AgnèsMartin-Lugand

Îmiparerău,suntașteptată…

TraduceredinfrancezădeCarmenOtiliaSpânu

TREI2017

COLECȚIECOORDONATĂDEMagdalenaMărculescu

DÉSOLÉE,JESUISATTENDUEAgnèsMartin-Lugand

Copyright©ÉditionsMichelLafon,2016

©EdituraTrei,2017pentruprezentaediție

C.P.27-0490,BucureștiTel./Fax:+40213006090

e-mail:comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

ISBNePUB:978-606-40-0147-4ISBNPDF:978-606-40-0148-1ISBNPrint:978-606-40-0091-0

Editori:SilviuDragomir,VasileDem.ZamfirescuDirectoreditorial:MagdalenaMărculescu

Redactor:CarmenBotoșaruCoperta:FaberStudio

Ilustrațiecopertă:Guliver/GettyImages/©TodorTsvetkovDirectorproducție:CristianClaudiuCoban

Dtp:FlorinParaschivCorectură:RoxanaNacu,MariaMușuroiu

Aceastăcarteînformatdigital(e-book)esteprotejatăprincopyrightșiestedestinatăexclusivutilizăriieiînscopprivatpedispozitivuldecitirepecareafostdescărcată.Oricealtăutilizare,incluzândîmprumutulsauschimbul,reproducereaintegralăsauparțială,multiplicarea,închirierea,punerealadispozițiapublică,inclusivprininternetsauprinrețeledecalculatoare,stocareapermanentăsautemporarăpedispozitivesau

sistemecuposibilitatearecuperăriiinformației,alteledecâtcelepecareafostdescărcată,revânzareasaucomercializareasuboriceformă,precumșialtefapte

similaresăvârșitefărăpermisiuneascrisăadeținătoruluicopyrightuluireprezintăo

încălcarealegislațieicuprivirelaprotecțiaproprietățiiintelectualeșisepedepseștepenalși/saucivilînconformitateculegileînvigoare.

Lecturadigitalăprotejeazămediul

Versiunedigitalărealizatădeelefant.ro

Pentrutine,doarpentrutineșimereupentrutine

„Dacăestealeasăînmodliber,oricemeseriedevineizvor de satisfacții deosebite, atâta timp cât îțiîngăduie să tragi foloase din înclinațiile afective șidinenergiileinstinctive.“

SigmundFreud,Angoasaîncivilizație

„Ascultă-miglasul,ascultă-miruga.Ascultă-miinimacarebate,las-osăbată.Terog,nutetemeCândîmilasăguraapă.Tevreauîncrezătoare,tesimtprizonieră.Tevreaudocilă,tesimttemătoare.“

SergeGainsbourg,„Tânjescdupătine“

1De patru luni frecam menta: trăiască stagiile de la sfârșitul

studiilor!Privindretrospectiv,înțelegeammaibinedecereușisemsă-l găsesc pe-al meu în ultimul moment. Spre deosebire de toțicolegii mei de la școala de comerț, gata să tragă tare, eu nu mădădusem peste cap ca să obțin primul meu contract pe perioadănedeterminată.Eramadeptaefortuluiminimșiștiamce-miplăcea:săfolosescceledouălimbialemele—francezașiengleza—șisă-iajutpeoamenisăcomunice.Adoramsăvorbesc.Nuexistanimenimai guraliv ca mine. Căutând în anuarul foștilor elevi ai școlii,dădusem peste datele acestei agenții de interpreți în domeniulafacerilor, îmi trimisesemCV-ul,avusesemo întâlnirecuasistentașefuluișiproblemasearanjase.Dar,sincer,cinearfidoritoastfelde slujbă ca să obțină diploma? Probabil eram singura pe care ointeresa, căci era „stagiul fotocopii“ prin excelență, fără niciocentimă ca salariu, în timp ce toți ceilalți câștigau ceva bani înfiecare lună. Avantajele, deloc neglijabile: nicio responsabilitate,fără obligația de a purta costum taior, fără ore târzii și, deasemenea, cuposibilitateadeabea cafea gratis și amă întâlni cutoatăgașcalaHappyHour!Într-oaltăviață,arfifost interesantsămăspetescacolo,așabilingvăcumeram.

În ziua aceea, aveam ochii cârpiți de somn. Petrecusem toatănoaptea și nu dormisem decât vreo două ore pe canapeauaextensibilărablagităasuroriimele,alecăreiarcuriîmitorturaserăspinarea.Deșiamajunscumaimultdeoorăîntârziere,separecăreușisemsătrecneobservată,ascunzându-măîndebarauacare-miservea drept birou. După-amiază, când mă luptam să nu adorm,

secretara patronului, cocoțată pe tocurile ei de femeie ușoară, avenit la mine cu un zâmbet diabolic pe buze; această femeiecumsecadevoiasă-mipună-ncârcășisarcinileei.

―Du-tesăserveștiniștecafeleînbiroulluiBertrand.―Nu,suntocupatăaici.Nusevede?―Serios?Mi-azâmbit răutăcios,apoi și-aprivitunghiile îngrijite, înainte

săcontinuecuunaernepăsător:― Ah, în cazul ăsta, după ce-ți termini misiunea importantă,

suntcincidosaredelegatcareteașteaptă,eun-osăamtimpsămăocupdeele.

Ce pacoste! Eram un dezastru când venea vorba să folosescmașina de legat. Înclinând capul într-o parte, i-am adresat unzâmbetlafeldetâmpcaalei.

―OK!Osăfaccafelelealea,emairezonabil,aletalesuntde-adreptulscârboase.N-artrebuisă-lsupărămpeșef.

Ofensată,țeapănăcaunpar,m-asăgetatcuprivireaîntimpcemăridicam,strâmbându-mălaeaculimbascoasă.

Zeceminutemai târziu, cu o tavă înmâini, atentă să număîmpiedic în fața tuturor, amoftat, deschizând cu fundulușade labiroulșefului,cândundamfdetequilami-aajunslanas;duhneamîncăaalcoolulbăutcuosearăînainte.

Amintratînîncăpereșiamaruncatoprivireprintregeneînsprecei patru bărbați la cravată și costum și minele lor serioase șistângacem-aufăcutsărâd.Amașezatînfațafiecăruiacâteoceașcă.Ai fiziscăsunt transparentă,niciunulnuacatadicsit săspunăun„mulțumesc“ pentru serviciul meu impecabil. Am stat douăsecunde, așteptând o vorbă bună și am profitat ca să trag cuurechea, împinsă de curiozitate. Oare se ocupau de rezolvareaproblemeifoameteiînlume,denuerauînstaredeunminimgestdepolitețe?Laprimavedere,nu. Înschimb,șeful tocmai îșibăteacapul cu omonimele în engleză. Și se mai considera interpret!Trebuiesă-iînvățtotul!Niciuna,nicidouă,amparcursceitreipașicaremă despărțeau de el, i-am pusmâna pe umăr și i-am șoptit

mândră la ureche o soluție la problema sa. A bătut nervos dindegetepemasadelemn.

― Afară, domnișoara stagiară! a șuierat printre dinți,aruncându-mioprivireîncruntată.

M-am dat înapoi dintr-un salt, le-am zâmbit prostește și ampărăsit încăpereadeparcămăurmăreacineva.Dupăceamînchisușa biroului în urmamea,m-am sprijinit de ea oftând și râzând.Bun, măcar acum știa că exist. Dar, Dumnezeule, ce netoată! Artrebuisăînvățsă-miținguracâteodată.

Două lunimai târziu, în sfârșit,m-ameliberat. Blestematul destagiuseapropiadesfârșit.Evident,anumitediscuțiiascultatepelauși — trebuia să am și eu o ocupație — îmi suscitaseră totușiinteresul.Patronulșiceitreiinterprețiailuipăreausăfieregiilumiipetrolului pe lângă clienții lor — înalta societate din centrulafacerilor — și slujba lor părea palpitantă. Din câte înțelesesem,întâlneau o mulțime de oameni interesanți, din medii foartediferite.Asta-miplăceamult, cemai,măatrăgea. În fine…Câtevaminutedoar,șiveneavacanța.Și,maiales,puteamînsfârșitsămăapucdepregătireamareluimeuproiect,desprecarenuvorbisemîncă nimănui. Voiam să-mi iau un an sabatic și să hoinăresc princele patru colțuri ale lumii, cu rucsacul în spate, înainte să măgândesc la orice viitorprofesional.Voiam săvăd țări, să întâlnescoameni, săprofitdeviață și,maiales, sămădistrez.Laora18:00,dupăce-miluasematestatuldestagiusemnatdesecretarafrustratăa șefuluimeu,eramgata săplec.Dădeamunultim tur îndebara,neștiinddacăsășterpelesccâtevastilourișiunbloc-notes.

―Domnișoarastagiară,înbiroulmeu!Amtresărit.Cevoiadelaminemareleboss?Unlucruerasigur;

nuaveamsăprimescuncecdreptmulțumirepentrubuneșiloialeservicii.Dupăaceaprimăîntâlnire,mălipeamdepereteoridecâteori drumurile ni se întretăiau, preferând să evit o nouă ciocnire.Acumceaveasămise întâmple?Cândamintrat înbirou,mareleșeftastacufreneziepecomputer.Amrămasînțepenităînpicioare

în fața biroului lui, neștiind unde să mă postez, frământându-mimâinile, simțindu-mă pentru prima oară totalmente ridicolă șidepășitădesituație,cumagnificiimeibaschețiPumaînpicioareșicupărulroșcatpieptănatneglijent.

―Nustaproțăpităacolo!mi-aspus,fărăsăridiceprivirea.M-amașezatpemargineafotoliuluidinfațalui.Totfărăsămă

privească,arostit:―Esteultima taziaici,dupăcummi s-a spus, și ți-ai încheiat

studiile.―Da,domnule.A tresărit când m-a auzit spunându-i „domnule“. Oare avea

probleme cu vârsta lui? În sineamea tare îmi venea să râd! Ah,crizadelapatruzecideani!

―Teașteptaicilunilaora9:00.Pentruprimaoară,acatadicsitsămăprivească.―Dece?i-amrăspunsfărămăcarsă-midauseama.Elaridicatcircumspectdinsprânceană.―Măîndoiesccăți-aigăsitdelucruînaltăparte.Greșesc?Îmipropuneaoslujbășinuglumea!Nuînțelegeamnimic.Mă

foiampefotoliu.Deceeu?Nufăcusemnimictimpdeșaseluni, înafarădeominunatăgafă!

―Poțisăpleciacum.―Păi…hm…mulțumesc,amspusînceledinurmă,schițândun

zâmbettimid.M-amridicatdepefotoliucuîncetinitorul,apoim-amîndreptat

spre ușă, dar elm-a oprit înmomentul în care puneammâna peclanță.

―Yaël!Iateuită,știecummăcheamă.―Da.M-am întors și l-am văzut deodată rezemat de spătarul

fotoliului.―Treilucruri:douărecomandărișioîntrebare.Pentruînceput,

recomandările:sănu-mimaifacifiguradeultimaoarășipune-tepe

treabă.Ceoroare,fusesemdojenităcaînliceu!―Promit,i-amrăspuns,încercândsă-idaudeînțelescă-mipare

rău.―Întrebarea:deundeștiioenglezăatâtdesubtilă?M-amumflat în pene ca un cocoș de lupte și i-am adresat un

zâmbetucigător.―Așam-amnăscut!Aridicatdinsprânceană.Eprostsauce?Bătrânilortrebuiesăle

explicitotul.― Mama este englezoaică. Tata a avut ideea să-și termine

studiiledearhitecturăînAnglia…―Bine, scutește-mădepovestea cuoul și găina, sunt sătulde

asta. O să afli mai multe despre slujba ta săptămâna viitoare.Weekend plăcut și, nu uita, luni să nu întârzii! Nu voimai toleranicioîntârzierede-acumîncolo.Și,aimilă,schimbă-țiținuta…

Fără să semai sinchisească demine, s-a întors spremonitor.Înaintesăplec,amtrecutdinnouprindebaracasă-miiaugeanta.Erampepilotautomat,pe jumătatenăucă.Am luatmetroul șim-amprăbușitpeobanchetă.Cedădusepestemine?Eramangajatăpeunpostde carehabarn-aveam, fără să fi făcutnimic și,maiales,fără să-l vreau.Nu aveam chef sămuncesc. Și-apoi, ambianța eraputredă,nimeninu râdea în loculacela.AcelBertrandnicimăcarnu-micerusepărerea.Laurmaurmei,nusemnasemnimic,număobliganimenisămăîntorcacololuni.Tipuldoarn-osăvinădupămineacasăsămăobligesămuncesc.Planurilemeledecălătorieserisipeau…Doardacănuprofitamdeocaziecasăstrângcevabanișisăhoinăresccurucsaculînspatemaimulttimpdecâtprevăzusem,peste câteva luni, după ce voi fi demisionat. Cine m-ar puteaîmpiedica?Nimeni.Nicinusepuneaproblemacapărințiimeisă-miplătească turul lumii, cheltuiseră deja destul cu studiile mele, nuvoiamsămaitrăiescmulttimppespinarealor.Amhotărâtsămăprezint lunea următoare în biroul șefului ca să aflumăcar cu câtavea de gând să mă plătească. În realitate, slujba asta era mană

cerească!M-amridicat dintr-un salt cândmetroul a oprit în stațiaSaint-Paulșii-amîmpinspeceilalțipasagericasăiesdinvagon.Amurcatcâtepatrutreptedeodatăpescararulantășilaieșireamdatcunasul de cartierul nostru general, barul El País. Ne stabiliserămacolotabăradebază la foartepuțintimpdupăîncepereastudiilor.Primulavantajeracăseaflafoarteaproapedeșcoalășiputeamsăajung acolo instantaneu, făcându-mi apariția și întreținând astfellegendadespreasiduitateamealacursuri.Apoi,acestbarrăufamataveaunaspectexteriorcarenuinspiradelocîncredereșiastanisepotrivea:râdeamcăsuntemînpasculumea,lamodă.Aveaolaturăslinoasă, nearanjată, cu taburete de bar șchioape și un televizordeasupra tejghelei. Doar consola cu muzică de top asiguraambianța. Ne simțeam bine acolo. Patronul și barmanul neîndrăgiseră; poveștile noastre, portofelele pline cumărunțiș, fuganoastră ca să prindem ultimul autobuz îi făceau să râdă. Barulacesta era o extensie a propriilor noastre apartamente și gașcanoastră făcea parte din mobilier. M-am lipit de geam și m-amstrâmbatlatoatălumeaînaintesăîmpingușa,entuziasmată.

―Fiestatotweekendul!amrăcnitcumâinileînaer.―Deparcăarfivreonoutate,mi-arăspunsAlicedelaînălțimea

taburetuluiei.Râzândcaonebună,amsăritdegâtulsuroriimeleșiamstrâns-

o la piept. Ea s-a prins de tejgheaua barului, ca să nu cădemamândouăpepardoseală.

―Mi-amgăsitoslujbă!i-amurlatînureche.Eam-a împins și s-auitat lamine, cuochii ieșițidinorbite, ca

lupuldindeseneleanimatealeluiTexAvery.―Darce,îțicăutaioslujbă?―Nu!Totușiamgăsit-o!―Promițător!Toată lumea s-a năpustit spre mine. Mica noastră gașcă se

formase în acei ultimi ani.Mai întâi datorită lui Alice, de când seîndrăgostisedeCédric:eaeralaistorie,ellafilologie,leeradatsăseîntâlnească, la fel de calmi, de timizi și de echilibrați amândoi. În

ceeacemăprivește,dupăceamluatbacul,launandupăsoramea,amoptatpentruconfortuluneișcolidecomerțalecăreicursurisețineau trei sferturi în engleză. În primul an, l-am cunoscut peAdrien,aterizatacolodupăcâțivaanidefacultateeșuați.Nicivorbăde vreo poveste de dragoste între noi, cimai degrabă de chefuri,râsete,nopțialbeșicursuriratate.Depeozipealta,elsearanjase;la colțul unei străzi, își găsise iubirea, în persoana lui Jeanne,vânzătoareșimamăsingură.Preluasetotuldelaea:piercinguldinlimbă,fireaenergicășipeEmma,fiicaeiînvârstădeunan,fărăsă-șipiardăniciunpicdinumorul (grosolan)șipasiuneanemăsuratăpentru petreceri. Nici apariția lui Marc nu scăzuse numărulchefurilor noastre. Alice și Cédric îl întâlniseră la facultate. Studiaistoria artei, saumai precis acolo era înscris. În general, se duceacândaveachef, întotdeaunacumâinileînbuzunareșifărăsă-și ianotițe.Înoricecaz,dacăaveanevoiedeajutor,exista,dupăspuselesurorii mele, o armată de admiratoare înfocate gata să-i oferecursuriparticulare.Aerulluidepierde-varăvisător,întârziat,unpicmisterioslefăceasăcadăcamuștele.Erafoartesecretosînprivințacuceririlor lui, dar părea destul de indiferent la efectul pe care îlproducea asupra fetelor, din câte observasem, pentru că eramîntotdeaunaîmpreunăamândoi.Doarînsearaaceastalipsealaapel.

― Unde-i Marc? am întrebat după ce m-am eliberat dinstrânsoareacelorlalți.

― Nu știu pe unde umblă! mi-a răspuns Adrien. De obicei, eprimulcareajunge.

Mi-amscosdinbuzunartelefonul,decareeramfoartemândră,eraprimulmeumobil!

―Amsă-lsun.MarclocuialabuniculluidecânderastudentlaParis,părăsind

orașul de provincie al părinților săi, din Touraine. Evident, nu arăspunsnimeni.Buniculluieraunadevărathoinar.Înpuțineledățicândtrecuserămpelael,nu-lvăzuserămdecâtfoartepuțin.Eraunoriginal,gataoricândsăpleceîncăutareapepiteideaur,spuneaelcu o privire șmecheră. Când îl întrebam peMarc cu ce se ocupa,

ridica din umeri, răspunzându-ne că Abuelo, cum îi zicea el, eracăutătordecomori.Ceeacestârneainvariabilrâseteșiglume,apoitreceam la altceva. În cele câtevaminute în care-l vedeam, aveamereuovorbăbunăpentrunoi, învremecenestudiadinpriviri.Aveam uneori impresia că mă cunoaște pe de rost, deși nuschimbaserămniciodatămaimultdezecevorbe.

―Osăvinăelpânălaurmă,mi-azissoramea,făcându-măsărevinlarealitate.Spune-nedespreslujbata!Ce-icupovesteaasta?

Cuunochilaușabarului, le-ampovestitînliniimaricumm-aconvocatmarelebossînbiroullui.

―Yaël,aiomareproblemă!aspusJeanne.M-am întors spre ea surprinsă, cu paharul în mână. Avea un

zâmbetrăutăcios.―Poftim?Amluatoînghițitură;nuștiamundevoiasăajungă.―Trebuiesăteînțolești!Numaiaiîncotro!GatacuPumașicu

jeanșii!Treabadevineserioasă!Amscuipatberea,stropindtejgheauabarului.Aliceaaplaudatși

arâszgomotosîmpreunăcuJeanne,careapercutatimediat.―Genial,mâineosănejucămde-apăpușilecutine!Ceoroare!―Nu!amțipat.Nuvreausămădeghizez!― Cine a zis asta?mi-a răspuns Jeanne. Am să-ți găsesc eu la

magazinniștetaioareșipantoficutoc.Șiserezolvăproblema!M-ambosumflat.―Niciodată,înveciivecilor,n-amsă-mipunpantoficutoc.Toatălumeaaizbucnitînrâsvăzându-mifigura,cusprâncenele

încruntateșibuzelețuguiate.―Cese-ntâmplăaici?În clipa în care am auzit vocea gravă a lui Marc care părea

mereu să anunțe o catastrofă, am uitat de problema meavestimentarășim-amîntorsspreel,dinnoudestinsășizâmbitoare.Els-aapropiatcuunaernonșalant,astrânsmânabarmanuluișiși-apuspe tejghea tutunulde rulat.Apoiavenit în spatelemeu,mi-a

trecut brațul pe după umeri și a văzut berea, din care a băut oînghițiturăzdravănă,făcându-micuochiul.

―Așadar,cine-mirăspunde?Cesărbătorim?ainsistat.―Amunjob,i-amrăspuns,zâmbindlarg.M-aprivitsincersurprins.―Șiastaeovestebună?Vreisămuncești?― Nu, nu vreau să muncesc, dar, mă rog, mi s-a propus cu

amabilitate,nuputeamsărefuz!amspus,izbucnindînrâs.―Eștiincredibilă!S-aaplecatspremine, laceiunmetruoptzecișicinciaisăi,ca

să-șipironeascăochiimalițioșiîntr-aimei.―Facemunchefmonstruînsearaasta?―Yes!―Haideți,faceucinsteînonoarealuiYaël!adeclaratradios.Seara a început cu adevărat din acel moment. N-au mai fost

decâtrâsete,glume,planuriiluzoriișipahardupăpahar.Evident,atrebuit caAdrien săaducăvorbadeprestațiameapuțin glorioasădinultimanoastrăsearăînbardinsăptămânaprecedentă.

―Zborultăuplanatdepepodiumvarămâneînistorie!―Cepotsăfacdacămăisterizeazăcânteceleastea?ÎlconvinsesempeDJsăpunăceledouăpreferințealemeledin

acel moment:Murders on the dance floor și I am outta love. Cucâteva ocheade și promisiuni că am să beau un pahar cu el, îmiatinsesemscopul.Mădădusemînspectacol timpdeșapteminute,doarcăfăcusempreamultepiruete,datfiindniveluldealcooldinsânge, și căzusem grămadă, stricând podiumul. M-a prins Marcînaintesămădaucucapuldepodea.

―Miemi-aplăcut lanebuniesămăjocde-apompierii,aspusMarc.

―Da,ce-aimai făcutpegrozavul, i-areplicat Jeanne.Ei, șice,marescofală!

― Păi doar nu era s-o iau la palme! a răspuns el, ridicândmâinile.

―Euamfostlamijloc,acompletatsoramea.Așteptamdemult

asta.―Ticăloaso!i-amreproșat,aruncându-măasupraei.Eram singurii clienții din El País în seara aceea, ceea ce ne-a

adusunmicbonus,patronuloferindu-negustăriledinparteacasei.Ne-amaruncatasupralorcaniștecăpcăuni,mulțumindu-icuguraplină.Dupăaceea,Adrienapropusunconcursdearuncatlațintă.Ca de obicei, eu am făcut echipă cuMarc. Eram perechea lui dinziuaîncarerefuzasemsăfacechipăcufetele,unamainepriceputădecâtcealaltă.Victoriaafostdeparteanoastră.ÎntimpceJeanneșiAliceerauconsolatede iubiții lor, euamsărit în spatele luiMarc,care m-a purtat triumfal prin tot barul. M-am prins de gâtul lui,punându-mibărbiapeumărullui.Els-aapropiatdebar.

―Mi-esete,femeie,mi-azis.I-amlipitunsărutpeobrazși,fărăsămădaujosdinspatelelui,

am înhățat un pahar și i-am dat să bea înainte să-mi potolesc larândulmeusetea.

― Copii, ne-a strigat barmanul. Autobuzul vostru vine în treiminute.

M-am dat jos din spinarea lui în mai puțin de două secunde.Marcm-aprinsînaintesămădezechilibrez.

― Catastrofă! Portăreasa! a strigat Jeanne, căreia portăreasaimobilului în care locuia i-o ținea pe Emma la ea, în schimbulreducerilorlațoalelepecareilevindeadinmagazinulundelucra.

A fost panică generală, paltoanele noastre au zburat prin aer,fiecares-ascotocitprinbuzunarecasă-șiplăteascădatoria.

―Ștergeți-o,v-otrecîncont,ne-aspusbarmanul.Amtrecutînspatelebaruluișil-ampupatdedouăori.―Eștiocomoară!―Yaël!Cefaci?azbieratCédric.Inevitabil,încercareadeaieșipeușătoțișaseînacelașitimpnu

afostomarereușită.Înclipaîncareușas-aruptșiamajunstoțipetrotuar,autobuzulatrecutprinfațanoastră.

―Drăciadracului!abombănitAdrien.Repede!Jeanneo luasedeja lagoană, fiicaeioaștepta.Alerga înmare

viteză în balerinii săi, probabil alcoolul îi dădea aripi. A prinsautobuzulînstațiaurmătoareșiareușitsă-lfacăpeșofersăaștepte.Marcs-acățăratultimul,cuțigarapecareoținuseîngurăpetoatăduratacurseinoastrenebune.

―Tinere!l-aapostrofatșoferul.―Oh,da,scuze.A început să se scotocească prin buzunare și a arătat

abonamentul.―Suntînregulă,domnule,i-aspuselcumândrie.―Îțibațijocdemine!―Absolutdeloc!i-arăspuns,sincersurprins.―Țigara,Marc!amțipateu.―Rahat!Scuze,domnule.Toată lumea a izbucnit în râs, Marc a aruncat țigara afară și

autobuzulapututînsfârșitsăpornească.TraseuldintreSaint-PaulșiPiața Léon-Blum trebuie să fi fost relativ neplăcut pentru ceilalțicălători,datăfiindgălăgiapecareofăceam.Viațameaeraperfectă,minunată,nudoreamnimicaltcevadecâtsărămânmereualăturideaceșticincioamenipecareîiiubeam,promițându-micănumăvoi îndepărta niciodată de ei, orice s-ar întâmpla. Jeanne s-ascuturat ca un câine în fața imobilului de pe bulevardul Ledru-Rollin, era tehnica prin care se trezea din beție chiar înainte s-oînfruntepeportăreasă.Amparcurscupașimaricurteainterioarăcasănealiniemînfațaascensorului,undeeanis-aalăturat,cuEmmaînfășuratăîntr-opătură.

―Urcprima,singură,altfelmi-otreziți.Niciunuldintrenoin-aprotestat.Jeanneadispărut.―Oluămpescări,apropusCédric.Urcușul până la etajul al patrulea a fost agitat, toată lumea a

ratatmăcarodatătreaptașis-alovitdeperete.Seara a continuat în salonul minusculului lor apartament cu

două încăperi, până în zori, cu Emma dormind ca un îngeraș încameră.Aliceafostceacareadatsemnaluldeplecare:

―Sămergem,amiorlăitea,lipindu-sedeCédric.Numaipot.

―Șieuvreausădorm,aadăugatJeanne.Înplus,trebuiesăfimînformăpentruschimbareadelookaluiYaël.

―O,nu,nustricațipetrecereacuchestiaasta!i-amimplorat.―Te duc până acasă,mi-a propusMarc. După aceea o să iau

metroul.―Cumvrei.S-a ridicat dintr-un salt și i-a tras pe toți după el, chiar dacă

nimeni nu mai mergea drept. Adrien a căzut înapoi pe canapea,îndoindu-se de râs.Marc l-a ridicat și l-a îmbrățișat în semnde larevedere. Apoi s-a apropiat de Jeanne, care i-a aruncat o privirefiicei sale prin ușa întredeschisă a camerei. A luat-o de umeri,aruncândșieloprivireîncameră,înaintes-osărutepeobraz.Ceeaceafăcutpetoatălumeasărâdă;cumbeaunpicpreamult,Marcdeveneamaisensibil.Ascuturatdincaplaglumelenoastreșialuat-oprimulpescări.Alice,Cédricșicumineamîntârziatcevapânăceamcoborâtșinoi.Îndrăgostițiinoștrisesusțineauunulpecelălalt.Drumulsprecasăaveasăfieepic,noroccălocuiauladoartreistrăzidistanță. L-am găsit pe Marc pe trotuar, cu o țigară în gură. I-aîmbrățișatpesorameașipeiubitulei.Dupăcâtevasecunde,văzândcănuledădeadrumul,l-amtrasdemânecă.

―Marc,gata!Îivezidinnoumâine!Lasă-isăseducăacasă!―Drumbun,le-azisprivindu-i.―Hai cănedescurcămnoi, i-a răspunsCédric.Te sunmâine.

Salutare!Până laminenueramultdemers.Locuiam într-o camerăde

serviciudintr-unimobildepestradadelaRoquette,nudepartedestațiademetrouVoltaire.Străzilesetrezeaualene.Amtrecutprinfața brutăriei și aroma de croasanți și de pâine caldămi-a gâdilatpapileleșimi-aprovocatoseriedeghiorăituriînburtă.

―A fostmarfă, a spusMarc, rupând tăcerea dupămaimulteminutedemers.

― Aș repeta cu dragă inimă seara asta! Ce zici? i-am propus,lovindu-lușorcucotulîncoaste.

―Cândmăgândesccăți-aigăsitdemuncă!Egrozav!

―Cinezicec-osătrecdeperioadadeprobă?Maivorbimpestetreiluni!

Mi-a aruncat o privire indescifrabilă. Apoi, continuând sămeargă, și-a răsucit o nouă țigară, din care a tras ca un apucatimediat ce a aprins-o. N-ammai schimbat niciun cuvânt din acelmoment.

―Aiajunsladestinație.Amridicatochiispreel,ne-amprivitsecundeîntregi.Amavut

senzațiacăîncercasă-mispunămultelucruri,darnuîndrăznea.―Urcisăbeiocafealamine?i-ampropus,trăgându-ldehaina

dinvelur.Șipeurmăamsă-țidaubiletulpentruconcertulluiBenHarperdemarțeaviitoare.

―Oh…da,așae,concertul…―Aiuitat?l-amîntrebat,bosumflându-mă.Pentru un scurt moment, privirea lui mi s-a părut tulburată.

Apoimi-azâmbit.―Nu…darține-ltu,eusuntînstaresă-lpierd!Amrâs,relaxată,dupăaceea l-amluatdebrațcasă-lducspre

ușaimobilului.Amsimțitcăseîmpotrivește.― Trebuie să plec, mi-a spus. Nu râde, dar i-am promis

buniculuicăiaumiculdejuncuel.Amizbucnitînrâs.Eraunicîntr-adevăr,bătrânuleraeroulluiși

asta mi se părea genial. Mi-ar fi plăcut să-l cunosc mai bine peAbuelo.Marc a aruncatmucul de țigară pe trotuar șim-a luat înbrațe. Aveam dreptul la o îmbrățișare de despărțire, doar că erapuținaltfeldecâtcelelalte,m-astrânslapiept,cuputere,cufațaîngâtulmeu.

―Aigrijădetine,Yaël,așoptit.― N-am decât șase etaje de urcat, i-am răspuns tot încetișor.

Dacăvreisăteasiguricănupățescnimic,propunereamearămâneînpicioare,potsă-lsunpebunicultăucasă-icerpermisiunea…

―Număispiti…nuastăzi…Am râs, tot lipită de el. Apoi m-a sărutat pe obraz, mi-a dat

drumulșiafăcutcâțivapașiînapoi.

―Sămățiilacurentînlegăturăcusearaasta,i-amzis.―Du-telaculcare!M-aprivitinsistent,mi-azâmbitoftândșiaplecat.Amurcatcele

șase etaje, foarte fericită. M-am strecurat în pat îmbrăcată și amadormitimediatceampuscapulpepernă.

2Zeceanimaitârziu…

Culoarul mochetat avea un avantaj: înăbușind zgomotultocurilorîntimpcemăagitamdecolo-colo,migrenaprovocatădesora mea nu se agrava. Îi răspundeam monosilabic, ca să-mieconomisesc energia, dar ea continua să turuie, refuzând înmodvizibil să ia în considerare timpul pe care mi-l mânca. Eramașteptatălaședință,iarluiAlice,carenuînțelegeacălaora19:30euîncălucram,îimergeaguracaomoarăstricată,decinciminute,șiinsistacuîncăpățânaresăvinlaea.Imposibilsăscap!

―Yaël,terog,vinolamasălanoi,copiiimi-auzissătechem.Suntcâtevasăptămânidecândnute-auvăzut.

Amridicatochiisprecer,strângânddindinți.―Decâteoritrebuiesă-țiexplic?Am…―Treabă,m-aîntreruptea,exasperată.Da,știu!Nuștiisăspui

altceva!Primanoutate.Dacăarfiștiutcuadevărat,num-arfisunatca

să-mi vorbească despre țâncii ei! M-am oprit în loc și am strânspumnii.

― Exact, și uite, tumă faci să întârzii! Sunt așteptată. Pemaitârziu!

Am închis fără să-i las timp să mai spună ceva. Am respiratadânccasămăcalmezșisă-migăsescconcentrareadecareaveamnevoie.Dupăceritmulmeucardiacs-amaipotolit,m-amîndreptatspre sala de ședințe și am împins ușa, cu aerul cel mai neutruposibil.

―Îmiparerău,amfostreținută.

Mi-aurăspunscuunsemndincapîntimpceîmiocupamlocullângă fericitul viitor cumpărător britanic al unei oarecare uzinipierdute pe la țară. Avocații lui francezi se bucurau, ca și el, dejumulirea regulamentară pe care i-o aplicau viitorului fostproprietar.Astanumăprivea.Amluatlocînstângalui,puținmaiînspate, cu picioarele încrucișate, și m-am aplecat ca să fiu maiaproapedefațalui.Începânddeaici,cuvinteleavocațilorcelordouăpărți mi-au ajuns la urechi în franceză ca să-mi iasă din gură înengleză, șoptindu-le ușor. La drept vorbind, habar n-aveam cespuneam, sensul era secundarpentrumine,misiuneamea era sătransmitinformațiașiatât.Puțincontausituațiașimiza,eutrebuiasăfiucapabilăsătraduc,indiferentcareerauafacerilepentrucareerasolicitatăagenția.

Două ore mai târziu, contractele erau parafate și semnate.Zâmbeteobosite,darușurateșimulțumite,înfloreaupetoatefețeleînjurulmeu.Capulmiseînvârtea,totușiatrebuitsă-iînsoțescpânăla barul hotelului în care avea loc negocierea ca să beau pentrureușitalor.Cândunuldintreavocațimi-aîntinsocupădeșampanie,cu o ocheadă provocatoare, i-am aruncat ceamai rece privire decare eram capabilă; mă aflam acolo doar ca să muncesc. Ce-șiînchipuiael?Nueramdevânzare.Pentrucăpetreceammaimulteore în jurul aceleiașimese, unii plecau de la premisa că prestațiainterpretului includea și giugiuleală. Sărmanul tip! Ziua mea delucruseapropiadesfârșit,de-acumerauînstaresăcomunicefărăcompetențelemele;toțivorbeauoenglezăsuficientdebunăpentrua se felicita reciproc că făcuseră o afacere bună. Mi-am umezitbuzeleînșampaniedinpurăpolitețe,i-amcerutbarmanuluisă-michemeun taxi și, lăsând jos cupa,m-am îndreptat spre grupuldebărbațimulțumițideeiînșiși.Le-amstrânsmâinileșiamluat-ospreieșire.Sean,clientulbritanic,m-aprinsdinurmăcândtreceamdeușaturnantăahotelului.Amoftatadâncînaintesăîlînfrunt.Cadeobicei,amrămasprofesionistăpânălacapăt.

―Yaël,ajutorultăuafostneprețuittoatăziua.Așaveanevoiedeserviciiledumitaleînsăptămânileurmătoare,așoptit.

Astamailipsea!Însineamea,m-amstăpânitcugreu.Seaneraunclientobișnuit,doareumăocupamdeel,lacererealuiexpresăși nenegociabilă. Îi intrase în cap că împărtășeam o complicitateaparte, asta pentru că, odată, avusesem nefericirea să greșescspunându-ică,lafelcael,mamaeraenglezoaică.

― Luați legătura cu Bertrand și ne vom adapta programul înfuncțiededumneavoastră.

A zâmbit scuturând ușor din cap, ca și cum nu ar fi înțelesnimic.Și-abăgatomână înbuzunar,m-amăsuratdincappână-npicioare,fărăsărenunțelaaerulfermecător.

―Yaël…voiamsă-țispun…arfimaisimplu,pentrutine,pentrumine…Amputeasăneînțelegemfărăsăștieel,iarremunerațiatanuarfideneglijat.

Îicunoșteamvorbelepederost;defiecaredatăcândîiserveamde interpret, îmi spunea același lucru. Cu deosebirea că astăziabordaseșichestiuneabanilor.L-amțintuithotărâtăcuprivirea.

―LuațilegăturacuBertrand,i-amrăspunssec.Arâsscurt.Mesajulfusesetransmis.Însfârșit!―Loialitateatafațădeșefesteabsolutdenezdruncinat.Imperturbabilă,m-amredresatpetocurișiamfăcutunpasspre

el.―Calitatea prestațiilor noastre depinde de asta, Sean.Am să-l

anunțlaprimaorăînlegăturăcucerereadumneavoastră.―Așaveanevoiedecolaboratoricatine.Decin-aveadegândsămălaseînpace!Eraconsecințafaptului

căeramceamaibună.―Nusuntdisponibilă,șiștițiasta.Osearăbună.Taxiulasositînclipaaceea,i-amaruncatoultimăprivirereceși

am urcat în mașină spunându-i șoferului adresa. După ce mi-ampus centura, nu mi-am pierdut timpul privind Parisul care defilaprinfațaochilormei—cunoșteampederosttraseuldintrePullmanMontparnasseșicasamea.Mi-amluattelefonuldingeantă.Aliceîșicontinuase hărțuirea prin SMS-uri, implorându-mă să vin la eimăcarpentruogustareduminicaviitoare.Fie,îivoifacepeplacși

astfel voi avea liniște pentru câteva săptămâni. Odată răspunsultrimis, am putut în sfârșit să mă consacru mail-urilor mele;Bertrand îmi trimisese mai mult de douăzeci în ultimele ore, înlegătură cu organizarea de călătorii pentru clienți, găsirea deapartamete,noinegocieri,îmiplăcea.

Nu existau timpi morți în munca mea. Eram permanent înacțiune,capabilăsăfactrecereadelaoședințădeinterpretarelaonegociere agresivă de contracte, apoi, în ora următoare, săgestionez de laA la Z detaliile unui sejur parizian al unuia dintrecliențiinoștri.Chiarșiatuncicândîmifăceamtimpsăstaulabirou,înlocsăînghitunsendviș,foloseamaceastăpauzăcasăoiaudelacapăt, culegând informații despre clienți sau aflând dacă aveaunevoiedevreunuldintreserviciilenoastre.Cândl-amauzitpeșofercerând plata cursei, am înțeles că ajunsesem acasă, pe stradaCambronne,înarondismentulcincisprezece.

Laorigine,apartamentulmeueracâtsepoatedebanal;parchetstrâmb, tavanscorojit, șemineuvechidinmarmură—numaibunca să adune praful. Prima oară când am intrat acolo, nu mi-autrebuit decât câteva minute ca să văd potențialul acestuiapartament și să știu că aici voi fi acasă, după câtevamodificări,evident. Am schimbat totul; material izolant pe toți pereții,zugrăvealăalbă,parchetrenovatșivitrificat—întreținereușoarășieficace — dispariția totală a șemineului în favoarea unui dulapmare.Loculmeudedomiciliutrebuiasăfiepractic,organizat,curat.În camera de zi, o canapea, care era mai mult o banchetă;refuzasem pernele încă de la început— de neconceput să lucreztolănită.Înfață,aveamomasăjoasădinplexiglas, transparențaeimă liniștea și, vizual, nu ocupa locmult. Cumpărasem un sistemTV/HI-FI,pecareuncomisionarvenisesămi-l instalezeșipecarenu îl foloseamdecâtpe canalele caredifuzaunon-stop informații.Nu-mi aminteam să fi ascultat vreodată muzică de când mămutasem, instrucțiunile de utilizare, pe care nu le răsfoisemniciodată,eraupuseînbuzunărașulspecific,alăturidegaranție.La

intrare,segăseadoaroconsolăcuuncoșulețpentruchei,cașiuncuier,absolutsuficient.Câtdesprecameramea,nuaveamdecâtunpat, pe care așternuturile eraumereu albe, și o noptieră pe carestătea un încărcător de telefon. Pentru amenajarea bucătărieicumpărasem totuși un set complet de aparate — pe care ledesfăcusem, dar nu le folosisem niciodată. Seara, când ajungeamacasădupăozidemuncă,măașezampecanapea,măuitamînjur,măsimțeambineînacestmediualb,curatcalaspital,ordineamăliniștea.

Însearaaceea,cuunochilaștiriledelatelevizorșicucelălaltpeecranul laptopului, înghițeamosupămiso,dupăcarevoiamsăronțăiunmărGrannySmith.Actualitatea zileinueradeosebitdeinteresantă, dar trebuia să fiu la curent cu toate, ca să fiu gata sărăspund cererilor unora dintre clienții noștri, mânuitorii de bani.Era deja târziu și, dată fiind ziua care mă aștepta, nu trebuia săîntârzii.Reușisemtotușisă-migăsesccincisprezeceminutedepauzăpecaresălefolosesccasă-itragunperdafasistenteimele.Idioataîmi tulburase organizarea biroului, punând un dosar în teanculgreșit! Deși de luni de zile îi tot spuneam că nu are dreptul să seatingădenimic.Mi-ampusbolul,farfuriașiceledouătacâmuriînmașinadespălatvaseșii-amdatdrumul.Găseamcăerascârbossălașiveselamurdară;înplus,mirosea.Mi-ampusunpaharmarecuapă minerală rece și m-am dus în dormitor. Cearșafurile șiprosoapelefuseserăschimbatedemenajeră,cumtrebuiasăfacădedouăoripesăptămână.Îndressingmi-amscospantofii,i-ampuslalocullorșimi-ampregătittaiorulpentruadouazișigeantapentrupiscină.Hainelepecarelepurtasempesteziauaterizatîncoșulcurufe murdare. Goală, cu părul încă prins, am intrat sub duș.Contactulcudalelerecișiapaînghețatămi-afăcutbine,ampetrecutun lung moment sub jet, spălându-mă cu atenție. Odată curată,uscată și revigorată, m-am ocupat de dinții mei, curățindu-i cuperiuța electrică. La sfârșit, ca în fiecare seară, am folosit ațadentară,îndepărtândșicelmaimicreziduu.Mulțumităderezultat,

ampututsătreclapăr.L-amdesfăcutînsfârșit,mi-acăzutpespateșil-amperiatcuconștiinciozitatepânăcândafostneted.Mi-ampusopijamacuratășim-amdusînpat.Stândpemargineapatului,amdeschissertarulnoptierei,amscossomniferele,amînghițitunulcuapășiampotrivit telefonulmobilsăsunelaora6:30.Dupăceampustotullaloc,m-amstrecuratsubplapumăpânălagât,îmiplăceasădormașa.Ampututînsfârșitsăstinglumina.Amprivittavanul,profitânddejumătateadeorăpecaresomniferulmi-olăsaînaintesămăcufundînsomn,casărevădînminteplanulpentruadouazi.

Amdeschisochii la6:28,ca înfiecaredimineață.Douăminutemaitârziu,alarmam-afăcutsămădaujosdinpat.Așacumfăceamîn toate diminețile,mi-am prins părul cu un elastic șimi-am pusținutapentrusport.Amtraversatapartamentul,cugeantapeumăr,amluatcheiledincoșuleț,amtrântitușașiamcoborâtscările.Cadefiecaredată,m-amduslapiscinăalergândși,totcadefiecaredată,eramprimacareintraînapă,maiprecissingura.Cabinarezervatămăaștepta.Încâtevaminute,m-amschimbat,mi-ampustelefonulîn husa rezistentă la apă și apoi mi l-am fixat pe mână. Mi-amîndesatpărulsubocascădezgustătoare,darindispensabilă,mi-amluatochelariișicleștelepentrunas.Drumulmeupânălaapănueraacelașicualcelorlalțicarefoloseaupiscinașicarenuveneaudecâtmai târziu. Grație unei bancnote strecurate în fiecare lună înbuzunarul agentului de serviciu, treceam prin spațiul de acces alpersonalului; aveam oroare de locurile călcate de alții, pe care leștiaminfestatedemicrobi.La7:10m-amscufundatînbazinulgolșităcut.Următoarelepatruzecideminute,amînotatfărăîntrerupere,socotinddoardecâteori îmivibrasetelefonulpebraț.Vibrațias-afăcutmaiputernică la7:50,am terminat lungimea începutășiamieșitdinapă.Amluat-oprinpasajulsecretșim-amîntorsîncabinăsă mă îmbrac. Am ajuns la apartament în pas alergător până încapătul scării. Matinalul televizat m-a însoțit pe durataceremonialuluidimineții.Dupăduș,mi-ampusfustacreionneagrăși topulcremalescugrijădecuseară.Mi-ampieptănatmeticulos

părulșil-amprinsîntr-ocoadădecalstrictă.Casăfiusigurăcănicioșuvițănusederanjeazădelaloculeipeparcursulzilei,l-amdatcufixativ. După aceea, machiajul: mai întâi, aplicarea cremei de zi,urmatădefonduldetenșidepudramatifiantă.Nusuportampielealucioasă,îmisunaaneglijență.Amînchisușorpleoapeleînaintesăaplic o discretă urmă de creion și rimelul, care să-mi scoată înevidență ochii verzi. Tușa finală, balsamul mat și transparent pebuze. Persoana neîngrijită care fusesem cândva probabil sehotărâsesăîșiiaviațaînmâinișiștiade-acumsăsepunăînvaloareși să-și întreținăcorpul.Amterminatcudouă fâsurideparfum—nicimaimult,nicimaipuțin—înscobituragâtului,Unjardinsurletoit,acelașideanidezile.Luându-mitaiorul,m-amdusînbucătărie.Înpicioare, cucoatelepeblat, am înghițitunbatonenergizant cucereale și o capsulă de expresso, înainte s-o întind. Taxiul măașteptaînfațaimobilului.Încadrareîntimpperfectă,m-amfelicitaturcândpebanchetadinspateaberlinei,cutelefonuldejaînmână.

Agenția lui Bertrand era situată într-un imobil de pe stradaMiromesnil. Locul nu arăta cine știe ce haussmannian1. CândBertrandinvestiseînaceștitreisutedemetripătrați,cucincianiînurmă, pusese să fie demolat totul. Fără cameră de așteptare, unspațiu deschis fără măcar o jumătate de perete despărțitor întrecolaboratori. Culoarul se lărgea doar pentru a defini toaletele.Birourileerauorganizatecâtedouă.Intimitateaeramaimultdecâtrelativă, trebuia să recunosc; dinbiroul său— singurul care aveaperețidinsticlă—,patronulnostruputeasăaibăpermanentunochiasupranoastră.Încemăprivește,spațiulmeudelucrueracelmaiapropiat de al lui și ultima promovare îmi permisese să obțin unbirou doar pentru mine, de unde puteam să-mi supraveghezasistenta. Mediul de lucru fusese copiat după standardeleamericane, unde Bertrand își petrecuse o bună bucată de timp lasfârșitulanilor’90șiînceputulanilor2000.Beneficiamdeokitchenunde aveam la dispoziție ceai verde, sucuri de legume și diferitevarietățidecafea.Lafiecareprânzprimeamplatouricusushi,salate

asortateșisupebio;Bertrandneconvertisepetoți,unuldupăaltul,la alimentația lui sănătoasă și la o igienă de viață ireproșabilă.Mediulnostrudemuncăeraluminos,confortabil,optimizat,pentruca să ne simțim cât mai bine posibil la birou. Bertrand aveadreptate, era locul în care petreceam cel mai mult timp. Nu sezgârceanicilamateriale,nicilainvestițiiînînaltatehnologie.Eramsupraechipați cu calculatoare, tablete și telefoane ultimul răcnet,ceeacenepermiteasăstămconectațicuagențiadouăzecișipatrudeoredindouăzecișipatrușișapteziledinșapte.

Înzeceani,micaagențiedeinterpretariatînconsiliereșiserviciiîncareîmifăcusemstagiullasfârșitulstudiilorseschimbasemult;efectivul se triplase, eramde-acumcincisprezece salariați, ceimaimulți francezi, și ne împărțeam misiunile între două echipedistincte: cei care vorbeau și cei care scriau. Aceștia din urmăaduceau afaceri, fără voia lor, pentru că nu ieșeau niciodată dinbirou.Subtilitateașipreciziapriceperii lor înmateriedetraducerepermiteau fidelizarea clienților și dobândirea altora noi, la fel șiprețioaselesfaturideredactareacontractelorpecareleofereauceidoi juriști ai noștri. Întăriți de această reputație și de excelențanoastră,Bertrandșicuminedădeamlovituradegrație.Dincolodecapacitatea de a trece de la o limbă la alta, propuneam totodatăcompetențelenoastrede însoțitor șideorganizatordecălătoriideafaceripentrucliențiistrăini.Pozițiameaînagențieeracentrală,numaieramdoarinterpretă,aveamcamisiunesăobțincontracte,săfac agenția cunoscută, să creez, prin intermediul internetului, orețea de contacte sociale și profesionale, cum s-ar zice.Competențele mele în business și cultura anglofonă îmi ofereauastfel oportunitatea să susțin negocieri în toate sectoarele deactivitate. Mulțumesc școlii de comerț! Engleza moștenită de lamamaîmidădeaacceslalumeaîntreagă.Portofoliulmeudecliențiera cel mai important, puteam să trec de la un om de științăagorafobcarenuieșeadinlaboratordecâtdedouăoripeanpentruuncolocviu,launbogatomdeafacericaremergeaîncelălaltcapăt

al lumii în avionul său privat, o dată pe lună, ca să se asigure căbaniiluiseînmulțesc.Lafel,cândBertrandnuaveatimpsaucândestimacăbilingvismulmeueraimperativ,puteasă-miîncredințezeceimaibabanicliențiai lui.Înacestcazprecis, lucramîntandem.Aceastăstrânsăcolaborare îmidădeadreptul larespectulși teamacolegilormei— ceea ce-mi conveneademinune.Adoram, atuncicândveneamlaoconferințăeconomicăsauînsoțeamunclient,săaudmurmurelatrecereamea;da,eraminvidiată,temutășicurtată.Eram ceamai veche din agenție; nu scădeamniciodată ritmul delucru. Degeaba încercam să înțeleg motivele pentru care uniipărăseau nava, eram literalmente siderată la ideea că preferătimpul liber, băieții și mai știu eu ce, înaintea vieții profesionale.Cum era posibil să renunți la o asemenea slujbă? Activitatea seamplificase cu anii, carnetul de adrese se umfla mereu și negândeam în permanență la dezvoltarea serviciilor noastre. Nu nemailimitamlalumeaanglofonă.TreidintrenoiseocupaudeAsia,iaralțidoideEuropadeEstșichiardeGermania.CândBertrandîiavusese clienți pe niște prosperi oameni de afaceri de pe ValeaRuhrului,salariilenoastrecrescuseră.

Stăteam în fața ecranului, cu o cafea pe care mi-o serviseasistentamea,cândasositBertrand,vorbindlatelefon.Cincizecideani, sportiv, maxilare pătrățoase, tâmple grizonante, mereuimpecabilînnelipsitulcostumnegru.Înzeceani,nuseschimbase,spre deosebire de mine. Privirea lui albastră de oțel a parcursspațiuldeschis,pândindvreuneventualsemnderelaxare,apois-afixatpemine.Cuunsemndincap,m-ainvitatsă-lurmezînbirou.Seagitaprinîncăpere,încăvorbindlatelefon,înmomentulîncareamluatloc.

―Cumafostieri?m-aîntrebatdupăceaînchis,cuunochidejapeecranullaptopuluisău.

Ceîntrebare!―Perfect!i-amrăspunspeuntondetașat.Șinufărămotiv,eramsigurăde lovituramea.S-acufundat în

fotoliu și și-a împreunatmâinile subbărbie cuun aer concentrat,mulțumit.

―Ți-apropusiarășiunpost?M-ammulțumitsădaudincap.BuzeleluiBertrands-auarcuit

într-unrictusrăutăcios.―Ebinepentruafaceri.Și-a îndreptat spatele și s-a lansat într-o scurtă revizuire a

următoarei mele misiuni, asigurându-se că totul era în regulă înprivințamea.AveamsarcinasăseducnișteamericanicarefăcuserăaverecugazeledeșistșivisausăinvesteascăînFranța,maiexactînimobiliarelaParis.Rolulmeuerasăfiuintermediarulîntreagențiiimobiliarișieișideasemeneasălerealizezceamaidragădorință.

― Contez pe tine, mi-a aruncat ațintindu-și privirea dură șihotărâtăînochiimei.Dătotceai!Dacăobțiicontractulăstapentruimobiliare,artrebuisăputemgestionatoateafacerilelorînFranța.Casănu-țimaispuncănuaudoargazeledeșist.

Mi-aaruncatoprivireapăsată:―Telassă-țiînchipuices-arîntâmplaîncazdeeșec…Adrenalinami-apulsatînvene.― Totul este sub control, i-am răspuns fără să mă las

impresionată.―Număașteptlamaipuțindelatine.Telefonuli-avibrat:sfârșituldiscuțieinoastre.

Închiriasemserviciileunuișoferdemașinideluxcasămăducsă-i iaupe cliențide lahotel.Leprogramasemșase întâlniri. I-amplimbat din agenție imobiliară în agenție imobiliară toată după-amiaza,parteneriinoștri„antreprize-habitat“ceimaiprestigioși îșiprezentaucatalogul,desfășurândcovorulroșu.Eraoprobătrecutăfără greșeală. Păreau să-mi acorde întreaga încredere, s-au lăsatpurtațidintr-unlocîntr-altul,descriindu-șipelargnevoile,dorințeleși imperativele. Mi-am luat fără întrerupere notițe în carnetul decarenumădespărțeamniciodată.

Dupăultimaîntâlnire, i-aminvitat lacină.Rezervasemomasă

laun restaurantde lux și trimisesemun taxiclasseaffaires dupăsoțiile lor, care îi însoțeau în călătorie. În timpulmesei, alternamdiscuțiiledeafacericucelemailejere.Nutrebuiasăuitnicicumsălecucerescpesoții,pentrucăfoarteadeseaeleîșiînsoțeausoțiiîndeplasări,deplăceresaupentrupropriileafaceri.Trebuiasăputemsălegăsimoocupație,săledămimpresiacăerauimportanteșisănuuitămniciodatăsăținemcontdeplanurilelor.Ofemeiecaresesimteneglijatădesoțuleiafaceristputeasădeapestecapcolaborăriistorice.SalvaseminextremiscontractulceluimaivechiclientalluiBertrand grație acestei constatări, ceea ce de altfelmi-a adus și opromovare.Întimpuldiscuției, le-amspussoțiilorcăputeamsăleînsoțimlacumpărăturisausălepunemînlegăturăcuceimaibunighizi turistici din Paris dacă ele doreau, în cursul unei viitoarecălătorii. Ne îmbrăcamuneori în hainele unor super consilieri delux.Acestmicplusînprestațiilenoastreaduceaunadevăratsucces,maicuseamăpelângăacestedoamne,eleînseleadeseorifemeideafaceri, permițându-ne să creăm legături privilegiate care nu selimitau doar la contracte. Această incursiune în intimitateacliențilornoștrifăceadiferențafațădeconcurențiinoștri.

Cândm-amîntorsacasă,cupuținînaintedemiezulnopții,mi-am făcut timp să răspund la mailul lui Bertrand care se arătaneliniștit,deformă,dereușitamisiuniimele.

Bertrand,Contractelevorfipemasăînsaladeședințemâinelaora15:00.

Noiinoștricliențiardorisătevadăcuocaziasemnării.Pemâine,ata,Yaël

Numi-amluatochiidepeecranînurmătorulminutși,evident,răspunsulluiavenit:

Amnotat,voifiacolo.

Înainte să fac duș,mi-am retranscris notițele și fișa tehnică aacestornoiclienți:informațiilepecaremiledăduseră,darșiceeacededusesem din obiceiurile și preferințele lor. Era la fel de fiecare

dată, vorbeau, vorbeau, se destăinuiau, fără să se teamă niciosecundăcăeuînregistramtotulcasă-idomin,cugândullaviitor,șiastfel să mă fac absolut indispensabilă. Fiecare persoană de laagențieaveaacceslaacestdocumentdinbazanoastrădedate,casănucomităniciodatăvreogafă.

Adouazi,fixlaora15:00,dupăceamverificatcumeticulozitatedacătotuleralaloculsău,i-aminvitatpenoiinoștricliențisăintreîn salade ședințe.Au luat loc toți și amputut să citesc contractulredactatdeuncolegdelaserviculjuridic,explicândpunctcupunctprestațiile noastre și prețul lor. Bertrand a sosit exact înainte săîntindstiloul.Și-austrânsmâinilefărăsăuitebătaiapeumărînstilamerican,lăsânddeînțelescăeraucunoștințevechi.Cliențiinoștrin-au făcut economie de laude la adresa mea, dar eu am rămasimpasibilă ca de fiecare dată când se întâmpla asta— să nu arăținiciodatăcăeștimulțumitdesine.

― Sunteți pemâinile celuimai bun om al nostru, i-a asiguratmândruBertrand. Știamce fac lăsându-vă în seama lui Yaël, careoferăcelemaibuneservicii.

Înniciunmomental tiradeisalenum-aprivit.Niciclienții,dealtfel. Eram rotița transparentă; transparentă, da, darindispensabilă. După ce ușa ascensorului s-a închis în urmaclienților încântați, Bertrand s-a răsucit pe călcâie, cu o mână înbuzunar.

―Felicitări,Yaël!Ține-ototașa,mi-aspuscuunaerdetașat.Pentru prima dată în ultimele două zile, mi-am dat voie să

zâmbesc.

1Aluzie laGeorges-Eugène,BaronHaussmann(1809–1891),planificatorcivicfrancez,alcăruinumeesteasociatcureconstrucțiaParisului.(N.t.)

3Dinziua încareaudevenitpărinți, sorameaAliceșiCédric—

de-acum soțul ei — s-au stabilit la periferie, într-o locuință cubalansoar și tobogan în grădină. Ca să ajungacolo, am închiriat omașină, evitând astfel corvoada transportului în comun. Mădeprimadefiecaredatăcândoporneampealeeaacestorcăsuțealefericiriifamiliale,undevecinulpoatesăvadătotcesepetrecelatineîncasă.Prin forța împrejurărilor, cuungard la înălțimeacopiilor,intimitatea nu există! De altfel, pentru ei, pentru copii, luaserăaceastăhotărâre:sărenunțelaceitreizecișicincidemetripătrațiailor din Paris pentru o grădină și liniște. Pentru mine, asta erainimaginabil, chiar angoasant. Intruziunea unor vecini amabili înviațameaîmifăceapărulmăciucănumaigândindu-mălaasta.Darnudesprevisurilemeleeravorba,ceeacecontaerafericirealorșieiși-ogăsiserăacolo.

Apropiindu-mă, m-am oprit deodată. De ce era mașina luiAdrienșialuiJeanneparcatăînfațacaseisuroriimele?Și,maiales,deceeraubaloanelaușășilapoartă?Încecapcanăcăzusem?Nuamavuttimpsăsun,căAliceașiieșit,cuunzâmbetlargpebuzeșiochii strălucitori, și s-a aruncat spremine. Ai fi zis că numămaivăzusedeanidezile.Totușinutrebuiasăexagerăm!M-acuprinsînbrațe,păruleiblondm-agâdilatlanas.M-astrânscuputereuntimpcare mi s-a părut că ține secunde lungi, lipindu-mă de trupul eidelicatșiînacelașitimpcurotunjimimaterne.Fărăsă-șideaseama,sorameadegajaohipersenzualitate.Șiastadeși,dupăgustulmeu,nu prea se îngrijea, fiind devotată total copiilor ei și ocupației deinstitutoare. Alice și lumea copiilor! O foarte lungă poveste de

iubire.―Of,amcrezutcăn-aisăvii!aoftatușurată.M-ameliberatdinstrânsoareaeisufocantă.―Asta-ibună!Ți-amspuscăvin!Ce-i cuastea?am întrebat-o

arătândsprebaloane.Ațiredecorat?Umeriiis-aulăsat.Evident,făcusemogafă.―Oh,nu-mispunecăaiuitat…înfine,nucontează…nu-igrav.

Eștiaici…putemspunecăs-arezolvatdeja.―Cesăuit?―Yaya!s-aauzitovocedebăiețelentuziasmat.Alice s-a dat la o parte ca să-i facă loc fiului ei, care venea în

goană,caoghiulea.―Marius,ți-amspuscăeștipreamarecasă-mimaispuiașa,i-

amreamintit.Această poreclă idioată mă deranja, mă ducea cu gândul la

adolescentacareputusemsăfiu.Nepotulmeus-aaruncatpemine,eul-ambătutneîndemânaticpeumeri.

―Yaya,aivăzutbaloanele?Aufostpentruaniversareameacuprietenii,deieri.Cecool!

Jenată,m-amîntorsînspreoAliceîndurerată.Eaadatîncetișordincapcuaeruldeaspune„lasă,nucontează“.Amfăcutrapiduncalculmental.

―Lamulțiani!Șapteani,vârstarațiunii,eștimareacum.Sorameaapuscapătmomentuluianunțându-misosirea.Mi-a

venit deodată s-o iau înapoi, când i-am văzut pe toți adunați însufragerie; începea încet dar sigur să-mi bubuie creierii. Adrien,Jeanneșifiicalordedoisprezeceani,Emma,eraușieilapetrecere.Nu-imaivăzusemdeaproapedouă luni.Și cade fiecaredată,amavut sentimentul că văd o altă adolescentă constatând cât creșteafiica lor. La vârsta aceasta crești tot timpul. Măcar ea era maidiscretădecâtpărințiiei,nu-iauzeamdecâtfoarterarglasul.Cédricm-asărutatfrățeșteșimi-afăcutcuochiulsugerându-mi„nu-țifacegriji“. Léa, soramaimică a luiMarius, s-amulțumit cu un pupictimid;oimpresionam,fărăsăînțelegdece.

Și iată, gașca era completă… sau aproape, pentru că lipseacineva.Întrenoi—ceicincirămași—legăturilenuseslăbiseră.Celpuțin,nuîntreceledouăfamilii.Viațameaeraatâtdediferitădealor… eram singură cu munca mea și evitam pe cât posibilreuniunilede„familie“,casănupierdtimpșienergie.Adrienm-ascosdingândurilemele:

―Ofantomă!aexclamatelbătându-sepecoapse.Aibinevoitsătreciastăzipelaperiferie?

Amoftatzgomotos.Osămădistrezdeminune!―Nuîncepe!Elși-aînăbușitunrâset.― Femeia noastră de afaceri are un umor extraordinar, s-ar

zice,ainsistat.―Adrien,las-oînpace!aintervenitJeanne.Ceenervantecând

îlapucă!Jeanneapăramereuumorulpenibilaliubituluieisoț,găsindu-i

scuze, chiar și când întrecea măsura. Campioana rotunjiriiunghiurilor și a salvării mizei. Deși îl adoram pe Adrien, măîntrebasemdintotdeaunacumdeputeaeasă-lsuporte!

―Astanute-aîmpiedicatsă-lieidebărbat!Aizbucnitînrâsșiavenitsămăîmbrățișezeșiea.Nul-amispitit

pediavol,preferândsămăeschivezdelaunschimbdefocuriîntremineșiei,petemamunciimele.M-amdusdupăAliceînbucătărie.Mă simțeam total stângace în mijlocul bazarului organizat, caredomnea la ea acasă. Tot timpul îmi era teamă să nu provoc vreocatastrofă la cel mai mic gest. Ea punea lumânările în tortul înformă de casă, mai împodobit decât un brad de Crăciun, și toateasteacudegeteleeidezânășidemamămodel.

―Alice,îmiparerăucăamuitat…―E atât de fericit să te vadă, că n-o să-și dea seama. Știi,mă

temeam,ampregătitterenulcuel…Avenitspremine,mi-aluatfațaînmâini,cuprivireaeiblândă

și albastră fixată asupra mea. Mi-a zâmbit cum știa ea, la fel camamanoastrăcândfăceamcâteoprostieșinuputeasăsesupere

penoi.Cutoateacestea,știamcăsorameaerasupăratăpemine,sevedeaasta,darnunecertamniciodată,eraunpact întrenoi încădin adolescență. Doar că de ceva vreme simțeam crescând otensiuneîntrenoi,pecareeramincapabilăs-ofacsăscadă.

―Șieu sunt fericită,mi-a spus.Mi-a fostdorde tine, surioaramea.

M-amîndepărtatdeea.―Uite,e-nregulă.Ne-amvăzutlunatrecută!Șin-amvenitcasă

facitupesentimentala.Apărutdezamăgită.―Într-oziva trebuisă-lcunoscpeșeful tăucasă înțelegcea

făcutcuYaya,petrecăreațaceaiubăreață.Remarcaeimi-asmulsunzâmbet.Soramea…diferențeledintre

noicreșteaucutimpulșicuviațacaremergeamaideparte,darearămâneapunctulmeudereper,ancoramea.Nuputeamsăconcepolume,oviațăfărăea.Trebuiasăștiucăeundevanupreadepartedemine,chiardacăn-ovedeam.Nuaveamtimpsă-idedic,dareatrebuiasăfieacolo.Fuseserămmereucadouădegetedelaomână,mica diferență de vârstă dintre noi nu avusese niciodatăimportanță; întotdeauna făcuserăm totul împreună… sau aproapetotul. Căsătoria ei cu Cédric nu schimbasenimic; tipul acela înalt,brunet și slăbănog era ca un frate pentrumine, iar pe ea o făceafericită.Cucâttreceatimpul,cuatâtopriveamaimultcapeaoptaminunealumii,iarpentrumineeratotceconta.

―Veniți?ne-aîntreruptel.Nu-șimaigăseștelocul.Alice a luat tortul și a cântat un Happy Birthday cu accent

britanicpronunțat,trecândprinfațamea.Amurmat-oșim-amlipitde peretele sufrageriei ca să-i văd mai bine: Marius încadrat depărinții lui, Léa în brațele tatălui ei și prietenii noștri în fața lor,cântândcât îi țineagura.Mariusasuflat în lumânărișiadesfăcutcadourile. În acest timp, simțeam telefonul vibrându-mi înbuzunaruljeanșilor:rafalădemail-uri.Cadinîntâmplare,Alicemi-aîntins o farfurie în momentul în care mă pregăteam să arunc oprivirepetelefon.Văzândfeliadetortcuciocolată,m-amstrâmbat,

gatasărefuz.Alicemi-aluat-oînainte:― Ascultă, există niște limite până la care pot să suport, m-a

prevenitea.Ți-amdatofeliefoartemică,prefă-temăcar,terog!Negociereaeraexclusă,oriceblândețe îidispărusedinprivire.

Am întins mâna și am luat farfuria, luptând împotriva mineidezgustatepecareeracâtpeces-oafișez.

―Mulțumesc…În clipaaceeaa sunat telefonul fixdin casă șiAlice s-adus să

răspundă; eraupărinții noștri, carepentrunimic în lumenu ar fiuitatdeaniversareanepotuluilor.Amprofitatcasărăvășescunpiccu lingurița felia de tort și să las farfuria într-un colț. Când tata,arhitect,s-apensionat,auvândutpenimicapartamentulparizianîncarecrescuserămșiauprofitatdescădereaprețurilorimobiliaredinPortugaliacasă-șiofereocasăcuvederelamarelacâțivakilometride Lisabona. Cu telefonul la ureche, sorameami-a propus să-mipasezereceptorul,daramrefuzatscuturândputernicdincap—cuatâtmairăupentrumigrenamea—adresându-ioprivireneagrădesupărare,plinădesubînțelesuri.Preferamdedepartesălescriuunmailsearașisăevitanuștiucâtainvitațiedeamăducesăpetrecunweekendlaei;judecândlafelcasoramea,nuînțelegeaucăeumuncescatâtdemult.Prioritățilemeleîienervau,iarpeminemăenerva că nimeni nu făcea un efort ca să priceapă importanțamunciimele.

