Raport privind Impactul asupra Mediului - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm...

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

MEDIU Consulting 1

Raport privind Impactul asupra Mediului

CENTRALĂ ELECTRICĂ EOLIANĂ CUDALBI (turbine eoliene, drumuri interioare,

racord electric turbine, platforme tehnologice, mod ernizare drumuri exploatare,

organizare de şantier) si servitute de trecere subterana/de supraf ata/aeriana, in

comunele Cudalbi si Costache Negri, judetul Galati - maxim 33 turbine


racord electric turbine, platforme tehnologice, mod ernizare drumuri exploatare,

organizare de şantier) si servitute de trecere subterana/de supraf ata/aeriana, in comuna

Cudalbi, judetul Galati - maxim 6 turbine

1. Informa ţii generale

1.1 Informa ţii despre titularul proiectului

S.C. CUDALBI EOLIAN S.R.L.;

1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu

- SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi

Apelor, pentru RIM-15.12.2009.

1.3 Denumirea proiectelor


racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de

şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comunele Cudalbi si

Costache Negri, judetul Galati - maxim 33 turbine eoliene


racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de

şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comuna Cudalbi, judetul

Galati - maxim 6 turbine eoliene


MEDIU Consulting 2

Scopul raportului privind impactul asupra mediului

Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de

poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi

luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.

Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea

şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile

care le contracarează pe cele negative.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta din

impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul celor doua proiecte din zona

Cudalbi, asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.

Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea

următoarelor propuneri:

• modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu

prin desfăşurarea activităţii;

• nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului declanşării

unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;

• modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;

• măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.

Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista

proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra

mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin

exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).

Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de

obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul

MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra

mediului pentru proiecte publice şi private.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizării celor doua proiecte, are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative

de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a


MEDIU Consulting 3

dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în

perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune).

Importanta obiectivelor de investiţii analizate este dată nu numai de energia electrică

produsă, care reprezintă un element de securitate naţională, cât şi de contribuţia suplimentară

pe linia a 3 direcţii de interes deosebit la nivel mondial:

• combaterea schimbărilor climatice;

• reducerea consumului de combustibili fosili;

• promovarea de tehnologii nepoluante.

Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:

� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din surse

regenerabile;

� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;

� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;

� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.

Investiţia propusă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor Moldovei

prin montarea unui număr de maxim 33 + 6 turbine eoliene de ultimă generaţie, de maxim 3

MW fiecare, durata de funcţionare estimată este de 40 de ani, (cu o retehnologizare după 20

de ani) valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.

Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi

atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a

stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a

României.

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian

existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată

ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse

regenerabile.

Turbinele eoliene din ansamblul eolian din zona analizată sunt montate respectând o

anumită dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament

aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine

cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În

vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor


MEDIU Consulting 4

energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători in zona analizată. Corelate cu

valorile de vânt de la staţia meteorologica Galaţi şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul

1961-2009 datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei

şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul

profilului vântului în funcţie de înălţime.

Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului

şi este estimată la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore funcţionare echivalentă la

capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada

specificată se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor

fi vârf de producţie.

Parcul eolian va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr. 177/4033 din

27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele

T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133, T.134, T.135

Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache Negri;

si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe raza

comunei Cudalbi, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1, T.133,

T.134, T.135.

Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 316 798 m2. Bilanţul

de teren este următorul:

Suprafete definitive

- platforme [mp] 73800

- drumuri de acces [mp] 67500

- drumuri de exploatare [mp] 125400

- fundatie [mp] 594.5

- racorduri la drumuri [mp] 14800

- organizare de santier [mp] 5000

Suprafete temporare

- fundatie [mp] 14350

- santuri pentru LES [mp] 33500

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de teren

arabil, drumuri existente şi teren neproductiv, şi apartine domeniului public si privat de interes

local, proprietate privată a unor persoane fizice si juridice, conform CU nr. 176/3908 din

27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din 27.06.2011 emise de Consiliul Judeţean Galaţi.


MEDIU Consulting 5

Proiectele compuse din 33 + 6 turbine eoliene de producere a energiei electrice, de

maxim 3 MW fiecare, amenajate în extravilanulul localităţilor Cudalbi şi Costache Negri,

propune realizarea următoarelor obiective:

- pregătirea organizării de şantier;

- amplasarea liniilor electrice subterane interne care fac legătura de la turbine la staţia

electrică a parcului eolian;

- amenajarea drumurilor pentru transportul utilajelor şi al componentelor până la locaţiile

turbinelor;

- construirea platformelor din beton pentru turbine şi transformatoare;

- montarea turbinelor eoliene şi a transformatoarelor;

- aducerea la starea iniţială a suprafeţelor de teren utilizate temporar pentru asamblarea

componentelor parcului eolian;

După cum se poate observa în figura, zonele de activitate folosite la construcţia

parcului eolian sunt:

- zona de asamblare (assembly area): zona de depozitare a nacelei şi de asamblare a

rotorului înainte de montare;

- drumuri interioare (site roads);

- drumuri de acces (access roads)

- zona de depozitare (storage area) a componentelor turbinelor şi a echipamentelor;

- zona de construcţie (construction area);

- zona de instalare (installation area).


MEDIU Consulting 6

Transportul în siguranţă al componentelor turbinelor necesită amenajarea drumurilor

existente, precum şi construcţia unor drumuri noi în interiorul amplasamentului, astfel încât să

poată susţine traficul greu.

Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru drumurile de acces depinde de

caracteristicile solului de pe amplasamentul parcului eolian. Tehnologia generală de realizare a

drumurilor constă în :

- îndepărtarea primelor straturi de sol moale, până se ajunge la un strat compact;

- acoperirea stratului de material compact, cu 40 cm de piatră cu granulaţie între 20-50

mm;

- compactarea straturilor de piatră.

Dimensiunile, pantele maxime şi razele de curbură admisibile ale drumurilor vor trebui

să corespundă cerinţelor de transport în siguranţă al obiectelor de mari dimensiuni, conform

indicaţiilor firmei producătoare a turbinelor.

Zona de construcţie face parte din zona de instalare şi trebuie să îndeplinească

cerinţele dimensionale înscrise în figura.

Zona de instalare.


MEDIU Consulting 7

Principalele obiecte de investiţie şi justificarea necesitaţii acestora sunt prezentate

în tabel :

Nr.

Crt. Codificare

Denumire obiect

de investi ţie Destina ţie

1.

C01,C02,C03,

C04,

C05,C06,C07,

C10,C12,C15,

C16,C17,C21,

C22,C23,C39,

C40,C41,C49,

C50,C52,CN04,

CN05,CN06,

C30,C31,C08,

C42,C46,C51,

C11, C48, C53

CD09, CD29,

CD33,

CD35,CD43,

CD47

Turbine eoliene Producere energie electrică,

2.

PT(C01)..

..PT(C53)

PT9, PT29,

PT33, PT35,

PT43, PT47

Platforme

tehnologice

Desfăşurarea activităţilor de montaj

turbină, mentenanţă şi scoatere din

funcţiune.

3. LES 30 KV Reţele electrice

parc

Racordarea turbinelor eoliene la

Staţia electrică de medie tensiune

(30KV);

Reţea transmisie date prin fibră

optică.


MEDIU Consulting 8

Nr.

Crt. Codificare

Denumire obiect

de investi ţie Destina ţie

4. Di1 – Di21

Di1 – Di6 Drumuri interioare

Creare infrastructură pentru acces

auto la fiecare turbină eoliană din

parcul EOLIAN

5.

De.326/2,

De.371, De.392,

De.641, De.643,

De. 645,

De.646, De.648,

De.649, De.653,

De.655/3,

De.658, De.

763, De.774,

De.777/2,

De.778/1,

De.781, De.783

Modernizare

drumuri exploatare

Consolidare fundaţie drum

exploatare existent pentru a întruni

condiţiile de transport solicitate de

furnizorii de turbine eoliene.

6. O.S. Organizare şantier Asigurare platformă operaţională pe

perioada implementării proiectului.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus pr in plan sunt realizate

cronologic astfel:

Planul de execuţie aferent parcului eolian va cuprinde categoriile de lucrări specifice

etapei de execuţie, punere în funcţiune, exploatare, mentenanţă şi dezafectare:

Nr

crt Etapa Categoria de lucr ări

Perioada

de execu ţie

Durata

lucr ării

Documente,

referin ţe

1 Construcţie

- predare amplasament;

- executare şi recepţie lucrări

de infrastructură;

Conform

graficului

fizic de

18 luni din

momentul

predării

Proiect faza

PT+CS+DE;

Planul calităţii


MEDIU Consulting 9

Nr


Perioada

de execu ţie

Durata

lucr ării

Documente,

referin ţe

- executarea şi recepţia

lucrărilor de fundaţii şi

construcţii de rezistenţă;

- amenajări exterioare în jurul

turbinelor;

- montarea turbinelor eoliene;

recepţie la terminarea

lucrărilor;

- readucerea la starea iniţială

a terenurilor ocupate

temporar.

construire a

parcului

eolian

amplasa

mentului

aprobat de IC;

Instrucţiuni de

montaj ale

furnizorului de

centrale

eoliene;

2 Punere în

funcţiune

- teste şi reglaje împreună cu

operatorul de distribuţie.

1 lună de

la

montarea

turbinelor

eoliene

Conform

specificaţiilor

furnizorului

3 Exploatare

- operare; De la

punerea în

funcţiune

până la

dezafectare

a parcului

eolian

Monitoriz

are on-

line prin

sistemul

SCADA

- mentenanţă preventivă;

Conform

manualelor de

întreţinere

- mentenanţă corectivă.

Conform

manualelor de

reparaţii


MEDIU Consulting 10

Nr


Perioada

de execu ţie

Durata

lucr ării

Documente,

referin ţe

4 Dezafectare

- recuperare componente;

- selectare materiale;

- valorificare materiale;

- aducerea la starea iniţială a

terenurilor ocupate de

turbine şi drumuri de

exploatare.

După

scoaterea

din

funcţiune a

parcului

eolian

Conform

graficului

de

dezafecta

re a

parcului

eolian

Conform

proiectului de

desfiinţare a

parcului eolian

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de

operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:

� amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului

care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind

controlul execuţiei.

� aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în conformitate

cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier se va amenaja pe o platform ă de maxim 5 000 m 2 comun ă

celor doua proiecte analizate.

Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un număr

limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare, trasare, excavare,

pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00, montaj, probe) şi să se

scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite (depozite pentru deşeuri, depozitarea

centralizată a componentelor turbinelor eoliene;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a

amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu


MEDIU Consulting 11

planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier.

Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta o

perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire metalică

semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

Se vor respecta regulile de igienă colectivă, transport, depozitare, reparaţii

autovehicule în locurile izolate.

La predarea obiectivului de investiţie, terenul ocupat cu organizarea de şantier va fi

eliberat de materiale şi readus la starea iniţială.

În zona amplasamentului, căile principale de comunicaţie sunt reprezentate de

Drumul Naţional 24D Bârlad – Tuluceşti şi drumurile judeţene din zonă.

Drumurile judeţene cele mai apropiate amplasamentului Centralei Electrice Eoliene

sunt :

- Drumul Judeţean 253 Cudalbi – Băleni, la nordul amplasamentului;

- Drumul Judeţean 255 Pechea – Suhurlui, la sud ;

- Drumul Judeţean 251 Cudalbi – Costache Negri, la vest ;

- Drumul Judeţean 242 Umbrăreşti - Fârţăneşti, la est.

Drumurile de exploatare care traversează amplasamentul centralei sunt orientate

Nord–Sud şi Est-Vest. Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va face pe cai de acces

noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucrări specifice.

Suprafa ţa ocupat ă de căile de acces interioare este de 67 500 m 2.

Lungimea drumurilor de exploatare existente car e trebuie modernizate este

de circa 31 350 m, iar suprafa ţa ocupat ă este de 31 350 x 4 = 125 400m 2.

De precizat că după punerea în funcţiune a parcului, utilizarea unor mijloace de

intervenţie pe pneuri se va face numai pentru revizii periodice şi eventualele intervenţii pentru

punerea în funcţiune a turbinelor defecte.

Prezenţa acestei structuri de drumuri de exploatare va crea noi oportunităţi de

valorificare a potenţialului natural al zonei.

Volumul de lucrări este considerabil şi comparabil cu cel privind amplasarea

turbinelor.

Execuţia acestor drumuri se va face în etape, corelate cu etapele de realizare a

investiţiei, în special a fundaţiilor şi a reţelelor electrice.


MEDIU Consulting 12

Pentru turbina eoliana, care este o instalaţie înaltă, din oţel, este utilizat un element

structural cilindric aşezat pe o flanşă oarbă aliniată cu precizie cu şuruburi de ajustare. Odată

ce fundaţia este completă şi întărită (circa 2 luni) turnul este îmbinat cu secţiunea încastrată în

fundaţie.

Funda ţia reprezintă partea ce intră în contact direct cu solul, având astfel rolul de a

susţine greutatea construcţiei şi de a o transmite în pământ. Tipul şi adâncimea fundaţiei

depind foarte mult de zona de amplasare a turbinei, de tipul terenului, de condiţiile climatice şi

totodată de greutatea materialelor folosite în ridicarea construcţiei. Foarte important în aceasta

ecuaţie este, de asemenea, studiul geotehnic, întocmit de un specialist. Acesta releva

compoziţia solului, ce va fi luată în considerare în calculele privind dimensionarea fundaţiei.

