiției derivă din nevoia de a dezvolta o activitate economică, cu impact pozitiv asupra zonei, având în vedere că zona este slab dezvoltată din punct de vedere economic.

Investiția nu va influența negativ factorii de mediu și nici comunitatea din zonă. Influența va fi pozitivă prin îmbunătățirea calității factorilor de mediu.

Amenajarea proiectată pentru piscicultură are drept scop creșterea peștilor ierbivori și planctofagi cu reproducere naturală.

Creșterea peștelui în i iazurile piscicole propuse a se realiza se va face în regim semi-natural, cu furajare minimă în scopul utilizării luciului de apă pentru pescuit sportiv. Furajarea se va face numai cu furaje naturale (spărturi de cereale), distribuirea furajelor fiind manuală. Nu



11

se va recolta peștele decât prin pescuit sportiv, cu undițe. Iazul piscicol proiectat este alimentat exclusiv de afluxul natural al acviferului freatic din

zonă. Alimentarea cu apă a iazurilor piscicole se face în mod permanent cu debitele preluate din freatic prin circulația acviferului subteran. Golirea se va realiza doar prin pompare.

Alimentarea cu apă și primenirea se realizează prin infiltrare din pânza freatică, fără a fi necesare lucrări de captare, transport și evacuare a apelor.

Prin activitatea desfășurată în cadrul amplasamentului analizat - creștere pești - pe lângă materiile organice naturale obișnuite din cadrul acumulării, mai apar excrețiile de la pești. Și acestea reprezintă materii organice ce se depun pe toată suprafața fundului acumulării. Tipic pentru metabolismul apelor este faptul că procesele de creare și cele de distrugere a materiei organice se succed în permanență, așa încât materiile organice depuse pe fundul acumulării sunt descompuse de bacterii și reduse la forma de substanțe nutritive primare, consumate de flora și fauna acvatică, fără a se crea depozite pe fundul acumulării. Rezultă că excrețiile peștilor nu reprezintă materii poluante. De asemenea, nici produșii rezultați din descompunerea acestora nu reprezintă substanțe poluante pentru apa acumulării. Acestea îmbogățesc mediul acvatic și ridică productivitatea apei acumulării. Substanțele primare, aflate sub forma celor mai variate combinații chimice, sunt utilizate de plantele acvatice. În concluzie, activitatea de creștere a peștelui nu conduce la eliminarea în apă și pânza freatică de substanțe poluante.

1.1.1 Localizarea proiectului Din punct de vedere administrativ obiectivul studiat este amplasat în extravilanul localității Ionești, punct „La Lot”, comuna Ionești, județul Vâlcea. Investiția „Amenajare iazuri piscicole nr. 1 și nr. 2”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2, (conform planului de situație anexat – planșa nr. 2). Comuna Ionești este situata in zona de dealuri, la limita acestora cu zona de ses, in partea sud – estica a judetului Vâlcea, de–a lungul malului drept al râului Olt. Este formata din 9 sate componente, cu o dispunere pe directia nord – sud: Marcea, Prodanesti, Ionești–resedinta de comuna, Bucsani, Guguianca, Fotesti, Delureni, Dealu Mare si Fiscalia. Suprafata totala a comunei este de 63,50 km2, cu o populatie de 4325 locuitori.

Vecinatatile comunei Ionești sunt:



12

La nord: orasul Babeni si comuna Sirineasa; La sud: comuna Orlesti; La est, pe malul stâng al Oltului: comunele Olanu si Dragoesti; La vest: comuna Scundu.

Oltul este principalul curs de apa care strabate teritoriul comunei Ionești. Suprafețele de teren S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 teren arabil este situat in extravilanul comunei Ionești, jud. Valcea,. Avand in vedere ca perimetrul studiat se afla in zona de protectie avifaunistica Valea Oltului Inferior ROSPA 0106, pentru pastrarea integritatii peisajului si a cadrului natural se vor lua masuri de protectie, urmarind afectarea minima a terenului, platand vegetatie si pastrand caracterul zonei. Mentionam ca in zona studiata a proiectului” Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea, precum si ca amenajarea piscicola propusa nu modifica caracterul general al zonei, in zona existand mai multe iazuri piscicole si statii de sortare autorizate. Avand in vedere ca proiectulul se realizeaza pentru o interventie urbanistica in zona, cu reglementari pentru parcela studiata, dar si pentru proprietatile vecine, prin reglementarile acestuia impunandu-se Regulamentul Local de Urbanism (RLU) pentru toata zona studiata, , iar valabilitatea lui pentru obtinerea autorizatiei de construire si inceperea executarii lucrarilor de construire este de 2 ani. Vecinatati:

La nord– teren agricol proprietate particulară Băițoiu Ștefan; La est – teren agricol proprietate particulară Marinescu Alexandru; La vest – teren agricol proprietate particulară moșt. def. Sandală Gheorghe; La sud– drum tarla, canal și terenuri agricole proprietăți private – pentru parcelă ocupată

de iaz nr. 1 respectiv teren agricol proprietate privată moșt. def. Truțulescu Toma pentru parcelă ocupată de iaz nr. 2.

coordonate STEREO 70: Punctele care delimiteaza Suprafețele de teren S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2, in coordonate

de referinta STEREO 1970 sunt:



13

Tabel 1 Coordonate STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 1 propus

Denumire punct X (N) [m]

Y (E) [m]

A. 376558,45 439676,07 B. 376589,13 439919,27 C. 376547,31 439910,75 D. 376517,52 439680,04

Suprafață iaz piscicol S = 9.736 m2



Y (E) [m]

E. 376589,69 439938,36 F. 376592,53 440064,61 G. 376545,11 440062,80 H. 376542,12 439930,06


1.2. Caracteristicile fizice ale întregului proiect, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare necesare, precum și cerințele privind utilizarea terenurilor în cursul fazelor de construire și funcționare;

Iazul piscicol propus este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii in taluz, stabilizat prin inierbare, astfel eliminandu–se riscul surparii malurilor, dar si pierderile de apa prin infiltratii. Iazurile piscicole proiectate nu barează albia unui râu, parau sau vale naturala - nu este prevăzut cu baraj. Iazurile piscicole nu sunt un iaz de acumulare, este un iaz în cuvetă naturală (tip heleșteu), fără baraj, cu taluzuri înierbate. Taluzarea se va realiza cu o panta de 1/2. Taluzurile sunt reprezentate de suprafețele laterale (longitudinale) ale terasamentului si s–au dimensionat in functie de natura pământului.

Iazul piscicol proiectat este alimentat exclusiv de afluxul natural al acviferului freatic din



14

zonă. Alimentarea cu apă a iazurilor piscicole se face în mod permanent cu debitele preluate din freatic prin circulația acviferului subteran.

Pentru asigurarea cantității de apă necesară funcționării, alimentarea cu apă pentru umplerea, primenirea și completarea apei se va face din pânza freatică.

Tehnologia procesului de productie are ca scop producerea pestelui in cadrul unui ciclu de productie incomplet: puiet – peste pentru pescuit de agrement.

Pescuitul de agrement inseamna activitati necomerciale de pescuit care exploateaza resursele acvatice in scop recreativ sau sportiv si care includ, printre altele, pescuitul de agrement la undita, pescuitul sportiv, competitiile sportive si alte forme recreative de pescuit. Tabel 3 Principalele caracteristici constructive ale investiției Nr. Crt. Caracteristici U.M. Iaz nr. 1 Iaz nr. 2

Valoare Valoare 1. Suprafața terenului m2 13.054,00 8.010,00 2. Suprafață iaz amenajat m2 9.736,00 6.135,00 3. Cota ±0,00 m a investiției (cota medie) mdMN +181,00 +181,00 4. Nivelul hidrostatic al apei subterane în zona studiată m –3,20 –3,20 5. Cota medie a nivelului hidrostatic mdMN +177,80 +177,80 6. Adâncimea maximă de la cota +0,00 m a terenului m –5,50 –5,50 7. Cotă medie finală (fundul iazului) mdMN +175,50 +175,50 8. Adâncimea medie a apei în iazul piscicol m 2,30 2,30 9. Suprafața la cota finală m2 4.056,00 2.722,00 10. Suprafața medie a luciului de apă m2 6.310,00 4.030,00 11. Volum total excavație m3 36.806,00 23.730,00 12. Volumul mediu al apei acumulate m3 11.826,00 7.716,00

Adancimea finala a excavatiei este de circa 5,5 m din care face parte si solul vegetal.

Extractia se va efectua asigurandu–se protectia a nivelului hidrostatic prin pastrarea adancimii maxime. Utilajele necesare (excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬3 încărcător frontal Q&KL30 autocamioane 4 buc. SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330) desfășurării activității de amenajare a iazurilor piscicole, sunt în dotarea societății S.C. DORIN TRANPORT S.R.L, asigurându-se si o protecție a nivelului hidrostatic prin pastrarea adancimii maxime.

Lucrari programate a fi executate pentru realizarea amenajarii



15

Lucrarile de amenajare ale iazului piscicol vor consta in lucrari de pregatire si deschidere, dupa care vor urma lucrari de excavare in vederea realizarii acestuia.

LUCRĂRI PREGĂTITOARE,. Sunt necesare deschiderii în condiții optime a exploatării la zi, constau din:

amenajarea drumului de acces de la drumul existent la perimetru;

nu se prevede amenajarea unei platforme pentru depozitarea produselor de balastieră, metoda de exploatare nu prevede constituirea de depozite temporare;

Pe amplasament nu vor fi stationate utilajele, nu se vor amenaja platforme betonate pentru utilaje, aceste utilaje apartinand SC DORIN TRANSPORT SRL. Utilajele vor fi deplasate dupa terminarea programului de lucru, seara, pe terenul pe care SC DORIN TRANSPORT SRL il are in vecinatatea amplasamentului planului supus procedurii de aprobare;

- depozitarea solului recuperat în urma lucrărilor de deschidere se va face pe amplasament, iar maerialul si solul fertil va la realizarea digurilor contur a iazurilor piscicole.

LUCRĂRI DE DESCHIDERE constau în decopertarea solului fertil pentru a se ajunge la roca utilă.

LUCRARI DE EXPLOATARE-VALORIFICARE Exploatarea se realizează cu ajutorul unui utilajelor de dislocare-încărcare (excavator WY

20, excavator HITACHI ZX 210LC¬3, încărcător frontal Q&KL30). Materialul excavat va fi încărcat direct în autobasculante SCANIA R143 6x4 394 33,

SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330. 3. Lucrările de decopertare se vor executa în avans față de lucrările de excavație și vor

include înlăturarea și depozitarea selectivă a solului fertil necesar reconstrucției ecologice a terenului (taluzelor), la finalizarea iazurilor. Depozitarea se va realiza în partea de E a amplasamentului pentru iazul nr. 1 respectiv V a amplasamentului pentru iazul nr. 2.

4. Lucrări de excavare – se vor efectua cu utilaje speciale.



16

Pentru realizarea investiției se va începe excavația pe laturile nordice ale celor 2 terenuri, în fâșii de 5 – 10 m cat este brațul excavatorului, pe toată lungimea laturii. Se vor respecta panta taluzelor și zonele de protecție față de terenurile limitrofe (pilierii de siguranță).

Lucrările de excavație se vor realiza cu utilaje mecanice specifice și se va acorda o atenție sporită ca în perioada de execuție a iazurilor să nu aibă loc poluări accidentale ale solului sau acviferului freatic. Alimentarea cu combustibili, schimburile de ulei sau eventualele reparații ale utilajelor se vor face în locuri special amenajate, nicidecum pe amplasamentul amenajării piscicole sau pe terenul adiacent acesteia.

Excavația se va executa în două trepte succesive: de la suprafața decopertată și până la nivelul hidrostatic prin săpare cu excavatorul;

de la nivelul hidrostatic ± 177,80 mdMN până la cota finală ± 175,50 mdMN prin săpare cu excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬ 3.

Pentru protecția malurilor, se va face taluzare cu panta 1:2 și se va executa consolidarea de maluri vegetative prin înierbare.

Pentru prevenirea eventualelor accidente prin înec (oameni și animale), amenajarea piscicolă va fi împrejmuită. Împrejmuirea se va realiza cu gard din plasă de sârmă. Perimetrul împrejmuirii va avea o lungime de 609 ml pentru iazul nr. 1 și 395 ml pentru iazul nr. 2.

Pe tot parcursul desfășurării activității de executare a lucrărilor se vor respecta normele de tehnica securității muncii specifice.

Procesul tehnologic de extracție a agregatelor minerale nu implică consum de apă. Încărcarea şi transportul materialului. Utilajul este un încărcător frontal de tip Q&KL30). Materialul excavat va fi încărcat direct în autobasculante SCANIA R143 6x4 394 33,

SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330. Încărcarea se realizează direct din excavaţie. 1.2.1. Organizarea de șantier

Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne in baracamente si instalatii, care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si sol. Concentrarea lor într-un singur amplasament este benefica diminuând zonele de impact și



17

favorizând o exploatare controlata și corecta. Pentru implementarea proiectului supus analizei este necesară organizare de șantier care

va cuprinde: Dotări: 1 baraca mobila - tip container - pentru birou si adapost pentru muncitori; 1 punct P.S.I. dotat cu scule si stingator de incendiu cu spuma; 1 toaleta ecologica Materiale absorbante in caz de poluări accidentale pentru exploatare: Utilajele necesare (excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC3 încărcător frontal Q&KL30 autocamioane 4 buc. SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330)

1.2.3. Durata etapei de functionare Proiectul „ Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești

județul Vâlcea”., care va fi implementat cu scopul realizarii a unui iazi piscicol şi valorificării agregatelor in urma lucrarilor de construire implică excavarea unui volum de sol fertil, folosit la realizarea digurilor si a taluzurilor, nisip şi pietriş, care va fi folosit in statia proprie de sortare sau in stare bruta la alti beneficiari Lucrările de excavare şi transport a agregatelor minerale vor fi urmate de lucrări de nivelare a suprafeţei excavate şi refacere a malulurilor taluzare, în zona amplasamentului.

Perioada de implementare propusa: anul 2021-2023 Regimul de funcționare al iazurilor piscicole va fi permanent începând cu anul 2024.

1.3. Principalele caracteristici ale etapei de funcţionare a proiectului - in special, orice proces de producţie - de exemplu, necesarul de energie şi energia utilizata, natura şi cantitatea materialelor si resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul si biodiversitatea;

Alimentarea cu apă Pentru băut se va asigura apă îmbuteliată.



18

Iazul piscicol proiectat este alimentat exclusiv de afluxul natural al acviferului freatic din zonă. Alimentarea cu apă a iazurilor piscicole se face în mod permanent cu debitele preluate natural, prin infiltratii, direct din panza freatica si prin precipitatii meteorice.

Panza freatica a amplasamentului este alimentata prin infiltratie de mal din raul Olt si de apele subterane din terasa. Determinarea necesarului de apa Necesarul de apa pentru o amenajare piscicola include apa pentru: - umplere; - primenire; - compensarea pierderilor naturale de apa (evaporatia la nivelul luciului de apa, evapotranspiratia florei acvatice si palustre, infiltratia in sol). In timp, volum apei in iazurile piscicole este variabil datorita modificarii in timp al nivelului panzei freatice a raului Olt sau datorita precipitatiilor.

Necesarul de apa (N) s-a apreciat pe baza prevederilor legale in vigoare (STAS 1343/5-86) prin insumarea necesarului pe categorii (Ni), calculat in functie de normele specifice de consum (n).

N iaz = N1 + N2 + N3

unde: N1 = necesarul pentru umplere N2 = necesarul pentru primenire (intretinerea mediului)

N3 = necesarul pentru compensarea pierderilor naturale de apa (evaporatie la nivelul luciului de apa, pierderi prin infiltratie, etc)

* Necesarul de apa pentru umplere (volumul cuvetei udate) a fost apreciat funcție de cerința ihtiologică, ținând seama de durata umplerii bazinului și debitul disponibil al sursei de apa.

Tabel 4 Necesarul de apa pentru umplere

Necesar de apa pentru umplere (o singura data) – N1

Volumul iaz piscicol

Iaz1 mc 11.826

u

iNiN

1



19

Iaz2 mc 7.716 TOTAL 19.542

* Necesarul de apa pentru primenire Necesarul de apa pentru primenire și completare se calculeaza în functie de productia de

peste pe unitatea de suprafata, corespunzator procesului tehnologic. Necesarul de apa pentru primenire este de max. 0,05 l/s.ha, cu exceptia amenajarilor pentru iernat și pentru parcare care este de max. 50 l/s.ha. Qprimenire = 0,05 l/s x ha (Suprafata-luciu apa)

Iaz1 piscicol

Sluciu apa = 0,6310 ha N2 = Qprimenire = 0,05 l/s x 0,6310 ha = 0,032 l/s/ha Qprimenire =2,73 mc/zi

Iaz2 piscicol

Sluciu apa = 0,4030 ha N2 = Qprimenire = 0,05 l/s x 0,4030 ha = 0,020 l/s/ha Qprimenire =1,74 mc/zi

Tabel 5 Necesar de apa pentru primenire

Necesar de apa pentru primenire– N2 (180 zile/an) Iaz piscicol Iaz1 mc/an 491,4 Iaz2 mc/an 313,2

TOTAL Iaz1 + Iaz2 804,6

* Necesarul de apa pentru compensarea pierderilor naturale de apa depinde în general,

de zona în care se amenajeaza bazinele piscicole, de temperatura medie anuala și valorile precipitatiilor. Pentru determinarea N3 s-au luat în calcul urmatoarele: Iaz piscicol 1

- 0,01 m/săptămâna scăderea nivelului în iazul piscicol, timp de 12 săptămâni (90 zile) - suprafata luciului de apa: 6.310 mp



20

Volumul de apa evaporat pentru o pierdere a nivelului în iazul piscicol de 0.01 m este de: V = 63,1 mc

Iaz piscicol 2 - 0,01 m/saptamana scaderea nivelului în iazul piscicol, timp de 12 săptămâni (90 zile) - suprafata luciului de apa: 4.030mp Volumul de apa evaporat pentru o pierdere a nivelului în iazul piscicol de 0.01 m este de: V = 40,30 mc

Tabel 6 Necesar de apa pentru compensarea pierderilor

Necesar de apa pentru compensarea pierderilor - N2 Iazul piscicol Iaz1 mc/zi 9,01 Iaz2 mc/zi 5,75 Iaz1 mc/an 757,2 Iaz2 mc/an 483,6

TOTAL Iaz1 + Iaz2 1.239,15

Necesarul total de apa Iaz piscicol 1

N iaz1 = 11.826 mc + 491,4 mc + 757,2 mc = 13.074,6 mc/an (pentru primul an) N iaz1 = 491,4 mc + 757,2 mc = 1248,6 mc/an (pentru următorii ani)

Iaz piscicol 2

N iaz2 = 7.716 mc + 313,2 mc + 483,6 mc = 8.512,8 mc/an (pentru primul an) N ia2z = 313,2 mc + 483,6 mc = 796,8 mc/an (pentru următorii ani)

Evacuarea apelor Apele uzate menajere: nu este cazul Apele pluviale se evacuează conform configurației terenului. Apele evacuate din bazinul piscicol prin operația de primenire pot fi considerate ca și

ape convențional curate, ele neîncărcându-se suplimentar cu săruri minerale, compuși chimici sau poluanți de natura anorganica.



21

Singura încărcare a lor va fi de natura organica (dar nesemnificativa) rezultata din resturi alimentare biodegradabile și eventuale dejecții organice ale peștilor.

Ca și concluzie putem afirma ca apele uzate evacuate sunt doar apele de primenire, ele având o încărcare de natura organica, care nu produce un impact cu efecte majore negative asupra apelor de suprafața.

Activitatile piscicole nu sunt generatoare de ape uzate. Degradarea calitatii apei utilizate in piscicultura poate conduce la pierderea in totalitate a productiei piscicole.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate trebuie sa se incadreze in prevederile H.G. 188/2002 modificata si completata prin H.G. 352/2005, NTPA 001/2005.

Avand in vedere morfologia zonei, apreciem ca nu se produc influente negative asupra nivelului hidrostatic freatic.

Exploatarea iazurilor piscicole nu poate crea probleme in ceea ce priveste protectia mediului deoarece in procesul de productie nu sunt utilizate substante care sa conduca la poluari accidentale.

Pe tot parcursul desfasurarii activitatii de formare a iazurilor pscicole se vor respecta

normele de tehnica securitatii muncii specifice. Procesul tehnologic de extractie a agregatelor minerale nu implica consum de apa.

1.3.1. Informații privind producția care se va realiza si resursele folosite Conform documentației tehnice puse la dispoziție de beneficiar, scopul proiectului este

amenajarea piscicolă a unor iazuri, pentru creșterea peștelui destinat pescuitului sportiv. Datorita amplasamentului ales, in care predomina vegetatia hidrofila, este preconizat a se popula amenajarea piscicola cu specii de pești ierbivori și planctonofagi - crap, novac, caras, fitofag specifici apelor stagnante, care sa valorifice aceasta vegetatie spontana . Din punct de vedere economic, tehnologia aplicata se refera la piscicultura extensiva, care se bazeaza pe procese de crestere si sortare a pestelui, productia realizandu-se prin valorificarea bazei trofice naturale. Calculul materialului de populare :

Popularea amenajarii piscicole se va face primavara, in ultima decada a lunii martie sau prima decada a lunii aprilie, cu pesti specifici apelor stagnante. Materialul de populare este adus



22

din ferme specializate. Ciclul de productie este de un an. Necesarul de material pentru populare se calculeaza in functie de productia pe unitate de suprafata, supravietuirea pe timpul perioadei de crestere si greutatea medie a pestelui la finele productiei. Formula de populare, modul de furajare, compozitia chimica a furajelor si a tehnologiei de recoltare Puietul pentru populare va fi asigurat din comert de la unitati de profil . Din punct de vedere al tipului de gospodarie, amenajarea piscicola va fi o unitate incompleta in care se va desfasura o singura etapa tehnologica, respectiv ingrasarea pestelui, asigurandu-se peste pentru pescuit de agrement. Pentru amenajarea propusa, necesarul de material de populare se calculeaza functie de productia pe unitatea de suprafata si de supravietuirea pe timpul perioadei de crestere si de greutatea medie a pestelui in finele productiei. Produse obtinute: Singura categorie de produs obtinuta in cadrul unitatii este reprezentata de pestele viu. Speciile avute in vedere sunt reprezentate de ciprinide (crap, singer, cosas, novac si salau; specia de baza fiind crapul). Capacitatile de productie: bazinele piscicole de categoria a-I-a au o capacitate de productie exprimata in carne de peste de circa 400 – 500 kg/ha, iar in iazurile piscicole analizate se estimeaza o productie anuala de cca. 650 kg/an. - Popularea iazurilor piscicole se va face cu 400 buc. pui in greutate de 100gr./buc. Hrana si procedurile de administrare Productia semiintensiva se realizeaza pe baza productivitatii piscicole naturale stimulata prin administrarea de ingrasaminte (organice si minerale ) si amendamente si a hranei suplimentare de calitate slaba ( gozuri si sparturi de cereale) sau medie (amestec de cereale macinate si sproturi dar fara componente proteice de origine vegetala sau animala, premixuri vitamino – minerale, etc) . Tehnologia de recoltare : pescuit sportiv. 1.3.2. Informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice

În etapa de funcționare a iazurilor piscicole materiile prime sunt reprezentate de cantitățile de pește cu care va fi populat.

Cantitatea de pește estimată de beneficiar ce va putea fi obținută anual este de 650 kg/. În perioada de realizare a cuvetei - excavarea și transportul agregatelor minerale - pe



23

suprafața amplasamentului nu vor fi utilizate materii prime. În perioada de amenajare a iazurilor piscicole și taluzare vor fi utilizate materiale

rezultate din excavații. După umplerea bazinelor cu apă, iazul va fi populat cu pește. Puietul va fi transportat cu

cisterne speciale și va fi deversat în iaz. Furajarea se va face atât din bentosul dezvoltat cat si cu cereale (grâu, porumb, șrot de floarea soarelui).

Alimentarea cu apă a iazurilor piscicole se va face prin circulația naturală a freaticului din zonă.

Necesarul estimativ de furaje : 650 kg pește x 1,5 kg/kg pește = 950 kg furaje/an.

1.3.3. Informații despre poluantii care afecteaza mediul, generați de activitatea propusa Motorină pentru autobasculante şi utilajele terasiere. Autobasculantele care vor asigura transportul agregatelor minerale, vor fi alimentate de la staţiile de carburanţi. Utilajele terasiere vor fi alimentate din bidoane metalice omologate, iar pe suprafaţa amplasamentului nu vor exista rezervoare de carburanţi. Functie de componenta parcului si de volumul de lucrari, se preconizează un consum lunar de cca. 6,8 t motorină. Motorina se aprovizioneaza in bidoane metalice de 200-220 l doar in cantitatile necesare pentru functionarea utilajelor. Nu se creaza depozite pe amplasament.

In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanțe și preparate chimice periculoase :

Tabel 7 substanțe și preparate chimice periculoase

Amplasament Substanțe

chimice Activitate Mod de depozitare

Capacitate de stocare

Consum estimat

Iaz piscicol „la lot”

motorină extracție agregate minerale

rezervor metalic din dotarea utilajelor și mijloacelor de transport

cca 200 litri/utilaj

cca 44,2 t/an

ulei hidraulic

extracție agregate minerale

rezervor metalic din dotarea utilajelor și mijloacelor de transport

cca 15 litri/ utilaj

cca 200 litri/an



24

ulei de transmisie

extracție agregate minerale

rezervor metalic din dotarea utilajelor și mijloacelor de

cca 15 litri/ utilaj

cca 300 litri/an

Vaselina extracție agregate minerale

Ambalaj de comercializare metalic sau plastic

1 kg/ lună cca 12 kg/an

Ca și resurse neregenerabile sunt folosite agregatele minerale în speta nisipul și pietrisul,

volumul total propus pentru exploatare în vederea exploatării unui volum (inclusiv strat vegetal) pentru iazul 1 de 36.806,00 mc. din care: volum strat vegetal 4.868 mc și volum util 31.938 mc, iar pentru iazul 2 de 23.730,00 mc. din care: volum strat vegetal 3.067,5 mc și volum util 20.662,5 mc și combustibil (motorină pentru alimentarea mijloacelor de transport şi a utilajelor terasiere).