Oraurmătoarea fostunadevăratcalvar;ai fiziscănuștiusăvorbească despre altceva decât despre copiii lor! Activitățileextrașcolare, ieșirile de tot felul, bubele, cuvintele bune și câte șimaicâte…Iardacădiscuțiaîncetaprețdecâtevasecunde,eracasăli se ceară acelor scumpe capete blonde să dea sonorulmai încetpentrucaoameniimarisăseaudămaibinevorbinddesprețânciilor. Capul și urechile mele nu mai puteau. Stând pe un colț decanapea,cuniștejucăriilaspate,amcedatpânălaurmășiamscostelefonul.Număînșelasem.Bertrandîmitrimisesemaimultemail-uricarepăreauimportante;voiasă-lînsoțescpetotparcursulzileiurmătoare.Îmitransferasedosarulcucliențicasă-lconsultcâtmai

repede.Mă simțeam obosită dinainte; aveam să întârzii cu uneledosare, fără sămaipun la socoteală întâlnirileorganizatedemulttimp. Moștenisem o asistentă incompetentă, incapabilă săgestionezeobunăorganizareatimpuluisausăgăseascăsoluțiicaresămulțumeascăpetoatălumea.Trebuiasăfiumereupeurmeleei.

―Yaya,tuaijocuripetelefon?m-aîntrebatMariusapropiindu-secumâinileplinedeciocolatădemobilulmeu,uniPhone6.

Amîndepărtatmobilul,ridicândbrațelecasăevitocatastrofă,exactlatimp.

―Nu.N-amtimpsămăjoc.―Dar…Aer!M-amridicat,unpicmaibruscdecâtașfivrut.Mariuss-a

strecuratînloculmeu.Nu,nufaceasta…―Trebuiesăplec,amanunțat.―Deja?aprotestatAlicedeformă.Uf!N-osăîncercesămăconvingăsărămân.Înțelesesedejacă

eraobătăliepierdută.―Am…―Treabă!aurăspunsîncorCédricșiAdrien.Toată lumea a izbucnit în râs, mai puțin eu. Chiar și Alice a

pufnit.Le-amtrimisunsăruttuturorșim-amîndreptatspreușadelaintrare,urmatădesoramea,cufetițaînbrațe.

―Cândosămaipetrecemodupă-amiazăîntresurori?―Nuștiu…Aoftat,dezamăgită.―OK.Dă-miveștidespretine.Ne-amprivitînochisecundelungișipeurmăamplecat.

O orămai târziu, am plonjat în bazin și am înotat puținmaimultdecâtdeobicei,profitânddeculoaruldeapărezervat,casă-migolesc spiritul. Privirea de cocker a suroriimele îmi revenea fărăîncetare înminte.Eanuînțelegeacănumaiaveamlafeldemulttimp ca înainte pe care să i-l dedic. Degeaba îi explicasem, nuajutase la nimic. Pentru ea, cariera nu era importantă. Visase

dintotdeauna să se facă institutoare; acum era, asta o amuza. Eraconștiincioasă, mai presus de orice îndoială. Dar atât, nu doreanimicmaimult.Deceșicumputeasăsemulțumeascăcuatâtdepuțin?Cumineeraaltfel;prinagenție,descoperisemcăputeamsăajungdeparte,foartedeparteșinimicnumăputeaabatedindrum.Voiam să fiu ceamai bună, să dovedesc că puteam să exist prinmunca mea, totul condimentat cu o nevoie vitală de a măautodepăși. Mizam totul pe asta. Pentru mine, nimic nu eraimposibil, nimic nu era prea greu. Gestionam totul, oboseala,stresul, diferitele dosare, toate misiunile, și toate acestea fărăajutorulnimănui.Eramstăpânașiactrițaproprieimelevieți.Totuși,eramsupăratăcăratasemaniversarealuiMarius.Cumdeuitasem?Arfitrebuitsă-mipununreminderpetelefon.

Întorcându-mă acasă, mi-am corectat greșeala și mi-am notataniversareapentruanulviitorșitoțiceidedupăel,fărăsăuitnicideLéa.Dupăceamfăcutunduș,mi-amluatpeotavăofarfuriedecruditățișiuniaurtcusoiașim-aminstalatpecanapea.Cepierderede timp sămănânci!Dacă știința ar fi putut să inventeze o pilulăcare să înlocuiască mâncarea! Înainte de muncă, le-am trimispărințilormeiunmailsuccintșiamcomandatunNintendoDSdeultimă generație cu cele cinci jocuri video cel mai bine vândute.Marius îlvaprimiadouazi,dupăceosăvinăde lașcoală,grațiesuplimentului„livrareexpresă“.Uituceniameațineadejadetrecut.Puteamsă-mireiaucursulvieții,începândprina-iscrieluiBertrandcasă-lasigurdedisponibilitateameatotalăpentruadouazi.M-amculcat pe la douăsprezece și jumătate, nu fără a-mi fi înghițitsomniferul zilnic, cu sentimentul datoriei împlinite. Îmi plăceauserile liniștite de duminică, în caremă pregăteam pentru o nouăsăptămână de muncă. Doar dacă nu eram în vreo misiune, nusuportam să fiu deranjată în această seară, îmi plăcea să măantrenez, să-mi organizez lucrurile, să verific ca totul să fie înordine, la locul său, să mă pregătesc în permanență pentruneprevăzut. Cu toate acestea, organismul meu a luptat ceva maimultcadeobiceiînaintesăcedezesomnului;culpabilitateafațăde

familia mea și presiunea zilei care urma îmi invadaseră spiritul,întârziind efectul pastilei. Bertrand nu-mi ceruse niciodată să-lînsoțesc pentru acest tip de contracte. Și, din câte îmi aminteam,nimenidinagențienuseapropiasedeaceldosar.Deceeu?Și,maiales,deceacum?

Întâlnireafusesefixată,lafelcademultealteori,într-unhotelde lux.Alăturideșefulmeu,amstrăbătutholulcupieptul înfață,bărbiaridicată,privireadreptînainte.Nimenișinimicnuputeasă-mizdruncine învreunfelsiguranțadesine.Eramașteptați, iareumă pregătisem pentru această rundă. Stimularea, adrenalina șistresulerauesențialepentruechilibrulmeu.Îmiplăceasălucrezîntandem cu Bertrand, mă punea în pericol, mă forța să măautodepășesc, doar misiunea mea conta. Când îmi aminteam cecrezusem despre el când ne cunoscuserăm, îmi era rușine. Îlluasemdrept unprostănac în plină criză a celor patruzeci de ani,cânddefaptBertranderatalentat,foartetalentat,cuunsimțascuțitalafacerilor.Eravioi, intuitiv, știa să lucreze în regimdeurgență.Posedaartadeaseduceșiaconvinge.Erauntipinstinctivdotatcuoformidabilă capacitatedeadaptare.Fiecarezidemuncăpetrecutăalăturideelmăfăceamaiperformantă.Fărăs-oarătniciodatăpreamult, voiamsădevin indispensabilăpentruel;pentruminecontamaimultdecâtoricesăfieimpresionatdecapacitățilemele.Uneoricândînregistramunsucces,îmiplăceasă-isimtprivireamulțumităațintităspremine.Complicitateanoastrăprofesionalănepermiteasă ne înțelegem dintr-o privire, să schimbăm discret informații șiacesta era unul dintre lucrurile pentru care eram invidiați. Măsimțeamstimulatășieramviecândaveamunnodînstomac,cândmiza zilei îmi tăia apetitul, iar spiritul îmi era în alertă. Pe cât demultmăparalizaacest lucru la începutulcariereimele,peatâtdemultmăhrăneaastăzi.Casătrăiesc,presiuneaerapentruminelafeldeindispensabilăcasângelecareîmicurgeaprinvene.Făceamtotul ca să nu pierd nicio fărâmă din această putere și nici dinaceastăvictorieasupratrupuluimeu.

În seara aceea ni s-au adus în sala de ședințe tradiționaleleplatouri cu sushi. Fiecare și-a redactat procesul-verbal al zilei. Numaieramultpânălaununoaptea,cândamterminat.Nusimțisemtimpultrecând.Eramgatasăatacdosarelelăsateînsuspensie.Așas-arfiîntâmplatdacănuinterveneaBertrand.

―Etârziu.Bunătreabă,Yaël.Teduccutaxiulpânăacasă,mi-apropuselridicându-se.

―Mulțumesc,i-amrăspunsabiaridicândnasuldintelefon.Treceadejapragulîncăperii.L-amurmat.Decevoiasămergem

cuacelașitaxi?Astanuseîntâmplaniciodată.―Așteaptă-mă.S-a dus în biroul lui și a ieșit de acolo după câtevaminute cu

brațeleplinededosare.Omulăstanuseopreaniciodatădinmuncă.Setealuidereușită,decucerireerainsațiabilă.Voiajungeîntr-ozilanivelullui?Misepăreade-adreptulimposibil.

Amparcursdrumulîntăcere,fiecareaplecatasupratelefonuluipropriu.Mobilul luiBertranda sunat.Am înțeles foarte repedecăeravorbadeunclientmulțumit.Mașinas-aopritpuținmaijosdelocul încare locuiesc,Bertrandmi-a făcutsemnsănumămișc.Aînchistelefonulșiși-asprijinitceafadetetieră.

―Vezi,pentruzilecaastaîmiiubescmunca.Nucunoscnimicmaibunsauaproapenimicmaibundecâtacesteapeluri, laoriceoră,princareestelăudatăcalitateamunciinoastre.

Mi-ampermisunzâmbetsincer.Însineamea,jubilamștiindcăîmiaduceamcontribuțialaaceastăreușită.

―Suntîntrutotuldeacord,i-amrăspunsconvinsă.Telassăteduciacasă.Pemâine!

―Așteaptă,mi-aspusîndreptându-sedespateșiaruncându-mioprivireimperioasă.

Uluită, am închis la loc portiera deja deschisă. Ce voia de lamine? Vasăzică avea ceva, și poate important, să-mi anunțe.Mașinal,amtrecutînrevistăziua,căutândunpasgreșit.

― Yaël, tu ești la fel camine, ambițioasă, gata de orice ca să

reușești,pasionată.Măînșel?―Nu,deloc.―Muncaesteviațata.Cașipentrumine.Am fostdeacord. Întrebându-mă înacelași timpundevoia să

ajungă.Sensulacesteidiscuțiiîmiscăpașinu-miplăceaasta.― Mă gândesc să-mi iau un asociat… M-am gândit… am

observat pe toată lumea din agenție, v-am parcurs dosarele… nupoțifidecâttu.

Dumnezeule!Visamoare?―Nuvoigăsipecinevamaibuncasăfiemânameadreaptă,a

continuat.Înzeceani,te-aidezvoltat,nimenișinimicnute-afăcutvreodatăsăteabațidindrum.Eștioluptătoare,nueștimulțumităniciodată,vreimereumaimult.Eștiarțăgoasă,câștigicuoricepreț.Amdegândsămă…sănedezvoltămpeviitor.Casă-țispuntot,nuexcluddeschidereauneiagențiilaLondrasaulaNewYork.Pentruasta,amnevoiedeunasociat.Șiamnevoiedecelmaibunom.Tueșticeamaibună.Șivoiamsăștii.

Am înghițit, neștiind, pentru prima dată, ce să-i răspund. Nulăsamsăsevadănimic,darînadânculmeuseamestecaubucuriașimândria. Avusesem dreptate să nu las garda jos niciodată și sățintescmereucelmaiînaltnivel.Eramceamaibună,aflaseșielînsfârșit.Șitocmaicâștigasemvictoria.

―Voirevenicuacestsubiectlamomentuloportun.Păstrează-lîntr-uncolțalminții.

―Preabine.―Noaptebună.Unultimsemndincapșiamcoborâtdinmașină încercândsă

mă stăpânesc. Taxiul a demarat după ce am intrat în curteaimobilului.Nuștiucumamreușit săajungpână lamineși sămăașezpecanapea,cugenunchiitremurându-mișitrântindgeantapejos.Șefulmeutocmaiîmivânduseunvis,visulmeu,celpecareîlnutreamdeatâtdemulttimp,fărăsăîndrăznescvreodatăsăcredînel. În sfârșit! Era real! Când mă gândeam la primii mei pași înagenție,înurmăcuzeceanideja,păreade-adreptuldeneconceput

căosăajungaici.Totulîncepuseatâtdeprost…

Restul weekendului cu petrecerea de pomină, din searaangajării mele, Marc fusese de negăsit. Ca de obicei, toțiîncercaserăm să dăm de el la bunicul lui, dar nu ne răspunsesenimeni. Asta mi se părea ciudat, dar toți mă convinseseră că nuaveamdecesămăîngrijorez,nueraprimaoarăcânduitasădeaunsemndeviață.Cuminteapuținaiurea,începusemmunca.Patronulhotărâsesămăformezeel însușica interpretă.La început,astaserezuma la a mă așeza într-un colț în timp ce el se afla în plinăacțiune,euavândinterdicțiaformalădeadeschidegura.Șicândnujucam rol de decor, făceam prospecții telefonice sau clasare dedosare. Super pasionant! Ca să nu mi se pară că nu fac nimic,hotărâsemsăpunlapunctfișierelecuinformațiidespreclienți,ceeacemi-apermisatuncisă-mifacoideedesprecâmpuldeacțiunealagenției și, fără să-mi dau seama, să memorez fișierul de clienți.Marți după-amiază, adică după numai două zile, eram sătulă deagenție. Am hotărât să facminimul obligatoriu ca să nu-mi atragfurialuiBertrand,străduindu-măfărăîncetaresămăfacinvizibilă,săprofitdeascunzătoareșisăcâștigcevabani.SingurullucrucaremămotivaeraconcertulluiBenHarperdelaBercy,știamcăMarcn-ar rata asta pentru nimic în lume. La 17:30, îmi schimbasemîncălțările sub birou, dându-mi jos oribilii pantofi cu toc ca să-mistrecorpicioareleumflate învechiimeiPuma,șipărăsisembiroultiptil.Pelaora19:00începusemsămăneliniștesc,Marcîncănueraacolo,deșineînțeleseserămsămergemcâtmaiaproapedescenă,lângăfosaorchestrei,darrataserămocazia.Laora20:00,concertulîncepuse,eueramtotsingură.Dupăcemăînvârtisemdecolo-colo,măașezasempetrepteledelaBercy,îmipusesemcăștiledelamp3și îl ascultasem pe Ben Harper cântândAlone, iar și iar, o oră șijumătate cât a ținut concertul. Când spectatorii au început să iasădinsală,amcăutatpeste tot, gândindu-măcăreușise să intre fărăbiletșicămăcăutaseînăuntru.Evident,nul-amgăsit.Începânddeatunci,panicașiangoasamăinvadaserășin-ammaitrăitdecâtca

să-l găsesc. La fel și ceilalți. Acum puteam să ne îngrijorăm, erapermis.Nimicdintoateacesteanueranormal.Iseîntâmplaseceva.Organizaserămtururidegardă în locurile luipreferate.Cândunuldintre noi era la facultate, altul era laElPaís, un al treilea dădeatârcoalecaseibunicului lui, învremecealpatruleaîncercasădeadecunoștințecucareîlvăzuserăm.Fugeamrepedelaagențiecândmiseterminaturadesupraveghere.Dupămaibinedeosăptămânăfărăveștișifărăsăreușimsădămdebunicullui,AdrienșiCédrics-au dus la comisariat unde li s-a explicat că familia este cea caretrebuiesăanunțedispariția.Audatpesteniștepolițișticumsecadecares-auinformatșii-auasiguratcănusedepuseseniciocereredecăutareînprivințaluiMarc.Numaidormeam,numaimâncam,numă mai gândeam decât la el. În gașcă, nu râsete, nu glume,vorbeam doar despre el, fără să înțelegem ce se întâmplase. Înurmătoarele trei săptămâni, în fiecare după-amiază, părăseambiroul mai mult sau mai puțin discret în funcție de zi, ignorândregeșteremarcileacideșiamenințătoarealeasistenteiluiBertrand,ca sămăduc la facultate,undedistribuiam fotografia luiMarc cunumărul meu de telefon. Rămâneam acolo până seara târziu, culacrimile curgându-mipe obraji. Într-o seară în careplângeamcucapulpegenunchi, stândpe trepteledin fața intrăriiprincipale, înploaie, au venit Alice, Cédric, Adrien și Jeanne. Simțisem omângâierepepăr,darnuamreacționat.

―Yaël,spusesesorameacuvoceaeiblândă,vinocunoi,aisăteîmbolnăveștidacărămâiaici.

Mădureaudejatoate,eramînghețatădarnu-mipăsa.―Nu…vreausărămân…osăvină…trebuiesăvină…―Nufoloseștelanimic,etârziu…amfăcuttotce-amputut…―Nu!amțipateuridicându-măbrusc.N-osă-labandonăm!Șii-

amîmpinsviolent,țipând:ÎlvreaupeMarc,vreausă-lvăd!Alice și Jeanne plângeau una în brațele celeilalte. Cédric și

Adrienmăluaserăînbrațe,m-amzbătutcâtevaminutelovindu-icupumnii în piept și urlând întruna, dar ei nu s-au lăsat și până laurmăamcedat,plângând,agățatădegecilelor.Însearaaceea,toată

lumeaarămaslaAliceșiCédric.Jeanneorugasepeportăreasăsăoțină toată noaptea pe fiica ei. Băieții făcuseră beția vieții lor și,pentru prima oară în viața mea, îi văzusem plângând înainte săadorm, încă în lacrimi, cu capul pe genunchii suroriimele. Douăzilemai târziu, Bertrandm-a chemat în biroul lui imediat ce amsosit la lucru. În ajun, încercasem o operațiune care era ultimașansă să-l găsesc pe Marc, și ratasem o întâlnire, prima la caremergeamdeunasingură.Măprăbușisempeunuldinscauneledinfațalui,cupărulgrasprinslanimereală, jeanșii jegoși,unpuloverîmprumutatdelaCédricșibaschețiiînpicioare.

―N-ainimicsă-mispui,Yaël?m-aîntrebatcuovoceglacială.―Nu,i-amrăspunsrozându-miunghiile.―Dincauzata,ampierdutunclient,darvădcănu-țipasă.Cuochiiplinide lacrimi, încercamsă-l sfidezcuprivirea.A lui

erarece,măfixadinfundulfotoliului,indiferentlanefericireamea.Ceticălos!

―Eștitalentată,suntconvinsdeasta,șideaceean-amsătedauafară. De la lovitura aceea strălucită, știu că poți să aduci multagenției.Cucondițiasăaiunminimumderespectpentrumuncatașipentrutineînsăți.Unsingursfat:nu-țidistrugeviitorulpentruunfleac.

Amîncercatsăspunceva,darelnumi-adatposibilitateauneiexplicații.

―Nuvreausăștiu,număinteresează.Acum,du-teacasă,spală-teșinevedemmâine.

Înmoduimitor,nus-auitatlamineși,adouazi,pentruprimadată,amajunslatimplaagenție.

M-am sculat de pe canapea, nevoind să alunec mai mult înamintiridureroase,șim-amdusînbucătăriesă-mipununpaharcuapă minerală rece înainte să mă întorc în cameră. În zece ani,dressingul meu se metamorfozase; vechii mei Puma probabil căerau încă pe undeva— numă hotărâsem să-i arunc, fără să știuprea bine de ce— primii pantofi cu toc demodați cedaseră locul

uneiduzinidepantofimarcaLouboutin,aveamsalariudeministru,fără să mai pun la socoteală primele. Trebuie să mărturisesc căprinsesem gustul de adrenalină pe care-l aveau reușita, munca,oamenii puternici de care eram înconjurată. Îmi plăcea teribilslujbamea.De ani de zile, Bertrandnu-mimai spunea stagiară șiiatăcăvoiasăfacădinmineasociatalui,mânaluidreaptă.

Când, o jumătate de oră mai târziu, m-am strecurat subcearșafuri,amrenunțatlasomniferulzilnic,noapteaeratârzieșinuvoiamsăriscsăfiunăucăadouazi.Și-apoi,erampreasurescitatădepropunerealuiBertrand,voiamsămăgândesclaea.Unadintrefrazeleluiîmireveneamereuînminte:„Yaël,tueștilafelcamine,ambițioasă, gata de orice ca să reușești, pasionată.“ Aveam așa oadmirațiepentruel,pentrucarieralui!Faptulcămăridicalanivelulluimă făcea sămă simt în al nouălea cer. Sacrificase totul ca săreușească,pânășifamilia.Bertrandfusesecăsătorit,eratatăladoicopiimari,devreodouăzecideani,pecarenu-ivedeadecâtodatăsau de două ori pe an la vreo cină. Când i s-a ivit posibilitatea săplecesălucrezeînStateleUnite,dincâteînțelesesem,soțialuinuavrutsă-lurmezeîmpreunăcucopiiișielluasehotărârearadicalăsădivorțeze,chiardacăastaînsemnasăsedespartădecopii.Ambițiilelui nefiind compatibile cu viața de familie, alesese să nu o mailungeascămult, „am încercat să fac ca toată lumea, darmi-a fostgreu“.Eramîntru totuldeacordcu felul săudeavedea lucrurile;muncaerasingurulizvordedezvoltarevalabil,reușitatesatisfăceapedeplin,restulnuaduceadecâtnecazurișiperturbări.Mie,căreiaîmiplăceapresiunea,îmieraservităaceastăpropuneredeasocierecare îmi făcea cu ochiul. Mă voi zbate șimaimullt la serviciu șiadoram această idee. La treizeci și cinci de ani, o asemeneaoportunitatenuseratează.Eraocaziaviețiimele.

Lunaurmătoare,amcrescutcuotreaptăexigențafațădemineînsămi și față de ceilalți. Implicarea mea atingea culmile! Miculrechincarefusesempânăatuncidevenisede-acumunrechinadult,cu dinți de oțel, niciodată sătul.Obțineam contract după contract,

gestionând în același timp chestiunile curente. Făceam de-acumparte din familia celor mai periculoși rechini, cei mai feroce.Inspiram teamă și asta mă încânta. Am surprins pe toată lumeacândamreușitsăîncheiunparteneriatprofitabil:gestiuneaavreozece invitați la trei colocvii organizate de către o societatefarmaceutică.Vomaveade-afacecuindustriașiputernici,darșicuprofesoridemedicinăvenițidelacelemaiprestigioaseuniversitățiamericane,alecărorcentredeintereseraudiametralopuse,osăfietare. Profitam de cel mai mic moment de delăsare din parteavreunuia dintre colegii mei ca să-i iau dosarele. Nu-mi făceamprieteniastfel,darnu-mipăsa,nude-astaeramacolo.Totul,voiamtotul.Maiales să-idovedesc luiBertrandcăputeamsă fiu tarepetoate fronturile: interpretă, furnizoare de afaceri, manager,amatoare de ședințe târzii. Cu telefonul în permanență lipit deureche,îmibăgamnasulîntreburiletuturor,maipuținîntr-alelui.De câte orimă solicita, jubilam în sineamea. Singurele pauze pecaremi le acordam erau consacrate întâlnirilor cu diferite bănci;îmi fixasem ca imperativ să fiu gata să reacționez la „momentuloportun“, conform expresiei sale. Cât eram înmăsură să pun pemasăcasădeținopartedinagenție?Unpachetbun:cusalariulșiapartamentulmeu,acăruiproprietarăeram,bancheriimăcurtaufărăsă-mibatcapul.

Măobligamsăronțăibatoaneenergizanteșisăingurgitezsupecuproteine ca să rezist;mâncarea era ceamaimică dintre grijilemele. Corpul era într-adevăr prost făcut, nu evolua destul derepede! Menajera avea drept misiune să-mi facă aprovizionarea.Am investit în câteva tuburi de Guronsan2, nemaiavândposibilitateasăiausomnifere,măculcampreatârziușimăsculamprea devreme, căci continuam să-mi încarc bateriile înotândinvariabil în fiecare dimineață, de la ora 7:00. Când reușeam sădorm,n-ofăceamniciodatămaimultdepatruore.Îmieraabsolutde ajuns, oboseala numă prindea deloc, eram stăpână pe corpulmeu. Adrenalina provocării îmi curgea prin vene, era mai bună,maiputernică,maitaredecâtdrogulsausexul.

A trebuit totuși să accept o invitație la cină de la Alice. Îmifăcusem calculele: văzând-o o dată pe lună, singură sau cu toatătrupa, speram să obținun soi de pace. Iar cina era ceamai puținneplăcută, puteam să evit zaharicalele grețoase și,mai ales, copiiifiindculcațidevreme,evitammigrenele.Laurmaurmei,eradoarunsacrificiudecâtevaore,oalertăpetelefonîmiamintealafiecare20aleluniisădauunsemndeviață.Darpentruastatrebuiasăplecdelabiroumaidevreme,preadevreme.Șiaveamoroaredeasta!

Înziuaaceeaamplecatdelaagențiela19:30,fărăsă-lfirevăzutpeBertrand,plecatlaoîntâlnire—ceeacenu-miplăceadeloc,îmidădea sentimentul că trag chiulul. Înainte să pornescmașina, ampustelefonulperăspunsautomat,gatasăreacționezîncazdeapel.Nesocotindtotalsiguranțarutieră,aruncammereucâteoprivirepemail-uri.Ajunsăpeautostradă,monotoniașofatuluimi-asmulsuncăscat,afostprimuldintr-oserieinterminabilă,ochiiînecându-mi-se în lacrimi. Chiar dacă mă făcea să tremur, am deschis de totgeamulcasămădezmeticesc.AmfostinvadatădeunsentimentdeușurarecândamparcatînfațacaseiluiAliceșialuiCédric.Eralacapătul lumii! Drumulmi se păruse fără sfârșit. Data viitoare voiaveagrijăsă-miiauogustare!

Sorameaînțelesesebinecătirulgrupateraobligatoriu,AdrienșiJeanneeraușieiprezenți.Marius,cuLéaascunsăînspatele lui,mi-adeschisușa.Erauînpijama,cupărulpieptănatșiîncăuddupăduș. Marius m-a luat demână și m-a condus în sufragerie, undeadulțiiluauunaperitiv,fărăsăpotsă-mirecuperezlibertatea.Alices-aridicatșiavenitspremineadresându-secopiilor:

―Gata,ațivăzut-opeYaël,acum,laculcare!Apoi,întorcându-seînspremineșiîncruntându-se:Tesimțibine?

―Foartebine!Decemăîntrebi?―Așa,mi-arăspunsîmbrățișându-mă.Săi-ospunălu’mutu!Numaisănusetransformesearaîntr-un

tribunal al Inchiziției! Alice se abținea, dar pentru cât timp? Amsalutatpetoatălumeașiamluatlocpecanapea.

―Teservesccuunpahar?mi-apropusCédric.

―Foartepuțin,terog.Douăminutemai târziu, țineamînmânăunpaharcuvinalb,

plin ochi, în care îmi înmuiam buzele. Mi-am pus telefonul lavedere și la îndemână, pemăsuța joasă, ca sănu-mi asumniciunrisc.

―Undeefatavoastră?i-amîntrebatpeJeanneșipeAdrien.Atrecutdevârstalacaresăseculceodatăcugăinile.

― Am lăsat-o acasă cu babysitterul. Seară între adulți, mi-arăspunsJeanne,careafișaunaermulțumitșiușurat.

Aleluia! Se săturase oare de serile cu copii? Alice a revenitprintrenoișis-aașezatlângămine.

―Și,cemaispuneți?amîntrebatadresându-mătuturor.Fărăsăștiupreabinedece,voiamsăafluveștidespreei.Mise

întâmpla câteodată și,mai ales, astamă scutea să vorbesc despremine. Cédric a răspuns primul și ne-a făcut pe toți să râdem,povestindu-necumîncercasă-ifacăpeeleviiluidinclasaterminalăprofesionalăsăseinteresezedefilosofie.Cumnatulmeueraplindesperanță, pentru el cauzele pierdute nu existau. Nu își atribuianiciunmeritdacăreușeacatoțieleviiluisăaibămediedetrecerelabac. Laurii nu-l interesau. Cât despre Jeanne, ea era obosită derecrutarea de personal suplimentar pentru perioada de reduceri;eraacumresponsabilădemagazinșinureușeasăgăseascăstudențidispușisă facăunefort toată luna,câtduraasta.Dacămieunacaastami-arfistatpecreieri,eaeraînschimboptimistă,lualucrurilecucalm,fidelăeiînseși.

Anii păreau să nu fi trecut peste Jeanne. Înfățișarea nu i seschimbase deloc: părul negru ca pana corbului impecabil aranjat,veșnicul piercing și o garderobă la modă, pe care o schimba înfuncțiedeanotimp.Adrienapreluatștafetafăcândpeclovnul,cadeobicei.

― Eumilitez la serviciu pentru instaurarea alegerii celuimaibunagentallunii,cuafișareafotografieiluipehol,caînState.

―SaulaMcDonald’s,i-arăspunssoțialui.Toatălumeaaizbucnitînrâs,chiarșieu.Adrienfăcusetotulca

sănu-șiiadiplomașiDumnezeuștiecâtatrebuitsăsestrăduiascăpentru ca să eșueze. Profesorii văzuseră imediat în el pe viitorulagentdevânzărifărăegal,așacăi-autrecutcuvedereaabsențele,lucrărilenefăcuteșitoatemăgăriilepecareleorganizasecuBiroulStudenților.Darnimeninuamaipututsăfacănimicpentruelcânda uitat să se scoale la timp în dimineața examenului de diplomă.Însăastanul-aîmpiedicatsă-șigăseascădelucruîndoitimpișitreimișcări,ladoarcâtevaziledupămine.Eraagentcomercialpentruoprestigioasămarcăde ferestre și făcea foartemultevânzări.Lael,anii lăsaseră câteva urme; silueta scurtă și îndesată de rugbist sebuhăiseșiclaiadepărnegruiserărise.

Alice ne-a invitat să trecem la masă și a profitat ca să preiaștafeta.

―Am renunțat sămai fac cererepentrupostul dedirector alșcolii,ne-aanunțatservindpeștele.

―Ce?!m-amrevoltat.Nimeninurenunțălaoavansare!Doarn-ai să rămâi toată viața institutoare! M-am întors înspre ceilalți,scoasădinfire:Spuneți-ișivoicăfaceoprostie!

Auoftattoți.―Potsăștiuceerăuînafiinstitutoare?mi-arăspunsAlicesec.

Chiar mă enervezi! Îmi place să-i învăț pe copii, restul nu măinteresează. Vreau să continui să mă concentrez la lucrurileesențiale!Așacă…scutește-mă!

Amdatdincap,disperatădelipsadeambițieasuroriimele.Eaaîntinsmânaînsprefarfuriamea.

―Foartepuțin,terog,ammormăit.― Trebuie sămănânci! s-a enervat Alice. Asta-i culmea! Te-ai

uitatînoglindăînultimavreme?Amstrânsdindinți.Eradejapreamult!Decemaisuntaici?―E adevărat! a intervenit Adrien. Înainte aveai un fundmic,

sânimari,daracumnumaiainimic.RedevinoYaya,sexygirl.Amîntorsatâtde iutecapulspreel, încâtoclipăamcrezutcă

mi-amsucitgâtul.L-amprivitcuochiiieșițidinorbite.―Eștibolnavrău,pecuvânt.Tunuzicinimic?amîntrebat-ope

Jeanne.―Cevreisăfac?Descurcă-te,treabata!Înainteștiaisăteaperi

singură. Oricum, are dreptate… te-ai gândit să-ți iei concediu înviitorulapropiat?Eștipalidăcaunmort!

―Concediu!Șimaice?Le-am zâmbit larg, ucigător. Concediu, în niciun caz! Li se

întâmplauneorisăseuitelamine?Ceeracuinteresulăstapentruleneveală?Doardacănuvoiausăamangoase!

― Nici pomeneală! Cu puțin noroc, în curând am să devinasociatlaagenție,amanunțateutriumfal.

―Nusepoate,aspusAlicecuovocecadedincolodemormânt.Astamailipsea…

Câtdespreceilalți,aurămastăcuți.―Ceplăcutesăvăvădfericițipentrumine!amscuipat.Poftim,eracadeobicei.Îmicereausăleînțelegmicilegriji,să-i

ascultvorbinddesprețânciilor,dareinufăceauniciunefortpentrumine.Nuîncercaserăniciodatăsăînțeleagăceînsemnaslujbamea.

―Bada,bada…sigurcănebucurămpentrutine,s-agrăbitsărăspundăcumnatulmeu.

―Dar e drept că vei avea șimaimult demuncă, a subliniatJeanne.

―Picăbine,etotcecer,ambombănitfărăsă-miiauochiidelasoramea.

Ea a lăsat capul în jos și și-a înfipt furculița în mâncarea dinfarfurie.

―Să schimbămsubiectul, emaibine.Oricum,nu folosește lanimic,nucădemdeacord.

Așadar,Alicehotărâsecăînsearaastanunevombatecachiorii.Amlăsatnasulînfarfuriecasăarătcășiîncemăpriveștesubiectulera închis.Nuaveamenergiedepierdutcuprostiileastea.Nuammaideschisguraîntimpulmesei.

Telefonulmeuasunat înmomentuldesertului,amsăritdepescauncasă-liaudepemăsuță.

―Da,Bertrand?

―Amnevoiedetine.Trimituntaxisăteia.Victorie!Puteamsăscap!―Nusuntacasă,i-amrăspunsmișcându-mădecolo-colo.―Darundeești?―Lasoramea,însuburbii.―Dă-miimediatadresa,nuavemniciunminutdepierdut.I-amdat-o.Amașteptatpânăacomandatuntaxi.Apoiareluat

discuția.―Mașinavafiacoloîncincisprezeceminute.TeducilaRoissy

să-lieipeSean.Iar el! Va trebui să mă abțin să-i arunc în față chestia cu

asocierea,cândîmivamaipropuneunpost.CemaicăutalaParis?Voiasăvândăsausăcumpereofirmă?Seanîșiconstruisecarierape cumpărarea de firme aflate în dificultate, din toată lumea. Ledibuiacanimenialtul.Cuarmataluideconsilieri,făceacurat,găseasoluțiișirelansaactivitateadupăcarerevindeașiîncasamaximumdeprofit.

―Sună-mădepedrum,să-țiexplic,acontinuatBertrand.―Preabine.Am închis și mi-am luat poșeta. În jurul meu, era ca și cum

timpul s-ar fi suspendat. Adrien avea încă furculița în aer, guradeschisășitoțiseuitaulamine,siderați.

―Potsămergpânălabaie?―Bineînțeles,mi-arăspunssoramea.Darcese-ntâmplă?―TrebuiesăiauunclientdelaRoissy.―Mainou,eștiescortă?―Uitecee,Adrien,deglumeletalerăsuflateșidemăgăriiletale

suntsătulăpânăpestecap.Nuaiavutniciodatăclasă,darnusuportsădepășeștilimita!

Încă un exemplu; mă străduiam de ani de zile să-i fac săînțeleagăînceconstamuncamea.Niciunefortdinpartealorcasăreținăexplicațiilemele.Numaiputeam.Fărănicioprivireînplus,amintratînbaieșiamregretatdinprimaclipăordineașicurățeniabăii mele și a celei de la agenție. Paharele pentru clătit gura ale

copiilorerauaruncateînchiuvetă, iaraceastaaveapeeaurmedepastădedințișidesăpun.Câtdespreoglindă,erapătatădecalcar,astae,vatrebuisămădescurcașa.Mi-amscostrusademachiaj.Mi-amdatdinnoucupudrăTerracotta,eraadevăratcăerampalidăînsearaasta.Apoi,mi-amrefăcutmachiajulochilor.Aliceaintratșieaînbaieșis-aașezatpemargineacăzii.Amfăcutunpasînapoișimi-amspus căarătamunpicmaibine.Mi-amdesfăcut coadade cal,sora mea mi-a luat peria de păr din mână și a început să măpieptene.

―N-avemtimp,Alice.―Decenuți-lmailașidesfăcutniciodată?―Număajutăsăparserioasă.―N-ar trebui să fie permis să ascunziunasemeneapăr,mi-a

spuscuunzâmbet,voindcusiguranțăsăîndreptelucrurile.Moștenisemde lamamapărulroșcat,prea țipătordupăgustul

meu ca să par credibilă, de aceea îl prindeam întotdeauna într-ocoadădecalsauîntr-uncoc.Aliceeraînavantaj,avândpărulblond.Euașfivrutpărulei,eamureadeinvidiecănu-laveacaalmeu.Afostrapidășimil-aprinscumîmiplăcea.I-ammulțumitșimi-amdat cu parfum pe gât. Un SMSm-a anunțat că a sosit taxiul. Amtrecut îngrabăprinsufragerie, le-amspus tuturor la revederedinmersșim-amîndreptatspreușadelaintrare,cuAliceînurmamea.Mi-amfăcuttimps-oîmbrățișez.

―Îmiparerăupentrumaidevreme,s-ascuzat.―Nuecazul.―Purșisimpluîmifacgrijipentrutine.Ăsta-iroluluneisurori

maimari.―Celeoptsprezece luni înplusnu-țidaucuadevărat titlulde

soră mai mare, am tachinat-o eu. Și-apoi, sunt foarte bine, n-ainiciun motiv să te îngrijorezi, visul vieții mele e pe cale să seîmplinească.

―Dacăzicitu.―Amșters-o,pecurând!Amdeschisușașiamurcatîntaxifărăsăprivescînapoi,oftând

de ușurare, cu telefonul deja înmână ca să-l sun pe Bertrand. Arăspunsdupăprimulapel.

―Teascult,i-amspusimediat.―Nuștiuces-aîntâmplat!Informațianuaajunspânălanoi,nu

înțeleg.Daresteintolerabil.Amfostneglijenți.―Suntșocată.― Suntem vinovați amândoi. E de datoria noastră să fimmai

vigilenți.Amprimitunapelde la asistentul lui chiar înainte să tesun,voiasăseasiguredeprezențanoastrălacoborâreadinavion.

―A,da?Seannumi-aspusnimic.―S-ahotărâtîndupă-amiazaastasăasistelaolicitațiemâineși

a sărit în avion. Rezervă-i imediat o cameră, te vei duce să-l ieimâinedimineațăla09:30delahotelșiîiveiservideinterprettoatăziua.

Mi-ascăpatunoftat.Cumosămădescurc?Aveamprogramatezeceîntâlniripentruadouazi,dintrecareunacuresponsabilulcurelațiile publice al unei mărci de marochinărie de lux, întâlnirepentru care îmi trebuiseră luni de zile ca s-o obțin, voiam să nedezvoltămactivitatea.

―Vreoproblemă,Yaël?Amtresărit.―Absolutniciuna,i-amrăspunsîncercândsăamuntonvesel.―Pemâine!Închisese deja. Fără să mai aștept, am sunat la unul dintre

hotelurile de lux unde se caza Sean, apoi la centrala de taxiuripentru a doua zi dimineață, fără să uit s-o informez pe mail peasistentamea să se ducă să facă un tur prin suburbii ca să-mi iamașina, o să-mi las legitimația înainte de sosirea sa la agenție—ceea ce promitea să fie memorabil. I-am ținut pumnii ca să fiecapabilă să se achitemăcar de aceastămisiune.N-ar trebui să fiecomplicat!Orarămasăpânăsăplec laRoissyamfolosit-ocasă-mirumeggreșeala;lăsasemgardajosplecândmaidevremedelabiroucasămăduclamasălasoramea,undepedeasupraoîncasasemînplinăfigură.Rezultatul:ratasemunpont.Eraprimașiultimaoară

când se întâmpla așa ceva. Torsulmotoruluim-a făcut să ațipesc.Amtresăritcândtaxiuls-aopritșiamaruncatoprivirelaceasuldepe telefon. Punctuală. După o vaporizare cu spray, ca să-mireîmprospătez respirația, i-am cerut șoferului să lase contorul sămeargă și să mă urmeze. Am verificat orarul sosirilor și m-ampostat lapoartapotrivită.Am stat dreaptă, cu omină cuceritoare,înfiptăpetocuri.Unsfertdeorămaitârziu,poartas-adeschisșiaapărutclientulnostruenglez.

Eratrecutdeora3dimineațacândm-ambăgatînpat.Amavutun somn agitat. Când am deschis ochii, la 06:28, mă luptam cugreața, trupul îmi era încordat; nu-mi plăcea asta. Înmod vizibil,nu-mifăcusemnormadesomn.Obiceiurilemelem-auajutattotușisă-milimpezescideile.Îngeneral,nupreaîmierafoamedimineața,darnueranimic.M-ammulțumitcuocapsulăderistrettoșidouădeGuronsan.Înaintesăplec,m-amprivitoultimăoarăînoglindade la intrare: chiar și machiată, cearcănele mele rămâneaupronunțate.

Când am ajuns la casa de licitații Drouot, am verificat dacăclientulmeuera înscrispe listaparticipanților șine-am instalat însalade licitații,unul lângăaltul,eupregătităsă traduc, laurechealui,cuceamaimarediscreție.Amavuttimpsărăsfoiesccatalogul,casăreținofertele,elmile-aarătatpecelecareîlinteresauînmoddeosebit, vom avea de lucru toată ziua. Mi-a explicat de ce nu adorit un intermediar, îl amuza să participe personal. Înainte săînceapă licitația, trebuind să mă gândesc la toate pentru el, i-amtrimis un mail asistentei mele să rezerve o masă pentru prânz.Dimineața a trecut fără să-mi dau seama. Mi-am mobilizat toatecapacitățile de concentrare; nu mai gândeam, ascultam,înregistram, retranscriam, stabileam comunicarea între clientulmeu și evaluator, rămânând transparentă. Trebuia să aibăsentimentulcăînțelegetotulsingur.

La 12:45 am împins ușa restaurantului unde urma să luăm

prânzul. Și care nu mi-a fost surpriza văzându-l pe Bertrandașteptându-nelamasă!

―Șefultăunuumblăcuocolișuri,mi-așoptitSean.Îieteamăsănuterăpesc.

Tipul era insuportabil. Totuși, nu aveam de ales decât să măstăpânesc.Dumnezeuștiecăeradinceîncemaigreu.I-amarătatcelmaifrumoszâmbetalmeu.

―Văînșelați,noiștimsăavemgrijădedumneavoastră.Bertrand l-asalutat,apoimi-astrânsmâna, întrebându-mădin

priviri.L-amliniștitfăcându-lsăînțeleagăcătotulsederulaperfectpână acum. Motivul prezenței lui Bertrand era clar; se temea căscăparea noastră din urmă cu o zi punea sub semnul întrebăriicolaborareacuel.Petotparcursulmeseis-adiscutatdespreafaceri.Apetitulîncănu-micrescuse,m-ammulțumitcuunwokdelegumegăsitînmeniupecarele-amînghițitcuajutorulunorpaharemarideapăgazoasă.

― Am hotărât să profit ceva mai mult timp de sejurul meuparizian,ne-aspusSeancândniseserveacafeaua.Yaël,contezpetine,amprogramatmaimulteîntâlniricurecrutoridecadre,lacareîmiveifiindispensabilă.Aivăzutîndimineațaastacănupotsămălipsescdetine.

O,nu!Îmidădea totprogramulpestecapși,cu toateastea,nuaveamdeales,nuputeamsă-l lasbaltă.Bătaiadecapdinnoapteatrecutănufolosiselanimic,trebuiasăreiautotuldelazero.Amfostconștientă de venele care mi se zbăteau dureros în tâmple și degreațacarenuaveasăîntârziesăapară.

― N-am să vă dezamăgesc, fiți sigur de asta, i-am răspunsîncercândsăvorbesccuvocecalmă.Vărogsămăscuzați.

M-amridicatșiamluat-ospretoalete.M-amînchisacoloșim-amașezatpecapaculclosetului,cutelefonulînmână.Neștiindpânălaceorăvoifiocupatăastăzi,trebuiasăanticipez.Amînceputprinaosunapeasistentamea.Nemernicanuarăspuns:eraînpauzădemasă. De atâta timp îi tot repetam că trebuie să răspundăîntotdeauna, indiferent când, indiferent unde, chiar și la toaletă

trebuie să răspundă la apelurile mele! Am respirat adânc,promițându-misăpunrapidpunctulpeicuea.Pedealtăparte,eraîn stare să confundeclienții!Nuputeamsăam încrederedecât înmineînsămi.Amdatvreozecetelefoaneșiamtrimisogrămadădemail-uri.Nu-mimai rămâneadecât săaștept răspunsurile. Înaintesă-mipărăsescascunzătoarea,mi-amdatcuapărecepe tâmpleșimi-am aranjat înfățișarea pudrându-mi nasul. După aceea amînghițitoindispensabilăaspirină;migrenadeveneadinceîncemaiputernică.Simțeamcumobarăîmiapasăfruntea,unochidejamădurea, iar stomacul mi se strângea de greață. Încă puteam să-micontrolezstarea.M-amforțatsărespircalm,încet,casățindurereala distanță. Cândm-am întors lamasă, amdescoperit căBertrandplătisedejanota șimăașteptau.Așadar, întârziasematâtdemult!Când mi-a deschis ușa, șeful meu, cu o mină sobră, m-a reținutcâtevasecunde:

―Vincutineîndupă-amiazaasta.Un presentiment răum-a invadat. Ardeam să întreb „de ce?“

Bertranderaocupatpânăpestecap,eueramacolo,nuaveanevoiesăpiardătimpul.Doardacănueramsupusăunuitest?Da,astae,sigurasta.Nupoatefidecâtasta!

După-amiazaa începutdestuldebine, în ciudamigreneimelechinuitoare. Clientul nostru părea să se amuze supralicitând,câștigând de fiecare dată licitația, cheltuielile lui nu aveau limite.Regulat, închizând ochii, inspiram profund. O căldură sufocantăinvada sala, mă simțeam udă. Am aruncat o privire spre Sean șiBertrand, trebuie că se chinuiau groaznic în costumele lor. Spremareameasurpriză,niciunsemndeindispoziție,șiunul,șicelălaltpăreau să se bucure de răcoare. Vasăzică eram singura care aveaimpresia că seaflă într-uncuptor.Gălăgiamă incomodașinumălăsasămăconcentrez.Licitațiilecreșteaucurapiditate,niciopauză,niciun timpmort, imposibil să răsuflinicimăcaro secundă.Totulmergeaatâtderepede!Aproapeprearepede!Cevaacăzutșiastam-adistrasșimaimult,m-amîntorssăvădceseîntâmpla.Prețdeo

clipă, a fost ca o gaură neagră, m-au lăsat puterile și am căzut.Agitația clientului meu m-a readus la realitate, ca și tonulperemptoriualluiBertrand:

―Yaël!Ceseîntâmplă?Amclipitdinochișii-amvăzutchipulserios.Te-arderanjasăfiialăturidenoi?Airatatolicitație!

―Dumnezeule…Pardon!Scuzați-mă.Broboane de transpirație îmi alunecau pe spate. Nu auzisem

nimic. Pentru prima oară în cariera mea de interpret, nuascultasem,eșuasem.

―M-aifăcutsăpierdopiesădebază,atunatSean.Eștimândrădetine?

Erafuriosșiîșipierdusecutotulmorgabritanică.Vorbiseașadetare,cămaimultepersoanes-auîntors,întrebându-secusiguranțăcineeramuștruluitînfelulăsta.M-amchircit,rușinată,umilită.

―Nuștiucesăvăspun.Îmiparerău…―Terog,scutește-mădescuzeletaleșirevino-țirepede.Sănu

semairepete!Mi-a întors spatele, hotărât să numai piardă niciunminut în

plusdincauzaincompetențeimele.―Niciunrisc,aintervenitsecBertrand.Yaël,deaicipreiaueu.Măaflamînplincoșmar.―Poftim?― Te rog! mi-a tăiat-o el agasat. Du-te să iei aer. Ne vedem

mâine dimineață la prima oră, la agenție. Ziua ta de lucru s-aîncheiat.

Vorbisecuvoce joasă, spredeosebiredeSean,dar sentința luierafărădreptdeapel.ȘtiamcăînfațaluiBertrandnuaveaidreptulsăgreșești,acumsuportamconsecințele.Nufusesenevoiedecâtdeofracțiunedesecundă.M-amridicatașadardepescaun,i-amcedatloculșim-amîndepărtatșoptinddiscretun„larevedere“.Niciunulnu mi-a răspuns, deja nu mai existam pentru ei. M-am lipit deperetele din fundul sălii ca să-i observ de la depărtare. Apoi, amplecatdelaDrouot.DacărămâneamșimăvedeaBertrand,furialuiarficrescutșimaimult.

2Medicamentantiastenic.(N.t.)

4Ce-osăfacpânălasfârșitulzilei?Imposibilsămăduclaagenție

șisăleexpliccolegilorprezențamea.Nuaveamchefdebunăvoințalui Alice. Mi-era groază să mă duc acasă să stau singură. M-amhotărât să mă plimb. De fapt, am avut mai degrabă impresia cărătăceam pe străzi. Să găsesc o soluție ca să-mi îndrept greșeala.Asta mă sufoca, îmi tăia respirația, mă ținea cu ochii-n patru.Trecătoriimăîngrozeau,făceamtotulsănuatingpenimeni,sănuprivescpenimeni.Gleznelemelemisepăreaudeodatăuimitordefragile.Strângeamtelefonulînmână:săsimtceamaimicăvibrație.Trebuia în cele din urmă să primesc un apel de la Bertrand.Contrariuleradeneconceput.Nueradecât17:15.Ceputeaisăfacilaoraasta,dacănusălucrezi?Eramlajumătateazileidemuncă.Mi-am dat seama că făceam neîncetat turul cartierului, nu măîndepărtasempreamultdesaladelicitații:săfiupregătităsăvinîncazcă…

Rătăceamdejademaibinededouăorecândamsimțitpicăturide ploaie. Asta mai lipsea! Nu aveam umbrelă și mă aflam înmijlocul străzii cu sentimentul că m-am pierdut în orașul meu.Aversa s-a intensificat: trebuia să mă pun la adăpost. Am împinsprimaușăpecareamvăzut-o.Încemagazinnimerisem?Așfipututchiar sămă întreb dacă era unmagazin,mă aflam într-o camerăfărănume.Amezitat să iesdinnouca săverificdacăeradeschispublicului,zărisemtotușiovitrină.Ampreferatsărămânlacăldurășipeuscat,cuatâtmairăudacăderanjam.Voiplecadacăvoifidatăafară.Aparent,păreamagazinulunuinegustordelucrurideocazie.Praful mi-a intrat în ochi. Mirosuri de piele veche, de ceară, de

lemn, de haine vechi mi-au ajuns la nas. La o primă vedere eraimposibil să deosebești obiectele și mobilele, din cauză că erauamestecate toate. Locul suferea de o serioasă lipsă de spațiu. Eraimposibil să circuli pe-acolo. Spațiile dintre mobile eraumicroscopice, ceea ce-ți dădea impresia că pătrundeai într-unlabirint.DarsevedeaclarcăerafoartedepartedestilulLudovicalXV-leasauEmpire.EraregatulcelorTreizecideaniglorioși3,niveluldéco.Eraude toate: o canapea,niște console,mese rabatabile,unbufetFormica,câtevascauneTulipascunseîntr-uncolțșicare,datăfiindstarealor,probabilașteptauvizitaunuitapițer,cașiocantitatede obiecte a căror utilitate rămânea ascunsă. Afară, vremea seînrăutățeatotmaimultșicutoateacestealoculeraluminos,grațienumeroaselor lămpi vintage aprinse aproape peste tot. Absențaluminii directe crea o atmosferă blândă, caldă, poate cu virtuțiliniștitoare. Dacă măcar asta ar funcționa și în cazul meu. Amînaintatpuținșim-amopritînfațauneietajeredinmetalșilemnpecare se aflau un patefon, aparate foto Polaroid vechi și chiar ocamerăvideoSuper8.Privireami-acăzutpeunsuportcuocolecțiedeilustrateVidalcaaceeapecareoaveamlașcoală.Înclipaaceea,am ciulit urechile; muzica asta… Black trombon, monoton,trombonul, e drăguț. Turbion gramofon… Gainsbourg… o emoțiebruscă m-a făcut să-mi țin respirația… o imagine a tatălui meubătându-ne la cap pe soramea și pemine, când eram puștoaice.Încă îlauzeamspunându-ne înepocanoastrăboysband: „Fetelor,asta emuzică, am să fac cultură cu voi!“ În replică, împreună cuAliceglumeampeseamavârsteiluișitotulseterminacuhohotederâs. Această amintire s-a risipit când am auzit peste vocea luiGainsbourgoaltăvoce,ovocedebărbat:„Blacktrombon,monoton,autohton al nopții, Dumnezeu o iartă pe copila care fredonează înpatul meu… Black trombon, monoton, ea se dă pe jumătate, goalătremură…“M-amuitatîntoatepărțile,căutândsă-midauseamadeundeveneavocea.Imposibildeștiut,bărbatultrebuiesăsefiaflatînfundulmagazinului,ascunsdeunparavancumodelînpătrățele.Înoricecaz,sedescurcatipul,chiarcredeaînel.Totuși,cântafals!

Înciudaacestuifapt,eramaidegrabăplăcutsă-lasculți;respirațiaîieraînperfectăarmoniecunotele,timbrulluieracald.Astaaproapecă mi-a smuls un zâmbet, mai ales când a imitat alămurile. Ampreferatsăpleclafeldediscretprecumvenisem,curisculdeamăuda.

―Yaël?amauzitînspatelemeu.Voceaasta…M-amîntors,cumânapeclanță.Migrenaîmidădeahalucinații,

altfelnuarfi fostposibil.M-amrăsucitbrusc;brațelemi-aucăzut,gâtulmis-acontractat,pumniimis-austrâns,inimami-abătutmairepede, făcândunsaltcuzeceani înurmă.Măaflam în fațaunuistrigoi,carepărealafeldeșocatcașimine.

―Yaël…tuești?Aînaintatspremine.Aproapecănuseschimbase,dacăn-arfi

fostochelariidebagaceîiapăruserăpenasulușorcoroiatdupăceși-lspărsesefăcândpe imbecilulcuAdrien; îicursesesângeșinoi,fetele,nejucaserămde-ainfirmiereleînsoțindu-llaurgențe.Verigalipsăatrupeisematerializaseaici,subochiimei.

―Bună,Marc,i-amspuscuovocealbă.Nimeni nu mai rostise acest nume de multă vreme. Eu, cea

dintâi.―Amcrezutcăaimurit!amșuieratcuironie.Remarcamea l-a emoționat, și-a dat jos ochelarii și și-a trecut

mânaprinpărulscurt; îlaveatotșaten-deschis,bătândînblondlasoare.Aprivitînaer,curespirațiatăiată,totaldescumpănit.Să-ifiedebine!Era în interesul lui să se înarmezecucurajdacăaveadegândsămăînfrunte.Apois-a frecat laochi,adeschisguraodată,fărăsăspunănimic,darmișcândmâinile. Înmodvizibil, îșicăutacuvintele.Nueracazulsăcontezepeminecasă-iușurezsituația.

―Yaël…dacăm-așfiașteptatlaasta…―N-ainimicaltcevadespus?!amlătratcurăutate.Scumpul de Marc se topea văzând cu ochii. Asta era tot ce

merita.―Bada…Scuze…Cefaciaici?Întrebareacarenutrebuiapusă.

―Măadăpostescdeploaie.―Mulțumescploiică te-a trimisaici,mi-aspus,cuunzâmbet

largpebuze.Eradinceîncemaibine!Credeapoatecă-miardedeglume.Și-a

schimbat imediat mina satisfăcută când a observat că nu-iîmpărtășeam părerea. De ce trebuia să se întâmple asta azi? Măenerva!Deparcănuaveamdestulelucrurișigrijiînminte!Bun,osăderulezdinnoufilmulcașicumultimelecinciminutenuar fiavutloc.

―Telas,amspussec.Elafăcutunpasspremineîntinzândbrațul.― Nu… Stai… Nu poți să pleci așa repede! Vreau să-mi spui

despretine…săștiuces-aîntâmplatcuceilalți.Îșibătea jocdeminesauce!?Uitasece făcuse?Amstrânsdin

pumnicasă-mistăpânescfuria.―Epuțincamtârziu,nu?Cineadispărutdinviețilenoastrede

peozipealta,fărăsămaideavreodatăunsemn?Cinene-alăsatsăneînchipuimceeramairău?Ceeramairău,Marc!Măînțelegi?

Aveam nevoie să mă descarc și el pica la țanc. Mă fixa cuprivirea,dinceîncemaiabătut.

―Terog… lasă-măsă-țiexplic…șidupăaceeaveihotărîdacăsă-mispuisaunudesprevoi.

Avea încăprivireaaceeadeculoareaalunei,cadecâinebătut,cucâtevaridurideexpresieînpluscareîlfăceaumatur.Amîntorsprivirea,nuvoiamsă ghicescdacă fusese fericit sau trist înaceștiultimizeceani.Dardecâtsă-mifacgândurinegreumblândpestrăzisau și mai rău, singură în apartamentul meu, mai bine mairămâneamunpic.Și, înadânculmeu,voiamsăștiudeceplecasefărăniciuncuvânt,fărănicioexplicație.Decândvoiamsă-mireglezconturilecuel!Cubrațeleîncrucișate,mi-amîndreptatspatele,gatasămușc.

―Te-ascult!―Nustaaici,vinosăieiloc.Apornitsprefundulmagazinuluifăcândslalomprintremobile

șieul-amurmatavândgrijăsănuatingnimic.Amtrecutînspateleparavanului cu model în pătrățele și m-am trezit în fața unuiadevărat haos. Începând cu biroul său cu ornamente în rulouri,carenuputeafiînchisdincauzaimpresionantuluiteancdehârtiipecare trona un calculator Texas Instrument, pe care trebuie să-l filuatlamânaadoua.Adatlaopartenișterevistedinanii’80,carezăceaupeceledouă fotolii-clubLeCorbusier, cupieleacrăpatăpealocuri, între care se afla omăsuță joasă ovală și o scrumieră cupicior,nupreacuratășicelpuțininstabilă.

―Ialoc!Măpregăteamsăfacasta,cândunnou-sosits-afăcutsimțit:―Marc,undeești?―Abuelo!Suntaici!L-amrecunoscutpebuniculluiMarcdinclipaîncareaapărut.

Îmbătrâniseînzeceani,acumseajutadeunbastoncasămeargă.Dar își păstrase vioiciunea și capacitatea de a te sonda dintr-oprivire, se simțea asta. Ultima dată când îl văzusem, fugisem,disperată,dinapartamentulluidinarondismentulșaptesprezece.

―Eibine,nepoate,nupierzitimpul!aspuselcuunzâmbetîncolțulguriișicuoocheadăspreMarc.

S-a apropiat de mine și m-a privit din cap până-n picioare.Tocurilemele cui îmi îngăduiau să-l privescde sus și eram foartemulțumitădeasta.

―Domnișoară…chipuldumneavoastrăîmiestefamiliar…―EsteYaël,aintervenitMarc.Ți-oamintești?― Yaël! Micuța Yaël! Ai devenit o femeie fatală, m-a

complimentataplecându-seușor.Apoiascăzuttonul,cașicumamficomplotat,caniștevechiprieteni:Vezi,pânălaurmăl-airegăsit,aîndrăznitsăspunăfăcându-micuochiul.

―Darnupeelîlcăutam,amrăspunsprompt.Semaicredeașiamuzant!Separecă înfamiliaaianimeninu

eracucapulpeumeri!―Temperament,nuglumă!Dacăașfiavutcudouăzecideani

maipuțin…

―Ajunge,Abuelo!aspusMarcpunându-iomânăpeumăr.Osăstămdevorbă.

Auschimbatoprivirecomplice,eadevărat,dareusimțeamcămaieracevaînspateleei.

― Foarte bine… dar n-ai s-o ții aici! Iartă-l, a uitat bunelemaniere.Hai,afară!Închideumagazinul!Duceți-vălaLouis,acoloosăvăsimțițibine.

Marcm-a întrebat din priviri, eu am dat din cap și am luat-oînspre ieșire.Eraoadevăratăcapcană.Amașteptat câtevaminutepetrotuar,plouaîncă.Marcaieșitșiel,adeschisoumbrelășimi-adat-o.Îșipuseseohainădinvelurroasă,căreiai-aridicatgulerulcasăseaperedepicăturiledeploaie.

―ÎmiparerăupentruAbuelo,nupoatesăseabțină…Ce-mipasămie?―E-nregulă.―Tederanjeazădacămergempejospuțin?Dacă ai ști… sunt două ore, mai mult sau mai puțin, de când

merg.―Teurmez,i-amrăspunsfărăchef.M-a privit lung, apoi a pornit. Mergeam alături de el, la un

metrudistanță,întăcere.NiciMarcnuadeschisgurași,fărăsăseoprească,și-aaprinsoțigară.Aveacategoricaceeașialurăcaatuncicând eram studenți; haina, țigările, vorbeamereu cumâinile, iarvoceagravășicalmăpăreasăanunțetottimpulocatastrofă,chiarșicândvoiasăfieamuzant.Astamălăsarece.

Am profitat de drum ca să-mi verific mail-ul pe telefon:chestiunilecurente,darniciovestedelaBertrand.Șieradejatrecutdeora20:00.Camunsfertdeorămaitârziu,Marcaîmpinsușaunuimicrestaurant,versiuneabraserie,cumeniutradițional,demodatșicompletpustiu.Mirosuldebucătăriemi-a întors stomaculpedos,un amestec de usturoi, de grăsime arsă, de tocană care fierbe.Unoraleplaceasta,decorulcufețedemasăîncarouriroșii,capdevacă. Eu nu fac parte dintre ei. Ar fi trebuit să-mi amintesc defaimoasa poftă demâncare a luiMarc. Eraun obișnuit al casei; a

ciocănit în ușa bucătăriei, de unde a ieșit un bărbat solid care l-abătutprieteneștepeumăr.

―Salut,Louis!―Salut,Marc!Buniculnue?―Nu,darsuntînsoțit.Louis,căciașasenumea,aaplecatcapulșim-avăzut.S-așters

pe șorț și a venit să-mi strângă mâna. În clipa în care mi-a datdrumul,m-amabținutsănu-miscotgelulhidroalcoolic.

―Poțisănepregăteșticeva?Ia-oîncet,nunegrăbim.Vorbeștepentrutine,Marc.―Amsăvăfaccevabun,osăvedeți,domnișoară!Ceoroare!Refuzamcategoric să înghit ceva ieșitdinbucătăria

luișipregătitdemâinileluiscârboase!―Pentrumine,nimic!Numi-efoame!―Mie să nu-mi faceți asta! O să vă spulbere prima rafală de

vânt!Spuneți-micev-arplăcea?Așfifostnepoliticoasădacăinsistam.― Dacă aveți legume verzi sau o salată, dar fără nimic pe

lângă…―Osăvălingețipedegete!Marc,simte-tecaacasă.Telas,beți

unvinișor.A dispărut în bucătărie, lăsându-ne singuri acolo. Trecând în

spatele barului,Marc a arătat înspre sală cu un gest care spunea„alege omasă“; nu știam ce să aleg.M-am hotărât pentru un locaproapedeintrare.Picioarelescaunuluivechidinlemnauscârțâitpepardoseală,readucându-mimigrena.Odatăașezată,amezitatsăpunmâinilepemasă,de teamăcă fațademasăesteunsuroasă șilipicioasă.Ampipăit-oșiamoftatdeușurareconstatândcățesăturapăreacurată;mi-ampustelefonulpeea.Marcs-aașezatînfațameașiaturnatvinroșudintr-osticlă.Aridicatpaharulșiși-aațintitochiiîntr-aimei.

― Văzându-ți aerul înțepat, presupun că, dacă îți propun săciocnimpentruregăsireanoastră,aisărefuzi?

L-am fulgerat cuprivirera.Va trebui să înțeleagă repede că în

ziuaîncareplecaseîșipierdusedreptulsăfacăglumecumine.―Presupuifoartebine,într-adevăr.Dinautomatism,ambăutoînghițitură.Marcafăcutlafel.―N-amavutcurajulsăvăspunlarevedere,arostitdeodată.―Cevreasăînsemneasta?―FusesemdatafarădelafacultatesaumaidregrabăAbueloa

hotărât să fiu dat afară de la facultate… poate că nu-ți aduciaminte…darlocuiamlaelînperioadastudiilor.

Evidentcăîmiamintesctotul.Cumpoțisă-țiînchipuicontrariul?Eramtottimpulîmpreună.

―Celegăturăareastacudisparițiata?―Cândafostevidentcăiarășinuvoiluaexameneleparțiale,cu

acordulpărințilormeimi-afăcutopropuneredestuldesimplă.Voiasă mă salvez, să nu mai vegetez, să fac ceva cu viața mea, cutinerețeamea.Mi-aplătitunbiletopenșimi-apropussăcălătoresc,săîmigăsescslujbeneînsemnatecasătrăiesc,săîntâlnescoameni,săvădțărișisămăîntorccândvoișticevreausăfaccuviațamea.Primadatăcândmi-avorbitdespreasta,nul-amluatînserios,amcrezutcăaveamdeales.Adouaoară, îmirezervaseunbiletdoardus pentru trei zile mai târziu. M-am trezit legat de mâini și depicioare.

Eram consternată, nu doar furioasă. Așadar, versiunea servitădebuniculluieraadevărată.Marcnueradecâtuncretin!

―Decenune-aispusnimic?l-amîntrebatbătândcupumnulînmasă.

―Yaël,fiisincerăcumine!Amintește-țicumeramuniipentrualții.N-ațififăcuttotulcasărămân?

Și-aînfiptochiiîntr-aimei,euamîntorsprivirea.Evident,m-așfibătutcaonebunăcasănuplecesauașfiplecatcuel,oricumastaaveamdegândsăfacpe-atunci.Cumîndrăznisesănefacăașaceva,să-mifacămieașaceva?Nespuneamtotul,împărțeamtotul.

―Astanu-io scuză, i-amrăspuns.Ar fi trebuit să-ți iei rămas-bundelanoi.Amfiînțeles,te-amfiajutat…Apoifuriaaexplodat,voceami-adevenittăioasă,mâniaadatpedinafară:Crezicăpentru

noinuacontat!Te-amcăutatpretutindeni,caapucații!Erammorțidefrică!Ne-atrecuttotulprinminte!Aimăcarideederăulpecarenil-aifăcut?Nupotsăadmitcănune-aispusnimic,căaipututsăneîndepărteziînfelulăstadinviațata.Aitrasoliniepestenoideșieramcaofamilietoțișase.Prietenianoastrăerapeviață!

Tiradamălăsasefărăsuflu.Aoftat,s-aciupitdenasșim-aprivit,abătut,dezarmat.

― Dacă aș fi făcut-o, m-aș fi răzgândit, n-aș mai fi plecatniciodatășiașfipierdut încrederea luiAbuelo.Nuputeamsă-i facasta, l-așfi trădat.L-amalespeel,șinupevoi.Amfost lașfațădevoi…

Își dădea seama că fiecare cuvânt al lui era ca o lovitură depumnalîninimă?Îmivorbeadeîncredere.Daranoastră?Ocălcaseînpicioare.

―Nuestepardonabil,suntconștientdeasta…dareramîngrozitdeideeacăplecșivăpărăsesc…Nuvoiamsăparunratatdecarepărințiișibuniculsedebarasează.Numaiștiaucesăfacăcumine.Nuvaloramnimic,Yaël,amrefuzatcavoisăvădațiseamadeasta…

Și-a lăsat bărbia în piept câteva secunde. Când m-a privit dinnou,zâmbeatrist.