Deasemenea, adâncimea la care se găseşte pânza freatică este un termen foarte important al

ecuaţiei structuristului.

Pentru realizarea fundaţiei:

- se excavează mai întâi stratul fertil, de 30-40 cm şi se depozitează separat de

restul pământului excavat, pentru a fi folosit la aducerea terenului la starea iniţială;

unghiul de înclinare al săpăturii trebuie adaptat condiţiilor concrete ale solului.

- fosa executată trebuie să fie uscată prin asigurare a unui sistem de drenaj sau prin

absenţa apei de subsol. Ultimul strat de 10 cm de pământ se sapă înainte de

turnarea betonului sau completarea cu balast;

- funcţie de rezultatele studiului geotehnic şi recepţia cotei de fundare se stabileşte

dacă se mai sapă groapa până la atingerea stratului corespunzător şi apoi se

completează cu balast;

- la adâncimea stabilită în proiect se toarnă radierul, mai lat decât fundaţia cu circa

50 cm., de 10 cm grosime, verificându-se orizontalitatea;

- se trasează limitele fundaţiei pentru cofrare şi amplasarea structurii de fier beton;

- se amplasează piesa de legătură cu turbina;

- se amplasează structura de fier beton şi se face recepţia lucrărilor;

- se realizează cofrajul lateral şi se face recepţia acesteia;

- se toarnă betonul de fundare conform prescripţiilor din proiectul tehnic şi detaliile de

execuţie; se lasă să se usuce timp de 1-2 luni; se protejează, dacă este cazul stratul

exterior; se face recepţia lucrărilor după uscarea betonului;

- se realizează straturile de umplutură conform proiectului tehnic; ultimul strat va fi


MEDIU Consulting 13

cu pământ fertil pentru refacerea stratului vegetal.

Suprafata ocupata temporar de fundatii este de 14 3 50 mp iar suprafata ocupata

defimitiv este de 595 mp

Reţele electrice şi de comunica ţii

Pentru a asigura condiţiile de funcţionare a parcului eolian se va realiza o reţea de

distribuţie proprie care va asigura calea de evacuare a energiei electrice produsă individual de

generatoarele eoliene. Pentru reducerea impactului asupra mediului s-a optat pentru soluţia

constructivă linie electrică subterană. Pe traseul liniilor electrice subterane se va monta si fibra

optică pentru asigurarea suportului de comunicaţie.

Cablurile electrice si fibra optică vor fi pozate în pământ, la limita interioară a

drumurilor de exploatare existente, la o adâncime de minim 0,8 m, respectându-se distanţele

minime normate faţă de construcţii şi alte instalaţii, conform prevederilor NTE 007/2008. După

realizarea canalizaţiei liniilor electrice subterane terenul va fi adus la starea şi destinaţia iniţială.

Suprafata ocupata de santurile pentru legatura prin cablu subteran la substatia

din cadrul parcului este de 33 500 mp

Substatia va face obiectul unui alt proiect, iar modul de racordare la SEN se va stabili,

de asemenea, prin realizarea unui proiect aparte.

Căile de acces şi drumurile de exploatare modernizate

Lăţimea acestor căi de acces va fi de 5,5 m, construite astfel încât să asigure

evacuarea apelor pluviale.

Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce în zonă perturbări

semnificative decât în etapa de modernizare a lor. Căile de acces nu fac parte din grupa

suprafeţelor construite ci din grupa utilităţilor, acestea fiind drumuri de exploatare, pietruite,

care sunt accesibile cu utilaje pe pneuri.

Suprafa ţa ocupat ă de căile de acces interioare este de 67 500 mp.

Lungimea drumurilor de exploatare existente car e trebuie modernizate este

de circa 31 350 m, iar suprafa ţa ocupat ă este de 31 350 x 4 = 125 400 mp.

Platformele tehnologice au rolul de a permite amplasarea macaralelor de

montaj şi a componentelor turbinelor astfel încât lucrările de montaj să se desfăşoare în

ordine, siguranţă şi în timp minim.

Pe lângă dimensiunile de gabarit trebuie asigurate condiţiile de panta şi rezistenta a

terenului. În acest sens aceste terenuri se vor balasta, nivela şi compacta.


MEDIU Consulting 14

După terminarea lucrărilor, platformele tehnologice trebuie să rămână funcţionale

(schimbarea unor componente grele care se pot defecta şi dezafectarea parcului la

expirarea duratei de funcţionare).

Suprafata totala a platformelor de montaj sunt de 7 3 800 mp

Lucr ări de montaj şi electrotehnice

În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:

• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;

• montajul sistemelor electrice aferente;

• conectarea sistemelor de automatizare;

Turnurile şi turbinele vor fi asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale

în următoarele etape:

1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;

2. montarea nacelei deasupra turnului;

3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;

4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi

montarea pe turn.

Turnul ca element din compunerea turbinei are rolul de a susţine nacela şi rotorul

precum şi de a permite accesul în vederea exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere,

respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei

electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces spre nacelă.

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în


MEDIU Consulting 15

interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de

frânare, arborele de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului

electric şi sistemul de pivotare.

Schema de principiu a nacelei este prezentată în figura de mai jos:

Rotorul reprezintă unul dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene

şi este compus din pale şi butuc. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii

utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan

rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la

construcţia paletelor şi materiale metalice sau chiar lemnul.

Generatorul - este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690 V şi o putere variabila

până la 2.5 MW în funcţie de viteza vântului. De la generator coboară un conductor de cupru

până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la 20 KV. Transformatorul şi legătura

cu turbina sunt echipamente furnizate de producător.

Dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele de turaţie

ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este

menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului

şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în

cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează

corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de

întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia

vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a

sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită


MEDIU Consulting 16

automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem

suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este

montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4

m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi

generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este format

din 2 anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)

pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o

conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de

uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi

deschiderea).


MEDIU Consulting 17

Func ţionarea parcului eolian

Fluxul de producere a energiei electrice este următorul: palele rotorului de o

forma specială sunt antrenate de vânt care cedează circa 30% din energia sa cinetică,

efectul fiind reducerea vitezei acestuia şi o uşoară creştere a umidităţii aerului. Palele

antrenează axul primar al cutiei de viteze. Cutia mecanismelor, cu o combinaţie de roti

dinţate ridică viteza la axul de ieşire cu un raport de circa 1:115 astfel încât să asigure

turaţia pentru frecvenţa de 50Hz a tensiunii. Axul secundar al cutiei de viteze

antrenează rotorul generatorului electric care produce o tensiune de 690V.

Tensiunea de 690V, generată, intră într-un transformator ridicător de tensiune

(0,690/30KV) astfel încât pe timpul transportului prin cablu pierderile de energie sa nu fie

mari.

Puterea produsă de turbine este transportată printr-o reţea de cabluri îngropate cu

secţiunea de maxim 3 x (1 x 240 mm2), la tensiunea de 30KV, până la staţia electrică de

care este legat parcul eolian.

Suprafata de teren ce va fi ocupata temporar de leg aturile subterane a cablurilor

de la turbinele eoliene la sustatia parcului este d e 33 500 mp

Construirea substatiei din cadrul parcului va face obiectul unui alt proiect cu

solicitarea unui alt CU.

De la bara colectoare de 30KV a staţiei electrice, tensiunea intră intr-un

transformator ridicător de tensiune (30/110KV) şi iese printr-o linie electrică (aeriană sau

subterană) LEA/LES către staţia de transformare 110/400 KV Negrea.

Modul de racordare la SEN (LEA sau LES, traseu) se va stabili, prin realizarea

unui proiect aparte prin solicitarea unui nou CU.

Reglarea puterii, a frecvenţei şi tensiunii se realizează printr-un sistem combinat

de reglarea a unghiului de înclinare al palelor şi a vitezei de rotaţie a acestora, prin

aşa numitele proceduri moderne Opti Tip / Opti Speed.

Comanda pentru toate funcţiunile turbinei se asigură prin blocul Power Control

ce conţine un microprocesor programat pentru realizarea tuturor comenzilor.

Rotirea nacelei perpendicular pe direcţia vântului şi oprirea palelor la depăşirea

vitezei de 25m/s se realizează hidraulic, în mod automat.

Pe timpul în care turbina nu funcţionează se realizează alimentarea cu energie

electrică din reţeaua operatorului de distribuţie, pe un circuit invers. Dacă şi aceasta nu


MEDIU Consulting 18

funcţionează există baterii de acumulatori de rezervă sau grup electrogen în staţia electrică

a parcului eolian.

1.6 Informa ţii privind produc ţia

Tabel nr. 3 Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice

Pentru realizarea instalaţiilor proiectate se vor folosi în conformitate cu procedurile de

lucru:

- componentele turbinelor transportate pe amplasamente de către furnizor;

- beton (clase diferite);

- pietriş (dimensiuni diferite);

- nisip;

- balast;

- tuburi de protecţie din pvc (diametre diferite);

- combustibili necesari utilajelor.

Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei

Denumire Cantitate anual ă Denumire Medie anual ă Furnizor

Energie

electric ă ~ 250.000 MWh Energie eoliană 7-9 m/s -

1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice

Tabel nr. 4 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele

chimice

Denumirea

materiei prime, a

substanţei sau a

preparatului

chimic

Cantitatea anuală/

existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor

sau a preparatelor chimice*)

Categorie-

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 1350 litri P Poate provoca efecte

adverse pe termen lung

asupra mediului acvatic

R53, S23, S51

Ulei transmisie 10.800 litri P


MEDIU Consulting 19

1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă T

ipul

pol

uăr

ii

Sursa de

poluare

Numărul

surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si m

ediu

)

Poluare

de fond

Poluare calculata p rodusa de activitate şi masuri de

eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere

a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protec ţie/

restric ţie

aferente

obiectivului,

conform

legisla ţiei in

vigoare

Pe zone reziden ţiale, de

recreere sau alte zone protejate

cu luarea în considerare a

polu ării de fond

Fără

masuri de

eliminare/

reducere a

polu ării

Cu

implementarea

măsurilor de

eliminare/

reducere a

polu ării

Perioada de construc ţie

Pol

uare

atm

osfe

rică

Trafic rutier

(utilaje şi

autovehicule de

transport)

emisii specifice

activităţilor de

transport,

particule de

praf

Funcţie de

numărul utilajelor

şi autovehiculelor

care vor fi utilizate

în cadrul

organizării de

şantier

CMA STAS

12574-87 -

Verificarea periodică a stării

tehnice a utilajelor aflate în

dotare


MEDIU Consulting 20

Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de

poluare

Numărul

surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si m

ediu

)

Poluare

de fond


eliminare/reducere


a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protec ţie/

restric ţie

aferente

obiectivului,

conform

legisla ţiei in

vigoare




polu ării de fond

Fără

masuri de

eliminare/

reducere a

polu ării

Cu

implementarea

măsurilor de

eliminare/

reducere a

polu ării

Transportul şi

descărcarea

materialelor

(pulberi, COV,

etc.)

CMA STAS

12574-87 -

Praf antrenat

de curenţii

atmosferici in

zonele vecine

Acoperirea materialelor in timpul

transportului

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea

necontrolată a

materiilor prime

şi materialelor,

a deşeurilor

generate

Ord.

MAPPM

756/1997

-

Respectarea condiţiilor impuse

în urma organizării de şantier,

amenajarea depozitelor

specifice fiecărui tip de material,

amenajarea unei platforme

betonate pentru operaţiunile de

încărcare-descărcare

Scurgeri de

produse

petroliere

Funcţie de starea

tehnică a utilajelor

şi maşinilor

MAPPM

756/1997 -

Utilizarea unor utilaje cu revizia

tehnică realizată în mod regulat

Schimburile de ulei se vor

realiza de către persoane


MEDIU Consulting 21

Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de

poluare

Numărul

surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si m

ediu

)

Poluare

de fond


eliminare/reducere


a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protec ţie/

restric ţie

aferente

obiectivului,

conform

legisla ţiei in

vigoare




polu ării de fond

Fără

masuri de

eliminare/

reducere a

polu ării

Cu

implementarea

măsurilor de

eliminare/

reducere a

polu ării

instruite/autorizate

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea

utilajelor

Funcţie de

numărul utilajelor

utilizate in cadrul

organizării de

şantier

STAS

10009/88

Monitorizarea nivelului de

zgomot

Pol

uare

a ap

ei

Evacuarea

necontrolată a

apelor

menajere

În cazul apariţiei

unor poluări

accidentale în

perioada

organizării de

şantier

NTPA

002/2002

Menţinerea într-o stare bună de

funcţionare a sistemului de

colectare a apelor uzate

menajere (toalete ecologice)

Acumulări de

ape pluviale

In funcţie de

nivelul

precipitaţiilor

Menţinerea/întreţinerea rigolelor

pentru dirijarea apelor pluviale

către exteriorul

amplasamentului


MEDIU Consulting 22

Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de

poluare

Numărul

surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si m

ediu

)

Poluare

de fond


eliminare/reducere


a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protec ţie/

restric ţie

aferente

obiectivului,

conform

legisla ţiei in

vigoare




polu ării de fond

Fără

masuri de

eliminare/

reducere a

polu ării

Cu

implementarea

măsurilor de

eliminare/

reducere a

polu ării

Perioada de func ţionare

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea

necontrolată, a

deşeurilor

rezultate în

urma întreţinerii

turbinelor

eoliene

MAPPM

756/1997

Respectarea condiţiilor impuse

în funcţionării instalaţiei,

amenajarea depozitelor

specifice fiecărui tip de material,

amenajarea unei platforme

betonate pentru operaţiunile de

încărcare- descărcare

Pol

uare

a

foni

că Funcţionarea

turbinelor

eoliene

Funcţie de

numărul turbinelor

utilizate in cadrul

parcului eolian

STAS

10009/88

Monitorizarea nivelului de

zgomot produs de către utilaje

la limita amplasamentului.