Volum mediu al apei acumulate : iazul 1 - 11.826 mc, iazul 2 - 7.716 mc, total =19.542 mc. Dintre materialele, combustibilii şi lubrifianții utilizați, următoarele fac parte din categoria "substanţe şi/sau preparate periculoase": motorină, baterii auto, uleiuri minerale, vaselină Managementul acestor substante se va face cu respectarea legislatiei in vigoare si a indicatiilor de pe ambalajele acestor produse. Masuri pentru gestionarea substantelor chimice:

Acest tip de substante nu vor fi depozitate pe amplasamentul proiectului; lucratorii care manipuleaza si folosesc aceste produse vor fi instruiti privind pericolul pe

care il reprezinta substantele pentru sanatatea umana si factorii de mediu; manipularea substantelor se va face cu mare atentie, pentru a preveni poluarea

prin imprastierea acestora pe sol sau in ape, cat si pentru a preveni riscul de imbolnavire al lucratorilor;

pentru substantele inflamabile vor fi respectate toate conditiile de manipulare si depozitare pentru a preveni producerea unor incendii si explozii

ambalajele substantelor periculoase vor fi gestionate conform deșeurilor periculoase (evidenta, colectare si depozitare in spatii special amenajate pentru a preveni poluarea si riscul pe care îl au asupra sănătății angajaților).

Aceste ambalaje vor fi preluate de producator si unitati specializate. In perioada de operare, substantele toxice si periculoase pot sa apara in situatia unui accident de circulatie in care sunt implicate autovehicule care transporta astfel de substante Se vor respecta prevederile



25

Regulamentul 1272/2008 cu modificarile si actualizarile ulterioare privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. In contextul in care constructorul isi va desfasura activitatea conform reglementarilor in vigoare, efectele si riscurile utilizarii combustibililor si lubrifiantilor nu vor avea un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu. Pentru perioada de functionare, combustibilul va fi procurat de la staţiile de distributie carburanţi. 1.4. O estimare, în funcţie de tip şi cantitate, a deşeurilor şi emisiilor preconizate - de exemplu, poluarea apei, aerului, solului şi subsolului, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii şi altele, precum şi cantităţile şi tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire şi funcţionare.

1.4.1. Deșeuri Din activitatea propusă în perimetrul supus analizei, pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare a iazurilor piscicole; deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect; deşeuri de ambalaje (PET-uri).

Deşeuri tehnologice Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a mijloacelor de transport, pe perioada realizarii cuvetei iazului piscicol aferente activităţii de extracţie şi transport a agregatelor minerale rezultă următoarele deşeuri tehnologice:

uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje – 4,5 l/an; anvelope uzate – 3 bucată;

Deşeul inert rezultă de la îndepărtarea stratului de coperta de circa 50 cm şi din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone. Deşeuri menajere Deşeurile menajere organice care rezultă de la personalul care asigură exploatarea iazului – 2 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 16 kg/an. Deşeuri de ambalaje PET-uri – 1,5 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 12 kg/an.



26

PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri. Modalităţi de eliminare a deşeurilor Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, beneficiarul proiectului are următoarele obligaţii:

să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor;

să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a acestora;

să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul iazului, în vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate.

Deşeuri tehnologice Uleiuri uzate Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere. Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service dar în cazul apariţiei unei defecţiuni care necesită remediere imediată, schimbul de ulei la utilaje se va face pe o suprafaţă impermeabilizată, fără a afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice. Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Anvelope uzate Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto şi vor fi predate o dată cu achiziţionarea celor noi,. Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de:

o OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007;

o HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. Deşeuri menajere Deşeurile menajere organice rezultate de la personalul care deserveşte amplasamentul analizat vor fi colectate într-un recipient (europubelă) etanş (fără scurgere în mediu), acoperit, pus la



27

dispoziţia personalului de către beneficiar şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri. Deşeuri de ambalaje PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei Substanţele periculoase utilizate în procesul de producţie sunt:

- Motorină – 6,8 tone/luna x 200 zile lucrătoare = 44,2 tone/an. - Uleiuri minerale folosite ca lubrifianţi pentru mijloacele auto şi pentru utilaje – 0,5 t/an.

Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în compoziţia căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice şi mixte. Motorina, conform Fişei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în contact cu suprafeţele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise. Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indicând riscul ca motorina să favorizeze apariţia cancerului de piele. Pe amplasamentul nu vor fi stocaţi combustibili, în nici un fel de rezervoare sau recipienţi. Mijloacele de transport vor fi alimentate cu motorină la staţiile PECO, iar utilajele staţionate în balastieră vor fi alimentate cu motorină zilnic, din bidoane metalice sau de plastic omologate aduse cu un mijloc de transport omologat. Se va acorda o atenţie sporită manevrării carburanţilor, nefiind permise scăpări accidentale, atât din considerente de protecţia mediului, cât şi economice. Uleiuri minerale - pe amplasamentul proiectului supus analizei nu vor fi stocaţi lubrifianţi, în nici un fel de recipienţi. Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Uleiurile uzate fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.



28

Uleiul uzat rezultat ca urmare a schimbului de ulei la utilaje va fi colectat într-un recipient metalic şi predat unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Este interzisă deversarea uleiurilor în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de canalizare. Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii:

să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi stocarea corespunzătoare până la predare;

să asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare;

să livreze uleiurile uzate însoţite de declaraţii pe propria răspundere, operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate;

să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi predării uleiurilor uzate;

să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului competente, informaţiile solicitate.

Este interzisă: deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de

canalizare; evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate, precum şi

abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora; valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste valorile

limită admise de legislaţia în vigoare; amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând bifenili

policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi preparate chimice periculoase;

amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;

amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile;



29

incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri; utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor. Schimbarea acumulatorilor auto se va face numai la unităţi specializate, de profil. Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 16 06 01* Baterii şi acumulatori. Modul de gestionare a deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat de HG nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori Impact prognozat

Nu se preconizează un impact direct și semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deșeurilor generate de către firme specializate autorizate și firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deșeurilor de ambalaje. Măsuri pentru prevenirea, reducerea și, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului

Măsuri în timpul realizării proiectului • se va asigura gestionarea conform legislației în vigoare, a tuturor deșeurilor generate ca urmare a lucrărilor execuție a proiectului și pe durata funcționării (colectare separată, stocare temporară, transport, valorificare/ eliminare prin societăți specializate autorizate); • se interzice spălarea în apă a utilajelor și mijloacelor de transport acest tip de operatie se va efectua la operatori economic autorizati; • se interzice stocarea temporară necontrolată a deșeurilor pe amplasament; • stocarea temporară a deșeurilor generate se va face în spații special amenajate, în containere și recipiente specializate, cât mai departe de albia râului Olt Măsuri în perioada de funcționare

Managementul deșeurilor generate pe amplasament în perioada de funcționare se va realiza în conformitate cu legislația de mediu în vigoare;



30

• se interzice depozitarea necontrolată a deșeurilor generate din activitate; • colectarea și stocarea temporară a deșeurilor generate din activitate se va face în spații special amenajate; • valorificarea/eliminarea deșeurilor rezultate se va face prin intermediul unor societăți specializate autorizate; • se va realiza gestiunea deșeurilor generate în perioada de funcționare;

Proiectul asigură prin măsurile de diminuare a impactului generat, respectarea cerințelor comunitare transpuse în legislația națională prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.

Măsuri în perioada de dezafectare

Refacerea/reabilitarea în vederea utilizării ulterioare a terenului se va face după un program și o tehnologie specifică, ce cuprinde: a) Realizarea lucrărilor conform scopului propus; b) Planul de refacere a mediului care constă în: geometrizarea gropii de exploatare; realizarea lucrărilor de terasamente; realizarea de plantații de arbori și arbuști, inierbare suprafețe; taluzarea malurilor, așternerea stratului fertil pe taluze și berma, în vederea însămânțării.

1.4.2. Emisii

1.4.2.1 Emisii în apele de suprafață și apele subterane

În perioada de construcție principalele surse de poluanți pentru ape sunt reprezentate de:

lucrările de manipulare a solului, generatoare de particule de pământ ce pot ajunge în apele de suprafață. În cazul unor cantități mari de pulberi, acestea se pot acumula în cursurile de apă generând modificarea turbidității apei și afectarea florei și faunei acvatice;

traficul din șantier reprezentat de tansportul materialului excavat; scurgeri accidentale de substanțe chimice, carburanți și uleiuri provenite de la

funcționarea utilajelor implicate în lucrările de construcție sau datorate manevrării defectuoase a autovehiculelor de transport;



31

extragerea agregatelor minerale (nisip, balast, pietriș) în mod necorespunzător; depozitarea și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor rezultate în urma

lucrărilor de realizare a iazurilor piscicole;

În perioada de operare principala sursă de poluanți pentru ape este reprezentată de furajarea defectuoasa a speciilor de pești si neigienizarea iazului in cazul unor mortalități.

1.4.2.2 Emisii în aer

În perioada de execuție a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele surse de

emisii atmosferice vor fi reprezentate de: activitățile de manevrare a maselor de pământ (decopertare sol fertil, săpături,

umpluturi, nivelări, încărcare — descărcare, transport), a (nisip, pietriș, balast) eroziunea eoliană de pe suprafețele de teren perturbate sau lipsite de vegetație —

surse staționare nedirijate. Poluanți: pulberi în suspensie și pulberi sedimentabile;

sursele de emisie mobile (vehicule și utilaje ce participă la excaxare, taluzare transport si sunt reprezentate de motoarele diesel ce intră în echiparea utilajelor folosite evacuează în atmosferă în principal CO și NOx.

Etapa de construire și reconstrucție ecologică

În această etapă, funcționarea utilajelor va fi sursă de emisii a gazelor rezultate în urma arderii combustibilului în motoarele cu ardere internă - gaze de ardere (COx, SO2, NOx, substanțe organice, particule).

FC carburanti = consumul de combustibili pe fiecare tip de utilaj; EF = factorul de emisie pentru diesel; Factorul de emisie a celor mai importanti poluanti Densitatea motorinei de 0.85 kg/l



32

Tabel 8 Cantitatile de motorina utilizate pe utilaje sunt

Nr. crt.

Utilaje Nr. bucati

Consum specific /ora de

functionare

Timp de funct. efectiv in balastiera

ore/zi

Consum zi l

1. Excavator 1 18 8 144 2. Autobasculanta 2-3 7 8 168 3. Încărcător frontal 1 14 2 28 5 Buldozer 1 15 4 in medie 60 Consum /ora = 50 l Consum total zilnic = 50 x 8 x 0.85 = 340 kg/8 ore

Consum lunar = 340 x 20 zile = 6.800 kg motorina / luna

Cunoscand densitatea motorinei de 0.85 kg/l consumurile lunare sunt de cca. 6.800 kg sau 340 kg motorina /8 ore lucrate. Tabel 9 Emisiile produse sunt:

Poluantul g/tona g/8 ore g/ora motorina consumata

CO 10722 3,645 456

400 l= 0,340 t motorina pe zi

CO2 3160 1.074 134

NOx 32792 11.149 1853

MNVOC 3385 1.151 144

PM 4172 1.418 177

Trebuie să menționam câteva considerații generale care influențează poluarea din zonă: Nu toate utilajele vor funcționa în acelasi timp, Factorul vânt si circulația maselor de aer în zonă, sunt importante ducând la disiparea

noxelor; directia principala a curentilor de aer sunt de la N catre S, de - alungul raului Olt

Emisiile sunt fugitive aproape de suprafata solului; Se produc doar pe perioada lucrarilor de pregatire si exploatare a nisipului și pietrișului;



33

In zona de influență a activităților din perimetrul de realizare a iazului piscicol nu sunt amplasate așezări umane sau instituții publice asupra cărora activitatea minieră să aibă un efect negativ, motiv pentru care nu sunt necesare amenajări și dotări speciale de protecție.

Pentru minimalizarea impactului generat, lucrările specifice vor fi însoțite de măsuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu. Lucrările de reconstrucție ecologică și de integrare în peisaj, ce urmează a se implementa, vor avea ca obiectiv refacerea factorilor de mediu afectați de către proiect.

Poluanții emișii de sursele aferente obiectivului, nu pot fi cumulați cu alți poluanți emiși de obiectivele învecinate, datorită distanțelor mari la care se află celelalte balastiere și obiective industriale. Poluanți proveniți din alte surse

S-au analizat emisiile provenite din activitatea de transport, înțelegând prin aceasta încărcarea agregatelor în autobasculante și transportul acestora până la drumul modernizat. În acest gen de activitate emisiile sunt sub în special sub formă de pulberi. Este vorba despre pulberi sedimentabile și pulberi în suspensie.

Concentrațiile emisiilor de pulberi sedimentabile pe care le vom prezenta în cele de mai jos sunt estimări stabilite prin calcul. Pentru estimarea emisiilor de pulberi/particule am utilizat metodologia de calcul US - EPA/AP 42 (1999) -circulația mijloacelor de transport pe drumuri neasfaltate în care:

𝐸 = 𝑘 𝑥 𝑠12 𝑥 𝑠48 𝑥 𝑊2,7 , 𝑥 𝑤4 𝑥 365 − 𝑝365 𝑘𝑔 𝑘𝑚⁄

E: factorul de emisie

k: factorul de multiplicare pentru dimensiunea particulelor -4,9 pentru particule cu un diametru de sub 30 μm

s: acoperirea cu praf al drumurilor (%)

S: viteza medie (km/h)

W: masa utilajului

w: numărul de roți



34

p: numărul zilelor fără precipitații

Tabel 10 emisii referitoare la emisiile – pulberi sedimentabile generate de încărcător frontal

K s (%o) S (km/h) W (t) w P

4,9 5 5 23,97 4 222a

5.7.1 a *** Clima României, 2008 Cantitate de pulberi cu diametrul mai mic de 30 μm antrenate în atmosferă, în lipsa unor măsuri de

prevenire cum ar fi umectarea drumurilor și a amplasamentului : 0,384 kg/km parcurs/an.

Tabelul 11 - emisii referitoare la emisiile - pulberi sedimentabile generate de autobasculante

K s (%) S (km/h) W (t)b w P

4,9 5 5 41 8 222a

a *** Clima României, 2008.

Cantitate de pulberi cu diametrul mai mic de 30 μm antrenate în atmosferă, în lipsa

unor măsuri de prevenire cum ar fi umectarea drumurilor: 1,119 kg/km parcurs/an x 4

autobasculante = 4,467 kg/km/an.

Pulberi în suspensie

Considerăm că pentru amplasamentul analizat, cantitatea de particule în suspensie cu

un diametru mai mic de 10 μm (PM10) emise în atmosferă pe întregul flux tehnologic, nu

depășește 50 μg/m3. Cu toate acestea s-a elaborat un model de dispersie pentru o emisie totală

de 10g/60 min (mult peste nivelul maxim potențial ce ar putea fi generat de acest tip de

activitate).



35

Având în vedere caracteristicile fizico-chimice ale materialelor implicate în procesul de producție și al substratului pe care rulează vehiculele, s-a stabilit o compoziție a PM10 cu accent pe C, SiO2 și Si

Ca variabile de control în elaborarea modelului de dispersie s-au luat temperatura medie multianuală a perioadei calde/reci a anului, viteza anuală medie a vântului, direcția vântului, nebulozitatea, umezeala relativă și grosimea inversiunilor termice:

Tabelul 12 Variabilele de control

Variabilă Perioada caldă Perioada rece

Temperatura medie multianuală (o) 20 -3,3 Viteza medie multianuală a vântului (m/s) 2,5 2,5

Direcția vântului EV EV

Nebulozitatea (zecimi) 5 7

Umezeala relativă medie multianuală (%) 72 85

Grosimea inversiunilor de temperatură (m) - 500

Se recomandă transportarea/comercializarea tuturor agregatelor minerale de pe amplasament, evacuarea conform legislației în vigoare a deșeurilor generate în etapa de construire a iazurilor piscicole, transportul echipamentelor și utilajelor la bazele de producție aparținătoare, respectiv înierbarea terenului unde este cazul.

Între etapele de construire a iazurilor piscicole și etapa de funcționare a acestuia se va desfășura etapa de refacerea a amplasamentului care presupune pregătirea amplasamentului pentru funcționare. În această etapă premergătoare funcționării iazurilor piscicole se recomandă comercializarea/ evacuarea de pe amplasament a tuturor agregatelor minerale, acestea fiind transportate la un alt punct de lucru gestionat de beneficiar în vederea sortării, eliminarea sau valorificarea prin operatori economici autorizați a deșeurilor generate în etapa de construire a iazurilor piscicole piscicol, respectând conform legislației privind gestionarea și transportul deșeurilor. Toate utilajele, respectiv echipamentele indispensabile în etapa de construire a iazurilor piscicole vor fi transportate la punctele de lucru aparținătoare, iar zonele afectate de depozitarea agregatelor, depozitarea startului vegetal, respectiv de utilajele folosite vor fi înierbate cu specie fără



36

potențial invaziv.



37

2. O DESCRIERE A ALTERNATIVELOR REALIZABILE - DE EXEMPLU, ÎN TERMENI DE CONCEPȚIE, TEHNOLOGIE, AMPLASARE, DIMENSIUNE ȘI ANVERGURĂ A PROIECTULUI - ANALIZATE DE CĂTRE TITULARUL PROIECTULUI, RELEVANTE PENTRU PROIECTUL PROPUS, PRECUM ȘI CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE PROIECTULUI ȘI INDICAREA PRINCIPALELOR MOTIVE CARE STAU LA BAZA ALEGERII FĂCUTE, INCLUSIV COMPARAREA EFECTELOR ACESTORA ASUPRA MEDIULUI.

2.1. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Problema analizei mai multor amplasamente alternative pentru proiectul Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea, Comuna Ionesti, Judetul Valcea cu valorificarea resurselor de pietriș și nisip,– titular SC DORIN TRANSPORT SRL. nu a fost necesară. Amplasarea a fost determinată de utilizarea superioară a unor suprafeţe neproductive prin înfiinţarea unei amenajări piscicole pe un teren cu funcțiunea agricol, iar statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrarile de investitie este acela de teren proprietate a S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L. Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 Beneficiarul își propune ca prin proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” sa realizeze 2 iazuri piscicole cu suprafața de 21.064 mp. Exploatarea controlată a agregatelor minerale din acest perimetru va asigura excavarea a doua bazine necesare înfiinţării unei amenajări piscicole. De asemenea, vegetaţia teraselor din zonă este în principal alcătuită din specii ierboase xeroterme cu pâlcuri de arbuşti şi înlocuirea parțială a acestora cu habitate acvatice şi palustre caracteristice iazului piscicole are un impact pozitiv, per ansamblu, asupra biodiversităţii



38

regiunii. Scopul analizei evoluţiei probabile a componentelor de mediu, în cazul neimplementării proiectului, este de a evalua modul în care proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea, in Comuna Ionesti, Judetul Vâlcea”, răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor de evoluţie, prin acest proiect stabilindu-se obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru următorii ani, pe baza analizelor multicriteriale a situaţiei existente.

Alternativa 0 – mentinerea starii actuale a zonei, fara exploatarea de resurse minerale si cautarea altui amplasament pentru exploatare (nerealizarea proiectului)

Prin alternativa 0, amplasamentul selectat pentru investitie nu va suferi nici o modificare. În acest caz terenul îşi va menţine încadrarea în cadrul funcţionalităţii zonale ca suprafaţa inclusă în categoria agricol, dar în realitate este teren neproductiv.

Nu va fi modificată nicio componentă a mediului. Avantajele acestei alternative :

o Scăderea riscului poluărilor accidentale cu carburanti si lubrifianti Dezavantaje:

o pierderea oportunităților pentru valorificarea resursei minerale existente pe amplasament;

o pierderea unui număr posibil de locuri de muncă pe plan local; o pierdere unor investiții în sprijinul economiei locale; o păstrarea condițiilor existente nealterate pentru biodiversitatea locală; o utilizarea de pesticide pentru culturile agricole actuale si de îngrășăminte poate duce la

o poluare a panzei freatice ; o biodiversitate scazuta - aferenta unei culturi agricole - monocultura;

o pierderi de venituri la bugetul de stat prin necolectarea de redevente miniere;

o valoarea terenului rămâne scazută;

Pe suprafaţa propusă se va dezvolta în continuare lucrari agricole pentru obtinerea de produse reprezentate de cereale si furaje.

Nu va fi modificata nici o componenta a mediului. Aceasta alternativa va duce la:



39

Pierderea oportunitatilor pentru valorificarea resursei minerale existente pe amplasament

Pierderea unui numar posibil de locuri de munca pe plan local Pierdere unor investiaii in sprijinul economiei locale

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea componentelor de mediu, precum şi, analiza situaţiei economice şi sociale a permis identificarea unor aspecte privind evoluţia probabilă a componentelor de mediu (apa, aer, sol, biodiversitate, etc.) şi implicit a condiţiilor de viaţă ale oamenilor.

În estimarea evoluţiei probabile a diferitelor componente de mediu am avut în vedere faptul că prin proiectul se creează cadrul pentru dezvoltarea unei activități economice pe teritoriul comunei Ionești, cu valorificarea durabilă a resurselor naturale de care aceasta dispune. De asemenea prin implementarea acestui proiect se creează noi locuri de muncă și se reduce presiunea asupra speciilor sălbatice de ihtiofaună aflate în declin. În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia componentelor de mediu (apă, sol/subsol, aer, calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei, mediul social şi economic, biodiversitate, riscuri naturale, conservarea resurselor naturale, peisaj) în situaţia neimplementării proiectului.

Alternativa I – realizarea iazurilor piscicole prin extractia agregatelor minerale (alternativa optima); Criteriile alegerii amplasamentului respectiv sunt:

o Statutul actual al terenului al cărui proprietar este firma S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.

o Existenta in vecinatatea amplasamentului a intregii infrastructuri tehnologice necesara exploatarii agregatelor minerale

o Distanța mica față de statiile de sortare prelucrare spalare; o Topografia terenului o Existența altor iazuri piscicolel în zonă (societatea dorind sa faca un complex de

acvacultura); Avantajele implementării proiectului sunt:

o Asigurarea locurilor de muncă;



40

o Creșterea probabilității de a atrage noi investiții; o Utilizarea eficientă a terenurilor; o Valorificarea rezervelor identificate; o Asigurarea de materi prime pentru statia de prelucrare si spalare; o Dezvoltarea unei activitati de turism prin atragerea pescarilor în zonă;

Dezavantajele implementării proiectului sunt: o amplificarea riscului apariției poluărilor accidentale cu produse petroliere; afectarea temporară a solului prin excavare asupra mediului inconjurator, obiectivul

fiind situat într-o zona izolata

Alternativa II – realizarea iazurilor piscicole prin extragerea agregatelor minerale, cu umplerea zonei excavate si nivelarea pana la cota terenului invecinat (nerealizarea proiectului) extragerea agregatelor minerale, pe un amplasanent care a avut categoria de folosinta arabil, cu umplerea zonei excavate si nivelarea pana la cota terenului invecinat (nerealizarea proiectului)

o Probabilitatea afectării apelor subterane este mult diminuată; Dezavantajele implementării proiectului sunt:

o Cantitățile de rezerve care vor fi exploatate vor fi reduse; o poluarea cu materialele de umplutură; o emisii suplimentare de noxe rezultate de la rambleierea excavațiilor; o este posibilă poluarea solului și a freaticului prin utilizarea materialelor de umplutură

cu proprietăți chimice diferite; o lucrările de rambleiere au un efect negativ asupra biodiversității zonei umede; o cresc costurile lucrărilor pentru refacerea mediului.



41

2.2.Justificarea alternativelor

Împactul asupra componentelor de mediu în fiecare din alternativele luate în calcul sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 13 Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu

Componenta de mediu

Alternativa 0 Alternativa 1 Alternativa 2

Apă Nici un impact Lucrările de amenajare sunt surse nesemnificative de poluare a apelor subterane și de suprafață. Pot apărea situații accidentale de impurificare a freaticului și apei râului Olt care pot fi controlate prin aplicarea de diminuare identificate. Lucrările nu vor afecta semnificativ acviferul din zonă, acesta fiind corelat cu nivelul apelor din râul Olt și acumularea Ionești. Printr-un management corect al amenajării piscicole apa freatică nu va fi afectată semnificativ din punct de vedere

Lucrările de aducere a amplasamentului la cota terenului natural din vecinătate, prin umplerea excavației, poate determina infiltrații și poluări ale pânzei freatice dacă materialele de umplere provin din zone expuse unor concentrații ridicate de poluanți.

Aer Nici un impact Pe perioada realizării excavațiilor vor fi antrenate în atmosferă pulberi și vor apărea emisii de gaze de eșapament. Lucrările de amenajare nu sunt surse semnificative în condițiile aplicării măsurilor de reducere propuse. După realizarea iazurilor, va crește evapotranspirația în zonă și vor apărea emisii de gaze de eșapament de la autoturismele pescarilor amatori și turiștilor

Pe perioada realizării excavațiilor vor fi antrenate în atmosferă pulberi și vor apărea emisii de gaze de eșapament. Umplerea excavațiilor, compactarea și nivelarea terenului la duce la emisii suplimentare de pulberi și de gaze de eșapament generate de transportul materialelor pentru umplerea excavației și din operațiile propriu - zise.

Sol Nici un impact În perioada de amenajare a iazurilor piscicole i sunt potențiale poluări pe suprafețe reduse ale solului ca urmare a scurgerilor accidentale de carburanți și/sau lichide de motor. Aceste accidente

În perioada de excavare sunt potențiale poluări reduse ale solului ca urmare a scurgerilor accidentale de carburanți și/sau lichide de motor, care pot fi combătute prin măsuri specific. În situația umplerii excavației, riscul



42

por fi evitate sau efectele se pot minimiza prin aplicarea măsurilor de reducere și intervenție propuse prin RIM. Amenajarea iazurilor piscicole duce utilizarea economică a terenului, care în prezent nu este exploatat

producerii accidentelor este majorat prin antrenarea mai multor utilaje în șantier și prin lucrări suplimentare (ex. compactor, buldozer). Este posibilă poluarea solului și a freaticului prin utilizarea unor material de umplutură cu proprietăți chimice diferite față de cel din regiune, sau provenit din zone contaminate.