―Și-apoi,amfăcutopetreceredepominăpentruangajareata,înultimaseară.

―Eadevărat…―Nuîncetamsămăgândesclaasta,amfostgatasăcedezșisă

vă spun totul, darnuvoiamsă-ți stricbucuria, voiamdoar sămăbucurdevoipânălasfârșit.

Oimaginefoarteclarămi-aapărutînminte.Oimaginelacareîmiinterziceamsămăgândescdezeceani,atâtderăuîmifăcea.

―Astaînseamnăcăatuncicândm-aiconduspejospânăacasăla7dimineața…

―Știamcănutevoimairevedea,mi-amărturisitprivindu-măînochi.

―Înaintesămăîmbrățișezi,mi-aispussă-țiținbiletul…―PentruconcertulluiBenHarper…îmiamintescpreabine…Și

dupăaceeaamfugitcasăajunglaaeroport.Mi-am luat capul înmâini și amprivit carourile depe fața de

masă.―Aifipututsătrimițivești,odatăplecat!―Lacearfifolosit?Casăvăspuncăeramdeprimat,căeram

un ratat care nu știa ce să facă cu viața lui?! Și-apoi,mi-era preateamăsă înfrunt reproșurilevoastre.CândAbuelomi-a spuscă tevăzuse, în ziua aceea am știut că era prea târziu ca să vă dau deveste,căn-așfifăcutdecâtsăînrăutățescsituația.

―Cevorbești…astaa fost scuza tapentru căai ruptdefinitivlegăturilecunoișine-airenegatprietenia?

―Nupoțisă-mispuiașaceva!―Tacă-țigura,Marc!Am oftat adânc și m-am ghemuit pe scaun, obosită deodată,

neștiindce să-imai spun, supăratăși copleșitădeamintireaaceleiultimeîntâlniricubunicullui.

A doua zi când ceilalți mă luaseră din fața facultății, nu mădusesem la lucru, stătusem toată ziua în fața porții imobiluluibătrânului,hotărâtăsăașteptsăseîntoarcă.Eraaproapeora21:00când îl văzusem venind fluierând. Se oprise în fața mea, cu unzâmbetblândpebuze,remarcasemcăpurtaunadintrehaineledevelur ale luiMarc. Mă poftise să-l urmez. Încă îmi aminteam că,urcândscaraînurmalui,măgândeamcăbuniculeraînformădacăurca până la etajul al treilea în pas alert. În niciun moment nuîncetase să fluiere, iar asta mă enervase peste măsură. Ajunși înapartament,amrămasînfațaușiicubrațeleîncrucișateîntimpceeltraversaculoarulmareîntonuricalde,deocrușiacaju,șiluminatdelămpidebibliotecă.Înceledinurmăamizbucnit:

―Undeeste?―Vinoșiialoc,micameaYaël!―Nu!Els-aîntorsspreminerâzând.―Cetemperament!―Cuatâtmaibinedacăvăamuză,darundeeste?

S-aapropiatșicândși-apusmânazbârcităpeumărulmeu,m-amdatînapoi.Els-aîntristat.

―Ebine,nu-țifacegriji…Oclipăscurtă,amoftatdeușurare.―OK!Darundeeste?Și-aaprinsoțigară,apoiadatdincapprivindu-mă.―Știamcăpânălaurmăosămăvădcuunuldintrevoicinci.

Oh…chiartepreferampetine…―Puținîmipasă!Vreausă-lvăd!―Marcaplecatsăfacăcevacuviațalui,săîncerceoaventură…

Edeparte…―Darundeeste?Șidece?amstrigatbătânddinpicior.―Nupotsă-țispunnimicaltceva…Nepotulmeuesteuncretin.

I-amspussăvorbeascătotușicutine…dar,însfârșit…aales…Măprinsesefermdeumeri;obrajiiîmierauscăldațiînlacrimi.―Nu a fost o hotărâre ușor de luat, crede-mă, dar trebuia să

plece, era necesar… e pentru binele lui. Acum, vezi-ți de viața ta,micuțăYaël.Șilafelșiprieteniităi…

―N-osăsemaiîntoarcă?l-amîntrebatcuvocefrântă.Abueloaridicatdinumeri, iareuamvăzutunlicărdetristețe

străbătându-iprivirea.Măstrânseseșimaitaredeumeri.―Nu-laștepta,mi-aspusfoarteîncet.Măeliberasemdinstrânsoarealuișiplecasemalergând,lăsând

deschisăușaapartamentului înurmamea.Măstrigasedepecasascării,dareuîmiacoperisemurechile,refuzândsăasculturmarea.Mădusesem laAlice și Cédric ca să lepovestesc tot.Mă simțisematâtdesingurăfărăelînperioadaaceea,împărțităîntreabsențaluișiimpresiacăfusesemtrădată.Șiapoi,fărăsănedămseama,l-ampomenit tot mai puțin. Viața își urmase cursul și cotidianul neînghițise. Cu toate acestea, nimeni nu-l uitase. Marc devenise unsubiect tabu.Euevitamsubiectul în rareleocazii cândnumele luierarostit.

Și în seara aceasta hazardul și ploaia făcuseră ca drumurilenoastre să se întâlnească din nou. Marc era aici, în fața mea,

încercândsăsescuzepentrucenefăcuse.―Și,cumaufost?Călătoriiletale?l-amîntrebatîntr-untârziu,

casămădesprinddinamintiri.Mi-a mărturisit că-și petrecuse un an în Canada, destul de

înspăimântător; singurătatea îl devorase și îl împiedicase să sedeschidăcătreceilalți.IncapacitatealuidinFranțadea-și luaviațaînmâininuserisipisecaprinmagiecândaajunsacolo.Rezervadebanicucareplecasesetopeacazăpadalasoare.Traversasețaradela est la vest cu trenul, trăind din mici slujbe la negru. Învățaseengleza,amănuntcaremi-asmulsunzâmbet,darșisăsedescurcesingur. Acele douăsprezece luni de unul singur fuseseră „șutul înfund“ de care avea nevoie, devenise adult, „mai mult decât înarmată“,mi-a spus.LaVancouvero întâlnisepeoanume Juliette,care pe lângă faptul că i-amângâiat inima, îl luase într-un tur alțării. Începând de-atunci, totul a avut culoarea vacanței, chiar șicândspălavasele într-unrestaurantcasăcâștigecâțivaeuro.Mi-apovestitcăîmpreunăcueasemișcafărăîncetaredintr-unlocîntr-altul,fărărutinășimonotonie.Fiecareorăputeasă-iarunceîntr-onouăaventură.Șiapoi, într-ozicândseplimbasingur,adatpesteun târg de mobilă, petrecuse acolo o după-amiază întreagă, deșispirituletnicnu-linteresa,vorbindcutâmplarii,cutapițerii,cutoțiartizaniipecareîiîntâlnea.Sesimțiseînelementulsăulaaceltârg,dându-și seama că avea o grămadă de cunoștințe în domeniu. Înzilele următoare fusese bântuit de acest lucru. Până la urmă și-amărturisitmotiveleacesteiobsesii:Abueloîi transmisesepasiuneasa,șieleraunvânătordecomori.Știa însfârșitcevoiasă facă înviață: să muncească împreună cu bunicul lui la magazinul devechituri.Venisevremeasăseîntoarcăacasă.

―Cândafostasta?S-aopritovreme,s-ascărpinatîncapșiarespiratadânc.―Acumcinciani,mi-arăspunsocolindu-miprivirea.―Cinciani!Șinuți-atrecutprincapsădaiunsemndeviață?

amurlatlael.Nueracuputință!Petrecuseatâțiaaniatâtdeaproapedenoi,

fără să miște un deget ca să ne vadă. De ce-mi mai pierdeamtimpul?Aveamaltelucruridefăcutdecâtsă-iasculttâmpeniiledeadolescentîntârziat!Nuaveaniciunsens!Cescuzătâmpităosămaiinventeze?

― Știi că în zece ani s-a inventat o chestie genială? Rețelelesociale, i-am spus cu ironie. Adrien și-a regăsit chiar și colegi degrădiniță!

―Nuestilulmeu…―Nuestilultău!m-amînfuriat.Îțibațijocdemine,Marc!Când

vrei,poți!Dar,defapt,credcănuvoiai…chiarmăîntrebdacănoiamcontatvreodatăpentrutine!

―Îțiinterzicsăspuiasta!Amtrăitîninfernfărăvoi…―Infernultăunuînseamnănimiccomparativcualnostru!m-

amrăstit.Marc,ne-ai trădat.Am fost toți pe fundulprăpastiei dincauza ta, Adrien n-a avut chef de râs luni de zile, Cédric a ratatexamenuldegraddincauzata,nuammaipusniciodatăpiciorullaElPaís,pentrucădecâteorimergeamacolo,segăseamereuunulcare începea să dea apă la șoareci! Îți ajunge saumai vrei și alteexemple?

Ochiiis-auumplutdelacrimi,și-aluatcapulîntremâini.Într-oaltăepocășidacănuașfifostatâtdefurioasă,astaarfipututsămăemoționeze. Dar acum nu voiam decât un lucru: să-i lipesc operechedepalme.

―Hai, acumrăspunde-mi!Cumpoți să trăiești de cinci ani înParisfărăsăîncercisăaflices-aîntâmplatcunoi?

Mi-aînfruntatprivirea,culacrimileuscate.―Era complicat…Trăiam în altmoddupă atât demult timp,

care nu avea nicio legătură cu voi. Am preferat să rămân cuamintirile mele decât să vă înfrunt. Imaginează-ți, dacă v-aș firegăsit, aș fi căzut ca musca-n lapte… ne înstrăinaserăm, Yaël…Toatălumeaîșiaveaviațasa,eumaiînaintedecâttoți…Num-amîntorssingur,Julietteavenitcumine,ne-amcăsătoritchiarînaintedeaneîntoarcelaParis.

―Eștiînsurat!

Ultimullucrulacaremăașteptam.Fărăsăștiupreabinedece,m-am încordat, dacă era posibilmaimult decât eram deja. El s-auitatpefereastrăatingându-șiinelaruldelamânastângă,marcatdeurmauneiverighete.

―Nupentrumulttimp,aoftat.Așteptdatadivorțului.―Probabilcăn-aiavutmartoribuni,amspus.―Astaammeritat,arostitcuunrâsamar.S-a lăsat tăcerea între noi. Marc și-a băut vinul, cu înghițituri

mici.Apoibrusclinișteaafostîntreruptă,ușabucătărieis-adeschisșiaapărutproprietarulrestaurantului.

―Ceatmosferă!―Depănămamintiri,i-arăspunsMarc.―Pfui…nuparpreaveseleamintirilevoastre!M-am uitat la porția mea de mâncare. Într-adevăr, era fasole

verde,artrebuisăspunchiarofasoleverdesplendidă…doarcăeraînconjuratădeobucatămaredeslănină.

―Te-aiîntrecutpetineînsuți!l-acomplimentatMarcprivindu-șifarfuria.

Uitându-mălamâncarealui,olimbădevităcareînotaînsos,mis-afăcutgreață.Mi-amdisimulatcâtdebineampututrepulsia.

― E perfect, mulțumesc, am spus pe un ton neutru, luptândîmpotrivadezgustului.

―Văplace?ainsistat,foartemândrudeel.Amdatdincapșiamschițatunzâmbetușor,pecareîlsperam

convingător.„Chef“-ulne-auratpoftăbunășiadispărut.Cuvârfulfurculiței,amdatlaopartecarneașiamciugulitdinfasole.Marcaînceputșielsămănânce.

―Yaël?―Da,i-amrăspunsaruncându-ioprivirefugară.Els-afoitpescaun.―Ce-i?amzis.Trebuiasămăstrăduiescsă-mistăpânescagresivitatea.―Tucefaci?Șiceilalți?Mordenerăbdaresăaflu.Amoftat,obosităîncădinaintedea-ipovestiviațacelorlalțișide

abrodaînjurulviețiimele.―Ladoianidupăplecareata,AliceșiCédrics-aucăsătorit,după

aceeaAdrienșiJeannele-auurmatexemplul.―Adrienînsurat!Așfivrutsăvădasta!I-amaruncatoprivireneagră.―Scuze,n-arfitrebuits-ospun.Mi-autrebuitcâtevasecundecasămăcalmez.―Aveai locul tău lamasa de onoare, să știi, i-am spus cu un

zâmbettrist,fărăvoiamea.―Hm?―ȘiCédricafăcut lafel,săștii.Aveamunlocgol lamasă…A

strânspumnii și și-agolitpaharuldintr-o înghițitură.Alicearedoicopii, am spus în continuare.Marius, de șapte ani și Léa, de trei.Adrienaadoptat-ooficialpeEmma.

Pentrumulttimp,amcontinuatsă-iînfățișezportretulfiecăruia,fărăsă-idauocaziasăspunăceva.Măascultacuatenție,cauncopilcăruiaisespuneopovesteextraordinară.Zâmbeadincândîncând,vedeamcâtdetulburateracărataseatâteaevenimente.Farfuriilenoastreaudispărutcaprinfarmec,fărăcaLouissăintervinăaltfeldecâtcasănepropunăocafea,probabil înțelesesecăaș firefuzatdesertul,chiarnuașfipututsăînghitmerengul.Ceștilenoastreausosit cu o ciocolățică pe care am ronțăit-o fără sămă gândesc, înciudalipseiflagrantedeapetit.

―Șitu,Yaël?Mi-am lăsatbărbia înpiept.Amintireaeșeculuimeudindupă-

amiazaaceeami-a sărit în față, amaruncatoprivire spre telefon.Nimic.Nueranormal.

―Eu,nimicspecial…lucreztotacolo.―Nu!Eincredibil!Cefaci,defapt?Cândamplecat,nuștiai.―Suntinterpret,printrealtele.― Ești foarte misterioasă… Și restul? Viața ta? Ești fericită?

Vreau să știu… Spune-mi ce faci, a insistat cu voce veselă și cuzâmbetulpebuze.

Îl interesa viațamea. Dar nu aveamnicio îndoială în privința

faptuluicănuvaînțelegemaimultdecâtceilalțidinceeacefăceameu.Și-apoi,erapreatârziu…

―Îmiparerău,Marc,trebuiesăplec,amozigreamâine.Măpregăteamsăscotportofelul,darm-aîmpiedicat, întinzând

mânaspremine.―Lasă,osătreceumâinepe-aicisăplătesc.―Mulțumesc.―Undelocuieștiacum?―Înarondismentulcincisprezece.―Mergicumetroul?Potsăteduccumașina,dacăvrei.― Nu e nevoie, o să-mi comand un taxi. Va fi aici în cinci

minute.Cândosălespuncelorlalțicăte-amregăsit…I-amaruncatoprivire,curioasăînprivințareacției lui.Voiasă

reia de-acum legăturile? Sau nu era decât apă de ploaie? A părutstupefiat,și-afrământatmâinile.

―Eadevărat?Aisăfaciasta?Chiardacăașfidattotulcasăoiaudelacapătșisănufi trăit

searaaceasta,nuputeamsălefacașacevacelorlalți.Nueramîntr-atâtdeinsensibilă,încâtsănulespunnimicdespreel.Șiștiamcă,fărăsăsteapegânduri,îivoracordaiertarealorluiMarc.Așaerauei…

― Cum aș putea să le ascund asta? O să-nnebunească toți debucurie.Dă-minumărultăudetelefon!

Mi-a adresat un zâmbet irezistibil. După aceea a scotocit prinbuzunarele hainei și a scos un portofel din piele jerpelit, gata săexplodezedincauzahârtiilordetotfelul.Febril,l-adeschisșiascosoagendă.

―Nu-țiștiinumărulpedinafară?Amridicatochiisprecer.De-aleluiMarc!―Nu.Bun,aicucesănotezi?L-amînregistratdirectînagendatelefonuluișim-amridicat.Ela

făcutlafelstrigându-lpeLouis.―Plecăm!Pemâine!―Pemaitârziu,băiețaș.Domnișoară,revenițicândvreți.

Șimaice?―Mulțumesc,i-amrăspuns,știindpreabinecănuvoimaipune

piciorulînloculăla.Din fericire pentru mine! Taxiul mă aștepta în fața

restaurantului.M-amîntorsspreMarc.―Tesun.―Atunci,pecurând.Afăcutunpasspremineșim-apupatpeobraz.Euamrămas

rece, fără să-i răspund. Apoi m-am suit în taxi și Marc a închisportiera.Mașinaademaratimediat.Aceastăîntoarcereîntrecutîmilăsa un gust amar.Mă îndoiam căMarc înțelesese că lucrurile seschimbaseră, mai ales după tot ce ne făcuse; și noi deveniserămadulți,numaieramogașcădestudențifărăgriji.Șitotuși,așacumîispusesem,ceilalțivorsăriînsusdebucurie.Trăsesemliniepestetoateacestea,pesteacest trecut,numaiexistapentrumine. Îivoilăsasăsărbătoreascăîntoarcereafiuluirisipitor,euaveamalteledefăcut și griji mult mai importante. Tăcerea desăvârșită a luiBertrandmăneliniștea,erachiaratâtdesupăratpemine?Refuzamsăcredasta.

Ziua aceea improbabilă mi-a permis să mă întorc în cele dinurmădestuldedevremeacasă.Îndeajunscasăînghitunsomniferșisădormșapteoreneîntrerupte,unsomngreușifărăvise.Astanum-aîmpiedicatsămătrezesccuogreutateînstomacși,imediatcem-amdezmeticit,amresimțit înfrângereadinurmăcuozi.M-amliniștit tărăgănând lucrurile. La ora 9 fix luam loc la biroulmeu,gata sămă reapuc de treabă și sămă fac iertată pentru greșealamea.Bertrandavenitlamaipuțindezeceminutedupămineșimi-afăcutsemnsă-lurmezînbiroullui.Atitudineasam-afăcutsămătemde ce eramai rău, scotocea printre dosare fără să-mi aruncenicioprivire.

― Soția lui Sean a sosit ieri-seară. Astăzi o însoțești lacumpărături,m-aanunțatcașicumnus-arfiîntâmplatnimic.

Amînțepenit.

―Poftim?Darcredeamcăelareprogramateîntâlnirișicăarenevoiedemine.

Și-aaținitprivireareceîntr-amea.―Măocupeudeasta.Prefercatusăteocupidesoțialui.Doar

nucrezic-amsămătransformeuînpersonalshopper!Mâinileauînceputsă-mitremure,le-amascunslaspate.―Te-aiodihnit?―Echiaratâtdesupăratpemine?Aoftatadânc,fărăsăînțelegmotivul.―Nu,euamluataceastăhotărâre…Astaîțidăocaziasăaiozi

mai lejeră, a continuat, cu vocea ușor îmblânzită. Îți vei reluaîndatoririlemâine.

―Îmiparerăupentruieri.Mi-arespinsscuzelecuungestalmâiniișis-aîntorsladosarele

lui.―Nu-țifacegriji,amuitat.Era exact pe dos. Îmi amintea într-un mod foarte clar că

rămâneamlaordinele lui,căelerașefulșică făcusemogreșeală.Nuaveamdecâtunlucrudefăcut:săsuportfărăsăcrâcnesc.

Următoarele două săptămâni am continuat să asigur afacerilecurente și alte însărcinări de tip baby-sitting. Totuși, numărul deconvocări înbiroul luiBertrandarevenitfoarterepedelanormal.Eram conștientă că trecusempe lângă o catastrofă și că dădusemdovadădeslăbiciune,așacăîmidublamefortulșiimplicarea.Șitotamânammareleanunțpentrutoatăgașca,înprivințaluiMarc.

Sâmbătaaceeaamhotărâts-opetreclaagenție.Bertrandadatofugăpe-acoloîntreorele9și10,închizându-seînbirou,dupăcareaplecatlaocompetițiedegolflacareeramsponsori.

După-amiazăamprimituntelefondelasoramea.―LocuitoriiperiferieiasediazăParisul!aspusveselă.―Șipotsăștiucum?― E vreme bună tot weekendul, copiii vor să urce în Turnul

Eiffel,așacăamhotărâtsăfacemunpicnic înainte,peCâmpul lui

Marte.Adrien,JeanneșiEmmavorfiacolo.Viișitucunoi?Nueramîncăîn20alelunii,puteamsăprofitdeocazieșisămă

achitdedatorieînavans.―Amsăvin.―Eadevărat?Chiareadevărat?ațipatîntelefon,completieșită

dinminți.―Dacă-țispuncăda!Număfacesămărăzgândesc…―Genial!Vomfitoțiacolo,copiiiosăfienebunidefericire.M-am agățat de vorbele ei „vom fi toți acolo“, glonțul era pe

țeavă,numaiputeamsă-lopresc.―Nicinuștiicebinezici!―Poftim?―Eștipregătită?―Da!Ceeste?―L-amregăsitpeMarc.Unîngercuobrajibucălațiatrecut.―Nueamuzant!m-acertat.Areșicinismultăuniștelimite!―Vorbescserios,teasigur…amchiarșinumărulluidetelefon.―Când?Undeeste?Ceface?Cédric!!!Marcs-aîntors!L-agăsit

Yaël!!!Lacelălaltcapătalfiruluieraagitație.―Eadevăratcezice?aurlatcumnatulmeuîntelefonulpecare

i-lsmulsesesoțieisale.―Da,amconfirmatridicândochiisprecer.―Trebuiesă-lsunpeAdrien!―Astafac,mi-aspussoramea.Dumnezeule!Amsăpregătesc

celmaibunpicnicdinviațamea.― Ușurel, Alice, eu am să-l sun și am să-i propun să vină. El

hotărășteșipoatecănuvafidispus.Acumtelas,amtreabă.―Bine,bine,du-telatreabă…Stai!Nuînchide!―Cee?―Cumtesimți?―Bine.I-am închis în nas. Sfârșitul de zi liniștit la agenție mi-a fost

întreruptdeomulțimedeapeluri.Vasăzicănimeninusegândeacăuniimunceau sâmbăta! Alice, nici atât. Și nici Cédric. Apoi a fostrândul lui Adrien, complet uluit, apoi al lui Jeanne care, dinmagazinuleidețoale,eraîngrijoratăcăsoțulei„o luaserazna“.I-amliniștitșipeunii,șipealții,spunându-leînliniimari,fiecăruiaperând,toatăpovestealuiMarc.

Abiacândm-amîntorsacasă,laora22:00,mi-amdatseamacădin cauza agitației lor uitasem să-l anunț pe principalul interesat.Marcarăspunsdupănumeroaseapeluri.

―Yaëlsunt.Scuzecătesunașatârziu.―Nicioproblemă.Eștibine?m-aîntrebatprudent.―Da.Toatălumeaelapicnicmâine,peCâmpulluiMarte,vrei

săvii?―Bineînțeles!Dareiștiu…―TotPământulcredcăelacurentlaoraasta.―Dacănu-irecunosc…―Peminem-ai recunoscut! Preferi să ne vedemmai înainte

noiamândoi?―Nutederanjează?―Nu.ȘcoalaMilitară,laora13:00.―Voifiacolo.Mulțumescmult…―Pemâine!Ziua asta mă obosea dinainte. Dar voi avea un avantaj, toată

atențiavafiîndreptatăspreMarc,euvoifilăsatăînpaceșivoiputeasăscaprepede.

3Perioadadeputernicăcreștereeconomicășiameliorareacondițiilordeviațăamariimajorităția țărilordezvoltate,membre,celemaimultedintreele,aleOrganizațieideCooperareșiDezvoltare(OCDE),întreanii1946și1975.(N.t.)

5Marc a apărut mergând agale, cu un sfert de oră întârziere,

ținându-șihainacuomânăpeumăr.ÎnlocuiseochelariidinbagacuuniiPersol714.L-amsărutatmecanicpeobraz.Gatasătraversez,elm-areținutdebraț.

―Mergemdeja?―Aiîntârziat,amprimitnumaipuțindecinciapelurișidetrei

orimaimultemesajecuîntrebareacetotfacem!?―Decândeștitupunctuală?Așteaptă…nu-iușor,săștii.Aoftatadânc,schițândunzâmbetpanicat.Apoiamaitrasodată

dințigară,atâtdeadânc,încâtamcrezutcăsevaaprindeșifiltrul.Într-adevăr,nueraînapelelui.

―Osăfiebine,nu-țifacegriji!―Mulțumesc.―Sămergem!Făcuserăm vreo douăzeci de pași pe pajiște, când un urlet de

fiarăferocene-aoprit.―Oh,drăcie!Nu-iadevărat,așoptitMarc.Cédric nu era prea expansiv de felul său, dar de data asta,

împreunăcuAdrien,eraumairăucaniștecopii.Cumnatulmeuaajunsprimul,l-aridicatpeMarccuoforțăpecarenui-oștiam.CândaajunsșiAdrien,s-aaruncatpeei.Toțitreis-auprăbușitlapământ,țipând și râzând. Am făcut drumul până la fete și copii. Alice îipriveafix,cumânalagurășiochiiplinidelacrimi.Jeannetrebuiasă-i explice fiicei ei, cu voce tremurândă, cine era bărbatul acelaînalt. Cei trei bărbați ni s-au alăturat dându-și palme pe spate, peburtășiținându-sedegât.Jeanneafostprima,Marci-azâmbitșiaîmbrățișat-o cu căldură. După aceea a observat-o pe Alice, care-și

aștepta rândul. Sora mea fusese întotdeauna ceamai tandră, ceamaidiscretă, ceamaimămoasădintrenoi toți. Cred căpentruea,Marcerafratelepecarenuîlavuseserăm.Elafăcutceicâțivapașicareîidespărțeau.

―Nuplânge,Alice.―Prostănacule!i-arăspunseaaruncându-i-seînbrațe.―Prezintă-mi-ipecopiiităi, i-aceruteldupălungisecundede

îmbrățișare.Ea s-a executat cu entuziasm. Și am rămas cu gura căscată;

MariusșiLéaveneauveseli strigând„neneaMarc“.Copiii știaudeexistența lui și eu habar n-aveam. Asta chiar că-i bună! Ceilalțiprobabilcăvorbeaudesdespreel.Înacesttimp,Adrienascosnișteberidin ladafrigorificăportabilășia începutsă le împartă.Euamrefuzat.

―Nufacemofturiastăzi,Yaël!Esărbătoare!Mi-apusosticlăînmânășiadispărut.― Tot nu știi să te folosești de un desfăcător de sticle? m-a

întrebatMarcpecarenu-lauzisemvenind.―Nu.Mi-aluatsticladinmânășiadesfăcutcapaculcubricheta.―Capevremuri,amremarcat.Și-aciocnitsticladeameașiam

schimbatunzâmbet.Bineairevenitprintrenoi!Adrienaținutuntoastșiapoitoatălumeaapututsăseașezepe

iarbă. Eu m-am așezat într-un colțișor. După ce a etalat tot cepregătisepentruaceastăocazie,Aliceavenitsăstea lângămineșim-a bătut ușor pe picior. Am rămas tăcută tot timpul cât a duratpicnicul,așacumprevăzusem,atențiaeraîndreptatăînspreMarcșieracuatâtmaibine:aveamliniște.

Puținmaitârziu,ceitreibăiețiaujucatfotbalcuMarius,superfericit și încântat de „nenea Marc“. Alergau toți patru, cei marilăsându-l pe celmic sămarcheze un gol, totul li se părea atât defiresc!Mută,îipriveam,cupicioarelestrânselabărbie,încovrigată,avândimpresiacăeramlacinema.Tocmaifusesetrasăoliniepeste

ultimii zeceani.Această scenăar fi avut loc șidacăMarcnuar fidispărutpestenoapte.Nupreamăîndoiamcăviitorulvaconfirmacă totul era ca înainte. Într-o fracțiune de secundă, complicitatearevenise.Eu…nupreaștiamundesămăsituez.Totușigăseamtoateasteaunpiccampreafacile.

Dupăcepartidade fotbal s-a terminat,Marc s-aapropiat și s-aașezatlângămine,cumarfifăcutșiînainte.

―Nu vorbești preamult astăzi,mi-a zis privindu-mă chiorâș.Totîmbufnatăești?

Amsmulsunfirdeiarbășil-amzdrobitîntredegete.―Măuitlavoi…―Înainteaifijucatfotbalcunoi.―Numămaijocde-animicdemulttimp.―Nutecred,ainsistatlovindu-măcuumărul.―Greșești!Înclipaaceeami-asunattelefonul.EraBertrand.―Da,m-ammulțumitsă-ispunridicându-măînpicioarecasă

măîndepărtezdevacarmulcelorlalți.―Amnevoiede tine imediat. Înmânareapremiuluiare loc la

ora16:00,elumeșiemomentulsănearătămînforță.―Vincâtpotderepede.Imediatceamînchis,mi-amevaluatținuta.Dinfericire,înafară

dejeanși,eramîmbrăcatăcapentruamergelaagenție.Mi-ampustaiorulșimi-amluatpoșeta.Nu-mimairămâneadecâtsăsarîntr-untaxi.

―Cefaci?m-aîntrebatAlice.―Amtreabă,măașteaptăBertrand.―Nuazi!Nuduminica!abombănitea.Nutelasăniciodatăsăte

odihnești!?M-amîncordatșiamridicatomânălaea.―Terog!amșuieratprintredinți.Fărămorală!Nuacum!―Nupoțisă-ispuicăaioreuniunedefamilie?asugeratCédric.Eștiprost,pecuvânt!―Nu!amțipatcupumnulstrâns.

Lăsați-măînpace!Lăsați-măsă-mifacviațașimuncaașacumvreau! O să mă lase nervii dacă o mai țin tot așa. Nu pricepeaunimic.Habarn-aveaucetrăiam.

― O să vă spun ceva, a comentat Adrien ridicându-se înpicioare.Neenerveazăcumuncaei!Nimic,nicimăcarprieteniișifamilianuoîmpiedicăsăstealipitădetelefon,duminica,seara, întoiulnopții.Cândosăîncetezesănescoatădinminți?

Ultimafrazăoscuipase.Erapicăturacareumpleapaharul.―Bun,ajunge!amzbieratîmpungându-icudegetul.Nu-mimai

judecați viața, alegerile! E trist că nu vă placemunca voastră, nuștițicepierdeți.Darlăsați-mă-npace!

Mi-amamintitdeprezențaluiMarc,amînchisoclipăochiișim-am întors spre el. Părea complet aiurit de ceea ce se petrecea. Cespectacoldezolantîiofeream?Pânălaurmă,îșivadaseamacănumaieracaînainte.

―Îmiparerău,suntașteptată…,i-amspusînșoaptă.Nuvoiamsăstricpetrecerea,daramobligații.

―Eh…nu-ți facegriji…Nusunt supăratpe tine,mi-a răspunsvăditsincer.

AmîntorsprivireașiamdatpesteceasupăratăaluiAdrien.―Vezi?!l-amcertat.Marcnumăacoperăcureproșuri.―Nu tebucurapreadevreme!Cândo să înțeleagăcănumai

eștiaceeașidealtădată,nuosă-țimaizâmbească!Am făcut cei trei pași care mă despărțeau de el, cu viteza

fulgerului,șim-amînălțatpetocuri.―Tusigurnute-aischimbat,cuumorultăudedoibani!Marco

să-și dea repede seama și de asta! Hai, fă-ți plăcerea! Zi-mi vreocâteva,deatâtatimpteabții!

―Conteazăpemine!mi-arăspuns.Chiaraidevenitoticăloasă,Yaël!

Amridicatmâna.Jeanneabiaaavuttimpsăsearunceîntrenoiînaintesă-lpălmuiesc.

―Potoliți-vă!Întreruperea, imprevizibilă din partea ei, m-a făcut să dau

înapoi;mânami-acăzut,amfipututauzimuștelezburând.M-amsimțitîncolțitădecelecincipriviri,fărăsăuitdecopii.Amfăcutunpasînspate.

―Plec,ampierdutdestultimpcuprostiilevoastre.M-am răsucit pe călcâie și m-am lovit de Alice, venită să mă

implore.―Terog,nuplecaașa!― Sunt obosită, i-am spus privind-o drept în ochi. Obosită de

remarcilevoastre.Pentru că era soramea, pe care în pofida a tot o iubeammai

multdecâtoricepelumeșinusuportamideeasăfimsupărate,amîmbrățișat-o. Și am plecat alergând pe tocuri în direcția celeimaiapropiate străzi, unde am putut să opresc un taxi, străduindu-mădin răsputeri să uit ce se întâmplase adineauri, altfel aveam săexplodez.

Înaceeașiseară,dupăcemi-amînghițitsomniferul,amascultatmesajele pe telefon ale prietenilor mei. Adrien: „De acord, suntimpulsiv,măcunoști.CredeamcăosăfacemunchefcaÎNAINTECUMarc,toțitrei,m-acălcatseriospenervisătevădbosumflatătoatăziuașicăaișters-ocasăteducilamuncă.Needordetine.“Cédric:„Sun-opesoră-tacândaiunmomentliber,eneconsolată,iareu…îmifacgrijipentrutine.“Jeanne:„Soțulmeueunprost,carenuînțelegefemeileactive!Dar…dacăai putea să-i spui cănu sunteți supărațipână la moarte, cred că ar fi mulțumit… și liniștit.“ Și, în sfârșit,Marc:„Yaël,voiamdoarsă-țimulțumesccămi-ai făcutpropunereasăvinastăzi.Voiamșisăștiucumîțieste…Spercăsfârșituldezilamuncăa fost înregulăși…căvomaveaunpicmaimult timpdataviitoarecasăvorbimamândoi.“Mesajelelorsevoiaureconfortante,darauavutdreptconsecințăanulareaefectuluisomniferului.

Adouazidimineață,nicin-amavuttimpsămăinstalezlabirou,căBertrandm-așichematlael.

― Felicitări pentru ieri, mi-a spus. Am primit deja cereri dedevizșipropuneridecolaborare.Înparte,datorităție.Mulțiîmicer

săteocupipersonaldedosarelelor.M-amstrăduitsă-miascundbucuria.―Mulțumesc,m-ammulțumitsă-irăspund.―Următoarelecincisprezecezilevor fi încărcate.Sănu lăsăm

sănescapeafaceriledeierișiuncontractfoartegrascareavenitîndimineațaasta:participarealaonegociere.Unuldintreceimaibunicliențiainoștriinvesteșteîntr-osocietatestrăină.

Asta-ibine!Amsăreintrucuadevăratînjoc!Eramîncărți.M-amredresatînfotoliu.

―Preabine.―Nuvomfidecâtnoidoi.Nuvreausă-miasumniciunrisc,osă

teducitusăieidosarulacela,nuuncurier.―Mă duc imediat, celmai bine este să ne apucămde treabă

rapid.Cineesteclientul?―Gabriel.Amsimțitcăpălesc;îldetestampetipșidetestamșimaimultsă

lucrezpentruel.Principaleledouăactivitățialeluieraugestionareade patrimoniu și deci investirea în societăți. Se juca cu banii deparcă ar fi fost bomboane, credea că totul îi este permis și aveaatitudineaunuicopilprost-crescut.Dareratalentat,foartetalentat.Era oaiameaneagră și, cu toate cănupreamăavea la inimă, sestrăduia în permanență să mă ceară pe mine. O dată în plus,reversul medaliei; să fiu cea mai bună putea să aibă șiinconveniente! Totuși, o să-mi las ranchiuna deoparte, era șansamea să strălucesc, și poate că Bertrand va pomeni din nou deasociere.

Laora09:45sunamlainterfonuldelaprimuletajalimobilului,înapropieredeMadeleine,unde îșiaveabirourile.Ușas-adeschisautomat.A trebuitsăașteptsă fiuprimită,subprivirile lascivealeangajaților.Aifiziscăeraualeșidupăfelulîncarepriveaufemeilecaretreceaupe-acolo.Apoiamauzitînsfârșitvocearăgușită,trupulmis-aîncordat,pumniimis-austrânsșicalvarulaînceput:

―Ceamaizâmbitoareinterpretădinlumeesteaici!Suntsalvat!

―Ajunge!aspusovocefeminină.Amrecunoscut-opesoțialui,ovăzusemdemaimulteori.Era

magnifică,cuunzâmbetdelicat,oprivirelimpede,malițioasășipărcoafat cugrijă, caredădea impresia că fuseseprins îndoi timpi șitrei mișcări. Și un nimic ar fi îmbrăcat-o. Dar ea nu în nimic seîmbrăca.Eraotalentatăcreatoaredemodă,agendaeidecomenzieraplinăînpermanență,eranevoiedemaimultelunicasăobțiioîntâlnirecueașimânuțeleei.Aceastăfemeieeraclasașieleganțaîntruchipată.Cumputeasăsuporteunasemenabădăran?

―Bunăziua,Yaël,nuștiudacăîțiaminteștidemine.SuntIris,soțialuiGabriel,s-aprezentateapoliticos.

―Încântatăsăvărevăd,Iris.Aveamorealăsimpatiepentruea.Dacăașfiavuttimp,dacănu

arfifostmăritatăcuticălosulăla,mi-arfiplăcutsă-mifieprietenă.―TrebuiesătrecipelaAtelier,chiarmi-arfaceplăcere.Așavea

multeținutepecaresățilepropun,lafeldeîncântătoarecaaceeapecareoporțiastăzi,dealtfel.

―Iris,iubireamea,fataastaeomașinărie.Creațiiletalemeritălumina,peeatotuldevinetern!

Ea s-a întors iute spre el, ridicându-se pe cei doisprezececentimetridetocurișil-afulgeratcuprivirea.

―OK.Înregulă!aspuselridicândmâinileînaer,cuunrânjetpebuze.Săne-apucămdetreabă,preascumpăYaël.

Falsa lui curtoazie mă făcea să vomit. Și se mai și credeaamuzant!Mitocanul!

― Și mai ales nu-l lăsa să te calce pe bătături, a adăugat Irisarătândînspresoțulei.TeașteptlaAtelier.

―Mulțumescpentrupropunere.―Eunordin,Yaël.Nuglumeașitrebuiesăfifostredutabilăîn

afaceri.Eraexempluldemânădefierînmănușădecatifea.Apois-aîntorsînspreGabriel:Viisămăieilaprânz?ÎispunluiJacquessăseocupederezervări?

―Etotceaștept,i-aspuselluând-odemijloc.Genul ăsta de lucruri mă lăsa rece de obicei, dar trebuie să

mărturisesc că iubirea era palpabilă, electrică, între ei doi. S-ausărutatpegură,deparcăs-arfidespărțitpentrusăptămâni,reușindsămă facă sămă simt prost. Iris s-a îndepărtat de el, vizibil fărăchef,șialuat-oînspreieșire.

―Ține-tebine!aadăugatreferindu-selael,cuunrâscristalin.Gabriel nu a scăpat-o din ochi până când ușa nu s-a închis în

urmaei.Ascosunoftatcarearfisculatșimorțiidinmormânt.―Ah…soțiamea…Artrebuisăieiexemplu,Yaël.Amalessătac.―Înbiroulmeu,imediat!mi-aordonat,deodatăserios.L-amurmatșim-amașezatpescaunuldinfațalui.Els-alăsatîn

fotoliu, cu obrazul rezemat într-o mână și m-a privit. Dacă-șiînchipuiacămăimpresionează,greșea.Mi-amîncrucișatpicioarele,sfidându-ldinpriviri.

―Nu-miplacesălucrezcutine,m-ainformat.―Spuneți-iluiBertrand!―Eșticeamaibună,știeșiel,știușieu.Lațintă!―Eibine,încazulăstavatrebuisănesuportămreciproc.―Ești rece,mecanică, lugubră, impenetrabilă.Nu te-amvăzut

niciodatăzâmbinddecândtecunosc.Țiseîntâmplăvreodatăsăteexciți?

―Cum…cumîndrăzniți?amstrigatridicându-mădintr-unsalt.Elnuarenunțatlaminasatisfăcută,delichea.―Pedealtăparte,dacăsăruțicaunrobot,probabilcătipulîșiia

câmpii!Stăpânește-te,Yaël!―Dacăaveținevoiedemine,purtați-văcumtrebuie!Suntem

aicicasăvorbimdespreafaceriledumneavoastră,șinudespreviațameapersonală.

Aerulprovocatori-adispărutdepechip,m-aprivitdincappână-n picioare. Am strâns pumnii ca să fac să-mi înceteze tremurulmâinilor.

―Mi-emilădetine,Yaël.Sincer.Pemoment,l-amcrezutșiasta

m-adescumpănit.Doarunmicsfat:punepuținăpasiuneînviațata,destinde-te,trăieștepuținșitotulvafimaibine.Veifișimaibună.Acum,iadosarul.Dacăaiîntrebări,contactează-mă.Mi-aîntinsunteancdedocumenteșis-aridicatcasămăînsoțeascăpânălaieșire.Eîntotdeaunaoplăceresămăîntâlnesccutine,Yaël.

A închis ușa. Am rămas secunde lungi paralizată, pe palier,întrebându-măcefăcusemcasămeritasta.M-amabținutsălovesccupiciorulînperete,casămădescarc.Vatrebuisăinvestescîntr-uncurs debox. Ieri, prieteniimei senăpustiseră asupramea.Astăzi,ticălosul ăsta tocmaimă făcuse frigidă și îmi vorbise de pasiune.Erampasionatădemuncamea,îmieradeajuns.Cealtcevaîmimaitrebuia?Aveamcincisprezecezilecasădovedesccădreptateaeradeparteamea.Gabrielîșivacerescuzelasfârșitulnegocierii,amsă-idovedesccine sunt.Câtdespreprieteniimei, îșivorda seama însfârșitceînsemnaagențiapentrumine.

Următoarelezecezile,dincauzapuținelororedesomnpecaremi le-am acordat, aș fi putut să-mi petrec nopțile la agenție. Nueram niciodată singură acolo, pentru că Bertrand avea, în modevident, același ritm ca mine. Mi-a propus să mă înlocuiască uncoleg înprivințacelorlalți clienți, amrefuzat, știamsăgestionezoperioadădeefortsuplimentar,voiaveatot timpulsămăodihnescdupăaceea.Vorbeampuțin,doardespreafacerealuiGabriellacarelucram împreună, dosarul lui era studiat în celemaimici detalii,pânălaalineatulmicroscopicdelasfârșitulcontractului;trebuiasăștim totul, să înțelegem totul, ca să nu ne scape nimic. Gabriel atrecutcuregularitatepelaagenție, lacererealuiBertrandsaudinproprieinițiativă,casăseasiguredeprogresulnostru.Întrenoieraun război rece; pe parcursul întâlnirilor noastre în trei, nu neadresamunul celuilaltdecât în legătură cuafacerea lui.Nuamaifăcut nicio altă remarcă îndoielnică, iar eu am rămas super-concentrată.

Sâmbătă seara, în jur de ora 22:00, eram la birou când m-achematBertrand.

―Vinosămănânci.Cutabletaînmână,m-amdusînkitchenșiamluatlocpeunul

dintretabureteledebardinspațiulcentral,înfațaluiBertrand.Mi-am făcut timp să-l observ pe șeful meu. Chipul îi era serios șiconcentrat asupra ecranului. Obosit, ca și al meu, fără îndoială.Probabil a simțit că îl priveam, căci și-a ridicat ochii și și i-a înfiptîntr-aimei. Am citit în ei hotărâre. Nevoind să vadă nici ceamaimică urmă de oboseală la mine, mi-am lăsat bărbia în piept. Aîmpins spre mine o tavă peste tejghea. Patru sashimi au fost deajunssămăsatur,amaruncatrecipientul,amcurățatloculșim-amgrăbitsămăîntorclabirou.

―Du-teacasă,mi-acerutdeodatăBertrand.Uluită, m-am răsucit pe călcâie spre el, iar el m-a privit cu

atenție.Credeacăvoicedasubpresiune?―Nu,mairămânpuțin.―Etârziu,amstataicitoatăziuașipresupuncăviișimâine,a

încheiatelcuojumătatedezâmbet.―Exact!―Du-te să te culci, șimâinedimineațănuveni cunoaptea în

cap.Îțichemuntaxi.Ce-ivenise?Lucrândpânănoapteatârziuladosarelemele,abia

am dormit cinci ore. Era aproape un record în comparație cunopțile precedente, iar astami-a redat energia. Bând o cafea, amascultatmesajelepecareAlicemilelăsasetoatăsăptămâna.Nimicnou sub soare, toată lumea era bine, se părea căMarc își reluaseloculcumarerepeziciune.Înziuaaceea,făceauungrătarlaAdrienșiJeanne,eramașteptatădacăvoiam.Eibine,sevorlipsidemine,era cu siguranță mai bine așa, nu voiam să încing din nouatmosferaîntreei.

La ora 9:00 împingeam ușa agenției care era tăcută și pustie.Bertrandnusosise.Poatecănuvaveni?Cincisprezeceminutemaitârziu,amrâsînsineamea,cândușadelaintrares-adeschis.Cumputusemsă-miînchipuisă-șivapermiteoduminicădeleneveală?

―Miculdejun!m-aanunțat.Opungăcucroasanțiaaterizatpebiroulmeu.Amridicatnasul

din ecran și am rămas cu gura căscată. A fost cevamai puternicdecâtmine,m-amprăbușit în fotoliu.Bertrandera în ținutăsport,transpirat, se întorsese de la jogging și orice semn de obosealădispărusedepefațalui.

― Ți-am spus să dormi în dimineața asta, mi-a reproșat cuzâmbetulpebuze.

― Și să ratez să te văd în ținuta asta? am răspuns fără sămăgândesc.

―Îmipierdtoatăcredibilitatea,nu-iașa?mi-aspusizbucnindînrâs.

Mi-amîndreptatpostura,surprinsădereplicameapromptă.―Absolutdeloc!Măducsăfacocafea.―Mulțumesc.Tocmai umplusem cele două cești când s-a întors de la duș.

Bănuisem întotdeauna că dormeadin când în cândpe canapeauadinbiroulsău,acumaveamconfirmarea.

― Știam că o să te găsesc aici când mă întorc, mi-a spusașezându-seînfațamea.Esteplăcutșiindispensabilsăaipecinevapecaresăcontezi.Îțimulțumesc.

―Nu-mimulțumi,emuncameașiîmiplace.M-ascrutatîndelung,apoiascuturatdincap.―Latreabă!

Ziua Z. În sfârșit ajunseserăm aici, eram pregătită să intru înarenă.Organizasemtotulastfelîncâtsănuexistenicioproblemăîntimpulnegocierii. Cu toate acestea, la 09:30, cu o jumătate de orăînaintedeîncepere,m-airitatunamănuntcândamtrecutprinfațabirouluiasistenteimele.

―Ce-iasta?amîntrebat-osec,arătândcătreunplic.Eaaridicatofațăpanicatăînspremine.―Păi…păi…―Trebuiasătrimițipliculăstaprincurierîncelmaiscurttimp.

N-aicititmail-ulmeu?― Dar… Yaël… eu…mi-ai scris la ora 22:00, aseară… numai

eramlaserviciu…―Astanu-ioscuză!m-amenervat.Urgent!Astaînseamnăceva

pentrutine?Încelimbătrebuies-ospuncasăpricepiînsfârșit?―Curierul o să ajungă în câtevaminute,mi-a spus, cu vocea

tremurândă.― Suntem deja în întârziere! O, nu… nu-i adevărat, am

continuatvăzând-ocăsepunepeplâns.―Yaël,m-astrigatresponsabilulcuserviciuldetraduceri.M-am întors spre el, încrucișându-mi brațele la piept.Ăsta ce

maivoiadelamine?Câteodatămăîntrebamcefăceaînafarădeasevânturadecolo-colotăindfrunzălacâini.

―Cee?amlătrat.―Credcăaînțeles,mi-aspusarătândspreasistentă.― Tu nu te băga, i-am replicat sec. Sunt șefa ei. Apoi către

plângăcioasă: Trebuie să te liniștești și să te apuci în sfârșit detreabă.Rapid!

M-amîntorsînbiroulmeumasându-mitâmplele.Dobitociiăștiaosă-miprovoaceomigrenă!Le-amaruncatoprivireneagrăpesteumăr; el o bătea ușor pe spate consolând-o. Ai fi zis că tocmai seaflasecăsufereadeoboalăincurabilă.

Laora10:00toatălumeaeraînjurulmesei,pregătităsăînceapănegocierea.Deoparte,Bertrand și cumine îl flancampeGabriel,însoțitdedoidintre colaboratorii lui șide trei avocați.De cealaltăparte, adversarii, cu interpreți și consilieri, dovedindu-se și eiextrem de bine pregătiți, tenace și nevoind să lase nimic la voiaîntâmplării. Bertrand avea sarcina să interpreteze în francezăpentru clientul nostru, eu eram singura care vorbea în engleză șimăadresamdirectinterlocutorilornoștri.Adouazi,seara,începeasă se întrevadăunacord, spremarea satisfacție a tuturor.Gabrielne-ainvitat,peBertrandșipemine,săcinămîmpreunădupăceamrămas numai noi în sala de ședințe. Șeful meu a acceptat și s-a

întorsspremine.―Vămulțumesc, dar prefer să revăd ultimele puncte pentru

mâine.―Faciexcesdezel,arăspunsGabriel.―Vomvedeadacăeste excesde zel cândveți fimulțumitde

acord!Remarcaarțăgoasășiagresivitateameam-ausurprins.―Destinde-te, Yaël!Dacăvăpropun să cinăm împreunăastă-

seară este tocmai pentru că sunt mulțumit. Ați fost perfecțiamândoi.Acordați-văopauză.

―Nu-țidaudeales,ainsistatBertrand.

Cinaastaeraunadevăratsupliciu,aveamimpresiacăîmipierdtimpul. Aș fi putut să fiu la birou, lucrând, pregătindu-mă pentruultima zi sau încercând să recuperez din întârziere în privințacelorlaltedosare.Înlocdeasta,trebuiasă-iascultvorbinddespretemirice.Aifiziscăintenționatvorbeaudetotcenuavealegăturăcudosarul.Deceerauașadenepăsători?Cumreușeausăvorbeascădespreafacericudetașare?Șideundeveneapoftalordemâncare?Îmi plimbam furculița prin farfurie degeaba, aveam nevoie decâtevaminutecasăreușescsăînghitoîmbucătură.Launmomentdat, au izbucnit amândoi în râs, complet relaxați, fără să înțelegmotivul.I-amascultatmaicuatenție,BertrandîlîntrebapeGabrieldesprereușitafulgerătoareasoțieilui.

― De altfel, Yaël, Iris încă te așteaptă la Atelier. Bertrand,acordă-iomicăpauzăsăserelaxezeșisă-șiînnoiascăgarderobalasoțiamea!

―Nuarenevoiedeautorizațiamea!Daresteoideebunătotuși!Patronulmeusetâmpea…―Mulțumiți-idinparteamea,darn-amtimp.Bertrandadatdincap,contrariat, iareum-amîntărâtatșimai

mult.―Chiarnueștiamuzantă,acompletatGabriel.Cumputeausăfieamândoiatâtdedepartedemizadosarului?

Înmomentuldesertului,amavutbufeuri,mâinilemis-auumezit,vârful degetelor mi-a înghețat. Cel mai mic zgomot făcut detacâmuri rezona în capulmeu. Am strâns din dinți, nemairostindniciuncuvântpână lasfârșit.Eliberareaasosit—dinfericire,căcinu aș mai fi putut rezista mult timp. Bertrand a chemat taxiuripentrunoidoi,Gabrieldeplasându-seexclusivcumotocicleta.

Am reușit să-mi rețin greața până acasă. Noaptea a fostîngrozitoare; după cina frugală, n-am vomitat decât fiere, altcevaneavândînstomac.Eramatâtdeslăbităîncât,dupăcem-amliniștit,am rămas pe jos lângă toaletă, cu brațele agățate de piciorulclosetului. Am văzut minutele și orele scurgându-se unele dupăaltele.Amreușitsăajungînpatșisăadormpela05:30.Cândasunatalarma,migrenaarevenit înforță.Mi-autrebuitcâtevaminutesămăridicîncapuloaselorpepatșicândînceledinurmăamreușitsă mă ridic în picioare, am amețit periculos. Sprijinindu-mă depereți,amajunspână înbaieșim-amagățatdechiuvetăcasănucad.M-amprivit în oglindă: imagineameam-a îngrozit, nu erampalidă, eram cadaverică, cearcănele îmi acopereau fața. În stareaasta,atrebuitsărenunțlaînot,deșideobiceierasingurulmijloccasămădestindșisă-mirecapătforțele.Amavutnevoiedemaimultde o oră ca sămăpregătesc, atât de răumă simțeam, și amavutmultdemuncăpentruamăfaceprezentabilă.Eraînzadar,înciudafondului de ten, nu reușeam nimic, tot n-aveam niciun pic deculoare.Îmbrăcândfustacreionneagră,amremarcatcăînotamînea.Cândslăbisematâtdemult?Odatăcocoțatăpe tocurilecui,num-am simțit deloc stabilă. Dar n-aveam încotro, nici nu se puneaproblema să clachez atât de aproape de final. Înainte să plec, amînghițitoaspirinășiunGuronsan,ținându-mipumniisănuledauafară. Când i-am spus șoferului de taxi adresa agenției, numi-amrecunoscutvocea,dar totmi-a răsunat chinuitor în cap.Pedrum,am închis ochii, străduindu-mă să respir adânc și încet. Mi-amfolositpuțineleputeripecarelemaiaveamcasăuitdetot.Totuși,lupta împotriva frisoanelor și transpirației reci îmi consuma toatăenergia.

Cândamintratînsaladeședințe,atrebuitsămăsprijindetoculușii,pentrucăamamețit.

― E vreo problemă? m-a întrebat Bertrand, pe care nu-lremarcasemaproapeînspatelemeu.

― Nu, nu, nicio problemă, totul e în regulă, am reușit să-irăspundcuovoceaproapestinsă.

―M-așmira,aconstatatelcurăceală.Potsămădescurcsingurastăzi…

―Înniciuncaz!―Nu-miascunzinimic?―Nu,sigurcănu.Adatdincap,fărăsăcreadăuncuvântdince-ispuneam.Nuera

delocbine,dardeloc.M-amașezatînstângaluiGabriel,Bertrandladreapta.Ampusmâinilepemasă,auînceputsă-mitremure,le-amascuns pe genunchi în clipa în care am surprins privirea șefuluiațintităpe ele.M-a cuprins furia; corpulmeumă trăda în celmaicriticmoment.Mi-ammobilizattoateforțeledeconcentrare,uitândtot ce nu era dosarul, am devenit surdă la bătăile neregulate aleinimiimele, am strâns pumnii, îndreptându-mi postura și privindparteaadversădrept în față. În ciuda tuturor eforturilormele,nureușeamsămăconcentrezlaceaveamdefăcut;căutamaiureaprinnotițelemele,măbâlbâiam,vorbeamcevacenueraniciengleză,nici franceză, îmi frământammâinile, clipeamdesdinochicasă-ițindeschiși.Bertrandm-acorectatdemaimulteori.Laoramesei,șefulmeunefiindde față, a trebuit să asigur conversația și să faclegătura între Gabriel și viitorul lui asociat în jurul platourilor cumâncare pe care asistentele noastre le comandaseră. Înainte săcontinuăm,uniis-audussă-șidezmorțeascăpicioarele,amprofitatcasămăascundîn toaletă, laadăpostdepriviri.Greațadispăruse,spremareameaușurare,puținulpecare îl ciugulisemvarămâneprobabillaloculsăuînaceastădupă-amiază.Încăvreocâtevaoreșivoi putea sămă odihnesc. Această constatarem-a șocat, voiam șipoatechiaraveamnevoiesămăodihnesc.Doarcăieșeadindiscuțiesăcedezacum.Mi-ampromissăplecde la serviciumaidevreme,

cândsevaiviocazia,casăamtimpsăînghitunsomniferșisă-miacord o noaptemai lungă de somn.Nu eram în formă fiindcă dedimineață,dinlene,renunțasemlaprogramuldeînot.Cândm-amîntorsînopen-space,l-amvăzutpeBertrandîntoiuluneidiscuțiicuasistentamea.M-auprivitamândoi.

―Aveținevoiedemine?i-amîntrebat.Neroadaalăsatochiiînjos.Poatecăeramslăbită,darnicichiar

așa.― Nu, întoarce-te în sala de ședințe, vin și eu, mi-a răspuns

Bertrandfărăsăsemaisinchiseascădeprezențamea.Pe drum, am aruncat o privire peste umăr în direcția lor,

cuprinsădeopresimțirerea.Îmiscăpaseundetaliu.Bertrandnuaîntârziat să-și reia locul, lansând semnalul începerii ultimei părți.Gabrielaluatcuvântul,măpregăteamsătraducînenglezăpentruinterlocutorii noștri, când Bertrandm-a întrerupt chiar înainte sădeschid gura. Cu un nod în gât, i-am aruncat o privire discretă;privirea cu care mi-a răspuns a fost grea de înțelesuri: prelua elfrâieleșivaasiguratotulînloculmeu,întreagadupă-amiază.

Dinacelmoment,nuammaiauzitnimic,sunetele,fețeleerauca în ceață, ca și cum m-aș fi aflat într-un vis în care toatecontururile, vagi, dispăreau în fum. Singurul lucru de care eramfoarteconștientăeracăochiimiseumpleauuneoridelacrimișicăîmiadunampuținavoințăcareîmimairămâneacasăleîmpiedicsă-mialunecepeobraji.L-amzăritperesponsabilulcuserviciuldetraducerialagențieiintrândînsaladeședințeșiînmânândcopiialeviitorului contract fiecăreia dintre părți, pentru încă o lectură înliniște înainte de semnătura care va avea loc săptămâna viitoare.Toată lumea s-a ridicat în picioare, s-au strânsmâini; cu o simplăprivire,Bertrandmi-a transmisordinulsămăduc înbiroulsău. I-am lăsat să iasă din încăpere înainte să traversez open space-ul,pustiulaaceastăoră,într-ovineriseara.Așteptându-lsăseîntoarcă,amrămasînmijloculcamerei,cubrațeleatârnându-mifărăvlagă.

―Ce-i, Yaël, omică scădere de energie?m-a întrebatGabriel,intrândsingur.

Mută,i-amadresatoprivireînlăcrimată.―Vezi,aveamdreptatecândîțispuneamsăterelaxezi.Dacăo

ții tot așa, o să clachezi…Mi-a întinsmâna, pe care i-am strâns-oușor.Măduclasoțiamea,mi-aspus.Celmaibunmomentalzilei!Pesăptămânaviitoare!

Adispărut.Chiarnu-lînțelegeampetipulăsta;tocmaiîncheiaseun contract excepțional, care putea să-i aducămilioane, și el îmivorbeadesoțialuicașicumarfifostpunctulculminantalzilei.Șiîmispuneamiecăosămăprăbușesc…Totalfals.TrebuiasăîncepprinamăscuzaînfațaluiBertrand.Dupăaceea,dupăonoaptedesomnbun,totulsevaaranjașivoiputeasă-mireintruînritm.

―Staijos,mi-acerutBertrandintrândînbirou.Amtresăritși,odatăașezată,amînceputsătremur.Astrăbătut

încăperea cu pas hotărât, chipul serios, și-a desfăcut cravata și aaruncatviolentundosarpeunraft.Eramîngrozită,miseîntâmplapentruprimaoară.Mi-amfrământatmâinilecunervozitate.

―Cepotsăfaccasăîmiiaurevanșa?l-amîntrebatcuunfiriceldeglas.

―Sănumaipuipiciorulpe-aiciînurmătoareletreisăptămâni!Amridicatbrusccapul.Seuitadurlamine.―Poftim?!Nu,Bertrand!Nupoțisă-mifaciasta!― Sunt șeful tău! Am tot dreptul. Am verificat la prânz, sunt

patru ani de când nu ți-ai mai luat nicio zi de concediu. Ești lacapătulputerilor!aîncheiatelbătândcupumnulînmasă.

―Edoarunaccesdeoboseală,numis-amaiîntâmplat.Amsămărefacșiamsămăîntorcluniînformă!Nuenimic!

Cumaxilarelestrânse,arespiratadâncfărăsămăslăbeascădinochi.

―Nusediscută,aspuspeuntontranșant.M-amridicatbruscșiamamețitdinnou.― Te rog! am strigat, neluând în seamă amețeala. Nu-mi lua

încredereata.―Nuestevorbade încredere,Yaël.Aiatinspunctulcritic.Te-

amobservatînsăptămâniledinurmă,înfiecareziajungilaagenție

mai obosită decât cu o zi înainte. Ai un ten pământiu, vederea tastârneșteteama.Hotărâtă,ești.Darcucepreț?Nicimăcarnu-țidaiseama, dar îți agresezi colegii, care nu știu cum să ți se maiadreseze,fugdetine,seplângdecomportamentultău.Uniinumaivorsălucrezecutine.

M-am uitat la el năucită, nu înțelegeam cum putuse să sedeteriorezesituațiaatâtderepedeșifărăsă-midauseama.

―Îmiparerăucăți-ampomenitdeideeacuasocierea.Pământulmis-acăscatsubpicioare.Erampepunctul săpierd

tot ce-mi dorisem și pentru caremă zbătusem luni întregi.M-amprăbușitpescaun,cucapulînmâini,plângând.AmsimțitprezențaluiBertrandînapropiere;s-alăsatpevineînfațameașim-aapucatdeîncheieturilemâinilorcasămăfacăsămăuitlael.

―Nuaiștiutsă-țigestionezistresulșinicisăaigrijădetinecasăreziști.Drepturmare,trebuiesămălipsescdeprezențatașiastanu-miplace.Nuamdealesșinicitimpdepierdut.Eștipepunctulsăteîmbolnăvești și eu nu pot să te supraveghez mereu, ca să-țianticipez scăpările când îi însoțești pe clienții noștri. Îți iei treisăptămâni de concediu, începând de-acum. Strânge-ți lucrurile șidu-teacasă!

S-aridicatdinnoușis-aîntorslabiroullui.―Lunivoifiaici,l-amanunțat.M-aprivitdur,cuochiificșiîntr-aimei.―Număobligasăiauohotărâreradicală!Mis-atăiatrespirația,mi-amdusmânalagură.Erauncoșmar.

Învinsă, eram învinsă, nu-mi mai rămânea decât să-mi ascultpatronul, patronul meu care prefera să se lipsească de mine. Cuspateleîndoit,umeriistrânși,amluat-oînspreieșire.

― Odihnește-te, Yaël, l-am auzit spunându-mi în timp ceînchideamușabiroului.

Nuvoiamsămăodihnesc,voiamsămuncesc,maimultșimaimult.Mi-amluatpoșeta,m-amuitatprinagențiecașicumarfifostultima oară când o vedeam. Acești trei sute de metri pătrațiînsemnaupentrumineacasă,maimultdecâtpropriulapartament,

doaraicimăsimțeambine, la loculmeu, liniștită, sigurăpemine.Amstatmaimultdedouăzecideminutenemișcatăpe trotuar, înfațaclădirii.Eratrecutdeora20:30,cealtcevaputeamsăfacdecâtsăspersămătrezescdinacestcoșmar?

―Potsăvăajut,domnișoară?m-aîntrebatuntrecător.Neliniștea lui m-a făcut să înțeleg că obrajii îmi erau încă

scăldațide lacrimi.Decândnumaiplânsesemastfel?Decândnumaiplânsesem,purșisimplu?

―Nu,i-amrăspunscurăutate,casămălaseînpace.Amsimțittelefonulvibrândînpoșetă,amvărsattotconținutul

eilapicioarelemeleașezându-măînpatrulabepetrotuar.Îipărearău,nuputeasăfiealtceva.

―Bertrand!amrăspunsplângând.―Yaël!amauzitglasulveselalluiAlice.―Oh,amșoptit,tuești…―Dumnezeule!Yaël!Ce-aipățit?― Am făcut o prostie la serviciu! am țipat. Și Bertrand m-a

trimisînconcediu,suntcompletpierdută,nuștiucesăfac.Amînceputsăalergdecolo-colopetrotuar,hohotind.―Oh…m-aisperiat,mi-așoptitealatelefon.Liniștește-te!Iaun

taxișivinolanoi,suntemcutoțiiîmpreună,cezici?―Nuvreausăvădpenimeni,măducacasă.―Teprevin,dacănueștiaiciîntr-ooră,venimdupătine!Oricenegocierepăreasăiasădindiscuție.―N-ammașină,nuamcurajsăvinpânălavoi.―Picăbine,suntemlaMarc.Separecăți-alăsatunmesajșitu

nui-airăspuns.Ce avea de-a face Marc cu toată povestea asta?Marc în sus,

Marc în jos! Numai știau altceva! Acum îmi aminteam, văzusembinecăîncercasesămăsune.M-amopritpeloc.

―Staicăți-ldau!Marc!―Nu,i-amrăspuns,preatârziu.―Yaël!―Bunăseara.

―Vii,pânălaurmă?―Nufoloseștelamarelucru,nusuntînformă.― Cu atât mai mult! Locuiesc deasupra magazinului. Îți

aminteștiadresa?―Da.―Pecurând!Și a închis. În secunda care a urmat, amprimit un SMS de la

soramea: „Băieții suntgata săvină să te ia.“ „Vin.“, i-amrăspuns,constrânsă și forțată. Când Alice lua frâiele în mână, nu aveaialtcevadefăcutdecâtsăitesupui.Cutoateacestea,aveamchefsămăduc la ei tot atât cât aveam chef sămă spânzur. În orice caz,oriundem-așfiaflat,așfiavutacelașichefsămăagățdeofunie.

Douăzeci de minute mai târziu, taxiul mă lăsa în fațamagazinuluidevechituri.

― Vin să-ți deschid! a strigat Marc de la o fereastră aflată laetajulîntâi.

Câteva secunde i-au fost de ajuns ca să coboare, i-am zăritsilueta mișcându-se în penumbra magazinului, a cărui ușă adeschis-oînceledinurmă,cuzâmbetulpebuze.

―Nustaacolo,petrotuar!Cuinimastrânsă,amtrecutpragul.Deșiprobabilavăzutînce

hal arătam, nu a zis nimic. Aș fi putut să fac ceva. Nu avusesemcurajulsă-mirefacmachiajulîntaxi,îmiconcentrasemeforturilecasămăoprescdinplâns,refuzândcaprieteniimeisămăvadăastfel.Dincauzaagitațieimâinilormeleșiaatitudiniiluidinceîncemaistânjenite,nupreaștiacesăfacă.

―Alicene-aspuscăaiomicăproblemălaserviciu.―Emairăude-atât!Șefulm-atrimisînconcediu.Umeriii-aucăzutșim-aprivitșocat.― Așa deci! Asta era! Ar trebui să-ți revii. Concediile nu sunt

chiar atât de îngrozitoare. A izbucnit în râs și a adăugat: Cine seplângecăesteînvacanță!

Cemai,elerarelaxat!Mâhnită,amridicatochiisprecer.Cum

putusemsă-miînchipuimăcarosecundăcăvaînțelege?―Las-obaltă,tunupoțisă-nțelegi.―Amimpresiacănuprea te înțelegenimeni.Va trebuisă-mi

explici,mi-aspuscuunzâmbetîncolțulgurii.Haicumine!M-a luat de mână și m-a tras în magazin, eu m-am eliberat

violent.Încăeramcapabilăsămergfărăajutorulnimănui.Doarcănufăcusemzecepașișim-amlovitserioslabrațdeomobilă.