MEDIU Consulting 23

1.8.1 Zgomot şi vibra ţii

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri

de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite

instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:

� Zgomot de sursă;

� Zgomot de câmp apropiat;

� Zgomot de câmp îndepărtat

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul

zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp

liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,

independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât

pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o

informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj

este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz,

interesează nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă.

Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la

care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber,

acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat

prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.

Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje,

este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt,

zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.

Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns

legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva

sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:

� fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,

� gradientul de temperatură si de vânt;


MEDIU Consulting 24

� absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen

denumit „efect de sol”;

� absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta

spectrală a zgomotului;

� topografia terenului;

� vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la

întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea

poluării sonore în zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite

în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri

privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);

� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);

� basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în

general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia

acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai

silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii

randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii.

Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe.

La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă


MEDIU Consulting 25

nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece

sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină.

Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate

determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte

slabe dinspre turbine.

Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli

(A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.

Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie

multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate

cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.

Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea

sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2

ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este

acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii

sunetului, decât presiunea sunetului însăşi.

S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului.

Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte,

dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă

100 m depărtare.

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-

se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.

Varia ţia intensit ăţii sunetului func ţie

de distan ţa faţă de surs ă


MEDIU Consulting 26

Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi

reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.

Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului

conform tabelului:

Varia ţia intensit ăţii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de viteza vântului

Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt Nivel intensitate sonor ă

(dB(A))

Cota +10 m teren

Înălţime turn 80 m

Densitate aer 1,225 kg/m3

4 m/s 94,4 dB(A)

5 m/s 99,4 dB(A)

6 m/s 102,5 dB(A)

7 m/s 103,6 dB(A)

>8 m/s 104 dB(A)

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-

se o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.

Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă

de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).

Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca

amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală cu

„înălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, faţă de zona de locuinţe, cu acordul

comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei

plus 3 m”.

Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană cu

înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală cu 119

m x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea mai apropiată

zonă construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate observa pe Planul de

situaţie anexat distanţele dintre Centrala electrică eoliană Cudalbi şi localităţile învecinate au


MEDIU Consulting 27

următoarele valori: 1640 m până la comuna Suhurlui, 2280 m până la Costache Negri şi

3360 m până la Cudalbi (mult mai mare decât minimul necesar).

La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului eolian

Cudalbi nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei comunelor învecinate.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe faţă parcul eolian


MEDIU Consulting 28

Localizarea Parcului Eolian


MEDIU Consulting 29

Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de

fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a

zgomotului produs. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune

acustică de 100 dB(A).

Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea

ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul

scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300

m zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează.

Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul

generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după

instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei

predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate,

zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât

nivelul de zgomot din interiorul unei case.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care

pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor

de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce

se vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de

calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului

ambiant.

1.8.2. Interferen ţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele

centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat.

Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:

� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);

� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.


MEDIU Consulting 30

Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul

lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi

materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o

influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (120 m

înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs

de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.

Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind

de:

� localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;

� caracteristicile palelor turbinei;

� frecvenţa semnalului interferat;

� caracteristicile receptorului;

� modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior

1983).

1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă

Nu este cazul.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor titularului pentru proiectul propus

în corelare cu:

� alegerea amplasamentului;

� tipul turbinelor;

� capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;

Alegerea loca ţiei amplasamentului

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian

existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind

desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din

surse regenerabile.


MEDIU Consulting 31

Turbinele eoliene din ansamblul eolian sunt montate respectând o anumită dispunere in

teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare

turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direcţia

principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian

din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, a efectuat

măsurători in situ în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2010. Corelate cu valorile de vânt

de la staţiile meteorologice Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de date eoliene

pentru intervalul 1961-2009 de la staţia meteo Galaţi, datele in situ au permis crearea unei

statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi

roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de înălţime.

Harta poten ţialului eolian al României


MEDIU Consulting 32

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� accesul la infrastructura rutieră.

Tipul turbinelor

Variantele de realizare a unei Centrale Electrice Eoliene (CEE) au constat în analiza

diferitelor scenarii cu turbine eoliene de diferite capacităţi şi înălţimi ale turnului.

Selectarea preliminară a tipului de turbină s-a efectuat în funcţie de producţia de

energie electrică prognozată, timpul de recuperare a investiţiilor, clasa IEC a turbinelor eoliene

şi condiţiile tehnice impuse la racordarea la Sistemul Energetic Naţional.

Turbinele moderne care s-au selectat au capacităţi cuprinse între 1,8 şi 3 MW.

Turbinele de capacitate relativ mică 1,5 -2,5 MW realizează o producţie mai bună la viteze mai

mici ale vântului (cu medii anuale de pana la 8 m/s) iar cele de capacităţi mai mari 2,5 -3 MW

realizează producţii mai bune la viteze medii anuale mai mari ale vântului, de peste 8m/s.

Scenariile întocmite au cuprins următoarele tipuri de turbine şi înălţimi ale turnului acestora:


MEDIU Consulting 33

Variante Furnizor Tip turbin ă Diametru

rotor [m]

Înălţime

turn [m]

1 ALSTROM Ecotecnia 100-3MW 100 100

2 ENERCON E70-2MW 71 113

3 ENERCON E82-2MW 82 95

4 FUHRLANDER FL90-2,5MW 90 100

5 FUHRLANDER FL100-2,5MW 100 100

6 GAMESA G87-2MW 87 100

7 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 75



10 NORDEX N90-2,5MW 90 80

11 NORDEX N90-2,5MW 90 100

12 NORDEX N100-2MW 100 100

13 REPOWER MM82-2MW 82 100

14 REPOWER MM92-2MW 92 100

15 REPOWER 3XM-104-3,3MW 104 100

16 SIEMENS SWT 93-2,3 93 100

17 SIEMENS SWT 101-2,3 101 99,5

18 SUZLON S88-2,1MW 88 100

19 VESTAS V 80-2MW 80 78

20 VESTAS V 80-2MW 80 100

21 VESTAS V 90-3MW 90 80

23 VESTAS V 90-3MW 90 105

24 VESTAS V 112-3MW 112 119

Cu ajutorul softului RetScreen au fost estimate costurile investiţiei, producţia de

energie electrică şi termenul de recuperare al cheltuielilor efectuate pentru fiecare scenariu.

Un alt factor de care s-a ţinut seama este clasa IEC a turbinelor eoliene pentru care acestea

sunt omologate.


MEDIU Consulting 34

Turbinele eoliene se omologhează pentru diferite clase de vânt identificate printr-o

cifră şi o litera. Cifra depinde în primul rând de viteza vântului: viteza medie anuala dar şi

viteza în rafală iar litera de turbulenţa maximă a vântului.

S-a analizat calitatea energiei electrice astfel încât aceasta să corespundă normelor

tehnice emise de către ANRE.

S-a ţinut seama dacă turbinele respective sunt în fabricaţie de serie sau numai în

proiect.

S-a ţinut cont de impactul asupra factorilor de mediu.

În urma prelucrării tuturor acestor date s-a concluzionat că pentru realizarea parcului

eolian sunt necesare maxim 39 turbine eoliene.

Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora

Capacitatea maximă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor

eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie a

energiei electrice.

Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:

� zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a

păsărilor;

� zonelor locuite.

1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect


27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele

T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133, T.134, T.135

Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache Negri.

si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe raza

comunei Cudalbi, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1, T.133,

T.134, T.135.

Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 316 798 m2.


MEDIU Consulting 35

Coordonate geografice ale turbinelor eoliene prev ăzute in proiect

Nr

cr

t

Turbi

na

Eolian

ă

Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms)

X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grd Min Sec

1 C05 716 369.56 477 713.60 45 45 54.87 27 46 51.07

2 C06 715 981.86 477 719.06 45 45 55.48 27 46 33.15

3 C07 714 602.10 477 631.37 45 45 54.19 27 45 29.20

4 C10 714 404.45 477 236.84 45 45 41.64 27 45 19.42

5 C12 715 330.25 477 184.49 45 45 38.91 27 46 2.15

6 C15 715 718.42 476 838.49 45 45 27.28 27 46 19.55

7 C16 716 185.60 476 830.34 45 45 26.49 27 46 41.14

8 C17 716 663.10 476 823.85 45 45 25.74 27 47 3.21

9 C21 713 761.03 475 808.05 45 44 56.11 27 44 47.39

10 C22 714 202.72 475 803.30 45 44 55.47 27 45 7.81

11 C23 715 263.92 476 107.70 45 45 4.13 27 45 57.36

12 C39 714 183.33 473 741.19 45 43 48.74 27 45 3.62

13 C40 714 602.16 473 709.88 45 43 47.26 27 45 22.93

14 C41 714 403.90 473 084.84 45 43 27.25 27 45 12.77

15 C49 718 085.20 476 496.75 45 45 13.54 27 48 8.44

16 C50 716 099.58 476 285.18 45 45 8.94 27 46 36.28

17 C52 716 940.78 476 268.11 45 45 7.43 27 47 15.15

18 CN04 714 268.35 472 546.16 45 43 9.96 27 45 5.65

19 CN05 714 744.90 472 526.00 45 43 8.78 27 45 27.64

20 CN06 715 708.24 472 468.82 45 43 5.85 27 46 12.06

21 C30 715 894.52 475 357.84 45 44 39.15 27 46 25.31

22 C31 713 879.40 474 216.53 45 44 4.46 27 44 50.33

23 C08 714 879.13 477 615.13 45 45 53.36 27 45 41.98

24 C42 715 593.02 472 937.06 45 43 21.13 27 46 7.49

25 C46 716 075.08 474 911.40 45 44 24.50 27 46 32.94


MEDIU Consulting 36

Nr

cr

t

Turbi

na

Eolian

ă


X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grd Min Sec

26 C51 716 518.89 476 277.88 45 45 8.23 27 46 55.66

27 C11 714 864.70 477 210.19 45 45 40.27 27 45 40.67

28 C53 715 297.02 476 753.65 45 45 25.00 27 45 59.93

29 C48 717 773.63 476 500.53 45 45 14.01 27 47 54.04

30 C01 714 630.62 476 814.51 45 45 27.72 27 45 29.21

31 C02 718 210.40 476 005.39 45 44 57.49 27 48 13.43

32 C03 717 871.90 476 008.46 45 44 57.97 27 47 57.78

33 C04 715 420.02 472 561.51 45 43 9.17 27 45 58.89

Coordonate perimetru zon ă studiat ă

1 714 042.27 478 180.67 45 46 12.60 27 45 4.18

2 716 683.21 478 349.17 45 46 15.09 27 47 6.60

3 718 541.42 477 132.43 45 45 33.59 27 48 30.57

4 719 192.24 475 833.84 45 44 50.82 27 48 58.54

5 717 254.52 475 002.15 45 44 26.10 27 47 27.61

6 717 087.97 472 525.59 45 43 6.13 27 47 15.91

7 716 557.68 471 563.27 45 42 35.58 27 46 49.86

8 713 711.82 471 704.53 45 42 43.34 27 44 38.59

9 713 051.61 474 677.51 45 44 20.31 27 44 12.80

10 712 916.11 476 482.29 45 45 18.88 27 44 9.40

Turbina

Eolian ă


X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grade Min Sec

CD09 715 608.43 477 572.05 45 45 51.14 27 46 15.64

CD29 715 914.12 475 884.49 45 44 56.18 27 46 27.06

CD33 714 598.99 474 996.56 45 44 28.91 27 45 24.84

CD35 714 679.31 474 226.40 45 44 3.89 27 45 27.32


MEDIU Consulting 37

CD43 715 559.97 473 539.35 45 43 40.66 27 46 6.93

CD47 716 714.34 474 901.23 45 44 23.45 27 47 2.48

Coordonate perimetru zon ă studiat ă

1 713 862.95 477 803.48 45 46 0.59 27 44 55.28

2 715 992.37 478 799.30 45 46 30.44 27 46 35.37

3 717 298.81 474 334.95 45 44 4.46 27 47 28.58

4 716 747.98 472 702.65 45 43 12.24 27 47 0.49

5 713 894.28 472 810.65 45 43 18.94 27 44 48.78


MEDIU Consulting 38

Localizarea Parcului Eolian


MEDIU Consulting 39


MEDIU Consulting 40

1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea

/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de teren

arabil, drumuri existente şi teren neproductiv , şi apartine domeniului public si privat de

interes local, proprietate privată a unor persoane fizice si juridice, conform CU nr. 176/3908 din

27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din 27.06.2011 emise de Consiliul Judeţean Galaţi.

Suprafaţa a obiectivului evaluat conform CU este de 316 798 mp.

1.13 Informa ţii despre modalit ăţile propuse pentru conectare la infrastructura

existent ă

În zona amplasamentului, căile principale de comunicaţie sunt reprezentate de

Drumul Naţional 24D Bârlad – Tuluceşti şi drumurile judeţene din zonă.