Geologie Nici un impact În timpul lucrărilor pot apărea fenomene de degradare a terenurilor (eroziune, torenți, etc.) geologia zonei este afectată prin extracția materialului mineral. După realizarea lucrărilor de reconstrucție a zonei, impactul rezidual este nul.

În timpul luctărilor pot apărea fenomene de degradare a terenurilor (eroziune, torenți), geologia zonei este afectată prin extracția materialului mineral. După realizarea lucrărilor de umplutură, în timp, sunt de luat în considerare fenomene de tasare inegală a terenurilor în zonă, secundar cauzate de proprietățile fizice ale materialelor de umplutură diferite față de terenurile învecinate.

Biodiversitate Teren arabil neexplotat, ocupată de specii de floră și faună cu valoare conservativă redusă

Lucrările de amenajare iazurilor piscicole va avea un impact negative nesemnificativ asupra speciilor vegetale care au o valoare conservative redusă în perimetru. Amenajarea iazurilor piscicole și refacerea ecologică a zonei are un impact pozitiv asupra biodiversității. Schimbarea funcțiunii terenului duce la apariția habitatelor acvatice și la atragerea unor specii de păsări cu valoare conservativă ridicată. Exclusiv, din punct de vedere al biodiversității este preferabilă realizarea unor astfel de lucrări în afara ariilor natural protejate.

Iazurile piscicole vor avea un impact negative nesemnificativ asupra speciilor vegetale care au o valoare conservativă redusă în perimetru. După umplerea și nivelarea terenului sunt necesari cca. 2 ani pentru refacerea naturalaa covorului vegetal, cu aceleași specii

prezente în zonă. Renaturarea zonei cu speciile prezente la acest moment în zonă depinde și de materialul de umplutură adus în zonă;proprietăți fizico - chimice ale acestor materiale, permeabilitate pentru apă/infiltrație, aerare, etc.



43

Peisajul Nici un impact Impactul pozitiv asupra peisajului după amenajarea iazurilor piscicole și după reconstrucția ecologică a zonei.

În condițiile în care se poate impune și controla natura materialului de umplutură în sensul în care nu ar duce la tasări inegale față de terenurile învecinate și pentru a asigura condițiile pentru refacerea vegetației, putem afirma că peisajul zonei nu ar fi afectat.

Mediul social economic

Nici un impact Impactul pozitiv prin menținerea locurilor de muncă existente în firmă și prin asigurarea materialelor de construcții pentru lucrările din zonă. Din punct de vedere al dezvoltării locale iazurilor piscicole amenajat prin excavarea balastului de S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L. va reprezenta un punct de atracţie turistică contribuind la dinamizarea economiei din zonă.

Impactul pozitiv prin menținerea locurilor de muncă existente în firmă și prin asigurarea materialelor de construcții pentru lucrările din zonă. Se vor asigura volume utile de material mineral cu cca.30 % mai mici decât în alternative I

Sănătatea populației

Nici un impact Nici un impact Nici un impact

Din prezentarea pe scurt a altenativelor si a analizei sumare a impactului acestora asupra

factorilor de mediu, rezulta ca Altenrativa I este cea mai eficienta din punct de vedere economic, cat si a protectiei mediului, iar impactul va fi unul temporar negativ nesemnificativ (pe toata perioada executiei lucrarilor si perioada de functionare).

Din prezentarea pe scurt a altenativelor si a analizei sumare a impactului acestora asupra factorilor de mediu, rezulta ca Altenrativa I este cea mai eficienta din punct de vedere economic, cat si a protectiei mediului, iar impactul va fi unul temporar negativ nesemnificativ (pe toata perioada executiei lucrarilor si perioada de functionare) care prevede:

Alternativa 1 Realizarea proiectului

Realizarea Variantei 1 presupune schimbarea destinatiei terenurilor solicitata de investitor și propusa prin studiul de oportunitate și anume aceea de teren în extravilan, partial terenuri cu ape și partial teren neproductiv.

Nu au fost analizate alte amplasamente pentru implementarea proiectului, intrucat acesta este terenul detinut de investitor și pe care isi doreste sa il valorifice.



44

SC DORIN TRANSPORT SRL detine acest teren și doreste realizarea iazurilor piscicole cu urmatoarele caracteristici:

Regimul tehnic

- Suprafata: 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2

- Distante admise fata de proprietatile vecine: conform prevederilor Codului Civil

- Circulatia: accesul se va realiza din drumul racordat la DN 64 Rm. Vâlcea - Drăgășani pana la amplasamentul investitie propuse

- Statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrările de investiție este de teren proprietate a S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.. Cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084.

- Lucrari propuse: Amenajare iaz piscicol, taluzari, consolidari de maluri și imprejmuire cu respectarea Avizului de gospodărire a apelor

- Lucrari conexe: Lucrari de protectie fata de terenurile limitrofe prin plieri de siguranta.

Distanțele dintre limitele de proprietate și investiția propusă (pilierii de siguranță) sunt stabilite astfel încât în timpul execuției lucrărilor să nu fie afectate alte proprietăți:

Față de limita de N: min. 5 m; Față de limita de S: min. 5 m; Față de limita de E: min. 5 m; Față de limita de V: min. 5 m;

- coordonate STEREO 70:

Punctele care delimiteaza suprafata terenului (S = 21.064 mp), în coordonate de referinta STEREO 1970 sunt:

Tabel 14 Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 1 propus


Y (E) [m]

A. 376558,45 439676,07 B. 376589,13 439919,27



45

C. 376547,31 439910,75 D. 376517,52 439680,04


Tabel 15 Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de contur iaz piscicol nr. 2 propus


Y (E) [m]

E. 376589,69 439938,36 F. 376592,53 440064,61 G. 376545,11 440062,80 H. 376542,12 439930,06


- cod cadastral: Cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084 - denumire curs de apa: nu este cazul, proiectul nu este amplasat pe un curs de apa - cod corp de apa studiat: ROOT08

- denumire corp de apa subterana: Lunca și terasele Oltului Inferior




Iazurile piscicole propus este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii în taluz, stabilizat prin inierbare, astfel eliminandu–se riscul surparii malurilor, dar și pierderile de apa prin infiltratii. Taluzarea se va realiza cu o panta de 1/2. Taluzurile sunt reprezentate de



46

suprafetele laterale (longitudinale) ale terasamentului și s–au dimensionat în functie de natura pamantului.

Tehnologia procesului de productie are ca scop producerea pestelui în cadrul unui ciclu de productie incomplet: puiet – peste pentru pescuit de agrement.

Pescuitul de agrement inseamna activitati necomerciale de pescuit care exploateaza resursele acvatice în scop recreativ sau sportiv și care includ, printre altele, pescuitul de agrement la undita, pescuitul sportiv, competitiile sportive și alte forme recreative de pescuit. Principalele caracteristici constructive ale investitiei: Tabel 16 Caracteristicile iazului piscicol

Nr. Crt. Caracteristici U.M. Iaz nr. 1 Iaz nr. 2 Valoare Valoare

1. Suprafața terenului m2 13.054,00 8.010,00 2. Suprafață iaz amenajat m2 9.736,00 6.135,00 3. Cota ±0,00 m a investiției (cota medie) mdMN +181,00 +181,00 4. Nivelul hidrostatic al apei subterane în zona studiată m –3,20 –3,20 5. Cota medie a nivelului hidrostatic mdMN +177,80 +177,80 6. Adâncimea maximă de la cota +0,00 m a terenului m –5,50 –5,50 7. Cotă medie finală (fundul iazului) mdMN +175,50 +175,50 8. Adâncimea medie a apei în iazul piscicol m 2,30 2,30 9. Suprafața la cota finală m2 4.056,00 2.722,00 10. Suprafața medie a luciului de apă m2 6.310,00 4.030,00 11. Volum total excavație m3 36.806,00 23.730,00 12. Volumul mediu al apei acumulate m3 11.826,00 7.716,00

Adancimea finala a excavatiei este de circa 5,5 m din care face parte și solul vegetal.

Extractia se va efectua asigurandu–se protectia a nivelului hidrostatic prin pastrarea adancimii maxime. Utilajele necesare (excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC3 încărcător frontal Q&KL30 autocamioane 4 buc. SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330) desfășurării activității de amenajare a iazurilor piscicole, sunt în dotarea societății S.C. DORIN TRANPORT S.R.L., asigurandu-se și o protectie a nivelului hidrostatic prin păstrarea adâncimii maxime.



47

3. O DESCRIERE A ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI - SCENARIUL DE BAZĂ - ȘI O DESCRIERE SCURTĂ A EVOLUȚIEI SALE PROBABILE ÎN CAZUL ÎN CARE PROIECTUL NU ESTE IMPLEMENTAT, ÎN MĂSURA ÎN CARE SCHIMBĂRILE NATURALE FAȚĂ DE SCENARIUL DE BAZĂ POT FI EVALUATE PRIN DEPUNEREA DE EFORTURI ACCEPTABILE, PE BAZA INFORMAȚIILOR PRIVIND MEDIUL ȘI A CUNOȘTINȚELOR ȘTIINȚIFICE DISPONIBILE.

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

Amplasamentul este situat in vecinătatea albiei râului Olt, la circa 0,95 km

3.1.1. Corpul de apa de suprafata

Raul Olt - Bazinul hidrografic Olt reprezinta aproximativ 10% din teritoriul Romaniei si strabate un numar de 6 judete, respectiv: Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Vâlcea si Olt. Raul Olt, cod cadastral VIII.1, are o lungime totala de 915 km, izvorand din Hasmasul Mare(Harghita) cu punctul de varsare in fluviul Dunarea Izlaz (Olt). Suprafata totala a bazinului hidrografic Olt este de 24,050 km2.

Raul Olt reprezinta axul hidrografic principal al judetului pe care il strabate de la nord la sud pe o lungime de 135 km. Afluentul Oltului pe teritoriul comunei Ionești este raul Luncavat.

Din punct de vedere hidrologic, Raul Olt (cod cadastral VIII.1) este principalul curs de apa din zona cu actiune puternica de drenare. Raportul intre cursul de apa – Raul Olt si orizontul acvifer, in ceea ce priveste directia de curgere, este acela ca fluxul acvifer freatic are orientare spre cursul de apa.

Regimul scurgerii este dependent de alimentarea pluvio-nivala, alimentarea din subteran fiind extrem de mica si avand importanta numai dupa perioadele bogate in precipitatii. Nu se regasesc



48

inscrise in evidentele ISU al Judetului Vâlcea vai ce traverseaza comuna Ionești cu risc de inundatii ce trebuie supuse lucrarilor de regularizare.

Fenomenul de secare este caracteristic in general pentru cursurile amintite tributare Raului Olt. Datorita prezentei rocilor friabile, la apele mici se observa pierderi de apa prin infiltratii, ceea ce duce la secarea raului. Acest lucru implica si valori mici ale scurgerii, fata de zonele montane, scurgerea medie specifica fiind de 3-5 l/s/km2. Gheata apare spre sfarsitul lunii decembrie, topirea acesteia putand forma zapoare. Scurgerea solida este de 10-15 t/ha/an, debitul solid mediu al Oltului fiind aproximativ de 234 kg/s.

Raul Luncavat este afluent al Oltului, facand parte din bazinul hidrografic Olt. Raul Luncavat, afluent de stanga al raului Olt izvoraste de la 2000 de metri de sub varful Ursu - Parang, desenand o spectaculoasa cavalcada de chei si torenti, pana a ajunge la Vaideeni. Oprit in amonte de Vaideeni intr-un lac curge apoi linistit spre Horezu. La Maldaresti primeste ca afluent Paraul Luncavicioara. Se varsa in Olt in nordul Comunei Ionești, in Satul Marcea. Datorita reliefului, apele torentiale se scurg pe versanti in vaile paraielor spre lunca raului, punand in pericol taluzurile vailor si drumurilor comunale, care sunt situate in imediata apropiere a malurilor acestor paraie. Regimul hidrologic al acestor ape este relativ echilibrat. De retinut faptul ca regimul hidrologic relativ echilibrat este mentinut de padure si ca prin aplicarea taierilor concentrate pe suprafete mari acest echilibru se distruge. Primavara prin topirea zapezilor si vara in urma ploilor torentiale, debitul apelor creste temporar.

Lacuri tehnice - Baraje

Barajul Ionești - Marcea: Lacul de acumulare se intinde pe o suprafata de 466 ha, are volum total de 35 milioane mc; hidrocentrala construita aici are puterea instalata de 38 MW.

3.1.2. Apa freatică

Pentru funcționarea iazurilor piscicole va fi folosită suprafața de 9.736,00 pentru iazul 1 6.135,00mp pentru iazul 2 - luciul de apă și digul de contur al iazului.

Asigurarea apei necesare funcționării iazurilor piscicole de agrement (umplerea, primenirea și completarea apei pierdute prin evaporare) se realizează din acviferul freatic și precipitații, fără să fie necesare lucrări de captare, transport și evacuare a apelor.

Acviferul freatic este cantonat în depozitele terasei inferioare, comună râului Olt, volumul de apă înmagazinată după realizarea iazului va fi de 11.826,00 mc pentru iazul 1 si 7.716,00 mc pentru



49

iazul 2, volum care poate varia în funcție de nivelul apei subterane. Necesarul de apă pentru umplerea și primenirea iazului ~ 1,5 l/secundă/ha.

In Bazinul Hidrografic Olt au fost identificate, delimitate si descrise un numar de 3 corpuri de apa subterane, in cadrul carora a fost repartizata reteaua de foraje si anume: • ROOTO8 (Lunca si terasele Oltului inferior) • ROOT13 (Vestul Depresiunii Valahe) • ROOT14 (Buila-Vanturarita)

Pentru proiectul analizat corpul de apa este ROOT08 (Lunca si terasele Oltului inferior).

Acesta se afla amplasat pe teritoriul judetului Valcea si a judetului Olt. Conform Analizei interdependentei corpurilor de apa subterana cu apele de suprafata,

elaborata in cadrul Planului de Management Bazinal, corpul de apa ROOT08, in perimetrul studiat este in interdependenta cu corpul de apa Olt – ROLW8.1_B10. (OLT - ac. Ionesti, Zaideni, Dragasani, Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti)

Directia de curgere a fluxului subteran este orientata VNV-ESE, spre raul Olt.

Caracteristice ale corpului de apa ROOT08 - Suprafata: 4.107 kmp - Caracteristici geologice/hidrogeologice *Tip: poros * Cu nivel liber * Strate acoperitoare (grosimea in metri a pachetului acoperitor): 2,0-8,0 m - Utilizarea apei: P - populatie, I – industrie, Z – zootehnie, AL – alte utilizari - Gradul de protectie globala: PM – medie - Poluatori: I – industriali, A- agricoli, Z – zootehnici - Starea calitativa: S – slaba - Starea cantitativa: B – buna - Transfrontalier: Nu



50

Starea corpului de apa Corpul de apa subterana ROOT08 este de tip poros permeabil, dezvoltat in depozitele de varsta cuaternara din lunca si terasa Oltului si afluentilor sai. Acviferul freatic constituit din pietrisuri, nisipuri si bolovanisuri se intalneste la adancimi de 15-20 m - in zona teraselor inalte, 5-15 m - in zona terasei superioare si pana la 5 m in zona de lunca. La contactul depozitelor de terasa joasa si inferioara, pe partea dreapta a Oltului, apar o serie de izvoare. In zona campului inalt se dezvolta un strat acvifer cantonat in stratele de Fratesti, care este acoperit de depozite de nisipuri, nisipuri argiloase sau silturi argiloase. Evaluarea starii chimice a corpului de apa ROOT08 :

In cadrul corpului de apa ROOT08 in anul 2010 s-au selectat pentru monitorizare 52 de foraje hidrogeologice de observatie apartinand retelei hidrogeologice nationale si 5 foraje captare apa potabila, apartinand tertilor.

Indicatorii care determina starea corpului de apa sunt: amoniu (NH4+), Cloruri (Cl-), Sulfati (SO42-), Plumb (Pb2+), Cadmiu (Cd2+), Azotiti (NO2-), fosfati (PO43-), azotati (NO3- ), mercur si pesticide (isodrin si gama- HCH – lindan).

In urma monitorizarii, 23 de foraje inregistreaza depasiri ale valorilor de prag, ceea ce reprezinta un procent de 40,3 % din totalul forajelor monitorizate de pe acest corp de apa subterana. Depasirile valorilor prag pentru cele 23 foraje se prezinta astfel: - 13 foraje pentru azotati - 7 foraje pentru fosfati - 4 foraje pentru sulfati - 2 foraje pentru azotiti - 1 foraj pentru cloruri

In consecinta starea chimica a corpului ROOT08 este slaba. Prezentarea altor indicatori monitorizati Conform Manualului de Operare in corpul de apa ROOT08, au mai fost monitorizati o

serie de parametri fizico-chimici, cum sunt: Regim termic si acidifiere: temperatura, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;



51

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor;

Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (in forma dizolvata). In cadrul corpului de apa ROOT08 in anul 2013 s-au selectat pentru monitorizare 42 de

foraje hidrogeologice de observatie apartinand retelei hidrogeologice nationale. Indicatorii care determina starea corpului de apa sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-),

sulfati (SO42-), plumb (Pb2+), cadmiu (Cd2+), azotiti (NO2-), ortofosfati (PO43-), azotati (NO3-), Hg si pesticide.

S-au inregistrat depasiri ale standardelor de calitate/valorilor de prag pentru urmatorii indicatori: - Azotati in 10 foraje;

- Amoniu intr-un foraj;

- Fosfati in 12 foraje;

- Cloruri in 3 foraje;

- Sulfati intr-un foraj. Avand in vedere depasirile inregistrate, s-a stabilit: starea chimica a corpului ROOT08 este slaba.

In anul 2016 conform Sinteza privind protectia calitatii apelor pentru bazinul hidrografic Olt”, in cadrul corpului de apa subterana ROOT08 s-au selectat pentru monitorizare 41 de foraje hidrogeologice de observatie apartinand retelei hidrogeologice nationale. Indicatorii care determina starea corpului de apa sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfati (SO42-), plumb (Pb2+), cadmiu (Cd2+), azotiti (NO2-), ortofosfati (PO43-),crom (Cr6+),nichel(Ni2+), cupru(Cu2+), zinc(Zn2+), mercur( Hg2+), arsen(As2+), azotati (NO3-) si pesticide. Se inregistreaza depasiri ale valorilor de prag la azotati la un numar de 16 foraje ceea ce reprezinta un procent de 39.024% din totalul forajelor monitorizate de pe acest corp de apa subterana. - la 16 foraje pentru azotati: Beciu Plaviceni F7, Leotesti Est, Bucinisu Sud ord.II F1, Coteana ord.II F1, Valea Soarelui ord.II F1, Visina Veche ord.II F1, Stoenesti Daneasa F6, Odaia Nord II



52

F1, Stoenesti Daneasa F5, Rotunda N ord II F1, Corabia ord. II F1, Brastavatu ord.II F1, Parscoveni Nord ord.II F1, Liiceni Sud ord.II F1, Caracal ord. II F1 si Brancoveni Vest ord.II F1 - azotiti: Gradistea F3, Traianu Ord II F1 - fosfati: Cezieni F6Corabia ord II F1 - sulfati: Sinesti F4 - cloruri: Strejesti F4 Oboga F3 - nichel: Sinesti F4 - plumb: Raureni Copacelu F6

In consecinta starea chimica a corpului ROOT08 este slaba.

In anul 2016, in corpul de apa ROOT08, au mai fost monitorizati o serie de parametri fizico-chimici, dupa cum urmeaza: - Regim termic si acidifiere: temperatura, pH; - Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; - Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate,bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu; - Metale (concentratia formei dizolvate): Fe, Mn. -Micropoluanti organici: pesticide organoclorurate, solventi clorurati volatili, ierbicide, insecticide cu N si P. In concluzie, depasirile valorilor de prag se prezinta astfel: - in foraje situate in afara zonei de studiate, cu precizarea ca aceste foraje sunt amplasate in mare parte in judetul Olt. - singurul foraj in care sunt depasite valorile de prag situat in apropierea amplasamentului este Raureni Copacelu F6 cu valori de prag depasite pentru indicatorul Pb.

Ca urmare a analizei privind indicatorii chimici și microbiologici, pe baza probelor prelevate din balta propusă pentru a fi transformată în iaz de agrement, din buletinul de analiză emis de Direcția de Sănătate Publică Vâlcea, rezultă că d.p.d.v. calitativ, apa se încadrează în limitele CMA prevăzute de Legea nr. 458/2002, republicată în anul 2011 și Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile.



53

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apă potabilă pentru angajați se va realiza din comerț prin distribuirea de apă

îmbuteliată. Ambalajele se vor colecta și preda către un operator economic autorizat pentru

prestarea acestui serviciu.

Alimentarea cu apă tehnologică

Alimentarea cu apă tehnologică a iazurilor piscicole se va realiza din pânza freatică alimentată prin infiltrație din râul Olt, respectiv din apele pluviale.

Iazurile piscicole vor conține volumul mediu de apă acumulat de aproximativ 11.826,00 m3 pentru iazul 1 si 7.716,00 m3 pentru iazul 2.

Managementul apelor uzate

În urma activității piscicole nu va rezulta ape uzate menajere, respectiv ape uzate tehnologice. În cazuri excepționale, dacă se va impune decolmatarea iazului sau golirea iazului piscicol, apa din iaz va fi direcționată spre râul Olt. În urma activității piscicole apa iazului nu va fi poluată

Surse de poluare a apelor

În recent, în zona de implementare a proiectului analizat se găsesc activități similare (iazuri piscicole funcțional), activități agricole (culturii agricole și pășunat) și un drum de exploatare agricola. Rezumându-ne strict la perimetrul analizat apreciem că în prezent principalele surse de poluare sunt:

poluarea cu nitrați și nitriți a freaticului în cazul unei fertilizări inadecvate a terenurilor agricole din \ apropiere;

poluarea cu produse petroliere provenite de la mijloacele de transport ce utilizează drumurile tehnologice ce deservesc investițiile existente în vecinătatea amplasamentului.



54

poluarea freaticului cu chimicale agricole în cazul aplicării inadecvate a tratamentelor fitosanitare pe culturile agricole aflate pe terenurile din vecinătate, pe direcția de curgere a curentului subteran.

Prognozarea impactului

Impactul asupra corpurilor de apă este prezentat detaliat în cap. 10 privind descrierea rezultatelor evaluării asupra corpurilor de apă de suprafață și subteran.

3.1.3. Aerul

Informații generale

Circulația generală a atmosferei pe teritoriul României se remarcă prin patru forme principale ale circulației aerului în stratele inferioare ale atmosferei, cu implicații directe asupra vremii și climei: circulația vestică, circulația polară, circulația tropicală și circulația de blocare.

În cazul amplasamentului studiat, acest parametru este destul de uniform și nu introduce diferențieri climatice deosebite față de clima generală caracteristică pentru sudul României.

În zona studiată suprafața pădurilor este foarte restrânsă, predominând peisajul agricol reprezentat prin vii, livezi și culturi agricole.

Bazinele de apă (naturale sau artificiale) influențează de asemenea clima unei regiuni prin caracterul lor de agent moderator. În acest caz putem afirma ca salba de lacuri artificiale care s–a creat pe cursul râului Olt contribuie la îndulcirea caracterelor climatice în zona studiată.

În concluzie putem afirma că zona studiată are un climat temperat – continental, subtipul climatului continental de tranziție.

Pentru temperatura aerului parametrul caracteristic este izoterma anuală de 9ºC care trece prin apropierea comunei Ionești.

În luna iulie, cea mai călduroasă, caracteristică pentru aceasta zonă este izoterma de 21ºC. Iarna, în luna cea mai rece, ianuarie, temperatura medie este de –2 / –3ºC.

Temperaturile maxime absolute se înregistrează în general în luna august cu valori ce pot depăși 40ºC, iar temperaturile minime absolute în luna ianuarie cu valori de până la – 31ºC. Aceste valori indică, pe de o parte, influența maselor de aer tropical din sud (circulația tropicală),



55

iar pe de altă parte, influența maselor de aer arctic, din nord (circulația polară și circulația de blocare).

În strânsă corelație cu scăderea temperaturii sub 0ºC , în semestrul rece se află data înregistrării primei zile cu îngheț toamna, care poate să apară la mijlocul lunii octombrie, ca și cea a ultimei zile cu îngheț primăvara care se înregistrează la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Durata intervalului anual fără îngheț este de cca. 200 de zile, fapt care influențează durata perioadei de vegetație și a lucrărilor agricole.

Cantitatea medie anuala de precipitații este de 738 mm (perioada 1961 – 2004, după C–tin Savin). Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri se prezintă astfel: iarna – 156,00 mm, primăvara – 211,00 mm, vara – 223,90 mm, toamna – 279,60 mm.

Vânturile care bat în zona studiată sunt de asemenea determinate de principalii centri barici care influențează clima României. Vânturile predominante sunt cele din nord (10,2%) și sud (13,5%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 37,4%, iar intensitatea medie a vânturilor pe scara Beaufort are valoarea de 0,8 – 2,0 m/s:

Conform STAS 6054/77, adâncimea de îngheț în zona comunei Ionești, județul Vâlcea, este de 0,70 – 0,80 m.

Figură 1 Harta precipitațiilor în zona studiată

Clima si calitatea aerului pe amplasament



56

Pozitia geografica si diversitatea reliefului, dispus în trepte, respectiv a muntilor, a dealurilor submontane, a piemonturilor si platourilor de lunca, fac ca judetul Vâlcea sa beneficieze de o varietate climatica corespunzatoare, cu caracteristici temperat continentale moderate si usoare influente mediteraneene în zona dealurilor si piemonturilor. Temperaturile variaza de la cele mai scazute medii anuale de pâna la +1,7C0, însotite de vânturi puternice, în zona montana, pâna la medii anuale mai ridicate, de 10,6C0 în zona dealurilor sipiemonturilor. Precipitatiile medii anuale oscileaza, de asemenea, între 700 - 1.000 mm/m2 în zona montana si submontana scazând, în trepte, pâna aproape de 550 mm/m2 în zona piemontana si a platourilor de lunca.