―Au!―Vreisăaprindlumina?―Săfaciordinearfioideemaibună!N-amvăzutniciodatăo

asemeneaharababură!―Ăstaefarmecullocului,aicinusuntemlaIkea.Vinope-aici!Mi-atrecutunbrațpestespatecasămăghidezepânălaoușă

dinfunddetotcareducealascaraimobilului;m-amlăsatcondusăde el. Înainte să intru,m-am oprit un timp, simțindu-mi din nounerviiîntinșilamaximum.Regretamcăvenisem;așfidatoricecasă pot să mă ascund undeva, singură, fără nimeni căruia să-ivorbesc.Auzeam râsete,muzică.Mâna luiMarc pe taliameam-aforțatușordarsigursăînaintez.Apartamentulmisepăreadestuldemare, un antreu ducea în camera de zi, ale cărei două ferestredădeauînstradășiamavutsentimentulcăplonjezîntr-unserialTVdin anii ’60. Începând cu lampa Arco. O canapea mare dinpalisandrușipieleverde-olivocupaoparteaspațiului,flancatădeomăsuțăLeCorbusier, cuun fotoliu în față șiun scăunel cu spătarîmbrăcatînțesăturăchinezeascădeculoareamuștarului.Cineși-arfipututînchipuicăMarcvalocuiîntr-oziîntr-unasemenealoc?Nuera pe gustul meu, bineînțeles, erau prea multe lucruri, dar sesimțea că pusese o grijă deosebită în amenajarea și decorareaapartamentului. Nu semăna deloc cu imaginea pe care o aveamdespre el. Ca noi toți, se schimbase. Înainte ca remarcile săizbucnească,amavut timpsăsalutpe toată lumea, sămăașezpecanapeașisăiauunpaharcuvinroșupecaremil-adatMarc.

― Propun să ciocnim pentru vacanța lui Yaël, a spus Adrienridicându-se.Esteunmiracolcaretocmais-aprodus.

―Eștinebun?!Pentrumine,euncoșmar!Voceamis-afrânt,amlăsatcapulînjosșiamstrânspumnii.―Riscsă-mipierdserviciul,i-amanunțat,lugubră.― Poate să-i explice cineva diferența dintre concediu și

concediere?azbieratAdrien,cuamândouămâinilepecap.―Nute-aconcediat,mi-azisCédric.Ți-acerutsă-țiieiconcediu,

n-areniciolegăturăunacualta.Poatecăpânălaurmănuestechiaratâtdeprost.

L-am fulgerat cu privirea. Se uitau toți lamine de parcă aș fiaterizatdepealtăplanetă,încăodatănufăceanimeniniciunefort,gravitateasituațieiîilăsaindiferenți.Aliceavenitlângămineșim-acuprins cu brațele. Păstrează distanța, Alice. Nu mă atinge. Măsufoci.

―Înțelegcăeștisupărată,darosă-țifacăbine.― Nu! Nu! Nu pricepi nimic! i-am răspuns, cu vocea prea

ridicată,spartă.Cevreisăfactimpdetreisăptămâni?―Vinocunoi!―Yes!astrigatAdrien.― O, da, a intervenit Jeanne aplaudând. O să fie super! O

vacanțăîmpreună!―Desprecevorbiți? i-amîntrebat,eliberându-măînsfârșitde

Alice.―Plecămduminică,doarștii,ți-amspus.Nu-miaminteamnimic.―Suntețitoțiînconcediu?―Yaël,mulțisuntînconcediula31iulie!m-ainformatCédric.Tocmaiîmireamintiseceva,căneaflamînmijloculverii.― Ce figură ai făcut! mi-a spus Marc. Nu erai la curent că e

sezonulconcediilor?Înaintenutegândeaidecâtlaasta!Cédrici-afăcutsemnsătacă,dreptmăsurădesiguranță.Mi-am

lăsatbărbiaînpieptșimi-amfrământatmâinile,sideratăcăuitasemasta. Nu observam vara, creșterea de temperatură, soarelevacanței… În afară de consecințele asupra muncii mele, vara nuexistapentrumine.

―Nu,ammărturisit.Oricum,n-osămăraliezideii.―Eu,da!m-ainformatMarc.Amridicatcapulbruscșiprivirilenoastres-auîntâlnit.Vacanță

toțiîmpreună,caînainte,cuel,doarcănimicnumaieracaînainte.Aceastăideeeraciudatășitulburătoare.Elaschițatunzâmbet.

― Și-apoi, Yaël, chiar dacă plecăm, într-un fel e ca și cum airămâneacasălatine,acompletatîncetJeanne,ceeacem-afăcutsă-miîntorcprivireadelaMarc.

―Nuînțelegnimic,undeplecați?Aliceavenitșis-alăsatpevineînfațamea,luându-mimâinile.―Cezici?Undecrezicăvremsăplecăm?―LaMicaFloare…Adatdincap,vizibilfericită.MicaFloareeracasadevacanțăa

părințilormei, în Luberon, la Lourmarin. Casa se numea astfel înamintireauneicălătoriiumanitarepecarepărințiimeiofăcuserăînEtiopia,dealtfelacolofuseseconceputăAlice.Seîndrăgostiserădețară,delocuitoriieișidecapitală,Addis-Abeba,careînseamnăMicaFloare.Dupăaceea,aufostîntotdeaunafoarteactiviîntr-oasociațiede caritate, care avea proiecte umanitare acolo. Tata moștenisepământ la moartea bunicilor noștri, de care abia îmi aminteam.Casa aceasta aproape că o construise cu mâinile lui în copilărianoastră.Îmbinasematerialemoderneșivechi;marileușidinsticlăcontrastau cu piatra cioplită. Asta crea un amestec armonios șiodihnitor.Întimpullucrărilor,eu,mamașiAlicelocuiserămîntr-orulotășiîntr-unhambar.Erauanidecândnumaipusesempiciorulpe-acolo.Maimultdepatru,de fapt…ultimulmeuconcediu,cumîmireamintiseBertrand.Totușiadoramacelloc,înaintevrememăsimțeamacolocaacasă.

―Nusemaidiscută,viicunoi!ajubilatAdrien.―Plecămduminicădimineață,m-ainformatCédric.Trecemsă

teluămlaora06:00.― Cel mai bine este să dormi acasă mâine seară, a decretat

Alice.―Stop!Stop!Stop!Amșieucevadespus,nu?m-amridicatde

pecanapea.Toate astea se petreceau prea repede. I-am înfruntat, cinci

perechideochimăpriveau.―Sunt sigură căBertrandmăva suna înweekend,nupot să

plecdinParis.―Bada,eștiînconcediu.Pentruînceput,obiectivulerasă-ipotolesc.Voimergetreizile.

Apoi,nimicnumăvaîmpiedicasămăîntorc.―Lăsați-mădouăzileșiosăiauTGV-ul.Aliceascosunstrigătdebucurieșiasăritdegâtulmeu.Mi-au

trebuitcâtevasecundecasăîmipetrecbrațeleînjurulei,surprinsădesituațieșiparalizatădeprivirealuiMarc.Nui-ocunoșteam,eraînacelașitimpserioasășipătrunzătoare.Cuchiu,cuvai,amreușitsămăsustragacesteipriviri.

6Weekendulmeus-arezumatladouăactivitățisimple:turedupă

ture de înot la piscină și, când nu eram în bazin, lucram pecomputerde-acasă,înpofidadorinței,casănuzicanevoiivitale,dea mă duce la agenție. Imediat ce validam un dosar în curs, i-ltrimiteamluiBertrand,darnuamprimitrăspunslaniciunuldintremail-urilemele.Totulpăreasăsugerezecănumăvasuna,așadarmăînșelasemșinuaveamdeales;trebuiasăplecsăiauaer,doardacă nu voiam să înnebunesc rumegându-mi decepția, închisă înapartament.Artrebuisăfiuțicnităsăfacoasemeneatâmpenie.

Tocmai încheiasemo convorbire cuAlice, ajunsă la destinațiecutoatămicaeifamilie,completeuforicălaideeacăsosescșieuadoua zi. De obicei, duminica îmi pregăteam ținutele pentru toatăsăptămâna, în funcție de diferitele întâlniri. Iar acum, stăteam pepat,înfațadressingului,totalindecisă,incapabilăsăhotărăsccesăpun în valiză. Eram echipată să îi asist pe clienții noștri laconferințelefinanciare,lanegocieri,pescurtcasăfiuinterpretăînmediul afacerilor de care se ocupa agenția; și garderobamea eracompusăexclusivdin taioare,pantaloninegrisaugri,oduzinădefustecreion.Evident,aveamcâtevaperechidejeanșicareîmieraude folos lapseudo-garden-party-uri saucânderam în situațiadeafacebaby-sittingpentruuniidintre cliențiinoștri, cei carevoiauointerpretăcasă îi facăfericițipeceidin jur.Câtdespredulapulcuîncălțăminte,nuconțineadecâtpantoficu toccui.Șiprivind toateaceleperechidepantofiperfectaliniați,mi-avenitînmintetorturapecareoîndurasempânăcândJeannereușisesămăfacăsămergcuei,durase luni întregi.La începutpăreamorață,nutreceaozifărăsă-misucescgleznacelpuțindetreiori,chiarșicândtoculnu

depășeacincicentimetri.Darpânălaurmăreușisem.Atâtdebine,încâtdupăaceeaînălțimeatocurilorsedublase.

Amscuturatdincapcasămădesprinddeacesteamintirișisămă întorc la problema valizei. Ei bine, îmi voi lua o parte dinuniformelede serviciu.Oricum,o săumblumaimultdezbrăcată!Măcaraveamuncostumdebaieșioținutăsport.Doarcădejamăneliniștea ideeade a împărți piscina cu toată lumea, în special cucopiii,careriscausănumălasesăînotliniștită.

Dupăanu știu câtanoapte albă,m-amdat josdinpat în zori,profitând de cele câteva ore rămase ca să-mi fac ordine înapartament.Pânășifemeiacarefăceacurateraînconcediu.Nimeninumunceaînaugust!Înafarădemine…Totultrebuiasăfielună,fiecareobiect la locul săupentru întoarcereameadepeste câtevazile.Nuîndrăzneamsă-miimaginezcăsejurulmeusevaprelungimaimultdeosăptămână.Amfrecat,amlustruit,amsterilizat,amaspiratde la ora 04:30până la ora 07:00; am făcut curat… într-unspațiuîncareeracurat.Dupăaceea,ampututsămăpregătescșisăprofitdebaie;promiscuitateavieții încomunmăîngrozea.Numaiideea îmiprovocaurticarie.Dar odatănu înseamnă întotdeauna,așacănum-amgrăbit.Cândîmiînchipuiamcăvatrebuisăîmpartdușul, toaleta, că voi risca să fiu deranjată de oricare dintrecolocatarii mei când mă voi spăla! Nu, serios, cum voi putea săsuportasta?Decespusesemda?!

Am traversat holul gării Lyon și aveam impresia că suntextraterestru. De ce era deranjant că nu mă jucam de-a missCamping? Nu tu șort, nu tu pantofi sport, în ce mă privea. Maidegrabăținutameadelucrupentruweekend,untroler,osacoșăculaptopul,căștilelalocullor,doarpentrucazulîncare…Dinfericire,reușisem să obțin un loc la clasa întâi, izolat. Cu toate acestea,imediat ce TGV-ul a pornit, a trebuit să fug de la locul meu;SocietateadeCăiFerateartrebuisăamenajezecompartimentefărătineret, îmi era imposibil să mă concentrez. La vagonul-bar amceruto cafea și amgăsitun colțișorunde sămăașez, amdeschis

laptopul,gatasălansezunhotspotcutelefonul.Șicândcolo,cesăvezi, nu era conexiune la internet, nici la 4G. Asta e, trenul nuplecase din Paris decât de treizeci de minute, și deja aveamsentimentulcăerampierdutăînpampas.DacăBertrandmi-arscrie,dacă vreunul dintre colegii mei ar încerca să dea de mine înlegătură cu unul dintre dosare… Aveam mai multe întâlniriprogramatepentruastăzi,cinesevaocupadeele?

TGV-ul a intrat în gara din Avignon la ora prevăzută, Cédrictrebuiasăvinăsămăia.Coborâreadintrenaavutcevatulburătorîn ea; călătorii se îmbrânceau, se loveau cu valizele și curucsacurile;niciunfeldemaniere.I-amlăsatsătreacă.Apoiamfostsufocată, sugrumată, paralizată de căldură. Înmai puțin de douăsecunde, am fost transpirată, cu impresia că deja erammurdară.Amreperatpanouldelaieșireșiampornitsăstrăbatperonul.Amfostopritădinelanulmeu:toculmiseprinseseîntredouășipcidelemndepeperon.Ce idee!Nimicmaibundecâtbetonul! Începeaprost.Amluatascensorulînvârfulpicioarelor,evitândastfelsăfiuiarăși blocată. Cumnatul meu mă aștepta în afara gării, în fațamașinii. Calvarul meu continua: Cédric, în bermude cu multebuzunare, tricou bălțat „special pentru vacanță“ și espadrile îmizâmbealarg.Degeabaeraelprimitor,eunuvoiamdecâtunlucru,s-o șterg cu următorul tren spre Paris. Dar de ce să fac asta?NiciBertrandșinicialtcinevadelaagențienu-midăduseniciunsemndeviațădecândaveamdinnouconexiunelarețea.Oaremăuitaserătoțideja?Eramderutată.Cédricavenit,mi-alipitunsărutpeobrazșimi-aluatvaliza.

―Aicălătoritbine?― Îngrozitor, nu am avut conexiune la rețea și a fost plin de

tineri.A vrut să ia sacoșa cu laptopul, dar am ținut-o strâns,

aruncându-i o privire care spunea foarte limpede „de asta nu teatingi“.S-aabținutsănurâdă.

―Înmașină!aspuspeuntoncântatînchizândportbagajul.

Înăuntrueraunadevăratcâmpdebătălie,amobservatimediatresturile picnicului din urmă cu o zi: ghemotoace de folie dinaluminiu, pachete de chipsuri desfăcute, prosoape de bucătărievechipeportiereapasagerului.M-aminstalatcumampututșimi-am strecurat picioarele printre pungi de plastic și jucării pe caresora mea le lăsase acolo după călătoria lor. Într-un sfert de oră,eramîncămainădușitădecâtlagară,cuimpresiacăpetotcorpulmisescurgetranspirația.

―Cédric,vreisădaidrumullaaerulcondiționat,terog?Acoborâtșimaimultgeamuriledejadeschise,carenulăsausă

intredecâtaercald.―Îmiparerău,nusepoate.Afuncționatpreamultieri,trebuie

să fac economie,nuvreau să se strice înaintede întoarcere,m-arcostaoaveresă-lreparaici.Darștiice,dă-țijostaiorulșipantofii,eoideebunăcasăterăcorești.

Taiorul, de ce nu!?Dar pantofii în niciun caz, n-o să-mi asumriscul să pun piciorul pe vreo bucată de jambon. Mi-am pusochelariidesoareșiamprivitdrumulfărăsă-lvăd.Cumnatulmeuaruptînceledinurmătăcerea:

―Cumtesimți?Am oftat aruncând o privire spre telefon: niciun apel, niciun

mail.―Habarn-am,i-ammărturisit.―Vacanțaastanupoatesă-țifacădecâtbine.Amclătinatdincap.―Știucănumăcrezi,daraiîncredereînmine.―Numă îndoiescde sinceritatea ta,darnumăsimt în largul

meu.Mi-aspuscămerseserăcumașinileunadupăalta,cuAdrienși

Jeanne.TotulsederulaseperfectpânăînmomentulîncareAdrienauziselaradioanunțuldespretradiționaleleambuteiajedepeValeaRonului.Atunciatrecutînfațășiaieșitdepeautostradăluând-opedrumulnațional.Afostuncoșmar,nufolosiselanimic,nimeriserăînmijloculuneiserbăricâmpenești.Jeannefăcusegălăgie,plânsese,

șiCédricpreluasefrâiele,retrimițându-lpeAdrienlacoadașirului.Simțeamcă făcea totul ca sămă facă să râd și sămăaducă într-ostare de spirit „de vacanță“. Se ostenea degeaba! Asta nu l-aîmpiedicat să continue, spunându-mi că Marc nu va sosi decât adouazi.

―Dece?l-amîntrebat,casă-idovedesccăîlascultamcâtdecât.―Divorțulluis-apronunțatazi-dimineață.―A,da?―Nuerailacurent?―Mi-avorbitîntreacătdespreastaînziuacândl-amreîntâlnit.

Darnu,nuștiamcăesteastăzi.OftatuladâncalluiCédricm-afăcutsăîntorccapulspreel,avea

unaertotaldeziluzionat.―Ce-i?l-amîntrebat.―Nimic,Yaël.Nimic…

Oorămaitârziu,traversamLourmarindupăcareamurcatunpic, lăsândsatul învale.Traseuleraintact înamintirilemele,credcăașfipututsămăîntorcaicicuochiiînchiși,deșierauanidecândnumămai gândisem la locurile astea, nicimăcar o singură dată.Mașinaapărăsitșoseauaprincipală,luând-opeundrumsecundar,maihaotic,careduceasprecasă.Cedricatrasfrânademânășis-adussădeschidăpoarta.Cândam intrat îngrădină,aclaxonatmairău decât la un alai de nuntă. Efectul a fost imediat, liota aînconjuratmașina,toțiîncostumedebaie.Aliceadeschisportieradindreptulmeușim-atrasdemâinicasăiesrepede.

― Sunt atât de fericită că ești aici,mi-a spus sărutându-mă șistrângându-mălapiept.

Nueste totușicineștiece!Nutrebuiesăexagerăm!Ambătut-ocustângăciepespate,abținându-măsăridicochiisprecer.

―Dă-idrumulcas-oaruncînapă,săintreînatmosferă,arânjitAdrien.

Închipdesalut,l-amfulgeratcuprivirea.―Nicimăcarsănuîncerci!

―Amsă-loprescdeocamdată,darastan-osădureze,mi-aspusJeannepupându-măpeobraz.Hai,du-terepedesăteschimbi!Asteanusunthaine!

Cei trei copii s-au apropiat la rândul lor și mi-au dat sărutăriclorate.

―Yaya,osămă-nvețisăînot?m-aîntrebatMarius.―Osăvedem.Cédricmi-adusvalizaîncasășiaromadelavandășidetrandafir

pecaremamaoîndrăgeaatâtdemultmi-aajunslanas.Înafarădeoreîmprospătareazugrăvelii,nimicnuseschimbase.Perețiierauîn tonurideschise șinaturale șipodeauadin cărămizihexagonalevechi, pe care tata reușise să le găsească după luni de căutări. Înpofidaiubiriilorpentruaceastăregiune,părințiimeinuadoptaserăniciodată decorațiunile provensale! Fără galben, fără desene cumăsline negre pe fețele de masă și cu atât mai puțin greieri dinporțelan. Tatăl meu concepuse casa cu un singur nivel, cunumeroase uși de sticlă, „mereu mai multă lumină“, ne spunea,chiar dacă vara obloanele rămâneau exasperant de închise! Unantreu vast era locul în care stăteam în cea mai mare parte atimpuluicânderalumină;cameradezi/sufrageriacuunmezanin,totul dădea spre terasă. Cât despre bucătărie, era separată. Unculoar despărțea camerele și băile. Totul fusese făcut și organizatpentru confort — prea rustic, după gustul meu — și ca să nulipsească niciodată nimic, fără a se uita păstrarea caracterului decasă de vacanță; de unde, vesela ciobită, cutia cu jucării pentrucopiii luiAlice însalon,bibliotecacuvolumelevechialemameișiplianteleturisticeprezentândregiunea.Înjurulpiscineișipeterasă,știamcănuvomgăsiniciodatămobilădegrădinăLuxembourgdelaFermob,cimaidegrabășezlonguridinplasticalbalecărorsalteleeraudesperecheateși careriscau înoricemomentsăserupă.Câtdespre pereți, fiecare avea dreptul la vopseaua proastă găsită demamaîntr-opiațămică!Pescurt,totceadoram…

―Euundedorm?―Încamera ta!mi-arăspunsAlice, surprinsăcăpot săpuno

asemeneaîntrebare.Cameramea…nuomaiaveamdefoartemulttimp.Eadevărat

că părințiimei îmi aminteau adesea de ea, convinși că astam-arputeafacesăvin.

―N-amsă-țiascundcădejaaudormitșialțiiacolo,dardacăaivenit,acelaelocultău,aurmatea.

Casăajung încameră trebuiasă trecprinbucătărie,apoiprinspălătorie;erasinguracamerăcaredădeaînterasășipiscină.Șimaialessinguracubaieproprie.Eramsalvată!Cucincianiînurmă,tatadorisesăadaugeoadouabaielacasă.Îmiaminteamcăpeatuncimăluptasemsăfacemschimbări,darn-amreușit;veneamdejadinceîncemairarșitoatăfamiliahotărâsecătrebuiasăammaximumdeconfortînpuțineledățicândmădeplasampânăacolo.Alicemi-aexplicatrepartizareadormitoarelor;eașiCédricaveaucamera lorobișnuită,AdrienșiJeannepeceaapărinților,copiii, toți trei, într-undormitorcomun.CâtdespreMarc,elsevaalegecumezaninulsalonului, să zicem mai degrabă că-l va regăsi, pentru căîntotdeaunadormiseacolocândveneampevremeastudenției.

―Telassăteinstalezi,mi-aspussoramea.Măbucurcăeștiaici.Viișitulapiscină?

―Imediat.M-a sărutat pe obraz și a ieșit pe ușa de sticlă. Am luptat

împotriva descurajării evitând să mă prăbușesc pe patul careprobabilscârțâialafeldetare.Mi-ampustaiorulîncuierșimi-amgolitvalizaîncomodă,fărăsămăschimb,nuarfifolositpreamult.Dupăaceea,neavândtimpdepierdut,amplecatsăcautsistemuldeconectare la internet în antreu, apoi în camera de zi și chiar înbufetul din sufragerie… Imposibil să-l găsesc. Am ajuns pe terasăundemirosuldegrătarm-aîngrețoșat.

―Alice!Undeainstalattatamodemul?―Cemodem?azbierateadinpiscină.Începeabine.Nueramdecâtdeoorăacoloșimăcălcautoțipe

nervi,începândcusoramea!―Păi,modemul,internetul,toateastea!Comunicareaculumea

exterioară,îțispuneceva?―Nuexistă,mi-arăspunssec.―Nupentrumulttimp!amreplicat,îngrozită.I-amsunatpepărinți,fărăsăstaupegânduri.― Yaël amea! a exclamat tata. Alice ne-a spus că vii laMica

Floare!Cumțiseparecasa?―Foartebine,tată!―Sădaioraităprinhambar,așvreapărereata…―Vomvedea,l-amîntrerupt.N-aiinstalatinternet?―Cuii-arfifolosit?Mie.Și,cadeobicei,mi-ampierdutcurajulînfațatatei.―Vreisăvorbeșticumama?―Nu,osunaltădată,văpup.―Suntemfericițisăteștimacasă.Ce-aveautoțide-mispuneauasta?Deveneachiarsupărător.Imediat ce am închis,mi-am stabilit tabăra în sufragerie,mai

precispemasadinsufragerie,măgândisemcăn-osălassituațiasăse înrăutățească, trebuie să provoci destinul. Mi-am instalat hotspot-ul, rugându-lpebunulDumnezeuca rețeauasănu facăpreamultefiguri.M-amsimțitmaibinecândînsfârșitampututsămăconectez la serverul agenției, ca și cum aerul ar fi devenit mairespirabil.Niciunmailnouîncutiameapoștală;deneînțeles.Doardacă Bertrand nu reacționase repede: putea foarte bine săredirecționeze toată corespondența mea spre cutia lui poștală —reacțiecarear fipututsă-idovedească fermitatea.Amhotărâtsă-iscriu:

Bertrand,Terog încăodatăsămăscuzipentrupuseuldeobosealăde la

sfârșitulsăptămâniitrecute,nusevamairepeta.Ai putea să-mi reactivezimail-urile?Aș dori să fiu la curent cu

mersul dosarelor mele cât timp sunt în Lourmarin. Îți mulțumescanticipat.

Cum a decurs semnarea contractului cu clientul nostru dinaceastădimineață?Emulțumitdeprestație?

Înașteptareaveștilordelatine,Ata,Yaël

Apoi,mi-amîndreptatatențiaspreGabriel.Casămăîntorcmairepede la agenție eram gata chiar să mă fac preș în fața acestuiticălos!L-amtrecutpeBertrandîncopy.

Bunăziua,GabrielSpercăsemnareacontractuluivămulțumește.Vădorescomare

reușităcuaceastănouăinvestiție.Voiamsă-mi cer scuzepentrudelăsareameade vineri. Sper să

potcolaboradinnoucudumneavoastrăfoartecurând.Acumnumăaflu în Paris. Dar voi fi disponibilă dacă aveți nevoie de serviciilemele.

Transmiteți-i salutările mele soției dumneavoastră, îi voi faceneapăratovizitălaAtelier.

Adumneavoastră,Yaël

Nu-mimairămâneadecâtsăaștept.Amridicatnasuldinecranșiamvăzutactivitateînjur:unadevăratfurnicar.Toțitreceauprinfațameacubrațeleîncărcatedefarfuriișidemâncare.Cândosăsetermineasta?Ecâtpentruunregiment!

―Lamasă!aexclamatCédric.―Evalabilșipentrutine,mi-aspusJeannebătândcupalmaîn

masă.Denevoieșifărăniciunchef,m-amduspeterasă,undemasaeraașezată.Copiii,încăîncostumedebaie,erauservițidemamelelor.IarAdrienșiCédricsegrăbeausăseașeze,șieitotînslipșicubustulgol,așteptândcusiguranțăsăfieservițidesoțiilelor.DoarcăJeanne le-aaruncatoprivire furibundă.Pe fază,Adriena intrat încasășis-aîntorscudouătricouri.Așaemaibine,i-afelicitatea.

―Penoinune-arderanjasămâncați cusâniigoi, i-arăspunssoțulei.

―Copii!austrigatîncormamele.―Cefaciacolo?m-aîntrebatCédric.

Am trecut pragul spre terasă și am luat la rândulmeu loc lamasă.

― Îți amintești cum se face? a continuat el. Punem totul pemasă și se servește fiecare. Adevăratele mese sunt seara. Poftăbună!

Amluatoroșie,amtăiat-oșiampusdeasupraunfirdeuleidemăsline; n-aș fi putut să înghit nimic altceva, apetitul încă nu-mirevenise. Stomaculmeu rămânea exasperant de strâns. Era așa ogălăgie la masă, că mi s-a declanșat iar o migrenă. N-am deschisgura: nu aveam nimic de spus. M-am mulțumit să-i observ:zâmbitori, bronzați de primele raze de soare, vorbind desprejocurile cumingea de după sosirea luiMarc. Am refuzat desertuldând la o parte farfuria și m-am dus să înghit un Doliprane4 înbucătărie.

―Tesimțibine?Amers?m-aîntrebatAlicealăturându-mi-se.Minunat! De fapt, mulțumesc pentru durerea de cap! M-am

străduitsăzâmbescdânddincap.―Osăpoțisăfacibaieliniștităîncurând,copiiiauinterdicțieîn

piscinălaînceputuldupă-amiezii.―Mulțumesccămi-aispus.Osălucrezpuținînainte.―Ce-osăfaci?aziscuvoceagâtuită.―Nuspunenimic.M-amrăsucitpecălcâieșim-amîntorsdinnouspreecrancasă-

mi verific cutia poștală electronică. Nimic. Poate că prânzul luiBertrandduraoeternitate…

Amrămas în sufragerie obunăpartedindupă-amiază fără săcautsăvorbesccuniciunulde-acolo.Râseteledepeterasășijocuriledinpiscinăîmiajungeaulaurechi.Mi-amverificatdinnououltimădată — înainte de următoarea —mail-urile și am hotărât să măalăturcelorlalți.Mi-amscosîncălțărileșiîndouăsecundeamuitatceiunmetrușaptezecișicinciartificiali.Eramscundă, înrealitate.Dalelerecimi-auînghețat tălpile,regăsindu-măînpicioarelegoaleamavut senzațiacă suntodansatoarepe sârmă înechilibruși că

pierdșimaimultcontrolulasupraadevărateimelevieți.Fetelesebronzau,cuunochipeprogeniturilelor,răsfoindreviste,băiețiiseprosteau în apă împreună cu copiii. Mi-a dispărut curajul, n-amtrecutdebarieradeprotecțieșim-ammulțumitsămăsprijindeea.Gâtulmi s-a strâns; ce supliciu să-i văddistrându-se, relaxându-seîmpreună,fărăsămăsimtînstaresăparticiplaaceastăfericire,numaiștiamcumeste,nicicumseface.Decemaisuntaici?Aceastăîntrebareîmireveneafărăîncetareînmintedecândcoborâsemdintren.Cefăceameuaici,cândviațameacontinuafărăminelaParis?

―Yaël!Adrien…Nu-lvăzusemvenind.―Vino,îțipromitcănuteud.Cucoadaochiuluiamvăzuttoatecapeteleîntoarsesprenoi.―OK.Mi-adeschisbariera,amcoborâtceledouătrepteșiamajunsla

nivelul piscinei. El s-a îndepărtat și s-a aruncat în apă, făcând petoată lumea să izbucnească în râs, mai puțin pe mine, care i-amaruncatoprivireasasină.Temându-măsănualunec, înaintamcupașiatențipânălafete,Alices-aridicatșimi-afăcutlocpeșezlongulei.Jeannemi-aobservatpicioarelegoale.

― Te-ai hotărât în sfârșit să-ți scoți încălțările. Nimic de zis,frumoșipantofi,darcumfacisămergicuașaceva?

―Chestiedeobișnuință,i-amrăspunsridicânddinumeri.―Decenuteschimbi?m-aîntrebatAlice.Pune-țiunșortșiun

tricouscurtfărămâneci,teveisimțimaicomod!―N-am,ammormăit.―Nusepoate!Dressingultăuegatasăexplodeze!―N-amdecâtțoalepentruserviciu!Emulttimpdecândnumai

amnevoiedecâtdeele.

Oorămaitârziu,amrefuzatplimbareaîngruplaLourmarindelasfârșituldupă-amiezii,casăprofitînliniștedecasășidepiscină.Foarteaproapedemine,amauzitisteriacopiilorcândautrecutpelângă un vânzător de înghețată. În sfârșit, puțină liniște! Fără să

pierd timpul,mi-ampus costumul de baie și ochelarii, renunțândtotuși la caschetă. Înainte să-mi încep turele, am dat la o partejucăriilecopiilor,colaciidesalvareșiceledouăsaltelepneumatice.Tăcereaapeimi-agolitmintea,nerviiauînceputsămiselinișteascădatorită înotului rapid, m-am epuizat prin efort fizic, nu aveamaltceva ca să compensez lipsurile și să nu mai am noțiuneatimpului.Fiecareminutdecândvenisemmisepăreaechivalentuluneiore.Începutuluneicrampeairadiatîncoapsamea,ceeacem-anedumeritpentrucămaiaveamnevoiedetimpcasămăliniștesc;a trebuit totuși sămăduc lamargineapiscinei ca sămă întind înapă. Niște aplauze au răsunat în spatele meu, am întors repedecapul,scoțându-miochelarii.Stăteaualiniațiînfațapiscinei.Decâttimperauacolo?

―Eștiunadevăratpapuczburător!astrigatcumnatulmeu.―Trebuiesăfiereconfortant,aadăugatJeanne.Le-amzâmbitsincer,amieșitdinapășim-amdussă-miverific

telefonul,aflatlaadăpostînhusaluietanșă.TotniciunrăspunsdelaBertrand.Zâmbetulmis-așters.

―Măducsăfacduș.Am ieșit din camera mea doar când am auzit zgomote în

bucătărie;preatârziupentruomânădeajutor,cinaeragatașimasapusă.AmînghițitdouăguridinpaharulcuvinrosépecareCédricmil-aservitșitreiîmbucăturidinghiveciulfăcutdeAlice.Așfivrutsă-lsavurez:imposibil.Nuaveamdecâtamintirilecaresă-mispunăcă era delicios, cu legumele sale coapte la soare. Nu mai aveampoftă denimic și pentrunimic.Nesuportând să-i văd întârziind lamasă,m-am ocupat de vase șimi-am liniștit nervii făcând treabăprinbucătărie.Douăziledecând începuse„vacanța“șideja,dupăpărereamea,arătacaococinădeporci.DaramfostrepedeopritădinelanulmeudecătreAliceșiJeanne,caremi-auspuscădejaceimici erau în pat și aspiratorul nu era recomandat cânddormeau.Uitasemdeei.Consecințaafostimediată:m-amdussămăculc,deșiștiam prea bine că nu voi închide un ochi toată noaptea. Număînșelam;m-amsucitșim-amînvârtitsubcearșaf,mi-eracald,apoi

frig, noaptea adâncămă deranja și nelinișteamă sufoca. Linișteaapăsătoare lăsa să se audă zgomote de animale care îmi făceaupielea ca de găină. Cum am închis pleoapele, numai știam undeeram, nici de cemă aflam acolo.Nu voi rezista trei săptămâni înritmul ăsta, fără să vorbesc, fără sămuncesc, fără o conexiune lainternetdemnădeacestnume,fărăsănegociez,fărăsăinterpretez,cu gălăgia neîncetată a copiilor, glumele băieților, veselia suroriimele, fericirea lor, relaxarea lor, viața lor…M-amridicat dintr-unsalt încapuloaselor, cu inimabătându-mi tare,mușchii încordați.Locul meu nu era aici, era la agenție. Nu degeaba nu îmi mailuasemconcediudepatruani,numaisuportamsănufacnimic,sănu fiu în acțiune.M-amhotărât:mă voi întoarce la Paris câtmaicurând posibil. La sfârșitul săptămânii, întoarcerea acasă. Nimeninumăvaîmpiedica.Intramînrezistență.

Adouazi,mi-ampetrecutdimineațadiscret.Ascunsăînspateleecranului,amconsultatmersultrenurilorșiamcăutatomașinădeînchiriatcasăajunglagarăfărăsăcernimicnimănui.Absorbitădemicul meu proiect de a-mi face bagajul, tărăboiul copiilor și albăieților aproape că num-a deranjat. Numai că după-amiază amînțeles foarte repede că nu-mi voi putea pune imediat în aplicareplanul.

―Ia-țicardul,mergemlashopping!m-aanunțatveselăJeanne.Ceînseamnăasta?―N-amchef!Lasă-mă-npace!―Îțiînchipuicăaideales!Ți-ailuatlatinepantofiisport?―Da.―Pune-ți-i,coborâmpejosînsat.Unsfertdeorămaitârziu,îilăsampebăiețișipecopiiacasă.Am

rămasfărăglascâtaținutdrumul,ascultându-lecumîmiexpuneauobiectivul acestui shopping: să-mi schimbe garderoba. Era deneconceput să rămân îmbrăcată în ținutele de serviciu totconcediul.Aveauoideefixăcuhainelemele!Nu!Defapt,ceeacevoiau ele astăzi era să mă dezbrace! Având o vagă idee de

conținutulcontuluimeubancar,plecaudelapremisacăputeamsă-mi fac plăcerea în magazinele din Lourmarin, nu întotdeaunarenumite pentru afacerile bune. Pe drum, Alice și Jeanne măflancau,ținându-măfiecaredebraț.Parcăle-arfifostfricăsăn-oiaulafugă.Înpofidaideiimaimultdecâttentantedeafugi,nuaveamsăfacasta;dorințameadealefacepeplaceramaiputernicăși,dealtfel, eu eram prima surprinsă de acest lucru. Ele știau undemergemși,încazulîncareașfidorit,n-așfipututsămăopresccasăîncepsăhoinărescpestrăduțelesatului.Alicesalutaînstângași-ndreapta, cunoștea pe toată lumea. Sau aproape, nu pierduse penimenidinvedere,dincopilăriașiadolescențanoastră.

―Amreperatloculieri,mi-aspusJeanne.―Iat-o!aexclamatsorameaarătândonegustoreasă.Vedeamdejatabloul!Trebuiasăfiefostapariziancănaivăcare

voise să se retragă la țară! O să-i arăt eu ce înseamnă să fiipariziancă!

―Văașteptam!Yaël!Ceplăceresăterevăd!m-aîntâmpinateacuunaccentfoarte,foartecântat.

Ah,avusesemlimbaotrăvită.M-apupatpeobrazșim-ainvitatsă intru înmagazin.Femeiaeranumai lapteșimiere,cuorochiealbastrădrăguță,accesorizatăcuuncolierdinargint.Căzusemîntr-oafurisitădecapcană!

―Du-teîncabină!mi-aordonatJeanne.Neocupămnoidetot!Timp de aproape două ore, m-am lăsat în voia lor încercând

totul: rochii, fuste, șorturi, tricouri fără mâneci… Un al doileanegustor s-a alăturat petrecerii aducând sandale și balerini. Totîmbrăcându-mă și dezbrăcându-mă transpirasem, mi-era sete, m-amplânsdeasta cândam ieșitdincabină înfășurată într-o rochieușoară,destuldestrânsăpecorp,înfloratășicubretelefine.

―Alice,aiosticlădeapă?―Amcevamaibun.A făcut un schimb de semne cu negustoreasa și a dispărut în

stradă.Jeannes-apostatînspatelemeu.―Câttimpsoratafacecearedefăcut,spune-micepărereaide

asta?M-amuitatlaimagineapecaremi-oarătaoglinda;erafațamea,

eracorpulmeușitotuși…deatâtdemulttimpnumaipurtamdecâtnegru, bleumarin sau gri! Uniforma îmi dădea un sentiment deputere,desiguranță.Acummăsimțeamfragilă,vulnerabilă,expusășinupreasigurăpemine.Imposibilsămățindreaptă.Fărăsăștie,fetelemătrimiteauînapoiînadolescență;perioadaminunatăcândnu știm ce să facem cu corpul nostru, unde să-l ascundem, undegreșim.Alices-aîntorsînsoțitădeunchelnercareduceaotavăcupaharecupiciorșiosticlădevinalb.

―Voiamdoarapă!i-amspussupărată.―Esteora17:30,oraaperitivului.Șiîncăodată,nuaideales!―Soțiivoștriauofoarteproastăinfluențăasupravoastră!Ele au izbucnit în râs și, fără să-mi dau seama, le-am urmat

exemplulșimi-ambăutpaharul,vinuleradelicios,gustulrăcorosșifructat mi-a trezit amintiri și mi-a arătat proveniența lui, era unChâteau-Fontvert.Înainte,cândîncăveneam,îlînsoțeammereupetatacândrefăcearezerveledevinpentrudomeniu.Acestpuseudebună-dispozițies-arisipitcuvitezaluminiicândsorameami-avârâtsub nas o chestie micuță, spre care am arătat cu degetul. Dreptrăspuns,mi-aadresatunzâmbetsadic.

―Seriosvorbind, costumul tăudebaie,nu sepoateașa ceva,mi-aexplicatJeanne.

―Ce?Darce-are?S-astrâmbat,luptândîmpotrivaunuirâsnebun.―Edemndeo înotătoareest-germană,acesteasuntcuvintele

exactealeluiAdrien.Credcăsemănamcuunpește,cuguralargdeschisă, înghițind

aerul.Ofensată,amsmulsceicâțivacentimetripătrațidematerialdinmânasuroriimele,m-amînchisîncabinășil-amprobat.

―Ebun,îmivine,îliau,le-amspusdinspateleperdelei.―Pune-țiasteacasăplecăm,mi-azisAlicestrecurându-mipe

dupăperdeaunșortșiobluzițăcolorată.Ședința de tortură se termina. Am trecut pe la casă, fără să

verificsumapecareoaveamdeplătit.Ladreptvorbind,puținîmipăsa,astanumăvafacesărabddefoame.Dardintr-unaltmotivaveam de asemenea sentimentul că mă aflasem în corpul și înminteauneistrăineînacestedouăore,iaraceastăstrăinăsesimțisebine, trebuia să recunoască. Așadar, sfertul de oră de relaxare seterminase. Înainte să ies din magazin, am profitat că ele erauîntoarsecu spatele, ca să-miverific telefonul șimail-ul.Totnimic.Întruna,nimic.Cândsevasfârșiacest infern?Nudoarnoilemelehainem-aufăcutsăstrângdinumeri.Pedrumuldeîntoarcere,amvorbit totmai puțin, gândindu-mă la Paris, la agenție, laBertrandcare se lipsea de mine, în timp ce fetele, ușor amețite din cauzavinului,nuseopreaudintrăncănit.Mergeampedrumulfrecventatdoar de către puținii locuitori ai celor câteva case vecine cu anoastră,cânds-aauzitunzgomotdemotor.

― Ia te uită, vecinul are același tractor ca atunci când erammici,i-amspusluiAlice.

―A,da!mi-arăspunsea,surprinsă.Oluasempeundrumlateralpentrupietoni,cândamaruncato

privire în spate pentru că s-a auzit un claxon. Vehiculul care seapropiadenoin-aveanimicdintr-untractor,eraunvechiPorschegri,caredealtfels-așiopritîndreptulnostru.CapulluiMarcs-aivitpegeamuldeschis.

―Vasăzică,văplimbați?Acoborâtdinmașină,însoțitdeexclamațiilefetelor.―Eatarablaasta?l-aîntrebatJeanneîmbrățișându-l.Els-alegănatdepeunpiciorpealtuldânddinmâini.―Nu…adicăda,defapteraaluiAbuelo,mi-adat-ocândeln-a

maicondus.―Țisepotrivește,aconstatatAlicesalutându-lșiea.Eul-ampupatfărăuncuvânt.―Eștibine?m-aîntrebatelcuprecauție.―Foartebine.―Dacănuvăderanjează săvă înghesuiți, sunt șoferulvostru

pânăacasă.

―Du-te,Jeanne,adeclaratAlice.Noimergempejos!―Yupi!s-abucuratJeanne.Aînconjuratmașinaalergând.Marcaluatgențiletuturor,ile-a

datpasagereisaleșis-aurcatdinnoulavolan.Apornitmotorulșiademaratîntr-unnordepraf.Alicem-aluatdebraț.

―Șiacum,întrenoi!Osăamunmomentneplăcut.Mărog…dacătrebuie…―Cevreisăspui?Aoftat.―Încearcăsăintripuținînatmosferă.―Factotcepot.―Nusuntsigură…știi,egreupentrutoatălumeasătevadăașa,

retrasă,nuvorbeșticunoi,nimicnuparesă-țifacăplăcere.Suntemneputincioși,numaiștimcesăfacemcasăteînveselim.

Orice,numaiastanu…Alicechiarîșifăceagrijipentrumineșin-arfitrebuit.

―Teînșeli,afostbineîndupă-amiazaasta.Mi-adatdrumullabrațșiaiuțitpasul,vizibilneconvinsă.―A,da?Te-aiînchiscaoscoicădecândamplecat.Îltrimițila

plimbare pe Adrien de câte ori face o glumă, Cédric își petrecetimpulîntinzându-țiomânădeajutor,nuarunciniciopriviresprecopii,caresebucurautotușiatâtdemultcăeștiaici!PeMarcabiadacăîlpui lasocoteală.Grozavăprimire,cândelnuștiecesămaifacă să-l iertăm. Nu uita nici că a divorțat ieri, măcar ai puteaîncercasă-iridicimoralul.Țiseîntâmplăsătegândeștidincândîncândșilaalții?Teintereseazăviațanoastrăsaupuținîțipasă?

―Bineînțelescămăinteresează!―Număluadeproastă!Eraocaziaidealăcasă-mipunplanulînaplicare.―Aidreptate, o să vă stric vacanțadacă rămân.Celmaibine

estesămăîntorclaParis.Amcrezutc-osă-misarălagât,odădusemînbară.Și,casăfieși

mairău,m-amchircitșimi-amlăsatcapulînpieptfrământându-mimâinilenervoasă.

―Înniciuncaz!N-aiînțelesnimicdinceți-amspus!S-o văd pe Alice enervându-se astfel era rarisim și îmi făcea

inimasăsestrângă.Eanuridicaniciodatăvocealamine.S-aopritbruscșim-aprivitdincappână-npicioare,aveaobrajiiroșii,semnevidentcăoalasubpresiuneeragatasăexplodeze.

― Ești strălucită când vine vorba de muncă, dar în privințaraporturilorumaneeștizero!Noiteiubim!Lasănenorocitulăladetelefonșitrăiește!

Brațele mi-au căzut moi, Alice și-a dus mâna la frunte,exasperată.

―Uitecummăfacisăvorbescurât!Șiștiicădetestsăfiuastfel!Dacățiicâtdepuținlasănătateamintalăasuroriitalemaimari,șisubliniez„maimari“,reacționează!Acum,sămergem!

O,da,înprivințaastaerasoramaimare,fărănicioîndoială.Iareueramfetițaceamică.Aluat-oînainte,amurmat-o,revăzândînminte iar și iar scena, realizând până la ce punct eram o povarăpentru toți, comportându-mă în felul acesta. Ce să fac?Alice aveadreptate, nu mai știam să mă port normal cu alții în afară deBertrand, colegii sau clienții mei. Ba mai mult, îi consideram pecolegiocantitateneglijabilășibinefăceaucămădetestau.SosirealaMicaFloareamarcatincapacitateameadeamăbucura,cașicumnuașfiavutniciolegitimitatesămăalăturrâsetelorlor,plecânddela principiul că numai aveam loc printre ei, căci ei trăiau într-olume care-mi era de-acum inaccesibilă. Oricum, imediat ceîncercam să fiu ca ei, greșeam complet. Léa, nepoata mea, îmidovedeaasta fuginddemine.Atitudineameaserioasă îi speriapecopii. Adrien și Cédric îl aruncaseră pe Marc în apă completîmbrăcat, imediat ce acesta coborâse dinmașină, nici portiera nuapucase s-o închidă. Toată lumea râdea, eu n-am reușit decât săschițez un zâmbet forțat. Și, privindu-i, mi-am spus că Marc seîntorsese înviețilenoastre lamomentulpotrivit, lua loculpecareeuîllăsasemgoldeanidezile.Numaicăastanueradelocdeajunspentrusoramea.Măvoiaacolo,prezentă,laloculmeu.

―Pregătițiaperitivul,le-acerutJeannebăieților.Întretimp,noi

neocupămdecopii.Fărăauitasă-miarunceoprivire,Alicei-aluatpeMariusșipe

Léașis-adusîncasă,însoțitădeJeanneșideEmma.Amprofitatcăscăpasemdesupraveghereaei,casă-miscottelefonuldinbuzunar,șim-amașezatpezidulscundcareînconjuraterasa.Săverificîncăodată și să tot verific. Și încă o dată, tot nimic.Niciunmail, niciunapel.

―Yaël!EraMarc.Ceilalțiîllăsaserăînsfârșitsăiasădinapă.Eraîntr-un

halfărădehal,cuapașiroindpeel,jeanșiișicămașalipitedepiele.―N-ampututsămăocupdesacoșeletale,dupăcumvezi.Vino

săleiei,n-așvreasăstricceva.Am sărit de pe zid și l-am urmat până lamașină.Mi-am luat

lucrurileșimăpregăteamsămăîntorc,cândl-amvăzutluptându-secugeantaluidevoiaj,pecareamrecunoscut-odelaprimaprivire:eraaceeașipecareoavea înurmăcuzeceani,ogeantămaredepiele maro, extrem de uzată, ale cărei curele de altfel fuseserăreparatedenenumărateori.

―Vreiunprosop?― Încerc cu disperare să iau unul din geantă, fără să distrug

totul!mi-azisrâzând.M-am apropiat și i-am aruncat o privire interogativă. Înainte,

nici numi-ar fi trecut prin cap să-i cer permisiuneade a-i scotociprintre lucruri, aș fi făcut-o fără să stau pe gânduri. Era departevremeaaceea!

―Pot?Mi-a zâmbit. Înmaipuțindedouă secunde, am simțit textura

absorbantăprintrecelelaltelucrurișii-amdatprosopul.S-așterspefață.

―Baiaeocupată,nu-iașa?―Da.Osăfieovreme,cucopiiișifetele.―Nuegrav,aștept.L-amlăsatacolo,neștiindcealtcevasă-ispun.

Dupăcemi-amaranjatnoilehaineîncomodadincameramea,m-amduslabucătărieundeampregătitotavăcufarfuriilepentrucină,fărăsăuitdemâncareapentrucopii.Amvrutsăductotulpeterasă,daramîncremenit înprag.Cei treibăiețibeauunpahar înjurulmeseișinumi-auremarcatprezențaînspatelelor.Marc,încăîn jeanșii uzi, își scosese cămașa și bascheții. Cédric și Adrien seinteresaudemoralulsău:

―E-nregulă?N-afostpreagreuieri?Iatăceașfipututsă-lîntreb!Nicimăcarnu-mitrecuseprincap.

Ce dobitoacă! Și-a trecutmâna prin părul scurt și s-a prăbușit pescaunuldinplastic.Apoi le-aadresatoprivireamarășiunzâmbettrist:

―A, nu…atmosfera a fost bună!Ăsta e avantajul cândnu tecerți… Oricum, nu puteam să fac nimic ca s-o rețin. Asta e, o sătreacă… Dar, mă rog… așteptam altceva de la viața mea… Voiamândoiaveținoroc,știțirețetacucaresăvăfacețisoțiilefericite.

Aoftatprivindîndepărtare.Ceeaceamhotărâtsăfacîmicereaun efort supraomenesc, dar era un mijloc de a dovedi că măstrăduiam.

― Marc, i-am întrerupt ieșind din ascunzătoarea mea șiapropiindu-mădeei.Camerameaarebaie,du-tedacăvrei.

―Eștisigură?Număderanjeazăsăaștept.―Aifiprostsărefuzi!arăcnitAdrien.―Dacă-țispun,aminsistat.Eraîninteresulluisăsehotărascărepede,pentrucăîncepeam

dejasăregretpropunereapecarei-ofăcusem.Șidupăaceeaafostpreatârziu,Marcs-aridicatînpicioare,și-aluatgeantadevoiajșiaintratîncamerameapeușadesticlă.

―Mulțumesc!mi-aspusînaintesăsefacănevăzut.―Merițiunpăhărelpentruasta,m-acomplimentatCédric.Amluatpaharulcuvinroséșim-amașezat,scoțându-mi,încăo

dată, telefonul.Rețeaua fiind în funcțiune, amprofitat ca să citescștirile.Adâncităînlecturaștiriloreconomice—nupreapasionanteîn lunaaugust—,nuamremarcatcămasaeraaproapecompletă

până în momentul în care vocea surorii mele m-a făcut să ridicnasuldintelefon.

―Unde-iMarc?―Laduș,laYaëlînbaie,i-arăspunssoțulei.―Poftim?M-a privit de parcă îmi apăruse deodată un al treilea ochi pe

frunte.M-amabținutsănuscotlimbalaea.―Mi-aicerutsăfiudrăguță,nu?Nuagăsitnimicsărăspundă.

Următoarele două zile m-am izolat pe terasă, pe jumătatelungită pe un șezlong, întoarsă spre vie, câteodată la umbrachiparosului,suportândcugreumistralulcândsepornea.Cutoateacestea, puteam să văd piscina și pe ocupanții ei în dreapta; îiauzeam, mai ales. Îmi petreceam zilele acolo, gândindu-mă lamuncamea, privind peluza arsă de căldură și de soare, nelăsândtelefonuldinmânăniciosecundă,sperândîncălaunrăspuns,launapel de la Bertrand. Nu vorbeam cu ceilalți decât dacă mi seadresau, singuriimei adevărați companioni erau greierii, al cărorțârâitmăcălcapenervi.Mămulțumeamcustrictulnecesarcasăn-osupărpesoramea;ajutândlapregătireameselor,continuândsă-ioferbaiamealuiMarcșinepurtânddecâtnoilehaine.Plictisealamăchinuia,aveamnerviidinceîncemaiîntinși,totnudormeamsaudormeampreapuțin,eramconștientădestareamea.Uneori,aș fivrutsăexplodez,săurlu,sălovescînceva,săfacoricecasăscapdegreutateacaremăapăsa,caremădevorapedinăuntru.

Însearaaceea,cândcopiiis-auduslaculcare,amavutgrijăsăleureznoaptebună.Iarlacinăamfostatentăsănumănâncșisănubeaudecâtceputeasăsuportestomaculmeu,adicănumarelucru,dareraoricummaibineîncâtsă-idausperanțe.Adulțiivorbeaudeexcursiilepecareamputeasălefacem.Fetelevoiausămeargălaexpozițiade laCarrièresdeLumièredinBaux-de-Provence,băiețiiarfivrut lamineledeocru,pentruplăcereadeapurtaocascădeșantier.Evident,înafarădea-icerecuivasarea,nuinterveneamîn

niciodiscuție,nevoindsăgreșesc șimaimult.Marc se străduia sămă facă să particip la discuții. Cum nu răspundeam decât prinmonosilabe, s-a lăsatpăgubașpână laurmă,darneîncetând să-miarunce priviri curioase și neliniștite. Vibrația inopinată și atât deașteptată a telefonului pe masă m-a făcut să tresar și să scot unstrigăt de bucurie. Și a declanșat de asemenea o tăcere bruscă decatedrală. Toate privirile s-au îndreptat înspre mobilul meu. Unmail!Tocmaiprimisemunmail!Eliberarea!Voi luauntrenși îmivoireluașiviața!

―Ce-iasta?m-aîntrebatJeanne.―Noutățidelamuncă!Inima îmi băteanebunește, zâmbeam cu gurapână la urechi,

tremuram, respirația mi s-a accelerat. Era atât de bine, că amprelungitplăcerea.Extazulera la îndemânamea.Num-amgrăbit.Simbolul pentrumail avea în sfârșit o cifră. Am închis ochii, amatinsușorcudegetulplicul.Apoiamclipit.Șimi-avenitsăvomit,săplâng,săurlu,sălovesc.Eraoreclamăpentruovânzareprivată.Nuprimeamniciodatăașaceva,blocasemtoatemesajeledegenulăsta.De ce acum? De ce reușise acest mail fără interes să se fofilezeprintr-obreșă,cânddelaBertrandsaudelavreunclientnuaveamniciunmailîncă?Osăînnebunesc.Amstrânsdinmaxilare,nevoindsămăprăbușescînfațacelorlalți.

―Cevaimportant?s-aneliniștitMarc.Vocealuimis-apărutcăvinededeparte.―Nimic,amrăspunssumbru.Scuzați-mă,măducsămăculc.Mi-amdebarasatfarfuriapetreisferturiplinășitacâmurile, le-

am pus înmașina de spălat vase șim-am baricadat în cameră. Atrebuit totuși să le mai înfrunt o dată privirile când am închisobloanele care dădeau spre terasă, într-un concert de „noaptebună!“.Eramatâtdesupărată,încâtnuamavutputereasăstriglaMarc,careîșilăsasetrusadetoaletăînbaiamea.

Am petrecut o parte din noapte rumegându-mi tristețea, cucapulbăgat înpernă, șiprobabil căamreușit săațipescooră sau

două.La5:30,nemairezistând,amfăcutunduș.Ojumătatedeorămai târziu,mă instalampe terasă— era deja bine, destul de caldpentruoorăatâtdematinală—culaptopul,hotărâtăsă-iscriuluiBertrand un mail suficient de convingător. Situația asta nu maiputeasădureze!Cudegetelepetastatură,amavutimpresiacăîmipierdusemtoțineuronii înrăstimpdecâtevazile;nuștiamcesă-ispun,amscrismaimulteciornecareauajunstoatelacoș.Osă-mipierdtoatefacultățile,înritmulăsta.Hotărâtlucru,vacanțanuerapentrumine!Ușadesticlădelacameradezis-adeschisșiaapărutMarc,somnoros.

―Te-amtrezit?Iartă-mă!―Nu-țifacegriji,suntmatinaldefelulmeu.Apuslângălaptopoceașcădecafea.― Mulțumesc, i-am spus înainte să mă întorc din nou spre

ecran.S-aașezatînfațameași,spremareameamulțumire,nuaspus

nimic.Totuși,prezența luimă incomoda; laoraaceeacredeamcăvoi fi liniștităși,poftim,eramsupravegheată.Amoftatdeușurarecânds-aridicatși s-adus încasă.Aceastărelativăpacenuaduratmult, căci după câteva minute a revenit, îmbrăcat, și s-a așezatlângămine.

―Ainevoiedeceva?l-amîntrebatsec.―Maidegrabătuainevoiedeceva.―Asta-ibună!Du-teșiculcă-telalocșilasă-mă-npace.Fărăsă-milasetimpsăreacționez,mi-aînchiscalculatorulșimi

l-aluat.―Dă-mi-lînapoi!amurlatsărinddepescaun.Elmi-apusmânalagură.―Ssst!Aisătrezeștipetoatălumea…Nuștiuceîncercisăfaci,

darceștiuecănureușești.M-amîncruntat,elarâs.―Acumzeceani,totașafăceaicândcevațiseopunea.Îngenul,

ochiridicațisprecerșibuzețuguiate.Măînșel?Amdatdincap,răutăcioasă.

―Nuteîncrâncena.Veiîncercaiarășimaitârziu.Vinocuminesădămoraită.Dacăiaumâna,taci?

Amdatdin cap căda. S-a executat și, luându-mădebraț,m-atras după el. Am reușit totuși să-mi iau telefonul și să-l strecor înbuzunarulșortului.AgăsitobucatădehârtiepecareMarcascriscumânastângă,cumscriael,căamplecatsăneplimbămșisănu-șifacănimenigriji.Înmaipuțindecinciminute,motorulmașiniiluihuruia.

―Darastaoarenutrezeștepetoatălumea?Aarboratunzâmbetmulțumit.Mi-amîntorsochiidelaelșiam

privitpeisajul,bosumflată.―Maieștisupăratăpemine?m-aîntrebatrupândtăcereadupă

câțivakilometri.Căamplecatatunci,vreausăspun…―Nu!i-amrăspunsvehement.Nu-țiînchipuiașaceva!―Șitotuși,da.― Asta-i bună,Marc! am exclamat exasperată.Mi-a trecut de

mult.―Amimpresiacăfugidemine,nueniciodatăchipsăstămde

vorbăamândoi.― Te-ai întors într-un moment prost, asta-i tot. Am multe

treburi de gestionat la muncă și nu-mi mai rămâne timp pentrurestul.Lucruriles-auschimbat.Toatălumeați-aspus!Arfitimpulsăînțelegi.

Am încetat discuția luându-mi telefonul dinbuzunar șimi-amcontinuatciornele,neobosită,fărăsăgăsesctotușisatisfacțieînasta.Și apoi, brusc, aparatulmi-a dispărut dinmână.M-am întors spreMarc, care mi-l subtilizase din mers. Geamul din dreptul lui eradeschisșielțineatelefonul,strânsînpalmă,deasuprașoselei,cuunzâmbetlargpebuze.

―Dă-mi-l!amțipat.―S-ocrezitu!―Nueojucărie!―Găsesccăestechiarmaiamuzant!Îmiieșisemdinfire.Marchabarn-aveacevoiasăfacă.Mairău

caunadolescentîntârziat!Mi-amdesfăcutcentura,gatasăacționezfrânașisăsarpeeldacăeranevoie.

―Yaël,nufaceprostii,mi-aspuselrâzând.Osăieșimdindecordincauzata.

―Dă-mitelefonul,imediat.Am încercat să-l trag demână șimașina a deviat de la drum.

Totul s-a petrecut înmai puțin de o secundă, am văzut telefonuldispărând,apoiMarcm-aîmpinsfărămenajamentelaloculmeu,apusiarășiamândouămâinilepevolanșiuncamioncareveneadinfațăne-aatinsușorclaxonândnebunește.

― Uf! Drăcia dracului! Sunt grozave plimbările cu tine, mi-aspus Marc, tot cu zâmbetul pe buze, abia dacă puțin crispat,stăpânindu-seperfect.

M-amghemuitpeloculmeușiamînchisochiicâtdestrânsamputut.Corpulmis-adezechilibratușorcândmașinaaîncetinitșiaîntors.

―Yaël?Măauzi?Nu reușeam să deschid gura, aveam impresia că fața îmi era

sculptatăînmarmură.Marcaopritmașinașimi-amdatseamacăsedăjos.Adeschisportieradindreptulmeucâtevaminutemaitârziu.

―Atâtamairămasdinel.Amdeschisochiișiamvăzutresturiletelefonuluimeu.Marcmi

le-apuspegenunchișiaurcatînmașinăluându-șițigărilederulatdinbuzunarulbermudelor.M-amuitatlaresturileelectronicecareerausănecosteviața,maialespeel.Pentrucă,pânălaurmă,ameaserezumalaasta.Lachestiaasta.Lumea,ceilalținumaiexistau,numai aveamnicio idee despre ce este bun, rău, drept sau nedrept.Existențamea se rezuma la informațiile furnizate de chestia astainanimată, fără emoții. Eram o scoică goală, fără considerațiepentruceidinjurulmeu.Fusesempepunctulsă-lomorpeMarccasă-misalveztelefonul,acestiPhone6cucaredormeam,carepânălaurmăerabunulmeucelmaiprețios,uniculdealtfel.Amsimțitomânăpebraț,m-amrăsucitspreMarc,spăsitînfațamea.

―Îmiparerăupentruglumă,nutrebuiasăsetermineașa,s-a

scuzatel.Nu, n-ar fi trebuit să se termine așa și nu era vina lui. N-ar fi

trebuit să încerc să-l recuperez,n-ar fi trebuit săpierddinvedererealitatea,n-arfitrebuitsădevincompletiraționalăpentruchestiaaia,arfitrebuitsărâd,arfitrebuitsăscotlimbalael,arfitrebuitsă-ipromitcăamsă-laruncînapăcasămărăzbun.

―Yaël…tedoareceva?Te-aisperiat?Atrecut,eînregulă…Amdatdincap,cuprivireaațintităîncontinuarelatelefon.―Dacăeștisupăratădincauzamobilului,nuteîngrijora.Osă

facemturulsatelorcasă-țigăsimaltul,îlplătesceu.Tot corpul a început să-mi tremure,deparcăaș fi ieșit dintr-o

apă înghețată. Inimami-a luat-o la goană. Furia creștea în mine,necontrolată,devorantă,amavutnevoiedeaer,l-amîmpinsviolentpe Marc și m-am dat jos din mașină. Am început să merg pemarginea acelui drum departamental, agitată, strângând înmânăresturiletelefonului,ecranulspartrănindu-măînpalmă,darfărăsăamvreoreacție.Chiarșicorpulîmieraanesteziatdelucrulacesta.M-am oprit brusc și am deschis palma. O ultimă urmă dedependențăm-a făcut să iau cartela SIM, strivită, ca s-o strecor înbuzunar.Șidupăaceea,amaruncatresturilecu toatăputerea,câtmaideparteposibilpeșosea,mușcându-mipumnulcasănuurlu.Avenit un camion, a trecut peste ele și a împrăștiat în toate părțileceeacemairămăsesedintelefonulmeu.

― Vino mai încoace, mi-a cerut Marc, îndepărtându-mă decarosabil.Eoprostie!

M-a tras de umeri și m-a întors cu fața la el, eu tremuram,ținându-micapulplecat.Pânălaurmăamridicatochii,elm-aprivitfărăanimozitateșireproș.

― Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă…, am început să repet fărăîntrerupere.

Șiatunciamsimțitlacrimilecurgându-mipeobraji.―Hai,plângicâtvrei,descarcă-te!M-a strâns la piept și am putut să plâng în voie, cu mâinile

agățate de cămașa lui. Nu știam de ce plâng, dar scăpam de o

greutate. Asta a durat ceva timp, fără ca Marc să încerce să măîndepărtezedeel. Șidupăaceea,dupăun timp indefinit,hohotelemeles-aurărit.

―Mulțumescpentruadrenalină,aveamnevoie,mi-așoptit.M-amdesprins de el,mi-a zâmbit șimi-a trecut omânăpeste

obrajicasă-mișteargălacrimile.―Înmașină?Amdatdincap,incapabilăîncăsăvorbesc.―VoiamsănepetrecemziualaL’Isle-sur-la-Sorgue.Spune-mi

dacăpreferisăneîntoarcem.―Mergem,i-amrăspunscuvocearăgușită.―Amplecat.

4Medicamentrecomandatpentrutratareadurerilorușoareșimoderateși/sauastărilorfebrile.(N.t.)

7Nemaiștiind cât este ceasul, nu aveam idee cât timp trecuse

până când am ajuns la L’Isle-sur-la-Sorgue. Priveam drumul pegeam fără să vorbesc, respirând efluviile de motor încălzit și depiele,avândimpresiacămăaflulanivelulsolului,atâtdejoasăeramașina.Marcaștiutexactundesăneoprim.Aopritmașinaîntr-oparcare,chiarînspatelepiețeicentrale.Docilă,l-amurmat,fărăsăspunsausăîntrebnimic,suportândcălduraînăbușitoarefărăsămăplâng.Elpărea să fiuitat incidentul. În cemăprivește, eram încăuluitădecomportamentulmeu,deceeacedescoperisemînmine.Încemătransformasem?Într-ofemeieinsensibilă,irațională,gatasăaruncetotulînaerpentruuntelefon,toateasteacasă-iscrieunmail șefului. Teama retrospectivă pentru ce ar fi putut să ni seîntâmple, să i se întâmple lui Marc, din vinamea, mă rodea. Nuvoiamdecâtunlucru:sămăîngropundevacasăfiuuitată.

―Cafeașicroasanțipentruînceput!m-aanunțatelvesel.Cumputeasăfieașacumine,dupătotcefăcusemcupuțintimp

înainte?S-ainstalatlaprimaterasăcarene-aieșitîncaleșiafăcutcomanda rulându-și o țigară. Am fost serviți rapid, dar eu amîmpinsfarfuriacucroasantul.Numi-erafoame.

― Vin aici o dată pe an, mi-a spus între două înghițituri. Pevremeaaceea,dealtfel…

―Da?― Adu-mi aminte, Yaël, tu ești cea care își petrecea toate

vacanțele în regiune? a râs el. Aici suntem acasă la negustorii devechituri!Șiînacestmomentetârgulinternațional.

― Într-adevăr… dar dacă vii aici în fiecare an, nu ai avutniciodatăchefsătrecipelaMicaFloare?

―Cumpoțisă-mipuioasemeneaîntrebare?―Iartă-mă!―Nutemaiscuza,prostuțo.Aidreptulsăpuiaceastăîntrebare!

Știucănumăcrezi…darnuv-amuitatniciodată.―Sănumaivorbimdespreasta,Marc,terog.―Vatrebui,totuși.Dar,OK,nuacum.Dupăprivirealui,amînțelescăvoiasăuitetrecutul.Așfivrut

să-ispuncăîlcredeamsutălasută,darnureușeamsăîiînțelegșisăîiadmittăcereadeplinădecândseîntorseselaParis.

―Mergem?mi-apropus.―Dacăvrei.Acăutat într-unbuzunarșiagăsit câtevamonedepecare le-a

lăsatpemasă. Înaintesămăridic, i-amîntinsfarfuriamea,elm-aîntrebatdinpriviri,eui-amzâmbitușorșiamușcatdincroasantulpecareîllăsasem.