Drumurile judeţene cele mai apropiate amplasamentului Centralei Electrice Eoliene

sunt :

- Drumul Judeţean 253 Cudalbi – Băleni, la nordul amplasamentului;

- Drumul Judeţean 255 Pechea – Suhurlui, la sud ;

- Drumul Judeţean 251 Cudalbi – Costache Negri, la vest ;

- Drumul Judeţean 242 Umbrăreşti - Fârţăneşti, la est.

Drumurile de exploatare care traversează amplasamentul centralei sunt orientate

Nord–Sud şi Est-Vest. Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va face pe cai de acces

noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucrări specifice.

Traseul drumurilor existente se păstrează la fel.

Execuţia acestor drumuri se va face în etape, corelate cu etapele de realizare a

investiţiei, în special a fundaţiilor şi a reţelelor electrice.

Producerea energiei electrice de către turbine presupune evacuarea acesteia către

Sistemul Energetic Naţional şi apoi către consumatori. Astfel, puterea produsă de turbine este

transportată printr-un un cablu îngropat, la tensiunea de 30KV, până la staţia electrică a

parcul eolian. De la bara colectoare de 30KV a staţiei electrice, tensiunea intră intr-un

transformator ridicător de tensiune 30/110KV (realizare cu proiect separat) şi iese printr-o

linie electrică (aeriană sau subterană) LEA/LES de 110 KV, către staţia electrică de

transformare 110/400 KV Negrea (racord realizat printr-un alt proiect). Aceasta va asigura


MEDIU Consulting 41

calea de evacuare a energiei electrice către Sistemul Energetic Naţional.

Utilităţile parcului eolian sunt:

- telecomunicaţiile asigurate prin cablul cu fibră optică, precum şi cu telefon GSM de

rezervă;

- serviciile interne de curent alternativ şi de curent continuu ale parcului, alimentate de la

reţea şi o baterie de acumulatoare capsulate;

- instalaţie de iluminat interior, normal şi de siguranţă;

- instalaţie de iluminat exterior;

- instalaţie de balizare luminoasă în conformitate cu reglementările aeronautice în

vigoare;

- drumuri interioare şi drumuri de exploatare modernizate;

- instalaţie antiefracţie;

- canale şi rigole pentru evacuarea apelor pluviale;

- WC ecologic.

acordarea turbinelor eoliene la alimentarea cu energie electrică precum şi la reţeaua

de comunicaţii se va efectua prin intermediul reţelelor nou construite ale parcului eolian.

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de

alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apă uzată

fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului

eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de produc ţie

Principiul de func ţionare al turbinei eoliene

Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele

rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.


MEDIU Consulting 42

Turbinele de vânt sunt montate pe un turn pentru a capta cea mai mare parte din potenţialul

eolian.

Funcţionarea unei turbine eoliene

Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura, dar în

principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:

o butucul rotorului;

o paletele;

o nacela;

o pilonul (turnul);

o arborele principal (de turaţie redusă);

o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

o dispozitivul de frânare;

o arborele de turaţie ridicată;

o generatorul electric;


MEDIU Consulting 43

o sistemul de răcire al generatorului electric;

o girueta;

o anemometrul;

o sistemul de control (PLC).

Caracteristici tehnice echipament – turbin ă eolian ă

Turbina eolian ă este cu vitez ă variabil ă cu turnul de maxim 119 m, diametrul

rotorului de maxim 112 m şi o putere nominal ă de max 3000 kW.

Specificaţii tehnice ale turbinei

- temperatura ambiantă…………………...…………..……...-400C……+500C;

- viteza vântului la pornire…………...……………..………..……aprox.4 m/s;

- viteza vântului la decuplarea turbinei…………………..………...…..25m/s;

- durata teoretică de viaţă.………………………………………..…20-25 ani;

- rotorul este compus din trei pale; palele rotorului sunt fabricate din răşină epoxidică

armată cu fibre de sticlă şi fibre de carbon;

- diametrul rotorului………………….……………….…………..…max. 112 m;

- cutia de transmisie………………1 treaptă planetară + 2 trepte elicoidale;

- raport de transmisie …………………….…..…….……….......…max. 1:115;

- tip generator……………………………..………….…………….…..asincron;

- putere nominală ……………………………..………………… maxim 3 MW;

- tensiunea nominală a generatorului…………..…………….….….690V c.a.;

- frecvenţa ………………………..………………….…………………….50 Hz;

- unitatea de comandă: microprocesor care monitorizează şi comandă toate

funcţiunile turbinei;

- masa turnului………......................................................………aprox. 235 t;

- masa palelor…………........................................................aprox. 6 750 Kg;

- masa nacelei……………….………..……..………………………max. 150 t;

- masa generatorului ………………………..……….……..…aprox. 7 500Kg;


MEDIU Consulting 44

Sistem integrat de control a parcului eolian

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vedere

Turbinele eoliene produc iar liniile electrice subterane transportă energia electrică

produsă de parcul eolian, evacuând-o în Sistemul Energetic Naţional.

2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune

tehnici disponibile

Nu este cazul

2.2. Activit ăţi de dezafectare

În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi

instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de

construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi


MEDIU Consulting 45

subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare

obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."

Durata de funcţionare estimată este de 40 de ani, (cu o retehnologizare după 20 de

ani) valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.

Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea

vântului şi este estimată la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore funcţionare

echivalentă la capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s,

perioada specificată se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie)

care vor fi vârf de producţie.

Sunt 3 grupe de lucrări, care impun refacerea amplasamentului:

a) lucrări cu caracter temporar, pe timpul construcţiilor:

- săpăturile pentru fundaţii;

- şanţul pentru reţelele electrice subterane de 30 KV;

b) lucrări în caz de accidente;

c) lucrări la încetarea activităţii.

a) Lucr ările cu caracter temporar, pe timpul construc ţiilor

Săpăturile pentru fundaţii se acoperă cu o parte din pământul care a fost excavat iar la

suprafaţă obligatoriu stratul fertil 5-10 cm astfel încât nu rămâne la suprafaţa solului decât

piesa de asamblare a turnului turbinei încastrată în fundaţie.

Suprafaţa de teren destinată organizării de şantier se acoperă cu un strat fertil de 5 –

10 cm, fiind adus la stadiul de păşune în aproximativ 1 - 3 ani.

În plus şi o parte din căile de acces se vor înierba parţial, natural, în circa 2-3 ani.

Liniile electrice subterane din parc se acoperă cu pământul rezultat din excavaţii, sortat

astfel încât la suprafaţa sa se găsească stratul fertil de grosimea iniţială. Acolo unde linia

electrică subterană se pozează pe drumurile de exploatare, şanţurile vor fi astupate cu

pământul rezultat din excavaţii şi terenul va fi adus la starea iniţială de drum.

b) Lucr ări în caz de accidente

Accidentele care pot să apară constau în ruperea palelor sau a turnului care să ducă la

căderea nacelei. Lucrările constau în demontarea şi îndepărtarea pieselor defecte care, după

dezmembrare şi separare pe tipuri de materiale se predau în circuitul de reciclare.


MEDIU Consulting 46

c) Lucr ări în caz de încetarea activit ăţii

În caz de încetarea activităţii, turbinele se demontează, se dezmembrează, se separă

pe tipuri de materiale şi se predau în circuitul de reciclare.

Piesa metalică de legătură se taie de la suprafaţa solului şi se predă în circuitul

economic. Betonul din piesa de legătură , 40 cm de la sol, se sparge şi se transportă într-o

zonă aprobată de Consiliul Local. Fundaţia rămasă se acoperă cu pământ vegetal 20-30 cm şi

se înierbează.

Drumurile, care nu s-au înierbat natural, se vor acoperi cu pământ vegetal 20-30cm şi

se înierbează.

3. Deşeuri

3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor

Surse de generare a de şeurilor

În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau

din alte dezafectări (dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

construc ţie:

• deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;

• deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de

materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone;

• deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;

• pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 50000 mc.

• cupru, bronz, alamă 17 04 01 - 10kg;

• aluminiu 17 04 02 – 5 kg;

• materiale ceramice 17 01 03 – 5kg;

• cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 17 04 11 – 10 kg.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

func ţionare:


MEDIU Consulting 47

1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri

uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face o data la 4 ani şi va fi

realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la

aproximativ 360 l/turbina si 14040 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05,

12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 08* - alte

uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri uzate

hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face o data la 4 ani şi va fi

realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la

aproximativ 45 l/turbina si 1755 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05,

12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* -

uleiuri minerale hidraulice neclorinate.

3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi

electronice) – societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face

separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,

marcat corespunzător.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 – deşeuri

nespecificate în altă parte, grupa 16 02 – deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,

codul 16 02 14 – echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13.

În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia

toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.


MEDIU Consulting 48

Managementul de şeurilor

V – valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea

deşeului*)

Cantitate

generat ă

an

Starea

S, L,

semisol

SS

Codul

deşeului

conform

HG nr.

856/2002

Codul

privind

principala

proprietate

periculoas ă

**)

Colectare

Managementul

deşeurilor

kg/an

V E R

construc ţie

Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,5

S 15 01 01

-

spaţii

special

amenajate

R5 - - S 15 01 02

S 15 01 03

S 15 01 06

Deşeuri

metalice

1,0

t/perioada

construcţie

S 17 04 05

-

spaţii

special

amenajate

R4 - - S 17 04 07

Pământ

excavat

50000 mc/

perioada

construcţie

S 17 05 04 - -

Reintroducere

în lucrările de

sistematizare

a terenului

- -

Cupru

bronz

alama

10 kg S 17 04 01

spaţii

special

amenajate

R4

Aluminiu 5 kg S 17 04 02

spaţii

special

amenajate

R4

Material

ceramic 5 kg S 17 01 03

spaţii

special

amenajate

R4


MEDIU Consulting 49

Denumirea

deşeului*)

Cantitate

generat ă

an

Starea

S, L,

semisol

SS

Codul

deşeului

conform

HG nr.

856/2002

Codul

privind

principala

proprietate

periculoas ă

**)

Colectare

Managementul

deşeurilor

kg/an

V E R

Cablu fibra

optica 10kg S 17 04 11

spaţii

special

amenajate

R4

func ţionare

Ulei uzat

de motor 14040 l L 13 02 08* -

Recipiente

metalice - D10 -

Ulei uzat

hidraulic 1755 l L 13 01 10* -

Recipiente

metalice - D10 -

Deşeuri

electrice şi

electronice

- S 16 02 14

spaţii

special

amenajate

R7 D9 -

Prognozarea impactului

Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme

betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor

pe amplasament.

Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în

vigoare, astfel:

� pe platforme betonate şi acoperite/descoperite;

� spaţii special amenajate;

� în containere transportabile, butoaie metalice;

� în spaţii închise şi acoperite.


MEDIU Consulting 50

Măsuri de diminuare a impactului

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în

care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea

valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată

generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ.

În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile

necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la

poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ

asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către

firmele specializate.

În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi

electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va

realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu

o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate

generate de pe amplasament.

4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului

şi măsuri de reducere a acestora

Terenul destinat construcţiei parcurilor eoliene se află în extravilanul comunelor Cudalbi

si Costache Negri conform CU nr. 176/3908 din 27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din

27.06.2011 emise de Consiliul Judeţean Galaţi.

Suprafaţa de teren de 316797 mp aferentă proiectului aparţine domeniului public de

interes local şi proprietate privată a unor persoane fizice.

Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de

pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a

obiectivului.


MEDIU Consulting 51

În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului

constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor

sedimentabile de pe sol să fie limitată.

Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul

execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.

Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea

normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura

respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot

personalul de execuţie.

Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu

apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de

asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele

pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor

periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 27 km de

frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din

Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra

mediului în context transfrontalier.

4.1. Apa

4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Hidrologie - Amplasamentul viitorului Parc eolian se găseşte în perimetrul bazinului

hidrografic Gologan (Bujoreşti), Valea Rea, Vameş (Potârnichea, Valea Lupii) respectiv Suhu

(Pechea, Suhurlui).

4.1.2 Alimentarea cu ap ă

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de

alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).


MEDIU Consulting 52

4.1.3. Managementul apelor uzate

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată

fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului

eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

4.1.4 Prognozarea impactului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene

constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane.

Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor

cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.

Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care

antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi

pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din

săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.

Utilajele terasiere şi de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca

în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

� spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;

� repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

� remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de

excavaţii;


MEDIU Consulting 53

� stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea uman ă

Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu

impact asupra apelor, deoarece:

� produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate

de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

� evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să

afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare

Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:

� manipulare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea

parcului eolian;

În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun alt impact negativ al acţiunii

turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de canalizare, nu

există ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravitaţional

şi prin infiltraţie.

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea

timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate;

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de

încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în

staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul

apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;


MEDIU Consulting 54

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Măsuri diminuare pentru factorul de mediu ap ă

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construc ţie Operare

Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente prin crearea unui sistem

de drenare a apelor pluviale urmând linia

pantelor naturale.

√ √

Limitarea zonelor decopertate durata de

expunere a solului. √ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor

afectate pentru a preveni eroziunea. √ √

Minimizarea utilizării materialelor de construcţie

în afara zonei destinate şantierului. √

Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea

acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a

apelor pluviale.

√ √

Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea parcului eolian, nu are impact

semnificativ asupra factorului de mediu apă.