Surse de poluare ale aerului

Poluarea atmosferei se definește ca prezența în aer a unor substanțe care în funcție de natură, concentrație și timp de acțiune afectează sănătatea, generează disconfort și/sau alterează mediul. Traficul rutier care generează poluanți precum CO2, CO, NOx, SO2, particule încărcate cu metale grele (cadmiu, cupru, plumb, zinc, crom, nichel, seleniu) precum și COV-uri. Nu au fost efectuate determinări cu privire la stabilirea stării actuale a calității aerului, acestea ne fiind relevante pentru activitatea propusă.

3.1.4. Sol


Solul este definit ca stratul de la suprafața scoarței terestre și este format din particule minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplinește multe funcții și este vital pentru activitățile umane și pentru supraviețuirea ecosistemelor și habitatelor. Solul este o resursă neregenerabilă care îndeplinește numeroase funcții vitale precum: sursa de biodiversitate, habitate, specii și gene / producerea de hrană/biomasă / depozitarea, filtrarea și transformarea multor substanțe (incluzând și apa, carbonul și azotul) / mediu fizic pentru activitățile umane / sursă pentru materii prime / bazin carbonifer /



57

patrimoniu geologic și arheologic.

Geologia amplasamentului

Situat la sud de axa longitudinala a Carpatilor Meridionali, judetul Vâlcea dispune de un relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altitudini descrescatoare de la nord spre sud, pe o diferenta de nivel de 2.296 m între Vârful Ciontea din Muntii Fagaras (2.426 m) si localitatea Lalosu din Lunca Oltetului (130 m – altitudinea cea mai mica), situata în extremitatea sudica a judetului ( la sud de municipiul Dragasani).

La nord, regiunea montana ocupa circa 33% din suprafata judetului (incluzând si Depresiunea Lovistea) fiind marcata de Muntii Fagaras, culmea principala a Muntilor Lotrului, pâna în apropierea Vârfului Parângul Mare, Muntii Capatânii si Muntii Cozia.

Cele mai mari altitudini montane se gasesc în zona Muntilor Fagaras (Vârfurile Ciontea – 2.426 m, Budislava – 2.371 m, Suru – 2.283 m si Scara – 2.306 m), Muntii Lotrului ( Vârfurile Pârcalabul – 2.060 m, Sterpu – 2.142 m, Clabucetul – 2.076 m, Negovanu – 2.035 m si Balindru – 2.209 m), Muntii Parâng (Vârfurile Coasta lui Rus – 2.301 m, Mohoiu – 2.237 m si Papusa – 2.136 m), Muntii Capatânii (Vârfurile Negovanu – 2.064 m, Nedeia – 2.130 m si Ursu – 2.124 m) si Muntii Cozia cu Vârful Cozia ( Ciuha Neamtului ) de 1.667 m.

Etajul de mijloc, corespunzator dealurilor si depresiunilor subcarpatice cu o pondere de 20% în suprafata judetului, precum si colinele piemontane, care reprezinta forma de relief predominanta, reprezentând 45% din suprafata judetului, cu înaltimi cuprinse între 800 si 400 m, este marcat de Subcarpatii Vâlcei si Subcarpatii Olteniei cu Depresiunile Horezu si Jiblea – Berislavesti, precum si Depresiunea Lovistei, cu înaltimi cuprinse între 500 si 800 m, formata din compartimentele Brezoi si Titesti la est de Olt si vaile Titesti si Baias.

Treapta cea mai joasa este reprezentata de platourile de lunca, care ocupa circa 2 % din suprafata judetului, reprezentative fiind cele ale Oltului si Oltetului.

Judeţul Vâlcea este alcatuit din punct de vedermulte unităţi geografice, dintre acestea distingându-se Depresiunea Loviştei, Valea Oltului si dealurile subcarpatice. Depresiunea



58

Loviştei, cu forma alungită pe direcţia est-vest, aparţine culoarului longitudinal care împarte Carpaţii Meridionali în doua, începând de la est de la Valea Argeşului până la Valea Cernei.

Zona este caracterizată prin bazinul sedimentar Brezoi-Titeşti.

Cele mai vechi depozite sunt reprezentate de gresii, marne, pietrişuri şi conglomerate aparţinând cretacicului superior, modelate din loc în loc de eroziuni, care au condus la apariţia reliefului specific zonei. Zona este bogată în resurse naturale: subterane (mică) şi supraterane (lemn şi materiale de construcţii), care au fost exploatate de-a lungul timpului de catre populaţie.

Valea Oltului – face legătura directă între bazinele intens populate de la Nord şi sud de Carpaţi. Defileul Oltului este tăiat în şisturile cristaline specifice Munţilor Făgăraşului şi Lotrului, iar în dreptul depresiunii Loviştei, unde valea se lărgeşte, sunt depuse aluviuni sub formăde agestre.

Traversând Masivul Cozia, apele Oltului taie pe zeci de kilometri gnaisul ocular şi şisturile cristaline. Formarea defileului se datora unor falii sau rupturi ale scoarţei superficiale, care ulterior au facilitat eroziunea şi apoi instalarea râului în lungul lor. Dealurile subcarpatice – sunt desfăşurate din marginea abruptă a muntelui şi reprezintă un rezultatal acţiunii de modelare a Oltului şi a numeroşilor săi afluenţi, în rocile depuse în marea Depresiunii Getice. Numele de zonă deluroasă subcarpatică îi determină nu numai poziţia faţă de Carpaţi şi altitudinea mai coborâtă decât a munţilor, ci şi geneza mai târzie pe seama amterialelor depuse în timpul terţiarului. Trecerea dinspre munte şi dealuri nu se face printr-un abrupt, ci prin intermediul unor spinări deluroase, gruiuri şi înşeuări. Spre sud, zona subcarpatică se desfăşoară ca o zonăcolinară, cu lărgiri ale văilor şi mici depresiuni, cu trăsături morfologice locale. Câteva dintre resursele dealurilor subcarpatice (petrol, sare, ape minerale, păduri) au dat un anumit specific întregii economii a judeţului. Constituţia geologică nisipurilor argiloase şi pietrişurilor) a favorizat eroziunea rapidăşi alunecările de teren.



59

Surse de poluare ale solului

Poluarea solului și a subsolului reprezintă rezultatul tuturor faptelor și/sau acțiunilor care - săvârsindu-se ori îndreptându-se asupra acestora - sunt de natură a produce dereglarea funcționării lor normale. Factorii poluanți ai solului și subsolului pot fi de natură fizică, chimică, biologică

3.1.5. Peisaj

Peisajul este definit ca o structură spațială exprimată printr-o fizionomie proprie, individualizată ca urmare a interacțiunii factorilor abiotici, biotici și antropici, care este valorificată în mod diferențiat, în funcție de modul în care este percepută. Peisajul geografic este expresia vizibilă a mediului geografic și este înțeles și perceput astfel: - imaginea unui întreg alcătuit din elemente dinamice, fiecare având propria expresie și propriul rol în contextul general; - este o proiecție vizuală a unor relații psihologice pe care omul le întreține cu teritoriul în care trăiește; - un teritoriu și acțiunea de percepere a acestuia; - ansamblul caracteristicilor terenului descoperit vederii; acțiunea de percepere a unui teritoriu sau observarea trăsăturilor care îl caracterizează; acțiunea de a sublinia identitatea teritorială (N.Baciu, 2014). Conform tipologiei clasice peisajul din zona unde se intenționează construirea iazurilor piscicole se încadrează în peisaj antropizat - agricol.

3.1.6. Biodiversitate


Zona studiată se găsește integral în culoarul larg al Oltului, în sectorul Rm Valcea - Dragasani, în cuprinsul albiei majore a râului. Pa amplasamentul proiectului ,, Amenajare iazuri piscicole nr 1 și nr 2 și împrejmuire în localitatea Ionești județul Vâlcea”” nu au a fost identificate habitate de interes comunitar. În urma monitorizărilor, zonei propuse, aici identificându-se o cultura de lucerna, iar în vecinatatea estica au fost identificate mai multe specii de păsări acvatice pe un iaz construit de



60

SC DORIN TRANSPORT SRL. Tot în zona proiectului și în zona adiacentă(marginea drumului de acces) au fost identificate terenuri arabile deschise și semi-deschise cu tufărișuri și arbori (Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa Rubus caesius) de diferite mărimi Fitocenozele observate nu formează habitat natural, deoarece speciile identificate pe margine culturilor sunt reprezentate de buruieni de cultura și specii invazive sau potențial invazive: Xanthium italicum, Eryngium campestre, Oenothera biennis, Artemisia annua, Ambrosia artemisiifolia, Amaranthus retroflexus, Erigeron annuus, Erigeron canadensis, Ailanthus altissima, Datura stramonium, Gleditsia triacanthos, Xanthium spinosum, Amorpha fruticosa, Sorghum halepense.

Imagine 2 Imagine cu vegetatia de pe amplasament

Specii de fauna întâlnite pe amplasament.

În urma activităților de teren, a preluării informațiilor din hărțile de distribuție și din datele prezentate în cadrul Planurilor de management ale siturilor potențial afectate, din observațiile Societății Române de Ornitologie și din literatura de specialitate, au fost obținute date referitoare la prezența speciilor de păsări în siturile Natura 2000 din zona proiectului. Conform hărților de distribuție în sit ale speciilor de păsări de Anexa I DP (din Planul de management al sitului ROSPA0106), au fost observate în zona proiectului următoarele specii sau



61

În zona investigată au fost identificate 14 specii de păsări asociate zonelor agricole, acvatice, mixte și de tufărișuri. Dintre speciile observate în zona proiectului, în continuare se vor menționa speciile ce se regăsesc în Formularul standard al sitului: Buteo buteo (în afara sitului), Carduelis carduelis (în afara sitului); Coccothraustes coccothraustes (în afara sitului); Cygnus olor (în sit); Tachybaptus ruficollis (în sit). Păsările asociate zonelor forestiere sunt reprezentate de specii precum: Carduelis chloris, Fringilla coelebs, Garrulus glandarius, Parus major. Speciile de păsări asociate zonelor acvatice din partea estica a amplasamentului proiectului identifivate în lacul de acumulare din vecinatate sunt reprezentate de specii precum: Anas platyrhynchos, Ardea cinerea, Chroicocephalus ridibundus, Cygnus olor, , Aythya fuligula. Păsările asociate zonelor de tufărișuri sunt reprezentate de specii precum Emberiza citrinella Coccothraustes coccothraustes, se afla în repaus, Carduelis carduelis zbura spre N, Turdus merula Cyanistes caeruleus, Parus major erau în zbor variat Pica pica. se afla în repaus. În alte corpuri de pădure/ liziere, în apropierea lacului de acumulare, au fost observate speciile: Sturnus vulgaris (la circa 600 m față de proiect), Pica pica, Anas platyrhynchos (1,3 km față de proiect), Microcarbo pygmaeus, Parus major, în repaus, Corvus frugilegus, Pica pica (cuib), Coccothraustes coccothraustes, în zbor spre N, Cyanistes caeruleus, Emberiza citrinella, Larus michahellis, în zbor spre V.

Pe lângă speciile prezente în Formularul standard al sitului, au mai fost observate și următoarele specii de păsări de Anexa I: Egretta garzetta (1,4 km față de proiect), Ardeola ralloides (2,2 km față de proiect), pe râul Olt, în partea de sud a proiectului, Lanius collurio (1,4 km față de proiect), pe pajiște, în partea de sud vest a proiectului

Surse de degradare

Principalii factori perturbatori din zona amplasamentului sunt traficul rutier de pe drumul national din apropiere, traficul rutier de pe drumul tehnologic și activitățile agricole. Flora de pe amplasamentul analizat este puternic afectată de activitatea umană, astfel că aici \ sunt prezente mai ales speciile însoțitoare (buruieni specifice culturilor agricole din apropiere) și secundar, mici insule de vegetație secundară specifică pajiștii din apropiere. Flora prezentă pe amplasament poate fi afectată de traficul de pe drumurile tehnologice, prin depunerile de pulberi sedimentabile. Fauna identificat în zona amplasamentului este formată din specii comune obișnuite



62

pentru terenurile situate în proximitatea așezărilor umane. În privința faunei principalul factor perturbator este zgomotul generat de traficul auto care se desfășoară pe drumul public ce leagă Drăgășani de Rm Vâlcea.

3.1.7. Arii naturale protejate

Cea mai mare suprafața ocupata de proiectul vizat este ocupata de terenuri puternic antropizate, dar care se afla în incinta următorului sit Natura 2000:

Imagine 3 Încadrarea proiectului in ariile naturale protejate

Aria protejată Valea Oltului Inferior a fost declarată ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin prin HG. 1284/2007 actualizată şi modificată prin HG. 971/2011. Codul de identificare al ariei este ROSPA0106. Anterior, lacurile de acumulare Strejeşti şi Slatina au fost declarate arie de protecţie specială avifaunistică prin HG 2151/2004 iar pentru lacul de acumulare Ipoteşti s-a obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii. Lacurile menţionate sunt în prezent parte integrantă din ROSPA0106. Din puncte de vedere ecologic categoriile mari de ecosisteme din sit se încadrează în categoriile: ecosisteme acvatice şi palustre, ecosisteme forestiere, ecosisteme de pajişti xerice şi agroecosisteme.



63

Situl a fost declarat pentru conservarea a 13 specii de interes comunitar respectiv, lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), ferestraşul mic (Mergus albellus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), egreta mare (Egretta alba), barza albă (Ciconia ciconia), eretele vânăt (Circus cyaneus), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), ciocântorsul (Recurvirostra avosetta), bătăuşul (Philomachus pugnax), pescăruşul mic (Larus minutus), dumbăveanca (Coracias garrulus) şi sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor). Alte specii protejate prin anexa I a Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice pentru care situl este important şi care sunt amintite la capitolul importanţa sitului din formularul standard al ariei protejate, din HG. 1284/2007, actualizată şi modificată prin HG. 971/2011 sunt cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi raţa roşie (Aythya nyroca). Adiţional, situl Valea Oltului Inferior este important pentru un număr de 78 de specii de păsări cu migraţie neregulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Siturile de importanţă comunitară care se suprapun cu ROSPA0106 Valea Oltului Inferior sunt declarate pentru protecţia a diferite tipuri de habitate (Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus excelsior sau angustifolia, din lungul marilor râuri -Ulmenion minoris, zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba, păduri dacice de stejar şi carpen), a 3 specii de nevertebrate (Lucanus cervus, Cerambyx cerdo şi Morimus funereus) şi a mai multor specii de vertebrate (Lutra lutra, Spermophilus citellus, Triturus cristatus, Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus dobrogicus, Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus amarus ).

3.1.8. Patrimoniul cultural ( inclusiv cel arhitectonic si arheologic)

Pe teritoriul comunei Ionești sunt următoarele valori ale patrimoniului cultural, istoric, arhitectural, paleontologic:

Denumire Localitate Datare



64

Situl arheologic de la Fișcălia sat Fișcălia; comuna Ionești Așezare sat Fișcălia; comuna Ionești Epoca romană Așezare sat Fișcălia; comuna Ionești Latène, Cultura geto-dacică Așezare sat Fișcălia; comuna Ionești Neolitic Biserica „Buna Vestire” sat Bucșani; comuna Ionești 1743

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” sat Ionești; comuna Ionești 1770, ref. 1836

Biserica „Sfinții Voievozi” sat Ionești; comuna Ionești 1842

Biserica de lemn „Sf. Voievozi” sat Marcea; comuna Ionești 1866-1868

" Nici una din valorile menţionate nu sunt în apropierea amplasamentului proiectului iar starea lor de conservare nu va fi influenţată de implementarea proiectului “Amenajare piscicola si imprejmuire, in Comuna Ionești, Judetul Vâlcea”.

3.1.9. Asezari umane si alte obiective de interes public

Comuna Ionești este, formată din satele Bucșani, Dealu Mare, Delureni, Fișcălia, Fotești, Guguianca, Ionești (reședința), Marcea și Prodănești.

Primele scrieri despre comuna Ionești se regăsesc în anul 1392 unde se face referire la fostul sat București, astăzi regăsindu-se sub denumirea de Marcea, iar atestarea de Comuna Ionești datează din 1 aprilie 1494. Primele referiri la satul Ciorani, lângă Ionești, se regăsesc la 8 ianuarie 1572, satul Corbeni începând cu 1 ianuarie 1494, fostul sat Rascaeți, azi Delureni, din 28 noiembrie 1635, iar despre fostul sat Ohaba apar referiri din 1582.

Dovezi istorice arată că prin fostul sat Ioneștii-Govorii trecea drumul lui Traian, împăratul romanilor. Rămășițe se găsesc din loc în loc, fiind descoperite de săpături întâmplătoare sau organizate. Acest drum mergea paralel cu un alt drum, care trecea prin comuna Scundu, și care era numit „Drumul Sării”, fiind folosit pentru a se transporta sare din Ocnele Mari. Mai trebuie amintit că această comună a fost martoră a trecerii ultimelor rămășițe ale lui Tudor Vladimirescu după înfrângerea suferită la Drăgășani. Ca vecinătăți ale comunei regăsim la: sud – comuna



65

Orlești, est – comuna Olanu și râul Olt, nord – comuna Sirineasa și orașul Babeni, vest – comuna Scundu. În documente se arată că până la 1882 s-a numit Ioneștii Minhului după numele boierului Minhu Bucsenescu.

Din anul 1882, primarul Alecu Popescu, care administra și comuna Ioneștii-Govorii, își mută reședința în satul Marcea, unde avea locuința și proprietatea personală. Satul Obeni, așezat pe Valea Oltului, în partea de miazănoapte a comunei avea ca și cătun aparținător cătunul Guguiencii. Satul Bucsani, așezat de asemenea în Valea Oltului, s-a format pe moșia lui Udrea zatreanu trecută lui Minhu Bucsenescu, de unde îi vine și denumirea. Acest sat a avut în componență cătunul Afumați, care purta anterior numele de Romaneasca, după numele unui boier care îl stăpânea. Numele afunați a fost folosit de învățătorul V. Georgescu, care, dorind să îi atragă pe locuitorii acestuia către școală și către banca Populară, a întâmpinat recalcitranța acestora. De la acest epitet a derivat ulterior numele cătunului.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ionești se ridică la 4.130 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.447 de locuitori

Activități specifice zonei: agricultură pescuit , cresterea animalelor ,

Activități economice principale: Staţie sortare ballast, Staţie îmbuteliere gaz lichefiat Hidrocentrala electrică Ionești, prelucrare lemn

3.2 Evoluția probabilă în cazul neimplementării proiectului

În situația în care proiectul nu este implementat calitatea factorilor de mediu principali apă, aer sol, biodiversitate, respectiv populația va fi afectată periodic de activitățile desfășurate în zonă; activități agricole (cultivarea cerealelor, creșterea animalelor), întreținerea iazurilor activitatea de extragere și prelucrare a agregatelor minerale, respectiv traficul desfășurat pe DN 64, respectiv drumurile de exploatare din zonă.



66

4. O DESCRIERE A FACTORILOR PREVĂZUȚI LA ART. 7 ALIN. (2) SUSCEPTIBILI DE A FI AFECTAȚI DE PROIECT: POPULAȚIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, BIODIVERSITATEA - DE EXEMPLU, FAUNA ȘI FLORA, TERENURILE - DE EXEMPLU, OCUPAREA TERENURILOR, SOLUL - DE EXEMPLU, MATERIA ORGANICĂ, EROZIUNEA, TASAREA, IMPERMEABILIZAREA, APA - DE EXEMPLU, SCHIMBĂRILE HIDROMORFOLOGICE, CANTITATEA ȘI CALITATEA, AERUL, CLIMA - DE EXEMPLU, EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ, IMPACTURILE RELEVANTE PENTRU ADAPTARE, BUNURILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV ASPECTELE ARHITECTURALE ȘI CELE ARHEOLOGICE, ȘI PEISAJUL, ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE ACEȘTIA.

4.1. Factorul de mediu apă

4.1.1. Surse de poluare

Sursele de poluare potențiale în etapa de construire a obiectivului sunt reprezentate de către utilajele defecte utilizate la excavarea agregatelor minerale. Apele freatice pot fi poluate accidental cu substanțe petroliere și lubrifianți. Periodic în timpul lucrărilor de construire turbiditatea apelor va crește semnificativ În etapa de utilizare a iazurilor piscicole calitatea apei poate fi afectată de eutrofizare, respectiv furajarea în exces a peștilor sau de abandonarea deșeurilor în iaz

4.1.2. Impactul prognozat

În etapa de construire asupra apelor freatice se pot genera efecte semnificative negative accidental ( impact negativ) din cauza scurgerilor de produse petroliere de la utilaje defecte. Calitatea apelor freatice poate fi afectată în perioada de construire și de turbiditate. Având în vedere că doar accidental calitatea apelor poate fi afectată recomandăm verificarea periodică a utilajelor. Impactul generat accidental va fi temporar și se va manifesta doar local.



67

În capitolul 10 privind rezultatele studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă este detaliat impactul asupra apelor de suprafață și freatică. În etapa de funcționare a obiectivului sursele de poluare a apelor sunt nesemnificative acestea fiind reprezentate de furajarea în exces, respectiv abandonarea deșeurilor și a resturilor menajere în iazurilor piscicole.

4.2 Factorul de mediu aer

4.2.1.Surse de poluare a aerului

Execuția lucrărilor implică folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operații și \ utilizarea de autovehicule pentru transport ceea ce conduce la apariția unor surse de poluanți caracteristici motoarelor cu ardere internă, astfel gazele de eșapament ar putea afecta calitatea aerului cu poluanți precum: oxidul de carbon; oxizi de azot, monoxid de azot, dioxidul de azot; hidrocarburi aromatice; suspensii (hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice); dioxidul de sulf. Perioada emisiilor acestor tipuri poluanți sunt ca și în cazul emisiilor de praf direct afectate de nivelul activității și de operațiile specifice, prezentând o variabilitate substanțiala de la o fază la alta a procesului de dezvoltare. Prin urmare sursele antropice principale de poluare a aerului în etapa de construire a iazurilor piscicole sunt reprezentate de mijloacele auto, respectiv de utilajele indispensabile acestei activități. În etapa de funcționarea a obiectivului preconizăm că nu vor exista surse de poluare a aerului.

4.2.2.Impactul prognozat

În etapa inițială impactul generat asupra aerului este unul negativ temporar nesemnificativ cauzat de arderea combustibilului prin degajarea noxelor, respectiv de lucrările de excavație, prelucrare și transportul de agregatelor minerale. Impactul generat se va resimți local, în zona amplasamentului respectiv în zona drumurilor de exploatare, iar în situația în care se vor respecta măsurile impuse impactul prognozat se va diminua semnificativ.



68

În etapa de funcționare a obiectivului, impactul prognozat este în general neutru, având în vedere că nu se cunosc surse principale generatoare de poluanți, exceptând mijloacele de transport care aprovizionează periodic cu furaje amplasamentul. Accidental calitatea aerului poate fi afectată de incendierea vegetației uscate de pe taluzuri, precizăm că riscul este foarte scăzut.

4.3. Factorul de mediu sol

4.3.1. Surse de poluare a solului

Sursele de poluare a solului în etapa de construire a obiectivului supus reglementării de mediu sunt utilajele care generează materii în suspensii, gaze de eșapament, respectiv accidental scurgeri petroliere. Activitățile de nivelare și excavație reprezintă o altă sursă principală de poluare a solului, \ afectând astfel caracteristicile principale a solului, precum textura, porozitate, structura etc. În etapa de funcționare a iazurilor piscicole sursele de poluare se vor diminua semnificativ, acestea fiind reprezentate de mijloacele de transport care aprovizionează cu furaje obiectivul, respectiv furajarea în exces. Gestionarea deșeurilor necorespunzătoare atât în perioada de funcționare, cât și în perioada de utilizare a iazurilor piscicole poate afecta solul.

4.3.2. Impactul prognozat asupra solului

În etapa de construire a iazurilor piscicole impactul asupra solului va fi negativ semnificativ din cauza intervenției directe asupra orizonturilor de sol. Efectele negative asupra solului în această etapa constau în decopertare, modificarea texturii, iar accidental poluarea cu substanțe petroliere, lubrifianțe generate de utilizarea utilajelor defecte. Efectele se vor resimți doar local, iar durata este temporară. În etapa de funcționare a iazurilor piscicole impactul prognozat este negativ nesemnificativ temporar, accidental solul din proximitatea iazului poate fi afectat de scurgeri petroliere generate de mijlocele de transport care aprovizionează cu furaje punctul de lucru, respectiv solul de pe fundul iazului piscicol poate fi afectat de furajarea în exces.



69

În situația în care se vor respecta măsurile impuse impactul în perioada de funcționare a obiectivului se va reduce la impact neutru.

4.4. Impactul asupra peisajului

4.4.1. Informații generale despre peisaj

Peisajul este definit de factori naturali, precum formele de relief, faună, floră, de factorii culturali, respectiv de factorii estetici. Amplasamentul unde se va construii obiectivul este poziționat într-o zonă cu un peisaj \ antropizat datorită activitățile agricole dezvoltate, precum pășunat, cultivarea cerealelor, respectiv a activităților economice ( iazuri piscicole). Această zonă în prezent nu este reprezentată de caracteristici specifice zonelor de turism.


Impactul asupra peisajului în perioada de construire a iazurilor piscicole va fi temporar negativ prin amenajarea șantierului, respectiv prin scoaterea terenului din circuitul natural (schimbarea destinației). În etapa de funcționare a iazurilor piscicole impactul asupra peisajului va fi neutru, luând în considerare peisajul antropizat - agricol.

4.5. Impactul asupra biodiversității locale

4.5.1. Surse de poluare

Flora și fauna locală temporar vor fi afectate de implementarea proiectului, în etapa de realizare a proiectului . Excavarea solului vegetal, respectiv zgomotul generat de mijloacele de transport și utilaje vor fi principale factori care afectează biodiversitatea.