Începând din acel moment, nu am făcut altceva decât să-lurmezdelaunanticarlaaltul,delaunstandlaaltul.Piațaorașuluise transformase încetateaantichităților șiacomerțuluicu lucruride ocazie. Erau peste tot, o parte din străzi erau blocate, Marcpomenise de Târgul internațional. Într-adevăr, chiar era târg! Înpofida aglomerației, nu era gălăgie, expozanții făceau schimburiîntreei în liniște,doritorii cotrobăiauprintre lucruri fără să ridicevocea, unii minunându-se de ceea ce găseau. Trebuie să spun căerau lucruri pentru toate gusturile, atât de halucinantă eradiversitatea, mergând de la mobilă de familie, veche — foarte,foarte veche —, până la mobilier industrial, fără a uita obiectelereligioase sau serviciile întregi din porțelan. Am văzut chiar și opoartă din fier forjat de vânzare pe trotuar. Profesioniștii stăteaualăturidevânzătoriocazionalidevechituri,înperfectăarmonieși,separe,animațideaceeașipasiunepentrulucrurilevechi.Adesea,Marcseopreașidiscutacucâtecineva:râzând,glumindcuconfrațiilui,tachinându-i,dânddinmâiniîntoatepărțile.Făceaslalomprinmijloculhaosuluidinanumitebuticuri,înlargulsău,calaelacasă.

Pentrumine, nu erau decât vechituri bune de aruncat, pentru elerau minuni care meritau zece vieți. Ce interes să-ți petreciexistențaînmijloculrelicvelorplinedepraf?Înclipaîncaremi-amspusacestlucru,m-amgânditlapropriameaviață:lamuncamea,la telefonulmeudispărut, laconsecințeleșicircumstanțeleacesteidispariții. Respirația mi s-a accelerat, stomacul și gâtul mi s-austrâns.

―Tesimțibine?m-aîntrebatMarc.L-amcăutatdinpriviri,apăruseînspateleuneimăsuțe.―Da,eînregulă.M-amconcentratasupraluicasăevitsămăgândescpreamult

și în încercareadea face să treacăaccesuldepanică incipient.Cuacelașiinteres,mergeapetrotuarșiintraînmagazinededesignșiartă contemporană, a trecut cu aceeași încântarede la corpuri deiluminat ultra-moderne și conceptuale la lămpi vechi de sticlăprovenind dintr-o cârciumă din Bourgogne. Privirea îi întârzia peanumitedescoperiri;caînclipaaceea,cuomobilădefarmaciemaiînaltă decât el, căreia îi mângâia lemnul și mânerele din alamă,înaintesăîngenunchezeșichiarsăselungeascăde-abineleapejoscasăseuitededesubtuleiși,îmiînchipui,să-iobserveeventualeledefecte.Dupăaceeas-aridicatdinnouînpicioare,s-ascărpinat încapșis-auitatlamine,fărăsămăvadă,reflectând.M-amabținutsă-ispuncăchestiaaiaenormănuvaîncăpeaniciodatăînmagazinullui.Și,cadealtedouăori,anegociatprețul;atuncitonulcuvintelorscădea în intensitate, capetele se aplecau, sprâncenele se arcuiau,apăreauzâmbete forțate.Șibani lichizi treceaudinmână-nmână.Dupăunmoment,și-apusdinnoupenasochelariidesoareșis-aapropiatdeminestrâmbându-se.

―Plecăm.Dacămaicontinui,osăcheltuitotceamînbuzunarșibugetulpentruvacanță!

―Folosește-țicardul.―N-am!―Poftim?Darîncelumetrăiești?―Suntoadevăratămânăspartă,nucreddecâtînbancnote.

―Vreisăspuicăatuncicândainevoiedebani,teducilabancăsăscoțilichidități?

Nu-miveneasă-micredurechilor,Marceraunciudat.―Exact!―Cabătrânii,defapt!Eștiofigură!Aizbucnitînrâs.―Amchiarorezervăsubsaltea!Arfitimpulsămâncăm,nu?Nuaașteptatrăspunslaîntrebare,cuatâtmaibine,pentrucăar

fi fostdecepționat.Nusegândeadecât lamâncare!Agăsitrapidomasă—dinfericire,laumbră—peterasaAuChineur,de-alungulrâului Sorgue. Hotărât lucru, îi plăceau fețele de masă roșii cucarourialbe!Privireameapemeniuafostextremdescurtă,aluilafel,căcii-afăcutsemnunuiospătarînclipaîncareaînțelescăeramgata.M-alăsatsăîncep.

―Oapăplatăculămâieși…osalatăverde.―Pentrumine,obereșiofriptură,vărog,acontinuatMarc.În

sânge. Mi-a aruncat o privire și l-a chemat înapoi pe ospătar.Adăugați și o farfurie cu cartofi prăjiți. Apoi întorcându-se spremine:Spercănuaduratpreamultpentrutine,nuamsimțitcândatrecuttimpul.

Era incredibil!Seafla înplinăactivitateși își făceagrijipentrucummăsimteu.Eucândlucram,restulnumaiexista!

― Nu, este mai degrabă interesant să te văd în acțiune, i-amrăspuns.Ecevacenuînțeleg,înmagazinultăun-aidecâtmobilierșiobiectedintreanii’50și’70…

―Exact,m-aîntreruptel,vizibilsurprinsderemarcamea.Și…―Mobila de farmacie de adineauri, ai cumpărat-o deși n-are

niciolegăturăcuceeacevinzi.― E adevărat… nu este printre preferințele mele, dar e

magnifică,areuntrecut,sevedeasta,sesimtecândomângâi.Știi,ecaopielecareîșispunepovesteavieții.Efrumoasă…șiamcliențicarecautădemultașaceva,amrezervat-opentruei.

―Totușieîntr-ostareproastă,i-amatrasatenția.Țiseîntâmplăsărestaurezilucrurilepecarelecumperi?

― În general, prefer să le las în starea în care le găsesc, darcâteodată se întâmplă să lucrez pe ele, să le aranjez după gustulmeu.Abuelom-aînvățatcumsăfac,încădecânderampuști.Cândîisimtpecumpărătoriunpicpierduți,ledausfaturidesprecepotsăfacă.Șiuneoripunșieumânalatreabă,emaiplăcut.

Marcm-aprivitfericit:―Nute-aiplictisit?Serios?s-aneliniștitelîncăodată.―Nu.Șinuaduratchiaratâtdemult,câteceasul?Euhabarn-

am,fărătel…―Eaproapeora15:00.Amrămasmută.Erapurșisimpluinimaginabil,aș fipariatcă

abiaeraora12:00.Defapt,eramînmijloculdupă-amiezii.Ziuameanuerajalonatădenimic,mălăsamdusădeMarc,fărăsăgândesc.Șicumefărăceas?Ebine,nu?

L-amprivituimită,incapabilăsă-irăspundlaîntrebare.― Ce ciudat pentru mine, am șoptit. Privirea mi-a căzut pe

încheieturamâiniilui.Zicituașa,daraiceas!Șiceceas!Ochiii-austrălucitdeîncântare.― Vezi, încă o vechitură! Spontan, l-am prins de încheietura

mâinii peste masă, ca să văd ceasul mai de aproape: un Jaeger-LeCoultre.

―EsteunMemovox,mi-aspus.Dateazădin1950.― Nu se mai fabrică așa ceva! Porsche, Jaeger! E rentabil

magazinuldevechituri!Și-aretrasbrațul,pecare încăi-l țineam.Fața is-a încordat,se

vedeacăremarcameaîlșocase.Spusesemomareprostie.―Nuprețulîidăvaloarea,cimaidegrabăparcursulșifelulcum

amfăcutrostdeel.Sorbindu-și berea, mi-a spus povestea ceasului. Bunicul lui îl

urmărise timp de ani, era unul dintre primele Memovox cuîntoarceremanuală,șipânălaurmăîlobținuse.Băiețelfiind,Marcera obsedat de ceasul lui Abuelo, singura dată când și-a luat o„bătaie“afostcândaîndrăznitsăseatingădeel.Acestevenimentamarcataparițiarespectuluiluipentrulucrurilefrumoase.Abueloa

începutdupăaceeasă-liacueldintr-unmagazindeantichitățiîntr-altulsauînpiețeledevechituridinSaint-Ouen,cândelșipărințiiluiveneauînweekendlaParis.Deaici„vânătoareadecomori“,piețeledevechituri erau terenul lorde joacă, acolo îi așteptauprovocări.Astfel,buniculîitransmisesepasiunealui.Odată,laîntoarcereadincălătorie,găsiseMemovox-ulpenoptireadincameralui.

―De-atunci,nu-lmaidaujosdelamână,aîncheiatel.―Maifuncționează,dupăbaiataforțată?―Amavutoinspirațiedegeniu.Cândi-amvăzutpeAdrienși

peCédricvenindînspremașină,l-amscosșil-ampusîntorpedou!Abuelom-aromorîdacăl-așpierde!

―Șipentrutinearfilafelderău?―Da,credcăestelucrullacarețincelmaimult.L-aîntors.―Totușinumaiestepractic!amremarcateu.―Cedacă,asta-lfaceîncășimaifrumos.Marceracompletdetașatdelaturapractică,singuracareconta

pentrueleradimensiuneaafectivășisentimentalăalucrurilor.Astamisepăreacompletaiuritorșiatâtdedepartedeceeacetrăiameuzidezi…Ospătarulne-a întrerupt,aducându-nemâncarea.Cumadispărut,Marcaluatfarfuriacucartofiprăjițișimi-adat-o.

―N-amcomandatasta.―Epentrutine,mi-aspuscuzâmbetulpebuze.―Numi-efoame,nuinsista.Cu toateacestea, a împins farfuria spremine.Euam împins-o

spreel.Aoprit-o.Ne-amsfidatdinpriviri.―Tucrezicăn-amvăzutnimic!N-aimâncatnimicaseară,n-ai

mâncatnimicdedimineață.Șinusalataosătehrănească.Mănâncăuncartofprăjit,eștibine,nu-țifieteamăcăteîngrași.

Umeriimi-aucăzut.Măsăturasemsămăjustificpentruorice.―Nuasta-iproblema.Demaibinede-osăptămânănumaipot

săînghitnimic.―Osăptămână,nu-țibatejocdemine!Nicimăcarodatănute-

amvăzutmâncândnormal.Știicumsespune:poftavinemâncând.

Încearcăsăteforțezi,tre…―OK!Înregulă!Dă-mi-l!Amluatuncartofpaișiammușcatdinel,casănumămaibată

la cap. Eramabsolut incapabilă să-mi aduc aminte când simțisemultimaoarăpelimbăgustuldecartofprăjit,crocant,sărat.Contraraceeacecredeam,erabunșinumi-afăcutimediatgreață.Decândnumaiavusesemplăcereadeamâncasaudeamăașezalamasăpur și simplu? Am întâlnit privirea satisfăcută a lui Marc ațintităasuprameașiamschițatunzâmbetvag.

―Cineaavutdreptate?―Poate căamsămănâncdoi sau trei cartofi pai, darnumai

mult.― E mai bine decât nimic! Contează pe mine că am să te

supraveghezînzileleurmătoare.Dupătreifoidesalatășipatrucartofipaim-amsăturat.Marcnu

mi-afăcutnicioobservațieșiși-acontinuatmasa.Și-agolitfarfuriașiaciugulitdince-mirămăsesemie,măîntrebamundebăgaatât,elcareaveaaceeașisiluetăcaînurmăcuzeceani.Avrutneapăratsăplătească el consumația, ceea ce m-a făcut să realizez că nu-midăduse posibilitatea să-mi iau portofelul de dimineață. Pe de altăparte, numă așteptasem să fim plecați toată ziua, și cu atât maipuținnumăașteptasemlaoziatâtdetulburătoare.Eratimpulsăne întoarcem. În drum spre parcare, am văzut un magazin detelefoanemobile.Marcși-adatseamadeasta.Osăgăsescobancășiosă-țicumpărunul.

― Nu! Este de neconceput să plătești pentru prostia mea.Oricum,n-amniciactele,nicicardullamine.

―Unmotivînplus!―Amspusnu,Marc.Și-apoi…măgândesccăpoatearfibinesă

încercsăamânpânămâine…amsupraviețuitdeazi-dimineață…OsămăconectezlainternetîmprumutândtelefonulluiAlice,cândneîntoarcem.

―Cumvreitu!CândamurcatînPorsche,căldurasufocantămi-apermissătrec

laaltsubiecttimpdecâtevaminute.― Îmi închipui că mașina ta e prea veche ca să aibă aer

condiționat!― Închipuiește-ți că te înșeli! Într-adevăr, este o bătrână

doamnă, dar are unul dintre primele sisteme de aer condiționat!Abuelol-acumpăratîn1990.Îmiaducamintedeparcăarfifostieri.

―Povestește-mi,i-amcerut,încercândprintoatemijloacelesăuitdetelefon.

Și trebuia să recunosc că mă relaxa când îmi spunea poveștidesprebunicullui.

―Cândarămasvăduv,aținutdoliuunan,parcăamfifostînsecolulalXIX-lea.Probabilcăoriginileluilatines-autrezit.Șidupătrecereadateicomemorative,aredevenitelînsuși,însensulcelmairău! Cât timp trăise bunica, ea îl ținuse în frâu, atunci bunicul îșilimitacheltuielile.Apoia început să-și cheltuie toțibanii. Într-ozi,pecândaveamunsprezeceani,avenitsămăiadelapărințiimeișine-amsuitamândoiîntr-unPorsche.Șiziuaaceeaafostoetapădinformarea mea. Pentru el, aceste mașini sunt sinonime cu lucrulbine făcut, cu respectul pentru materialele frumoase, pentrusobrietate, pentru puritate, pentru stil. Pe scurt… Imaginează-țimintea mea de copil în mijlocul acelor mașini, era ca un visîmplinit. Ne-am petrecut așa o după-amiază întreagă, se pare căstătusemtottimpulcuguracăscată.

Amizbucnitînrâs.―Continuă!―Și-acheltuittoțibaniipeasta,mi-azistrecându-șimânapeste

bord, deasupra tahometrului. Este una dintre cele mai frumoaseamintiridincopilăriamea,cândascoscarnetuldececuri.Buniculmeu cheltuitor și grandoman care își plătea un Porshe 911 înonoareaiubiriiviețiisaledispărute,șiastapentrumodicasumăde45000defranci.

―Băiețiinuștiaucăbunicultăuaveaaceastămașină?―Nu…așfiavut impresiacomiteriiunuisacrilegiu.Eracaun

secretpecareîlîmpărtășeamcuel.

I-amzâmbit.―Șiastăzitueșticelcareoconduce?―Da…casămoșteneștiunPorschefacitotul…ȘiAbuelomi-a

dat-o moștenire. În ziua în care mi-a dat cheia și am introdus-opentru prima oară în contact… nu-ți imaginezi cum a fost… Azâmbit,cuochiiînzare.Mergem?m-aîntrebatcoborânddinnoucupicioarelepepământ.

―Dacăvrei.Ademaratșim-amtrezitblocatăpeloculmeu.Intenționatnua

datdrumullaaerulcondiționatșiadeschisgeamurile.―Ascultă,mi-aspus.Urechile mele s-au trezit la zgomotul motorului; pufăia,

mormăia.Simțurile îmieraumaiascuțitedecâtcucâtevaoremaidevreme. A ieșit cu prudență din oraș, înainte să apese peaccelerator și să mărească viteza. Grație șofatului său ușor șidestins,uitamputerea„bătrâneidoamne“,cumîispuneael.

― Șimodernitatea, GPS-ul? l-am tachinat eu. Astea nu-ți spunnimic?

―Prefersămăpierdșisănulasniciourmă.Exactpedosdecâtmine.Trebuiesăfieodihnitorsătrăieștiașa.

CândamvăzutcăneîndreptămspreBonnieux,amștiutcăabiadacămai rămânea o jumătate de oră de drum. Nu voiam sămăîntorc,sărăspundlaîntrebărileunorașialtora,sărevinlarealitate,să mă confrunt cu imaginea pe care o aveau despremine. Marcpăreasănumă judece, fusesemereuașașiastanuseschimbase,eramdinceîncemaiconștientădeacestlucru.Cuel,eramapăratădezbuciumulmeu,deobsesiileșidegrijilemele,aveamimpresiacă sunt liberă în această mașină care mirosea a benzină și carehuruia.Totuși,ziuaaceastafuseseocaziadeapunedegetulperană:vidul intersideral din viața mea. Am oftat întorcându-mă laobservareastrăzii;peisajeleacesteapecarelecunoșteamdecopil,pecareleadoram,carefăceaupartedinmineșipecareleuitasem.Cemiseîntâmplasededevenisemastfel?Unnoupanoumi-aatras

atenția.―Marc,spune-mi,tegrăbeștisăteîntorci?―Număgrăbescsăfacnimic.Dece?―Ia-o ladreapta laurmătorea intersecție, spreLacoste.Osă-i

facemovizităMarchizuluideSade.Dinînaltulcastelului,esteunadintrecelemaifrumoasepriveliștialeregiunii,aisăvezi.

A apăsat pe accelerator și mașina a gonit. Când a intrat pedrumulsinuosdinpădure,alternamîntreumbrășilumină.CalmulînvăluitorșimisteriosdinLacosteîmiplăcuseîntotdeauna,chiardecopilă,cândnu-lcunoșteampeMarchiz.Amînțelesmultmaitârziuexpresiile în același timp stânjenite și amuzate ale părințilormeicând ceream și chiar băteam din picior, ca sămerg la castelul înruine. I-am propus lui Marc să oprească într-o mică parcare dinapropiereaprimăriei.

―O sămergempuținpe jos! l-amprevenit dându-mă josdinmașină.

―Tueștighidul!Ampornit înainte, străduindu-măsănumergprea repede.M-

amsimțit imediatbineînsandalelemele,avândimpresiacămergcaperoateși încontactcupământulgol.Amîncercatsăprofitdeastacasăhoinărescpestrăduțelepietruite,printreconstrucțiivechi.Și apoi a venit momentul să începem ascensiunea pe drumul depietrișcaretreceaprintreruinelenerestauratealecastelului.Razelesoareluiapunândnumaitreceaupedeasuprabucățilordezidîncăînpicioare,nunemai loveau, răcoareaeraodihnitoare.Marcmăurmafărăsăvorbeascăși,dincândîncând,măîntorceamspreel;mergeacumâinileînbuzunare,cuochelariipenas,privindtotulînjurulsău.Amajunsprimasusșil-amașteptat.

―Câtăliniște!așoptit.Ce-iasta?Privea peste umărul meu sculptura în fier Mâinile care

binecuvântează.―Esteabsolutfascinant!Atraversatesplanadacasăvadămaideaproape,atrecutpesub

brațeleuriaședeschisecătrelumeșichiardeladepărtareamputut

să-i zăresc zâmbetul. În ce mă privește, mi-am făcut timp săcontemplucastelulșiprofilulMarchizuluicareîncadrapoartadelaintrare. M-am așezat în cele din urmă pe un zid mai mic, cupicioareleatârnându-miîngoluldedeasuprașanțurilorcuapăcareînconjurau castelul și am privit masivul Luberon și munteleVentoux. Mușchii mă dureau din cauza tensiunii pe care le-oimpuneam de săptămâni. Mi-am lăsat umerii să cadă respirândprofund,miroseaacald,naturașigreierii—de-acumtăcuți—nelăsauînpace.Câtevaminutemaitârziu,Marcavenitlângămine,s-aașezatînacelașimodșiarespiratadânc.

―Dupăcealergi?m-aîntrebatdupăunmoment.―Dartu?i-amreplicatfărăsă-lprivesc.―Îțivoirăspundedupăaceea…Aireușitsămăfacisăvorbesc

șiastăzi,iartu,sănu-mispuinimic.Așacărepetîntrebarea:dupăcealergi,ceurmăreșticumuncatașicutoateastea?

Amoftat.Numaiputeamșinumaivoiamsălupt.―Ladreptvorbind,nuștiu…reușitapoate,încercsăfiuceamai

bunăși sănudezamăgesc.Cuanii,amdescoperitcănusuportameșecul.Vreaumereumaimult…

―A,bun!M-amîntorsspreel,eraîntr-adevărsurprins.― Înainte nu erai așa… mi te amintesc, făceai doar strictul

necesarcasătreciexamenele…― Este adevărat, chiar și în privința serviciului, n-am făcut

nimicanumecasă-lobțin…Amvrutsă-idovedescluiBertrandcăavusese dreptate sămă angajeze. Am început prin clasificarea dedosareșielm-aînvățatmeseriadeinterpret.Ammuncitmult,daramreușit…

Pentruadouaoarăînscurttimp,amintirileprimelormeleluniînagențieieșeaulasuprafață.Marcs-aîncruntat,neîncetândsămăprivească.Apoi,s-adatpuținînapoi,dupăcareaprivitîndepărtare.

―Tipulăsta,șefultău,probabilavăzutelbinecăeștitalentată,altfelnuaimaifiastăziacolo…

―Cusiguranță.Pemăsurăceatrecuttimpul,amavuttotmai

multe lucruri de făcut și mai multe responsabilități. În timp, amprinsgustuladrenalineimuncii,acontractelor,avictoriilor.Nusuntdouăzilelafel…Amavutpânălaurmăbiroulcelmaiapropiatdecelalșefuluișițincudințiideloculmeu.

Aizbucnitînrâs.― Nu există nimic mai rău decât un leneș care se apucă să

muncească!De-aian-amîncercatniciodată!Așfipreabun!Glumaluine-afăcutsărâdemcâtevasecunde,apoiaredevenit

serios:―Dar,Yaël,ecevacenuînțeleg.―Teascult.M-aprivitfix:―Repet,nueraiașaînainte.Vreausăspun,nuteauzeaidecât

tu, aveai gura mare, râdeai tot timpul, luai totul în glumă… Iarastăzi, te ascunzi, faci totul ca să fii uitată într-un colțișor… Amimpresiacăți-efricădetot.

Aceastaeracuadevăratimagineapecareoaveadespremine?I-am evitat privirea. Fata despre care îmi vorbea era de acum ostrăinăpentrumine.Cașicumașfiascuns-opeceacareașfipututsăfiuîntr-oaltăviață.

―Nuerasărămânoeternăstudentă,Marc,i-amrăspuns,cuojumătatedezâmbet.Amdevenitadult,poatecănuestechiaratâtdecomplicat…

―Dacăzicitu…dareștiobligatăsăsacrificitotulcasăaislujbaasta?

― Am apucat-o pe drumul ăsta fără să-mi dau seama. Îmiplace…m-amprinsînjoc…Îmiadorslujba.Îmiplacesăfiupresată,copleșită de muncă, solicitată, conectată… asta îmi permite sărespir.

―Deceainevoiedeasta?Săalergitottimpul?Ceurmărești?Amzgâriatpuținmușchiuluscatdepepiatră.―Nimic…nuurmărescnimic…Și, știi, șefulmeusegândește

să-mipropunăsă-ifiuasociat.―Dacăînțelegbine,astaetoatăviațata?

―Poate…De fapt, nu am altceva…numai știu, în realitate…dacănumaiamslujba,măprăbușesc,cred…suntunpicpierdută,înprivințaasta.

Adevărulspuselormelem-așocat,numaiștiam…Gândindu-mădin nou la ce îmi spusese Alice cu câteva zile în urmă și la cefăcusemchiar îndimineațaaceeadincauza telefonului, începeamsă-mispuncătrebuiapoatesăreconsiderdouă,treilucruridinviațamea.Darcare?Cum?Oarenuexistamdecâtprinmuncamea?Nuvoisem niciodată să-i ascult pe ceilalți, întrebările lor, părerile lordespre viața mea. Era așa de mult timp de când mă luptam cudiscursurilelor…Măînchisesemînfațaatotceputeasă-mipunăînpericol echilibrul, tot cemi se părea deodată foarte fragil. Într-unfel, Marc nu mă mai cunoștea și în atât de puțin timp mersesedincolodeceeacesorașiprieteniimeiîmitotrepetau.Poatetoți,înfelullor,măvăzuserăînadevăratalumină,pemineșiceeaceeunuvedeamînviațamea?M-amsimțitdeodatăobosită,obosităînaintedeîntrebărileacesteapecarevatrebuisămilepunîntr-ozi.

―Dartu,Marc?―Eu…nualergdupănimic.Aprivitcerulcâtevaclipeșiaoftat.

Știucevreauși,plecânddelaasta,totulmergebine.Puțincontează,până la urmă, dacă obțin sau nu ce aștept de la viață. Principaluleste să-mi păstrez linia de conduită, să rămân mereu fidelprincipiilormele.Nuputemșticeosăniseîntâmpledepeozipealta.Aceștiultimianisuntdovada.Suntîmpăcatcumineînsumișiasta e tot ce contează.M-a privit fix:N-a fost zi în care să număgândesclavoi…

Am deschis gura, gata să-l întrerup. El a anticipat și a ridicatmânacasămăfacăsătac.

―Lasă-măsătermin,terog.Amdatdincap,oftând.―Mulțumesc,mi-aspuszâmbindu-mi.Știu,n-amfăcutnimicca

să vă regăsesc… pentru că am plecat de la ideea că făcusem omăgărie,poateunadintrecelemaimaridinviațamea,părăsindu-văastfel.Nu-mimairămâneadecâtunlucrudefăcut,să-miasum

faptulcăvăpierdusemdinvinamea…șiastaamșifăcut.Poatecățise pare ciudat, prostesc, dar așa sunt. Am știut întotdeauna că văfăcusem rău și sunt și mai conștient de asta din ziua în care aiapărut în magazin și mi-ai aruncat adevărul în față. Numi-o voiiertaniciodată.Dacăm-ațifiuitat,completșidefinitiv,așfiavutcemeritam. Nu m-aș fi supărat pe tine dacă nu m-ai mai fi sunatniciodată.

Privirea lui, expresia feței oglindeau sinceritate. Tocmai îmispunea că nu trăsese o linie peste noi, dar că se pedepsea pe elpentrugreșeliletrecute.

―Săreiaulegăturacuvoieraunvispecarenumi-așfipermisniciodatăsă-lam.Șicutoateacestea,iată-neastăzi.Deaceea,dupăpărereamea, nu folosește la nimic să anticipezi.Mă las purtat deviață,căcisepoateîntâmplaorice.Astaamînvățatcutimpul.Uite,cânderamstudenți,dacăunuldintrenoieramaipuținînclinatspreaventură, eu eram ăla, nu eram cu adevărat un aventurier… șitotușiamfăcut-o.Inconștient,într-unfelfugeamdemoștenirealuiAbuelo,defrică.Deaceeanuștiațidemagazinuldevechiturișinuvorbeam despre el pe vremea aceea. Și vezi, până la urmă mi-aexplodatînfață.Astăzieusuntcelcareseocupădemagazin,pentrucăvreau.Suntcelmaifericitdintreoameni.

Avea un aer atât de împăcat! Privirea lucidă pe care o aveaasupra vieții lui stătea mărturie unei maturități impresionante.Marcdeveniseunbărbatintegrucuelînsuși,careinspiraîncredere,care liniștea. Numi-aș fi închipuit niciodată că va deveni atât deputernic.

― Bagă de seamă, Yaël, nu spun că este soluția pentru orice.Câteodatăesteoprostiesănuanticipezinimic.

―Decespuiasta?Azâmbittristșiaprivitîndepărtare.― Divorțul meu… nu făcea parte din proiectele și aspirațiile

mele…―Ces-aîntâmplat?― E destul de simplu. N-am vrut să văd venind lovitura. Am

închisochii laviațanoastrădecuplu;plecampedouăcăidiferite,darnuvoiamsăcred.Laurmaurmei,probabilcănumaieramarelucru între noi… Eu sunt bine așezat, cu magazinul. Îi vorbeamadesealuiJuliettedespreideeadeaîntemeiaofamilie.Vreaucopii,poatepăreaprostesc,darașae.Cuea,astaarfifostdeajunspentrufericireamea.Doarcăesteo femeie fărăastâmpăr,ocălătoarecenu stă locului și am știut astamereu…A rămas cinci ani la Paris,ceea ce este un record, ca să-mi facă pe plac, cred… Într-o seară,când mă întorceam acasă, i-am văzut rucsacul la intrare… mi-amărturisitceaveapeinimădelunidezile,nu-imaieramdeajuns,nuștiusemsă-itrezescdorințaderămânecumine,numaiputeasătrăiascăviațapecarei-opropuneam…eradejapreatârziu,numaiputeamsăfacnimic,așacăne-amspuslarevedereșidrumbun…AfăcutooprireînFranțasăptămânaastapentrudivorț…m-aamuzatsăvădcăestemultmaifericităfărăminedecâtcumine.

Accepta asta cu calm și detașare. Îl admiram, mă uimea. Îiadmiram de asemenea felul spontan de a se destăinui fără să secruțe,recunoscându-șigreșelile.

―Șicumsuporțiasta?― Nu prea grozav, la început… mult mai bine de când tu ai

apărutdinseninșifacețicutoțiidinnoupartedinviațamea.Mi-azâmbit larg și s-a ridicat încălecândpeste zid:Ne întoarcem?mi-apropusîntinzându-mimânacasămăajutesăsar.

Am coborât din Porsche ca să deschid poarta la Mica Floare.Marc a mers încet, apoi a oprit. După ce a coborât și el, m-amalăturatlui.Amrămaslângăel,nemișcată,foarteaproape,savuramizolareaîncareneaflaserămtoatăziua.Nuspuneanicielnimic.Șilinișteaafostîntreruptă.Amoftatșiamînchisochiicâtevaclipe.

― Unde-ați fost? a urlat Alice alergând spre noi, completînnebunită.

―LaL’Isle-sur-la-Sorgue,arăspunsMarccalm.―Amîncercatsătesundezeceori!acontinuatsoramea.Dece

n-airăspuns?Staimereuagățatădetelefon!

―MobiluleiacăzutînSorgue,amințitMarc.Șipe-almeunu-laveamlamine.

Aliceaîncremenit,ceilalțis-auuitatlamine,stupefiați.―Cum?―Oh…dintr-oprostie…Îmiverificammail-urilemergând,am

călcatpeopiatrăși…și…bâldâbâc!―Yaël, vrei săne spui că ai stat toată ziua fără telefon? Și că

încătrăiești?!Eoglumălacameraascunsă,azbieratAdrien.―Marc,spune-neadevărul,acerutJeanne.Căafăcutocrizăde

nervi,căs-atăvălitpejos,căaalergatcaonebunăprintotorașulcasă-șicumperealtulîntr-unminut.

―Nicipomeneală!Ea…―Stop!amurlatbăgându-măînmijlocullor,cubrațeleînaer.

M-am săturat! Încetați sămai vorbiți despremine ca și cumaș fibolnavă. Vă amuză, știu că o merit… dar putem să schimbămsubiectul?

Marcazâmbitmaiîntâi,apoialăsatcapulînjos.Adrienavenitșim-aluatdeumericasămăducăspreterasă.

―Astamerităunpahar!Copiiis-auculcat,eperfect.Noapteaeanoastră.M-aluatstrânsdeceafășim-asărutatpepăr.Esuper!

Amrenunțatsămai împrumuttelefonul luiAlicecasă-mivădmail-urile, refuzând să le stricbucuria.Masaeradejapusă,nuneașteptaudecâtpenoi.Nimiculuitorcândtegândeșticăeratrecutdeora21:00.Toată lumeaaciocnit,euambăutcâtevaînghițituridinvinul rosé, și chiar cu plăcere. Ca și cum papilele mele gustativeerau din nou în stare să-i aprecieze savoarea. Alice a venit și s-aașezatlângămine,cuominăîntristată.

― Știi, când ți-am spus zilele trecute sămai lași telefonul, nuvoiamsăspunsă-larunciînapă.

Amrâsîncetișor,eramamețitădeja.Păhărelulderosébăutmăcufundaseîntr-oceațădelocneplăcută.

―Aiavuttotușiozibună?―Da…Eramsinceră.

―Eștisigură?Aiofigurăciudată.Și-a trecut cu delicatețe mâna peste obrazul meu. Gestul m-a

liniștit.Dacăamfifostsinguredoarnoidouă,mi-așfilăsatfațasăseodihneascăînpalmaei,casăprofitdecălduraacesteiașimaimulttimp.

― Sunt obosită, dar a fost bine…, i-am spus căutându-l dinpriviripeMarc.

―Ți-ampregătitroșiicubrânzămozzarella,m-amgânditcăți-arplăcea.

― Mulțumesc, i-am răspuns reținându-mi lacrimile care îmiumpleauochii.

Fărăsăștiudece,îmiveneasăplâng.Vaneles-audeschisșiastam-aușurat.Băiețiis-auîntorscufripturilelagrătar.Ojumătatedecârnatfoartepicantaaterizatînfațamea.

―Astaartrebuisămeargăcuroșia,mi-așoptitMarclaurechedupăcareacontinuatsăservească.

Am reușit să mănânc tot ce aveam în farfurie, era dejaextraordinar.Celecâtevaînghițituriderosémăapăsaudinceîncemaitarepecap,pleoapeleîmieraugrele,ochiimăînțepau,numaiaveam putere. M-am ridicat de la masă și am început să strâng.Când am ajuns în bucătărie,m-am sprijinit de blatul de lucru, cucapulgreu.AmauzitvocealuiMarcspunându-mi:

―Du-tesăteculci.M-amîntors.Veneașiel,cubrațeleîncărcate.―Edincauzavinului.―Banu,purșisimpluainevoiedesomn.―O să-țimai spuno chestiedespremine, care să completeze

minunatulmeuportret:suntinsomniacă!i-amzisrâzândstrâmb.―Cevaîmispunecăaisădormi,așacăînpat,Yaël,insomniaca!Dacăarfiavutdreptate…― Mă dau bătută dacă îmi spui de ce ai mințit în privința

telefonului.―Casăevitoceartăcuceilalți.I-amzâmbitvag.

―Poțisă-mifaciunultimserviciușisălespuicăm-amduslaculcare?

―Conteazăpemine!Obloanelerămăseseră închise toatăziua,eradestulderăcoare

în cameramea. Cândmă spălam pe dinți, toropealami-a cuprinstrupulșicreierul.Ochiimiseînchideausinguri,așacăamrenunțatla duș. M-am dezbrăcat, mi-am pus o pijama subțire, am stinslumina șim-amașezat înpat, lăsându-mi capul să cadăpepernă.Am tras cearșaful peste mine, materialul mi s-a părut moale laatingere.Amauzitobătaieînușă.

―Yaël?Dormi?Potsăvinsă-miiautrusadetoaletă?―Sigurcăda.Luminadepeholafostdeajunscasăluminezebaia;l-amzărit

întimpce-șilualucrurile.―Noaptebună,așoptit.―Marc?S-aapropiatdepat.Amgăsitforțasă-lprivesc.―Mulțumescpentruaceastăzi.Mulțumesc…―Dormi.Aieșit.L-amauzitrăspunzândlaîntrebărilecelorlalțiînlegătură

cudisparițiamea,aliniștit-opeAlicecare-șifăceagrijipentrumine,șii-ainterzissăvinăîncameramea.Încet,vociles-austinsșieum-amcufundatînsomn,incapabilăsălupt.

Ochii îmi rămâneau cu disperare închiși, mi i-am frecat cupumnii, ca un copil, căscând. Apoi, mi-am întins mușchiianchilozați.M-amridicatcuchiu,cuvaiîncapuloaselor,cearșaful,care nu se mișcase din ajun, a alunecat. Pleoapele mi-au clipit;printrestoruri,soarelesestrecura,susdeja.Niciunzgomot,tăcereaceamai deplină domnea în casă. În picioare, am avut nevoie decâteva clipe ca să găsesc un fel de stabilitate, spatelemi-a trosnit.Târând picioarele,m-am dus în baie ca sămă privesc în oglindă:eram umflată de somn și aveam urma pernei pe obraz. M-amstropit pe față cu apă rece; degeaba, senzația de greutate nu

dispărea.M-amdusdinnousămăașezpepat,trebuiasăreacționez,altfel eram în stare să adorm la loc. Mi-am căutat telefonul penoptieră. Șimi-am amintit…Am strâns pumnii impunându-mi sănu mă enervez. Nu încă, nu deja un nod în stomac. Mai voiampuțină liniște. M-am ridicat și am scotocit prin comodă, am datimediatpestecostumuldebaiepecaremi-lgăsiserăfetele;erabun.După aceea, mi-am luat prosopul, am deschis obloanele și m-amîndreptatsprepiscină;numaieraacoperităcuprelata,senimereabine, trebuia să înot urgent. Scăpată de prosopul de baie, mi-amținut respirația și am plonjat cu capul înainte. Răceala apei mi-abiciuit pielea, mai ales cea de pe burtă, care de obicei nu eradezgolită,chiarșidecolteulasimțit-o,căcideobiceieramacoperităpânălagâtdecostumulmeudeînotătoare.Amfăcutoprimăturăsubapă,amrevenit la suprafață șiam începutuncrawl,mai lentdecâtdeobicei.Auurmatmaimultetureînaintesăfacooprire.Mi-amdatpespatepărulcareîșirecăpătaselibertatea,puteamsă-lsimtpeceafă,cuapacurgându-mipeumeri.Agățatădemargine,mi-amaplecatcapulpespatecasă-lbagdinnousubapă,clipocituleimi-amângâiaturechile.Mi-amsprijitpicioareledeperetelepiscineiși,înloc sămă arunc spre înapoi, ca să începun crawl pe spate, ca deobicei,m-amopritșiamfăcutpluta.Amrămasperfectnemișcată,cu brațele ușor depărtate de corp, ochii închiși, cu soareleîncălzindu-mipieleașiamzâmbit.Nuerampreadepartedearâde,darșideaplânge,atâtdemultaveamunsentimentdeplenitudinecarecreșteaînmine.M-amridicatînpozițieverticalășim-amlăsatlafund,deundeamprivitbuleleurcândlasuprafață,cătrelumină.Dupăaceeale-amurmatșiamieșitdinapă.Amluatprosopulcasămășterg,m-amînfășuratcuel,apoim-amduspeterasăuscându-mipărul.Doaratuncil-amvăzutpeMarcstândacolo,cuocarteînmânășiochiiascunșiînspateleochelarilordesoare.

―Salut,m-ammulțumitsă-ispun.―Salut.Aidormitbinepentruoinsomniacă…,așoptit.M-amopritînspateleluișielmi-abăgatmânasubnas:eraora

11:20.Așadar,făcusemturulcadranului.

― Mulțumesc, i-am spus întorcându-mă în cameră, completzăpăcitădenoapteameadesomn.

Am făcut repede un duș, mi-am pus o rochie ușoară, mi-amdescurcatpărulșim-amhotărâtsă-llasliber,Alicevafimulțumită.Dupăaceea,amtrecutpelabucătărie,mairămăsesecafea,mi-ampusoceașcă,amluatunașipentruMarcșim-amîntorspeterasă.Păreaneatentlacarte,priveaîndepărtaretotîntorcându-șiceasul.

―Undeauplecattoți?―Lapiață.―Șitun-aivrutsăteduci?―Amfostînzori,emaiplăcut,poțisădiscuțicucomercianții,

săbeiocafeașisă-țiciteștiziarulînliniște.― Într-adevăr, la ora asta e aglomerație! Mi-am terminat

cafeauașim-amridicat.Osăîncercsă-iprinddinurmă.Vreisăviicumine?

―Nu,osărămânsăaprindgrătarul.―Cumvrei.

Cândamajunsînpiață,mi-amspuscănuvafiușorsădaudeei,chiardacănueraudelocgreudereperat!Cutoateacestea,adevenitrepedepresantsă-igăsesc,începeamsăsimtcăsuntînconjuratădetelefoanemobile,careîmiaminteauîntrunacănu-lmaiaveampe-almeu,căeramdenegăsit.Voceasuroriimelețipândlacopiiieim-areaduscupicioarelepepământ,m-amuitatîndreapta,înstânga.AdrienșiCédricerauînplinădegustaredevinuri,Jeanneseuitalaun standdehaine, împreună cuEmma, iar biataAlice, cu cei doicopiipelângăea,sechinuiasăcumperepepeniverzișipiersici.Amfăcutslalomprintretrecătorișiamreușitsăajunglaea.MariusșiLéam-auvăzut.OchiiluiMariusausticlit, iarLéa,maitimidă,și-alăsatochiiînjos.Cudegetulpebuzeșioocheadă,le-amfăcutsemnsătacă.

―Ainevoiedeajutor?i-ampropussuroriimeleaplecându-micapulpesteumărulei.

Atresărit.

―Tuești?M-aisperiat!Și…S-a uitat la mine, și-a trecut mâna peste părul meu și mi-a

zâmbitlarg.―Haicămăocupeudemonștriităi!―Eștiunînger!Mulțumesc!Amparcat înapropieredecastel.

Nevedemacolo.Mi-amluatnepoțiidemânășiammersprinmulțimefărăsăle

daudrumulnicio secundă.Trecândprinapropierea luiCédric,num-ampututîmpiedicasănuremarc:

―Du-teșiajut-opesoțiatașipregăteștebaniipentrubabysitter!―Poftim?Am scos limba, el a izbucnit în râs. Câtevaminute au fost de

ajuns ca să părem doi copii care se joacă. Marius a șters-o și s-anăpustit caglonțul spre tobogane,darLéanus-amișcat, cumânaîncăagățatădeamea.Ne-amîndreptatspreobancăliberă.

―Nuvreisătejoci?―No,arăspunsdânddincap.Staywithyou.La cei trei ani ai ei, frazele sale erau destul de stângace. Am

simțit deodată un val de iubire pentru această fetiță care, primaoară,îmivorbeaînlimbabuniciiei;Alicesestrăduiasăvorbeascăînlimbaenglezăcucopiiieiozidindouă,visândsă-ifacăbilingvi,canoi.Léaseuitalapicioarelemelecuunghiiledatecuojă.

―Aivreasăleailafel?―Da!―Os-oîntrebămpemamișițiledau.Eas-acățăratpegenunchiimei,mi-adatunsărutcusalivășis-a

instalatde-acălare lamine înpoală, fără sămaimiște sausămaispunăceva.

Cândne-amîntorslaMicaFloare,l-amgăsitpeMarcînslip,cupărul ud, capul în grătar, o bere înmână,mâncarea gata șimasapusăpentrutottribul.Alices-aduslaelșil-apupat.

―Mulțumesc,tuștiisăaigrijădefemei.Nucaalții!Și-a ucis soțul din priviri, supărarea de la piață nu-i trecuse.

Adrieni-adatuncotluiCédric,râzânddeel.

―Nufirău!l-acertatJeanne.―Păi…n-amfăcutnimic.―Tocmai!Cuchelia,treacă-meargă,daraiditamaiburdihanul

încomparațiecuMarc.Frumosbăiat!așuieratea.Toatălumeaaizbucnitînrâs.―După aceste considerații înalt filosofice, lamasă! a decretat

Marc,vizibilstânjenitdecompliment.În timpul mesei, Léa nu s-a dezlipit de mine, eu și Alice am

schimbatfrecventpriviri.Reușisems-oîmblânzescpenepoatameașiștiamde-acumsă-ivorbescfărăs-osperii.Astamăfăceafericită.Brusc,mi-amluatsarcinas-oculcdupă-masășiamstatsă-icitescopoveste,unapecaremamane-ocitealuiAliceșimie.Cândm-amîntors pe terasă pentru cafea, m-am grăbit să iau cu împrumuttelefonulsuroriimelecasăîncercsămăconectez,darAdrienmi-aluat-oînainte:

―Yaël,acumsefacmaimultdedouăzecișipatrudeore!Ți-ebine,nutremuri,nutranspiri?Uiteceamînmână!

S-aridicatșimi-avârâtsubnasmobilullui.I-amvăzutpesoramea încruntându-se, pe Jeanne luându-și un aer exasperat și peCédricfrământându-șimâinile.

―Las-o-npace,amormăitMarc,cuprivireafurtunoasă.―Râdemșinoi!Euziccăaziosăcedeze.―Vreisăfacipariu?amreplicat.―Pebune?―Te-ascult!Făceampegrozava,deșieramlaananghie.―Fărătelefonpânăînultimazidevacanță;dacăreziști,eumă

duclabancășiîțicumpăraltul,dacăpierzi,neinvițipetoțilacinăînlaboratorulmedicalcare-țiserveștedeapartament.

―Oh…tare!acomentatCédric.― S-a făcut! am declarat, fără măcar să-mi dau osteneala să

reflectez.―S-aîntors,prieteni!Amservitcafeapentrutoatălumeacasă-mipăstrezcumpătul.

Poatecăarfibinesăîncepsămăgândesclameniulpecaresăli-lpropun.Tocmaiintrasemîntr-omareîncurcătură.Cutoateacestea,simțeam o ușoară incitare crescând în mine, ceva ce venea dedeparte.

―Suntmândrădetine,m-afelicitatAlice.―Nutebucuraprearepede!Ampreferatsărămânînpicioare,cuceașcaînmână.Vatrebui

săplătescconsecințeleorgoliuluimeunemăsurat.― Înțelegmai bine ce-mi spuneai ieri, mi-a zis Marc, care se

materializaseînfațamea.―Înlegăturăcuce?―Cănu-țiplaceeșecul.―Prinsăînpropriacapcană,i-amrăspunsrâzând.

Puținmaitârziuînaceeașidupă-amiază,dupăceîmiluasemiarcostumuldebaie,m-amîntâlnitcuJeannepeterasă.

―Aliceaalesfoartebine,mi-aspusea.―Mulțumesc.Astaschimbă…Auzi, îmidaivoiesă-lscuturun

picpeAdrien?―Te rog, fă-țiplăcerea!Mi-apărut răucă ți-amspus remarca

lui,nueraamuzantă.―Niciogrijă!Aifăcutbine,omeritam.I-amfăcutcuochiul,apoimi-amfrecatmâinile.Amplecat!Am

trecutdebarierade siguranțăpentru copiidinpiscină,urmatădeea.Alicerăsfoiaorevistăpeșezlong,CédricșiMarcstăteaudevorbăcupicioareleînapă,așezațipemargine,iardraguldeAdrientrăgeaunpuidesomnpeunșezlong,trebuiesăfifostfrânt.

―Adrien,i-amșoptitlaureche.―Mmmm…―Aicâștigat,n-amrezistat.Dintr-unsalt,afostînpicioare,înfațamea,cuspatelelapiscină.―Ce!?Cum!?Deja!?Cu un bobârnac l-am aruncat în apă. A scuipat tot aerul din

plămâni.Cândarevenitlasuprafață,mi-ampusmâinileînșolduriși

mi-amluatcelmaiseriosșiprofesionalaer:―Arfi trebuitsăștiică înotătoareaest-germanăaremaimult

tupeu!Cédric,AliceșiJeanneseprăpădeauderâs.Neînțelegândnimic,

Marc îi cereaexplicații cumnatuluimeu,apoi s-auitat lamine cuprivireasadecocker,înaintesăsealăturecelorlalți.

― O, ai să mi-o plătești! Micuța englezoaică în bikini o s-oîncaseze!

Dintr-osăritură,aieșitdinapă,euamluat-olafugăfăcândturulpiscinei,râzândcaonebună,aproapecăputeamsăsimtcrescându-miaripi,atâtdeușoarămăsimțeam.Mi-amluatavântșiamsărit!Amstropitpetoatălumea,spremareameafericire.

Mi-ampetrecuttoatădupă-amiazaînapăcuMarius,caresăriseșiel imediatcemăvăzuse.Léa,cums-asculat,și-aluatcolaculdesalvare și ni s-a alăturat. A stat tot timpul agățată de gâtul meu.Emmaacedatșiea,eragreusă-șigăseascălocul;ladoisprezeceani,numaieracopil,darnueraîncăniciadolescentă.Mi-oaminteamlavârstaLéeișiiată,acumovedeamîncostumdebaiedindouăpiese,la puțin timp după primul ciclu, realizând că trecusem pe lângăcopilăriaei.Mi-ampromissănufacaceeașigreșealăcuLéa.

Eraluni,dejaosăptămânădecândmăaflamaicișitreiziledecânderamdeconectatădelarealitateameașideParisși,împotrivaoricăror așteptări, supraviețuiam. După prânz, în loc să profit depiscină,mi-amamintitdecerereatatăluimeușim-amhotărâtsăfacunturalhambarului.Erasinguraclădireoriginalădepeteren,dinpiatră cioplită de culoare deschisă, șlefuită de soare și demistral.Probabil că avea în jur de două sute demetri pătrați, socotind șietajulcutavanulgăurit.Câtaduratconstruireacasei,dupăepisodulcurulota,tataîșiinstalaseaicifamilia.Eraunuldintrelocurilemelepreferatecânderammică.Seafladestuldedepartedecasă,încâtsă-țideasenzațiadeindependență.Intrândacolo,amînțelesdecemătrimisesetata;contapecalitățilemeledeorganizareșideordonare,nu fusese niciodată într-un asemenea hal. Toate mobilele din

apartamentul parizian aterizaseră acolo, fără a mai pune lasocotealăceeacepărințiimeiadunaserăde-alungulanilor:obiecte,hârtii, haine, jucăriile noastre de copii… Păstraseră până șiminitelul! Într-un cuvânt, tot ceea cealcătuieșteoviață. Șantieruleraimpresionant;îmivatrebuimaimultdeozi,chiarosăptămânăîntreagăcasăfacpuținăordineînacesturiașbazar.

Măchinuaimsămișcfiemăcarșicuunmilimetruunbufetdintec,cânds-aauzitușascârțâind.

―Alice!amstrigat.Vinoșiajută-măsămișcoroareaasta.Osă-țiductoateastealaocasădeamanet!

―Eu sunt, a rostitMarc. Și ceea ce ai în față nu este deloc ooroare.

M-am îndreptat de spate și mi-am șters cu mâna frunteaacoperită de transpirație și de praf. Marc era deja în patru labe,studiind în amănunt bufetul. După aceea s-a ridicat din nou înpicioare și a ocolit cu privirea, încet, hambarul, fluierând deadmirație,înaintesăvinăspremine.

―Aicieparadisul!mi-aspus,cuosclipiremalițioasăînochi.―Încercsăfacaccesibilacestparadis!Darmaiîntâiartrebuisă

mișc chestia asta, i-am răspuns încercând din nou să deplasezmobila.

―Nuașa,ai s-o strici!Uite, îi strâmbipicioarele.O să-țidauomânăde ajutor, trebuie să facem totul ca acesteminuni sănu sedeterioreze.Dinfericire,aicinueumezeală,trebuietotușisăluămanumitemăsurideprecauție.

Ne-amapucatsăfacemadevăratemutări;eleraeficace,numaicândnudădeapestevreo„pepită“,ocaziecucare îmi țineacâte-olecție. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, când i-am sugerat căvechile scaune de plastic — pe care le întâlnim la chermezeleșcolaresauînsăliledefestivitățișipecaretata lepăstradeanidezile—puteausăajungălacentruldereciclareadeșeurilor.

―Yaël,credcătunu-țidaiseama!Scauneleastea,pecarevreisălearuncilagunoi,suntemblematice.SuntniștePolyprop.Știicădelaprimalorieșiredinuzină,în1963,s-auvândut14milioanedin

acestmodel?Mi-ampusmâna lagurăca sănu-i râd înnas.Cumam întors

spatele,amizbucnit.Părințiimeidepășiserăsfârșitulanilor’70,darMarcfăceatotulcasăseîntoarcăînepocaaceea,baeragatasădeatimpulînapoiîncășimaimult.Dacămăgândeamlaapartamentulsău,n-arfitrebuitsămămire.

Fiecaremobilăși-agăsit locul.Dupăce, lasfatulmeu,Marcs-adus să scotocească prin garaj, le-a acoperit cu o husă pe celemaifragileșiapusopritoridincartonsubpicioarelefiecăruia.Imediatcemi-adat voie, am folosit spațiul disponibil ca să aranjez restul:obiecte de decor, veselă, haine de-ale părinților mei. Am râsnebuneștecândamdatpestevestigiileanilorlorhippy,dedinaintedenaștereanoastră;pantalonievazațiportocalii,rochiilevioletalemameișicămășilecugulerlataletatei.Afostșimaișicândamdatde carnetelemele școlare din liceu! La engleză: „Yaël are omareproblemăcuautoritatea.Insolentă!“lafranceză:„Dacăarexistaunbacalaureatlapălăvrăgeală,Yaël l-arobținecufelicitările juriului.“Și laeconomie: „Dacăardeschide cursurilemăcarodatăpe lună,Yaëlaraveaunviitormare.“

Când totula începutsăaratemaibine,Marcs-aașezat într-unfotoliupecareîlștiamdintotdeaunaîncasapărințilormei.Pentrucă-mifăceaplăcere,i-amsolicitatoultimălecție.

―N-ainimicdespusdespreel?―Îțibațijocdemineacum?mi-arăspuns,zâmbindu-mi.―Deloc! L-am văzutmereu pe tata tolănindu-se în el și sunt

curioasă.― Fotoliul acesta și rezemătoarea lui pentru picioare sunt

iconice!EsteunEamescareafostcreat în ’56.Vezi,estedin lemncurbatși…

―Pieleneagră,l-amîntrerupt.Maiștiusărecunoscpielea!―Exactcumspuneam,îțibațijocdemine!Amrâs,apoii-amîntinsmânacasăseridice.―Vinosăvezietajul!Trebuiesămergempescară.Odatăajunșisus,i-amarătatgrindapecaresăcalcecasăevite

săcadăprintavan.Prinnuștiucemiracol,amreușitsădeschidunadintre ferestre ca să-i arăt priveliștea de neegalat a viilor și aclopotnițeidinLourmarin.Ne-amsprijinitcucoateledepervaz,fărăsăspunemnimicminutelungi.

― Pentru cineva căruia nu-i plac vechiturile, pari să te simțibineînhambarulăsta,mi-aspusînceledinurmă.

―Eadevărat…Veneammereuaicicânderamîmbufnatăsaucasăvisezcuochiideschiși,cânderammică.

―Tatăltăunuavrutniciodatăsăfacăcevacuel?―O, știi tu, tata aremereu omulțime de proiecte, dar nu le

duce niciodată până la capăt… De altfel, nu prea știu de ce… Vatrebuisă-lîntreb.Totcesperestecănu-lvavindeniciodată.Înoricecaz,mulțumesc,amrostitcuunoftat.N-așfireușitfărătine.

Mi-a zâmbit și a luat-o spre parter. Am făcut un ultim tur aletajului înaintesă-lprinddinurmă,gândindu-mădinnou la toateamintitrile caremă legaudeacest loc.Amcoborâtpe scară.Marcmă aștepta jos. Puțin înainte de ultimele trepte rupte, i-am simțitmânapetalie,jumătatepetricou,jumătatepepiele.M-amîncordat,nudeneplăcere,cidesurpriză.

―Cefaci?l-amîntrebat,cuglasascuțit.―Teîmpiedicsă-țirupigâtul.―Mulțumesc,amșoptit.Nimeni nu mă atingea niciodată. Fugeam de atingeri, dar de

dataastaeraplăcut.M-astrânsmaitareșim-aridicat,casămălasepeterensolid.Cândmi-adatdrumul,tremuram.

Însearaaceea,dupăcină,amvrutsă-micontinuiîntoarcereaîntrecut.Amscotocitprindulapuriledincameradezi,amgăsittoatealbumele foto și m-am întors pe terasă, cu brațele încărcate.Temperaturaeraminunată,nuaveainevoiedeniciunfeldehainămaigroasă.Amdesfăcutîncăosticlădevin,simțindu-măfoarteînformă. Timp de peste o oră, am parcurs amintirile noastre dincopilărie și din adolescență, împreună cu Alice, care nu evitaniciodată să facă înconjurul mesei ca să arunce o privire peste

umărulmeu.Amretrăit construireași lucrărilede laMicaFloare,epocaruloteișiașederiiînhambar,ceaîncarepiscinanuexistașimama ne băga într-o cadă mare din plastic, ca să ne bălăcim.Amintiriledinvacanțelepetrecuteîmpreunătoțipatru,înbreak-ulNevada, cursele în chiloți prin apartamentul parizian, activitățilemereu în duo… Încă o dată, lacrimilemi-au curs și multe râsetenebuneștiaurăsunatsubcopertinaterasei.Vinulcurgeaînvaluri,ceeaceaveameritulsănefacăsăuitămdeoribileleviespicareseînghesuiaupelampadepeterasă,chiardeasupracapetelornoastre.Anii treceau, cu fiecare pagină. Și apoi am descoperit că exista ourmare;fărăcaeusăștiu,Alicecontinuasealbumelefotoaleanilornoștridestudențieșialeurmătorilor.Construisetotulînfuncțiedeaparițiaunorașiaaltoraînviețilenoastre.

― Am început prima dată când tu nu ai mai venit aici. Îmilipseai,și…

I-amtrimisunsărutcumânașim-amîntorsspreMarc,aflatînplină discuție cu Adrien și Cédric. Și el avea dreptul să plonjezeiarășiînamintirilenoastrecomune.

―Marc!Vinolângămine!Și-aluatunscaunșis-aașezat,umplându-nedinnoupaharele.

După aceea, i-am pus albumul pe genunchi îndemnându-l dinprivirisăîntoarcăprimapagină.Amdescoperitînacelașitimpcuelo fotografieanoastră,a tuturor, într-opiramidăumană, în timpulprimuluinostruweekendîmpreună.

―Oh,drăcie!aspus.Râdeamatâtdetarecă,încurând,restulgrupuluis-aadunatîn

spatelenostru,albumeleautrecutdinmânăînmână.Alicepăstrasetotul cu scrupulozitate, consemnase totul, chiar și fotografiile pecareiledădusemînapoi.Voindsă-migolesccasa,îipropusesemsăleiaînapoi,altfeleumădebarasamdeele.Șiaducându-miamintedeasta,măîntrebamcumputusemsămăgândesclaunlucruatâtde îngrozitor! Și ce sămai spunde ceape care o redescopeream:mereu cu zâmbetul pe buze, făcând glume sau făcând pemăscăriciul,gataoricânddepetrecere,neluândnimicînserios.De

bună seamă, îmi recunoșteam chipul — ceva mai rotunjor pevremeaaceea—,darnuputeamsăcredcăerameu.

―Aufostniștevacanțegrozave!aexclamatCédric.Ne-a întinsunalbum, luiMarcșimie,șine-acuprinsșipenoi

acelașirâsnebunesc.Cândamfăcutaceafotografienuștiamcătrăiamultimanoastră

varăîmpreună.Hotărâserămsăspargempușculițașisăplecămcutoții în Grecia, chiar și Emma, la cei doi ani ai săi, venise cu noi.Marc și cu mine eram cel mai puțin organizați; după cecumpăraserăm biletele, în ultimul minut, nu reușiserăm săprindemacelașizborcuceilalțipentrucăeuplecasemdelapremisacăoorăneeradeajunscasăparcurgemdrumuldintreaeroportuldinAtenașiportulPireu,dars-adoveditafiomisiuneimposibilă.Ne-ampierdut,amgreșitautobuzul, șia trebuit să luămunvaporcareajungeaînjurdeora5dimineațapeinsulaAmorgos.Noapteafusese un adevărat calvar, n-am închis ochii din cauza răului demare. Când am sosit la destinație, am renunțat să mai ridicămcorturile și ammers pe plajă. Ceilalți ne-au găsit dormind, băgațiunulîntr-altul,curucsacurilepărăsite.Auimortalizatscenașine-aulăsatsăneprăjimlasoare.

Marcarâsevocândaceastăamintire,apoiavenitmomentulîncareadispărutdinfotografii.Amremarcatfoarterepedecâteradeemoționat, totuși a vrut să știe tot, chiar și micile detalii. Amcontinuat să privesc fotografiile, împreună cu el, deși eram și euemoționată,darnudinaceleașimotive.Pemăsurăcetreceauanii,mă îndepărtam de obiectiv, numai eram în prim-plan. Cândmăvedeam clar, observamo tristețe, din ce în cemai accentuată, pechipulmeu.Privireaîmidevenisefugarăcutimpul,aveammereuun aer rătăcit. Și pe urmă, nu m-am mai văzut deloc. Anumiteevenimente imortalizate pe hârtie îmi erau complet necunoscute.Undeeram?Ceseîntâmplase?

―Vatrebuisă-miexplici,mi-aspusMarcîncetișor.Nuamfostsingurulcareadispărut.

―Așaeste,amrăspunspeacelașiton.

Nuaveamdecesăcautscuze,nuaveamnicioscuză.Amîntorscapulspreel.

―Dartotulatrecutacum,mi-aspussigurdeel.―Aidreptate.Înstrăfundulmeu,nueramsigură.―Facemopoză?ne-aîntreruptAlice,cuaparatulînmână.Ne-am strâns unii lângă alții, zâmbind, strâmbându-ne,

privindu-ne,râzând.Clipaaceeaeraminunată,darce-mivarămânedinea, odată întoarsă laParis?Voipăstraurmeale ei sauabsolutnimic,cumfăcusemcutoateamintiriledecaremădescotorosisemînaceiultimiani?

Adouasăptămânăaînceputînlinișteșieumărecunoșteamdinceîncemaipuțin.Yaëlceadelaagențieseîndepărta.Fărăsărepetfiguradinprimanoapte,cânddormisemfoartemult,adormeamcuușurință în fiecare seară și numai eramprima care se scula.Amațipit de două ori pe șezlong după-amiaza, când în jurul piscineidomnea liniștea. Savuramaceastă lene cuoplăcerenedisimulată.Senzația de oboseală se risipea un pic mai mult în fiecare zi.Stomacul meu suporta mesele, fără să se revolte; apetitul îmirevenealanormal,mâncamchiarșicârnațișiburgerifăcuțiîncasă,nu mă mai mulțumeam doar cu salate, dimpotrivă, iar eu eramprima uimită de acest lucru. Participam acum cu entuziasm lapregătirea meselor. Petreceammult timp cu copiii, în apă sau lajocuri de societate. Rezervelemele de ojă se diminuauvăzând cuochii; Emma și Léa voiau să încerce în fiecare zi o nouă culoare,spremareanemulțumireamamelorlor.Eramregulataruncatăînapădecătreunuldintreceitreibăieți,darastanumămaienerva.Cred chiar că, uneori, provocam lucrurile răspunzându-le la fel.Dupăcâtevareprizedestatlaplajă,pieleamisebronzadinziînzi;moștenisempieleabrunădelatata,șinupeceaalbăamamei.

Ar însemna sămint dacă aș spune că suportam bine absențatelefonului, a conexiunii la internet și aveștilorde laagenție,darmă descurcam, spunându-mi că în curând îmi voi relua ritmul,

obișnuințele, că telefonul va suna din nou, că mail-urile se voraduna. Când simțeam că o să mă cuprindă stresul, reușeam să-lstăpânescșisătreclaaltceva.Înacelașifel,miseîntâmplasăuitcutotuldeParisșideagenție.Cândîmidădeamseamadeasta,gândulîmirătăcea,întrebându-secemăașteptalaîntoarcereadinvacanță,ce consecințe va avea dispariția mea din orice mijloc decomunicare.Marcm-aîmpiedicatinextremissăpierdpariul.Într-odupă-amiază în care toată lumea moțăia în jurul piscinei, amîncercatsămăduclamezaninundeîmiascunsesecalculatorul, înideeasărecuperezcâtevanumeredetelefondinagendasalvatăînelșisăfolosesctelefonulfixdincasăcasăafluveștidelaParis.Afostuneșectotal:n-amapucatsăurcjumătatedintrepte,căelerajosdejașim-afăcutsăcobor.NuaspusnimicnimănuișiAdriennuaaflatdeîncercareameadeaîncălcaînțelegereanoastră.

Îndimineațaaceea,m-a trezitcălduradincameră.Amluatdepenoptierăvechiulceasdeșteptător,regăsitînhambar.Abiaeraora08:00. Terasa părea deja să forfotească de activitate. Am deschisobloaneleșil-amvăzutpeMarcpunândmasapentrumiculdejun.

―Hai,scularea!mi-aspus.―Cecaldafostazi-noapte!―Nu-mispune,amdormitpepardosealasalonului, înaintesă

ajunglângăpiscină.Odatăcumezaninul,Marcsealeseseșicuosaună.―Credcăeștifrântdeoboseală!―Deloc,mi-arăspunscăscândgura.Toatălumeadincasăsuferisedincauzatemperaturii.Lamasă,

discuțiileaumersușor:cevomface?Nemișcăm?Rămânemacasă?Ieșim îngrupurimici saucu toții?Face fiecare cevrea, fără să sepreocupe de ceilalți? Nu m-am amestecat, preferând să-i observ;Adrien, Jeanne, Alice și Cédric nu se ascultau unii pe alții,răzgândindu-se întruna, neajungând la nicio concluzie,întrerupându-sereciproc.Îțiveneasămoriderâs,aveamimpresiacămăaflulaspectacol.Șireprezentațiaavealocînfiecarezi.Marc,

carestătealângămine,nuspuneanicielnimic.―Coborsăfacunturalsatului.Vreisăvii?mi-apropus.―Cuplăcere.M-ampregătitînmaipuțindezeceminuteșim-amduslângăel

peterasă.Ceilalțiabiadacăaureacționatvăzândcăplecăm,doarcasănespunăsăluămpâineșivin.

Am scăpat repede de cumpărături, ca să hoinărim; amintireaorelorpetrecutepeacelestrăduțepavateseredeștepta,șiastamisepăreaamuzant, îmifăceabine.Cânderammici,nepetreceamaicitoatevacanțeledevară,cumama,tataalăturându-ni-sedoarpentrutreisăptămâni,Lourmarinerapunctuldereperînanulșcolar.Cândhotărâsem să mă lipsesc de el? Cum putusem să întorc spateleacestuiloc,bucurieideatrăipecareoreprezenta?Marcs-aopritlamaimultemagazinededecorațiunișiapoiaașteptatmultșibine,întimp ce eu am intrat la o creatoare de bijuterii,Gris Piedra. Îmipusesemîngândsăleaducpefeteînacelmagazin,voindsăleofercevadreptmulțumirepentrudupă-amiazadeshopping;știamdejacevreau,obrățarădeargintpentruAliceșicerceipentruJeanne.

―Măducsăbeauocafea,mi-azisMarcîntr-untârziu,băgându-șicapulpeușaîntredeschisă.

―Stai,vincutine.Promițând cămă voi întoarce într-o zi, am lăsat totul și l-am

urmat.Marc s-a instalat la terasaCafé de l’Ormeau și a comandatdouăexpresso-uriînaintesăseîntoarcăspremine:

―Ebinesăstămașa,liniștiți,amândoi.―Aidreptate…Suntfericităcăeștiaici,vacanțanuarfifostla

fel fără tine. Preț de o secundă, s-a încordat. Ce? Ce este? l-amîntrebatvăzându-ichipulserios.

Arespiratșiși-areluatoexpresienormală.―Îțidaiseamacărosteșticuvântulvacanțăfărăsăleșini?Amizbucnitînrâs.―Eadevărat.Șisuntfoartehotărâtăsăcâștigpariul!―Num-amîndoitniciodatădeasta,mi-aspuselserios.―Mulțumesc…

Amfostîntrerupțidecătreospătar.Marcși-aîndulcitcafeaua,amestecatîneașiși-arulatoțigară.Eum-amîndesatpescaundupăcemi-ambăutcafeauașiamînchisochiicufațalasoare;eramatâtderelaxată,deușurată,deodihnită,reușisemsăscapdetotstresulcarefierbeaînmine.Amoftatdemulțumire,dupăcareamdeschisdinnoupleoapele.Marcmăprivea,i-amzâmbit.

―Sămergem,emairezonabil…,aoftatdânddincap.―Dece?― Soră-ta iar o să facă o criză dacă dispărem amândoi, mi-a

răspunsscoțândcâtevamonededinbuzunar.