MEDIU Consulting 55

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Ap ă

4.2. Aerul

4.2.1 Date generale

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-

vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind

aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Regimul

climatic pe teritoriul judeţului Galaţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se

înregistrează unele diferenţe între unităţile componente, în funcţie de relief (îndeosebi

altitudinea) şi de orientarea reţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se detaşează partea

sudică, cea mai joasă, alcătuită din cele trei văi cu lunci reunite şi terase – Siret, Dunăre, Prut

– în care valorile elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul judeţului.


MEDIU Consulting 56

Sudul Podişului Bârladului este situat într-o zonă de tranziţie de la climatul continental al

Europei Estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezintă,

sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte faţă de restul ţării datorită poziţiei sale

geografice, conformaţiei reliefului şi altor factori de interferenţă. Clima este continental

excesivă, cu amplitudini mari de temperatură şi precipitaţii reduse (520 mm /an), veri

călduroase, ierni reci, marcate de viscole.

Temperaturi

Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10°C, care intersecteaz ă teritoriul

judeţului la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa Siret-Bârlad,

pe la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători, Tuluceşti, Frumuşiţa

şi Folteşti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti.

În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin Centrului

Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice.

Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de

100C şi la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 210C la Tecuci si

21,30C la Galaţi.

În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care

produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C.

Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C.

Temperatura medie a lunii iulie este de 21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu

temperaturi de peste 100C.

Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm2/an, iar durata medie de strălucire a soarelui

este de 2235.7 h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi Sf. Gheorghe Deltă

(cu 2311.8 h/an, respectiv 2370.3 h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistrează

1579 h iar în semestrul rece 656.7 h.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Max. 468 600 870 970 1047 1096 1061 956 963 803 558 377

Min. 7 13 18 31 33 43 41 40 35 19 17 10

Valorile maxime şi minime ale radiaţiei solare globale pe suprafaţa normală la staţia Galaţi

(W/m2)


MEDIU Consulting 57

Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie, ciclul anual al

radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un maxim, în general

în iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anuală reprezintă cel mai

sintetic parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă, mai ales, rolul acestuia de

sursă de căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului, aceasta este superioară cu 2-

3°C. La sta ţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi 12°C, valorile absolute fiind de 65.5°C

(8.VII.1968) respectiv -30.1°C (18.I.1963). Durata medie a intervalului anual fără îngheţ la sol

este un parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al potenţialului

termic al diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în

primul rând agricultura, fiind influenţate de durata acestui interval. La Galaţi această perioadă

cuprinde între 170-180 zile pe an.

Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9.1°C în Nord şi 10.5°C în Sud

(Drăguşeni 9.3°C, Bere şti 9.6°C, Tecuci 9.9°C, Gala ţi 10.5°C).

Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate de bilanţul

caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3°C la Tecuci şi -

2.6°C la Bere şti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între 21.2°C la Bere şti şi

22.5°C la Gala ţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit 40°C pe 11.VIII.1951

(40.6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2°C la Gala ţi), iar temperatura minimă

absolută a fost de -32°C (la Dr ăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii

termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70.5°C). Temperaturile medii lunare şi pe

anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea

mai rece lună a anului este ianuarie (-2.2°C la Gala ţi, -3.6°C la Tecuci), urmat ă de februarie (-

0.4°C la Gala ţi, -1.1°C la Tecuci). Temperaturile medii lunare al e primăverii au treceri aproape

brusce: de la 4.1°C, media lunii martie la Gala ţi, la 10.9°C în aprilie şi 16.7°C în mai, iar la

Tecuci de la 3.6°C la 9.9°C şi la 15.9°C. Aproape acela şi ritm înregistrează şi temperaturile

medii ale lunilor de toamnă: de la 17.1°C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2°C în

noiembrie la Galaţi, respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4°C la Tecuci.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

anuală

Amplitudine

medie

-2.2 -0.4 4.1 10.9 16.7 20.5 22.3 21.6 17.1 11.2 5.2 0.1 10.6 24.5

Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la staţia Galaţi


MEDIU Consulting 58

Pe lângă temperatura medie anuală a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale

reprezintă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale

calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 6).

Staţia

meteorologic ă

Anotimpuri Semestre

Iarna Primăvara Vara Toamna Med. sem.

rece

Med. sem.

cald

Tecuci -1.4 10.2 20.8 10.3 2.4 17.6

Galaţi -0.8 10.6 21.5 11.1 3 18.2

Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la staţiile Tecuci şi Galaţi (1961-2000)

Temperatura medie anuală este de cca 11°C (12.6°C s-au înregistrat pe Dealu l Ijdileni în

intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite adeseori de crivăţ, iar verile sunt

calde şi secetoase.

Precipitaţii

Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele mai reduse

din ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o

consecinţă a foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie

anuală de precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi

Tutovei (564 mm la Băleni, 530.8 mm la Drăguşeni, 504 mm la Bălăbăneşti, 495.4 mm la

Nicoreşti), scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului la 394.4 mm la Pechea şi 368 mm la

Schela, în Sudul judeţului (Tabel 7). Precipitaţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari.

Circa jumătate din totalul precipitaţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului.

Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform

repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând

iarna în lunile ianuarie şi februarie.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

27.5 28.9 27.3 39.8 54.1 67.8 47.5 44.2 43.4 30.9 35.5 34.9 481.6

Cantităţile medii (mm) lunare şi anuale de precipitaţii la staţia Galaţi (1961-2000)


MEDIU Consulting 59

Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din totalul cazurilor

de secetă înregistrate, cele „extreme” deţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi, iar cele „grave”

deţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a cantităţii maxime de

precipitaţii căzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987.

Nebulozitatea

Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicată, dar

apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în comparaţie cu Câmpia de

Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi 6 zecimi). Numărul mediu al

zilelor cu cer senin (nebulozitate medie 0-3.5 zecimi) este de 127.4 la Galaţi (maximele fiind în

lunile august – 18.5, septembrie – 17.2, iulie – 16.6) şi 126.9 la Tecuci.

Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului

Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin rolul pe care

aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare a

parcului presiunea atmosferică medie anuală (1961-2000) are valori cuprinse între 980 şi 1000

hPa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media

multianuală la Galaţi este de 1008.2 hPa.

Starea higrometrică a aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii

relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În

timpul primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84-

88%.

Regimul eolian

În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din direcţia Nord

(23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22%), cele mai reduse frecvenţe

avându-le cele din direcţiile Est (2.1% la Bereşti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Galaţi).

Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4.7 m/s la Bereşti şi 5.6 m/s la

Galaţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variază între 10% la

Galaţi şi 29.4% la Bereşti. Iarna este specific crivăţul, iar în unele veri suhoveiul. În medie, în

zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare (1961-2000), respectiv zile în

care viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului amplasament al Parcului eolian,

valoarea extrapolată a vitezei vântului variază între 6.8 şi 7.8 m/s (Figura 4).


MEDIU Consulting 60

Fenomene atmosferice periculoase

Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau sonore ale

electricităţii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindină sunt mai

frecvente în lunile iunie-iulie.

Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi

îngheţ este ridicată.

Poluarea aerului

Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a substanţelor

precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenuşi, vpori, iar la

Tecuci cu diferite pulberi.

Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul

comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni

reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 260C.

4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi

I. Perioada de construc ţie/amenajare

Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian,

zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt

reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de

trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari.

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe

de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere

distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de

transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate

lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi

altor lucrări specifice.


MEDIU Consulting 61

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând

de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a

lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a

fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de

praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii

diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de

poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construc ţie

Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de

la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi

construcţie.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,

respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe

poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care

se desfăşoară aceste activităţi.

Poluan ţii rezulta ţi sunt:

� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.

Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin:

oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de

carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),

hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air

pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de

maşini-unelte se încadrează în următoarele valori:

Nox CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138


MEDIU Consulting 62

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Cantitatea de substan ţe emise de utilajele de şantier

Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor

respirabile. Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe

unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi

reparaţii ale utilajelor este redusă.

Activitatea organiz ării de şantier

Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.

Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate

de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste

perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.

II. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în

perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer

datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii

aerului.


MEDIU Consulting 63

4.2.3 Prognozarea polu ării aerului

În perioada executării lucrărilor de construcţie a parcului eolian impactul asupra

factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca

urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de

materii prime şi materiale.

Având în vedere următoarele aspecte:

� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;

� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi

redus.

În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale

emisii semnificative de poluanţi ai aerului.


Măsuri de protec ţie a aerului

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada

de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate

pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului

impurificat/ gazelor reziduale;

Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata

utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în

funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare

carburanţi;

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,

sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru

sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;


MEDIU Consulting 64

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a

se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Măsuri de diminuare a aerului



Limitarea zonelor decopertate pe durata de

expunere a solului.

√ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a

zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.

√ √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea

pulberilor antrenate de vânt.

√ √

Restricţionarea traficului în zona de lucru şi

impunerea limitelor de viteză

√ √

Verificarea periodică a utilajelor şi

echipamentelor de lucru

√ √ √

4.3 Solul şi subsolul

4.3.1 Date generale

Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi

asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o

parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns

dinamic la procesul de acumulare.

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra

celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă – animale – oameni. În funcţie de natura şi

intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea

modificărilor este diferită.

Elemente de geomorfologie

Zona analizată este amplasată în Câmpia Înaltă Covurlui, subunitate a Podişului

Moldovei. Aceasta se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se


MEDIU Consulting 65

desfăsoară până la lunca Prutului fiind o zonă de terase cu poduri largi. Fundamentul cristalin,

de vârstă precambriană, alcătuit din şisturi verzi, se află, în această zonă, la adâncimi cuprinse

între 500 şi 1000 m şi reprezintă continuarea formaţiunilor existente la suprafaţă în Dobrogea

Centrală (soclul assyntic). Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoperă fundamentul s-a

format în multiple cicluri sedimentare cu o cronologie complexă. Dacă în partea nordică a

Podişului Moldovei s-au identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior -

silurian, cretacic şi badenian superior – levantin) separate de două lacune stratigrafice

(devonian – jurasic şi paleogen – miocen inferior), spre periferia sa sudică şi vestică oscilaţiile

au fost mult mai numeroase, fapt care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai

bogată în termeni, cu lacune stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse.

Substratul geologic în arealul analizat este alcătuit din două tipuri de depozite. Pe

interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase,

aparţinând pleistocenului superior ce acoperă prundişurile villafranchiene şi argilele nisipoase

depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona

sudică a Podişului Moldovei începând de la latitudinea localităţii Homocea, din sud-vestul

Colinelor Tutovei şi până la Dunăre. În regiunea Poiana-Nicoreşti-Cozmeşti grosimea luturilor

oscilează între 20-100 m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng

al văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordică a Podişului Covurluiului grosimea lor oscilează

între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE să crească până la 30-70 m (60-70 m la N de Galaţi). În

acelaşi sens cu creşterea grosimii se constată o scădere continuă a particulelor nisipoase şi o

creştere a celor mai fine, luto argiloase.

O caracteristică importantă a depozitelor loessoide din această parte a Moldovei este

dată de prezenţa unui mare număr de soluri fosile. De asemenea, în masa luturilor loessoide

se întâlnesc uneori lentile de nisipuri şi chiar prundişuri, care indică originea lor deluvio-

proluvială. În sectoare mai restrânse se întâlnesc însă şi depozite loessoide eluviate (mai ales

în partea nordică a Podişului Covurluiului) şi de origine fluviatilă, în sectorul sudic supus

fenomenului de subsidenţă.

Pe văile din zonă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietrişurilor

formate în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degajării de către

râuri a depozitelor mai recente. Acestea sunt răspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei

meridionale, începând de la E de oraşul Bârlad şi până spre Tuluceşti-Izvoarele. Depuse în


MEDIU Consulting 66

condiţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, formaţiunile acestea sunt alcătuite

din două faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundişuri cu

intercalaţii de nisipuri, este prezent pe versanţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicoreşti,

precum şi în regiunea Măluşteni-Bereşti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de

gresii şi argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podişul Covurluiului, la sud de paralela

localităţilor Cudalbi-Fârţăneşti. Pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-

lacustru, generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind

continuat la partea superioară de depozite mai recente, pleistocene.

În ceea ce priveşte activitatea tectonică şi neotectonică, Podişul Covurluiului face parte

din zona de mişcări radiare negative din pliocen până în pleistocenul mediu, de ridicare în

pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mişcare negativă (de scufundare)

prezintă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an.

Podişul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din două grupări de focare

seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi

cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Focşani-Mărăşeşti-Tecuci cu hipocentre

mai puţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice depinde de

poziţia şi distanţa la care se află diferite regiuni faţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea

şi energia seismului, constituţia geologică a scoarţei etc. Faţă de primul focar, zona analizată

se află la o distanţă aproximativă de 105 km iar faţă de cea de-a doua la aproximativ 65 km.

Arealul de interes este situat în zona seismică 8 (intensitate MSK) cu o perioadă de revenire

de minimum 50 de ani.

Solurile

Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condiţiile bioclimatice, roca de bază, apele

superficiale şi omul.

Partea sudică a Podişului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmato-

pontice aparţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul

analizat sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile levigate.

Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evoluţie: slab, moderat şi puternic levigate (argilice)

sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versanţilor slab înclinaţi, teraselor şi glacisurilor

bine drenate. Se caracterizează printr-o ridicată fertilitate naturală şi efectivă, datorită

proprietăţilor fizice: permeabilitate moderată, textură mijlocie (lut-nisipoasă, lut-argiloasă),


MEDIU Consulting 67

structură glomerulară realtiv stabilă etc.; chimice: conţinut apreciabil de humus predominant

huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutriţie,

grad ridicat de saturaţie în baze (85-90%), reacţie neutră şi subneutră (pH: 6,6-7,2); biologice:

o bună mobilizare a substanţelor nutritive, o ridicată capacitate de amonificare şi

nutrificare.Intervalele valorice menţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific

rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomină.

Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate naturală ridicată,

indicată de calităţile orizontului superior (A, cu o grosime de 40-50 cm), bogat în humus

huminic (3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de saturaţie în

baze (90-100%), cu racţie neutră sau slab alcalină (pH: 7-7,5%). Însuşirile fizice (afânare,

structură glomerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intensă activitate

biologică, humificare, nitrificare, amonificare).

Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscată a stepei din sud estul

Podişului Covurluiului şi cu apariţii izolate pe văi şi versanţi şi văi, se apropie mult de însuşirile

cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slabă dezvoltare şi

diferenţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse

(în jur de 3%), carbonaţi de la suprafaţă, completă saturaţie în baze (100%), reacţie alcalină

(pH în jur de şi peste 8) ce demonstrează un stadiu mai puţin evoluat. Potenţialul fertilităţii lor

naturale este şi mai slab valorificat, datorită frecventelor perioade de uscăciune climato-

edafică.

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de

elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe masură ce stratul

vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a învelişului de

sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că aceste modificări


MEDIU Consulting 68

ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după expirarea duratei de

executie.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale

profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul

prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:

� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale

utilajelor tehnologice;

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a

platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;

Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul

îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi

refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar

şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii

căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor

electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului

prevăzute în proiect.

Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care însoţeşte

în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit

interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Praful generat de

manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine

naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care:

apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant

se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partială

sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor.


MEDIU Consulting 69

Impactul activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă

limitată în timp.

Etapa de exploatare/func ţionare

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de

mediu sol pot fi deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot

produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare a solului;

4.3.3 Prognozarea impactului

Amenajarea/construcţia şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de

siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de

proiectare şi construcţie.

Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

� deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

� s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj;

� apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.


Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi

în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie

impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din

punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care

spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,

pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul

freatic;


MEDIU Consulting 70

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de

materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor

deşeurilor rezultate.

Măsuri de diminuare pentru sol



Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente.

√ √

Limitarea zonelor decopertate pe durata de

expunere a solului.

√ √

Managementul traficului în zona obiectivului

cu scopul de a reduce producerea pulberilor

şi a eroziunii solului

√ √

Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ √

Verificarea periodică a utilajelor şi

echipamentelor de lucru

√ √


MEDIU Consulting 71

1.3.4 Hărţi la capitolul Sol

Harta solurilor din zona analizat ă

4.5. Biodiversitatea

Având în vedere amplasarea parcului eolian analizat la o distanţă de aproximativ 11 km

fată de situl de importanţă comunitare ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele şi 22 km faţă de

sit-ului de Importanţă Comunitară ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele, respectiv aproximativ

14 km faţă de ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior nu se pot estima efecte/riscuri asupra

florei şi faunei existente in aceste zone.


MEDIU Consulting 72

Localizarea parcului eolian fa ţa de zonele protejate

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de zonele

protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi alte

bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investiţiei

nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate.


MEDIU Consulting 73

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din

faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de

acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la

strictul necesar;

� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru

specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat

subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

4.6. Peisajul şi impactul vizual

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor din

vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte

minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite (1640 m până la

comuna Suhurlui, 2280 m până la Costache Negri şi 3360 m până la Cudalbi).

Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de legislaţia în

vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea

zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I, conform

Anexei 3.

Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printr-o

serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea mai mare

parte a zonei.


MEDIU Consulting 74

4.6.1 Impactul prognozat

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl

constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al

terenurilor.

Valoarea estetică a peisajului este redusă, deoarece nu există elemente cu valoare deosebită

în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Pe teritoriul viitorului parc nu

există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de

funcţionarea turbinelor eoliene. Dimpotrivă, în cele mai multe locuri din România turiştii sunt

atraşi de asemenea ansambluri, deseori modificându-şi traseele pentru a le vedea. În perioada

de construcţie poate exista un impact vizual neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru

(utilaje, mijloace de transport, materiale de construcţie etc.). De asemenea, căile de transport

pot avea un aspect neplăcut pe durata amenajării lor.

În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul

perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier, caracterizată

printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi de modificare a

aspectului locaţiei.

Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană

la alta prin diferenţa de percepţie.

Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă

elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.


Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj


Design Amenajare Construc ţie Operare

Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc

contrastul între structurile turbinei şi peisaj.

Utilizarea de vopsele mate pentru finisare

pentru a reduce fenomenul de reflexie a

luminii soarelui.

√


MEDIU Consulting 75

Design şi construcţie a substaţiilor în corelare

cu zona amplasamentului. √ √

Refacerea zonelor de teren afectate √ √

Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a

drumurilor de acces de pe amplasament √

4.7. Mediul social şi economic

Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie eoliană va

avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie a parcului cât

şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea de noi locuri de

muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii complementare direcţionate către

spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi

utilizate de comunitate, creşterea generală a potenţialului economic al zonei şi atragerea de

investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în

zonă.

În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul

următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporară a

activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest impact va

fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a şantierului.

Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi montate

instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact este permanent,

pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol poate fi cultivat până la

0.5 m distanţă de fundaţia turbinei.

Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din zonă, în

codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de şantier, la

desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.

Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi efectul

vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene sunt

silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase.

În privinţa efectul vizual este posibilă perceperea efectului de licărire al palelor dacă sunt

bătute direct de soare, care ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distanţe mai mari.


MEDIU Consulting 76

Însă acest fenomen nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la

răsăritul soarelui până la prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia privitorului.

Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită

transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele

specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul lucrărilor pe

amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări asupra

indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă. Tehnologia de

construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi

complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt

asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaţiuni se

solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului este cea dată

activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comună.

Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate spune:

- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare de

cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);

- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator social

semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină

modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că

analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să

se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii alternative

până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru

care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi

de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care

producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului

energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

Factori caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus

vor include:


MEDIU Consulting 77

Faza de construc ţie

� capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;

� faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;

� perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;

� pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.

Faza de operare

� generare de energie regenerabilă;

� suprafaţa totală ocupată de parcul eolian este de 31797 mp parcul eolian va utiliza doar

o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;

� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.

Evaluare cost-beneficiu

Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:

� costuri de construcţie;

� costuri de operare şi întreţinere.

� beneficiile proiectului de investiţie constau în:

� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;

� reducerea poluării cu până la 100 000 tone CO2 echivalent în gaze cu efect de seră;

� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local dacă

este posibil.

4.7.1 Impactul prognozat

Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc

eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:

� crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de

construcţie/amenajare estimată la 16 luni;

� 2-3 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;

� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.

� surse suplimentare de venit la bugetul local.

Concluzii


MEDIU Consulting 78

Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în economia

şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat

dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare, servicii şi

dezvoltare economică.


Nu este cazul.

4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi funcţionării cu

obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, aşadar, nici un fel

de impact asupra acestora

În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul lucrărilor

de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea

proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene fol osind Matricea de tip Leopold

Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod

curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor

note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.

Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la

studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în

domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor

eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a

impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării celor 2 proiecte avand

ca beneficiar SC Cudalbi Eolian SRL sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

-5 parcuri eoliene in comuna Baleni

S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW);

S.C. BUJORI EOLIAN S.R.L proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW);


MEDIU Consulting 79

S.C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW);

S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW);

S.C. ZEFIR EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW))

-SC Pechea Eolian SRL – cu 33 turbine eoliene propuse pe teritoriul comunei Pechea;

-SC Generacion Eolica Dacia SRL – 30 turbine eoliene in comuna Cudalbi;

-SC Bridge Construct SRL – 5 turbine eoliene in comuna Cudalbi;

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat

� s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar efectele

asupra mediului pe cealaltă axă.

� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta constând în

folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală predefinită cu cinci

niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în

situaţii de decizie.

Niveluri de referin ţă Defini ţie

5. Foarte important

- Punctul cel mai important

- Prioritatea de prim rang

- Este implicat direct în problemele majore

- Trebuie luată în considerare

4. Important

- Este relevant pentru problemă

- Prioritate de ordinul doi

- Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor

probleme

- Poate să nu fie rezolvată în întregime

3. Importan ţă medie

- Poate fi relevantă pentru problemă

- Prioritatea de ordinul trei

- Poate avea impact

- Poate fi un factor determinant pentru probleme majore


MEDIU Consulting 80

2. Mai pu ţin important

- Relevanţă nesemnificativă

- Prioritate scăzută

- Are impact mic

- Nu este un factor determinant pentru problemele majore

1. Neimportant

- Fără prioritate

- Fără relevanţă

- Nu are efecte măsurabile


MEDIU Consulting 81

Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului folosind Matricea de tip Leopold

Aspecte de mediu

afectate

EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 2 Mediu social şi

economic 5 1

Solul 1 2

Apa 1 2

Aerul 2 2 Factorii climatici

4 1

Patrimoniul cultural

1 1

Patrimoniul arhitectonic si

arheologic 1 1

Peisajul 3 1

Zgomot 1 2

Total 2 5 3 3 5 3 3 2 5 20 15

Din examinarea lor se desprind următoarele:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât posibil orice efect

advers asupra mediului.

• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa că raportul între impactul

pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt.


MEDIU Consulting 82


MEDIU Consulting 83

Justificarea acord ării punctajelor la efectele pozitive şi negative

Biodiversitatea

S-a considerat un impact pozitiv fără efecte măsurabile datorită următoarelor

aspecte:

� conform planurilor de încadrare în zonă anexate reiese că amplasamentele analizate

nu se află în interiorul unei arii naturale protejate;

� aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă sau

pentru berze, specii cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi

ascendenţi

� nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate uniform

� aproape toate speciile cuibăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii care,

conform datelor din literatura de specialitate sunt puţin afectate de parcurile

eoliene.

� suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza

absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi

stâncăriile si a saraciei surselor de hrana.

� aproape toate păsările migratoare cu zbor planat au fost observate toamna zburând

la mai mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin

comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune,

stâlpi anemometrici etc.

� nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi

numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.

� nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească aria de studiu ca loc de

iernare.

� in timpul iernii se constata prezenţa unui număr mic de exemplare dintre speciile

observate în special datorită sărăciei în resurse a arăturilor de toamnă.

� impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o

atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie.

� au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă se

pare a fi acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca

este cazul cu lumină roşie intermitentă.

În privinţa elementelor de mediu estimate a fi afectate de decopertarea solului, se

anticipează perturbarea activitatii faunei prezente pe amplasament. Deoarece utilizarea în


MEDIU Consulting 84

scopuri agricole a zonei presupune activitati de distrugere a faunei locale (prin imprastieri

de insecticide, ierbicide etc), se poate afirma ca decopertarea stratului fertil nu va afecta

biodiversitatea zonei.

Singurul caz când amplasamentele ar putea dezvolta un potenţial efect negativ

asupra biodiversităţii este pe durata migraţiei, atunci când păsările tranzitează zona în

cadrul unei căi secundare de migraţie. Totuşi sunt de mentionat avantaje datorate

particularităţilor zonei:

� distanţe mari faţă de zonele protejate;

� amplasarea turbinelor eoliene din parcurile din zona preponderent, in siruri, pe

directia N-S fara a constitui bariere E –V pe rute de deplasare (exceptie SC

GENERACION EOLICA DACIA);

� crearea de culoare de trecere intre sirurile de turbine si zonele rezidentiale;

� dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea

faunei şi florei sălbatice;

� în afara rutelor de migraţie ce se derulează, majoritar, de-a lungul apelor, cu evitarea

zonelor aşezărilor omeneşti; cât şi tendinţa păsărilor migratoare de a zbura la

altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor

În ceea ce priveşte speciile de păsări care tranzitează zona studiată către diferite

locuri de hrănire sau cuibărit, impactul produs de turbinele eoliene este cu atât mai mic cu

cât acestea tind să tranziteze zona în zbor la altitudini mai mari decât înălţimea turbinelor,

cauză datorită căreia impactul este aproape inexistent.

După cum se poate observa în harta de mai sus, localizarea parcurilor eoliene, nu

se află în apropierea unei zone dens populate cu specii de chiroptere. Inexistenţa zonelor

împădurite în vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al parcului

eolian asupra acestor specii.

Mediu social şi economic

S-au acordat 5 puncte pentru efectul pozitiv generat de implementarea parcurilor

eoliene datorită următoarelor beneficii :

� creşterea surselor de finanţare la nivel local;

� angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de

funcţionare;


MEDIU Consulting 85

� stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de 200 MW/h energie din

surse regenerabile;

� cresterea atractivitatii investitionale a zonei

Micşorarea suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor din această

activitate va fi compensată de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea

preţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.

S-a acordat un 1 punct pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în

perioada de construcţie.

Solul

S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont de

faptul că suprafaţa destinată efectiv construirii parcurilor eoliene este scăzută comparativ

cu suprafaţa totală propusă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se

prognozează o schimbare importantă a destinaţiei terenurilor din folosinţă agricolă în

neagricolă. Deci nu se poate vorbi de un efect semnificativ asupra solului şi subsolului din

zona de implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie, fapt pentru care s-a

acordat un punctaj negativ (2 puncte).