70


Luând în considerare activitățile care se desfășoară în proximitatea amplasamentului, preconizez că asupra florei și faunei locale implementarea proiectului va avea un impact negativ nesemnificativ. Fauna fiind afectată temporar de nivelul de zgomot, iar flora de pulberile sedimentabile, respectiv emisiile generate. Impactul se va întinde local, iar durată fiind temporară, doar pe perioada de execuție a lucrărilor. Intervalul de refacere a vegetației este de 4 luni-1 an. În etapa de utilizare a iazurilor piscicole nu se cunosc surse majore care ar putea afecta semnificativ biodiversitate. Accidenta pot fi generate efecte negative din cauza întreținerea necorespunzătoare a iazurilor și incinerarea vegetației uscate de pe taluzurilor.

4.6. Impactul asupra ariilor naturale protejate

4.6.1 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

Obiectivul supus reglementării de mediu se află în limitele Ariilor Naturale Protejate, ROSPA0106 Valea Oltului Inferior care conform formularului standard, situl găzduiește efectivele a 13 de specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și 86 specii de păsări cu C migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Densitatea populațiilor celor 99 de specii de păsări prezente în sit în raport cu populațiile prezente pe teritoriul național (specii enumerate sau nu în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC) se încadrează în intervalul 0-2% pentru 17 de specii de păsări și este nesemnificativ pentru 82 specii de păsări.

4.6.2. Impactul prognozat asupra ariilor naturale protejate

Implementarea proiectului nu afectează situl Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, prin urmare atât în perioada de construire, cât și în perioada de funcționare a iazurilor piscicole,



71

impactul generat asupra ariei protejate din vecinătate este neutru ușor pozitiv datorita apariției unui luciu de apa favorabil pentru 80% din speciile de păsări sălbatice pentru care a fost desemnata aceasta zona ca arie naturala protejata.

4.7. Zgomotul

4.7.1. Surse de zgomot

În timpul construcției iazurilor piscicole

Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care funcționează în perimetrul balastierei: excavator, încărcător frontal, autobasculante. Generarea zgomotului în timpul activității industriale este un fenomen comun tuturor exploatărilor miniere, nivelul sonor putând fi redus în unele cazuri, în alte cazuri, de obicei în cele mai numeroase, reducerea este minimă, sau imposibilă.

Principalele surse de zgomot și vibrații sunt utilajele de extracție și transport în timpul funcționării.

Nivelul de zgomot produs de utilajele care lucrează în balastieră, excavatoare, dragline, încărcătoare frontale, autobasculante, are caracter de joasă frecvență și nu afectează mediul înconjurător și personalul din balastiera.

În situația funcționării simultane a tuturor surselor de zgomot, luând în considerare doar distanța dintre sursă și receptor și neglijând atenuările datorate vegetației, reliefului și vântului, nivelul zgomotului calculat la cel mai apropiat receptor va fi inexistent. Considerăm că în situația în care în balastieră funcționează simultan un utilaj terasier si 2 autobasculante, nivelul de zgomot nu depășește valoarea admisibilă la limita incintelor industriale de 65 dB (A) prevăzută de STAS 10009/2017. Nivelele de zgomot măsurate în aproprierea sursei, pentru diferite motoare de utilaje sunt: Buldozer 115 dB (A) Încărcător cu cupă 112 dB (A)

Excavator 117 dB (A) - 115dB (A) ;



72

Autobasculantă 107 dB (A)

Nivelul de zgomot și de vibrații la limita perimetrului și la cel mai apropiat receptor protejat Puterea acustică standard a celor mai importante utilaje care se vor afla în cadrul

perimetrului, sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 17Nivelul de zg omot la utilajele din balastiera

Utilajul/sursa de zgomot Timp maxim de

funcționare ore/zi

Nivelul de zgomot la sursă ( valori

maximale) dB (A)

Distanța față de sursa generatoare

Încărcător frontal 4 112 la 1 m de sursă Autobasculanta încărcată (la 20 km/h)

8 90-107 la 1 m de sursă

Excavator 6 117 la 1 m de sursă 8 107 la 1 m de sursă Buldozer 6 115 la 1 m de sursă

Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanță de sursă se poate aplica formula:

Lp = Lw - 10 *log ( r2) - 8 = Lw - 20 *log ( r ) - 8 unde : Lp = nivelul de zgomot Lw - puterea acustica la distanța r de sursă R = distanța față de sursa de zgomot fara a lua in considerare relieful (se utilizează în cazul propagării zgomotului de la o sursă punctiformă pe un teren plat); În aceste condiții, considerând cel mai defavorabil scenariu – când utilajele sunt folosite

la capacitate maximă, vom avea următoarele valori pentru nivelul de zgomot înregistrat pe măsură ce receptorul se îndepărtează de sursă: Tabel 18 Nivelul de zgomot în funcție de utilaje și distanță este

Distanta fata de sursa de zgomot

Tip utilaj puterea acustica calculata

m Excavator Buldozer Incarcator frontal Autobasculanta

0 117 107 115 112 107

10 89 79 87 84 79



73

20 83 73 81 78 73

50 75 65 73 70 65

100 69 59 67 64 59

200 63 53 61 58 53

300 59 49 57 54 49

600 53 43 51 48 42

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor și mijloacelor de transport menționate mai sus, se estimează că în condiții normale de funcționare se poate constata că, de ficare dată când se dublează distanța de la sursa punctiformă de zgomot, nivelul de presiune acustică scade cu 6 dB.

Întotdeauna nivelul zgomotului variază puternic, depinzând mult de mediul de propagare (condițiile locale - obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai mulți factori care schimbă modul de propagare al acestuia (caracteristicile vântului; gradul de absorbție al aerului depinzând de presiune, temperatură, topografia locală, tipul de vegetație etc.). Conform SR 10009/2017 limita admisă pentru incintele industriale este de 65 db(A). Aceste calcule sunt in ipoteza prevazuta de standardul 10009/2017, desfasurarea in incinte industriale a activitatii, acest model matematic este dus la exterm in analiza noastră, deci in cel mai rau caz (cand pe malul iazului sunt amplasate constructii civile)

Din experienta din teren, la lucrul cu doua exacvatoare si la o distanță de cca. 550 m, zgomotul perceput este nul.

Estimăm că, pe malul viitoarei amenajări piscicole nivelul de zgomot maxim este de 65 dB, de fiecare data cand se dubleaza distanta, presiunea acustica se reduce cu 6 dB.

Fapt explicabil datorita lucrului în dembleu, deci malurile ecraneaza zgomotele, iar vegetația agricolă, de pe maluri, absoarbe în mare parte zgomotele.

Datorită nivelului totuși scăzut de zgomot și vibrații pe care teoretic l-ar crea, în limita perimetrului și la cei mai apropiați receptori protejați, utilajele și activitățile proiectate a se desfășura în perimetru, se poate afirma că acestea se vor încadra în limitele admise de SR 10009/2017 adică 65 dB, aceasta luând în considerare relieful, vegetația si vântul. Dacă limitele lor vor crește în mod sesizabil, atunci se vor lua măsurile necesare de monitorizare a acestora.

Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depășește limita de 80 dB ca intensitate sau



74

dacă presiunea acustică instantanee neponderată este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure măsuri de protecție a angajaților.

Legat de vibrații, acestea sunt generate în general de utilajele cu masă mare și reglementarea specifică este asigurată prin SR 12025/2-94 „Acustica în construcții: Efectele vibrațiilor asupra clădirilor sau părților de clădiri” unde sunt stabilite limitele admisibile pentru locuințe și clădiri socioculturale și pentru ocupanții acestora.

4.7.2. Impactul progonzat

Preconizăm că nivelul de zgomot generat în etapa de construire a iazurilor piscicole se va încadra în limitele legale prevăzute de legislația aferentă, astfel încât impactul asupra populației din punct de vedere al nivelului de zgomot să fie neutru, luând în calcul poziția locuințelor față de amplasament, respectiv distanța. Având în vedere lipsa surselor artificiale principale de zgomot în etapa de funcționare a obiectivului impactul generat de nivelul de zgomot asupra populației este neutru.

4.8. Impactul asupra factorilor climatici

Construirea obiectivului, respectiv utilizarea acestuia nu generează efecte negative sau pozitive asupra factorilor climatici specifici zonei de implementare a proiectului.

4.9. Impactul asupra populației și așezărilor umane

4.9.1. Populația

Distanța de la amplasamentul pe care se va realiza obiectivul până la locuințe este de aproximativ 96 - 112 m, acestea fiind poziționate în partea vestică a amplasamentului in satul Prodănești. Populația poate fi afectată în perioada de construire a iazurilor piscicole de poluarea atmosferică generată de transportul materialului excavat, respectiv de ocazional de zgomotul generat în timpul activităților.



75

Impactul generat în etapa de utilizare a iazurilor piscicole este neutru, ușor pozitiv datorită amenajării de spațiu recreativ. Impactul pozitiv fiind pentru o perioadă lungă de timp, resimțindu-se la nivel local, în proximitatea iazurilor piscicole.


Preconizăm că impactul generat de implementarea proiectului asupra populației este negativ nesemnificativ având în vedere distanța până la obiectiv, respectiv poziția și relieful zonei. În perioada de utilizare a iazurilor piscicole impactul generat este pozitiv nesemnificativ prin prisma creării unei zone liniștite de recreere.

4.10. Impactul asupra patrimoniului cultural, condițiile etnice și culturale

În proximitatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologice sau monumente istorice, acestea se găsesc la distanțe de peste 3 km prin urmare construire iazurilor piscicole are un impact neutru asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, istoric și arheologic.

4.11.impactul asupra interconexiunilor dintre factori analizați

Impactul generat de implementarea proiectului propus este nesemnificativ având în vedere că nu influențează negativ suplimentar activității, respectiv calitatea din zonă a factorilor de mediu.

4.12. Impactul general

Impactul general asupra factorilor de mediu naturali și antropici

Categorii de impact

Factori de mediu

A1 A2 B1 B2 B3 SE CI

Fact

ori d

e

med

iu

natu

rali

Apă 1 -1 2 1 2 -5 -A

Aer 1 -1 1 1 3 -5 -A

Sol 1 -1 2 1 3 -6 -A



76

Biodiversitate 0 0 1 1 1 0 N

Peisaj 1 0 1 1 1 0 N

Arii Naturale Protejate

0 0 1 1 1 0 N

Scor de evaluare privind factorii de mediu naturali -16 -A

Fact

ori d

e m

ediu

antr

opic

i

Așezări 1 0 1 1 3 0 N

Economie 1 +1 3 1 3 7 +A

Patrimonial cultural

0 0 1 1 1 0 N

Căi de comunicație

rutiere

1 -1 2 1 3 -6 -A

Scor de evaluare privind factorii de mediu antropici 1 +A

Scor de evaluare total -7,5 -A

Conform rezultatelor calculării impactului general factorii afectați negativ nesemnificativ sunt apa, aerul, solul și căile de comunicații rutiere. Proiectul generează efecte pozitive asupra economiei locale, iar asupra factorilor biodiversitate, peisaj, arii naturale protejate, așezări și patrimoniu culturale implementarea proiectului nu generează efecte. 5. O DESCRIERE A EFECTELOR SEMNIFICATIVE PE CARE PROIECTUL LE POATE AVEA ASUPRA MEDIULUI

5.1. Efectele asupra factorului de mediu apă



77

Tabel 19 Efectele asupra factorului de mediu apă

Nr. crt

Obiectiv propus Descrierea efectelor

Not

a ev

aluă

rii

Efec

t-Non

-cum

ulat

iv

Efec

te -

Cum

ulat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e te

rmen

lung

Efec

te p

e te

rmen

med

iu

Efec

te p

e te

rmen

scu

rt

1. Construirea iazurilor piscicole

În etapa de construire - Creșterea turbidității apei în zona perimetrul în care se execută cuveta. - Posibile scurgeri accidentale de produse petroliere.

-1 X X X X X

În etapa de funcționare - Apariția eutorfizării în situația unei furajări excesive sau în cazul în care volumul de apă din eleșteu nu este întreținut corespunzător.

0 X X X X X

5.2 Efectele asupra factorului de mediu aer

Tabel 20 Efectele asupra factorului de mediu aer

Nr. crt

Obiectiv propus

Descrierea efectelor

Not

a ev

aluă

rii

Efec

t-Non

-cum

ulat

iv

Efec

te -

Cul

umat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e te

rmen

lung

Efec

te p

e te

rmen

m

ediu

fe

te p

e te

rmen

scu

rt

1.

Construirea iazurilor piscicole

În etapa de construire Calitatea aerului va fi afectată

semnificativ prin generarea pulberilor sedimentabile, respectiv noxe generate de arderea combustibililor la utilaje. Efectele negative asupra aerului vor fi temporare doar pe durata executării iazurilor piscicole.

-1 X X X X



78

În etapa de funcționare În perioada de utilizare a iazurilor piscicole nu vor exista decât ocazional surse de poluare a aerului. Sursele nesemnificative ocazionale fiind reprezentate de mijloacele de transport, prin urmare preconizăm că în perioada de funcționare a obiectivului efectele vor fi neutre, temporar

0 X X X X

Media 0,5

5.3. Efectele asupra factorului de mediu sol Tabel 21 Efectele asupra factorului de mediu sol

Nr. crt

Obiectiv propus

Descrierea efectelor N

ota

eval

uări

i

Efec

t-Non

-cum

ulat

iv

Efec

te -

Cum

ulat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e te

rmen

lung

Efec

te p

e te

rmen

med

iu

fect

e pe

term

en m

ediu

1.


În etapa de construire Temporar, în etapa de construire a

iazurilor piscicole propus calitatea solului este degradată din cauza decopertării, tasării, eventuale scurgeri petroliere și depozitarea haotică a combustibilului, a deșeurilor și a materialelor utilizate și rezultate.

-2 X X X X X

În etapa de funcționare În perioada de funcționare a obiectivului propus calitatea solului nu va fi afectată în situația în care se vor gestiona corespunzător deșeurile generate, respectiv materiile prime și auxiliare.

0 X X X X

Media evaluării -1



79

5.4 Efectele asupra peisajului Tabel 22 Efectele asupra peisajului

Nr. crt

Obiectiv propus


Efec

t-Non

-um

ulat

iv

Efec

te -

Cul

umat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e tr

emen

lung

Efec

te p

e te

rmen

med

iu

fEet

e pe

term

en s

curt

1.


În etapa de construire În etapa de realizare a iazurilor

piscicole calitatea peisajului poate fi afectată temporar de organizarea șantierului, respectiv de gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor rezultate și depozitarea haotică a produsului rezultat.

-1 X

X X X X

În etapa de funcționare Utilizarea iazurilor piscicole nu

dăunează peisajului geografic, prin urmare efectele sunt neutre.

0 X X X X

Media evaluării 0,5 5.5 Efectele asupra biodiversității

Tabel 23 Efectele asupra biodiversității

Nr. crt

Obiectiv propus


Efec

t-Non

-um

ulat

iv

Efec

te -

Cul

umat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e tr

emen

lung

Efec

te p

e te

rmen

fEet

e pe

term

en s

curt



80

1.


În etapa de construire Asupra florei și faunei locale temporar vor fi efecte negative cauzate de zgomotul produs de utilajele indispensabili construirii iazului, respectiv de decopertarea solului.

-1

X X X X X

În etapa de funcționare Flora și fauna locală, în perioada utilizării iazurilor piscicole nu vor fi afectate.

0 X X X X

Media evaluării - 0,5 e

5.6 Efectele asupra ariilor naturale protejate 6.6 EFECTELE ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Tabel 24 Efectele asupra ariilor naturale protejate

Nr. crt

Obiectiv propus


Not

a ev

aluă

rii

Efec

t-Non

-um

ulat

iv

Efec

te -

Cul

umat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e tr

emen

lung

Efec

te p

e tr

emen

Efec

te p

e te

rmen

scu

rt

1.


În etapa de construire Construirea iazurilor piscicole nu generează efecte asupra ariilor naturale protejate

0 X X X X

În etapa de funcționare Utilizarea iazurilor piscicole nu generează efecte asupra ariilor naturale protejate

0 X X X X

Media evaluării 0



81

5.7. Efectele asupra factorilor climatici Tabel 25 Efectele asupra factorilor climatici

Nr. crt

Obiectiv propus


Not

a ev

aluă

rii

Efec

tct-N

on-u

mul

ativ

Efec

te -

Cul

umat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e tr

emen

lung

Efec

te p

e tr

emen

med

iu

fEec

te p

e te

rmen

scu

rt

1.


În etapa de construire Construirea iazurilor piscicole nu

generează efecte asupra factorilor climatici

0 X X X X

În etapa de funcționare Utilizarea iazurilor piscicole nu

generează efecte asupra factorilor climatici

0 X X X X

Media evaluării 0

5.8. Efectele asupra patrimoniului cultural Tabel 26 Efectele asupra patrimoniului cultural

Nr. crt

Obiectiv propus


Not

a ev

aluă

rii

Efec

t-Non

-cum

ulat

iv

Efec

te -

Cum

ulat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e te

rmen

lung

Efec

te p

e te

rmen

Efec

te p

e te

rmen

scu

rt

1.


În etapa de construire Construirea iazurilor piscicole nu generează efecte asupra factorilor climatici

0 X X X X

În etapa de funcționare Utilizarea iazurilor piscicole nu generează efecte asupra factorilor climatici

0 X X X X

Media evaluării 0



82

5.9 Efectele asupra populației Tabel 27 Efectele asupra populației

Nr. crt

Obiectiv propus


Efec

t-Non

-cum

ulat

iv

Efec

te -

Cum

ulat

ive

Efec

te -

Perm

anen

te

Efec

te -

Tem

pora

re

Efec

te -

Neg

ativ

e

Efec

te -

Neu

tre

Efec

te -

Pozi

tive

Efec

te -d

irec

te

Efec

te -

indi

rect

e

Efec

te p

e te

rmen

lung

Efec

te p

e te

rmen

Efec

te p

e te

rmen

scu

rt

1.


În etapa de construire Având în vedere poziția locuințelor față

de amplasamentul supus reglementării preconizăm că populația nu va fi afectată în timpul construirii obiectivului.

Undele sonore generate de utilaje se vor diminua semnificativ până la cele mai apropiate locuințe, iar pulberile sedimentabile generate în timpul decopertării solului și utilizării drumurilor agricole ajunse în proximitatea locuințelor sunt nesemnificative.

-1 X X X X X

În etapa de funcționare

În etapa de funcționare efectele asupra populației sunt pozitive - datorată amenajării zonelor de recreere.

+2 X X X X x

Media evaluării +1



83

5.10 Efectele cumulate Tabel 28 Efectele cumulate

Nr crt Sursa de poluare Tr

afic

Act

ivită

ți ag

rico

le

Într

ețin

erea

iazu

rilo

r

Act

ivită

ți de

ext

rage

rea

a ag

rega

telo

r

Util

izar

ea ia

zulu

i pro

pus

Not

a ev

aluă

rii

Descrierea efectelor cumulative

1. Aer -1 -1 0 -1 0 -0,6 Poluarea atmosferică în zona în care se va implementa proiectul propus este cauzată de sursele antropice: traficul rutier desfășurat pe DN 64, respectiv de drumurile de exploatare, activitățile agricole, respectiv activități de extragerea a agregatelor și prelucrarea acestora.

Efectele cumulate rezultate în urma prestării activităților enumerate recent sunt efecte negative nesemnificative prin poluarea pe termen mediu cu pulberi sedimentabile, emisii rezultate de la utilizarea mijloacele de transport și a utilajelor, respectiv de la incendierea miriștilor.

2. Apă 0 -1 0 -2 -1 -1,2 Efect negativ nesemnificativ, ocazional va afecta calitatea apelor de suprafață sau freatice. În zonă nu există surse de poluare directă a factorului de mediu -apă. Activitățile agricole sunt considerate surse potențiale de poluare a apelor prin utilizarea substanțelor chimice pe intemperii sau abandonarea ambalajelor contaminate în cursurile râurilor. Cum am precizat mai sus efectul cumulativ generat asupra calității apelor este negativ nesemnificativ temporar.

3. Sol -1 -2 -1 -2 -1 -1,4 Solul este puternic afectat de activitățile agricole,

respectiv de activitatea de extragerea și prelucrare a agregatelor minerale.

Efectele negative asupra solului sunt reprezentate de excavarea solului vegetal, incinerarea miriștilor, respectiv utilizarea substanțelor chimice în agricultură. Efectele cauzate se întind pe termen lung, temporar.



84

4. Biodiversitate -1 -1 0 -1 0 -0,6 Flora și fauna locală sunt afectate de traficul, de

activitățile agricole, respectiv de activitățile de extragere și prelucrare a agregatelor minerale.

Fauna este afectată de nivelul de zgomot generat de utilizarea utilajelor și mijloacelor de transport, respectiv de substanțele chimice utilizate în agricultură.

Flora locală este afectată de pulberile sedimentabile, emisii generate de arderea combustibilului, de substanțele utilizate în agricultură, respectiv de incendierea miriștilor.

Efectele negative nesemnificative care sunt resimțite de flora și fauna locală sunt pe termen mediu.

5. Peisaj 0 0 0 -1 0 -0,2 Având în vedere că peisajul este caracterizat ca peisaj agricol activitățile care afectează temporar sunt reprezentate de activitățile de extragere și prelucrare a agregatelor minerale. Efectul temporar generat fiind negativ spre neutru.

6. Factori climatici 0 0 0 0 0 0 Activitățile desfășurate în proximitatea obiectivului supus reglementării de mediu nu afectează factorii climatici, prin urmare efectele generate sunt permanent neutre.

7. Populație -1 0 +1 -1 +1 0 Populația din zonă este afectată de efectele negative generate de activitatea de extragere și prelucrare a agregatele minerale, respectiv de traficul din zonă. Factorii perturbatori fiind nivelul de zgomot, respectiv pulberile sedimentabile. Având în vedere formele de relief, respectiv distanțele efectele sunt aproape neutre. Iazurile piscicole din zonă pot fi considerate spații recreative pentru populație, generând astfel efecte pozitive nesemnificative.

8. Patrimoniu cultural

0 0 0 0 0 0 Obiectivele patrimoniului cultural aflate la peste 3 km de la amplasamentul pe care se va construii iazurile piscicole nu vor fi afectate de activitățile desfășurate, prin urmare efectele generate asupra patrimoniului cultural sunt permanente negative.



85

6.DESCRIEREA METODELOR UTILIZATE PENTRU IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV DETALII PRIVIND DIFICULTĂȚILE ÎNTÂMPINATE

Se vor prezenta metodele utilizate pentru identificarea impactului general, pentru

cuantificarea efectelor negative, respectiv metodele utilizate pentru analizarea gradului de risc.

6.1. Descrierea metodei utilizate pentru identificarea impactului general

Matricea rapidă de evaluare a impactului (RIAM) este un instrument de organizare și

analiză care prezinte rezultatele unei evaluări globale a impactului asupra mediului ((Pastakia 1998). RIAM, este dezvoltată pentru a aduce alegerile subiective într-un mod transparent.( (Ijas A, 2010). Descrierea categoriilor de impact antropic respectă aceleași principii folosite de Jensen și Pastakia, elaboratorii acestei metode ( Kuitunen și Hirvonen,2008), iar adaptarea metodei s-a efectuat ținând- se cont de particularitățile de mediu ale zonei antropice studiate ( (Muntean L., et al., 2010).

Criteriile de evaluare sunt de două tipuri: (A) criterii pot influența , individual, scorul de evaluare obținut; (B) criterii care, individual, nu pot influența scorul de evaluare.

Tabel 29 Descrierea criteriilor de evaluare a impactului

Criteriul de evaluare Scara Descrierea

A1 Importanta condiției/factorului

environmental

4 Important pentru interese naționale/internaționale 3 Important pentru interese regionale/naționale 2 Important numai pentru arealele din proximitatea localității 1 Important numai pentru localitate 0 Fără importantă

A2 Magnitudinea

schimbării/efectului environmental

+3 Beneficiu major important +2 Îmbunătățire semnificativă a status quo-ului +1 Îmbunătățire a status quo-ului 0 Lipsă de schimbare a status quo-ului -1 Schimbare negativă a status quo-ului -2 Dezavantaje sau schimbări negative semnificative -3 Dezavantaje sau schimbări negative majore



86

B1 Permanenta

1 Fără schimbări 2 Temporar 3 Permanent

B2 Reversibilitatea

1 Fără schimbări 2 Reversibil 3 Ireversibil

B3 Comutativitatea

1 Fără schimbări 2 Non-cumulativ/unic 3 Cumulativ/sinergici

Pentru a calcula scorul de evaluare se vor efectua cele trei relații matematice, inițial se vor înmulți valorile din grupa A, ulterior se va face suma valorilor din grupa B, iar scorul de evaluare este produsul dintre rezultatul primei, respectiv celei de a doua relații.

(A1) x (A2) = (At) (1)

(B1) + (B2) + (B3) = (Bt) (2)

(At) x (Bt) = (SE) (3

Au fost stabilite categorii de impact și a fost elaborată o scară a scorurilor de evaluare pe categorii de impact, prezentate în tabelul urmator

Tabel 30 Categorii de impact

Scorul environmental Categorii de impact Descrierea categoriei

Peste +101 +E Schimbări/impacte pozitive majore +76 la +100 +D Schimbări/impacte pozitive semnificative

+51 la +75 +C Schimbări/impacte pozitive moderate

+26 la +50 +B Schimbări/impacte pozitive

+1 la +25 +A Schimbări/impacte ușor pozitive

0 N Lipsa schimbării status quo-ului/neapucabil

-1 la -25 -A Schimbări/impacte ușor negative

-26 la -50 -B Schimbări/impacte negative

-51 la -75 -C Schimbări/impacte negative moderate

-76 la -100 -D Schimbări/impacte negative semnificative



87

Sub -101 -E Schimbări/impacte negative majore

6.2 Descrierea metodelor utilizate pentru identificarea efectelor cumulate

Pentru identificarea efectelor cumulative s-au luat în considerare activitățile desfășurate în zona și s-au analizat efectele generate de aceste activității.