Când ne-am întors, dimineața era aproape pe sfârșite și toatălumea era pe marginea piscinei, băieții jucau cărți, copiii sebălăceau, iar fetele stăteau de vorbă, ca întotdeauna.După ce ampusvinul larece,mi-am luatcostumuldebaieșim-amdus lângăJeanneșiAlice.N-amavuttimpsă începsăvorbesccuele, fiindcăMarius m-a chemat în apă, să înot cu el; eram mulțumită deprogresele pe care le făcea în fiecare zi la înot. Puținmai târziu,Adrien a decretat că era ora „aperitivului în costum de baie pemarginea piscinei“: era aproape prânzul! Am ieșit din bazinpromițându-inepotuluimeucăvomcontinua„antrenamentul“ îndupă-amiaza aceea. Discuțiile s-au inflamat pe tema meniuluipentru prânz: „Cotlete sau frigărui?“ Marc și Adrien se luptau cafrigăruilesăiasăvictorioase.

―Nuenimicdeînfulecatdepecotlete!s-arăsculatMarc.―Tueștiprietenulmeu!i-arăspunsacolitulsău.Amluatpaharuldevincaremi-afostoferitșim-amașezatpe

margineaunuișezlong,lângăMarc.Atențiami-afostatrasădeodatăde apropierea și de semi-nuditatea trupului său, simțindu-i brațullângăalmeu,piciorullipitdealmeu.Număgândisemcândm-amașezatlângăel,eracevanatural,cașicummis-arficuvenitlocul.Erau aproape două săptămâni de când îl vedeam toată ziua încostumdebaie,pe jumătategol.Ce se întâmplaacum?Amsimțitfrisoane, deși era o căldură de te topeai. Am lăsat capul în jos—

eramroșielafață—aruncândoprivirespreel,șii-amvăzutîncăodatăceasul.

―Aigrijăsănuajungiînapă,i-amșoptitridicându-măpuțincasăpunpaharulpemăsuțadeplastic.

Pseudo-tentativameadealuadistanțăaeșuat,m-amașezattotlângăel.Cemăapucase?

―Dece?m-aîntrebat.Fărăsă-micalculezgestul,l-amprinsdeîncheieturamâinii,els-

a lăsat, și mâna i s-a odihnit peste a mea. S-a dat imperceptibilînapoi, sprijinindu-se la spatelemeu în brațul drept, umărulmeurezemându-sedeel.

―Aiuitatsă-țidaiceasuljos.Degetelemeleaumângâiatcadranul,brățaradepiele.Apoim-

amhotărâtsăi-ldaujos;întorcându-imâna,amdesfăcutcatarama.―Măîntrebundemi-ecapul,așoptitel.Privirile noastre s-au întâlnit; am înghițit, stomacul mi s-a

strâns.Deacord,eraumaimultelunidecândnumaiavusesemoaventurăde-oseară,totuși…numaieramstăpânăpenimic.

―Yaël!―Da,Cédric…,amșoptitfărăsă-miiauochiidelaMarcsausă

mămișc.Era imposibilsă lupt împotrivaaceeacesepetrecea încorpul

meu.Mărul luiAdam i s-amișcat.Mâinilenoastre rămâneauunaîntr-alta,iarceasulluinumaieralaîncheieturamâinii,ciîncăușulpalmeimele.

―Yaël!Latelefon!Spiritului meu i-au trebuit câteva fracțiuni de secundă ca să

priceapăsensulfrazeirostitedecumnatulmeu.Latelefon.Nuputeasăfiedecâttelefonulfixdincasă.N-amavuttimpsăreacționez,căacontinuat:

―Yaël!Latelefon!Eșefultău!Toateconversațiiledinjurulnostruauîncetat.M-amîndepărtat

bruscdeMarcșim-amridicatdintr-unsalt,fărăsămăsinchisescderemarcile unora sau altora. Cu toate acestea, am observat că

singurulcarerămâneatăcuteraMarc.Numaivedeamnimicînjur.Scopul meu: să intru în casă. Cédric pusese receptorul pe masă.Înainte să-l iau, l-am auzit în depărtare interzicând oricui să măderanjeze.Amoftatșiamdusreceptorullaureche.

―Bunăziua,Bertrand.―Yaël!Cemaifaci?Te-aiodihnit?―Suntfoartebine,mulțumesc.― Profiți de vacanță, din câte văd! Ăsta e un lucru bun. Ți-ai

închispânășitelefonul!―Defapt,s-aspart.―Nu-iașagrav,importantecăamreușitsădaudetine.Ți-am

rezervat un bilet la trenul de ora 15:00, astăzi, vino la agențieimediatcesosești.

―Amînțeles.Mi-adatnumărulrezervării,pecarel-amnotatpeobucatăde

hârtiegăsităpe-acolo.―Pecurând,mi-aspus.A închis. Am rămas secunde lungi, încremenită, cu receptorul

încăînmână.Cédricm-ascosdinstareaaceea.―Cese-ntâmplă?Amavutimpresiacăamcăzutdinlună,eramîncostumdebaie

șitrebuiasămăîntorclaserviciu.―Câteceasul?―Unu.―Mă întorc la Paris, Bertrand are nevoie demine la agenție.

Trenulelatrei.Mi-azâmbitamabil.―Du-terepedesătepregătești,amsălespuneucelorlalți.―Mulțumesc.Amstrăbătutcasașiamajunsîncameramea,dându-miseama

căîncățineamînmânăceasul,pecarel-ampuscugrijăpenoptieră.Dupăaceeami-amdeschisvalizapepatșimi-amîndesathainelelaîntâmplare.Îndepărtare,auzeamstrigătelesuroriimele,plânsetelecopiilor,înjurăturileluiAdrien.Șiapoi,brusc,linișteaarevenit.Mă

grăbeamsămăducsăfacunduș,cândsiluetaluiMarcaapărutîncadrulușiidesticlă,cucalculatorulmeuînmână.Tocmaifăcuseobaie,aveabustulplindepicăturideapă.

― M-am gândit că poate ai nevoie de el, s-a mulțumit să-mispunăpunându-lpepat.

―Mulțumesc.Stai!Amluatceasulșiil-amdat,degetelenoastres-auatinscândl-a

luat.―Cédricvoiasăteducălagară,mi-aspus.Darmăocupeude

asta.Plecămimediatceeștigata.―Marc, l-am chemat din nou când se pregătea să plece. De-

acumîncolosăstaiîncameramea.Nu a răspuns nimic și m-a lăsat singură. Am avut nevoie de

puțintimpcasăfacduș,să-miusucpărul,să-lstrângîntr-ocoadădecalșisămăîmbrac.Amîntârziatcâtevasecundecasămăprivescînoglindă; fusta îmiveneadinnoubine șiastamăbucura.Altfel, înafară de bronz, eram aceeași ca la sosire: strictă, serioasă,profesionistă,darmăgăseamfrumoasă.Eramultăvremedecândnumaigândisemasta,cașicumcevaseschimbaseînprivireamea,aveamoscânteiereînplus.Amrespiratadâncșiamieșitpeterasă,cu valiza înmână, cocoțată pe pantofii cu toc, unde comitetul deîntâmpinare mă aștepta în jurul mesei de prânz, deja pusă șipregătită.Toatălumeaaîncremenitșim-aprivit.Fărăsăspunăuncuvânt,Marcavenitșiel,înjeanșișitricoupolonegru;s-aopritoclipă, cercetându-mă cu un aer impenetrabil. Apoi a scuturat dincapșimi-aluatbagajuldinmână.Fărăovorbă,adispărutînspatelecasei,îndirecțiamașinii.

―Gata,ți-aipusiarășiuniforma,aspusJeannecutristețe.Apoiabătutdinpalmecasă-șirevină.Săînghițițicevaînaintedeplecare,mi-apropus.

―N-avemtimp, i-amrăspuns,sincer întristată.Amlăsatcapulînjos,evitândprivireaînlăcrimatăasuroriimele.Iertați-măcăplecașa… Vă datorez o cină la mine acasă, le-am spus. Ai câștigat,Adrien.

―Așfipreferatsăpierd.―Yaël,m-astrigatMarc.Mergem?―Da…Eibine…păi…profitațiîncontinuaredevacanță.M-am apropiat de ei, gata să încep turul de pupături de la

revedere.―Mergemcutinepânălamașină,adecretatAlice.M-aluatde

umerișiamerscucapullipitdealmeu.N-aisăuițicăexistășioaltăviațăînafaramuncii?

―Amsăîncerc…Nuammaispusnimicșii-amîmbrățișatpetoți,înaintesăurcîn

Porsche.Marc,dejainstalatlavolan,ademaratimediat,spremareamea ușurare. După ce am ieșit din Lourmarin, a apăsat peaccelerator și a făcutmotorul să huruie; nu aveamnicio clipă depierdut.Șofatulluinumaiaveanimicdestins,erasportiv,sacadat,nervos chiar.Ar fi trebuit să fiupedeplin satisfăcută și fericitădeacesttelefonalluiBertrand.Cutoateacestea,mănăpădeatristețea,acumcă întorsesemspateleMicii Flori;nuavusesem timp sămaitrec pe la hambar, nici să schimb oja fetelor, nici să-l învăț peMariussă facăpluta,nici să leoferbijuterii luiAliceși lui Jeanne.NicisăînțelegcesepetrecuseînlegăturăcuMarc.Laurmaurmei,nimicdeosebit.Priveadrumulprinochelariiluidesoare,cuchipulseriosșiconcentrat,cuomânăpevolan,cealaltăpeschimbătoruldeviteze,lângăpiciorulmeu,pecareîlatingealafiecareschimbare.Eraexactcummăgândeam,nimicspecial.

Kilometrii se scurgeau, minutele treceau și noi rămâneamtăcuți.Marcseuitafrecventlaceas,ceeacefăceasămăagiteșimaimult.

―Crezicăosă-lprind?l-amîntrebatîntr-untârziu.― Vei urca în trenul ăla, dacă asta vrei. S-a întors la șofat

accelerând.Cândne-amapropiatdegară,l-amghidat,scoțându-miînacelașitimppantofii.Cefaci?

―N-amsăpotsăalergcuăștiaînpicioare.―Biletul?

―Nuetimp.Marcatrasdefrânademânăla14:55,peunloccarenueraîntr-

oparcare.Aieșitprimuldinmașină,grăbindu-sesă-miiavaliza.Eu,cu poșeta pe umăr și pantofii în mână, am coborât din Porsche,Marcm-aprinsdemânaliberătrăgându-măînfugăînspregară.Aîmpinsmaimulțipasagericândatraversatholul,m-amagățatdeelcu toată puterea pe scara care ducea pe peron. TGV-ul era acolo,controloriigatasădeasemnaluldeplecare,Marcs-aîndreptatsprecelmaiapropiatvagon,alăsatvalizalaintrareșis-adatlaopartecasămălasesă trec.Cufața lael,mânameaîncă într-a lui,cuochiiadânciți într-ai lui,m-amapropiatșimi-amlipitbuzeledeobrazullui,iarstomaculmis-acontractatlafelcaînurmăcuooră.S-aauzitfluierul, care ne-a îndepărtat unul de celălalt. Am făcut un pas înspate, cățărându-măpe scară. Soneriade laușăne-aobligat sănedesprindemmâinile,darprivirilenunisedesprindeauunadealta.

―NevedemlaParis,mi-aspus.Ușas-a închis.Marcs-adatdoipași înapoi, trenulapornitșia

părăsit peronul. Degeaba m-am aplecat pe geam, gara a devenitrepedeunpunctuleț îndepărtare,persoanelerămasepeperonaudispărut.Umeriimi-aucăzut,corpulmis-aînmuiat,pantofiimi-aucăzutdinmână,ceeacem-ascosdintoropeală.Eunfelde-aspune,căcim-ammulțumit să îi iaude jos și sămă târăsc până la scaracareducealaetajulTGV-uluicasămăprăbușesc.Ce-mispusesemînmașină? Nimic deosebit. Mai eram la fel de sigură? Mi-am privitmâna, cea care fusese într-a lui, puteam încă să-i simt căldura pepiele, ca și înțepăturile de pe buze din cauza obrazului prost ras.Trebuia să se întâmple asta când Bertrand mă rechema la Paris,când nu puteam să-mi permit să fiu în altă parte, storcându-micreieriicasăînțelegacesteultimeore.AfarăcuMarc,cumâinilelui,cuscobituraumărului,cupielealui…Mi-ampusdinnoupantofiicutoc în picioare, am respirat adânc și am plecat în căutareacontrolorului,casă-mirezolvproblemacubiletul.

8La 18:45 am trecut pragul agenției, cu valiza în mână. Acolo

domnealinișteaceamaideplină,toatălumeaplecasedeja;laurmaurmei,eraosearădevineridinlunaaugust.Sămăregăsescacolodupădouăsăptămânidevacanțămăumpleadeentuziasm.Suntlaloculmeu!L-am zărit pe Bertrand dincolo de peretele de sticlă albiroului său. Vorbea la telefon și mi-a făcut semn să aștept. Amprofitat ca să mă duc la propriul meu birou și să deschidcomputerul; în sfârșit, vedeam ce mă aștepta în cutia poștalăelectronică.Șiprimuldușrece.Niciunmail.Nimic.Încazulăsta,dece îmi ceruse să revin? Atitudineamea la telefon probabil că nulămurise lucrurile, nu-i pusesem nicio întrebare în legătură cuurgența. La urma urmei, cine-mi spusese că era vreo urgență?Nimeni,înafarădemine.Refuzamsă-miînchipuicăsituațiameaseagravase în timpul șederiimele înLuberon.M-am forțat să respircalm.Bătăile inimiimise întețeau.Fărăpanică!Nu încă!Nudeja!Nici nu intră în discuție să-mi pierd atât de repede beneficiulcâștigatînvacanță!Dar,Dumnezeule,greumaieste!

―Yaël!Am tresărit, cufundată în temerilemele legate de concediere.

Amsăritdinfotoliușii-amîntinsmâna.―Bunăziua,Bertrand.―Vinoînbiroulmeu!L-am urmat și am regăsit harababura din bârlogul lui,

amintindu-micugroazădeultimaoarăcândfusesemacolo.―Aiominăstrălucitoare,mi-aspusdupăcene-amașezat.―Mulțumesc.―Lipsescvreozecezile,telaslacârmaagenției.Eștistăpânăpe

vapor.Nueramsigurăcăînțelesesemtot.Totuși,ascultându-lcumîmi

explica în ce fel organizase un turneu de întâlniri cu principaliinoștricliențiamericani,atrebuitsăcedezînfațaevidenței:îmilăsaputerideplineîntimpulabsențeilui.Aveamladispozițieweekendulcasămăpunlazicudosareleîncursșisăfiugatasăpreiaufrâielede luni dimineață, la întoarcerea colegilormei. Un beculețmi s-aaprins:asociereanueradatăuitării,Bertrandmăsupuneaunuitestderezistențălapresiune.

―Acumdu-teacasă.Veiaveanevoiedetoatăenergia!M-amridicat,elafăcutlafelcasămăînsoțească.Trecândprin

fațabirouluimeu,adeschisunsertarșimi-adatocutieîncareseaflauniPhone6nou-nouț.

―Parcăamînțelescăaiavutnecazuricutelefonul…―Mulțumesc.Cândaajuns în fațaascensorului,m-acercetatdincappână-n

picioare.―Vezicumfacisă-țipăstreziaceastăenergie,numi-arplăceasă

fiunevoitsămălipsesciarășidetine.― Ai încredere în mine. Drum bun, îți voi da vești în mod

regulat.Îndimineațaaceleiașizile,mătrezisecălduradincameramea

de la Mica Floare, fără nicio veste din Paris, nesigură în privințaviitorului.Iarseara,căldurapariziană,înciudaaeruluicondiționatdin taxi, mă sufoca, transpiram… și îl înlocuiam pe Bertrand peduratacălătorieiluideafaceri.

Primul gest după ce am intrat în apartament a fost să-mi scotîncălțările; picioarele mă dureau, gata să se umple de bășici, nuavusesemnevoiedemulttimpcasămădezobișnuiescsămaiportpantoficutoccui.Savurândrăcoareaparchetuluisubtălpilegoale,m-am îndreptat spre dormitor ca să-mi golesc valiza. Noua meagarderobădevară și-a găsit locul în funduldressingului;nuovoirefolosi prea curând. După ce totul a fost aranjat,m-am întors în

camera de zi, am deschis laptopul și am luat telefonul, încă înambalajul său. L-am privit pe toate părțile; amintindu-mi cumdispărusepredecesorulsău,mis-apusunnodîngâtșităcereadinapartamentm-aînvăluitînaceeașiclipă.Amsăritdepecanapeașim-am dus la bucătărie să caut ceva de mâncare; frigiderul șidulapurileeraugoale.Amcomandatmâncarejaponeză,dinreflex,șiamdatdrumul la televizorpeuncanalde știrinon-stop:m-amsimțitmaipuținsingură.Dupăaceeam-amocupatdeconfigurațiatelefonului.Cândamavutînfațăplatoulcupeștecrud,apetitulmi-apierit,deșiașfisalivatînfațauneifripturifăcutelagrătar.M-amsilittotuși să mănânc; nu-mi puteam permite nici cea mai micăslăbiciune în zilele următoare. Imediat ce telefonul a fostoperațional,m-am conectat la serverul agenției ca să am acces lamail.Peloc,contuls-aactivatșiaarătatnumărulde547demail-uri,Bertrandtocmairepornisemașinăria.M-amgânditlacemăaștepta;programul de weekend era stabilit, voi fi la agenție a doua zi laprimaoră.Cândamfostgatasămăduclaculcare,amdescoperitunSMSde laAlice,probabil cămi-l trimisesecânderam laduș: „Îmiînchipuicăaifăcutrostdeunalttelefon,dă-nevești.“Amtrimisunrăspuns scurt: „Totul e bine, multă muncă în perspectivă.Mulțumesc pentru vacanță. Vă îmbrățișez.“ M-am strecurat subînvelitoare,stingândveiozadepenoptieră.Șim-amgândit…nulaAliceșilavacanță,cilaMarcșidoarlael,lasenzațiadeafilângăel,la trupulmeu reacționând lângă al lui. Astamă înnebunea! Viațamea sentimentală se rezuma la aventuri fără viitor, care nu-midădeau niciodată imboldul să rămân alături de un partener. Eraperfect așa. Restul nu mă interesa! În orice caz, nu aveam timppentrumaimult,îmieraimposibilsămălastulburatădeasta,încăși mai puțin de Marc. Fie, în vacanță mă odihnisem, măenergizasem,sedovedisecătrebuiasăampuținmaimultăgrijădemineșideceilalțicasănudauchixlamuncă,darnicinusepuneaproblema ca pacea să dispară din spiritul și cu atâtmai puțin dincorpulmeu;voicontinuasă-migăsesctimppentruunaltbărbatde-onoapteșiigienavafiasigurată.Dintr-unsaltm-amduslabaieși

am pus apă de la robinet în paharul pentru spălat pe dinți, ca săînghit un somnifer. Refuzam ca imagini cu trupul luiMarc să-mitulbure somnul. Numai că, imediat ce-am deschis ochii, după onoaptefărăvise,mi-amamintitultimaluifrază:nevedemlaParis.Nu!Nu!Nu!Amsăritdinpat,cu inimabătându-minebunește.Nucunoșteamdecâtunmijloccasămi-lscotdinminte:munca!

Mi-am petrecut weekendul închisă între cei patru pereți aiagenției,consultânddosarele,pregătindprogramulsăptămâniicareurma.CânderacâtpecesăarunctelefonulpefereastrădupăalnuștiucâteleaapelalluiAlice,amluattauruldecoarne.Doarn-oluamde la capăt! Trebuia să înceteze, altfel nu voi reuși. I-am scris unSMS, jumătate adevăr, jumătate minciună: „Te rog, nu mă maisuna,mi-egreusă-midaiveștidesprevoi.Teîmbrățișez,sorămaimare.“Răspunsuleiavenitînsecundaurmătoare:„Iartă-mă,iartă-mă.Toatălumeateîmbrățișeazăstrâns,strâns.“Amavutlinișteînsfârșitșiampututsămăcufundînmuncă.

Luni dimineață am fost la agenție la ora 08:00, gata să-miprimesc colegii. O oră mai târziu, i-am întâmpinat în kitchen, cucafeașigogoși.Ausositunuldupăaltul,nefiindsurprinșinicisămăvadăacolo,nicideabsențaluiBertrand,eraevidentcătoțieraulacurent cu responsabilitatea ce mi se dăduse. Nu păreau preaîncântațisămărevadă,vorbeauînșoaptășiîșiaruncaupriviripuținîncurajatoare. Dar mă așteptam la asta! În ciuda lipsei lor deentuziasm, se uitau la mine, pe jumătate perplecși, pe jumătateamuzați.

―Evreoproblemă?i-amîntrebatîntr-untârziu.―Nu, nimic deosebit. Vacanța te-a schimbat, e-adevărat,mi-a

spus responsabilul cu serviciul de traduceri. Poate că săptămânacareurmeazănuosăfiechiaratâtdeîngrozitoare.

―Nucontațipeminecăvălassăplecațimaidevreme!Cumputusemsăspunașaceva?!Începeamprost!― Ne gândeam la asta, dar este mai plăcut să lucrezi cu o

persoanăîncarneșioasedecâtcuunrobot.

M-aulăsatbaltășis-adusfiecarelatreabalui.

Săptămânaatrecutcuvitezaluminii.DuminicăsearaamvorbitlatelefoncuAlice,tocmaiseîntorseserădinLourmarin.Sfârșituldevacanțădecursesebine,maimultdecâtliniștit,dupăspuselesuroriimele;familiileseplimbaserăseparat,Marcîșipetrecusemajoritateatimpuluicuocarteînmânăpelângăpiscinășichiarsemaidusesela L’Isle-sur-la-Sorgue într-o zi. Am pus capăt discuției desprevacanțăpropunându-isăpetreacăîncurândosâmbătăcuminelaParis,mi-arfaceplăcere.Eaasărit însusdebucurieși,cuaceastăocazie,amevitatsăaflupreamultedespreMarc.

Bertrandtocmaise întorsese,mulțumitdecălătorie,gatafiind,sepărea,săînceapăunnouan.Afăcutturulagenției,oprindu-selafiecare. După ce a terminat, m-a convocat în biroul lui. Timp dedouăore,mi-apusîntrebăridespremuncaunorașiaaltora,desprecontractele semnate, despre misiunile îndeplinite și cele în curs.Apoi, i-am prezentat proiectul la care lucrasem în lipsa lui:prospectarea de noi domenii, începând cu saloanele profesionaleimportante. Făcusemo listă cu celemai interesante, în funcțiededomeniul de activitate, de prezența la nivel internațional și deexpozanți.Maiaveamînmintesădezvoltrelațiilecuanumițicliențide-ai noștri. În mod prostesc, mă gândisem că Sean și Gabrielputeausăfacăafaceri împreună.Lamodulgeneral,grațieagendeinoastredeadrese,aveamtotulcasădevenimintermediariiideali.

―Suntmulțumitcă te-am trimis învacanță.Ai făcuto treabăexcelentă,tefelicit!

―Mulțumesc,i-amrăspunsușurată.―Șinuvorbescdoardespreproiecteletale,pecarelevoistudia

îndeaproape. Întreaga agențiemi-a dat un raportmaimult decâtelogiosalmunciitaledinsăptămânatrecută.

M-amfoitpescaun,simțindcummăînroșesc.―Mi-amfăcuttreaba,Bertrand.Atâtatot.―Nu-miparerăucăte-amfăcutsătedistanțeziunpic,spercă

aiînvățatlecția.Te-aiîntorsmaiperformantăcaniciodatășiăstae

unlucrubunpentruviitor.―N-amsătemaidezamăgesc.― Am încredere în tine, mi-a răspuns blazat, fără să-mi dau

seama de ce. Înainte să te întorci la treabă, îți mai cer un ultimserviciu.

―Teascult.―Ocupă-te să convoci toată agenția la o cină într-o sâmbătă,

pentru lansarea anului de activitate și prezentarea planurilornoastre.Săcreămcevamaimultăcoeziuneînechipășisăprofitămdeatmosferapecareaigenerat-otu.

Această putere neașteptată și nesperatăm-a făcut să întrevădviitorul,cândaveamsădevinasociat:numaiîncăpeanicioîndoială.

Tocmai ieșisemde launprânzcuamericaniinoștri îmbogățițidingazeledeșistșiobsedațideimobiliarelepariziene.Maidevremeîn acea dimineață, fusesem interpret la semnarea unui act devânzare a unui imobil din arondismentul șaisprezece. Apoiparticipanții ținuseră neapărat să luăm prânzul împreună. Întredouă înghițituri de Chardonnay, după care erau înnebuniți, amfăcutînașafelîncâtsăafludelaeinumedinrelațiilelordemuncă.Tipii ca ei aveau înmod sigur contacte care ar fi avut nevoie deserviciileagenției.Acum,când îmimâncaudinpalmă,nuputeamsă ratez o asemenea ocazie. Eram atât de plină de energie încât,dupăcei-amlăsat,amalessămergpânălaostațiedetaxi,înlocsăchem unul. Am profitat ca să-i telefonez lui Bertrand și să-iîmpărtășesc cu entuziasmprogreselemele. Brusc,m-amoprit dinmersșidinvorbit; tocmai îlzărisempeMarcstând lao terasă.Cefăcea acolo? Nu era posibil așa ceva! Aveam ghinion; abiaîncepusemsămăgândescmaipuținlaelșiiată-lapărândsubochiimei.

―Yaël,măauzi?VocealuiBertrandm-areaduslarealitate.―Da,scuze.Ceziceai?―Pleclaoîntâlnire,vorbimdinnoudiseară,laagenție.

―Preabine.A închis. Ce să fac? Totul îmi era încă permis; Marc nu mă

văzuse,puteamsă fac stânga-mprejur și sămăduc săcaut înaltăparteuntaxi.Dar,înadânculmeu,știamcătrebuiasămăducsă-ivorbesc,casă-midauseamacămăbătusesoareleîncapînLuberonșicăastaseterminaaici.Picioarelemis-aupusînmișcarefărăsămă gândesc mai mult. Marc mâzgălea ceva într-un carnețel, cuochelariipenas,fărăsăseuiteînjur,astfelcănicicândamfostînfațaluinuși-adatseama.

―Dacă există un loc în care numi te imaginam, acesta estearondismentulșaisprezece!

S-aopritdinscris,aînchiscarnețelulșiși-adatjosochelarii,pecare i-a pus în buzunarul interior al hainei sale de velur. Apoi aridicatînsfârșitcapul,schițândunzâmbet.

―Especialitateatasăapariînmomentulîncaremăașteptcelmaipuțin.

―Potsăspunacelașilucrudespretine!S-aridicatînpicioareșine-ampupataplecându-nepestemasă,

abiaatingându-neobrajii.Cuatâtmaibine!―Poatecăaștepțipecineva?Amnimeritprost,i-amspus.―Deloc…Aitimpsăbeiocafea?―Da,i-amrăspunsașezându-măînfațalui.Și…cefaciaici?―Muncesc,închipuie-ți!Amfostchematsăfacopropunerede

răscumpărare a mobilierului dintr-un apartament care va fi golitdupăsuccesiune.

―Șicuacelcarnețelcefaci?― Calculez prețurile, notez caracteristicile mobilelor și le

comparcuestimărileexpertului.Astaemuncamea.Ospătarulne-aîntreruptaducându-necafelele.―Dartu?m-aîntrebatMarc.―Vindelaunprânzdeafaceri.―Cumîțimerge?―Foartebine.―Revenirea?

―Perfectă…Aprivitîndepărtareîntorcându-șiceasul.Apoiși-apuszahărîn

cafeașiamestecatîneamulttimp,cuunaerconcentrat.Euampusceașcademaimulteoripefarfurioarăînaintesăiauoînghițitură.

― I-aimaivăzutpe ceilalți?m-a întrebat într-un târziu,peuntondetașat.

―Nu,nuîncă,amfostfoarteprinsă.S-alăsatdinnoutăcerea.Mi-amterminatcafeaua,elși-arulato

țigară și a aprins-o. Deși fumul de țigară nu-mi plăcea în general,țigara luinumăderanja.Dupăcâtevasecunde încare îievitasemprivirea,m-amhotărâtsă-lînfrunt,elm-aprivit.Nunescăpamdinpriviri.Fugi!Crezusemprosteștecăaceastăîntâlnireîntâmplătoareîmi va ușura spiritul și trupul, dar era exact pe dos. În pofidadorințeimaimultdecâtevidentedea-lapucadeîncheieturamâiniicasăștiucâteceasul,amcăutatînpoșetădupătelefoncasă-miținmâinile ocupate: întârziasem prea mult, trebuia să mă întorc labirou.

―Trebuiesăplec.Îmiparerău,suntașteptată.―Evident…Suntcumașina,vreisăteduc?―Nu!amexclamatcuglasascuțit.Cuneputințăsăfiumairidicolă!Darmăsimțeampurșisimplu

incapabilăsăstauînchisăîmpreunăcuelînPorsche.―Osăiauuntaxi,eostațieunpicmaiîncolo,amreluateumai

calmă,căutândsăregăsescourmădedemnitate.―Amparcataproape.Ammersunullângăcelălalt,întăcere,trecândpelângăclădiri.

Stațiasevedea,maimultetaxiuriașteptaușiînunuldintreeleîmivoi regăsi liniștea. În depărtare, am văzut vechiul lui Porsche. Lazecemetridestație,Marcm-aprinsdecot,abiaamavuttimpsămăuit lael, căm-adus subopoartămaredeschisă șim-a cuprins înbrațe. Împingându-mă în peretele din curtea interioară, și-a lipitapăsatbuzeledealemele,cares-audeschisînmodnatural,limbileni s-au amestecat într-o luptă crâncenă. Corpul meu a reacționatinstinctiv, lipindu-se de el, brațele mele i-au înconjurat gâtul,

mâinile luimi-au apăsat talia, scobitura spatelui. Buzele luimi-aueliberat gura, ca să se năpustească pe obraji, pe ceafă; m-amîncordat,respirațiamis-aaccelerat,elagemutpegâtulmeuînaintesă mă îmbrățișeze din nou, cu o mână ținându-mi fața, cealaltăplimbându-și-o de-a lungul spatelui meu. Era atât de puternic, căpicioarele mele erau gata să mă lase. Și apoi, brusc, mi-a datdrumul,peretelem-aajutatsămăsprijin,evitândsămăprăbușesclapământ.Marcși-amasattâmplele.

―Yaël,scuză-mă…uităasta.Mi-aaruncatoprivireșim-alăsatașa,acolo,fărăsămaispună

nimic.Îndepărtare,mașinaluiahuruit;Marcdemaradeparcăarfifosturmăritdeohoardădefurii.Mi-amtrecutdegetelepestebuzeleumflate,cutrupulfremătându-miîncă.Ampășitdincolodepoartășim-amtrezitînluminastrălucitoare.Amsăritînprimultaxiliber,amdatadresaagențieișim-amghemuitînfundulmașinii.

Ajunsă la destinație, m-am prăbușit pe fotoliu, cu privireaațintităpeecran,capulînmâinișiamrămasînaceastăpozițiefărăsăfacnimicînurmătoareledouăore.Decâteorieramsolicitatădecineva,răspundeam:„mâine“.

―Trebuiasănevedemînsearaasta,nu?―Ce?amzisridicândochii.Tocmai îi adresasem ultimul „mâine“ lui Bertrand, fără ca

măcarsă-midauseama.Catastrofă!Amsăritdinfotoliu.―Bertrand!Da,desigur!Vinimediat.M-aprivitciudatșis-adusînbiroulsău.Nuaveamdelocnotițe,

caresămăajute.Prețdeoclipă,amavutunenormgoldememorie.Cefăcusemînaintedeepisoduldesubpoartă?CafeauacuMarc.Șiîncăceva.Îmistorceamcreieriiîncă,atuncicândamluatlocînfațalui.

―Și…cumafostcuamericanii?Îmi mai rămăseseră trei neuroni ca să evit să strig „Aleluia“.

Încetulcu încetul, informațiileauțâșnitșiampututsă-ipovestescdespre prânz, încredințându-i contactele pe care le obținusem. În

celedinurmă,mi-auratosearăbunășimi-aamintitdecinadeadouazicutoatăechipa—cinădecareuitasemcomplet.Undemi-eracapul?Subopoartă.

Somniferulaavutefectdupămaimulttimpdecâtdeobicei;decâteoriînchideamochii,retrăiamsărutulcuMarc,cusentimentulcă nu fusesem niciodată îmbrățișată în felul acesta. La trezire,sâmbătădimineața,capulîmieraîncătulbure,stomaculchinuitdedorințacareieșealasuprafațăcândbuzeleluiMarcîmireveneauînmemorie. Mă simțeam absolut stupidă, ca și cum aș fi fost opuștoaicălaprimuleisărut.Eraimperativsă-migăsescoocupație.Dupăcafea,mi-ampusținutasportșimi-ampregătitgeantapentrupiscină, avândgrijă să-mipun înea costumulde înotătoare—s-aterminatcubikini!Deparcăastami-arfifostdefolos.

Ajunsăpemargineabazinului,capulmis-alimpezit,părulmeuși-amanifestat foarteclargustulpentru libertate.Nemaisuportândși preferând să nu-mi impun un obstacol în plus, mi-am dat joscascaînaintesăplonjez.Timpdeooră,peculoaruldeînot,amfăcutturedupăturecufurie,caaltădată.Efectulafostimediat:respirațiamis-anormalizat,corpulmis-arelaxat,spiritulmis-aîntorscătremuncășicinadinsearaaceeacuagenția.Singurameadistracțieafostsă-miimaginezprogramuldedupă-amiazăcuAlice, îmilipseadecândmăîntorsesem.

M-a sunat imediat ce a reușit să parchezemașina aproape delocuințamea, pe la 11:30.Am trântit ușa apartamentului șim-amdus s-o întâmpin pe trotuar. Mi-a sărit de gât strângându-mă lapiept.I-amrăspunslaîmbrățișare.

―Dacăai ști ce fericită sunt săpetrec ziuadoar cu tine!mi-aspus.

―Șieu.Amluat-odebraț,amdus-opestradaVaugirard,apoiammers

până pe strada Rennes. I-am cerut să-mi vorbească despre copii,despreCédricșidespreîncepereaanuluișcolar.Șipărințiinoștriauapărutîndiscuție,preluaserăfrâielelaMicaFloare,tataeraîncântat

deordineafăcutăînhambar,șilafelcamama,totîntrebademine.De când nu-i văzusem? De mult, de foarte mult timp. Trecândpragul primului magazin, a fost de ajuns o privire ca să neînțelegem:Alicevaalegepentrumineșiinvers.Easeaflaacolocasă-mi înveselească garderoba, iar eu îmi făceam datoria de a ofeminizapeea.Voiamcuoricepreț să-șipunădinnou învaloarefrumusețeanaturală.

―Cândvreisămăîmbraccuastea?m-aîntrebatvăzândrochiașicizmelepecareilearătam.

―Înweekend,cândieși!Cizmelepoțisăleporțilaserviciu,datăfiindînălțimeatocurilor!

―Deacord…cucondițiacatusăieiastea!Ascosdelaspateoperechedebotineplate,cademotociclist,un

pulovercuglugășiogeacădepiele.―Dacăaparlaagențiecuastea…Eami-aadresatunzâmbetsadic.―Înweekend,casăteplimbi!Cândnulucrezi…I-amsmulstotuldinmânășii-amdatceîialesesem.―Încabină!

Cubrațeleîncărcate,ne-amprăbușitpeobanchetădelaSaint-Placide;eradejatrecutdeora15:00.Dupăceamcomandatpentrufiecarecâteoomletăcusalată,amaruncatoprivirepetelefon.

―Yaël,terog!agemutAlice.―Eprimaoarăcândmăuitdecândsuntemîmpreună.Îțiatrag

atențiacătute-aiuitatîntrunalaaltău.―Casăștiudacăsuntbinecopiii!―Iareumăasigurcănuexistăvreoschimbaredeprogramde

ultimmoment,luiBertrandnui-arpicabinedeloc.Eaapufnit.―Defapt,colegiităisuntunpiccașicopiiităiși-aișefuluitău.―Asta-i bună! am spus ridicândochii spre cer, cuun zâmbet

vagpebuze.I-amvorbitdespreprogramulșimizaaceleiseripentruagenție.

―Scuză-mă,Yaël,daroameniiaușioviațăpersonală…șipoatecăauchefsăfacăaltcevadecâtsămunceascăsâmbătăseara.

―Numuncim,eocină!―Maiaiprogresede făcut…bineînțelescăevorbademuncă

atunci când cinezi cu colegii și cu șeful, mă îndoiesc că o să văîncheiațisearaîntr-unbardenoapte.

Amizbucnitîntr-unrâssincer.―DarBertrandăsta,nuareșieloviațăînafaraserviciului?―Nu,dincâteștiu.―Cetrist…Înfine…păcatcăeștiocupată,aifipututsăieicina

cunoi,vineșiMarc.―Ah…Omletaadevenitabsolutmagnifică;amstudiat-oamănunțitdin

privireșicufurculița.―Cédricavorbitcuellatelefonieri,pareînformă.Înaintesaudupămomentuldesubpoartă?―Aimaiaflatcevadespreeldecândte-aiîntors?avruteasă

știe.Așfidatoricecasă-ipovestesctotul,astam-arfiușurat,darnu

puteam.ImediatcearfiaflatcăMarcmăsărutasecuoziînurmă,Alicenuarmaififostdestăpânit,cuatâtmaimultcândarfiaflatcăel fugise; pentru că asta se întâmplase. Obsedată de ceea cesimțisem, ascunsesem sfârșitul mai mult decât brutal al aceluisărut. Soramea i-ar fi cerut socoteală. Și nu era de datoria ei s-ofacă, ci a mea. Trebuia să rezolv problema singură, fără ajutorulnimănui.Darînaintedeasta,trebuiasăreușescsăînțelegcedădusepestemineodatăcuacelsărut.Simplulfaptdeamăgândilaelm-afăcutsăscotunoftatadânc.

― Te simți bine? m-a întrebat sora mea, scoțându-mă dingândurilemele.

Nici vorbă de discreție! I-am aruncat o privire timidă. Nuputeams-oamestec înastadar,Dumnezeule, cât aș fi vrut sămăconfesezei!

―Hm…da,da…e-nregulă…

―ȘiînprivințaluiMarc?― Păi… nu, nicio veste, i-am răspuns înainte să înghit o

îmbucăturăcucareeragatasămăînec.

Rezervasem o masă la un mare restaurant japonez undemâncareaerapregătităînfațacliențilordecătretreimariexperțiaibucătăriei tradiționale. Decorul era cât se poate de japonez.Ansamblul nu putea decât să satisfacă exigențele lui Bertrand.Sosindacolo,mi-ampromissă-llaspeMarcdeopartecâtținecinașisămăconcentrezpemuncă.Peurmă,osăvăd.

Pânăladesert,Bertrandne-alăsatsăvorbimuniicualțiidesprecâte-nlunășiînstele,într-oambianțădestuldedestinsă,chiardacăel nu a ieșit dintr-ale lui. Nici eu nu aveam nimic de zis. M-amsurprinsconsiderândcăeraplăcutsăîicunoscmaibinepeoameniicucarepetreceammaimultde treisferturidin timpulmeu;pânăatunci,număinteresasemniciodatădeei,deviațalor,degusturilelorsaudeinteresullorpentruagențieșipentruserviciu.Chiardelaînceputul cinei, a trebuit să-mi storc creierii ca să-mi amintesc căresponsabilulcuserviciuldetraduceri,întâmplătorvecinulmeudemasă, se numea Benjamin. Numă gândeam la colegii mei decâtprinprisma funcției,niciodatăcunumelemic.Și spremareameasurpriză,eucareîlconsideramcapecelmaimareleneș,amvorbitușor cu el și amdescoperit câtdemult își iubea și elmeseria. Cucoadaochiului,îlobservammereupeșefulnostru;interveneapuținîn discuții, butonând pe telefon, dar reușea întotdeauna să aibăcuvântulpotrivitlamomentulpotrivit.Dinafară,aifipututsăcrezică îșiverificamail-urile,dareuaș fipusmânaînfoccă luanotițedesprecesepetreceasubochiilui.Ceeacem-auimitcelmaimultaufostcunoștințelesaledespreuniișidesprealții.Eramcuadevăratimpresionatădecapacitățileluideadaptarelasalariați.

Cândafostservităcafeaua,s-aridicatșine-asolicitatatenția.― Mai înainte de orice, felicitări tuturor pentru munca

desfășuratăînprimulsemestru.Acum,căvaraatrecut,v-ațiodihnitșiamsentimentulcăspirituldeechipăestepecalesăsenască…

Mi-aaruncatoprivirediscretădarcare,suntsigură,nuascăpatnimănui.

―Văcersăvădublațieforturileșiastaîncădeluni.Măgândescsădezvoltagenția.Casăvăspuntot,nuesteexclussădeschidunbirou în străinătate. Voi lua o hotărâre la sfârșitul anului. Înconsecință, trebuie să-mi dovediți că sunteți în stare să faceți fațăstresului,presiuniișiunuiritmsusținut.Înurmătoarelepatruluninuvreausăaudvorbindu-sedeproblemepersonale,copii,bolisaudecererideconcediu.Dacăuniinusesimtînstaresăfacăfață,nevom întâlni și problema va fi rezolvată. Este inutil să văîncrâncenați. Pentru ceilalți, este o adevărată provocare cunumeroase perspective, deplasări și măriri de salariu. Prima deCrăciunvaaveașiunbonus,dacămergemtoțiînaceeașidirecție.

Privirea i-a trecut peste fiecare, cu excepția mea. Unii auschimbatpriviri,alțiis-auîncordat,dejaînnebunițideperioadacareneaștepta.

―Arecinevaîntrebăriînaintesăcontinui?Nimeninus-aclintit,oricumnuarfifostmaibine.―Amdiscutat de curând cuYaël despre posibilitățile de a ne

extinde câmpuldeacțiune.Ea sevaocupadedezvoltareaacestuiproiect,pelângăcliențiieiobișnuiți.Totuși,launmomentdat,toatălumea va trebui să se implice, într-un fel sau altul. O las să văexpliceîndetaliu.Erândultău!

Încăunuldintretestelelui,alcărorsecretîldeținea.Num-amlăsat deconcertată, totul era perfect limpede în capul meu. Toateprivirile s-au îndreptat către mine. Acum e-acum! Cuvintele îmiieșeau singure din gură. Am avut parte de atenția tuturormembrilor echipei în următorul sfert de oră, la fel ca și Bertrandmaiînainte.Eraamețitor.Maialescă,împotrivaoricărorașteptări,colegii mei au părut toți interesați de ceea ce le propuneam. Măașteptam să fiu ucisă din priviri, dar nu, nimic, nicio umbră demânie sau de reproș, mai degrabă gesturi din cap, aprobatoare.Chiar eram pe punctul să devenim o echipă? Ideea îmi plăcea,trebuiasărecunosc.Intervențiameaaîncheiatseara.Bertrandnua

încercat sămă rețină ca să-mi analizeze prestația. Fiecare a avutdreptul laun taxi cândaplecatde la restaurant.Toată lumea și-auratcordialodumincăplăcutășis-aîntorsacasă.

Mi-ampetrecutduminicamuncind,fărăsăiesdincasășifărăsămăîmbrac—marenoutate!Anticipareafăcutăînajunîmicreșteamotivația,dacămai eranevoie.Adouaetapă spreasociereera încurs. Nu-mi rămânea decât să rămân concentrată asupraobiectivului meu, fără să mă las distrasă. Dar degeaba îmimobilizamtoatemijloacelepecareleaveamladispoziție,amintireasărutului lui Marc nu înceta să mă bântuie. Și îndrăznise să-mispună: „Uită asta!“ De parcă era atât de ușor! Care era problemalui?! Nu avea dreptul să-mi facă așa ceva! Eram obligată săreacționez,darcum?Astamăconsuma,măcopleșea.Rezultatul:m-am culcat furibundă și nopțile albe au revenit. Nici măcar înotulmatinal nu reușea sămă calmeze. De ce-mi făcuse un asemenealucru?Șiîncelmaiprostmoment!

Dimineața a fost catastrofală. Într-o dispoziție îngrozitoare,m-amdusînbiroulmeufărăsăadresezvreuncuvântcuiva.Cândamluat legătura cu o organizatoare de saloane, am greșit limba,vorbind înenglezăcuunaccent șimaipronunțatdecâtalmameimele;biatafemeieafostcompletnăucitășiacrezutcăevorbadeofarsălatelefon;cândmi-amrevenitșii-amvorbitînfranceză,mi-atrântit telefonul înnas.Apoi,Bertrandm-achemat înbiroul luicasă-miprezinteunnouclient. Întâlnireas-aderulatperfectpânăînmomentul în care privirea mi-a căzut pe ceasul bărbatului, unJaeger-LeCoultreșin-ammaiscosniciuncuvânt,doarm-amgânditla mâna lui Marc întorcându-și ceasul. În sfârșit, Benjamin,responsabilulcuserviciuldetraduceri,avenitlaminedupăpauzademasă,pestecareeusărisem,dorindsă-miștiepărereadespreosubtilitatedelimbaj;m-amuitatpefoaiapecaremi-adat-ofărăsăcautsăînțeleg.

―Habarn-am,i-amspusfărăsă-iaruncnicioprivire.― Ce te-a apucat? Parcă nu mai ești tu cea din ultimele

săptămâni. Uiți cam repede, după părereamea, spiritul de echipălăudatdeBertrandșidetinesâmbătăsearășichiarepăcat.

Când am ridicat capul, plecase deja. Îmi pierdeam totalstăpânireadesine.Eraclarcătrebuiasăîmpiediccaaceastăsituațiesă seagraveze.Marcnu-mivamai tulburamunca.Mi-am înhățatpoșeta și i-am spus asistentei că totuși mă duc să mănânc. Dupăaceeam-amplantatînfațabirouluiserviciuluidetraduceri.

―N-amuitatspirituldeechipă.Scuză-mă.Amomicăproblemăderezolvat…Laîntoarcere,măocupdetraducere!

Ampărăsitagențiacupashotărâtșiamopritprimultaxicareatrecut.Șoferulafăcutcunoștințăcuproastameadispoziție:

―Grăbiți-vă,maiamșialtetreburi!―Cucoană,calmați-vă,altfelvălasaici.S-a-nțeles?mi-arăspuns

privindu-măînoglindaretrovizoare.M-am ghemuit pe banchetă. Când a oprit, i-am aruncat o

bancnotă pe scaunul pasagerului și am trântit portiera din toateputerile.Amdeschislafeldebruscușamagazinuluidevechiturișiamintrat.

―Marc!amstrigat.Aapărutdin fundulmagazinului șiavenit cunonșalanțăspre

mine.Fărăsăspunăuncuvântși fărăsămăscapedinpriviri, și-ascosochelarii și i-a lăsatpeomobilăpe lângă carea trecut.Apoi,calm, s-a rezemat de un perete, a băgat o mână în buzunar și aîndrăznit să schițeze un zâmbet din colțul buzelor. Nu, amhalucinații.Cinesecrede?

―Teașteptam,Yaël.Dă-idrumul,te-ascult!Undedispărusefugaruldelapoartă?―Dece-aifăcutasta?amurlat,refuzândsămălasimpresionată

deatitudinealuidezinvoltă.Nuaveaidreptul!Numălașisălucrez!Nureușescsămăconcentrez!

Dupărânjetullui,păreamulțumit,chiarmândrudeel.―Îmiparerău.Ironialuim-aexasperat.― Este intolerabil! m-am enervat teribil. Și fraza ta cu dublu

înțeles:„Uităasta!“Deunde-aiscos-o?―Dacămăcarașști…―Oricum,ecompletaiureasăspuiașaceva.Elaridicatdinsprânceană.― Sunt de acord, aș zice că e chiar stupid, a declarat, cu un

zâmbetidiotpebuze.Insolențaluinonșalantămăcălcapenervi.Încurcalucrurileși

astaîlamuza!―Nurâde!m-amstropșiteu.Acumsuntemadulți!―Faptul că suntemadulți nu schimbă cumare lucru situația

noastră,mi-arăspuns,bruscserios.Astam-a lăsat fărăreplică.S-a îndreptatdespateșia făcutdoi

pașiațintindu-șiochii într-aimei.Ceurmărea?Numaiștiamcesăfac,cesăspun,dinceîncemaidescumpănită.Măașteptamlaorice,maipuținlaasta.Eraatâtdesigurpeel!Înmodbizar,degeabamăridicam pe tocuri, că mă simțeam din ce în ce mai mică, în fațapriviriiluipătrunzătoare.Toateacesteadeveneaupreapericuloase.Venisemaicicasăpunlucrurilelalocullor,nusă…

―Te-aicalmat?Sămăcalmez?―Hm…S-aapropiatșimaimult,cuochiiîncăațintiți într-aimei.Eram

complet incapabilă sămă desprind din vraja lui, respirațiami s-aacceleratdinceîncemaitare.

―S-arzicecăda,arăspunselînloculmeu,meulafeldesigurpesine.Deci,Yaël?Cepropuipentruarezolvaproblema?

Săcedez.Mi-amaruncatpoșetalapământșiamparcursultimadistanță care ne despărțea. Un geamăt de ușuraremi-a scăpat înmomentulîncarem-amaruncatpesteguralui,brațeleis-austrânsînjurulmeu.M-amlăsatmoale,incapabilăsămăcontrolez,nicisă-mi domin febra care pusese stăpânire pe trupul meu de când îlvăzusem. Marc m-a dus spre fundul magazinului răspunzând cufurie la sărutulmeu, o etajeră s-a clătinat la trecerea noastră, unobiects-aspartdepământ.

―Nucontează,mi-aspus.Vinope-aici!Adeschisușașim-aduspescaraimobilului.Dinfericire,locuia

laprimul etaj, n-aș fi rezistat până la al doilea, și nici el, de altfel.Imediatceușaapartamentuluiafostînchisă,m-arezematdeea,s-alipit de mine băgându-și mâinile pe sub topul meu de mătase,devorându-migâtul,umerii. I-amdescheiatcămașa, i-amîmpins-opeumeriși i-amumplutpieptulcusărutări.Nimicaltcevanumaiexista,uitasemtotrestul,decevenisem.Decândnumaidorisematâtunbărbat?Poatecăniciodată.Dupăcemi-amazvârlitpantofiidinpicioare,l-amîmpinscătrecameradezi.

―Camerata,amșoptitdeschizându-mifermoaruldelafustă.Hainelenoastreauzburatuneledupăaltele.Eramcompletgoi

înmomentul în carene-amprăbușitpepat.Marc șibuzele lui auexplorat și cea mai mică părticică a pielii mele, mă agățam cumâinile câteodată de cearșaf, câteodată de umerii lui, dându-miochiipestecap.Numaiputeam,aveamimpresiacătrupulosă-miexplodezedeputereadorinței.

―Vino…,terog,l-amimplorat.Marcm-a ascultat imediat și buzele noastre s-au regăsit ca să

înăbușegemeteledeplăcere.Eramunacuel…aveamrăspunsul;nusimțisemniciodatăoasemeneacontopire.Orgasmulm-aamețit,elm-aurmatdupăpuțintimp.Și-areluatrespirația,cufațaascunsăîngâtulmeucâtevasecunde,întimpceeupriveamtavanul.Mâinile,încăagățatedeumeriilui,mi-aucăzutîncetpelângăcorp.Apoiels-aretras,euamstrânspicioareleșinum-ammaimișcat,Marcm-aînvelit cuun cearșaf înainte să se lungească lângămine.A rămascomplet tăcut, simțeamcămăprivește,așteptândcusiguranțăungest, un cuvânt din partea mea, dar eram absolut incapabilă săvorbesc, jena mă copleșea, realitatea se făcea din nou simțită.Coborâreaeraviolentă.Venisemcasărezolvproblema.Eșec total.Amfostconștientădeincapacitateameadeagândiraționalcuellacâțivacentimetridemine,cutrupulîncămarcatdemâinilelui.Cefăcusem?Cuomișcarebruscă,m-amașezatpemargineapatului,cuspatelelaelșicubrațeleacoperindu-misânii.

―Trebuiesămăîntorclaserviciu.Autrecutsecundelungi,interminabile,întimpulcărorami-am

simțitcorpulcontractându-sedinceîncemaimult.Tăcereaaceastas-asfârșitcuunlungoftatalluiMarc.

―Bineînțeles,aspusîntr-untârziu,peuntonobosit.Cum să fac sămă ridic și să-mi recuperez hainele împrăștiate

printotapartamentullui?―Nutemișca,măducsă-țiaduclucrurile.Amoftatdeușurare,măscuteaderușineadeamăîmbrăcaîn

fațalui,înplinăzi.Măsimțeamatâtdestânjenitădeodată!Deparcăalta ar fi pus stăpânire pe corpul meu după ce trecusem pragulmagazinului.Amauzitfoșnetdehaine.

―Aitotulaici,m-aanunțatcâtevaminutemaitârziu.Teașteptalături.

Ușa camerei s-a închis. Cu o încetineală infinită,m-am sculat.După aceeami-ampus lenjeria din dantelă și topul. Gesturile îmierau bruște; am crezut că n-am să reușesc niciodată să încheifermoarul de la fustă. M-am clătinat periculos, odată cocoțată petocuri.Cumânapeclanțaușii,amstatcâtevasecundecasărespircalm.Marcfumaoțigarăde-alui,laferestracamereidezi,pierdutîngânduri;mi-amdresglasul:

―Trebuiesă-miiaupoșetadejos.―Vincutine.A strivit mucul într-o scrumieră. Eu tot nu îndrăzneam să-l

privescînochi.S-aapropiatdemine,și-apuscudelicatețemânapetaliamea,eum-am înfiorat.Apoine-am îndreptat sprepalier.Amcoborâtscaraunul lângăaltul.Dupăuntimp, încaremi-amprivitvârfulpantofilor,eladeschisușamagazinului.Șiatunciașfivrutsămă înghită pământul; bunicul lui era acolo și aduna cioburileobiectuluipecareîlspărseserămmaidevreme.Marcatrecutînfațameașis-aîndreptatspreel.

―Abuelo,lasă,strângeu.―Dardece?Lasă-măsăvisezlatinerețeamea.―Oprește-te!

RâsuleraperceptibilînvocealuiMarc.Întimpceeisetachinau,mi-am recuperat poșeta aruncată și am profitat de ocazie ca s-oșterg.

―Larevedere,amșoptitstrecurându-măcătreieșire.Amdeschisîncetișorușamagazinului.Rateu!―Yaël!Cefaci?m-aîntrebatMarc,siderat.Dupăpărereata,ce fac,Marc?Oșterg,o iau lasănătoasa, fug.

Nupotsămairămânunminut lângătine,altfel, înnebunesc.Nueuamfăcutasta,cioalta,ofurie,oiresponsabilă,carenumaiștiecineeste.

―Plec,i-amrăspunspeuntonpecare-lsperamneutru.―Așteaptădouăsecunde!mi-acerutelsec.―Îmiparerău,suntașteptată.N-amtimp.Amluat-olafugărugându-mălabunulDumnezeusănucad.În

capul meu era panică generală. În corp era erupție vulcanică,simțeamîncăpepieleparfumulluiMarcșiastaerainsuportabil.

Înaintesătrecpragulagenției,ojumătatedeorămaitârziu,mi-am mobilizat toate capacitățile de concentrare, având în mintedimineața catastrofală; trebuia să-mi revin și să las pemai târziuanalizaaceeacetocmaisepetrecuse, fărăsăuitcămăîntorceamdintr-o pauză de masă. M-am dus la asistenta mea ca să aflu cemesajeaveam.Dinfericire,Bertrandnuvoisesăștieundeeram.

―Yaël,m-astrigateacândmăpregăteamsămăîntorcînbiroulmeu.

―Da.―Aifostlacoafor?m-aîntrebatcuunaervesel.―Nu!Dece?―Părultău…edesfăcut.L-amatins;aveadreptate:îmicădeapeumeri.Nu-midădusem

seama,probabilcăîmipierdusemagrafeleînbătălie.―Rahat,amspuspenegândite.―Poftim.Mi-adatunelasticșieum-amgrăbitsă-miprindcoama.

―Merge?amîntrebat-o.Cumarăt?―Fericită…darprofesionistă.―Mulțumesc.Aarboratoexpresieamuzantă;i-amîntorszâmbetul.Înaintesă

măapucdinnoudelucru,m-amuitatpetraducereșiamrezolvatproblemeleîntâmpinatedeBenjamin.

―Edrăguțcăaivenitlamine,mi-azisel.―Terog.―Darproblemaairezolvat-o?―Ceproblemă…?A,da!Sepoatespunecăda!Aproape fugind,m-am întors înbiroușinum-ammaidezlipit

deecranșidetelefonpânăsearatârziu.Bertrandacomandatsushi,decarenum-amatins,șiamrămasconcentratăcasăuitderestul.Laora22:00,estimândcărecuperasemomarepartedinîntârziereadepeste zi, amhotărât sămăducacasă și am trecut să-l salutpeșefulmeu.

― Totul progresează așa cum vrei? a vrut el să știe când ambăgatcapulpeușă.

―Da.―Nuezitasădaialtoracliențiimaimici.Poatecăaveadreptate,vatrebuisămăgândesclaasta.Decând

îi cunoșteammai bine, colegii mei nu mi se mai păreau atât deincapabili.

―Osămăgândesc.Pemâine!

Treisferturideorămaitârziu,eramînsfârșitacasă.M-amtârâtpână la baie, m-am dezbrăcat lăsându-mi hainele pe jos,nemaiavândputere,completstoarsă.Sămăvădgoalăînoglindăm-a făcut să mă întorc cu gândul în camera lui Marc, zbuciumulsuscitatdehârjonealanoastrăarevenit,cuunciudatsentimentdeușurare. Ca și cum faptul că mă lăsasem dusă de val, că-miexprimasemfuriamai întâi șiapoidorințadeel,măscăpasedeogreutate; la fel ca dispariția telefonului în timpul vacanței. Marcfugisedupăcemăsărutase,încănuștiamdece.Fuseserândulmeu

să fug, panicată și incapabilă să mă confrunt cu realitatea. Orealitatealecăreicodurinulecunoșteam,orealitatecarenuavealoc în viața mea, care nu avusese niciodată loc de când lucram.Simplul faptdea închideochiimă trimiteadinnou înbrațele lui,puteamîncăsă-isimtmâinileșigurapepieleamea.M-amrezematdemarginea chiuvetei, cu respirația tăiată.Nu fusesedeajuns. Îndupă-amiaza aceea, descoperisem o plăcere niciodată egalată înzece ani. Ca și cum numai Marc știa metoda prin care să măabandonez, să-mi pierd controlul.Mi-am înghițit somniferul șim-ambăgatsubplapumă,pradăîntrebărilor.Erampregătităsămălasînvoiaevenimentelor?Cusiguranță,nu!Nimenișinimic,maialesMarc, nu trebuia să-mi pună în pericol cariera într-atât încât săpierd schimbarea atât de așteptată. Am să reușesc, trebuie săreușesc, vreau asocierea. Luptasem atât demult ca să ajung aici!Atâtdeaproapedecapăt,nuaveamaltăsoluțiedecâtsăîncuitotul,dorințeleșiinimamea,carebăteamairepedecândmăgândeamlael; nu trebuia să-mi asumniciun risc. Dar ce se va întâmpla dataviitoarecândnevomvedea?Nuvoiputeasă-levitlanesfârșit.Abiaîmireluasemloculîngrupulnostrudeprieteni,îmiregăsisemsora,învățasemsăleacordunlocînviațameașisă-lampe-almeuîntr-alor,doarn-osărenunțlaacestnouechilibrudecareavusesematâtdemultănevoieînultimultimp,subpretextulprezențeiluiMarc.

9―Amrezolvatasearăcusaloanele,s-amulțumitsămăanunțe

Bertrandchiarînaintesăiaulocînbiroulsău.―N-amterminatprospectarea,mi-ampermissă-irăspund.―Am făcut-o eu în locul tău, lua preamult timp și vreau să

avansez.Trebuiesăfimreactivi,săținemechipaînacțiune.Exageratotuși,eraudouăsăptămânidecând îmidăduseundă

verde și patru zile de când toată agenția fusese informată despreproiect.Toateasteanu-mimiroseauabine.

―Îțirămânepuțintimpsăobțiiacreditările.―Dece?―VomfiprezențilaSalonulnautic,casălepropunemserviciile

noastreparticipanților.Îșibatejocdemine!― Ce? Dar, Bertrand! Mai sunt doar două luni, am exclus

participareanoastrăde labun început.Măgândeam la salonuldeprimăvară.

Aridicatdinsprânceanășis-aașezatcomodînfotoliu.―Nutesimțiînstare?Spune-midacăecazulșinumescimediat

pealtcineva.―Nu,nu!Nuastaamzis.Voiampurșisimplusăevitcatoată

lumeasălucrezesubpresiune,daramsămădescurcfoartebine.― Prefer așa. Altă chestiune acum. Alege doi oameni pentru

salon,n-osă teduci tu.Amaltemisiunisă-ți încredințez.Veiaveagrijădeuniidintrecliențiimei,decarenuammaiavuttimpsămăocup,șiconcentrează-teperestul.

Și-a îndreptat spatele și a devenit atent la ecran; așadar,încheiasediscuția.

― Yaël, am auzit-o pe asistenta mea chemându-mă. Vrei sămănânci?E13:30.

―Ce?Deja!?Amoftatșim-amlăsatsăcadînfotoliuprivind-oînciudată.― Nu te duci la coafor după-amiază? m-a întrebat cu un aer

complice.Orice,numaiastanu!Oareîmipierdusemcredibilitateacuozi

înurmă?Nuaveamnicitimpul,nicienergiapecaresăleconsacruamintiriidintreorele5:00și7:00cuMarc.Voiasăfieamabilă,așacănum-amsupăratpeea.Laurmaurmei,nuavea interesulsă-și iapreamultălibertate,nueramprietene,nicipedeparte!

― N-am timp, Bertrand vrea ca lucrurile să avanseze, i-amrăspunsîndreptându-mispatele.

―Atunci,vinosămănâncicevacunoi,înkitchen.―Vin,mulțumesc.Aplecat. Iareuamrămaspegânduri.Chiareueramceacare

spusese„vin,mulțumesc“?Laprimavedere,da,devremecemi-amluat tableta și amurmat-o.Omarepartedin echipămâncaacolo,într-o ambianță destinsă, jovială chiar. Spre mareamea surpriză,mirosea abucătărie, amirodenii. Și a grăsime!Nimeninumâncamâncărurile livrate de furnizorii lui Bertrand. Imediat ce mi-auremarcatprezența,râseteleauîncetat.Întăcere,mi-aufăcutlocînmijlocul lor. Fără să știu cinemi-l trimitea, un platou cu sushi aalunecat până la mine. Am luat unul cu bețișoarele și mi-amcontinuatcăutărilepenet.Cumosăfacsăiesdinasta?

―Amnevoiedevoi,i-amanunțatbruscpecolegiimei.M-au privit cu gura căscată. Așa că am fost pe punctul sămă

întorc ca să văd dacă nu se ascundea cineva sau ceva în spatelemeu.

―Teascultăm,mi-arăspunsBenjamin.―Terminămdemâncatînlinișteșidupăaceeamergemînsala

deședințe,ceicarenuaualtetreburi,evident.Ceziceți?Mi-aurăspunsdânddincap. Înmomentul încareamieșitdin

kitchen,mi-avenitsărâd,văzându-iscoțândunvaporizatorFebreze

ca să ascundă mirosurile de bucătărie. Descopeream în aceastăagenție obiceiuri demne de o viață dublă. Când puțin mai târziutoată lumea a fost adunată în jurul mesei, i-am anunțat despredecizialuiBertrandșitimpulfoartescurtcarenerămâneapentruastabiliunnouplandeatac.S-auauzitșoaptedenemulțumire.Apoi,am făcut ceea ce refuzasem întotdeauna, căci era de neconceputpentrumine:

― Iată programările mele pe această săptămână, după cumvedeți, suntmulte:ovânzare la licitație,onegociere,o conferințăetc.IarBetrandîmivatransferamaimultedintrealelui.Cinepoatesălepreiapealemele?

Colegiimeiîmievitauprivirea,niciunulnuseoferea.―Suntețitoțiprinși?Tăcere…―Tottimpul?m-ampanicat.Benjamin a oftat adânc și s-a rezemat cu coatele de masă

aruncândpriviriînstângași-ndreapta,înaintesămăscruteze.―Știi,defaptnueasta,mi-azis.―Atunci,cee?A aruncat o ultimă privire înspre ceilalți, care se uitau la el

înnebuniți,deparcăarfiscăpatdelabalamuc.―OK,ofaceu.Osă-țispuncenereținesăteajutăm…osăfiipe

urmelenoastredacăteînlocuim,osănefaciviațauniad.Vasăzică,astaera.―Înțeleg.Darvăjurcăs-asfârșitcuasta.Consultațifișierulcu

cliențicasă lecunoaștețimaibineobiceiurileși întrebați-mădacăaveținevoiedeinformații,voifidisponibilă.Șivăpromitcăosăvălassălucrațiliniștițișinuosăvăagasez…Vărog!?

― Incredibil…, ai spus cuvântul magic, a râs cu amabilitateBenjamin.Hai,dă-ncoace!

Aîntinsmâna,i-amdatdosarulcuprogramările,iarelle-afăcutsemn tuturor celorlalți să privească mai de aproape. Timid, s-auapropiatunulcâteunul.

―Mulțumescmult…

Ce ușurare!Nu-mi venea să cred că făcusem asta și fără preamaredificultate.

―Acum, să trecem la prospectare. Chiar dacă a fost proiectulmeu,nu-lvoiducelacapătfărămoblizareafiecăruia,amnevoiedevoi și vreau să fie o activitate colectivă. Aștept ideile voastre,cunoștințele, pe scurt, tot aportul pe care puteți să-l aveți! Săîncepemcusalonul.Ceștițidesprenautică?

―Practicsportulcuveledecânderammică,așputeasă-țispuncâte ceva, ne-a declarat interpreta de rusă, vizibil mulțumită șimândrădeea.

Era pentru prima oară când o vedeam zâmbind în prezențamea.

―Genial!Știiundeveifiînprimasăptămânădindecembrie.Acest brainstorming improvizat a permis defrișarea terenului,

fiecarespunându-șiideile,concentrațicutoții,într-obunădispozițiegenerală.Ceicarenuaveaualtesarciniaurămastoatădupă-amiazacumine.Amfostușuratăsăsimtcăputeamsămăbazezpe toatăechipașicăpotsălucrezcueifărăsămăprefaccă-mifaceplăcerecompania lor.Asta îmiridicamoralul șimăscuteademigrene, înpofidadiscuțiilornoastreaprinse.Așfipututsăcontinuiîncămulttimpașa,dacănumis-arfispuscăeratrecutdeora20:00șicăuniierauașteptațiacasă.

― Îmiparerău,numi-amdat seamacuma trecut timpul.Vămulțumesctuturor,pemâine.Văvoiținelacurentcufeedback-ulluiBertrand.Osearăbună!