Operaţiile de construcţie, funcţionare şi mentenanţă a parcurilor eoliene vor avea un

impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ

mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul

mare al utilajelor de transport. De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin

construirea simultană (pe perioade restranse) a celor noua parcuri, camioanele şi utilajele

de transport putând să afecteze infrastructura existentă, pe termen scurt pot apărea

probleme la transportul şi manipularea centralelor eoliene. Suprapunerea perioadelor de

constructie este putin probabila deoarece sunt proiecte in diferite faze de implementare si

chiar si in cazul aceluiasi investitor constructia este programata pe fiecare proiect separat.

Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea

căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează un impact

cumulativ diminuat.

Apa

S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont că

în toată perioada de funcţionare nu este necesară utilizarea apei în scopul producerii de

energie şi nici nu vor fi generate ape uzate.


MEDIU Consulting 86

S-au acordat 2 puncte pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în

perioada de construcţie. Prin măsurile pe care beneficiarul le va lua atât pe perioada de

construcţie cât şi de funcţionare a parcurilor eoliene asupra gestionării apelor uzate

menajere sau eventualelor poluări accidentale cu substanţe petroliere provenite de la

vehiculele de transport, antrenate de către apele meteorice, nu se poate preconiza un

impact cumulativ suplimentar celui deja existent.

Aerul

S-a acordat 2 puncte pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont

de faptul că pe perioada de funcţionare nu există nici un fel de emisii în aer

S-au acordat două puncte negative datorate efectului negativ al implementării

proiectelor, datorită emisiilor de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot

contribui la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Totuşi

ţinând seama de gradul tehnologic ridicat al utilajelor folosite fata de emisiile utilajelor

agricole folosite la activităţile specifice, precum şi de parametrii calitativi ai aerului din

zonă, impactul va fi unul redus, local şi temporar.

Impactul asupra calităţii aerului poate fi sesizat prin emisiile temporare de praf în

perioada de construcţie.

Impactul depinde de mai mulţi factori:

� durata şi perioada construcţiei;

� eficienţa măsurilor de reducere a impactului;

� distanţa dintre proiecte.

Ţinând seama ca lucrările de excavare se vor suprapune cu perioada lucrărilor

agricole (când emisiile de praf de la utilajele agricole sunt foarte mari) şi că proiectele vor fi

finalizate pe faze, impactul va fi local, temporar şi nesemnificativ.

Factorii climatici

S-au acordat 4 puncte pozitive datorate efectului pozitiv generat de implementarea

parcurilor eoliene luându-se în considerare beneficiile aduse de utilizarea energiei cinetice

a vântului. S-a ţinut cont de respectarea principiilor dezvoltării durabile şi de politicile de

dezvoltare ale Uniunii Europene, care promovează reducerea utilizării combustibililor din

surse neregenerabile şi nu în ultimul rând, ţinând cont de ţintele asumate de România cu

privire la producerea de energie din surse regenerabile.


MEDIU Consulting 87

S-a acordat 1 punct negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de

construcţie.

Patrimoniul cultural

Nu este cazul, în zonă nu s-au identificat obiective de patrimoniu cultural.

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

Nu este cazul, în zonă nu s-au identificat obiective de patrimoniu arhitectonic şi

arheologic.

Peisajul

S-au acordat 3 puncte pozitive datorate implementării parcurilor eoliene ţinând cont

de faptul că pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât

acela al stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centralele de mare

putere la centrele de distribuţie, unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător

utilizării în gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare,

pe când numărul turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o

problemă.

Impactul vizual cumulativ al parcurilor eoliene poate fi resimţit numai în vecinătăţile

acestora.

De asemenea, din practica celorlalte ţări europene, care au un avans considerabil în

ceea ce priveşte producerea energiei electrice din surse regenerabile (în special, energie

eoliană) s-a constatat că amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m faţă de parcuri

naturale (Germania –Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia –Parcul

Natural Abruzzi), fără ca peisajul să aibă foarte mult de suferit. Având în vedere ca

amplasarea parcurilor eoliene în judeţul Galaţi sunt în fază incipientă se poate aprecia că

acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea în

nacela unei turbine poate deveni un important punct de atracţie.

Pentru impactul negativ generat de construirea celor 9 parcuri eoliene s-a acordat 1

punct negativ luând în considerare disconfortul generat de organizarea de şantier

Mai mult datorită diferenţelor de nivel şi a întinderii arealului evaluat nu se poate

preconiza un efect cumulativ negativ din punct de vedere al aspectului vizual, deoarece


MEDIU Consulting 88

parcurile eoliene nu sunt vizibile din satele învecinate în schimb sunt vizibile de-a lungul

drumului DJ 261.

Zgomot

S-a acordat un punct pozitiv pentru implementarea proiectelor având în vedere

faptul că în perioada de funcţionare conform calculelor şi graficelor pentru fiecare proiect

în parte nu se poate sesiza o amplificare a zgomotului produs de vecinătatea celor 9

proiecte.

S-au acordat 2 puncte negative pentru impactul generat de realizarea parcurilor

eoliene în perioada de construcţie sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată

care poate fi afectată de către impactul generat de către zgomotul produs într-un interval

redus de timp în perioada de construcţie.

Impactul va fi sesizat la nivelul persoanelor care lucrează, sau care tranzitează

zona, deoarece zonele locuite sunt la distante apreciabile fără posibilitatea de a fi

influenţate.

Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a parcurilor eoliene

s-a realizat o prognozare a intensităţii zgomotului în zona parcurilor eoliene şi extins în

zonele învecinate. Dispersia intensităţii zgomotului produs s-a realizat prin calcul utilizând

soft de dispersie a sunetului („wind turbine sound calculator” – Danish Wind Industry

Association) pentru nivelul maxim produs de o turbină eoliană – 106,5 dB.

În perioada de funcţionare a parcurilor eoliene conform proiecţiei de dispersie a

zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din

vecinătatea parcurilor eoliene, nivelul intensităţii zgomotului situându-se în intervalul de 30

– 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.

5. Analiza alternativelor

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea

proiectului în corelare cu:

� alegerea amplasamentului;

� conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;

� capacitate turbine, număr propus şi locaţie;

� alternativa de neimplementare a proiectului


MEDIU Consulting 89

Alegerea loca ţiei amplasamentelor

Unul din motivele dezvoltării proiectelor pe teritoriul administrativ al comunei

Cudalbi si Costache Negri îl reprezintă potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură

viabilitate financiară a investitiilor.

Un rol important in stabilirea zonelor de amplasare a parcurilor eoliene precum si

stabilirea locatiilor turbinelor eoliene s-a făcut pe baza măsurătorilor realizate pe

amplasament de catre beneficiarul proiectelor, masuratori care au vizat in principal directia

si viteza vantului. Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru

investiţia propusă.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� Teren liber (in totalitate teren agricol) fără posibil impact asupra florei, faunei şi

zonelor protejate;

� Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� Accesul la infrastructura rutieră si transportul eficient al utilajelor si

echipamentelor in zona proiectului.

Conexiunea\capacitatea sistemului de distribu ţie al energiei electrice

Capacitatea sistemului de distribuţie a energiei ales se referă în primul rând la

abilitatea de transmitere a energiei electrice la costuri minime.

Capacitatea sistemului de distribuţie (reţelei electrice) este influenţată de factori

fizici şi climatici ce includ:

� Diametrul conductorului electric;

� Distanţa dintre surse de la generator la staţia de transformare şi liniile de

transport;

� Condiţii meteo de pe amplasament (temperatură, viteza vântului etc.).

Soluţia optimă de conectare intre turbine este prin legături LES iar de la staţia

intermediara (realizata printr-un nou proiect) se va propune o alta investitie privind

conectarea celor 2 proiecte prin intermediul statiei de transformare Negrea la SEN.

Capacitatea totala, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora

Capacitatea cumulata maximă a parcurilor eoliene conform ATR ce satisface

necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în

capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice.


MEDIU Consulting 90

Amplasarea si proiectarea turbinelor eoliene pe locaţiile propuse se face evitând

impactul asupra:

� Zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a

păsărilor;

� Culoare şi rute de migrare a păsărilor;

� Zone de locuinţe;

Tinand seama de existenta in zona si a altor parcu ri eoliene a u fost identificate 10

locatii de turbine care nu respecta distantele min ime fata de turbinele parcului

invecinat ce urmeaza a fi dezvoltat de catre S.C. G ENERACION EOLICA DACIA S.R.L.

Pentru rezolvarea situatiei titularul, fara a tine seama de etapa de realizare a fiecarui

proiect in parte, face primul un compromis si prop une o solutie echilibrata si anume :

- Cudalbi Eolian preia ca sarcina de rezolvare 5 lo catii -C21, C22, C50, C51 si C52 pe

care le poate repozitiona respectand principiile de mai sus ( minim 4 diametre cu 3

diametre), sau la care poate renunta;

- Generacion preia ca sarcina de rezolvare 5 locati i - A7, B3, B6, B7 si B9 pe care le

poate repozitiona respectand principiile de mai sus ( minim 4 diametre cu 3 diametre)

sau la care poate renunta;

Noile pozitii vor fi notificate reciproc pentru acc eptare vecinatate. Conceptia este de

respectare a unor distante de proiectare tehnica a amplasarii turbinelor, ca si cand ar fi

un singur parc si nu de respectare a vecinatatilor din Ordinul ANRE cu 7diametre / 4

diametre, cand nu ar mai fi nevoie de acceptul reci proc ci numai de o instiintare

reciproca .

Titularul proiectului analizat intelegand necesitat ea rezolvarii situatiei, reia impreuna cu

proiectantul si evaluatorul cateva etape ale proiec tului repozitionand turbinele preluate

in sarcina, conform tabelului :

Nr.crt

Numar turbina

inlocuita

Nr turb noua

Coordonate turbina noua (repozitionata) Stereo 70 WGS 84

Est Nord Latitudine Longitudine

Grd Min Sec Grd Min Sec 1 C21 CN01 713760.23 472526.51 45 43 9.89 27 44 42.14 2 C22 CN09 715810.54 471904.59 45 42 47.47 27 46 15.88 3 C50 CN10 713095.03 471411.45 45 42 34.54 27 44 9.63 4 C51 C51 716431.95 476432.97 45 45 13.35 27 46 51.89 5 C52 C52 716942.93 476420.52 45 45 12.37 27 47 15.50


MEDIU Consulting 91

Completare drumuri care trebuie create prin reparce lare

Avand in vedere ca prin propunerea de reparcelare n u s-au creat conditii de acces

pentru toate tarlalele, s-a propus sa se creeze dru m de acces si pe urmatoarele zone :

- de la Manastirea Gologanu in parcurile eoliene co mune, intre turbinele Generacion cod

A3 si A4, la nord de T131 A775 ;

- la Est de turbina A15, de la Nord (Drumul de expl oatare 646) la Sud (Drumul de

exploatare 658) , unde este linie parcelara;

- la Est de turbina A10, de la Nord (Drumul de expl oatare 645) la Sud (Drumul de

exploatare 658) , unde este linie parcelara;

Trasee de cabluri pe drumurile de exploatare

Se propune separarea, pe cat posibil, a traseelor d e cabluri electrice pe drumurile de

exploatare.

Tinand seama si de interesul Generacion de a iesi c u cablurile cat mai mult pe linia de

Vest, propunerea este ca Generacion sa foloseasca p reponderent drumurile NordSud

din zona de Vest iar Cudalbi Eolian sa foloseasca p reponderent drumurile de exploatare

Nord-Sud din zona de Est.

Acolo unde cablurile vor avea un traseu comun, pe a celasi drum, se vor alege de catre

fiecare titular cate o margine a drumului.

Suprafetele ocupate temporar si definitiv de catre platforme si fundatii raman

neschimbate in formula propusa fata de proiectul in itial .

Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact :

� până la 250.000 MWh energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi

produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 32.000 locuinţe)

� emisii de 100.000 tone rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a

energiei din surse neregenerabile;

� lipsa locurilor de muncă;

� pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.

In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala

folosinţă, fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce

priveşte dezvoltarea durabilă a comunelor angrenate în derularea proiectului şi cu

cerinţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zonă,

respectiv a potenţialului eolian.


MEDIU Consulting 92

6. Monitorizarea

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru

factorii de mediu apă, aer, sol.

6.1. Factorul de mediu ap ă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:

� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie a parcului eolian;

� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea

corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002

de evacuare a apelor uzate;

� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.

6.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în

suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil

poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.

În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de

STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor

de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în

suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în

aerul înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.

6.3. Factor de mediu sol şi subsol

În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a

materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se

realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului

prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.


MEDIU Consulting 93

Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate

prin utilizarea produselor absorbante.

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru

sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi

raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor

echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile

turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi

control.

6.4. Factor de mediu biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită

asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru

identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de

carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului

de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.

Măsura Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atât în faza de

construcţie, cât şi în cea de funcţionare

Conform planului de Monitorizare propus

Recomandăm ca pe toată perioada de implementare a proiectelor, pentru fiecare parc eolian, etapa de constructie să fie asistată de o persoană/firmă specializată în implementarea durabilă a obiectivelor propuse prin proiect.