Tabelul 31 Categoriile efectelor generate

Nr. crt Categoria Simbol cromatic

Nota evaluării

1. Efecte negative semnificative

-2

2. Efecte negative nesemnificative

-1

3. Efecte neutre

0

4. Efecte pozitive nesemnificative

+1

5. Efecte pozitive semnificative

+2

6.3 Descrierea metodelor utilizate pentru identificarea riscurilor

O definiție larg acceptată definește riscul ca fiind produsul dintre probabilitatea pentru ca un eveniment să se întâmple și consecințele negative pe care le poate avea, fiind exprimat după cum urmează: R = F x C, unde: R-risc (pierderi / unitate de timp), F-frecvența de apariție (nr. de evenimente / unitate de timp), C-consecințe (pierderi / eveniment).

Clasele calitative utilizate în majoritatea metodologiilor privind cuantificarea riscului sunt reprezentate prin frecvență și consecințe ( Ajtai N., 2012., Torok et al., 2011, Burton et al.1978).

Majoritatea metodologiilor existente, prevăd cuantificarea calitativă a riscurilor tehnologice (Ozunu, 2007, Ajtai et al., 2012, Torok, et al. 2011, 2012, etc), ceea ce diferă, de cazul prezentat. În consecință, s-a dezvoltat o metodologie adaptată, cu elemente noi de referință, semnificative aceste evaluări. Majoritatea componentelor au fost selectate din matricile existente (Torok et al., 2011, Ajtai, 2012) și adaptate metodologiei de evaluare în contextului teritorial analizat. Gradul riscului depinde atât de natura impactului asupra receptorului cât și de probabilitatea manifestării acestui impact.



88

Matricea privind gradul de frecvență este reprezentată prin punctaje diferite, conform următorului tabel, unde frecvența scăzută este notată cu 1, iar o frecvență foarte mare este notată cu 5. Tabelul 32 Cuantificarea frecvenței

Scor de evaluare Punctaj Descrierea categoriei

<10 1 Foarte scăzută

11-25 2 Scăzută

26-50 3 Medie

51-75 4 Mare

76-100 5 Foarte Mare

De asemenea, matricea privind nivelul consecințele care pot apărea, am reprezentat-o tot cu ajutorul punctajelor astfel că, consecințele Nesemnificative le-am notat cu 1 punct, iar cele Majore cu 5 puncte (Ajtai N., 2012).

Tabelul 33 Cuantificarea consecințelor

Punctaj Descrierea categoriei

1 Nesemnificative

2 Minore

3 Medii

4 Semnificative

5 Majore

Cele două clase se influențează direct una pe alta astfel: cu cât frecvența este mai mare și \ consecințele vor fi semnificative. Cu ajutorul matricelor s-a calculat probabilitatea ca riscul respectiv să apară: R = F x C, unde R reprezintă riscul, A reprezintă frecventa și C reprezintă consecințele Cuantificarea rezultatelor obținute privind Riscul existent, le-am clasificat conform tabelului 7.6

Tabelul 34 Cuantificarea Riscului final

Scorul de evaluare Categorii de Risc Descrierea categoriei



89

1 - 5 A Risc Foarte Scăzut

6 - 10 B Risc Scăzut

11 - 15 C Risc Moderat

16 - 20 D Risc Ridicat

>20 E Risc Extrem

6.4. Dificultăți întâmpinate

În întocmirea raportului de mediu, respectiv în culegerea informațiilor necesare elaborării prezentului raport nu au fost întâmpinate dificultăți



90

7. O DESCRIERE A MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU EVITAREA, PREVENIREA, REDUCEREA SAU, DACĂ ESTE POSIBIL, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IDENTIFICATE ȘI, DACĂ ESTE CAZUL, O DESCRIERE A ORICĂROR MĂSURI DE MONITORIZARE PROPUSE - DE EXEMPLU, PREGĂTIREA UNEI ANALIZE POSTPROIECT, PROGRAM DE MONITORIZARE.

7.1. Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii

Principala masura care trebuie luata este evitarea tasarii terenului a albiei minore unde au fost identificate habitatele suport speciilor prin deplasarea utilajelor grele , numai pe suprafetele aprobate . Este important ca în zonele în care se vor efectua Suprafeţele de teren ocupate temporar în perioada de construcţie trebuie limitate judicios la strictul necesar.

Pentru evitarea accidentelor în care, pe langă oameni pot fi implicate şi animale, constructorul va prevede bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse.

Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se limitează la traseele şi programul de lucru specificat.

Se evită depozitarea necontrolată a deseurilor ce rezultă în urma lucrărilor, respectandu-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului.

înainte şi în fazele de execuţie din zonele vizate, se vor elimina speciile invazive prezente pe amplasament;

aceasta activitate va fi efectuată de un expert herpetolog şi 1-2 persoane care au primit în prealabil o instruire corespunzătoare. Activitatea va avea loc în vară, când animalele se



91

deplasează către habitatele de hrănire sau în toamnă, când se află în zona hibernaculelor, în cazul în care acestea sunt situate pe amplasament.

limitarea accesului personalului de lucru în împrejurimile amplasamentelor, limitarea lucrului la orele stricte de program, limitarea la maximum a utilizării utilajelor doar în orele de program stabilit de lucru pentru a nu deranja fauna locală;

este interzisă desfăşurarea lucrărilor pe tipul nopţii;

interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor de faună aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

Organizarea de şantier va fi amplasata in imediata apropiere a punctului de lucru, - la terminarea lucrarilor, terenul pe care va fi amplasata Organizarea de santier va fi curatat de deseuri si redat folosinţei iniţiale;

realizarea unei infrastructurii adecvate, necesare unei gestionări corespunzătoare a deşeurilor, precum şi pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile;

se vor folosi drumurile de acces existente;

in cazul producerii accidentale a unui prejudiciu (poluari accidentale), se va anunţa în cel mai scurt timp autoritatea competentă precum şi custodele ariei naturale protejate, în vederea stabilirii măsurilor de remediere ce vor fi puse în aplicare imediat de cel care a produs prejudiciul;

pe perioada executarii lucrarilor constructorul va institui un sistem propriu de automonitorizare a activităţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

Personalul care va desfăşura lucrările de execuţie va fi instruit asupra măsurilor de protecţie a mediului, a obligaţiilor şi responsabilităţilor care le revin, precum şi a condiţiilor care trebuiesc respectate din Avizul de mediu;

Se interzice introducerea pe teritoriul ariilor naturale protejate a oricăror specii de floră şi faună fără autorizaţie



92

Se interzice orice evacuare de reziduuri solide şi lichide în apele de suprafaţă sau in arealele naturale protejate;

Materialele necesare executării lucrărilor propuse se vor depozita în locuri bine stabilite, amenajate corespunzător, în vederea prevenirii poluării solului şi/sau subsolului şi a apelor de suprafaţă;

Pe durata execuţiei lucrărilor se vor lua măsuri pentru a evita disconfortul creat prin producerea de zgomot, fiind obligatorie respectarea normelor, standardelor şi legislaţiei privind protecţia mediului aflate în vigoare;

Orice formă de poluare accidentală va fi anunţată de urgenţă la sediul custodelui si autoritatii de mediu competente APM, GNM;

Evitarea producerii de modificări antropice remanente în zona de lucru;

Stabilirea încă din faza de proiectare a traseelor optime de deplasare a utilajelor;

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 3 (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice.

Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;



93

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

I Conditii necesare pentru desfăşurare activităţii

Prin PLANURILE DE MANAGEMENT au fost stabilite o serie de măsuri de reducere obligatorii:

Se interzic intervenții în albiile minore ale cursurilor de apă de suprafață, tăierea vegetatiei ripariene și orice altă activitate antropică care poate cauza degradarea siturilor în perioada de reproducere a amfibienilor.

Pentru a reduce la minimum zonele de lucru să fie relativ mici. O nouă zonă de lucru poate fi deschisă numai după închiderea unei alte zone de lucru.

Toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în Certificatul de Urbanism nr 20 din 04.06.2020 și în Proiectul Tehnic Avizat.

Vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces.

Nu se vor realiza depozite de balast şi material excavat pe suprafeţe situate pe amplasament;

Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi.

Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat.

Se interzic schimburile de lubrifianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic, pe amplasamentul proiectului.



94

Efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată perioada lucrărilor, astfel încât să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Se recomandă stropirea drumurilor neasfaltate, în sezonul cald, pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer şi reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile balastate.

Zonele de lucru vor fi semnalizate cu panouri de avertizare pentru evitarea accidentelor.

interzicerea folosirii substanțelor chimice în interiorul ecosistemelor acvatice și în vecinătatea acestora (50 m);


- Se recomandă întreținerea taluzurilor iazurilor piscicole

- Interzicerea utilizării substanțelor periculoase pentru speciile de floră sau faună aflate în vecinătatea amplasamentului

- Se interzice incendierea vegetație uscată de pe malul iazurilor piscicole - Se interzice abandonarea deșeurilor

- Se recomandă întreținerea corespunzătoare a iazurilor piscicole pentru prevenirea eutrofizării.

> Responsabilitatea aplicării măsurilor de reducere aparține antreprenorului/ constructorului.

> Supraveghere aplicării măsurilor de reducere a impactului va fi asigurată de autoritățile abilitate: APM, Garda de Mediu, SGA, Custodele ariei (ANANP).

7.2. Masuri de reducere a impactului produs de zgomot si vibratii

Pe perioada de desfasurare a lucrarilor de reabilitare-constructie se recomanda :

desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus avizarii va determina o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona ;

vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi ;

se va respecta programul de lucru pe timpul zilei .



95

Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona de lucru: viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot cu pana la 5 d(B) ;

Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot decat frecventele schimbari de accelerate si frana)

Corelarea lucrarilor cu perioade ale anului cand activitatea biologica a florei si faunei este - Etapizarea corespunzatoare a lucrarilor pentru a nu avea varfuri stresante pentru zona

Protectia impotriva vibratiilor: in ceea ce priveste vibratiile, pentru atenuarea acestora utilajele in miscare sunt amplasate pe o fundatie dimensionata in functie de greutatea acestora si de viteza de rotate a organelor in miscare si acolo unde este cazul sunt prevazute sistemede amortizare, conform cerintelor furnizorului de utilaje. Zgomotele şi vibratiile provocate de functionarea utilajelor sunt de 61,5 dB atât pentru utilaje tehnologice cât şi pentru autobasculante; intensitatea zgomotului produs de utilaje nu va depasi valoarea de 50 dB şi nu va polua fonic localitatea, emisiile de zgomot se vor incadra în limitele admise de STAS 10009/88.

Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei, locuitorilor şi locuinţelor din zonă, beneficiarul proiectului va trebui să ia următoarele măsuri:

deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 20 km/h;

asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a se evita depăşirile LMA;

efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi la utilaje pentru ca emisiile să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Circulaţia utilajelor și a mijloacelor de transport folosite se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de drum.

Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace de transport folosite, se poate estima că, impactul zgomotului şi vibraţiilor asupra locuitorilor şi faunei din zonă va fi nesemnificativ.



96

7.3. Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante si pasari protejate

Urmarirea desfasurarii lucrarilor conform graficului de executie si respectarea perioadelor de restrictie a acestora, corelat cu perioada de vegetatie, cu perioada de cuibarire pentru pasari si de crestere a puilor (15 martie – 15 iulie) . - Depozitarea pământului in depozit temporar pentru realizarea insulei

Dupa etapa de realizare a iazurilor piscicole impactul asupra peisajului va fi unul semnificativ pozitiv, luând în considerare peisajul rezultat, în contextul acumulărilor hidrotehnice din zonă

7.4. Masuri de reducere a impactului asupra solului

Pentru perioada de executie constructorul are obligatia de a realiza toate masurile deprotectie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau potential poluatoare. Se recomanda: - Colectarea, depozitarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri

(menajere, tehnologice)

- Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in statii Peco, evitandse astfel depozitarea in santier a eventualelor butoaie cu carburant si lubrefiant si deci alimentarea utilajelor la punctul de lucru. Se va dota amplasamentul cu materiale absorbante de tip nature sorb.

- Se va asigura transportul echipamentelor, pe cat posibil, cu utilaje de transport de gabarit adecvat masei transporate

7.5. Masuri de reducere a impactului asupra apei

Se recomanda : În etapa de construire

o evitarea aporturilor chimice biogene, organice si toxice, prin spalarea utilajelor folosite la

executia lucrarilor ;



97

o interzicerea evacuarii apelor uzate in receptori naturali

o respectarea zonei de protectie;

o pentru prevenirea alunecarilor de teren, antrenarea de pamant, noroi in si pe caile de acces,se impune pietruirea acestora,

o materialele de constructii se vor aduce si depozita in santier in cantitatile necesare unor perioade de lucru scurte si se vor depozita controlat, in spatii amenajate.


- Verificarea utilajelor utilizate la decolmatarea iazurilor piscicole pentru prevenirea poluării iazului cu substanțe petroliere

- Se interzice abandonarea deșeurilor în iazurilor piscicole

- Se interzice abandonarea substanțelor periculoase în iazurilor piscicole

- Se va întocmi un plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale

7.6. Masuri de redcere a impactului asupra aerului

Recomandam urmatoarele masuri: - Se va asigura transportul echipamentelor, pe cat posibil, cu utilaje de transport de gabarit

adecvat greutatii echipamentelor respective

- Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul transporturile vor fi reduse in perioadele cu vant puternic.

- Se vor folosi utilaje cu motoare cu emisii reduse, corespunzatoare normelor EURO V si VI, avand ca rezultat reducerea semnificativa a emisiilor de gaze din timpul functionarii acestora.

- Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de concentratii de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.



98

- La selectarea ofertelor pentru alegerea executantilor de lucrari se va tine seama ca acestia sa detina cele mai moderne utilaje si mijloace de transport

- Umectarea drumurilor tehnologice în perioada secetoasă

- Luarea de măsuri pentru prevenirea deflației în timpul transportului de materiale


- Umectarea drumurilor de acces în perioada secetoasă

- Se interzice incendierea vegetație uscată de pe malul iazurilor piscicole

7.7. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului

Pentru a se evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval prestabilit sa fie colectate de firme specializate. Avand in vedere impactul minor al activitatilor de extragere a agregatelor minerale, care se vor desfasura pe amplasamentul analizat, asupra peisajului zonei, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu(peisajului zonei). Suprafaţa de teren afectată de lucrări va fi înerbată cu specii ierboase precum: Medicago sativa ( lucernă), Trifolium pratense (trifoi roşu), Trifolium repens ( trifoi alb), Onobrychis viciifolia (sparcetă), Poa pratensis (firuţă), Sorghum sudanense (iarbă de sudan), specii caracteristice zonei şi rezistente la secetă şi cu capacitate buna de acoperire a terenurilor degradate.

7.8. Masuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente

Singura masura PSI, ce se va lua in cadrul lucrarilor de de realizare a iazurilor piscicole, este asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislatiei in vigoare. Ca masuri succinte de protectie, propunem urmatoarele:

control strict al personalului muncitor privind disciplina in santier:

instructajul periodic, portul echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool sau chiar de droguri, prezenta numai la locul de munca unde este alocat;



99

verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor, mijloacelor de transport,

macaralelor echipamentelor, mecanismelor si sculelor, pentru a constata integritatea si buna lor functionare;

verificarea, la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a taluzurilor la excavatii sau diferite alte sustineri;

verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol;

realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru;

controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santier;

respectarea regulamentului de exploatare.

7.9. Program de monitorizare

Pentru a urmări dacă activitatea desfășurată influențează în timp calitatea factorilor de mediu se recomandă următorul program de monitorizare.

Tabelul 35 Program de monitorizare propus

Nr. crt Factor de mediu Locul de

prelevare Indicator monitorizat

Frecvența Etapa

1. Apă freatică Forajele de

monitorizare aflate în amonte și aval de obiectiv.

PO43+, azotați, azotiți, amoniu, CBO, pH

Anual Înainte de etapa de construire


2. Deșeuri Amplasament Tipul de deșeu Lunar În etapa de construire În etapa de funcționare

Pentru limitarea efectelor negative accidentale generate de activitatea de exploatare a resurselor minerale, în perioada derulării programului de exploatare, se va implementa un sistem eficient de monitorizare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra mediului. Tabeull 36 Monitorizarea impactului în perioada de realizare a proiectului se regăseşte în tabelul de mai

Măsură

Responsabil Perioadă Sursă de finanţare



100

Realizarea etapelor lucrărilor în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare

Titularul proiectului şi Dirigintele de şantier

Pe perioada de realizare a exploatării

Surse proprii de finanţare

Respectarea limitelor şi a adâncimii de exploatare Titularul proiectului şi Dirigintele de şantier



Alimentarea cu combustibil a utilajelor se va face pe o platformă impermeabilă




Interzicerea circulaţiei autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea şantierului. Stropirea drumurilor neasfaltate, în sezonul cald, pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer şi reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile balastate. Evitarea pierderilor de balast în timpul transportului.




Eliberarea în mediu lor natural a exemplarelor din speciile de interes comunitar pentru conservare extrase accidental împreună cu agregatele minerale.




Utilizarea de utilaje noi, bine echipate, cu sistemul de combustie verificat astfel încât poluarea aerului va fi minimă.




Restrângerea la minimul posibil a suprafeţelor ocupate de organizarea de şantier.




Nerealizarea de lucrări de întreţinere şi / sau reparaţii la utilajele şi mijloacele de transport în cadrul amplasamentului; personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat.






101

Respectarea nivelul de zgomot maxim admis conform STAS 10009/1988.




Asigurarea apei potabile pentru angajaţi Titularul proiectului şi Dirigintele de şantier



Interzicerea abandonării deşeurilor de orice fel. Organizarea depozitării adecvate şi a unui transport controlat al deşeurilor menajere produse de angajaţi. Amenajarea, întreţinerea şi vidanjarea regulată a toaletelor ecologice.




Limitarea poluării sonice prin utilizarea alternative de diverse utilaje în timpul optim de lucru; sistarea lucrărilor de extracţie în intervalul de timp 20.00 - 8.00.




Asistarea persoanelor împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control şi punerea la dispoziţie a evidenţei măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante; facilitarea controlului activităţilor precum şi a prelevării de probe.




Desfăşurarea întregii activităţi în concordanţă cu menţinerea stării de conservare favorabilă a sitului Natura 2000 şi cu luarea tuturor măsurilor de reducere a impactului asupra speciilor de interes comunitar.




Exploatarea agregatelor minerale cu respectarea unui program de execuţie a lucrărilor riguros sectorizat.






102

8. O DESCRIERE A EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE PRECONIZATE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI, DETERMINATE DE VULNERABILITATEA PROIECTULUI ÎN FAȚA RISCURILOR DE ACCIDENTE MAJORE ȘI/SAU DEZASTRE RELEVANTE PENTRU PROIECTUL ÎN CAUZĂ.

8.1. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului

Riscul declansarii unor accidente sau avarii care pot avea impact major asupra mediului este determinat de: - Activitatea de manipulare a subst. potențial poluatoare pentru sol (uleiuri, combustibili etc);

- Operatiunile de aprovizionare si manipulare a utilajelor sau mijloacelor de transport cu carburanti

- Posibilele pierderi de carburanti in cazul in care peretii rezervoarelor nu sunt etansi.

Acestea se desfasoara cu preponderenta in Organizarea de Santier, dar si in perioada de operare prin prezenta zonelor de alimentare cu combustibili a mijloacele de transport si tersiere . Aceste surse potentiale de poluare accidental, in cazul producerii unor accidente ecologice, vor afecta suprafete limitate si vor determina deprecierea locala a calitatii solului, a apelor de suprafat si subterane si implicit a biodiversitatii. Tinand cont de amplasarea acestor surse de poluare si de caile de migrare ale poluantilor, consideram ca impactul asupra tintelor (sol, apa de suprafata,subterana si biodiversitate) nu va fi semnificativ daca se vor lua imediat masurile de depoluare. In scopul prevenirii riscului poluarii accidentale in perioada de constructive, Constructorul va intocmi un plan de prevenire si de interventie in cazul producerii unei poluari accidentale. In cazul producerii unor accidente grave, cu rasaturnari de autovehicule, hidrocarburi lichide, alte produse toxice sau corozive pot fi deversate pe platform drumului de acces. Majoritatea acestor accidente sunt cauzate de semnalizarea necorespunzatoare sau de neadaptarea regimului de viteza la conditiile meteo. Accidentele in perioada organizarii de santier sunt in general generate de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de sanatate si securitatea muncii (neutilizarea echipamentelor de protective). Aceste accidente sunt posibile sa apara in legatura



103

cu urmatoarele activitati: lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces; incendii din diferite cauze, electrocutari, arsuri, inhalari de praf; caderi de la inaltime sau excavatii, striviri de elemente in cadere, inec. Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului, avand character limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti. De asemenea, pot avea si efecte economice negative prin pierderi de material si intarzierea lucrarilor. De aceea, securizarea organizarii de santier este necesara pe toata perioada de executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si respectarea proiectelor care stau la baza executiei. Este obligatoriu realizarea unor depozite securizate pentru toate materialele de constructii care pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, inchise accesului oricarui muncitor din santier sau altor personae straine. In perioada de exploatare, riscul de inundare al amplasamentului proiectului este foarte redus, probabilitatea de producere fiind mai mica decat 1 data la 100 de ani. Situatiile de risc pot aparea in cazurile de accidente in care sunt implicate utilaje sau mijloace auto ce transporta substante periculoase. Prevederile tehnice ale proiectului sunt de natura sa reduca riscul accidentelor si efectele acestora. Prim lucrarile proiectate, prin semnalizarile si marcajele prevazute se realizeaza conditii mai bune de manevrare al autovehiculelor si se reduce riscul accidentelor. In cazul producerii accidentelor, administratorul infrastructurii de agreement, trebuie sa intervina de urgenta pentru stabilirea dimensiunilor accidentului, natura subs. deversate, solutiile de interventie. Pentru accidentele co produsele petroliere, sunt eficiente barajele plutitoare de limitare a zonei poluate si retinere a poluantilor. Pentru depoluare sunt eficiente materialele absorbante. In cazul solului, Solutia radical consta in indepartarea solului poluat. Accidentele trebuie inregistrate si raportate autoritatilor competente in domeniul protectiei mediului. Efectele asupra faunei si florei terestre si acvatice depinde in mare masura de tipul poluantului deversat, de cantitatea acestuia ajuns in apa si sol, de conditiile meteorologice si de perioada de timp care trece pana la aplicarea masurilor de depoluare. Constructorul si antreprenorul vor avea planuri de prevenire si de interventie in cazul producerii unei poluari accidentale. Acestia vor colabora strans cu GNM si APM Vâlcea pentru a stabili masurile ce trebuie luate in caz de



104

poluare. Masurile de depoluare se vor lua cat mai repede dupa producerea accidentului pentru a limita efectele negative asupra biodiversitatii.

8.2 Riscuri naturale

Riscul poate fi definit ca produsul dintre frecvența apariției și consecințele care pot să apară. (R = F X C).

Riscurile naturale analizate sunt cutremurele, inundațiile, alunecările de teren, respectiv seceta. Luând în considerare frecvența apariției, respectiv consecințele care pot să apară a fost calculat gradul de risc. Metoda folosită pentru calcularea gradului de risc a fost prezentată în capitolul 6 privind metodele utilizate.

Pentru fiecare risc analizat au fost menționate efectele care pot fi generate de proiectul propus în situația în care iazurilor piscicole propuse sunt afectate de aceste riscuri.

Tabel 37 Gradul de risc privind cutremurele

C F

1 2 3 4 5 Cutremur Efecte

1 X Amplasamentul este situat în zona seismică VII, caracterizată prin cutremure de intensitate scăzută.

Efectele care pot fi generate de proiectul propus în timpul unui cutremur sunt negative nesemnificative în situația în care va fi afectată roca mama. Factorii de mediu afectați vor fi solul, respectiv apa freatică

2

3 X

4 Categoria de risc - B – Risc scăzut

5

Tabel 38 Gradul de risc privind inundațiile

C F 1 2 3 4 5 Inundații Efecte

1 X Amplasamentul este situat în albia majora a raului Olt iar riscul de inumdatii este foarte mic odata cu indiguirea si amenajarea in system hidroenergetic

Categoria de risc - B - Risc foarte căzut

Efectele preconizate a fi generate de proiectul propus în situația în care vor fi inundații sunt negative semnificative temporare. Solul, flora și fauna din proximitatea amplasamentului vor fi afectate temporar de nivelul de apă.

2 X

3

4



105

5

Tabel 39 Gradul de risc privind alunecările de teren

C F 1 2 3 4 5 Alunecări de teren Efecte

1 X

X

Amplasamentul este situat într-o zona stabilă și nu prezintă un risc pentru amplasament

Categoria de risc - A - Risc foarte scăzut

În situația unor alunecări de teren efectele generate de proiectul vor fi nesemnificative. Factorii posibili afectați vor fi solul și fauna din imediata vecinătate.

2

3

4

5

Tabel 40 Gradul de risc privind seceta

C F 1 2 3 4 5 Seceta Efecte

1 X Seceta are un impact ușor negativ nesemnificant


În perioadele secetoase volumul de apă al iazurilor piscicole este foarte ușor afectat având în vedre că nivelul pânzei freatice este dictat de râul Olt. În perioadele secetoase, proiectul propus nu generează efecte asupra factorilor de mediu.

2 X

3

4

5

8.3 Potențiale accidente

Luând în calcul același model de lucru și aceleași matrici, am identificat gradul de risc referitor la accidentele generate de angajați, respectiv poluarea solului, apelor, aerului și a biodiversității



106

Tabel 41 Gradul de risc provocat de angajați

C F 1 2 3 4 5 Angajați Efecte 1 X X Având în vedere activitatea desfășurată,

respectiv numărul redus de angajați singurele accidente care pot fi generate sunt incendierea florei de pe taluzurilor, poluarea iazurilor piscicole cu deșeuri, furaje respectiv poluarea amplasamentului cu substanțe petroliere. Pentru a evita astfel de evenimente, angajatorul va instruii în permanență personalul precum și riscurile la care se supun atât ei cât și investiția prin nerespectarea regulamentelor interne și a normelor de PSI/ SSM Categoria de risc – C – Risc foarte scăzut

Efectele generate de accidentele provocate de angajați vor fi negative nesemnificative, temporare.. Aceste efecte sunt poluări cu substanțe petroliere, eutrofizare, poluarea cu diferite substanțe, În funcție de accidentul generat factorii de mediu posibili a fi afectați sunt: - aerul , solul, flora și fauna în situația în care va fi provocat un incendiu - solul, flora și fauna dacă vor avea loc scurgeri petroliere, respectiv gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor - apa iazurilor piscicole va fi afectată negativ în condițiile în care se furajează excesiv, respectiv se abandonează deșeuri în iaz

2

3

4

5

Tabel 42 Gradul de risc privind contaminarea apei

C F 1 2 3 4 5 Ape Efecte

1 X Apa iazului piscicol poate să fie afectată din cauza întreținerii necorespunzătoare a iazului, respective Categoria de risc - B - Risc scăzut

Efectele potențiale generate de întreținerea necorespunzătoare a iazului sunt negative semnificative temporare. Calitatea apei poate fi afectată din cauza eutrofizării.