Agențiami s-apărut goalădeodată.Nueramdepartedeamăsimți singură; astami-a smuls un zâmbet! Eu sămă simt singurăfără colegii mei, era de râs. După ce i-am trimis lui Bertrandprocesul-verbal,amtrecutlamail-urilezilei,lacarenuputusemsărăspundpânăatunci.Printreele,amascultatunmesajdelaAlice:„Salut,surioară,amvești.Lanoi,totulebine.Amaranjatsălăsămcucinevacopiiisâmbătăsearăcasămergemlarestaurantcutoții.Vii? Sună-mă repede. Pupici.“Nudurasemult până sămă trezescdinnou în situația de caremă temeam. Cu toții însemna inclusiv

Marc.Obositădinaintedeceeacemăaștepta,mi-am lăsat frunteapetastaturămormăindun„rahat“.

―Vreoproblemă,Yaël?―Ups…Mi-aieșitfărăsăvreau.Amtresărit,roșietoată.Bertrand,vizibil

amuzatdeatitudineamea,aintratînsaladeședințeșis-aașezatpemargineameseiaranjându-șipantaloniidelacostum.

―Nu,nu,totulebine.Aiprimitmail-ulmeu?― De-asta am venit, e o treabă bună. Ai reacționat repede

implicândtoatăagenția,esteoideefoartebună.Yes! Yaël: Two points! Mi-a venit dintr-odată cheful să ascult

muzicășisădansezdebucurie.Cemi-aupusîncafeauadelaprânz?― Cu atât mai bine, sper să obțin acreditările la sfârșitul

săptămânii.― Foarte bine. Și în contul orelor pierdute, începe deja să

pregătești viitorul salon de primăvară făcând săpături în cele pecarele-aireperatdeja.

Careorepierdute?Volumuldemuncăseacumulaexponențial.S-a ridicat, a luat-o înspre ieșire, dar s-a oprit și m-a privit pesteumăr,plindeironie.

― Ai împărțit sarcinile… ai avut dreptate… Asta înseamnămeserie…

Asociere,asociere.

Colegiimei s-au descurcat deminune. Nu aveam de ce să fiuîngrijoratășimăbucuram.Suportammaidegrabăbine,așteptândsă pot în curând să-mi recuperez clienții. În ciuda oboselii,somniferul rămânea indispensabil pentru ca mintea să nu-mi fieparazitată de restul lucrurilor. Nu încercasem să-l caut pe Marc,muncaîmiserveadeparavan.Nicielnuîncercasesămăsune.Alices-amulțumitcupromisiuneameacăvoifacetotcepotcasăvin.CuAdrienșiJeanneafostaltceva.Dacănuveneam,măamenințaucădautoținăvală lamine, ținândsă-miaminteascădepariulpierdutînvacanță.Vineri seara,mi-am luat inima-ndinți și am trimisun

SMSadresându-măgrupului:„Salut,voifiacolomâine!“Telefonulațiuit însecundaurmătoare, toată lumeași-amanifestatbucuriacămăștiauprintreei.Toți,înafarădeunul.Osăfieosearămișto!

Ce-osăfaccândamsăfiudinnoufațăînfațăcuMarc?Darel?Avantajul de a fi împreună cu toată trupa: voi putea să evit oricecontactdirect,sausămăprefac.Dinmomentcen-osăstămlamasăunul lângă celălalt, ar trebui să meargă… După ce mi-am golitdressingulcasă-mialeghainele—șile-amexcluspecelealesedeAlicecuo săptămână înurmă:aveamnevoiede toatăcapacitateameașisămăsimtputernicăpentruaînfruntaurmătoareleore—,amoptatpentruuntaiordeweekend,pantalonistrânșipepiciorșipantofi cu toc. Eu, de obicei atât de punctuală, am găsit cum săajung cu întârziere. De fapt, nu chiar cu așa mare întârziere, devremece,împingândușarestaurantului,i-amvăzutpetoțiînjurulbarului, așteptând o masă și pălăvrăgind cu un pahar în mână.Măcarvoiputeasă-mialeglocul.Marceraacolo,cuomânăîșițineahaina pe umăr, cu mânecile suflecate, și râdea cu Cédric. M-aobservat înaintea celorlalți și și-a ațintit ochii într-ai mei.Reminiscențe ale sărutărilor noastre, ale mângâierilor lui m-aunăpădit,corpulmi-afoststrăbătutdefrisoane,respirațiamis-atăiatpentru o clipă. Preț de câteva secunde, am avut impresia cărestaurantuleragol,căeramsinguri.M-amforțatsămădesprinddeprivirea lui. Era mai complicat decât prevăzusem. Mi-am făcutdrumpânălaei,m-auîntâmpinatcuexclamații.

― Uau! Ești aici! Ce face șeful tău? a rânjit Adrien. La ce orătrecesăteia?

― I-am propus să vină să mănânce desertul cu voi, ești deacord?

A izbucnit în râs. Am început turul de pupături, fără să măgrăbesc. Și apoi, înainte să ajung laMarc,minune; ospătarul ne-aanunțat că masa noastră era gata, aș fi fost în stare să-i sărutpicioarele drept mulțumire. Nimeni nu a părut să observe că neevitam, în orice caz așa speram. Ca să îndepărtez și mai mult

atenția,amluat-odebrațpesorameașii-amspuscâtderadioasămisepărea:

―Arățimagnific!Aicevasă-mipovestești?― Nimic deosebit, sunt fericită, atâta tot, mi-a spus cu un

zâmbetlarg.Numă lua de proastă, Alice. Îmi ascundea ea ceva, aveamde

gând să n-o las până nu-mi spunea tot… în subsidiar, să măconcentrezasupraeivafacecaprivireasănu-mideviezepreamultspreMarc. Să-l știu așa aproape demine îmi ațâța simțurile; erainsuportabilsămăsimtatâtdeslabăînfațahormonilor! Jeanneaspuscăeraexclussăneașezămlamasă,„peopartebărbații,peopartefemeile“.Bingo!Singurul lucrupecarevoisemsă-levit.Cinaavea să fie infernală căci, parcă cineva o făcuse dinadins, m-amtrezit stând lângăMarc. Am îndrăznit să-i arunc o privire când avenit sentința; el a lăsat capul în jos, ciupindu-sedenas, apoi și-apusochelarii.Amfăcutînconjurulmeseicasăajunglaloculmeu,elm-aajutatsămăașezpescaun,fărăsăspunăuncuvântsausămăprivească,șiaașteptatsă iau loccasăseașezeșiel. Începânddinacelmoment,amdiscutat,amrâs,amrăspunslaîntrebărilecaremis-aupus,fiindpedeplinconștientăcă,dacăadouazivoifiîntrebatădesprecediscutaserăm,nuvoiaveahabar.Darmăsimțeambine,capeșteleînapă,cuei.Șicândmăgândesccăluni,anidezilemălipsisem de asta. Fără să schimb un cuvânt cu Marc, aveam unscenariubinepus lapunct, făcând înașa fel încâtniciodatănuneadresam direct unul altuia. Când își punea brațul pe masă, mătrăgeam în fundul scaunului și invers. Singurul lucru carea făcutsă-mi crească tensiunea a fost că din când în când își întorceaceasul;măcar el nu risca să se oprească!Numai că dupămasă, aînceput să gesticuleze, nemaistând locului, agitându-și piciorul pesubmasă.M-am abținut să-i punmâna pe coapsă ca să înceteze,pentrucădegeabapusesemmaximumdedistanțăfizicăîntrenoi,îisimțeamtrupuldince încemaiaproapedemineșiastadeveneainsuportabil.Nudoreamdecâtunlucru:catoțiceilalțisădispară,săfiusingurăcuelcasălămurescaceastăpovestesausămăaruncpe

el,ezitamîncăîntreceledouăvariante.Acedatprimul:―Vălascinciminute,ne-aspus,ridicându-se.S-aaplecatșiacăutatînbuzunarulhaineidevelur.N-amputut

sănumăîntorc;fețelenoastreaufostatâtdeapropiate,i-amprivitbuzele,elpealemele.S-aridicatrepede,cuțigaraderulatînmânășiapornitspreexterior.Ambăutcemairămăsesedinpaharuldevin roșu și am întâlnit privirea curioasă și amuzantă a lui Alice.Aveamnevoieneapăratdeoieșiredeurgență.Cuobrajiiînflăcări,l-amîntrebatpeAdrien:

― Anul viitor împlinești patruzeci de ani! O să organizezi opetrecerepentrunoi?

―Bachiardouă!Dataesteaproapestabilită!―Deja?Nuaveamdecâtsăținpumniicasăpotmerge,nicinuintraîn

discuție să ratez seara aceea. Aveam nevoie de prietenii mei,regăsisemgustuldeaficuei,îiiubeam,îșiregăsiserăloculînviațamea.

―Fărăprobleme,Yaël?Veifiacolo?Înparte,dincauzataamhotărâtașadedevreme!Vreausătevăddansândpemese!

―Amsăfactotulcasă…îțipromit…Dar, înprivințadansuluipemese…

―Astaosămaivedem!Adrienși-a începutdelirul,atențias-aîndreptatînspreel,eum-amghemuitpescaun.Câtevaminutemaitârziu,amsimțitprezența luiMarcchiar înaintesărevină la locullui.Aromatutunuluisăum-afăcutsăîntorccapulșisă-midorescsămălipescdeel.

―Evalabilșipentrutine!i-aspusAdrien.Pedealtăparte,știudejacăveifiacolo,devremeceveiveniîmpreunăcuYaël.

Atrecutrepedelaaltceva,întimpceCédrics-aînecatșiabăutogură de vin. Cât despre Jeanne și Alice, au chicotit ca nișteadolescentedecincisprezeceani.Euamrămasimperturbabilă.

― Despre ce vorbește? m-a întrebat Marc aplecându-se spremine,cuunbrațpespătarulscaunuluimeu.

Ceurmăreșticuasta,Marc?Sămăprovoci?

―Despreaniversarealuidepatruzecideani,i-amrăspunsfărăsămăuitlael.Anulviitor…

Mi-amîndreptatdinnouatențiasprediscuțiiledegrup.Marcnuși-aschimbatpozițiașiaintervenitșielînconversație.Atrebuitsărămânțeapănăcaunpar,dacămălăsamsăcadpefundulscaunuluiaveamimpresiacăsuntdinnouînbrațelelui.

Sfârșitul cinei a întârziat, eram ultimii clienți rămași încă înrestaurant.Încetulcuîncetul,m-amreîntorsladiscuții,cuzâmbetulpebuzeși,chiardacănerviiîmierauîncordațilamaximum,nuamîncercat să scap. Prezența luiMarcmă ținea în gardă și în acelașitimpmăsimțeambine,aproapelaloculmeu,cuelalături.Cutoateacestea, înadânculmeu, știamcă trebuia să fiu reținută, ca sănuprindpreamultgustul.Dacă,așacumsperam,voideveniasociataluiBertrandlasfârșitulanului—încelmultdouăluni—,voiaveașimai puțin timp pe care să-l consacru familiei și prietenilor și vatrebui sămămulțumesccudoar câtevaclipe în care să-ivăd.Eraparadoxulsituațieimele;învacanțăînvățasemcămuncanuîmieradeajunscasămăsimtbineînpieleameașisănumairiscsădaurateuri,caîniulie.Numaică,pentruadeveniasociataluiBertrand,trebuia să dau totul și să renunț la distracții. Toți îmi vorbeau deYaëlceadedinainte,osimțeamtrezindu-seînmine,cașicumarfidorit săne regăsimși sănumaialcătuimdecâto singură femeie.Dar acea Yaël nu putea fi cea de la agenție, l-ar exaspera peBertrand.M-amîntorsspreMarc,careseapropiadinnoudemasă.Cesăfaccuelșicuefectulpecareîlaveaasupramea,înmijloculatoate astea? Probabil a simțit că mă uitam la el; mi-a aruncat oprivire,euamîntorscapuloftând.

― Ar cam fi timpul să plecăm, a declarat Cédric, trecându-șimânapestechipulobositalsuroriimele.

―Așa-i!Estesuper-târziu,aspusșiJeanne.Iarosănecertămcudădaca!

Toată lumea s-a ridicat înminutul următor, în afară demine,carenuo scăpampeAlicedinochi; categoric, îmiascundea ceva.Amfostneatentălamișcărilecelorlalțișim-amtrezitfațăînfațăcu

Marc.―Pardon,amșoptitfărăsămăuitlael.S-adatlaoparteșim-alăsatsătrecprinfațaluifărăsăspunăun

cuvânt.―Și,undeteîntâlneșticușefultău?m-aîntrebatAdrien.―Labirou,luni,i-amrăspunsrâzând.Comandpurșisimpluun

taxi.Amieșitînstradăcasădautelefon.Marcavenitdupămineșiși-

aaprinsoțigară.― Renunță la taxi, te duc eu, mi-a spus pironindu-și privirea

într-amea.―Osămădescurc.Fațai-adevenitserioasă.―Dacă-țispuncăteduceu,mi-arăspunssec.Afăcutceidoipașicarenedespărțeau.―Nu…―Văderanjez?ne-aîntreruptcuinocențăAlice.― Deloc, i-a răspuns Marc. Îi propuneam lui Yaël s-o duc eu

acasă.― Bună idee, a spus ea luându-mă de braț ca să mă tragă

deoparte. Mâine ești convocată acasă pentru puiul cu mazăre deduminicălaprânz!

―Păi…nuștiu…― Ssst! Cred că am câteva episoade de recuperat din viața

suroriimelemaimici.Amridicatochiilacer.―Fie,vin lamasă,darși tu trebuiesăvorbești! i-amrăspuns.

Nusuntsinguracareascundeniștelucruri.M-aîmbrățișat,euamrămasprostită.Cédricadatsemnalulde

plecare:―Haideți,înpat!Adrien, Jeanne, Cédric și Alice plecau într-o parte, Marc și cu

mineîncealaltă.Ne-amspuslarevedere.Adrienaridicatdegetulînsemndevictorie,făcândcuochiul.Jeannel-apotolitspunându-ne:

―Nu-lluațiînseamă!Auizbucnitînrâstoțipatrușiauplecat.Marcs-amulțumitsă-

miadresezeoprivireșiapornitșiel;l-amurmat.Și-apotrivitpașiidupămine,amfăcutdrumulumărlângăumăr,fărăsăschimbămun cuvânt. A intrat într-o parcare subterană. Pe aleea tăcută, amînceputsăfierbînsineamea,amîncetinitpasullacâțivametridePorsche.

―N-areniciunrost!Amsăiauuntaxi,i-amspusoprindu-măpeloc.

Nu a reacționat și și-a văzut de drum.Ajuns în fațamașinii, adeschis portiera pasagerului și mi-a făcut semn să urc. Am statcâtevasecundefărăsămămișc,înaintesăcedezșisămăapropii.M-am oprit un timp, când am fost lângă el, apoi m-am instalat,respirândefluviiledepiele șidemotor.Marc și-a luat locul,apuscheiaîncontactdarnuapornit.

―Suntemridicoli,Yaël.Știiasta?Amoftatșim-amuitatpegeam.―OK,amsăținunmonolog…Tesărutșifugcauncretin.Am

dat-oînbară,m-ampanicat…Treizilemaitârziu,aparilamagazincaofurie,facemdragosteșitueșticeacarefugefărăcaeusămișcundegetcasătefacsărămâișisăvorbimdespretoateastea.Apoi,nimic, niciun cuvânt, niciun semn. Ești conștientă că am trecutdrept niște nebuni în seara asta, în ochii tuturor?Nu-mi pasă, nuasta-i problema. Dar avem ceva de lămurit, nu se poate săcontinuămașa…

―Săneprefacemcănus-aîntâmplatnimic,l-amîntrerupteudinelan.

―Îțibațijocmine?Mi-amfrământatmâinile,cucapulplecat.―Uită-telamine,mi-acerut.Yaël,uită-telamineșispune-mică

nute-aimaigândit,cănu-țipasădeceeaces-apetrecutîntrenoi.Amrespiratadâncînaintesă-l înfrunt,convinsăcăvoireușisă

mint. Să fiu așa aproape de el, să-l simt respirând precipitat m-afăcutsăcedez.

―Suntcumoralul lapământ,Marc.Ampreamulte lucruri încap,atâtdepuțintimppentru…nuștiucumsăfaccuasta…

―Crezicăeunumăsimtpierdut?s-aenervatel.V-amregăsitșiastam-adatcompletpestecap…șiapoi,rahat!Yaël,abiasuntdouăluni de când am divorțat… chiar numă gândisem sămă trezesciarășiatâtderepedeînaceastăsituație…

Am înghițit întorcând privirea; el a dat din cap și a demarat,zgomotulmotoruluicarearăsunatînparcarem-afăcutsătresalt.

―Nuștiuadresata,amormăit.I-amspus-oșitotdrumuls-ascursfărăcaniciunul,nicialtulsă

maispunăvreuncuvânt.Amstatlipitădegeam,cuochiiîndreptațicătre stradă, ca o fetiță bosumflată. Cu cât simțeam mai multgreutateapriviriiluiasupramea,cuatâtmăghemuiamînminemaimult.Prinnuștiuceminune,areușitsăparchezeînfațaimobiluluimeușiaopritmotorul.Îngrozitădeideeauneinoiconversațiicarenuvaducelanimic,nui-amlăsattimpsăspunănimicșiamdeschisportiera.

―Pecurând,amșoptit.M-am dat jos din mașină și m-am grăbit să ajung în holul

clădirii, fără să întorc capul.Amurcat treptele câtepatru șim-ambaricadat în casă, încuind ușa. Fără să aprind vreo lumină, amstrăbătutapartamentulșiamprivitstradadelaferastracamereidezi: mașina Porsche nu se mișcase. Marc, da. Era afară și fuma oțigară, stând pe capotă. Am luat telefonul, i-am căutat numărul,ținânddegetulmultesecundedeasupratasteideapel.Șiapoi, fărăsă-lpierddinochi,amapăsat.Amzâmbitvăzându-lcumîșicăutamobilulprintoatebuzunarele.

―Etajulaldoilea,ușadindreapta,codul27A13,i-amzispurșisimplu,cândarăspuns.

Am plecat de la fereastră și am pus telefonul pe măsuță. Cefăcusem? Mi-am aruncat încălțările din picioare în timp ce măapropiamdeușadelaintrare,apartamentulfiindluminatdoardeluminiledepestradă;amrespiratmairepede.Timpulmis-apărutlung:pentruoclipă,mi-amspuscăfăcusemogreșeală,darardeam

dedorințadeaficuel.Șidupăaceea,douăbătăiușoareînușă,amdeschis.Cuchipulserios,Marcavenitspremineînchizândușacupiciorul; m-am dat înapoi, prizonieră a privirii lui încărcate deîntrebări.M-aprinsdemână,m-atrasspreelșim-asărutatfărăsămaisteapegânduri.Așteptasemastatoatăseara.

―Osăfieșimaicomplicat,mi-aspus,cuguraluipesteamea,urmându-măprincameradezi.

―Doarodată,oultimădată,amșoptitcândamajunsînpragulcamereimele.

Elaschițatunzâmbet,primuldecânderamdinnousinguri.―Principalulestecătucreziasta…―Tunu?i-amrăspunscuacelașizâmbet.M-asărutat lung, intens,mâinile i seplimbaudejapemine, în

timpceeumăzbăteamsă-idaujoshaina.Ne-amprăbușitpepat.―Bada,bineînțeles,mi-a spus, cubuzelepegâtulmeu.Nuo

vomluadelacapăt.

Ceva mai târziu, eram ghemuită în brațele lui, liniștită,somnolentă,marcată demângâierile lui pe fiecare centimetru depiele, pe fiecare părticică a trupului meu. Redescopeream căepiderma mea era dotată cu sensibilitate. Aș fi vrut ca aceastădulceață și această senzație să nu înceteze niciodată; uitam totul,era liniștitor și era plăcut să nu ai mintea ocupată cu o mie delucruri,ciîntoarsădoarspreaceastaredebine.Șinuaveamniciunchefcaastasăfieultimaoară.

―Iată-nedinnou,mi-aspusMarc.Amridicatfațaspreel;măpriveazâmbind.―Amintește-mi, a continuat,mi-ai spus „doar o ultimă dată“,

așa-i?Amrâs,apoiamdevenitserioasă.Nimicnuseschimbaseșiera

din ce în cemai complicat.M-am îndepărtat de el acoperindu-misâniicuplapuma.

―Rămânecomplicat.Nuștiu…n-am…Ce-osăfacem?

El s-a sculat și s-a îmbrăcat. Cânda fost gata, s-a așezatpepatlângămineșim-amângâiatpeobraz.

― Să nu încercăm să înțelegem ce se întâmplă și să luămlucrurileașacumvin,bine?

Amdatdin cap.El s-a ridicat, euam făcut la fel și am luatuntricoulungdindressing.Cândafostînfațaușiidelaintrare,Marcm-asărutatdinvârfulbuzelor.

―Vorbimlatelefon?m-aîntrebat.―Da.Aplecat.Amfăcutdrumulîndirecțieinversăfațădecelpecare-

l făcusem cu două ore în urmă și m-am dus la fereastra de lacameracezi.Câtevasecundemai târziu,Marcdeschideaportiera.Înaintesăurceînmașină,aridicatcapul;cândm-avăzutlageam,mi-azâmbitșiapoiadispărut.

Aliceeraîncântatăsămăvadădevorândpuiulcumazăregătitde ea și șterpelind pielița din farfuriile copiilor. Pentru că mătrezisemtârziu, sărisempestemiculdejunși, cândamajuns laei,muream de foame. Sora mea m-a lăsat să mănânc fără să măîntrebenimic;îmiaruncaprivirilafiecaredouăminuteîntreținândconversația, vorbindu-mi vrute și nevrute.Oricum, dacă trecea laatac,aveamsăfac la fel.Șimă îndoiamcămasadinsufragerie, lacare stăteau copiii și Cédric, îi convenea pentru confidențe. Știamunde se va termina asta; fie în bucătărie, cu capul deasuprachiuvetei,fiepecanapea,dupăcafea.Vreodouăzecideminutemaitârziu,mi-adatdeînțelescealesese:

―Măducs-oculcpeLéașinevedemînsalon.Fărăsă-milaseniciceamaimicășansăînprivințadecizieisale,

l-aluatpeMarius,propunându-isăseuitelaunDVDîncameralor;așadar, era hotărâtă să fie lăsată în pace în următoarea oră șijumătate!Am terminatde făcut ordine înbucătărie, împreună cuCédric,carecugreuîșireținuserâsulnebun.

―Eînformă,i-amspuspunânddetergentînmașinadespălatvase.

―A,da!Edezlănțuită,așafacemereu!―Ceare?Aridicatmâinileînaer.―Nucontapeminecăosămălastrasdelimbă.Dacăașfiîn

locul tău, m-aș gândi repede la ce vreau să-i spun! Continua săvorbeascădesprebănuialaei,aseară,cânddejasforăiam.Șiabiam-amtrezitazi-dimineață,căaluat-odelacapăt!

―O,nu…―Bada,mi-aspusrâzând.Să-lvădumplândibriculșipregătindunceaipentruAlicemi-a

confirmatîncemăsurămomentuleraserios.Amcerutunespressoși el a avut aceeași alegere.Ne aflam în camera de zi și ne beamcafeaua când a venit ea. S-a oprit nu prea departe de soțul ei, cumâinileînșoldurișiprivindu-lfix.

―OK!Vălas!aspusel.Adatdincap,s-aridicatdinfotoliușiși-asărutatsoțiapebuze.

M-abătutpeumărcândatrecutpelângămineșimi-așoptit„curaj“.Apoi s-a făcut nevăzut, nu fără a-și însoți plecarea de un râseliberator.Alices-ainstalatpecanapea,cuopernălaspateșicanadeceaiînmână.

―Aiajunscubineaseară,cuMarc?―Da,da…tucemaizici?Abăutoînghițiturădeceaișim-aprivitcuindulgență.―Ultimadată,nuairemarcat,pentrucăeraipreaocupatăcu

munca.Dedataasta,dincauzaluiMarcn-aivăzutnimicieri,preferașa,aisă-mispuitu…

―Fiimaiclară,nuînțelegnimic.Tejocide-aghicitoarea?―Indiciu:vatrebuisădărâmămperețiicasei…Am ridicat din sprâncene; casă prea mică, Alice zâmbind

radioasă,Cédricșimaigrijuliudecâtdeobicei…sorameaera…―Însărcinată!Eștiînsărcinată!?―Aifostmairapidădecâtdeobicei!Am sărit pe ea strângând-o puternic la piept, înăbușindu-mi

înțepăturadininimă,pecareosimțisemoclipă.

― Spune-mi totul! Când o să fie? Te simți bine? Nu ești preaobosită?Știțiceeste?

―Așază-telaloc,măsufoci!―Bine,bine…Dupăceamrevenitlaloculmeu,mi-amdatpalmeîngând;cum

putusem să nu observ? Alice era mamă în toată splendoarea sa,foarteputernică,înfloritoare,calafiecaresarcină,toatărotunjimișidelicatețe.

―Osăfielasfârșitulluiapriliesauînprimeleziledinmai,suntînplinăformășipăstrămsurpriza,cadeobicei.

―Maispune-mi…―Suntemnebunidebucurie,cealtcevavreisă-țispun…―Mamașitatasuntlacurent?―Nu,levoispunedeCrăciun,altfelmamaosă-șifacăapariția

mâine!Am izbucnit în râs; cândAlice era însărcinată,mama eramai

readecâtolupoaicăceîșiapărăpuii.―Bun,acumerândultău!O, nu… nu încă. De formă, am încercat să evit subiectul, deși

știamfoartebinecănuvafolosilanimic.―Eu…totulmergebine…serviciul…rutina…―Toarnătot!Cese-ntâmplăcuMarc?Nutegândisă-mispuică

nimic,pentrucădupăspectacoluldeaseară,arfiridicol.Întreacătfiespus,ce-ammairâs!

―Bun,amoftat.Oiaucuînceputul!Alice m-a ascultat cu atenție în timp ce îi povesteam ce se

întâmplase între mine și Marc de la ultima zi de vacanță înLourmarinpânăînnoapteaprecedentă.

― Când o să vă mai vedeți? m-a întrebat imediat ce amterminat.

―Habarn-am.―Cumasta?―Păi…așa.―Stai,Yaël,ecevacenuînțeleg…cesuntețidefaptunulpentru

celălalt?―Nuștiu…―Nu-mispunecăedoar…deplăcere?arostitgâtuit,ridicând

dinsprânceană.―Hm…n-amsă-țiascundcăemaimultdecâtbine…―Stop!Fărădetaliidespreviațatasexuală,terog!Ampufnit.Totușirâsulmis-arisipitrapidvăzând-opesoramea

schimbându-selafață.―Evreoproblemăpentrutine?amîntrebat-o.―Ascultă…Marcadivorțatde curând, cred cănua fostușor

pentru el, a vorbit despre asta cu Cédric în vacanță… Nu a fostniciodată genul care se distrează cu o femeie, dar la urma urmeipoates-aschimbatînzeceani,nuavemdeundești…Spercănutefoloseștepurșisimplucasătreacătimpul…

Număgândisemlaasta.Dacăsorameaarfipututsăevites-ofacă,nuarfifostrău…Dar,mărog,laurmaurmei…

―Șicedacă?Eunuașteptnimic.Alovitcupalmaînrezemătoareacanapelei,uluită.―O,nu-iadevărat,Yaël…Cândaisădeschiziochii?―Înlegăturăcuce?― Asta-i bună! Ești proastă, pe cuvânt! Cu sentimentele tale

pentruel.M-amîncordat:―Desprecevorbești?―AifostîntotdeaunaîndrăgostitădeMarc,recunoaște…SarcinaoțicneacompletpeAlice.Eradelirant!Cutoateacestea,

cu cât mă uitam mai mult la ea, cu atât mă speria mai tare, cuprivireaeihotărâtă.Erasigurăpeea,vizibilconvinsădeprostiilepecaresepregăteasămiledebiteze.

―Nu!Absolutdeloc!Păreacopleșită,chiaraveaimpresiacăsuntoproastă.―Vreisă-țireîmprospătezmemoria?Amîncrucișatbrațeleșiamîntorscapulcasăn-omaivăd.―Nutebosumflașiascultă-mă!

―Măbosumfludacăvreaușinuteascult!―Cenesuferităeșticândte-apucă!Nuvoiamsăaudceaveasă-mispună.―Amfostcu toțiibulversațidedispariția lui,dar tumaimult

decâtnoitoțilaunloc…―Nu-iadevărat,am întrerupt-o, lăsându-miochii în jos.Șinu

suportsăvorbescdespreperioadaaceea.Eaazâmbitstrâmb.― Poftim, cât e de ciudat! Dar să nu contezi pe mine să te

menajez!S-aterminatcuprostiile!Vreisă-țiamintesccineaplânslaușa noastră nopți întregi pentru că el nu mai era aici? Cine aașteptatînfațaintrăriilafacultateînfiecareseară?Cineafostcâtpece să nu poată trece de perioada de probă pentru că Marcdispăruse?

Amînfruntat-obrusc.―Nucontează!― Am visat deci că într-o zi șeful tău te-a certat pentru că

lipsiseși de la o întâlnire fiindcă stătuseși de pază în fațaapartamentuluibuniculuiluiMarc?

―Poate,dartoateasteaaufostacummulttimp!Eramprieteni,asta-itot!Eramnebunădeîngrijorareșiatât!

S-aridicatdepecanapeașiavenitspremine,dominându-măcuînălțimeaei,învremeceeumăghemuiamînfotoliu.

― Ai o sclipire în ochi când vine vorba de Marc! Și astadintotdeauna! Pentru noi toți, a fost mereu evidentă chestia astadintrevoi.Erațimairăucasiamezii!Cumfăceaunulunpas,celălaltfăcealafel,vă…

―Șice!Eramcopii,aveamdouăzecișicincideani!―Zăuașa,Yaël!Nuv-atrebuitmulttimpcas-oluațidelacapăt!M-amridicatșieușii-amadresatunzâmbetrăutăcios.―Astan-arenicio legătură.Astăzi, doarne simțimbine, atâta

tot!Intenționatvoiamsăofacsăsesimtăprost,darnuîmireușea,a

înfiptcuțitulșimaimult:

―Nutemaiascundecastruțul,cucapulînnisip…Fiiatentălatine,darunpicșilael,estetotce-țicer…

―Facișipsihologieieftinăacum?amironizat-o.―Poatecăfacpsihologieieftină.Darcelpuțineutrăiesc,simt,

iubescșiîmiasumasta.Amfăcutomișcarederecul.Alicem-alăsatbaltăacoloșis-adus

săvadăcefăceauaiei.Amprofitatdeocaziecasămăfacnevăzută.Piscinaîmivapermitesămădescarc:preamultelucruriînminte.Pentru început, sarcina lui Alice care, chiar dacămă făcea să fiufoartefericităpentruei,mătrimiteacugândullacevadinceîncemai îndepărtat de viața și de viitorulmeu. Trebuia să fiu cinstită;totul dădea de înțeles că nu voi cunoaște niciodată acea lumină,acea stare de grație în așteptarea unui bebeluș, nici protecțiaaproapecvasi-animalăamameimele.Cândvoigăsitimpsăfacuncopil?Șicucine?Șicumsă-lcresc?Dealtfel,așștis-ofac?Nu,eraevident. Apoi, discursul ei despre Marc, despre pretinsele melesentimentepentruelșidespredepresiameadedupădispariția luimăpuneaînîncurcătură:decinetrebuiasămăapăr?DeMarc?Demineînsămi?

Într-o dimineață pe la 09:30, cu dosarele pregătite, așteptamîntâlnirea cotidiană cu Bertrand, când telefonul a sunat și mi-astricatpseudo-liniștea:

―Da,amrăspunsfărăsămăuitcinemăsuna.―Yaël,suntMarc.―Salut,amreușitsă-ispundupămaimultesecunde.―Tederanjez?―Suntlaserviciu.―Șieu!―Îmiparerău,eu…―Eștiașteptată,știu.Darnu-țifacegriji,nutereținmult.Voiam

săștiudacăeștiliberădiseară,amputeasămâncămîmpreună.Oh…șidecenu!?―Cuplăcere,darnuștiulaceorăosătermin.Nuînainedeora

20:00sau20:30.―Cezicisăcomandămmâncareacasălatineșisămămăocup

eudetot?―Da…―Potsătrecsăteiaudelaserviciucândtermini?Secomplicălucrurile…Marclaagenție…―Păi…nuștiu…―Efoartesimplu,nu?Amzărit capul luiBertrand trecândprin fațaușiibiroului său.

Panicălabord!Deceesteelmereuacolo?Nupotsăamliniștedouăminute, măcar două minute. I-am răspuns lui Marc fără să măgândesc:

―Îțitrimitunmesajcuadresaagenției,cândsuntgata.―Pediseară,tesărut.Dece într-o conversațieoarecarecualtcineva „te sărut“nuar

însemnanimicaltcevadecâtunsemndeamabilitateîntreprieteni,degenul„îțidauunsărutpeobraz“,întimpceacum,cândMarceracel care îmi spunea asta, închideam ochii, cu trupul și minteaîndreptatespreceeaceinvariabilsevapetreceîntrenoi?ExpresiaserioasăaluiBertrandvenindcătrebiroulmeuaavutefectulunuidușrece.

―Șieu,i-amrăspunsbruscluiMarcînaintesăînchid.Amluatdosarulșiamsăritdepescaun.―Bertrand?Putemsănevedemacum?―Credeamcăm-aiuitat,mi-aziscuoexpresie indescifrabilă.

Sunt cinci minute de când te aștept, dar dacă ai vreo problemăneprevăzută…

Laora20:00,i-amtrimis,așacumpromisesem,unSMSluiMarc,caremi-arăspuns imediat:„Voi fiacolo îndouăzecideminute.“Afostdeopunctualitateremarcabilă.Măaștepta,cuoțigarăîngură,mâinileînbuzunare,rezematdemașinaparcatăînfațaimobilului.Imposibil să-mi rețin zâmbetul. Zâmbet caremi-a înghețat când l-amzăritpeBertrandlacâțivametridemine,întorcându-selabirou.

Ăsta-i noroculmeu. Marcmă privea fix, cu un rânjet ștrengar pebuze, fără să semiște, neîndoindu-se în legătură cu ce avea să seîntâmple înurmătoarele secunde.Trebuia săacționez repede; amînaintatspreelfăcându-iunsemncumânașefuluimeu:

―Osearăbună,Bertrand.Pemâine!Elavenitmaihotărâtspremine,ceeacemi-ablocatelanul.―Yaël,plecideja?Fărăsăștie,stăteaîntremineșiMarc.―Da…aveainevoiedemineînsearaasta?―Într-adevăr.―Adică…Privireami-aalunecatspreMarc,Bertrandaobservat—nimic

nu-i scăpa — și s-a întors. L-a privit din cap până-n picioare, aaruncatoprivirescurtăcătrePorsche,Marc,larândullui,aridicatosprânceană, fără să renunțe la aerul ironic și la atitudineanonșalantă. Preț de o clipă, am fost total pierdută: trebuia să facprezentările?Deces-ofac?Bertrandmi-aușuratsarcina,pentrucăinteresulpentruMarcis-arisipitdupăzecesecunde,focalizându-sedinnoupemine.

―Eștiașteptată,miseparecăaiplanuri.―Dacăașfiștiutcă…―Ținetelefonullângătine.Fărăuncuvântsauoprivireînplus,aintratînclădire.Amdat

afarăaerulreținutînplămâni,apoiamscuturatdincap.―Salut,i-amspusluiMarc.―E-nregulă?―Sper.―Putemsămergem?Cândportierele au fost închise șimotorul a început să toarcă,

amschimbatoprivirelungă.ÎntâlnireacuBertrandmătulburase.―Pot?l-amîntrebatpeMarc,cudegetulperadiouldinmașină.―Dacă-țifaceplăcere!Amapăsatpebutonpentrucapânălaurmăsărâddesunetele

cares-auauzit.M-amabținutsă iau telefonuldinpoșetă,darnua

fostașadegreu,căcișoferulmeuîmiaruncaîntrunapriviriși îmiatingeainsistentcoapsadecâteorischimbavitezele.

― Cine era tipul cu care ai vorbit? m-a întrebat după unmoment.

―Șefulmeu.―Nu!FaimosulBertrand?―Da,i-amrăspuns,pejumătateamuzată,pejumătateagasată.

Ai să-i lașimască pe ceilalți când or să afle, ești singurul care l-aizăritcâtdecât!

―Artrebuisăjustificșiprezențamealatinelaserviciu…M-amîntorsspreelrezemându-mădegeam.―Așae…dar,laurmaurmei,suntemadulțișifacemcevrem,

nu?N-audecâtsă-șiînchipuiecevor.―Asta-i clar, doar n-o să le trimitemun raport despre ce am

făcutnoiamândoi!La un semafor,muzica, la care nu fusesemdeloc atentă până

atunci,s-aschimbat.Numămiramsă-lrecunoscpeGainsbourg,darcâteodatăhazardulfacelucrurileîntr-unmodbizar,pentrucăJaneBirkinîirăspundeacasăneexpliceDecadansul.Întoarce-te.—Nu.—Cuspatele lamine.—Nu,nuașa.—Șidanseazădecadansul.—Da,așaebine.Mișcă-țișoldurile. Încet, în fațaalormele.—Rămâiacolo,înspatelemeu.Balansează-teîndecadans…Marcpriveadreptînfață,cuzâmbetulpebuze.Mieîmieraimposibilsămărețin:amizbucnitînrâs.Dumnezeule,cebineera!

―Îțipregătiseșilovitura?―Banu! s-aapăratel râzând. Îți jur,nu știunimic!Tuaipus

muzica!Amprofitat cămașinaeraoprită șim-amapropiatde el. I-am

prinsfațaînmâinișil-amsărutat.Maiîntâisurprins,adatdrumulvolanuluișim-aprinsdemijloc.Oploaiedeclaxoanene-afăcutsăcoborâm din nou cu picioarele pe pământ și a declanșat deasemeneaoadouareprizăderâsnebun.

― Doamne, iartă-ne ofensele, decadansul…, a cântat Marcînspreșoferiienervați.

―Mulțumesc,i-amspusdupăceapornitdinnoumașina.―Pentruce?―Pentrucăm-aidestins,m-aifăcutsăuitdemuncășisătrăiesc

altceva.―Ladispozițiata,mi-arăspunsfăcându-micuochiul.După ce s-a luptat să parchezemașina,mergeam liniștiți spre

casa mea, Marc cu brațele încărcate de pungile pline decumpărături.

―Nutederanjeazăcă-țiinvadezbucătăria?―Măcarodatăvafolosișiealaceva.Deschideamușaclădiriicândmi-avibrattelefonul.―Nu-iadevărat,ambombănit.―Ce?aîntrebatMarc.I-ambăgatsubnasmobilulmeu.―OK!Amînțeles…Aținutușașim-alăsatsătrecîncurteainterioară.―Da,Bertrand,amspus.UrmatădeMarc,amînceputsăurcscara,ținându-mitelefonul

înscobituragâtuluicasă-miscotcheiledinfundulpoșetei.―Schimbaredeprogram.Așacummătemeammaidevreme,

lași deoparte ce aveai prevăzut pentru mâine, m-a anunțat fărăniciunpreambul.

M-amoprit brusc,Marcm-a împins și abia a avut timp sămăprindădemijlocînaintesăcad.Creierulmis-aruptîndouăbucăți;deoparte,ceacaregestionacudificultatesenzațiamâiniiluiMarcpemine,decealaltăparte,ceacareanalizalafeldegreuanunțulluiBertrand.

―Dece?Darnusepoate!Marcmi-adatdrumulșiamajunsînfațaușiiapartamentului.S-

arezematdepereteprivindu-măîntrebător,amridicatdinumerișiambăgatcheiaînbroască.

―Îmițiiloculmâinedimineațălaonegociere.―Imposibil!Amoședințăcuechipa,pentruprospectări.Nupot

sălefacasta.

―Amân-o,n-avețidecâtsăvăîntâlnițilasfârșitulzilei.― Am o conferință toată după-amiaza, în celălalt capăt al

Parisului.―Ascultă, Yaël! Nu te străduiești deloc. Nu-i așa complicat, îi

convocilaora20:00laagențieșinuledaideales.Șiastaînseamnăsăfiișef!Trebuiesăștiicevrei.

―Foartebine,amcedatintrândîncasă.Marcaînchisușașiarămasînspatelemeu,foarteaproape.―Altceva,Bertrand?―Vinodevrememâinedimineațăpentruunbriefing.―Voifiacolola08:00,negreșit.―07:30.Aînchis.Cuolentoareinfinităamcoborâtbrațul,îndepărtându-

lpeBertranddinminte.―Îmiparerău,amșoptit.I-amsimțitmânapesteamea,ceaîncarețineamtelefonul.―Îmidaivoie?Fără să-mi aștepte răspunsul, mi-a luat mobilul și l-a pus pe

consolă.―Nu-țifacegriji,nuamdegândsă-laruncpefereastră.Vreau

doarsăfimnoidoisinguri,sănufieșișefultăulamasăcunoi.Buzele luimi-au atins ușor gâtul; instinctiv, i-am oferit șimai

multceafa,cusimțuriledejaînfierbere.―Desprecevorbești?amșoptit.

Puțin mai târziu, stăteam față în față în pat, cu cearșafulacoperindu-nepânălatalie.Marcmămângâiadistratpebraț.

―Poatecăarfitimpulsă-miarățiapartamentul.Nucănumi-arplăceacameratasaupatul…darsuntcuriossăvădșirestul.

―Nu e vinamea dacă nu poți să te stăpânești, i-am răspunsrâzând.

Asăritpemine,m-alipitdesalteașim-aliniștitcuunsărut.―Osămădescurcsingur.Și-a tras repede blugii pe el și a plecat să exploreze

apartamentul.Eum-amîntins,dupăcarem-amîntorspeburtă,cumâinilesubpernă,ascultându-lcumfluierăîncameradezi,alături,foarte aproape. Mie, care nu suportam nicio intruziune înapartamentulmeu,îmiplăceasă-lștiuacolo,privindu-milucrurile,atingându-le, punând stăpânire pe locuri. Nimeni nu avusesevreodată acest drept și mi se părea normal să fie el. Yaël, eștibolnavă.Nutrebuiasădeschidpreamultușa,nicisălassăcreascăoricedependențăafectivăfațădeel,astam-arfacefragilă.Închiloțișiunpuloverlung,m-amdusdupăMarcînbucătărie.M-amopritînprag și numi-am putut reține râsul. Bucătăriamea strălucitoare,imaculată,impecabilă,ordonatădeveniseuncâmpdebătălie.Eraulucruri împrăștiate peste tot, ai fi zis că golise dulapurile. Chiaratunci, tocmai aruncase în chiuvetă o lingură murdară desmântână, care a stropit măsuța din inox. Ce dezordine! Dar eraimposibil să mă supăr pe el când fredona — tot fals — dinGainsbourg, supraveghind mâncarea pe foc: Ascultă-mi vocea,ascultă-miruga.Ascultă-miinimacarebate, lasă-te învoiamea.Terog,nutesperiacândîmivineapă-ngură.Tevreauîncrezătoare,tesimtcaptivă.Tevreaudocilă,tesimt temătoare…Făcea totul ca sămădeagata.Amînaintatșim-amoprit lângăel.Păreaamuzatdeceva,darnuștiamdece.Întotcazul,miroseaminunat;făceapasteculegumerase,pecareleamestecaîntigaie.

―Cepărereai?m-aîntrebatdându-misăgustdinsos.Am închis ochii de plăcere, era la înălțimea aromei pe care o

degaja.―Divin!―Scapă-mădeoîndoială:aifolositvreodatătoateastea?avrut

săștiearătândcătreaparaturadebucătărie.―Niciodată!Tuîifaciinaugurarea!―Adu-miaminte,decândlocuieștiaici?―Depatruani,dece?―Eștiincredibilă!―Cumtrebuiesăiauasta?Și-alipitușorbuzeledealemele.

―Esteadevăratcănu-irău…măfacisărâd,aadăugat.Când totul a fost gata, m-am așezat turcește pe canapea, cu

farfuria înpoală, iarMarcs-aașezatpeparchetșia folositmăsuțajoasă, după ce a bombănit că nu era bună canapeaua. Masa s-aderulat în ritmul conversațiilor noastre și al câtorva sărutărischimbate. Am terminat fără să-mi dau seama porția enormă depaste pe care mi-o servise Marc. Apartamentul meu nu fuseseniciodată într-un asemenea hal: în mod ciudat, nu-mi păsa.Căzusemoaredintr-odatăîntr-odimensiuneparalelă?

―Știi,n-amvăzutniciodatăunapartamentatâtdeordonatșidecurat, mi-a spus Marc punându-și capul în poala mea. Nimicnelalocullui!

―Glumești?Măpregăteamsăspuncă trebuiecamenajerasăfacăoresuplimentaremâine!

―Dinceîncemaibine!apufnitel.Cândaidevenitmaniacă?Eclinicăaici latine.Totulealb,aseptic,n-aimobile,nimicpersonal.Îțivinesăteîntrebidacălocuieștecinevaaici.Nu,serios,îțijur,arputea fi un apartament-fantomă! Înțeleg mai bine de ce îi spunceilalțilaborator.

―Mairâzimultdemine?Arâsșimaitare,s-aridicatpecanapeașis-alungitpestemine.―Estedeajuns,lacâtdepuținstauaici,m-amapărat.Înunele

serim-amgânditchiarsădormlabirou.Mi-arușuralucrurile!S-a ridicat sprijinindu-se în mâini și m-a privit cu un aer

inchizitorial.―Aifăcut-odejacușefultău?Amridicatsprâncenelecâtevasecundeînaintesăpricep.―Nu!i-amrăspuns,cuoexpresiededezgust.Eștinebun?―Avândînvederecâttimppetrecețiîmpreună…― Niciodată nu mi-a trecut asta prin cap. Deși, nu arată rău,

pentru vârsta lui… Am tăcut și l-am privitmai atentă; fără să fieîntru totul serios, expresia luinueradepartedeaarăta supărare.Incredibil.

―Eștigelos!?

―Deloc!Chicoteamcaoadolescentă.―Reaua-credințămasculină.Eștiincredibil!―Măinformezînlegăturăcuceaifăcutînaniidinurmă,asta-i

tot,mi-aspuscuunzâmbetdecopilprins făcândoboacănă.Sunttotușidouă,treilucruripecarenuleînțeleglatine.

I-am înconjurat gâtul cu brațele, l-am tras spre mine și l-amsărutat.Sărutulnostruadevenitmaiintens,l-amținutcaptivîntrepicioarele mele, dorința ne biciuia pe amândoi. Cu toate acestea,Marcs-aîndepărtatșiși-aașezatobrazulpepieptulmeu.

― E târziu, a oftat înainte să ridice capul. Te scoli devrememâinedimineață,amsătelassădormi.

Înadânculmeu,mureamdedorințadea-ispunesărămânăcuminetoatănoaptea,darm-amabținut.Erampepunctulsăcadîntr-oprăpastiedincareîmivafigreusăies,dacămaicontinuamașa.

―Aidreptate,i-amrăspunsdându-idrumul.S-aridicat, s-adus încamerameașiși-a luatșicelelaltehaine.

Întretimp,euamstrânsresturilecinei.Câtevaminutedupăaceea,l-amînsoțitpânălaușadelaintrare.

―Ampetrecutosearăminunată,Marc.Am tras de pulover ca să-mi acopăr picioarele.Mi-a zâmbit și

mi-atrecutmânaprinpărulciufulit,apoim-asărutatpeobraz.―Somnușor.Șiaplecat.Împleticindu-mă,amstinsluminiledinapartament,

m-amdusdirectlaculcareșim-amcufundatimediatînsomn.

10Lasfârșitulluioctombrie,Bertrandm-atrimispemineînlocul

luilaîntâlnireacucontabilulagenției.Niciodatănuavusesenimeniacces la cifre și finanțe. Eram așadar singura care obținuse acestprivilegiu și certitudinea că agenția nu se afla în criză! În pofidaplictiseliipecareosimțeamivindu-se,erammaimândrăcaoricânddeîncredereapecaremi-oacordaBertrand.

Chiar dacă nu era genul care să vorbească despre viața sapersonalăsaudespremicilesecretealesalariațilorsăi,mătemeamîn fiecare clipă de o întrebare în legătură cuMarc sau cu timpulmeuliber.Degeabaerampermanentînalertă,habarn-aveamcei-aș fi răspuns. La urma urmei, asta nu-l privea! M-am înșelatamarnic,nuafăcutnicioremarcășiatitudinealuifațădeminenus-aschimbatcâtușidepuțin.Gândulîmieradoarlasearapetrecutăîndoi, întrebându-mă ce făcea Marc; mi-l închipuiam în magazin,împreunăcubunicullui.Așfivrutsăștiudacăsegândealamineșiunde ne vor duce toate acestea. Nu mă suna, iar eu amânam lamaximummomentulîncares-ofac,casăpununpicdedistanțășisă-mi testez rezistența la dominația pe care deja părea s-o aibăasupramea.Cu toateacestea,când închideamochii înpat, fărăsămaifienevoiesăluptsausăfolosescartificii,număgândeamdecâtlael,îmilipsea;astanuerabine.Înmodciudat,numaiadormisematâtdeușordeanidezile.

În sâmbăta aceea, când mă întorceam de la piscină nu măgrăbeam.Fărăsăștiudece,privireami-afostatrasăcaunmagnetde o familie care își făcea cumpărăturile de sâmbătă, copiii eraudezlănțuiți,iarpărințilorliseciteapefațăiubireapentrucopiiilorși

supărarea că se treziseră prea devreme într-o dimineață deweekend.Femeiaasimțitprobabilcămăuitamlaeașimi-aaruncato privire nu tocmai prietenoasă, răutăcioasă; avea cam aceeașivârstăcamine,probabilîșispuneacămămândreamcuținutameasport ultimul răcnet, înainte sămă întorc în propriul apartamentdecorat și impecabil ordonat ca să fac un duș care ar putea sădurezemaimultdeooră,timpîncarenumăvaderanjanimeni,șicăpeurmă,dacăvoiam,puteamsăprofitdeultimelerazedesoareautumnalșisă-mimănâncsendvișulcaldcubrânză, jambonșiouochi laterasă, înaintesăintruîncâtevamagazineșisăcheltuitoțibaniicâștigațimuncinddingreu.Îșiziceaprobabilcăsearamăvorducesămănâncîntr-unrestaurantlamodă,într-osuperbăținutăavreunui creator, cu prietenii, frumoși, liberi, fără angajamente șipoatechiarîmivoigăsiunpartenerdeosearăcaremăvaduceînalnouăleacer.Învremeceeivoialergatoatăziuadelaoactivitatelaalta,înaintesăbagecopiiiînbaieșisăsetrezeascăcumaimultăapăînafaradecât înăuntrulcăzii;easevaenervapesoțuleicare,câttimpbaiasetransformaînpiscină,îșiacordaseomicăpauzăînfațatelevizorului,căcierauașteptațilanișteprietenilamasă,chiaraceiprieteni carevor fi la aceeași orăpanicați pentru cănimicnueragata.Vaajungeînceledinurmăîncameradezi,zbierândlaiubireaviețiieipentrucăvatrebuisăsepregăteascăpefugășipentrucăseconsideraurâtă,iarelîivarăspundecăarătabineașacumera,cănuaveanevoiesăfacănimic,eaîivarăspundecănicielnucredeaniciuncuvântdince spuneași totul sevasfârși cuhohotederâs.Seara,laprieteniilor,vorvorbidesprecopii,caîntotdeauna,darșidespre destinația următoarei vacanțe la schi, împărtășindu-șiplanuriledeafaceeconomii,pentrucăsăcreșticopiilaParis„of…numaipot,amimpresiacă-mipetrectimpulplătind!“…Șiapoivorvorbișiunii, și ceilalțidespreserviciu,criticându-și șefii,visând lapensionare, numărând zilele de concediu sau de reducere atimpuluidelucrucarelerămâneau.Sevorîntoarceacasădându-șiseama că este foarte târziu, chiar dacă au petrecut o searăfrumoasă,căciadouazivafiuninferncucopiii.Elovaîntrebape

soție: „I-ai spus dădacei că poate să-i lase să se uite la televizor?Vreau să dorm mâine dimineață!“ Vor adormi unul în brațeleceluilalt, râzând că sunt prea obosiți ca să mai facă dragoste,promițându-șisă-șiacordeunweekendîndoi,cândnuvorieșidincameradehotel,șispunându-șicănuaveauchefsăseîntoarcălabirouluni.

Femeiașicuminene-amprivitînochi;șieavăzuseacelașifilmcașimine.Azâmbit,și-aprivitdrăgăstoscopiiișisoțul,adatdincapșii-atrasdupăea.Cineinvidiapecine,acum?Nuștiamsărăspund.

Abia pusesem piciorul în apartament, cămi s-a părut gol, amrămasînușășiampusmânapemobil.Amcedat.Dupănumeroaseapeluri,mi-arăspunsrobotul:„Salut,Marc,cefaci?Hm…voiamsăștiudacăvreisănevedem…diseară?Saumâine,dacăvrei?Sună-mă…te…tesărut.“Amlăsattelefonulpeconsoladelaintrarecapeceamaireaispitășim-amdusînbaievorbindsingură:

―Drăciadracului,proastămaisunt!M-am spălat fără grabă, am optat pentru ținuta pe care mi-o

aleseseAlicecândfuseserămamândouălacumpărături,dupăceneîntorseserămdinvacanță,șim-amîmbrăcatînsfârșit.M-amînvârtitprin sufragerie întrebându-mă ce-o să fac toată ziua. Antreul, saumai degrabă consola, mă atrăgea ca un magnet; mă apropiammereu,cufluturiînstomac,șiverificamtelefonulsăvăddacăn-ampierdutceva:Marcnumăsunase.Pedealtăparte,nueramultdecândîilăsasemmesajul.Unghiorăitînstomacm-afăcutsă-mispuncăsendvișullacaremăgândisemmaidevremen-arfipoateoideerea. În mod firesc, m-am trezit pe lângă agenție, doar pe-acolocunoșteamadresebune.Avantajulacestuicartierdeafacerieracăamgăsitunloclaterasă.Săstausubrazelesoareluim-afăcutsămăgândesc laMica Floare și deci la părinții mei. Înainte de ami seaducecomandașidea-miscoate tabletacasă lucrez,amvrutsă-iaud. Voceamameim-a făcut să zâmbesc și, în același timp,mi-aaduslacrimiînochi.

―ScumpameaYaël,cefaci?―Suntbine,mamă.

―Aiovoceciudată.Eștisigurăcăetotulbine?Fațădepărințiimeiaveamîntotdeaunasentimentulcănusunt

adult,căredevinfetițaYaël,fărăîndoialăunuldintremotivelecaremărețineausă-isunsausămăducsă-ivăd.

―Da,da,stailiniștită.Mi-edordevoi,asta-itot.―Oh…AmluatbiletepentruCrăciun.―Ebine.―Vinolanoiweekendulviitor!Așfivruttaremult,trecuserămaimultdeșaselunidecândnu-i

mai văzusem. Fusesem nevoită să anulez în ultimul minut ocălătorielaei:munca…

― Sfârșitul de an va fi încărcat, mamă. Dar o să vin laprimăvară.

―Ai grijă de tine…Micuțamea, sună-mădinnoumâine,măașteaptătatăltău,îiaveminvitațilamasăpevecini!

―Pupă-lpetatadinparteamea.―Pupici.Amînchis.Sendvișulmeu—foarteapetisant—avenitchiarîn

clipa aceea, dar numai aveampoftă demâncare.Am luat câtevaînghițituri.Marcnumăsuna;poatecănuvăzusemesajulmeu, laurmaurmeitelefonulpăreasăfieceamaimicădintregrijilelui,șiapoi… era sâmbătă, magazinul era deschis, muncea… N-aveamdecâtsăfaclafel.Amcerutnotașiamajunslaagențieînmaipuțindecinciminute.

După ce mi-am lăsat poșeta, m-am dus să fac două cafele înkitchen.Amlăsat-ope-amealângăcalculator,dupăaceeaambătutînușadeschisăde labiroul luiBertrand, care stătea aplecat pestedosare.

―Bunăziua.―Yaël,număașteptamsătevădastăzi.―Eibine,iată-mă!Discuțianoastrănuamersmaideparte, i-amdat ceașca,mi-a

mulțumitcuunsemndincapșis-aconcentratdinnoulacefăcea.Oreles-auscursfărăcaeusăreușesccuadevăratsămăconcentrez,

mi-am petrecut timpul uitându-mă la telefon, asigurându-mă demaimulteorilarândcănueranicipevibrații,nicipesilențios,nicidescărcat. Această atitudinem-a făcut să râd strâmb; ultima oarăcând pândisem telefonul în felul acesta fusese în vacanța dinLourmarin,cândașteptamcudisperareveștide laBertrand.Chiarcel care lucra acum la câțivametri demine. Astăzi,Marc era celcarenu-mi răspundea.Oare îmivoipetrece restulviețiiașteptândtelefoaneprovidențialecarenuvorveni?Amfostnedumeritădeunhohot de râs al lui Bertrand; mergea de colo-colo prin birou, cutelefonullaureche,vorbinddespreafaceriînenglezaluiamericanăcorectă.Celoviturădemaestrupregătea?Dupăceaînchis,avenitla mine. În clipa când voia să deschidă gura, telefonul meu azbârnâit.

―Douăminuțele,Bertrand!Era un SMS de la Marc, care îmi propunea să ne întâlnim la

Louis,restaurantulundemâncaserămînseararegăsiriinoastre.M-amabținutsănurâd;îmipromisesemsănumaipunpiciorulacolo!I-amrăspuns:„Cuplăcere,vinpelaora20:00.“

―Îțistauladispoziție,i-amspusapoiunuiBertrandimpasibil,șiamzâmbitlarg.

―FaciprogresecuîntâlnireadintreGabrielșiSean?―Bineînțeles!Estesăptămânaviitoare.Adatdincapsatisfăcut.Ei,da,Bertrand,mădescurc!Înultimul

timp,nupreaștiamcums-odaucuel.Acumaveamdreptullatoatăîncrederea lui, pentru ca a doua zi sămă ia de sus, ca și cum arcredecănusuntînstaredenimic!

―Mănâncilaagențiediseară?―Hm…nu,maistauoorășiplec.―Preabine.S-arăsucitpecălcâieșis-adussăseînchidăînbiroullui.Amfost

mai eficace înurmătoarele șaizecideminutedecât în toatădupă-amiaza,cândstătusemcuochiipetelefon.

Deși seara cuMarc s-a desfășurat deminune, la fel și ultimul

pahar la el acasă, nu m-am putut împiedica să fug, ca să nupetrecemnoaptea împreună, cu toate căa insistat să rămân.Mi-aservit o scuză perfectă ca să scap, spunându-mi că a doua zi setrezeadevreme,casăseducă împreunăcubunicul lui lapiațadevechituridinSaint-Ouen.Sădormcuel,sămătrezesclângăelmăîngrozea,eraultima limităpecaremi-o impuneam,convingându-măcăodatăaceastă intimitate încălcată,nimicnuvamaiputea fistăpânit.

5noiembrie.Ziuaceamare!Aveamsăfiuprinsăîntreceidoiceimaibunișirăicliențiaimei,săîiprezintunulaltuiașisăprocedezastfel încât să facă afaceri împreună. În ascensorul care ducea labirourile lui Gabriel mi-a venit să râd, probabil că dezvoltasemtendințe masochiste în ultima vreme. Acești doi bărbați erauinsuportabili, mă aruncam de bunăvoie în gura lupului. În modbizar,astamățineaînformă.Întimpceașteptam,Seanmis-apărutciudat de tăcut, se uita în jur și la colaboratorii lui Gabriel, caremăcardedataastaîșiîntorseserăpriviriledelamine.Telefonulmi-avibrat înpoșetă.Mesajde laMarc:„Ești liberădiseară?Vinsă teiaudelaagenție?Tesărut.“M-acuprinsunvaldeadrenalinășii-amrăspunspe loc: „Da,pe la 20:30, cred.Te sărut.“Măpregăteamsăpunmobilul la loc cândmi-amdat seamaceuitasem: i-am trimisadresaluiGabrielprecizându-icăaveamoîntâlnirecuunuldintreceimaiimportanțiclienți.Încăzâmbeamlarg,cândamridicatcapulșiamîntâlnitprivirealuiSean,carenupăreadelocinteresatdeceeraînjur,cidemine.Afișaunmicrânjet.

―Ceecutine?Nueștipreadesatâtdebucuroasă.―Amșieumicilemelesecrete,Sean.―Yaël!Yaël!Yaël!Intrarea înscenăa luiGabriel.Seans-a încordat imperceptibil.

M-amîntorsînspregazdanoastră,cuaerulcelmaiamabil,hotărâtăsăjocpeacelașiterencaelșisănu-ipermitsăaibăvreunascendentasupramea.Els-aopritoclipăînaintedeaveniînfațanoastră,și-apironitochiiîntr-aimei,aaplecatcapulîntr-oparteșiamormăitun

„interesant“. Apoi ni s-a alăturat. Le-am făcut prezentările; și-austrânsmâinilebărbăteștesfidându-sedinpriviri.Amînțelesînclipaaceeacăvoiconduceunrăzboialego-urilor,demndecurteauneișcoli.Aurămasacoloevaluându-se,apreciindu-se.Doarn-osăstămtoatăziuaaici,amplanuripentrudiseară!

―Domnilor!amintervenit.Putemsăîncepem?Gabrielaschițatunzâmbetîncolțulbuzelor.― Abia aștept, mi-a suflat aruncându-mi o privire chiorâș.

Urmați-mă!FărăsăsemaisinchiseascădeSean,mi-apusmânapespateși

m-apoftitsămergpeculoar.Clientulmeubritanicnuarămasmaiprejos și a venit în partea cealaltă. Am străbătut așadar tot biroulsubescortă.Eracaraghios,erauatâtdepatetici!Amluatloclamasamarede ședințedinbiroul luiGabriel.Ei s-auașezat fiecare launcapăt,eum-amașezatînmijloc,ceeace,înmodvizibil,i-asurprins.Ei, da, domnilor, va trebui să mă împărțiți! Începând de atunci,nimicnuamaicontat.Curtoazianueradecâtdesuprafață.Seaneradistant, rece, trufaș. Gabriel, insolent, nerăbdător, împrăștiat.Degeabatraduceaminstantaneu,nuseascultau,îșităiauvorba,secontraziceau, luându-mă deoparte unul după altul. Îmi pierdeamtimpulcucaraghioșiiăștia.Totușieramsigurăcăaveautotinteresulsăfacăafaceriîmpreună.Darînritmulăsta,eșeculeraasigurat.Deneconceput!Purșisimplu,deneconceput!

Am simțit că-mi cresc aripi. Pentruprimadată, voi faceuzdecunoștințeleacumulate întoțiaceștianidespreaceastăspecieatâtde deosebită care erau oamenii de afaceri — vanitoși, aroganți,siguripeei,posesivi—,vorînțelegerepedecăaveaude-afacecuonouă Yaël și că, măcar o dată, aveam de gând să conduc dansulnegocierilor.GatacurespectulîmpinspânălaservilismfațădeSeanșicuatitudineadefensivăfațădeGabriel.Hai,osăscuturcocotierul!M-amridicat,eiautăcutinstantaneu.Ammersprinîncăpere,dupăaceeam-am oprit la distanță egală de cei doi imbecili, cu brațeleîncrucișate.I-amsfidatdinpriviri,unuldupăaltul.

―Domnilor,putețisăîncetațiimediatsăvăcomportațicaniște

cocoșiînogradapăsărilor?Suntețiridicoli!―Cete-aapucat,Yaël?s-amiratSean.―Dinceîncemaibine,arânjitGabriel.Îmiplace!―Nuvomajungenicăieridacămaicontinuațiașa.Văcunoscpe

amândoi,maibinedecâtcredeți.M-amadresatluiSean,înengleză,știindcăGabrieleraabsolutcapabilsăînțeleagăcevoispune.AifostdeacordsăteîntâlneșticuGabriel.Nu-iașa?Atuncinutemaijucade-apatriarhulcuel,nuarenevoiedeunmentor,ascultă-l,esteuninstinctiv,unîndrăzneț,carenusetemesă-șiasumeriscuri.

Apoim-amîntorsspreGabriel,mândrucaunpăundupătiradameaelogioasă.

―Câtdespretine,renunțălaaerulăstadesuficiențășin-omaiface pe șmecherul, ai în față unCapital Risk de renume, chibzuit,carearputeasăteatragăînproiectedintrecelemaifructuoase.Nufacedupăcumtetaiecapulșiascultă-ipropunerea.S-aînțeles?Bun.Săcontinuăm,atunci.

M-amașezatconfortabil înfotoliu.Gabrielafluieratadmirativ.Grosolănialuierafărălimite.

― Ne-ai ascuns acest temperament focos! Ești o femeie șijumătate!Însfârșit,îțiarățiadevăratacapacitate!

N-ampututsă-mireținunzâmbet,mulțumitădeprestațiameași,atrebuitsă-mimărturisesc,emoționatăderemarcalui.

―DragameaYaël,azisșiSean.Vinosălucrezipentrumine!Tevreauînechipameamaimultcaoricând.Știuvreocâțivacarearaveamarenevoiesăfiescuturațiunpic.

I-amzâmbitlarândulmeușiamrespinsneglijentcuungestalmâiniiremarcilelor.Cadinîntâmplare,întâlnireaadevenitdeodatămai productivă, ne-am apucat în sfârșit de treabă. În sinea mea,jubilam,știamcăvamerge.Aproapecănuaveaunevoiedemine,Gabrielbălmăjeaînenglezăcuaccentul luidevânzătorambulant,Seanfăceaeforturisă-lînțeleagășivorbeaudespreproiecteviitoarefărăsămaifienevoiecaeusăintervin,sauaproape.Seînnoptasede destulă vreme când am hotărât să ne oprim pentrumoment.ComandânduntaxipentruSean,mi-amdatseamadeoratârzie—

21:25—șidecelezeceapeluripierdutedelaMarc.Laurmaurmei,știacăaveamoîntâlniredeserviciuimportantă,îlprevenisem,iareloricumîntârziamereu.Gabriel,cucascademotociclistsubbraț,ne-a însoțit. Am ieșit din clădire, încadrată încă o dată de cei doibărbați.TaxiulluiSeanaștepta.

―Teducundeva,Yaël?m-aîntrebat.―Păi…Amîntorscapulîntoatepărțileșil-amvăzutînceledinurmăpe

Marc,rezematdemașinalui,cuchipulserios,lacâțivametridenoi,trăgânddintr-oțigară.