Înainte de începerea lucrărilor de

construcţie şi în timpul acestora

Beneficiar

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea şi protejarea acestuia În perioada

executării lucrărilor de construcţie

Executantul lucrărilor

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive în zonă, se recomandă cu stricteţe utilizarea pentru

recopertarea solului fertil decopertat iniţial. Personalul care execută lucrarea

Pe parcursul şi după terminarea lucrărilor de construcţii – montaj, amplasamentul se va elibera

de deşeuri şi resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.

Pe tot parcursul perioadei de

execuţie a lucrărilor Executantul lucrărilor

Proiectarea reţelelor de cablu subteran din cadrul amplasamentelor se va poziţiona urmând reţeaua

drumurilor de acces minimizându-se astfel suprafaţa de teren afectată prin fragmentarea temporară.

Înainte de începerea lucrărilor, în

momentul elaborării proiectului tehnic.

Beneficiar

Depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a materialelor de construcţie trebuie să se realizeze cât mai eficient in spatiile realizate

Înainte de începerea lucrărilor, în

momentul elaborării proiectului tehnic

Beneficiar

Amplasamentul organizarii de santier trebuie ţinut în Pe tot parcursul Executantul lucrărilor/Beneficiar


MEDIU Consulting 94

permanenţă curat. perioadei de execuţie a lucrărilor

de construcţie Nu trebuie permisă băltirea şi formarea de

mlaştini/zone umede în perimetrul proiectelor, deoarece acestea atrag păsări iubitoare de apă sau

de organisme dependente de mediul acvatic (amfibieni)

Înainte de începerea lucrărilor de construcţie.

Executantul lucrărilor/Beneficiar

Trebuie să se aibă în vedere eficienţa procesului de refacere a porţiunilor de habitat afectat de

decopertări – recopertări.

Pe tot parcursul perioadei de

execuţie a lucrărilor, până la refacerea totală a zonelor

exploatate.

Beneficiarii proiectelor şi persoană/firmă specializată în

domeniul biodiversităţii.

Turbinele sunt semnalizate pe timpul nopţii cu lumină intermitentă roşie cu intervale mari de timp,

între două aprinderi consecutive.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a celor 2 parcuri

eoliene.

Beneficiarii proiectelor

Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor eoliene în culori contrastate, pentru a evita coliziunea

accidentala a păsărilor cu acestea.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a celor 2 parcuri

eoliene.

Beneficiarii proiectelor

7. Situa ţii de risc

Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un

accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi

antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post

construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează

amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.

Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:

Cauze interne

a. Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control

sau de automatizare.

Ele se datorează:

� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la

variaţiile de temperatură, etc;

� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;

� nerespectării normelor tehnice de securitate;

� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;

� lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).

b. Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie

(aparatură de siguranţă, control şi alarmare). Ele se datorează eficienţei scăzute de

control.


MEDIU Consulting 95

Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de

înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.

c. Defecte de exploatare

Ele se datorează:

� insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;

� insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;

� căderilor psihologice, fiziologice.

Cauzele externe

� schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;

� diverselor acte de sabotaj;

� calamităţilor naturale;

� dezastrelor majore.

Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca

acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către

firmă:

� sursele potenţiale de accident, date de identificare;

� cauzele care pot produce evenimentul;

� factorul de mediu vizat;

� poluanţii potenţiali;

� aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse

potenţiale;

� măsurile concrete de:

� prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;

� intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;

� intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

� mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare operativă

a lor;

� echipele de intervenţie, responsabilităţi;

� măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de

intervenţie;

� asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru controlul

construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu -

cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale


MEDIU Consulting 96

contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia

măsurile de punere sub control a instalaţiilor;

� programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de

intervenţie.

Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele acţionate de

energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice.

Riscurile unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a

instalaţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea

unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la

instalaţiile electrice.

Substan ţe periculoase

Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident

major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul

tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor prezintă fraze

de risc R relevante, şi anume:

Identificarea substan ţelor periculoase

Denumirea

materiei

prime, a

substanţei sau

a preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/ existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor

sau a preparatelor chimice*)

Categorie-

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate**) Fraze de

risc*)

Ulei hidraulic 1755 litri P Poate provoca efecte

adverse pe termen

lung asupra mediului

acvatic.

R53, S23,

S51

Ulei

transmisie 14040 litri P

Riscuri naturale

Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:

� căderile masive de zăpadă;


MEDIU Consulting 97

� inundaţiile;

� cutremurele.

Căderi masive de z ăpadă

Obiectivul analizat se va amplasa în extravilanul comunelor Cudalbi si Costache

Negri, într-o zonă geografică cu căderi medii de zăpadă. Din acest motiv, se consideră că

prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să afecteze buna

funcţionare a turbinelor eoliene.

Inunda ţii

Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă situându-

se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.

Seisme

Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-

macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de

intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare

ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua

în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.

8. Descrierea dificult ăţilor

Pe parcursul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investiţia

analizată nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.

9. Rezumat f ără caracter tehnic


27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, judeţul Galaţi, extravilan,

tarlalele T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133,

T.134, T.135 Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache

Negri;

si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe

raza comunei Cudalbi, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1,

T.133, T.134, T.135.

Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 316 798 m2.

Bilanţul de teren este următorul:


MEDIU Consulting 98

9.1. Descrierea activit ăţii

Amplasamentul destinat investiţiei va rămâne cu destinaţie agricolă pe durata

derulării şi funcţionării proiectului, doar o mică suprafaţa din acesta fiind utilizată în scopul

propus.

Realizarea lucr ărilor specifice proiectului

Etapele propuse în realizarea proiectului sunt realizate cronologic astfel:

� Realizarea organizării de şantier

� Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de exploatare;

� Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor

eoliene

� Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian la staţia

de transformare.

Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de

funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.

Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în

acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate

sarcini izolate.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus

s-a realizat ţinându-se cont de:

� legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;

� normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea

impactului;

� grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului;

� evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

9.3 Impactul prognozat asupra mediului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.


MEDIU Consulting 99

Surse de poluan ţi pentru aer

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În perioada

de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei.

Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele

activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării Parcului Eolian, asupra

factorului de mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot

produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor

grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de

zgomot.

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a

direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în

satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate

mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra

structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra

mediului.

Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după

standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor

efecte reduse asupra mediului ambiant.


MEDIU Consulting 100

Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune

ca amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală

cu „în ălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduc e, faţă de zona de

locuin ţe, cu acordul comunit ăţii locale, pân ă la o valoare minim ă egală cu înălţimea

pilonului plus lungimea palei plus 3 m” .

Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană

cu înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală

cu 119 m x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea

mai apropiată zonă construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate

observa pe Planul de situaţie anexat distanţele dintre Centrala electrică eoliană Cudalbi şi

localităţile învecinate au următoarele valori: 1640 m până la comuna Suhurlui, 2280 m

până la Costache Negri şi 3360 m până la Cudalbi (mult mai mare decât minimul necesar).

La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului

eolian Cudalbi nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei comunelor învecinate.

Interferen ţele electromagnetice

Nivelul de risc al câmpurilor electric şi magnetic ce compun câmpul

electromagnetic, de unde începând se produc efecte biologice care afectează corpul

uman, este determinat de următoarele valori:

Câmpul Nivel

normal

Nivel

periculos

Nivel foarte

periculos

Nivel extrem

de periculos

Electric

(V/m)

0 – 6 6,1 – 8,9 9 – 13,9 > 14

(nT)

Magnetic

(mGs) (A/m)

0 – 65 66 – 99 100 – 249 > 250

0 – 0,65 0,66 – 0,99 1 – 2,49 > 2,50

0 – 1,625 1,65 – 2,475 2,5 – 6,225 > 6,25

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de

palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel

reflectat.



Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse

au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice şi

la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile

electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.

Biodiversitate

Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea

pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire,

hrănire sau zone de odihnă).

Nu se prognozează un posibil impact al turbinelor eoliene asupra pasărilor care

tranzitează zona, justificat prin lipsa zonelor de cuibărire, hrănire sau zone de odihnă).

Nu sunt afectate arii naturale protejate de interes comunitar, rezervatii naturale,

habitate prioritare sau specii de flora si fauna de interes conservativ.

9.4 Descrierea zonelor în care se resimte impactul

Unul din motivele dezvoltării a celor doua parcuri eoliene îl reprezintă potenţialul

ridicat al resurselor de vânt in zona ce asigură viabilitate financiară a proiectului.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiilor au constituit şi:

� Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� Accesul la infrastructura rutieră.

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de med iu

Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special



� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor

de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti

şi în staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Măsuri de protec ţie a aerului

� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca

urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare

în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;

� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe

toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte

nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi

vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de

alimentare carburanţi;

� Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt

puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub

acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă

pentru a se reduce pulberile formate.

Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de

poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea

mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:



� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele

pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând

solul şi stratul freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea

de materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau

din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;



Bibliografie:

1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.

Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului

ecologic şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006

2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura

Economică, 2002

3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land

Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon

Wind Energy- February 2009

4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 -

LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008

5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND

FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008

6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -

SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008

7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT

STUDY, martie 2008

8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain

Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action

Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005

9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center

(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment

10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004

11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER

WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005

12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -

Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind

Farm

13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower

Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed

Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008



14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa.

Determinator Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea

Ormitologică din România;

15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;

16. Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în

România, Vol III, 2006;

17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru

Studiul şi Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14;

18. Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;

19. Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura

Tehnicã Agricolã, Bucureşti;

20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –

“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN 973-96001-4-X);

21. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –

“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva

Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X);

22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei

Române, Bucureşti;

23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura

Academiei Române, Bucureşti;

24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower

Publishing Company, England;

25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental

Impact Assessment, UCL Press, London;

26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;

27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity

Conservation, Sustainable Use of its Components;

28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements

Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape,

University of Manchester;

29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din

Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;



30. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;

31. Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România,

publicaţie comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”

32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating

Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and

IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment;

33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;

34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;

35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca;

36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;

37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation

strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;

� http://www.eukarya.ro/

� http://www.efloras.org/

� http://www.hear.org/

� http://plants.sagebud.com/

� http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/

� http://www.henriettesherbal.com/

� http://www.treknature.com/

� http://www.salvaeco.org

� http://ec.europa.eu/

� http://www.sor.ro/

� http://www.rspb.org.uk/

� http://www.birdlife.org/

� www.iucn.org



CUPRINS

1. Informaţii generale ........................................................................................................................ 1

1.1 Informaţii despre titularul proiectului ........................................................................................ 1

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului

şi al raportului la acest studiu .......................................................................................................... 1

1.3 Denumirea proiectelor ................................................................................................................ 1

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ........................................................ 2

1.6 Informaţii privind producţia ...................................................................................................... 18

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .......................... 18

1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de

activitatea propusă .......................................................................................................................... 19

1.8.1 Zgomot şi vibraţii ................................................................................................................... 23

1.8.2. Interferenţele electromagnetice ......................................................................................... 29

1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică .............................................................................. 30

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele ................................................................................................. 30

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la

proiect ................................................................................................................................................ 34

1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea

/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................................... 40

1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ... 40

2. Procese tehnologice ................................................................................................................... 41

2.1. Procese tehnologice de producţie ........................................................................................ 41

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare;

alternative avute în vedere............................................................................................................. 44

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici

disponibile ......................................................................................................................................... 44

2.2. Activităţi de dezafectare ......................................................................................................... 44

3. Deşeuri ......................................................................................................................................... 46

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor .. 46

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri

de reducere a acestora .................................................................................................................. 50

4.1. Apa ............................................................................................................................................. 51



4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................ 51

4.1.2 Alimentarea cu apă ............................................................................................................... 51

4.1.3. Managementul apelor uzate ............................................................................................... 52

4.1.4 Prognozarea impactului ........................................................................................................ 52

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ....................................................................................... 53

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Apă ........................................................................................... 55

4.2. Aerul........................................................................................................................................... 55

4.2.1 Date generale......................................................................................................................... 55

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi..................................................................................................... 60

4.2.3 Prognozarea poluării aerului ................................................................................................ 63


4.3 Solul şi subsolul ........................................................................................................................ 64

4.3.1 Date generale......................................................................................................................... 64

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ............................................................................ 67

4.3.3 Prognozarea impactului ........................................................................................................ 69


1.3.4 Hărţi la capitolul Sol ........................................................................................................ 71

4.5. Biodiversitatea .......................................................................................................................... 71

4.6.1 Impactul prognozat ................................................................................................................ 74


4.7. Mediul social şi economic....................................................................................................... 75

4.7.1 Impactul prognozat ................................................................................................................ 77


4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................................................................... 78

4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului

alaturi de cele opt parcuri eoliene folosind Matricea de tip Leopold ....................................... 78

5. Analiza alternativelor .................................................................................................................. 88

6. Monitorizarea ............................................................................................................................... 92

6.1. Factorul de mediu apă ............................................................................................................ 92

6.2. Factorul de mediu aer ............................................................................................................. 92

6.3. Factor de mediu sol şi subsol ................................................................................................ 92

7. Situaţii de risc .............................................................................................................................. 94

8. Descrierea dificultăţilor ............................................................................................................... 97



9. Rezumat fără caracter tehnic .................................................................................................... 97

9.1. Descrierea activităţii ................................................................................................................ 98

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului ...................................................................... 98

9.3 Impactul prognozat asupra mediului ...................................................................................... 98

9.4 Descrierea zonelor în care se resimte impactul ................................................................ 101

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu .......................................... 101

Date post:	14-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	1 times

Raport privind Impactul asupra Mediului - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm...

Documents