2 X

3

4

5



107

Tabel 43 Gradul de risc privind contaminarea apei

C F

1 2 3 4 5 Aer Efecte

1 X Calitatea aerului este afectată doar în perioadele secetoase în intervalele în care se aprovizionează punctul de lucru cu furaje.


Efectele potențiale generate de neadaptarea vitezei pe drumurile agricole în perioadele secetoase sunt negative nesemnificative temporare.

Calitatea aerului fiind afectată în special de pulberile sedimentabile, respectiv de emisii evacuate în urma arderii combustibilului.

2

3 X

4

5

Tabel 44 Gradul de risc privind contaminarea solului

C

F

1 2 3 4 5 Sol Efecte

1 X

X

Luând în considerare activitatea desfășurată calitatea solului poate fi afectată doar accidental, în condițiile în care au loc scurgerile petroliere de la mijloacele de transport.


Accidental pot să apară efecte negative nesemnificative temporare asupra solului generate de scurgeri petroliere de la mijloacele de transport care aprovizionează cu furaje iazul piscicol, respectiv de la gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor rezultate.

2

3

4

5

Tabel 45 Gradul de risc privind biodiversitatea

C

F

1 2 3 4 5 Biodiversitate Efecte

1 X X Amplasamentul nu se află în arii naturale protejate. Speciile de floră și faună sunt speciile comune pentru zona respectivă. Ecosistemele nu vor fi afectate.


Desfășurarea activității la iazurilor piscicole nu generează efecte asupra biodiversității, decât accidental, în situația în care va izbucni un incendiu pe taluzurile iazului în perioada în care vegetația este uscată.

Posibilele efecte generate în astfel de situații critice sunt negative semnificative,

2

3

4

5



108

flora și fauna comuna fiind afectată parțial sau total.

8.4. Masuri de prevenire a accidentelor

Masurile de prevenire a accidentelor care pot aparea in cadrul proiectului prevad respectarea legislatiei romanesti privind protectia muncii, gestionarea deseurilor, masuri de protective si stingere a incendiilor si altele. In general, masurile se vor referi la:

Controlul strict al personalului muncitor privind discipina in santier; Instructajul periodic, purtarea echipamentului de protective, luarea masurilor necesare

de repartitie/inlocuire in cazul identificarii unor disfunctionalitati in functionarea utilajelor;

Urmarirea modului de functionare a utilajelor, a entanseitatii recipientelor de stocare; Realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru delimitarea zonei de

lucru; Realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special celor privind regimul de

viteze si prioritati, amplasarea astfel incat sa permita participantilor la traffic sa le poata percepe sis a actioneze;

Se vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile neceare, echipele dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;

Verificarea la perioade normale, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu material inflamabile, toxice si periculoase daca functioneaza la parametrii optimi;

Actionarea imediata in caz de accidente a autoritatilor abilitate si luare de masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate.



109

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Denumire proiect Raportul privind impactul asupra mediului se referă la proiectul «AMENAJARE IAZURI PISCICOLE NR 1 SI NR 2 SI IMPREJMUIRE IN LOCALITATEA IONEȘTI JUDETUL VALCEA» 9.2. Titularul și executantul proiectului

S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L. Adresa sediu: municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Henri Coandă, nr. 13, bl. R7, sc. A, et.

1, ap. 4, județul Vâlcea; Cod unic de înregistrare: 21667326; Număr Registrul Comerțului: J38 /438 /2007; Telefon: +4 0742.385.584; Forma de proprietate : societate cu răspundere limitata cu capital integral privat

9.3. Informațiile generale despre proiect Terenul pentru care se realizeaza prezentul proiect „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” este situat in extravilanul Comunei Ionești, punct “la lot”, Județul Vâlcea, Conform Certificatului de Urbanism nr. 23 din 04.06.2019 emis de Primăria Comunei Ionești, suprafața de teren solicitata pentru iazuri este de 21.064 mp. Proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea”, se va amplasa în extravilanul localității Ionești, punct „la Lot”, pe 2 parcele de teren învecinate cu suprafețele S1= 3.054 m2 și S2 = 8.010 m2 Beneficiarul își propune ca prin proiectul „Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea” sa realizeze 2 iazuri piscicole cu suprafața de 21.064 mp va fi folosita astfel:




110



9.4. Amplasamentul proiectului

Din punct de vedere administrativ obiectivul studiat este amplasat in extravilanul comunei Ionesti, punct „la lot”, judetul Valcea Suprafata propusa pentru realizarea investitiei este amplasata in bazinul hidrografic Olt, bazin hidrografic de ordin 1, in zona de lunca a malului drept al raului Olt, Suprafata de teren analizata are categoria de folosinta“teren agricol in extravilan” si prin proiect se propune schimbarea categoriei de folosinta si a destinatiei. Accesul perimetrul studiat se realizează din drumul național DN64 Râmnicu Vâlcea – Drăgășani, iar din dreptul loc. Ionești se continuă pe drumul de tarla existent, spre est, circa 240 m (conform fișă localizare perimetru). Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat Statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrările de investiție este de teren proprietate a S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L.. Cele 2 imobile au numerele cadastrale 36337, respectiv 36078–36084.. Terenul ce face obiectul prezentei solicitari este un teren arabil neîmprejmuit, situat în extravilanul localității Ionești, jud. Vâlcea. Vecinatati: Suprafața totala de teren, conform Extrasului de Carte Funciara este de 21.064 mp.

La nord– teren agricol proprietate particulară Băițoiu Ștefan; La est – teren agricol proprietate particulară Marinescu Alexandru; La vest – teren agricol proprietate particulară moșt. def. Sandală Gheorghe;



111

La sud– drum tarla, canal și terenuri agricole proprietăți private – pentru parcelă ocupată de iaz nr. 1 respectiv teren agricol proprietate privată moșt. def. Truțulescu Toma pentru parcelă ocupată de iaz nr. 2.

Cele 2 parcele de teren sunt separate pe laturile estică respectivă vestică de drum tarla și canal existente. coordonate STEREO 70:

Punctele care delimiteaza suprafata terenului (S = 17.063 mp), in coordonate de referinta STEREO 1970 sunt:



Y (E) [m]

A. 376558,45 439676,07 B. 376589,13 439919,27 C. 376547,31 439910,75 D. 376517,52 439680,04




Y (E) [m]

E. 376589,69 439938,36 F. 376592,53 440064,61 G. 376545,11 440062,80 H. 376542,12 439930,06


9.5. Descrierea proiectului

Lucrari programate a fi executate pentru realizarea amenajarii



112

Amenajarea piscicola presupune realizarea următoarelor lucrări : bornarea suprafeței iazului ; delimitarea fâșiilor de săpare ; îndepărtarea copertei ; săpătura deschisa cu adâncime medie, de la cota terenului natural, de 5,5 m ; încărcarea materialului depozitat ; transportul materialului rezultat la stația de sortare-spălare ; execuția digurilor laterale de contur ; finisare taluz ; împrăștierea de pământ vegetal pe taluz deasupra luciului apei și însămânțarea cu

iarba ; consolidarea malurilor prin plantarea de vegetație specifica zonei.

Lucrări programate a fi executate pentru realizarea amenajării Lucrările de amenajare ale iazurilor piscicole vor consta în lucrări de pregătire și deschidere, după care vor urma lucrări de excavare în vederea realizării acestora.

LUCRĂRI PREGĂTITOARE,. Sunt necesare deschiderii în condiții optime a exploatării la zi, constau din:

amenajarea drumului de acces de la drumul existent la perimetru;

nu se prevede amenajarea unei platforme pentru depozitarea produselor de balastieră, metoda de exploatare nu prevede constituirea de depozite temporare;

Pe amplasament nu vor fi stationate utilajele, nu se vor amenaja platforme betonate pentru utilaje, aceste utilaje apartinand SC DORIN TRANSPORT SRL. Utilajele vor fi deplasate dupa terminarea programului de lucru, seara, pe terenul pe care SC DORIN TRANSPORT SRL il are in vecinatatea amplasamentului planului supus procedurii de aprobare;

- depozitarea solului recuperat în urma lucrărilor de deschidere se va face pe amplasament, iar maerialul si solul fertil va la realizarea digurilor contur a iazurilor piscicole.

LUCRĂRI DE DESCHIDERE constau în decopertarea solului fertil pentru a se ajunge la roca utilă.

LUCRARI DE EXPLOATARE-VALORIFICARE



113

Exploatarea se realizează cu ajutorul unui utilajelor de dislocare-încărcare (excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬3, încărcător frontal Q&KL30).

Materialul excavat va fi încărcat direct în autobasculante SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330.

3. Lucrările de decopertare se vor executa în avans față de lucrările de excavație și vor include înlăturarea și depozitarea selectivă a solului fertil necesar reconstrucției ecologice a terenului (taluzelor), la finalizarea iazurilor. Depozitarea se va realiza în partea de E a amplasamentului pentru iazul nr. 1 respectiv V a amplasamentului pentru iazul nr. 2.

5. Lucrări de excavare – se vor efectua cu utilaje speciale.

Pentru realizarea investiției se va începe excavația pe laturile nordice ale celor 2 terenuri,

în fâșii de 5 – 10 m cat este brațul excavatorului, pe toată lungimea laturii. Se vor respecta panta taluzelor și zonele de protecție față de terenurile limitrofe (pilierii de siguranță).

Lucrările de excavație se vor realiza cu utilaje mecanice specifice și se va acorda o atenție sporită ca în perioada de execuție a iazurilor să nu aibă loc poluări accidentale ale solului sau acviferului freatic. Alimentarea cu combustibili, schimburile de ulei sau eventualele reparații ale utilajelor se vor face în locuri special amenajate, nicidecum pe amplasamentul amenajării piscicole sau pe terenul adiacent acesteia.

Excavația se va executa în două trepte succesive: de la suprafața decopertată și până la nivelul hidrostatic prin săpare cu excavatorul;

de la nivelul hidrostatic ± 177,80 mdMN până la cota finală ± 175,50 mdMN prin săpare cu excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬ 3.

Pentru protecția malurilor, se va face taluzare cu panta 1:2 și se va executa consolidarea de maluri vegetative prin înierbare.

Pentru prevenirea eventualelor accidente prin înec (oameni și animale), amenajarea piscicolă va fi împrejmuită. Împrejmuirea se va realiza cu gard din plasă de sârmă. Perimetrul împrejmuirii va avea o lungime de 609 ml pentru iazul nr. 1 și 395 ml pentru iazul nr. 2.

Pe tot parcursul desfășurării activității de executare a lucrărilor se vor respecta normele de tehnica securității muncii specifice.

Procesul tehnologic de extracție a agregatelor minerale nu implică consum de apă.



114

Încărcarea şi transportul materialului. Utilajul este un încărcător frontal de tip Q&KL30). Materialul excavat va fi încărcat direct în autobasculante SCANIA R143 6x4 394 33,

SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO FIAT 330. Încărcarea se realizează direct din excavaţie.

1.2.1. Organizarea de șantier

Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne in baracamente si instalatii, care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si sol. Concentrarea lor într-un singur amplasament este benefica diminuând zonele de impact și favorizând o exploatare controlata și corecta.

Pentru implementarea proiectului supus analizei este necesară organizare de șantier care va cuprinde: Dotări: 1 baraca mobila - tip container - pentru birou si adapost pentru muncitori; 1 punct P.S.I. dotat cu scule si stingator de incendiu cu spuma; 1 toaleta ecologica Materiale absorbante in caz de poluări accidentale pentru exploatare: (excavator WY 20, excavator HITACHI ZX 210LC¬3, încărcător frontal Q&KL30). autobasculante SCANIA R143 6x4 394 33, SCANIA R143 6x4, IVECO MAGIRUS 330, IVECO

FIAT 330.

1.2.3. Durata etapei de functionare

Proiectul „ Amenajare iazuri piscicole nr 1 si nr 2 si împrejmuire in localitatea Ionești județul Vâlcea”., care va fi implementat cu scopul realizarii a doua iazuri piscicole şi valorificării agregatelor in urma lucrarilor de construire care implică excavarea unui volum de sol fertil, folosit la realizarea digurilor si a taluzurilor, nisip şi pietriş, care va fi folosit in statia proprie de sortare sau in stare bruta vandut la alti beneficiari Lucrările de excavare şi transport a agregatelor



115

minerale vor fi urmate de lucrări de nivelare a suprafeţei excavate şi refacere a malulurilor taluzare, în zona amplasamentului.

Perioada de implementare propusa: anul 2021-2023 Regimul de funcționare al iazurilor piscicole va fi permanent începând cu anul 2024.

II Etapa de operare Activitate desfasurata: - Cod CAEN 0322- acvacultura in ape dulci - cresterea ciprinidelor: crap, singer, cosas, novac si salau; specia de baza fiind crapul.

Coronamentul digurilor nu va fi carosabil. Fluxul tehnologic al amenajării piscicole: Pentru asigurarea cantității de apă necesară funcționării, umplerea și primenirea

bazinului piscicol se va face prin alimentare din freatic și din aportul provenit din precipitații, conform Avizului de gospodărire al apelor.

Bazinul va fi populat cu crap, principala specie de cultură; populațiile de pești vor avea un ciclu de creștere de 1 an. Primăvara sau toamna bazinul va fi populat cu puiet de pește. Produse obtinute: Singura categorie de produs obtinuta in cadrul unitatii este reprezentata de pestele viu. Speciile avute in vedere sunt reprezentate de ciprinide (crap, cars, cosas, stiuca si salau; specia de baza fiind crapul). Capacitatile de productie: bazinele piscicole de categoria a-I-a au o capacitate de productie exprimata in carne de peste de circa 400 – 500 kg/ha, iar in iazurile piscicole analizate se estimeaza o productie anuala de cca. 650 kg/an. - Popularea iazurilor piscicole se va face cu 400 buc. pui in greutate de 100gr./buc. Hrana si procedurile de administrare Productia semiintensiva se realizeaza pe baza productivitatii piscicole naturale stimulata prin administrarea de ingrasaminte (organice si minerale ) si amendamente si a hranei suplimentare de calitate slaba ( gozuri si sparturi de cereale) sau medie (amestec de cereale macinate si sproturi dar fara componente proteice de origine vegetala sau animala, premixuri vitamino – minerale, etc) . Tehnologia de recoltare : pescuit sportiv. Materii prime , auxiliare



116

puiet de peste

hrana

Pentru populare, se vor comercializa urmatoarele: - puiet crap, cu o greutate medie de 100gr., cantitate: cca. 10 kg pentru intreaga

amenajare piscicola.

Deșeuri Deșeurile generate în etapa de construire sunt deșeuri municipale amestecate, sol

vegetal, anvelope, uleiuri minerale, si piese uzate (fier vechi). În etapa de funcționare a obiectivului deșeurile generate sunt: deșeuri de mortalități,

deșeuri de ambalaje si deșeuri municipale amestecate. Modul de gospodărire a deșeurilor se vor realiza fără a pune în pericol populația, sau factorii de mediu naturali, în conformitate cu legislația în vigoare.

Emisii Sursele generatoare de emisii sunt reprezentate de mijloacele de transport, utilajele

folosite, activitatea de încărcare a autobasculantelor, respectiv activitatea de excavare a agregatelor minerale.

Emisiile generate sunt reprezentate in principal de pulberi sedimentabile, CO, PM. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției Între etapele de construire a iazurilor piscicole și etapa de funcționare a acestuia se va desfășura etapa de refacerea a amplasamentului care presupune pregătirea amplasamentului pentru funcționare. În această etapă premergătoare funcționării iazurilor piscicole se recomandă comercializarea/ evacuarea de pe amplasament a tuturor agregatelor minerale, acestea fiind transportate la un alt punct de lucru gestionat de beneficiar în vederea sortării, eliminarea sau valorificarea prin operatori economici autorizați a deșeurilor menajere generate în etapa de construire a iazului piscicol, respectând conform legislației privind gestionarea și transportul deșeurilor. Toate utilajele, respectiv echipamentele iutilizate în etapa de construire a iazurilor piscicole vor fi transportate la punctele de lucru aparținătoare, iar zonele afectate de exploatarea agregatelor, depozitarea startului vegetal, respectiv de utilajele folosite vor fi înierbate cu specie fără potențial invaziv.



117

Etapele de readucere a amplasamentului la starea inițială În situația în care se impune aducerea amplasamentului la starea inițială a terenului inițial

se vor transmite spera valorificare sau spre eliminare deșeurile aflate pe amplasament. Etapa următoare presupune capturarea peștilor din iazul piscicol, respectiv mutarea acestora într-un alt iaz administrat de titular sau comercializarea acestora. Din iazul piscicol se va evacua apa în râul Olt, (amintim că apa nu este poluată) utilizând pompe. Imediat după evacuarea apei va începe activitatea de umplere a iazului piscicol cu pământ. Fiecare strat se va tasa, iar dacă este cazul evacuarea apei, respectiv adăugarea straturilor de pământ se vor face paralel. Etapa finală de aducere a amplasamentului la starea inițială presupune înierbarea terenului cu specii de floră locală. După finalizarea lucrărilor de extragere a agregatelor minerale de pe amplasament și a lucrărilor de amenajare a iazului piscicol, pe maluri se vor realiza plantații de anini, plop și sălcii, precum și înierbarea zonelor aferente digurilor.

9.6. Alternativele studiate

Alternativa 0 - menținerea amplasamentului în stadiul de folosită actual În acest caz terenul îşi va menţine încadrarea în cadrul funcţionalităţii zonale ca suprafaţa inclusă în categoria agricol, dar în realitate este teren neproductiv.

Nu va fi modificată nicio componentă a mediului. Avantajele acestei alternative :

o Scăderea riscului poluărilor accidentale cu carburanti si lubrifianti Dezavantaje:

o pierderea oportunităților pentru valorificarea resursei minerale existente pe amplasament;

o pierderea unui număr posibil de locuri de muncă pe plan local; o pierdere unor investiții în sprijinul economiei locale; o păstrarea condițiilor existente nealterate pentru biodiversitatea locală; o utilizarea de pesticide pentru culturile agricole actuale si de îngrășăminte poate duce la o

poluare a panzei freatice ; o biodiversitate scazuta - aferenta unei culturi agricole - monocultura;



118

o pierderi de venituri la bugetul de stat prin necolectarea de redevente miniere;

o valoarea terenului rămâne scazută;

Pe suprafaţa propusă se va dezvolta în continuare lucrari agricole pentru obtinerea de produse reprezentate de cereale si furaje. Alternativa 1 implementare proiectului « Amenajare iaz piscicol si împrejmuire, in comuna Ionești, jud. Vâlcea » Criteriile alegerii amplasamentului respectiv sunt:

o Statutul actual al terenului al cărui proprietar este firma S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L. o Existența drumurilor tehnologice o Distanța mica față de statia de prelucrare spalare; o Topografia terenului o Existența altor iazuri piscicolel în zonă;

Avantajele implementării proiectului sunt: o Asigurarea locurilor de muncă; o Creșterea probabilității de a atrage noi investiții; o Utilizarea eficientă a terenurilor; o Valorificarea rezervelor identificate; o Asigurarea de materi prime pentru statia de prelucrare si spalare; o Dezvoltarea unei activitati de turism prin atragerea pescarilor în zonă;

Dezavantajele implementării proiectului sunt: o amplificarea riscului apariției poluărilor accidentale cu produse petroliere; o afectarea temporară a solului prin excavare

Alternativa 2 extracția balastului deasupra nivelului freatic și refacerea mediului prin umplerea excavației rezultate cu aducerea nivelului terenului până la cota terenurilor înconjurătoare. Avantajele implementării proiectului sunt: o Nu se schimbă categoria de folosință a terenului; o Probabilitatea afectării apelor subterane este mult diminuată; Dezavantajele implementării proiectului sunt:

o Cantitățile de rezerve care vor fi exploatate vor fi reduse; o poluarea cu materialele de umplutură; o emisii suplimentare de noxe rezultate de la rambleierea excavațiilor;



119

o este posibilă poluarea solului și a freaticului prin utilizarea materialelor de umplutură cu proprietăți chimice diferite;

o lucrările de rambleiere au un efect negativ asupra biodiversității zonei umede; o cresc costurile lucrărilor pentru refacerea mediului.

În urma comparării celor trei alternative s-a constat că există o probabilitate mică (de cca. 20 %) ca factorii de mediu să fie afectați, chiar dacă nu se va implementa proiectul, iar probabilitatea ca factorii de mediu să fie afectați crește nesemnificativ în cazul implementării proiectului în zona propusă (la 40 %). Activitățile agricole desfășurate în zonă sunt sursele principale care conduc la degradarea negativă, temporară, a factorilor de mediu.

Implementarea proiectului, afectează nesemnificativ, calitatea factorilor de mediu, luând în considerare sursele, existente, de poluare în zonă.

9.7. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului.

9.7.1. Apa

Apele de suprafata Suprafata de teren propusa pentru investitie este amplasata in bazinul hidrografic Olt, bazin hidrografic de ordin 1, in zona de lunca a malului drept al raului Olt, la circa 950 m vest fata de dig mal drept Acumulare Ionesti. De asemenea, investitia propusa este situata la cca. 3,5 km amonte de barajul C.H.E. Ionesti. Apele subterane Apele subterane sunt legate direct de constituția litologică, fiind cantonate în straturi de pietriș și nisip ale depozitelor cuaternare. Pânza freatică este alimentată din râul Olt și din precipitații. În albia majoră și terasele râului Olt, pânza acviferă freatică este cantonată în general la adâncimea de 1,5 - 5,0 m, în funcție de cota terenului față de albia minoră și distanța față de râu. Stratele acvifere freatice sunt reprezentate prin nisipuri argiloase, silturi, nisipuri, pietrișuri și bolvănișuri. Starea corpului de apa



120

Corpul de apa subterana ROOT08 este de tip poros permeabil, dezvoltat in depozitele de varsta cuaternara din lunca si terasa Oltului si afluentilor sai. Evaluarea starii chimice a corpului de apa ROOT08 :

In cadrul corpului de apa ROOT08 in anul 2010 s-au selectat pentru monitorizare 52 de foraje hidrogeologice de observatie apartinand retelei hidrogeologice nationale si 5 foraje captare apa potabila, apartinand tertilor. Se inregistreaza depasiri ale valorilor de prag la azotati la un numar de 16 foraje ceea ce reprezinta un procent de 39.024% din totalul forajelor monitorizate de pe acest corp de apa subterana. - singurul foraj in care sunt depasite valorile de prag situat in apropierea amplasamentului este Raureni Copacelu F6 cu valori de prag depasite pentru indicatorul Pb.

In consecinta starea chimica a corpului ROOT08 este slaba.

9.7.2. Aer

În concluzie putem afirma că zona studiată are un climat temperat – continental, subtipul

climatului continental de tranziție. Pentru temperatura aerului parametrul caracteristic este izoterma anuală de 9ºC care

trece prin apropierea comunei Ionești. În luna iulie, cea mai călduroasă, caracteristică pentru aceasta zonă este izoterma de 21ºC.

Iarna, în luna cea mai rece, ianuarie, temperatura medie este de –2 / –3ºC. Temperaturile maxime absolute se înregistrează în general în luna august cu valori ce

pot depăși 40ºC, iar temperaturile minime absolute în luna ianuarie cu valori de până la – 31ºC. Aceste valori indică, pe de o parte, influența maselor de aer tropical din sud (circulația tropicală), iar pe de altă parte, influența maselor de aer arctic, din nord (circulația polară și circulația de blocare).

Cantitatea medie anuala de precipitații este de 738 mm (perioada 1961 – 2004, după C–tin Savin). Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri se prezintă astfel: iarna – 156,00 mm, primăvara – 211,00 mm, vara – 223,90 mm, toamna – 279,60 mm.



121

Vânturile care bat în zona studiată sunt de asemenea determinate de principalii centri barici care influențează clima României. Vânturile predominante sunt cele din nord (10,2%) și sud (13,5%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 37,4%, iar intensitatea medie a vânturilor pe scara Beaufort are valoarea de 0,8 – 2,0 m/s:

Conform STAS 6054/77, adâncimea de îngheț în zona comunei Ionești, județul Vâlcea, este de 0,70 – 0,80 m.

9.7.3. Sol

Executarea acumularii Ionesti a introdus, insa, modificari importante in regimul scurgerii apelor subterane, in sensul ca alimentarea cursului de apa de catre orizontul acvifer nu se mai face direct datorita ecranelor de etansare ale acumularii. Din aceasta cauza orizontul acvifer se descarca in contracanalul acumularii, iar apoi apele sunt evacuate aval de barajul acumularii Ionesti. De asemeni a fost influentat si regimul de variatie anuala a nivelului hidrostatic al acviferului freatic, evidentiindu-se o crestere mica a acestuia, fapt ce a condus la dezvoltarea unor suprafete mlastinoase datorita aparitiei unor zone de descarcare la limita dintre lunca Oltului si terasa inferioara a acestuia. Nivelul hidrostatic in zona amplasamentului studiat se situeaza intre 0-2,50 m adancime fata de cota terenului natural, in lunca Oltului, iar in zona de terasa joasa variaza intre 2,5-5,00 m adancime. In cele doua foraje geotehnice executate pe amplasamentul amenajarii piscicole nivelul hidrostatic a fost intalnit la 2,50 m adancime fata de nivelul terenului natural, inregistrand o variatie mica in timp. Depozitele aluvionare ale zonei sunt predominat grosiere. Stratele de pietris si nisip care cantoneaza acviferul freatic, au in baza marne sau argile, iar in acoperis un strat subtire, lentiliform de maximum 0,5 m grosime de argile si argile nisipoase, totul acoperit cu o patura de sol vegetal nisipos-argilos in jur de 0,20-0,30 m grosime.

9.7.4.Peisaj

Conform tipologiei clasice peisajul din zona unde se intenționează construirea iazurilor



122

piscicol se încadrează în peisajul agricol cu terenul parcelat si ocupat cu diferite culturi agricole.


Suprafața ocupata de proiectul are categoria de folosinta teren agricol care se afla în

următorul sit Natura 2000: ROSPA0106 Valea Oltului Inferior Inventarul floristic realizat in zona de implementare si in vecinatatea acestuia evidentiaza in compozitia covorului floristic abundenta speciilor ruderale, fapt ce indica exercitarea un impact antropic puternic si indelungat in zona. Pa amplasamentul proiectului ,, Amenajare iazurilor piscicole mr. 1 si nr.2 si împrejmuire, in localitatea Ionești, jud. Vâlcea”” nu au a fost identificate habitate de interes comunitar.

Fitocenozele observate nu formează habitat natural, deoarece speciile identificate pe margine culturilor sunt reprezentate de buruieni de cultura. sau În zona investigată au fost identificate 14 specii de păsări asociate zonelor agricole, acvatice, mixte și de tufărișuri. Dintre speciile observate în zona proiectului, în continuare se vor menționa speciile ce se regăsesc în Formularul standard al sitului: Buteo buteo (în afara sitului), Carduelis carduelis (în afara sitului); Coccothraustes coccothraustes (în afara sitului); Cygnus olor (în sit); Tachybaptus ruficollis (în sit). Păsările asociate zonelor forestiere sunt reprezentate de specii precum: Carduelis chloris, Fringilla coelebs, Garrulus glandarius, Parus major. Speciile de păsări asociate zonelor acvatice din partea estica a amplasamentului proiectului sunt reprezentate de specii precum: Anas platyrhynchos, Ardea cinerea, Chroicocephalus ridibundus, Cygnus olor, , Aythya fuligula. Păsările asociate zonelor de tufărișuri sunt reprezentate de specii precum Emberiza citrinella Coccothraustes coccothraustes, se afla în repaus, Carduelis carduelis zbura spre N, Turdus merula Cyanistes caeruleus, Parus major erau în zbor variat Pica pica. se afla în repaus.

9.7.6. Patrimoniu cultural

Realizarea investiției nu afectează principalele obiective cultural - religioase din comuna Ioneești și împrejurimi:



123

9.7.7. Populația

Funcționarea obiectivului nu produce aflux de persoane, sau dislocarea populației locale. Nu se schimbă compoziția etnică și religioasă a populației.

9.7.8. Evoluția probabilă în situația neimplementării proiectului

În situația în care proiectul nu este implementat calitatea factorilor de mediu principali apă, aer sol, biodiversitate, respectiv populația nu va fi afectată. În zona perimetrului vor fi generate efecte secundare; cauzate de activități agricole (cultivarea cerealelor, creșterea animalelor), întreținerea iazurilor existente, activitatea de sortare - spălare a agregatelor minerale, respectiv traficul desfășurat pe drumul de exploatare din zonă.

9.8. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului s - a făcut utilizând metodologiile: - Evaluarea impactului emisiilor atmosferice din timpul execuției lucrărilor utilizând factorii

de emisie din EMEP - EAA 2013; - Anexa 4 la Ordinul MMAP nr. 269/20.02.2020 GHID privind Cariere, exploatații miniere de

suprafață, inclusiv instalații industriale de suprafață pentru extracție - Evaluarea impactului pe baza studiilor de specialitate;

9.9. Factorii susceptibili a fi afectați de implementarea proiectului

9.9.1. Apa

În etapa de construire asupra apelor freatice se pot genera efecte semnificative negative accidental ( impact negativ) din cauza scurgerilor de produse petroliere de la utilaje defecte. Calitatea apelor freatice poate fi afectată în perioada de construire și de turbiditate. Având în vedere că doar accidental calitatea apelor poate fi afectată recomandăm verificarea periodică a utilajelor. Impactul generat accidental va fi temporar și se va manifesta doar local. În capitolul 10 privind



124

rezultatele studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă este detaliat impactul asupra apelor de suprafață și freatică.

9.9.2. Aer

În etapa inițială impactul generat asupra aerului este unul negativ temporar nesemnificativ cauzat de arderea combustibilului prin degajarea noxelor, respectiv de lucrările de excavație, prelucrare și transportul de agregatelor minerale. Impactul generat se va resimți local, în zona amplasamentului respectiv în zona drumurilor de exploatare, iar în situația în care se vor respecta măsurile impuse impactul prognozat se va diminua semnificativ. În etapa de funcționare a obiectivului, impactul prognozat este în general neutru, având în vedere că nu se cunosc surse principale generatoare de poluanți, exceptând mijloacele de transport care aprovizionează periodic cu furaje amplasamentul. Accidental calitatea aerului poate fi afectată de incendierea vegetației uscate de pe taluzuri, precizăm că riscul este foarte scăzut.

9.9.3. Sol

În etapa de construire a iazurilor piscicole impactul asupra solului va fi negativ semnificativ din cauza intervenitei directe asupra orizonturilor de sol. Efectele negative asupra solului în această etapa constau în decopertare, modificarea texturii, iar accidental poluarea cu substanțe perliere, lubrefiante generate de utilizarea utilajelor defecte. Efectele se vor resimți doar local, iar durata este temporară. În etapa de funcționare a iazurilor piscicole impactul prognozat este negativ nesemnificativ temporar, accidental solul din proximitatea iazului poate fi afectat de scurgeri petroliere generate de mijlocele de transport care aprovizionează cu furaje punctul de lucru, respectiv solul de pe fundul iazului piscicol poate fi afectat de furajarea în exces. În situația în care se vor respecta măsurile impuse impactul în perioada de funcționare a obiectivului se va reduce la impact neutru.

9.9.4. Peisaj

Impactul asupra peisajului va fi temporar negative, în perioada de amenajare a șantierului și exploatrea agregatelor minerale, respectiv prin scoaterea terenului din circuitul natural (schimbarea destinației). In etapa de funcționare a iazurilor piscicole impactul asupra peisajului



125

va fi unul semnificativ pozitiv, luând în considerare peisajul rezultat din realizarea amenajării piscicole, în contextul acumulărilor hidrotehnice din zonă..


Luând în considerare activitățile care se desfășoară în proximitatea amplasamentului, preconizez că asupra florei și faunei locale implementarea proiectului va avea un impact negativ nesemnificativ. Fauna fiind afectată temporar de nivelul de zgomot, iar flora de pulberile sedimentabile, respectiv emisiile generate. Impactul se va întinde local, iar durată fiind temporară, doar pe perioada de execuție a lucrărilor. Intervalul de refacere a vegetației este de 4 luni-1 an.

9.9.6.Arii naturale protejate

În etapa de utilizare a iazurilor piscicole nu se cunosc surse majore care ar putea afecta semnificativ biodiversitate. Accidenta pot fi generate efecte negative din cauza întreținerea necorespunzătoare a iazurilor piscicole și incinerarea vegetației uscate de pe taluzurilor. Luând în considerare activitățile care se desfășoară în proximitatea amplasamentului, preconizăm că asupra florei și faunei locale implementarea proiectului va avea un impact negativ, nesemnificativ. Fauna va fi afectată temporar de nivelul de zgomot, iar flora de pulberile sedimentabile, respectiv emisiile generate. Impactul va fi local, iar durata temporară, doar pe perioada de execuție a lucrărilor. În etapa de utilizare a iazurilor care formează exploatarea piscicolă, nu se cunosc surse majore care ar putea afecta negativ, semnificativ, biodiversitatea. Impactul va fi pozitiv prin mărirea suprafețelor umede, sporind suprafețele de odihnă și hrănire a păsărilor din situl Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

9.9.7. Factori climatici

Construirea obiectivului, respectiv utilizarea acestuia nu generează efecte negative sau \ pozitive asupra factorilor climatici specifici zonei de implementare a proiectului.



126

9.9.8. Sănătatea, siguranța populației

Preconizăm că impactul generat de implementarea proiectului asupra populației este negativ, nesemnificativ, având în vedere distanța până la obiectiv(0,28 km pana la cea mai apropiata locuință), respectiv poziția și relieful zonei. În perioada de utilizare a iazurilor piscicole impactul generat este pozitiv și semnificativ, prin prisma creării unei zone liniștite de recreere.

9.9.9. Patrimoniul cultural

În proximitatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic, sau monumente istorice.

9.10. Efectele asupra factoriilor de mediu

Efectele generate asupra factorului de mediu apă: sunt creșterea turbidității apei în zona perimetrul în care se execută exploatarea agregatelor minerale; posibile scurgeri accidentale de produse petroliere, iar în perioada de funcționare - apariția eutrofizării, în situația unei furajări excessive, sau în cazul în care volumul de apă din heleșteu nu este întreținut corespunzător. Calitatea aerului va fi afectată nesemnificativ prin generarea pulberilor sedimentabile, respectiv noxe generate de arderea combustibililor la utilaje. Efectele negative, asupra aerului, vor fi temporare, doar pe durata executării iazurilor. În perioada de funcționare a iazurilor piscicole nu vor exista decât ocazional surse de poluare a aerului. Sursele nesemnificative, ocazionale, fiind reprezentate de mijloacele de transport, prin urmare preconizăm că în perioada de funcționare a obiectivului, efectele vor fi neutre, temporare. Temporar, în etapa de construire a iazurilor propuse calitatea solului va fi afectată din cauza decopertării, tasării, eventual scurgeri de produse petroliere și depozitarea haotică a deșeurilor și a cantităților de sol și steril rezultate. În perioada de funcționare a obiectivului propus calitatea solului nu va fi afectată, în situația în care se vor gestiona corespunzător deșeurile generate. În etapa de realizare a iazurilor piscicole, calitatea peisajului poate fi afectată temporar, de organizarea șantierului, respectiv de gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor rezultate și depozitarea haotică a sorturilor de balastieră. Formarea și funcționarea iazurilor piscicole, nu dăunează peisajului și prin urmare efectele vor fi neutre.



127

Flora și fauna, locală, în perioada funcționării iazurilor piscicole, nu vor fi afectate, ci din contră se vor diversifica. Funcționarea iazurilor piscicole, va genera aspecte pozitive asupra ariilor naturale protejate. Construirea și funcționarea/utilizarea iazurilor piscicole, nu generează efecte negative, asupra factorilor climatici.

9.11. Condiții și măsuri pentru evitarea, prevenirea și reducerea efectelor negative

Măsuri propuse pentru protecția factorului de mediu APA

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de execuție

Verificarea funcționării motoarelor și a mijloacelor de transport din dotare; Verificarea rezervoarelor de combustibili ale utilajelor și mijloacelor de transport auto care

deservesc activitatea de exploatare agergate minerale; Interzicerea depozitării carburanților și a uleiurilor în amplasamentul proiectului sau a

anvelopelor uzate, si a acumulatorilor epuizati; Alimentarea cu carburanți a utilajelor și autobasculantelor se va face din stații de

distribuție carburanți autorizate; Reparațiile utilajelor și mijloacelor de transport se vor efectua în unități service autorizate; Nu se vor spăla utilajele și mijloacele de transport în amplasamentul proiectului; Se recomandă achiziționarea de absorbanți de produs petrolier biodegradabil, cu eficiența

de reținere a produsului petrolier atât pentru sol, cât și pentru apă, la începerea executării lucrărilor;

In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane.

Deșeurile generate se vor depozita temporar în recipienți adecvați, în locuri special amenajate.

Se vor întreține drumurile comunale și de exploatare utilizate pentru transportul agregatelor minerale.

Se interzice incendierea vegetației uscate de pe malurile iazurilor piscicole



128

Orice poluare a apelor de suprafață sau a acviferului freatic constatată indiferent de cauzele poluării a fi semnalată imediat la A.B.A. Olt și la Garda de Mediu Valcea;

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de funcționare

În perimetru nu se vor depozita carburanți. Alimentarea cu carburanți a utilajelor/mijloacelor de transport se va face din stații de distribuție carburanți autorizate;

Spalarea utilajelor, reparațiile și reviziile utilajelor se vor efectua în unități service autorizate;

Deșeurile menajere se vor depozita temporar în locuri special amenajate. În cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul

eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. În vederea protecției acviferului din zonă titularul S.C. DORIN TRANSPORT S.R.L. va

respecta adâncimea maximă de excavare impusă prin Avizul de gospodărire al apelor; Pilieri de siguranță: față de proprietățile din jur.

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de dezafectare Incinta tehnică și celelalte spații tehnologice vor fi dezafectate în cazul încetării activității și redate mediului cu folosința inițială. Măsuri propuse pentru protecția factorului de mediu AER

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de execuție

desfășurarea activităților cu afectarea unei suprafețe cât mai restrânse; amenajarea și întreținerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele

lipsite de precipitații, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă;

evitarea funcționării în gol și/sau ambalării motoarelor utilajelor și a mijloacelor de transport;

rularea pe drumurile de acces cu viteze reduse, maxim 20 km/h; evitarea activităților de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare

de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;



129

utilizarea de echipamente, utilaje și mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă și nivelul de zgomot realizat;

realizarea lucrărilor de reparații și întreținere în unități specializate autorizate; exploatarea rațională a resurselor naturale; păstrarea curățeniei și ordinii pe amplasament, inclusiv în zona de parcare și de acces

principal; gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate, colectarea separată a deșeurilor,

depozitarea temporară controlată, verificarea și eliminarea finală a deșeurilor cu firme autorizate Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport ) parametrii la care vor

funcționa mijloacele auto din dotarea societății vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificați în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecției tehnice periodice.

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de funcționare

Nu este cazul.

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de dezafectare Nu este cazul.

Măsuri propuse pentru protecția factorului de mediu SOLUL ȘI SUBSOLUL

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului în perioada de execuție a lucrărilor

exploatarea agregatelor naturale va fi delimitată strict la conturul zonei solicitate; înainte de începerea execuției lucrărilor, beneficiarul va solicita unei societăți specializate

să întocmească un studiu geotehnic privind stabilitatea taluzurilor care urmează a fi amenajate pe terenul aferent iazurilor piscicole și asigurarea pilierilor de siguranță corespunzători, astfel încât în perioada execuției lucrărilor să nu se producă surpări de mal, iar în final să se asigure exploatarea în siguranță a iazurilor piscicole; la realizarea pantelor taluzurilor se vor respecta întocmai recomandările din studiul geotehnic, care va



130

trebui verificat la cerința Af, conform legislației în vigoare; materialul ce va fi folosit la realizarea digurilor laterale de contur va trebui să îndeplinească condițiile de coeziune adecvate scopului propus, conform normelor tehnice specifice, iar înclinarea taluzelor, precum și protecția acestora vor trebui să asigure stabilitatea lucrărilor pe toată perioada exploatării;

se interzice deplasarea utilajelor în zonele adiacente suprafeței cu excepția drumurilor de acces existente;

pentru asigurarea unui nivel de protecție adecvat pentru om și mediu, reviziile tehnice ale utilajelor și mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzați, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa în ateliere specializate autorizate;

nu se vor amenaja depozite de carburanți și uleiuri pe suprafața amplasamentului proiectului;

nu se vor spăla utilajele și mijloacele de transport în amplasamentul proiectului; deșeurile rezultate se vor colecta separat; se vor depozita temporar în recipiente speciale,

amplasate în locuri special amenajare pentru a fi predate în vederea valorificării/eliminării la societăți specializate autorizate;

la începerea executării lucrărilor proiectate se vor achiziționa absorbanți pentru produs petrolier biodegradbil cu eficiență de reținere a produsului petrolier, atât pe sol, cât și în apă,

pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și mijloacele de transport care deservesc activitatea vor fi îndepărtate prin decoperate; pământul infestat, rezultat în urma decopertării va fi depozitat temporar în saci, în spațiu special amenajat, pe suprafețe impermeabile de unde va fi transportat în vederea valorificării la societăți specializate autorizate;

instruirea angajaților care deservesc utilajele și mijloacele de transport auto în vederea exploatării corecte a acestora și de acțiune în cazul apariției de poluări accidentale;

instruirea angajaților în vederea raportării imediate a oricărei defecțiuni apărute la utilajele și mijloacele de transport auto folosite;

se va menține în permanență un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puțin 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării cu produse petroliere



131

se vor realiza lucrările de refacere a mediului prevăzute în planul și proiectul de refacere a mediului;

se vor respecta adâncimea maximă de excavare și pilierii de siguranță; Măsuri de diminuare a impactului asupra solului în perioada de funcționare

respectarea suprafeței amplasamentului proiectului; se interzice deplasarea utilajelor în zonele adiacente suprafeței cu excepția drumurilor de

acces existente; pentru asigurarea unui nivel de protecție adecvat pentru om și mediu, reviziile tehnice ale

utilajelor și mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzați, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa în ateliere specializate autorizate;

nu se vor amenaja depozite de carburanți și uleiuri pe suprafața amplasamentului proiectului;

nu se vor spăla utilajele și mijloacele de transport în amplasamentul proiectului; deșeurile rezultate se vor colecta separat și depozita temporar în recipiente speciale,

amplasate în locuri special amenajare pentru a fi predate în vederea valorificării/eliminării la societăți specializate autorizate;

se vor achiziționa absorbanți pentru produs petrolier biodegradbil cu eficiență de reținere a produsului petrolier, atât pe sol, cât și în apă,

pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și mijloacele de transport care deservesc activitatea vor fi îndepărtate prin decoperate; pământul infestat, rezultat în urma decopertării va fi depozitat temporar în saci, în spațiu special amenajat, pe suprafețe impermeabile de unde va fi transportat în vederea valorificării la societăți specializate autorizate

instruirea angajaților care deservesc utilajele și mijloacele de transport auto în vederea exploatării corecte a acestora și de acțiune în cazul apariției de poluări accidentale;

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului în perioada de dezafectare Procesele care se desfășoară într-o astfel de activitate nu implică dezafectarea sau/și

reamplasarea de conducte de alimentare cu apă. De asemenea, procesul tehnologic nu implică alimentarea cu energie electrică sau gaze naturale, astfel că nu sunt necesare modificări ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și gaze naturale din zonă.



132

Măsuri propuse pentru protecția factorului de mediu ZGOMOT ȘI VIBRAȚII Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de diminuare a impactului în perioada de execuție

■ folosirea de tehnologii și echipamente conforme cu standardele de zgomot în vigoare acceptate;

■ funcționarea utilajelor și mijloacelor de transport în parametrii tehnici normali pentru a evita producerea de zgomote suplimentare prin funcționarea defectuoasă a acestora;

■ evitarea funcționării în gol a utilajelor și mijloacelor de transport care deservesc activitățile și evitarea ambalării excesive a motoarelor termice din dotare;

■ reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona de lucru; viteza scăzută reduce nivelul de zgomot cu cca 5dB(A);

■ conducerea preventivă crează mai puțin zgomot decât schimbările de accelerare și frână; Distanța față de zona locuită este de circa 1.3 km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel

încât, la nivelul localităților intensitatea zgomotului o apreciez ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie și efectul de culoar al râului Olt. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de

vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65dB, iar în ceea ce privește amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depășească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de fațadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 - 89. Determinarea nivelului de zgomot in localităţile urbane Măsuri de diminuare a impactului în perioada de funcționare

În perioada de funcționare amenajarea piscicolă nu reprezintă o sursă de zgomote și vibrații Măsuri de diminuare a impactului în perioada de dezafectare

Nu este cazul, deoarece procesul tehnologic nu implică alimentarea cu energie electrică sau gaze naturale astfel că nu sunt necesare modificări ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și gaze naturale din zonă care să implice utilizarea de utilaje și mijloace de transport care să genereze zgomot.



133

Măsuri propuse pentru protecția factorului de mediu BIODIVERSITATE

Pentru protecția biodiversității se recomandă: Se interzice orice formă de recoltare, capturare, distrugere, vătămare sau ucidere a

exemplarelor de fauna si flora aflate în mediul lor natural, Se interzic distrugerea, deteriorarea, culegerea intenționată a cuiburilor și a ouălor din

natură; Se interzice deteriorarea, distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă din

proximitatea amplasamentului ; Se interzice executarea lucrărilor pe timpul nopții Interzicerea utilizării substanțelor periculoase pentru speciile de floră sau faună aflate în

vecinătatea amplasamentului; Se interzice incendierea vegetație uscată de pe malul iazurilor piscicole; Se interzice abandonarea deșeurilor ; Se recomandă întreținerea corespunzătoare a i iazurilor piscicole pentru prevenirea

eutrofizării. Măsuri propuse pentru protecția factorului de mediu SĂNĂTATEA ȘI SIGURANȚA POPULAȚIEI

Cu privire la protecția populației din localitățile învecinate proiectului, nu se propun măsuri de protecție specifice, având în vedere distanțele mari față de zonele rezidențiale.

9.12. Identificarea și descrierea zonei la care se referă impactul

În urma analizei impactului proiectului - « Amenajare iazuri piscicole nr. 1 si nr.2 si împrejmuire, in localitatea Ionești, jud. Vâlcea » a rezultat că impactul asupra factorilor de mediu este unul redus și se resimte la nivel local.

9.13. Concluziile studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă;

Starea cantitativa/calitativa a apei subterane din zona investitiei va fi monitorizata prin cele 2 foraje de monitorizare a acviferului freatic propuse si detaliate mai sus.



134

Frecventa masuratorilor s-a stabilit astfel incat sa permita evaluarea cantitativa/calitativa a corpului de apa subterana, tinand cont de variatiile de reincarcare pe termen scurt si lung.

Din punct de vedere al parametrului cantitativ, masurarea nivelului piezometric va fi efectuata manual, cu ajutorul unui nivelmetru, constand dintr-o ruleta gradata cu senor la capat.

Se va masura si temperatura apei din foraje. Din punct de vedere al parametriilor calitativi, masuratorile din forajele de pe

amplasament se vor realiza dupa modelul Programului de monitorizare/control, care se aplica tuturor corpurilor de ape subterane.

Rapoartele de incercare se vor stoca intr-o baza de date ce va fi intocmita de beneficiar. Rezultatele vor fi folosite pentru calcularea valorilor caracteristice, respectiv nivelul

hidrostatic minim/mediu/maxim (lunat/annual/multianul), elaborarea hartilor piezometrice, folosite pentru stabilirea directiei debitelor apelor subterane, gradientilor hidraulici, relatiei dintre apele subterane si de suprafata.

10. Monitorizare

Pentru a urmări evoluția în timp a calității apelor subterane din subsolul zonei de amplasament a iazurilor piscicole, se vor executa 3 foraje de monitorizare, care vor fi amplasate după cum urmează:

1 foraj martor (FM1), amplasat în colțul nord – vestic, amonte de iazurile piscicole; 1 foraj (FM2) amplasat între cele 2 iazuri piscicole, între punctele de contur nr. 3 și 4

ale limitei de proprietate; 1 foraj (FM3) amplasat pe latura estică, aval de iazurile piscicole, între punctele de

contur nr. 34 și 35 ale limitei de proprietate; Forajele vor fi amplasate pe direcția de curgere al fluxului subteran, care în zona

respectivă, este orientată VNV spre ESE, spre râul Olt. Amplasamentele forajelor de monitorizare, precum și direcția de curgere a fluxului subteran sunt redate în planșa nr. 2 atașată studiului. Transmiterea semestriala la APM Valcea un raport cu deșeurile generate.



135

10. O LISTĂ DE REFERIȚNĂ CARE SĂ DETALIEZE SURSELE UTILIZATE PENTRU DESCRIERILE ȘI EVALUĂRILE INCLUSE ÎN RAPORT

Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Puca-Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia Romaniei, Editura Tehnica Agricola, Bucuresti

Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Editura Academiei Romane, Bucuresti

Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania

ALOHA User's Manual, U.S. Environmental Protection Agency, National Oceanic and Atmospheric Administration, Washington DC (2007),

Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului vegetal din Romania. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti.

Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania , Targu-Mures, 2008

Bryant, E. A., 1991, Natural hazards by. Cambridge University Press, ISBN 0 521 37295 X, pag. 294

Busuioc A., Caian M., Cheval S., Bojariu R., Boroneant C., Baciu M. et Dumitrescu Al., 2010. Variabilitatea si schimbarea climei in Romania, Bucuresti: Editura PRO Universitaria.

Busuioc A., Dumitrescu A., Baciu M., Cazacioc L. et Cheval S., 2010a. RCM performance in reproducing temperature and precipitation regime in Romania. Application for Banat and Oltenia Plains, Romanian Journal of Meteorology vol. 10, no 2, p. 1-19.

Carmen-Sofia DRAGOTA, Ines GRIGORESCU, Monica DUMITRASCU, M. DOROFTEI, 2013. Caracteristici ale variabilitatii si schimbarilor climatice in Romania, in Doroftei M. et Covaliov S. (ed.),

Adina-Eliza Croitoru, Moldovan F.,2005, Vulnerability of Romanian territory to climatic hazards, Analele Universitatii de Vest din Timisoara, Seria Geografia, XV/2005, pag. 55-64

Sandu I., Pescaru V., Poiana I., Geicu A., Candea I. et Tastea D. (edit.), 2008. Clima Romaniei. Bucuresti: Editura Academiei Romane2007,

IPCC Contribution of Working Group I to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Solomon S., Qin D., Manning M., Chen Z.,



136

Marquis M., Averyt K.B., Tignorand M., Miller H.L. (edit.), Cambridge University Press, Cambridge, United Kingdom and New York, USA. 2015,

Ministerul Mediului si Schimbarile Climatice/Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN ROMANIA, ANUL 2017, Bucuresti– adresa online:

INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania , modificat si completat prin Ordinul 2387/201

HG nr. 971/2011 care modifica si completeaza HG nr. 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate

Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari

Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSPA Valea Oltului Inferior

Date post:	25-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	17 times
Download:	0 times

RIM Dorin transport - ANPM

Documents