―Nu,Sean.Îmiparerău,suntașteptată…―Îmifrângiinima,adeclaratelpeuntonglumeț.Apoimi-a sărutatmâna. Am simțit pe spatemâna lui Gabriel,

cares-aaplecatușorspremine.― Acum înțeleg mai bine. În realitate, ești o mică șmecheră,

Yaël!Distrează-tebineînnoapteaasta.M-amîntorsbruscspreel. ÎlvăzusepeMarcși îlpriveacuun

aerneobrăzat.―Nusăricalul,Gabriel,totuși,i-amșoptitamabil.Elaizbucnitînrâs.―Măbucurpentrutine,Yaël.Vezicăamîntotdeaunadreptate.―Transmite-isalutărilemelesoției tale.Măgândescsătrec în

curândpelaealaAtelier.I-ampromis.―Vafiîncântată.M-amîndepărtatușordeei.Și-austrânsmâinile.―Osearăbună,domnilor.Pefoartecurând.M-amrăsucitpecălcâieșim-amdusspreMarc,careașteptala

fel de stoic. I-am zâmbit, el a rămas de marmură. Ambianță. Înmomentulîncareamajunsînfațalui,asăritînPorsche.Doarn-osă-mifacăoscenă!Eramnebunădebucuriecăreușisemsăcâștigacestpariu,voiamsăîmpartcuelbucuriamea,să-ipovestescîncefel îi jucasempedegete,doarn-o să striceel totulacum.Abiaamavut timp să închid portiera, că a și demarat în trombă și s-aamestecat agresiv printre celelalte mașini. S-au auzit claxoane în

spatelenostru.Dupăminutelungi,amrupttăcerea:―Îmiparerăupentruîntârziere.― Sper că-ți pare rău! Te-am așteptat o oră! E-n regulă? Îți

convinetaxiul?Amoftat.―Ascultă,erasuper-important,nuampututsătesun.Mi-aaruncatoprivirerece.Strângeavolanulcu toatăputerea,

eravizibilcăastfelîșistăpâneafuria.―Nuaipututsaunicinuți-atrecutpringând?Touché.―Îmiparerău…serios…amfostprinsăcuîntâlnireaasta.―Prinsă!A,da,eadevăratcăpăreaisăsuferi întreceidoi tipi

caretepipăiau!Amfăcutochiicâtfarfuriile.Cel-aapucat?― Poftim? Nu, stai puțin, ești bolnav! Ce e cu criza asta de

gelozie?― Ești grozavă! Sincer, n-o sămai trec încă o dată prin asta!

Stabilim sănepetrecem seara împreună șimă faci să aștept, fărăniciceamaimicăurmădeconsiderațiefațădeminesauplanurilenoastre.Șicândînsfârșitdoamnacatadicseștesăapară,chicoteștelipitădedoitipicaresecredniștenababi!

Începea sămă calcepenervi, cu instinctul luidemascul alfa!Eram gata să-mi cer scuze sincere pentru întârziere, dar în modsigurnupentrumuncamea.

―Oprește,măurc într-untaxi, iar tu, făunturpe laperiferiedacă ai nevoie să te descarci! Nu am energie de pierdut cucopilăriile tale! Cum îți închipui că-mi fac meseria? La trei metridistanțădecliențiimei,îmbrăcatăîntr-oburka?

―Respectul,îțispunecevaasta?mi-areplicatel.―Îțiîntorcîntrebarea!Amîncheiattraseulfărăsă-iaruncvreoprivire,mută.S-aoprit

în fața imobiluluimeu.M-am întors spre el, mă privea cu fălcilestrânse.S-aaplecatînspremine.M-amdatînapoi.A,nu,băiețaș!Epreaușor!

―Osearăbună,amscuipat.―Stai,Yaël!M-am dat jos din mașină, am trântit portiera și am intrat la

mine,fărăvreunaltgest.Elademaratîntrombă.

A doua zi, toată dimineața am ezitat să-i trimit un mesaj luiMarccasă-ipropunsămâncămîmpreună,nuvoiamcasituațiasăseagraveze.Fuseserămridicolicuosearăînurmă.Spreprânz,l-amîntrebatpeBertrand,caretreceanudepartedebiroulmeu:

―ÎțifacrezumatulîntâlniriideieridintreSeanșiGabriel?―Nuastăzi.Mâine, la08:00.Plec laniștre întrevederiexterne

pentrutotrestulzilei.Cepunealacale?Lipseadinceîncemaimult.Nuaveamtimp

sămăîntrebceurmărește.Ritmuleraatâtdeintensîncât,înunelezile, eram ca panicată, bântuită de eșecul meu din luna iulie.Diferența, șinudintre celemai lipsitede importanță, era că toatăagențiaseaflaînaceeașibarcă.DarnuaveamnevoiesăseadaugelaastașicanelecuMarc.Trebuiasăaranjezlucrurile.

―Osăiaumasaafară,amanunțat-opeasistentamea.―Lacoafor?Mi-amînăbușitunrâs.―Amoîntâlnire…Mi-afăcutcuochiulșis-aîntorslatreabaei.Pânălaurmă,îmi

plăceafata.Casăfiucinstităcumineînsămi,eramaiprofesionistădecâtminelavârstaei!Cucâtsescurgeamaimulttimp,cuatâtmăîntrebam mai mult cum putusem să mă lipsesc de aceastăînțelegere cu colegii mei. Buna dispoziție care prevala în relațiilenoastre îmi plăcea, totul era atât de ușor! Bine, ambianța foarteîncărcată nu mă deranja înainte. Poate mă schimbam? Aceastăîntrebaremăobsedafrecvent,fiindu-midinceîncemaigreusă-mirecunosc anumite reacții. Toate acestea trezeau în mine cevaîndepărtat, o simțeam din ce în ce mai mult pe vechea Yaëlluptându-secasărecâștigeteren.Cineeram,pânălaurmă?

Puținmaitârziu,cândamîmpinsușamagazinuluidevechituri,

am avut surpriza, sau mai degrabă ar trebui să spun decepția șiîncurcătura,deadapestebuniculluiMarc.

―MicameaYaël!Număașteptamlaasta!―Bunăziua…amvenitlaMarc,eaici?―Credșieucănuunbătrânzgârciobteinteresează!mi-aspus

pufnind.Am râs și eu. Abuelo era un bătrân fermecător, trebuia să

recunosc.Aveadaruldeasefaceiubit.―Nueaici,habarn-amcândsevaîntoarce.Știi,cândpleacăsă

seplimbe,nuștieniciodatăundeajunge.Amaifăcut-oodată.Cumașputeasăuit?―Îmiparerău.― Dar nu sta în ușă! Vino înăuntru să te încălzești, pari

înghețată.Nugreșea,misefăcusedeodatăpieleacadegăină.― Nu vreau să vă deranjez, i-am răspuns, cu mâna deja pe

clanță.M-a luat de braț și m-a dus în fundul magazinului. Era încă

frumos, cu claia de păr alb, ridurile îl prindeau deminune. Dupăprivirea strălucitoare, seghicea seducătorul care trebuie să fi fost.AsemănareacuMarcm-afrapat.Eraacelași,cupatruzecideaniînplus.

― Doar n-o să lipsești un bătrân ca mine de o discuție cu ofemeiefrumoasă?

Nepotul asculta Gainsbourg, iar bunicul asculta DjangoReinhardt și Stéphane Grappelli. Ce veselie și ce ușurință! M-acondus până la unul dintre fotoliile-club Le Corbusier, mi-a făcutsemnsămăașezșisănumămaimișc,apoiaplecatdânddincapînritmulchitareișiacăutatîntr-omicăpiesădemobilierArtdécodinpalisandru.M-amreținutsănurâd,într-atâteradecomicăsituația,venisemcasă-micerscuze fațădeMarcșim-amtrezitcuAbuelocaremă seducea pemuzică de jazzmanouche. S-a așezat în fațamea și a pus pemăsuța joasă două pahare de porto pe care le-aumplutculichiorSuze.Cuasta,mărelaxam,fărănicioîndoială!

―Șinuputemnicimăcarsă-lsunămcasă-ispunemcăeștiaici!M-amîncordat.―Dece?Mi-amumezitbuzeleînSuze.Dumnezeule,cerăue!―Și-auitat telefonul.O să-iparărăucănu te-aprins.Ronțăie

ceva!Amrespiratdinnou.Mi-aîntinsunboldincristaldeBaccaracu

aluneșifructeuscate.Ambăgatmânașiamluatcâteva;toateeraurâncede,darmăcarmăscuteaudearsurilastomac.Cândîncercamsă scap discret cu limba de o boabă de strugure uscată care îmiintrase între dinți, mi-a spus că eramulțumit să mai lucreze dincând încând,darceeacepreferaerasă îlducăMarc lapiețeledevechituridinSaint-Ouen,duminica.Seconsiderapreabătrâncasă-lînsoțeascălaziuaprofesioniștilordevinereașimaialesnuvoiasăîncurceflerulinegalabilalnepotuluisău.Adorasăsescufundedinnou în atmosferă, să-i plătească lui Marc restaurantul și săretrăiascăplăcereașofatuluipentrucâtevaore.Prețdeoclipă,mii-amînchipuitpeamândoi,complici,înPorsche.

―Osă-ispunețicăamtrecutpe-aici?―Bineînțeles!În depărtare, am auzit ușa deschizându-se și stomaculmeu a

făcut un triplu salt. Excitația mi-a scăzut într-o secundă, nu eraMarc,ciuncupludeclienți.

―Sănutemiștide-aici!Terminăliniștită,micameaYaël,eumăducsăcâștigniștebani.

S-a ridicat cu greu din fotoliu și a plecat clătinându-se;m-amabținut să-l ajut,nuvoiamsă-i rănescorgoliul.Dupămaimultdecinciminutedeașteptare,amcomandatuntaxișim-amhotărâtsăplec, chiar dacă mă simțeam bine în locul acela, la adăpost detensiune,protejatădeacelbătrânamabil.M-amopritdouăminutesă observ dezordinea lui Marc de pe secreterul cu motiveornamentale în rulouri. Era harababura lui veselă, i se potrivea,doargândindu-mălaastaamzâmbit,dorinddinceîncemaimultsădau timpul înapoiși ceartadinajunsănu fiavut locniciodată.

Apoi, am mers înspre încăperea principală a magazinului și amasistat la o scenă hilară; Abuelo încerca să reinventeze limba luiShakespearepentruniște turiștiaflați înpragulunei crizenebunederâs,carenupricepeauoiotădincelespunea.

― Abuelo, vă ajut eu. Apoi, întorcându-mă spre clienți: Goodafternoon,madam,goodafternoon,sir…

Privirealormi-adatimpresiacăsuntunmesageralparadisului.Iar în ceaabunicului luiMarcamvăzut recunoștință șimândrie.Am regăsit fericirea simplă de a fi cea care făcea posibilăcomunicarea între doi oameni; cuvintele erau fluide, delicate,generoase, liniștite, fărămiză, râdeauunii cuceilalțidatorităvociimele,doarvociimeleși,măcardedataasta,participamladiscuție,nu eram doar calculatorul/traducător. Ascultam cu atenție cespunea Abuelo despre mobile, cum le descria, epoca pe care oiubea,învățamșiregăseamaceeașipasiunecareîlanimapeMarcînziuacândamfostlaL’Ile-sur-la-Sorgue.Șiunul,șicelălaltîșiiubeaumeseriașisavuraufiecareclipă.Vânătoridecomori,delabuniclanepot. Era plăcut și îmi făcea bine. Nu m-am lăsat tulburată desosireaneașteptată și nesperată a luiMarc, care s-a așezat într-uncolț ca săneprivească.Turiștii aupărăsitmagazinul cuportofelulmai ușor și cu brațele încărcate. Aproape că-mi venea să bat dinpalme,atâteramdefericită!Marcaobservatșis-aapropiatdenoi,cuprivirealafeldestrălucitoarecaabuniculuisău.

―Alcătuițioperechepecinste,voidoi!―Eminunată,vezicumfaci,s-opăstrezi!AmschimbatcuMarcoprivirestânjenită.― Trebuie să plec, i-am spus lui Abuelo. Mulțumesc, am

petrecutunmomentsuperbcudumneavoastră.―Eștidrăguță.I-amtrimisobezea.Marcavenitdupămineafară.―Yaël!―Marc,amspusînacelașitimpcuel.Ne-amzâmbit,oftândșiunul,șicelălalt.―Uitămce-afostaseară?m-aîntrebat.

―De-astavenisem!―Vatrebuisă-mipovesteșticumte-aidescurcatcuAbuelo.―Nicivorbă,eunsecretîntremineșiel,amdeclarat,cuomină

conspirativă.―Incredibil,suntchiargelospebunicul…Dacăașfiștiutcămi

sevaîntâmplaasta!Ce-mifaci,Yaël?Amizbucnitînrâs.―Nimic,nu-țifacnimic…Chiartrebuiesăplec.―Nevedemdiseară?―Nuștiulaceorătermin,prefersă-țispunde-acum.Voiface

totcepot…―Vinolaminedupăaceea.Fărăscene,promit.Amsăte-aștept.Inimami-abătutmairepede.―Deacord!L-amsărutatpeobrazșiamplecatmaiușuratădecâtlavenire.

Nimic nu se petrecuse cum îmi închipuiam, totuși mă simțeambine, reîncărcată cu energie. Când am urcat în taxi, m-am uitatpesteumăr,Marcstăteaînpragulmagazinuluișinumăpierdeadinochi;zâmbetulmi-adevenitșimailarg.

Amajunslamagazindupăora22:30,luminileerauîncăaprinse,ambătutdedouăorilaușă,Marcavenitimediatșimi-adeschis.Măaștepta. Cum să cred un asemenea lucru? Ce senzație ciudată,delicată,ușoară…șiliniștitoaredupăînfruntareadinajun.

―Salut,mi-aspuscuprinzându-măînbrațe.Erapentruprimaoarăcândfăceaunastfeldegest,mi-ambăgat

fațaîngâtullui,dândlaopartecunasulgulerulcămășii,voiamsă-isimtpieleașiparfumul.Așfipututrămâneacolooreîntregi,numaicăelahotărâtaltceva:mi-acuprinsgâtulcumâinileșim-asărutat,într-unmodcarem-aderutat,eratandrușidurînacelașitimp;m-amagățatdemâinilelui,simțindu-iceasulînpalmă.

―Urcăm?mi-așoptitlaureche.―Da.Marcacoborâtoblonulmagazinuluișiaîncuiat.Dupăaceeami-

aluatmânaîntr-aluișiammersspreapartamentulsăudelaetajulîntâi.Imediatceamintratpeușă,mi-adatdrumulșiaaprinsdouăveiozelângăcanapea.Mi-amscostrenciulșipantofii,dupăcaremi-amdesfăcutpărulșiammerscătreel.M-amângâiatpeobrazșim-aprivitcuatenție.

―Îmiplacecândeștiașamicuță…vreiunpahar?Amrâsîncetișor.―Lichioruldelabunicultăunuși-aîncheiatîncăefectul…―Nu! Ți-a făcut el asta?A avut grijă să nu-mi spună. Cumai

reușitsăînghițioroareaaia?―Părințiim-aueducatbine!―Asta-isigur!Deci,vreiceva?―Dacăaidincesăfaciunceai…n-așzicenu.M-a sărutat pe buze și s-a dus la bucătărie. M-am instalat pe

canapeașii-amcercetatcasa,careeraexactopusulcaseimele.Eraunbazar,dareraviu.Da,ăstaeracuvântul:viu.BibliotecaocupaunpereteîntregșieraplinădecărțifrumoasedespreArtadecorativă,mariidesigneri, ceasuri,mașinivechi,delocaranjate în funcțiedemărime, colecția sa de cărți de buzunar cu colțurile rupte șiîngălbenite,mergânddelaclasicilaocolecțiedeSAS,amenințasăsedărâme,discuriledevinilerauîngrămăditeunelepestealtele,nuamfostsurprinsăsă-ldescopărpeidolullui,Gainsbourg,alăturideSupertramp și Rolling Stones. Am fugit cu gândul la certurilenoastre din studenție; chiar dacă adoram ce asculta el, aveampreferințelemelerușinoase,eramcapabilăsămăînnebunescdupăWannabee a fetelor de la Spice Girls, ceea ce-l înfuria pe vremeaaceea.Aceastăfrumoasăharababurăorganizatăarfifostșocantălamine acasă, dar nu și aici. Nicio mobilă nu era făcută dintr-unmaterial modern; plexiglasul, plasticul, de exemplu, fuseserăalungate din acești optzeci și cinci de metri pătrați. Nu vedeamdecât lemn, ca acajuul, catifea, piele… Fiecare element avea unmiros,opoveste.Pecanapeaîțiveneasătecuibăreșticuocarteînmână, era frumos cu siguranță, dar prima sa utilitate era să fiecomodă,confortabilă,sătesimțibinepeea.M-amgânditlaamea

—carebruscnu-mimaiplăcea—culiniileeistricte,epurate,șimi-amzis că, șidacăaș fi avut timp sămă lungescpeea, ceea cedealtfelnupreaseîntâmpla,n-așfireușitniciodatăsăgăsescopozițiepotrivităcasămădestind.Întimpceaici,cândMarcs-aîntors,cuocanădeceaiaburind înmânăși s-aașezat lângăminepunându-șipicioarelepemăsuțajoasă,ampututsămăghemuiesclapieptulluișisă-miîntindpicioarelecâteraudelungipecanapea.

― Mulțumesc pentru mâna de ajutor pe care i-ai întins-o luiAbuelo,afostimpresionatdeprestațiata.Egatasămădeaafarăcasăteangajezepetine!

―Afostminunat,amrâsmult.Nupoțisă-țiînchipuicebinemi-afăcut.

― Chiar ții cu adevărat la Abuelo? Erați grozavi, tu și cu elîmpreună.

Am rămas în aceeași poziție în vreme ce-mi beam ceaiulliniștită,discutând,povestindu-nece-ammaifăcut.Mi-amdatvoiesămăgândesclaceeaceeradenegândit;așadar,astaînsemnaviațadecuplu,cândaveaipecinevacăruiasă-ivorbeștisaudecinesăteloveștiseara,înbrațelecuisătecuibăreșticasătelinișteștișisăteîmpaci. Niciodată nu-mi spusesem că trebuie să fie bine. Și apoi,reminiscențealeanilordestudențiem-aunăpădit;înlunilecareauprecedatplecarealui,Marcpetrecusemulteseriîngarsonieramea,unde mâncam paste cu ton, stând turcește pe jos, vorbind fărăîntrerupere,imaginându-neviațanoastrăviitoare,refăcândlumea.Decâteoriadormiselamine?ApropourileluiAlicemi-auvenit înminte încăodată: „Ai fost întotdeauna îndrăgostităde el.“ Pieselepuzzle-ului începeau să se potrivească. Munca îmi îngăduise săacopărviduluriașpecareîllăsaseplecând?Absențaluimăfăcusesăînțelegcâtdemultseînvârteaexistențameaînjurullui.Înafarăde ceea ce împărțeam amândoi, restul lumii nu mă interesa pevremea aceea. Când a dispărut, am avut nevoie de un substitut.Bertrand, poate după ce văzuse în mine un viitor rechin, mi-adeschis ușa agenției, în lumeamuncii. Și îmi încuiasem emoțiile,refuzând să cunoscdinnouacestvid, aceastădurere,neacordând

trupului meu decât punctual o ușurare lipsită de plăcere și desenzualitate. De ce trebuia să reapară în viațamea înmomentulprecisîncare,datoritădisparițeilui,muncameaaveasădearoadeșicând,curândsperam,nuvoimaiavealocpentrunimeni?Cucâtmaimultvomtrăiepisoadetandrecaacesta,cuatâtmairăuvafipentrumine,cuatâtmaimultmăvoidăruișimăvoifragiliza.Daraveamnevoiedeel,atâtdemultîldoream,încâtmădurea.Habarnuaveamce voiade lamine, el care se dovedea gelos pe cliențiimei,deșiavuseseoviațăîntoțiaceștiani,iubiseșipânădecurândîncăfusesecăsătorit.Cuvintele luimi-aurevenit înmemorie;voiasă-șiîntemeiezeofamilie,oreunumăsimțeamcapabilădeasta.

―Eșticumine?l-amauzitspunându-mi.―Da…da…M-amridicat,ampuscanapemăsuțășim-amîntorsspreel;mă

privea cu un aer fericit, destins. Voi profita de ceea ce-mi dădeaîncercândsămăapărcumijloaceleavuteladispoziție.Șiapoi,voivedea ce se va întâmpla. Nu-mi spusese el că trebuie să luămlucrurileașacumvin,fărăsănegândim?Astaînsemnasănuașteptnimic anume, nimic altceva decât asta… În zece ani măschimbasem,erammaiputernică.M-amașezatcălarepesteel,mi-amscospuloverulșil-amsărutatcutoatăînflăcărareacefierbeaînmine.

―Yaël…Adormiserăm pe canapea sub o pătură din flanel. Habar n-

aveamcâteraceasul.―Vino,sănebăgămînpat,osăstămmaibinedecâtaici…Amdeschispleoapelecugreușim-amuitat laceasul lui,casă

vădcăeraora02:00dimineața.―Osăchemuntaxi.―Casăteducăpânăîncameramea!― Ca să mă ducă acasă la mine, mă scol devreme mâine

dimineață.Marcs-aîndepărtatdemineșiși-apusmâiniledeasupracapului

oftând.M-amdatjosdepecanapeașim-amdussă-miiautelefonuldinpoșetă.Dupăceamcomandattaxiul,m-amîmbrăcat.Marcnus-amișcat,mulțumindu-sesămăurmăreascădinpriviri,cuunaerdeosebitdesupărat.

―Potsă-țiîmprumutoperiuțădedinți.M-amașezatpemargineacanapelei,cupantofiiînmână.―Bertrandm-aconvocatlaora08:00mâinedimineațăpentruo

ședință,nu-mipotpermitesăîntârzii.Emairezonabilsăplec.Dinmaimultemotive,așfivrutsăadaug…Furiais-aoglinditpe

chip.S-aridicatbrusc,și-a traschiloțiipeelșiși-arulato țigară.Afumat plimbându-se prin cameră, fără să spună un cuvânt.Telefonulmeua țiuit, semn cămașinamăaștepta jos.M-a însoțitpânălaușadelaintrareși,împotrivaoricărorașteptări,m-aluatînbrațe.

―Mă gândesc că pur și simplu ar fi bine să petrecem câtevanopțiîntregiîmpreună,asta-itot…

Șieu.―Altădată…―Fugi,șoferuln-osăte-aștepte.Ne-amsărutatșiamplecat.

Cândamajunslaagențieadouazila07:58,amfostsurprinsăsănu-l găsesc pe Bertrand. La 08:30, fiind încă singura tâmpită dinagenție, obosită peste măsură, fierbeam în sinea mea regretândamarnic că nu rămăsesem în brațele lui Marc. Eram o proastă!Voiamsăfiurezonabilă!Casămădescarc,amtrimiscâtevaemail-uriapăsândcufuriepetastatură.Laora09:00,numi-alipsitmultsăplecdupăcroasanții cucare sămăduc lamagazinuldevechituri;îmilipseacurajuldea-lînfruntapeBertrand.Laora10:00,domnulși-afăcutaparițiafandosindu-se.

―Bunăziua,Yaël,mi-aspuscândaajunsînfațabirouluimeu.―Bunăziua.Aveamîntâlnirelaora08:00sauamînțelesgreșit?―Amavutunmicdejuncareaapărutînultimulmoment.Grozav!Arfipututsămăanunțe!Șiscuzele,asteasuntpentru

câini?― Nu am uitat că trebuia să facem un raport împreună.

Rezolvămastadiseară,voi fiaicipe la19:30–20:00.Spercănueoproblemăpentrutine?

Păi, nu, Bertrand, nu e o problemă! Yaël emereu aici, emereudisponibilă.Măplictisești,săștii!Numaipotsăfiuslugata,căreiaîidaidefăcutmuncaneplăcută!

―Niciuna.Telefonuli-asunatînclipaaceea,s-arăsucitpecălcâie,fărăsăse

maisinchiseascădemineșis-aînchisînbirou.M-amdusînkitchen:aveamnevoiedeocafea,nuprearecomandabilăînstareameadenervi, dar trebuia să-mi ocup mâinile cu ceva. Eram nebună defurie.Șefulmăscoteadinsărite,îmiveneasă-liaulapalme;trebuiasăfiupermanentladispozițialui,sănuamviațăpersonală.Șielcefăcea în timpul ăsta?Erau zile întregide cânddispărea și pleca laîntâlniri externe, fără ca nimeni din agenție să aibă nici ceamaimicăideecepunelacale.Ceeaceerade-acumsigureracăeumădescurcamșifărăel.Voipetreceziuatrecânddelaundosarlaaltul,știindpreabinecumsevorderulalucrurileînsearaaceea:Bertrandnuvaveniînaintedeora20:00,briefingulnostrusevaprelungi,elîșivacomandaînceledinurmăsushi,careacumpânășimieîmifăceagreață,cerându-misălucrez,săverificundosar,sauîncăunclientvaapăreadenuștiuundeșivatrebuisămăjocde-adădaca!

―Aparatderahat!m-amenervatpentrucănureușeamsă-miiaucafeaua.

―Calmează-te!aexclamatBenjamin.Chestiaastanuți-afăcutnimicrău.

Atrecutînloculmeuși,cublândețe,mi-adatocafea.―Ce-aipățit?Problemecuvreunclient?―CuBertrand.―Tu?!Tuaiproblemecușeful?― Nu-ți bate joc de mine! M-a făcut să aștept degeaba de

dimineațășivreasămăținășidiseară,îțijur,ce-șiînchipuie?Amșieuoviață!

Aizbucnitînrâs,îndoindu-sedelamijloc.Toatălumeasețicneaînagenție!

― Iartă-mă, Yaël! Dar râde ciob de oală spartă! Nu, îți jur, ehilar!

―Dacăofacicasămăieipestepicior,nuarerost.―Înniciuncaz!Rămâiașa!Nuschimbanimic!Amsăaprindo

lumânarelaNotre-DamecasămulțumescluiDumnezeușituturorsfințilorpentruacestmiracol!

―Cevreisăspuicuasta?―Toțidinagențieamtrecutprinastfeldeședințeimprovizate

și,foarteadesea,tueraidevină!Prețdecâtevasecunde,m-amrevăzutînlunilepremergătoare

vacanței, hărțuindu-mi colegii, impunându-le să rămână pânătârziu,săvinămaidevreme,trimițându-leemail-urilaoriceoră,înweekend, în concedii, în toiul nopții… Chiar și în urmă cu câtevazile,casă-ifacpeplacluiBertrand.

―Pareciudatcânddeviituînsățivictima,mi-aatraselatențiatrezindu-mădingânduri.Hm?

―Îmiparerău,nu-midădeamseama…―Dă-miadresaiubituluitău,osăpunemmânădelamânăsă-i

trimitemoladădevin,mi-aspuscuunzâmbet.―Sevedechiaratâtdemult?amexclamat,siderată.― Mai mult chiar… Hai, la treabă! a încheiat făcându-mi cu

ochiul.

Parteneriatul dintre Sean și Gabriel avansa perfect și, cu treisăptămâniînaintedeSalonulnautic,organizareaeraaproapegata.Semunceadingreu,darmerita.Spremareameasatisfacție,aveamoenergiegrozavă,uneorimisepăreacăsuntmaireactivă,căștiusămerglapunctulesențial,fărăsămăpierdîndetalii.Deparcăde-acum eram capabilă să transform presiunea în energie pozitivă.VorbeamînmodregulatcuAlicelatelefon,casăștiucemaiface.PăreahotărâtăsănumămaibatălacapînlegăturăcuMarc,lăsasăvinăde laminedacăaveamchef, eradeciziaei, o simțeam totuși

rozându-șiunghiiledecuriozitate,darnucedam,punându-midejadestule întrebări existențiale ca sămai adauge și soramea altele.Astanum-aîmpiedicatsăacceptoaltăinvitațielaunpuicumazăreduminica la prânz,mai ales că veneau și Adrien, și Jeanne;Marcdeclinase invitația din cauzaplimbării prin Saint-Ouen cuAbuelo.Cu el, îmi petreceam o parte din seri de mai multe ori pesăptămână; cinam la el, lamine, la restaurant, o dată chiar și cuAbuelo, cu carem-am distratmult din nou; a fost și un picnic lamagazin, într-ozi laprânz.Relațianoastrăevolua;numaisăreamunul pe altul ca la început, o luam încet, fiecaremoment, fiecareîmbrățișare împărtășită cu el mă făcea să descopăr tot mai multbărbatul care devenise și femeia care devenisem și eu. Totuși,uneoriconsideramcăseînchideaînelșieragatasăsesuperecândrefuzam să rămân peste noapte sau când ieșeam târziu de lamuncă. Mi se întâmpla să am impresia că sunt presată din toatepărțile,pusă lacolț, cudezagreabilapremonițiecăaceastăsituațieîmi va exploda în față într-o bună zi. Nu mai stăpâneam nimic,nemaifiindînstaresă-miînfrânezdorințele.

Era începutul lui decembrie. În acea vineri seara număramorele caremă despărțeau deMarc, numai că era o atmosferă deadevăratrăzboinuclear.Laagenție,toatălumeaeraîntr-oactivitatefebrilă,Bertrandlafel,eucunerviiîntinșilamaximum.Nimeninuîndrăznea să plece înainte de a i se da voie. Rezolvasem toateproblemeleapăruteînultimulminut,cuasistentamea.Totulpăreaînsfârșitpuslapunct.Încăneaflamamândouălamasadeședințe,cândmi-asunattelefonul.

―Salut,i-amspusluiMarccândamrăspuns.Voiam să uit că Bertrand putea să apară în orice clipă. Am

schimbat o privire cu asistenta mea, care mi-a făcut cu ochiulînaintesăseridicecasăînchidădiscretușasăliideședințeșisăsteadepază.

―Aiideelaceorăosătermini?m-aîntrebatMarc.― Sper să pot să scap peste puțin timp, sunt epuizată… și cu

săptămânacareseanunță…―Vinsăteiaușimergemlatine,dupăaceea?―Deacord,tesărut.―Șieu.Amînchis,fiinddejacugândulalăturideel.―Eracoaforul?Amizbucnitamândouăînrâs.―Negustordevechituri…enegustordevechituri.―Mulțumesc,Yaël.―Pentruce?―Pentru cămă faci părtașă la o felie din viața ta. Atmosfera

estecumultmaibunădecevavreme.Voiamsă-țispuncăînaintemi-erafricădetine.Acummălașisăfaclucrurilacarenuașfiavutacces,măînvețimulteșiîmidairesponsabilități.Egrozavsălucrezipentruunomfericit,iartueștiunomfericit.

Măașteptamlaorice,maipuținlaasta.Aceastămânădefemeiepe careo terorizasematâtamăbulversase.Unde fusesem înaceaultimăperioadădeputusemsăfiuatâtdeîngrozitoarecuea,deșisedădeapestecapșifăceamaximumpentrumine?

―Oh…mulțumesc.Șitufacitreabăbună,Angélique.Aiviitorulînfață,fiisigură!S-aaprinsoluminițăînochiiei.Vreausă-țicerofavoareșidupăaceeaeștiliberă.

―Spune-micepotsăfac.―Adunăpetoatălumea.―Nicioproblemă.I-am mulțumit și m-am îndreptat imediat spre biroul lui

Bertrand.Ușaeradeschisă,amciocănit,elaridicatnasuldinecran.―Etotulgata?―Poțisăviidouăminute?Și-aîndreptatspateleșim-aprivit.―Vreisăîmbărbătezitrupele?―Oarecum.M-am răsucit pe călcâie și am văzut că toți din echipă mă

așteptau,perplecși cănuștiauceamaidatpesteei.Bertrandm-a

urmat și s-a rezemat de biroul meu încrucișându-și brațele. Amrespiratadâncșiamînceput:

― Voiam să vă mulțumesc pentru toată munca depusă înultimelesăptămâni.Tuturor,fărădeosebire.Eraproiectulmeu,darvoiamsăfiecolectiv.N-așfiajunsaicifărăvoi,m-ațiînlocuitcubrioînrelațiacucliențiiobișnuiți, și,dealtfel,astăziuniivăpreferăpevoiînloculmeu!

Câtevafiguriaudevenitpalide.― Ei! Fără panică! Nu sunt supărată pe nimeni, dimpotrivă!

Ăsta-i jocul. Voiam de asemenea să vă urez tuturor un weekendexcelent!Întoarceți-vălacaselevoastre,odihniți-vă,profitațideceiapropiațivouă,pentrucădesăptămânaviitoarenuvormaiexistatimpimorți,sfârșituldeanvafiîncărcat.Pelunidimineața!

―Plecămdacăplecișitu,Yaël,mi-aspusBenjamin.―Plecșieu!Mulțumesc.Colegiimei,fărăsămaiîntrebealtceva,și-auluatlucrurileșiși-

auîmbrăcatpaltoanele.Ampornitcătrebiroulmeu,mulțumită,șiamsimțitprivirealuiBertrandațintităpemine,fațastrâmbându-i-seîntr-unrictusindescifrabil.

―Frumoasăprestație,mi-aspuscândamajunslângăel.S-aridicatșim-adominatdelaînălțimealui.―Weekendplăcut,Yaël!―Mulțumesc,lafel,Bertrand.Elnus-amișcat,arămasacoloșis-auitatcumîmiiaupoșetași

haina.―Peluni,amspusaruncându-ioultimăprivire.Apoim-amalăturatîntregiiechipe,caremăașteptalaușadela

intrare.Nusemaiîntâmplaseniciodatăsăplecînacelașitimpcuei.Ne-amtrezitpetrotuar,însearaumedădedecembrie,circulațiaeraaglomerată, stâlpii de iluminat public și farurile se reflectau înbăltoace. S-au deschis umbrele, unam-a protejat de picăturile deploaie.

―Undeteduci?m-aîntrebatBenjamin.―Vinecinevasămăia.

―Oh…asta-ibine!Amroșit.―Ni-lprezinți?―Nu!amrăspunsrâzând.Am auzit mașina Porsche înainte s-o văd, le-am adresat un

zâmbetlargtuturorcolegilormei.―Vălas!Weekendplăcut!Înclipaîncarerosteamaceastăfrază,Marc,caretocmaiparcase

mașina,a coborât șim-avăzut.Amalergat lael, în fluierăturile șiremarcileadmirativelaadresabătrânuluisăubolid.Afostcevamaiputernicdecâtmine, l-amsărutat,nepăsându-mideceidin jur,deBertrand care trebuie să fi asistat la scenă de la vreuna dintreferestreleagenției.

―Mergem?i-amspusluiMarc.―Fericităcăeștiînweekend?―Nicinu-țiînchipuicât!Aînconjuratmașinașimi-adeschisportiera. Înaintesăurceși

el, a făcut cumânacătre toatăechipa, care stătea încăpironită înfațaimobilului.

Dedataasta,fărăbucătărieșimesepantagruelice;Marcs-alăsatconvinsdeunplatoucumezelurișibrânzeturicupâineproaspătășiseparecă i-aconvenit.Dupăcină,amrămassăstămdevorbăpecanapea,cuunpahardevinroșuînmână.

―Dacă am înțeles bine, trebuie să te relaxezi în următoareledouăzile?

―Exact!Aarboratunzâmbetmalițios.―N-aisămuncești?Serios?Nicimăcarpuțintel?―Nu!Mărog,așasper.―Cefaciduminică?Undevoiasăajungă?―Nimicspecial,credc-osămăducsăînot…dece?―VinocuminelaPiațadevechituri!―ȘiAbuelo?

―Poatesălipseascăodatăși,dacăîispuncăteiaupetine,osăîntindăcovorulroșu.Astatrebuiesătefacăsăvrei!

―Bineînțeles! i-amrăspunscuunzâmbetpână laurechi. Îmifaceodeosebităplăcere.Pecuvânt,suntîncântatăsămergcutine.Mulțumesc!

Cefaci,Yaël?Erampemargineauneiprăpăstii,cuunpiciordejaîngol.S-aapropiatdemine,m-a luatdegât, și-a lipit frunteadeameaînchizândochii.

―Mi-afostdordetine,așoptit.Nu mi-a lăsat posibilitatea să-i răspund sau să mă gândesc la

declarațialui,m-asărutatcuintensitate,tremuramdincappână-npicioare,apoimi-amînnodatbrațeleînjurulgâtuluisău,căutândsămăapropiitotmaimultdeel.M-aridicatșim-aduspânăîncameramea,pepat.S-alungitpestemine,mi-amscufundatprivireaîntr-alui. Am avut impresia că nu făcusem niciodată dragoste în felulacesta,încet,tandru,așteptândșidândmereumaimultemângâieriși sărutări, pielea noastră se chema și rămânea lipită una decealaltă.

―Dormi,mi-așoptitmaitârziu,cânderamghemuitălapieptullui.Osăplec.

―Rămâi!Gata,mă aruncasem în gol. Am ieșit din pat și am făcut turul

apartamentului, goală și stingând toate luminile, fără să uit săînchid telefonul. Lângă pat, am remarcat ceasul lui pe noptieră;acest fapt simplu m-a tulburat, era acasă la el aici. Am fostrecunoscătoare pentru penumbra care îmi ascundea ochii umezi,apoim-am strecurat sub plapumă șimi-am regăsit locul, locul pecareîl iubeam,înscobituraumăruluilui,elm-acuprinscubrațul,mânais-aplimbatpepieleamea,picioarelenis-auînlănțuit.

Un sărut pe frunte, un al doilea, un al treilea. Cu pleoapeleînchise, am zâmbit. Mă trezeam în aceeași poziție în careadormisem,ghemuitălapieptullui.

―Bunădimineața,așoptitMarc.

―Bunădimineața.Mi-amfrecatnasuldepielealuișiamrespiratadânc.Mâinilelui

mă mângâiau pe spate, pe picioare, pe tot corpul. Ceea ce seîntâmpla era pur și simplu inimaginabil, să-mi încep ziua, osâmbătă,înbrațelelui.M-amdesprinsșiamridicatochiiînspreel,ailuierauîncălipițidesomn,darrâdeau.

―Așrămâneaici toatăziua,mi-aspus.Dar trebuiesădeschidpuținastăzi.

―Câteceasul?Eștiînîntârziere?―Nuegrav,n-amprogramfix.Șin-osămălipsescdeunmic

dejunînpat,cutine.M-asărutatpevârfulnasului.―Sănutemiști,da?Măducdupăcroasanți.―Îmidaivoiesăfacocafea?Aridicatdinsprâncene,afăcutomutrăbosumflată,dupăaceea

chipulis-aluminat.―Odată,îțidauvoie.M-asărutatblândșis-adatjosdinpat.Fărăsămămișc,cucapul

pe pernă, m-am uitat la el cum se îmbracă. Înainte să iasă dincameră,m-aprivit.

―Măîntorc.Am ascultat zgomotul pașilor lui pe parchet, respirațiami s-a

blocat,depanică,defericire,denesiguranță,depoftădemaimult.M-amaruncat pe locul pe care îl lăsase gol și i-am respirat adâncparfumul; spiritulmi s-a liniștit.M-amsculat șim-amdus înbaie.Am stat secunde lungi să mă privesc; părul ciufulit, ochiistrălucitori, gura înroșită. Această imagine din oglindă m-a făcutfericită,amavut impresiacămărecunosc,eramult timpdecândnumisemaiîntâmplase.

Unsfertdeorămaitârziu,cândpuneamdouăceștidecafeapenoptieră, s-aauzitușade la intrare. Înmaipuțindedouăminute,aroma de croasanți calzi a invadat camera, nu se întâmplaseniciodatăasta.M-amstrecuratsubplapumă,Marcaaruncatpungadelabrutăriepepatșis-atrântitpestemine,băgându-șimâinilepe

subtricoulpecaremi-lpusesem.Amscosunțipăt.―Eștigheață!M-agâdilat,amrâscopios.Cânds-aoprit,s-aașezatlângămine

șimi-adatuncroasant.Ammușcatdinelșii-amdatocafea.― Dormi lamine diseară?m-a întrebat după ce am terminat

miculdejunșistăteamînbrațelelui.―Da…laceorăpotsăvin?M-atrântitpespate,s-aîntinspestemineșim-asărutat.―Cândvrei,cândeștipregătită…eute-aștept,mi-aspuscugura

lipitădeamea.

Duminică dimineață am redescoperit Piața de vechituri, măduceam acolo în copilărie cu părinții, dar uitasem totul; aleile,labirinturile, pasajele secrete acoperite, standurile lipite unele dealtele, ca peșterile luiAli Baba. Terenul de joacă al vânătorilor decomori. Anticarii așezați în fotolii vintage își așteptau clienții,vorbeaucuglasscăzutîntreei,conversațialorerauneoriîntreruptădecâteunhohotderâs.CașiMarc,erautoțicalmi,răbdători,nicienervați,nicientuziaștipentrucâțivabănuți,astalecereameseria.Aceastăstaredespiriteracontagioasă,voiamsănumăgrăbesc,săprivesc în jurul meu. Un amănunt m-a amuzat: imediat ce erausinguri,negustoriidevechituristăteaulipițidetelefonulmobil.Amprofitat ca să-l tachinez pe Marc, așadar nu eram singura caresufereadeaceastăprelungireamâinii.PetrecuserămmaimultdedouăorestrăbătândaleilepiețeiPaul-Bertși,dupăspuseleluiMarc,abiaparcurseserămjumătate.Nimicsurprinzătorînasta,căcielseoprea la fiecare stand… Cunoștea pe toată lumea, avea câte uncomentariupentrufiecaremobilă,pentrufiecarenouădescoperire,acceptând toate cafelele la început, apoi păhărelele de vin roșu șifeliiledesalam,cânds-aapropiatprânzul.Măprezenta tuturorca„Yaël…eaesteYaël“,prezentarecareasuscitatmaimultebătăipeumărșiocheadecomplice.SpredeosebiredevizitanoastrălaL’Isle-sur-la-Sorgue, Marc era acasă în Saint-Ouen, aceasta era cealaltăviață a lui, cu prieteni pe care eu și prietenii noștri comuni nu îi

cunoșteamși carevedeau înelpedescoperitorul fărăpereche,pesuccesorul bunicului său; și, de fapt, reputația lor depășeafrontierele micului lor magazin parizian. Marc era talentat și n-oarăta,nuselăudaniciodatăcu„loviturile“lui,cumultelevictoriiînfațatuturorcelorlalți,nicicuarticoluldepresăapărutdecurândșideacăruiexistențăamaflatatunci.

―Ce-icupovesteaasta?l-amîntrebatluându-ldeoparte.― Nimic deosebit, un jurnalist de la Côté Paris a venit în

magazin,amstatdevorbășicâteva lunimai târziuaapărutacestarticol.

―CôtéParis!amstrigatnebunădebucuriepentruel.Astaosă-țiaducăcliențișinotorietate,egrozavpentruafaceriletale.

―Oh,știi…nuceratâta,mergeșinuvreaumaimult…― Nu fi modest, ești printre cei mai buni, după cum spun

prieteniităi,laudă-te!Afăcutomutrăindulgentă.―Decesăvreaumaimult?―Dar…Și-ascufundatochiiîntr-aimeimângâindu-mădelicatpeobraz.―Amtotce-mitrebuie.Inimami-astatînloc.Cevreasăînsemneasta?S-aîndepărtatde

mineșiafăcutcâțivapași.―Continuămîncăpuțin,înaintesămergemsămâncăm?mi-a

spuspesteumăr.Am dat din cap și l-am prins din urmă alergând. Când l-am

ajuns, mi-am lipit brațul de al lui, atingându-i ușor mâna, apoidegetele noastre s-au prins unele de altele ca să nu-și mai deadrumul.

Puțin mai târziu, ne-am făcut loc prin mulțime să intrăm încafeneaua Paul-Bert, localul lui din Piață și cel al lui Abuelo maiînainte.Înmaipuțintimpdecâtenevoiecas-ospun,amfăcutrostdeomăsuțăaproapedebucătărie;amaruncatoprivire în culise.Încăodată,fărăfețedemeseîncarouri,cimesedinlemnrespirând

autenticitateșiconvivialitate,înceamaipurătradițieabistrourilor.Chef-ul țipa la ospătari și totuși câtă eficacitate! Acest bărbatimpozant,cușervetulpeumeri,verificaatentfiecaremâncare,doarprivindu-l simțeai că toți clienții trebuia să fie tratați la fel, cei aicasei,curiosul,turistulamerican,careprobabil,înacestrestaurant,aveaimpresiasăseaflăînacinceadimensiune.Odatăînplus,cuMarc eram departe de barurile cu sushi, impersonale și fărăsavoare.Sămi-l imaginezoclipă în locurilepecare le frecventamcuagențiaechivalacuimagineaunuileuscăpatdirectdinsavanășiînchisîntr-ocușcălaSPA,cucrochetepepostdemâncare.Întimpce aici, cu ochelarii și tutunul de rulat pe masă, bascheții maimodernidecâttoțiceiaicolegilormei,deșidataudin1975,lăsându-iguraapă la gândul tocaneidevită cuvin, era în elementul său șirespira în voie. Totuși mi-am promis să-l fac să mănânce cubețișoarele,doarcasămăamuz.Mi-aluatmânapestemasășimi-amângâiat-ocudegetul;m-amînfiorat.

―Dacămi s-ar fi spusacumzeceani căvoi trăiasta,nuaș ficrezut…

―Nicieu.―Tu,eu,împreunăaici…Îțidaiseama?―Cugreu,i-amrăspunszâmbind.― Săptămâna asta am vorbit cu Cédric la telefon, făcea pe

spionullacerereasuroriitale.Amizbucnitînrâs.Trecândlalucruriserioase acum, mi-a spus că vor avea al treilea copil, tu nu-mispuseseși.

―Sistersecret!― E plăcut să vezi ce fericiți sunt, îți vine să-ți dorești și tu

acelașilucru.―Într-adevăr!Numai că dorința de o astfel de fericire mă părăsea brusc,

imediat ce-mi închipuiam figura lui Bertrand când îl anunțam cărămânînconcediudematernitate.Ospătarulne-aîntreruptcasăneaducămâncarea.Prânzuls-adesfășuratînliniște,doardincândîncândseauzeauzbieretelechef-ului,pecareleuitamfoarterepede.

Marcmi-aspuspoveștidesprePiață,desprecarieraluiAbuelo.Ziuaaceastaerapurșisimplumagnifică,număgândeamdecâtsăprofitde el, să-l aud, să-l privesc, ca și cum serviciul, prietenii, nimicaltcevanumaiexista.Masanoastrăs-aprelungitmult;dupădesertși cafea, am mai luat încă o cafea, ne simțeam bine la căldură;uneorichiarnumaispuneamnimic,privindpurșisimpluînjurulnostru, simțeam o mângâiere ușoară ca un fulg pe mână șizâmbeam.Chef-ulînpersoanăne-aînsoțitlaplecareîntrebându-mădacă îmi plăcuse spectacolul, Marc era un obișnuit de-al casei șicunoșteapersonajul.Înrestullocalului,eranebunie;imediatceuniicliențiplecaude laomasă,eaera luatăcuasaltdealtepersoane,dar eu nu-mi dădusem seama de nimic din toate astea. Îmiimaginam cu ușurință până la ce punct trebuie să-i fi enervat peospătari.Bacșișulpecarel-alăsatMarcaveasălinișteascăspiritele!Când am ieșit, m-a izbit un curent de aer rece venit de pe aleilePiețeișim-amcrispat.Mi-ambăgatmâinileînmânecilegeciișimi-amascunsnasulînguler.

―Vino-aici,mi-aspusMarcdeschizându-șibrațele.M-am ghemuit la pieptul său, deși cred că-i era și lui frig, cu

veșnicasahainădinvelurșiunfularsubțire.―Cumfacidereziști?l-amîntrebatridicândfațaspreel.S-aaplecatșim-asărutatpevârfulnasului.Apoiși-alipitfruntea

deameașim-aprivitînochizâmbind.― Ne întoarcem încet? Îmi închipui că vrei să te pregătești

pentrusăptămânadelucru.―Da.Știasăciteascăînmine.Amfostușuratăcănuamsimțitniciun

reproșînvocealui.

Marc tocmai parcasemașina în fața clădirii mele, noaptea deiarnăcăzusedeja,mi-amdesfăcutcenturașim-amîntorsspreel.

―Mulțumescpentruaceastăzi,mi-aplăcutlanebunie.―Serios?Nute-auderanjatpreatarevechiturile?―Nu.

―Știice-așvrea?―Spune-mi.―Așvreasăpornimladrum,săplecămpenegânditedouă,trei

zile, departe de tot, doar amândoi, pentru ca ziua să nu sesfârșească.

―Numătenta,i-amșoptit.Mi-aaruncatoprivire.―Iartu,număfacesăvisez…―Într-ozi,poate…M-amapropiatdeelși,cândîiluamobrajiiînmâinicasă-lsărut,

m-astrânslapiept.―Tesun,i-amspusînaintesă-lsărutoultimăoară.Nevedem

curând?―Tuhotărăști…―Bun,păi…amplecat.Amdeschisportiera,ampusunpiciorpeasfalt,darm-amîntors

spreel:―Rămâicumineînsearașiînnoapteaasta?Știucănuesteo

escapadă,daremaibinedecâtnimic,nu?Șiamsă-țipropuncevasuper-exoticlacină…

―Nu-mispunecăvreisăcomanzi…―Sushi!―Credcămăîntorcacasă,mi-aspus,cuunaeramuzat.M-amaruncatînmașinășil-amsărutatpasional.―Du-tedupăsushi!azisdupăcenul-ammaisufocat.

Un picmai târziu, stăteam unul lângă altul pe canapea, cândtelefonulmeuavibratpemăsuță.L-amluat.

―EAlice,i-amspusluiMarc.―Șinurăspunzi?―Alo!―Voiamsăștiucefaci,numi-aimaidatniciunsemndeviață

decâtevazile.―Amfostocupată…

Marcși-adusmânalagurăcasănurâdă.―Bine,bine,acontinuatea.Cadeobicei,serviciul,înfine,ăsta

nu-iunmotiv.Ampusdifuzorul.―AmpetrecutweekendulcuMarc.Defapt,eaici.―Poftim?―Salut,Alice,i-aspusel.―Ah…și…ce-ațifăcut?―Chestii,i-amrăspunseu.―Țțțț…bun,nuvreausămaiaudnimic!Veniți lamasăîntr-o

seară,săptămânaasta?AmschimbatoprivirecuMarc.―Cuplăcere,și-aluatelsarcinasă-irăspundă.―Atunci,săfiemiercuri!Aînchis.Voiluamasalasoramea,cuMarc,cauncuplunormal.

Arputeasăparăoprostie,doarîlcunoșteaupeMarccapepropriullorbuzunar,dar situațiamă speria, cuatâtmaimultdacă erau șipărințiimei.NuleprezentasemniciodatăpenimeniluiAliceșiluiCédric,darnicinumăaflasemvreodatăînaceastăsituație.Totulluaoturnurăserioasă,pecareeramincapabilăs-ostăpânesc;pierdeamcontrolul asupra unei părți din viața mea. În mașină, Marcpomenisedeideeadeaplecapenegândite,darnuștiacădecândîmiinvadasedinnouexistența,aveamimpresiacăfăceamtotulpenegândite; mergând până-ntr-acolo încât uitam email-urile șitelefonul pe fundul genții. De altfel, țineam pumnii pentru caBertrand să numă fi căutat, altfel a doua zi avea să fie jale. Amrespiratadânc.

―Nutesimțibine?m-aîntrebatMarc.―Bada,bada,suntbine.―Sigur?Pentrucă,îțijur,detreiminuteamimpresiacăaluat

foccevaacolo,aspuspunându-miundegetpefrunte.Amrâsșim-amsimțitmaibine.―Edincauzacineilasorata?―Nu,darpregătește-te,osăfiecomic.

―Vreasăvadăcasăcreadă,așa-i?―Sepreapoate.―Conteazăpeminecăamsă-idaumotive.Amsăîncepcuasta.M-asărutatpegât.―Și,dupăaceea,așputeasăfacșiasta.M-aluatdemijlocșim-atraspegenunchiilui.―Eadevărat,aiputea.―Doar că launmomentdat va trebui să trecem la chestiuni

serioase, pentru ca ea să nu mai aibă nicio îndoială în privințalucrurilorpecarelefacemîmpreună.

M-asărutatpegură.― Și, lovitura de grație, vompleca în grabă spunându-i că ne

cheamăpatul.M-amlipitdeelarcuindu-mă.―Mda, va fi târziu, foarte târziu, am continuat. Ca acum, de

altfel.Poatecăartrebuisărepetămspectacolulnostru.

11I-amsimțitbuzelepegât,amzâmbitcândîncădormeam.M-am

ghemuitșimaistrâns,apăsându-ibrațulcucareîmiînconjuratalia.Nuaveamchefsămătrezesc,voiamsărămânacolo,ascunsă,toatăziua.

―Aidormitbine?mi-așoptitlaureche.M-amîntors,dorindsă-lvăd.―Da.Foartebine.Dartu?―Caunbebeluș.M-aașezatpespateși,trecândpedeasupramea,aaprinsveioza

depenoptierășiși-aluatceasul;s-astrâmbat,dupăcarel-apuslalocpenoptieră.Și-alăsatprivireapesâniimei,eui-amtrecutmânaprinpăr.

―Câteceasul?―07:30.―Nu,nu-iadevărat…voiamsăfiulaserviciulaora08:00șiam

uitatsăpunceasulsăsune.―Nu-inimic,osăfiiacololaora09:00,nu-imoartedeom.―Da,laurmaurmei.Euamspusasta?―Potsăvincutineladuș?m-aîntrebatdândsăseridice.―Sănupierdemtimpul!M-asărutatși,a fostmaiputernicdecâtmine,m-amagățatde

gâtullui.S-aridicatși,fărăsăîntrerupăsărutulnostru,s-aeliberatșiapoi,dintr-osăritură,aieșitdinpat.

―Vezi,nueu sunt cel care lenevește subplapumă,mi-a spusdispărândînbaie.

Amprivittavanulzâmbind.Într-untârzium-amsculatșim-am

duslângăelsubapă.Afostfoartecomplicatsăstaucuminte,daramrămasfermă,nueratimpdezbenguială,treburileașteptau.Dupăces-a uscat, Marc a sărit în aceleași haine din urmă cu o zi și mi-apropussăfacăocafea.Niciodatănuîmiîncepusemozidemuncăastfel;măaflamîncălaomiedeleghedeagenție!Totuși,cândmăîmbrăcam, am simțit cum gândul, încetul cu încetul, mi semobilizează, ca și cumuniforma— costumul taior cupantalon șipantofiicutoccui—alcătuiaunzidîntreparantezaweekenduluișiresponsabilitățilemeleprofesionale.Amîncheiattotulcumachiajulșicoadadecalregulamentarepentruserviciu.Măpregăteamsăies,cândamvăzutpenoptierăceasulluiMarc.M-amașezatpepatșil-am luat înmână; l-amatins cuvârfuldegetelor, extaziindu-mă înfațafinețiiacelor,amoliciuniipielii,aformeibrățăriimodelatepeîncheietura lui. Am oftat adânc ridicându-mă și am pornit sprebucătărie.

―Poftim,uitece-aiuitat,i-amspusluiMarccândturnaadouacafea.

S-aîntorsspremineșim-aprivitatent,cuunaerindescifrabil.―Celălalteualtău,mi-aspus.Nu greșea; cu cât treceau minutele, cu atât Yaël cea din

weekend adormea, pregătindu-se să hiberneze zile lungi, lăsândloculceleilalte,Yaëldelaagenție.Nuputeamsăfacnimic,astaera,chiar dacă rămăsesem în urmă în privința planificării meleinterioare, îmi plăcea să intru în această a doua piele. M-amapropiatdeel,i-amluatmânașii-ampusceasulfărăgrabă.

―Mulțumesc,mi-așoptitdându-micafeaua.

MașinaPorscheaopritînfațaagenției;mi-amdesfăcutcentura.―Dedataasta,chiaresfârșitulweekendului,mi-aspusMarc.―Da…osăamfoartemultdelucru,dar…M-aîntreruptcuunsărut.―Vinodisearălamagazindacăvrei,chiarșitârziu.―Teținlacurent,i-amșoptitdesprinzându-mădeel.M-am dat jos din mașină și i-am aruncat o ultimă privire,

trântind portiera. Începând de acum, trebuia să mă concentrezasupramuncii,sănumămaigândesclael,nicilaclipelepecarelepetrecuserăm împreună în ultimele două zile, orice abatere aatențieiîmierainterzisă.Cutoateacestea,totn-ampututsănumăîntorcînmomentulcândamîmpinsușagreaaclădirii;i-amtrimisunzâmbetluiMarc,oftând,șielapornitmașina.Tăcereadincasascăriim-asurprins;deobicei,laoraaceastaeraanimație,începeausăvinăcolegii.Cândamintratînagenție,surprizan-afăcutdecâtsă-mi crească. Era ora 09:05, nicio lumină nu era aprinsă, niciuncalculator, niciun zgomot, nimic care să poată să arate prezențamăcarauneipersoane.Storurileerautraseșieraunfriggroaznic.După ce amapăsatpe întrerupător, amavansat în spațiul deschisfrecându-mi brațele. Cine avusese ideea să întrerupă căldura laînceput de decembrie? Biroul lui Bertrand era scufundat înîntuneric.Nu-miplăceaasta șimaiales chiarnu înțelegeamce sepetrecea. Nedumerită, mi-am luat telefonul și am verificat mail-urile,măuitasem laeleatâtdepuțin înweekend, încâtpoate îmiscăpasevreoinformație.Darnu,nimicspecial,fuseseliniște.

―Suntaici,Yaël.Amtresăritșim-amîntors,cumânapeinimă.―Bertrand,m-aisperiat!Aiomaniesăaparipeneașteptate.―Vinope-aici!Nu avea nici haină, nici cravată, iar mânecile cămășii îi erau

suflecate. Hotărât lucru, ziua începea într-un mod ciudat. Ce seîntâmpla? Ce-mi ascundea? Chiar nu-mi plăcea asta. Am întârziatcâtevaclipepânăl-amurmatînsaladeședințe.

―Staijos,mi-acerutdupăceamintrat.L-am ascultat. A închis ușa dupămine și a început sămeargă

încolo și-ncoace fără să spună un cuvânt, dus pe gânduri. Păreaextenuat.Erararisimsă-lvădastfel.

― Am dat o dimineață liberă echipei, m-a anunțat fără să-miaruncevreoprivire.

De când făcea asemenea lucruri? Pe la spatele meu și laînceputuluneisăptămâniatâtdeîncărcate?Problematrebuiasăfie

gravă.S-aopritînfațauneiferestre,privindpestradă,cumâinileînbuzunare.

― Îți amintești?Urma să revin cu subiectul ăsta lamomentuloportun,înlegăturăcuasocierea.

Asocierea…eramatât de ocupată, că opusesem într-undulapîncuiatbine.Brusc,amavutsentimentulcărespircugreutate,căomingedeplumbcădeapestemine.

―S-auschimbatmultelucruridecândamavutdiscuțiaaceea.Amluatniștedecizii…

Inimaadatsă-mispargăpieptul.Dupămișcareaumerilor,amînțelescăBertrandrespiraadânc.S-aîntorsșis-aopritînfațamea.Și-a sprijinit pumnii pe masă și m-a țintuit cu privirea. Nu-icunoșteam o față atât de serioasă. Cred chiar că nu îl văzusemniciodatăașa.Eragrav.

―S-aterminatcuagenția.Începoaltăafacere.Amavutnevoiedecâtevasecundepentruca informațiasă-mi

ajungă la creier; nu era posibil!Nu! Cumputea să facă așa ceva?Mie, tuturor celorlalți. Ne speteammuncind pentru el de luni dezile,deanidezile.Șiîndrăzneasăpărăseascănava!Sănelasebaltă.Săsedescotoroseascădenoidupăcenestorsesede totceputuse.M-amridicatdintr-unsalt.

― N-ai dreptul! Pui lacătul pe ușă acum când afacerea emaiînfloritoarecaniciodatășicândavemomulțimedeproiecte!Cum…

―S-aterminatpentrumine,nupentrutinesaupentruceilalți.M-amînecat.― Dar… dar… ce vrea să însemne asta? O să te înlocuiască

cineva?Eramaimult o afirmație decât o întrebare.M-amprăbușit pe

scaun și am pus coatele pe masă luându-mi capul în mâini. Nuștiamsălucrezdecâtcuel,elmăînvățasetotul,fuseseghidulmeu,profesorulmeu.Erapiedestalulmeu.Erambunăsămăducsă-micaut de lucru în altă parte. Viitorul meu profesional tocmai seprăbușise ca un castel din cărți de joc, eram goală, crezusem căatinsesem fundul prăpastiei când mă trimisese în concediu, dar

perioadacareseanunțaaveasăfiemaireadecâtorice.―Yaël,uită-telamine!Am ridicat capul evitându-i totuși privirea; m-am uitat în

dreapta,înstânga,amscrutattavanul,apoimochetași,însfârșit,uninfimfirdeprafcarezburaprinaer.Abătutcupumnulînmasă,amtresăritșii-amînfruntatprivirea.Furialuirecemi-aamintitdeceadelaînceputurilecariereimeleaici.

― O faci intenționat, nu-i așa? Maturizează-te un pic! Tu măînlocuiești!

Respirațiamis-atăiat.Els-aașezatpecolțulmesei,deodatămaicalm,parcăscăpasedeogreutate.

―Dar…Bertrand…trebuiasăfimasociați…Amnevoiedetine.Aschițatunzâmbet.―Suntlunidecândtepregătescșisăptămânidecândîțitestez

capacitateadeaconducesingură.Crede-mă,dacăfacastaepentrucăeștipregătită,nuașpuneînpericolaceastăafacereîncaremi-amlăsatpânășicămașadepemine.Faptulcă-miieiloculestemeritultăușidoaroconsecințălogică.

―Dar…― Preiei așadar succesiunea de la mine începând din acest

minut. În ce mă privește, am alte proiecte în minte. Rămânproprietarulspațiului,îmiveiplătiochiriecvasi-simbolică.Îțicedezpatruzecișinouălasutădinacțiunilemeleșiîmivoiîncasaodatăpeandividendele.Înafarădeasta,tueștișefa.Etreabatasăgăseștiun echilibru. Echilibru în viața mea… Vom anunța după-amiazătoatăechipa,ceva îmispunecăuniivor fi fericiți.Aidoveditcă teînțelegimultmaibinecueidecâtmine.Tevoi susțineo lunăsaudouă,dacăenevoie.

Ce?Cum?Nu!Nuașaderepede!Cemise-ntâmpla?Deceeramîntr-o asemenea stare?Paralizatădin cauzapanicii, cu transpirațiirecipespate,mâinileumede,tâmpleledureroase.

―Bertrand,amnevoiedemaimulttimp,l-amimploratcuunfiriceldeglas.

―Într-ozisaualta,tottrebuiesăsariînbazinulmare.

Înmomentulîncarecolegiimei—angajațiimei?—auvenit,laînceputuldupă-amiezii, am fugit șim-am încuiat în toaletă.M-amrezemat de chiuvetă și mi-am privit imaginea în oglindă. Dublulmeum-a interpelat:Rahat! Ce se-ntâmplă-aici, Yaël? E visul viețiitale!Agențiaesteata.Șiacum,cândți-afostoferităpetavă,facipetimida,pefricoasașiuițicăeșticeamaibună.Tueșticeacareegatasăcalcepetoatălumeaînpicioarecasăobținăputerea,careși-apuslabătaietoatăviațapentruasta.Nimicnus-aschimbat.Măînșel?

―Revino-ți,amspussecimaginiimele.Eadevărat,eusuntasta.Fusesemprevenită,ammuncitperupte

casămăafluastăziaici.Era timpulsămăarunc îngroapacu lei.Stăteauîn jurulmesei,Angéliqueavusesegrijăsă laseunloc liberpentrumine,i-amfăcutunmicsemnderefuz,dupăceamîntâlnitprivirea hotărâtă a lui Bertrand; trebuia să încep de-acum să-miasumrolulașezându-măfărăezitarelângăel,lanivelullui.Perfectdestins,aînceput:

―Înlunaseptembriedinacestan,văinformamînlegăturăcuuneleschimbăricareeraposibilsăseîntâmpleaici.Înființezonouăfirmă.Începânddeacum,suntețisubconducereaaltcuiva,cutoateschimbărilepecarelepoateimplicaacestlucru.Dupăcumbănuiți,estevorbadeYaël.

S-auitat lamine,s-adatdoipași înapoișimi-afăcutsemnsă-iiaulocul.

―Bunăziuacelorcucarenum-amîntâlnitîncă…Am respirat adânc, închizând ochii câteva secunde. Zeci de

amintiri mi-au venit în minte, începând cu cea din ziua în carepusesem piciorul aici și până la cea când crezusem că voi ficoncediatădupădisparițialuiMarc,apoiprimelevictoriilacapitolulcontracte,concediulforțat.Amrevăzutstudentastângaceșileneșăși am fost conștientă de ceea ce eram astăzi, o femeie de afaceriputernică. Mi-am înălțat cu vioiciune capul. Le-am trasat în liniimari proiectele și ambițiilemele în privința agenției. După aceea,m-amîntorsînspreBertrand.

―Aicevadeadăugat?

Adatdincapcănu.Apoiamprivitdinnouechipa.―Întrebări?Tăcere.―Eibine,încazulăsta,latreabă!Toatălumeas-aridicat,l-ausalutatunuldupăaltulpeBertrand

urându-isucces,dupăaceeafiecareavenitsămăfeliciteînaintesăseîntoarcălatreburilesale.Dupăcesaladeședințeafostgoală,amrăsuflatușuratășim-amprăbușitpeunscaun.Eramepuizată,darfusesemaidegrabăbine.

―Te-aidescurcatperfect.― Mulțumesc, Bertrand. Ești sigur că nu vrei să mai rămâi

puțin?―Fotoliuldeșefepreamicpentrudoi.

Eraaproapeora21:00,agențiaeragoalăacum;chiarșiBertrandplecase.N-așfiîndrăznitniciodatăsă-lîntrebceîimotivasedecizia,totușiaveammarenevoiesăaflu.

Stăteam la birou privind totul în jurul meu; aceasta era dejacasa mea și va deveni și mai mult. Fără să cer nimic, tocmaiprimisemceeacen-așfi îndrăznitniciodatăsăvisez,viațameanuputea fi mai bună de-atât. Numai că visurile, consacrareaprofesională șiperfecțiunea îșiauprețul lor. Știamcăatunci cândpreieioafacere,suntdeciziideluat,uneoridificile,trebuiesăștiisătaiîncarnevie.Nueraevident,dareraindispensabil.Știusemastadintotdeauna.Ampusmânapetelefoncasăcomanduntaxi.M-amdus din nou la toaletă și mi-am văzut chipul răvășit. Ziua lăsaseurme.

Luminiledinfațamagazinuluidevechiturieraustinse,darnușiceledininterior.L-amgăsitpeMarclustruindomobilă.Amîmpinsușa și am auzit muzica. Uram hazardul; asculta Supertramp.UltimeleacorduridinDon’tleavemenowaurăsunatînmomentulîncareels-aîntorsspremineșiunzâmbeti-aluminattrăsăturile.S-aapropiatdându-șijosochelarii,caprimaoarăcândamdatpesteel,cușaseluniînurmă.

― Pari obosită, mi-a spus tot mai aproape de mine, carerămăsesemînprag.

―Ozigrea,într-adevăr.―Vinoînbrațelemele…Zâmbetul i-a dispărut când a văzut în spatelemeu taxiul care

măaștepta,culuminileaprinse,înstradă.S-aîncruntat.―Nurămâi?―Nu.―Dece?Nedumerit, a rămas la un metru de mine și m-a țintuit cu

privirea.―Yaël,cese-ntâmplă?―Osăneoprimaiciamândoi.Nuareniciunrost.S-adatînapoi,cașicuml-așfilovit.Control.―Desprecevorbești?―Ascultă,ne-amsimțitbineîmpreunăînultimultimp,darnu

am…suntempreadiferiți.Și-aîndreptatspatele.―Îțibațijocdemine?s-anăpustitasupramearăstindu-se.―Fiilucid,noidoinusuntempeaceeașilungimedeundă.Eu

suntambițioasă,tutemulțumeșticuceai,ceeacenupotsă-nțelegcu niciun chip. N-am timp de pierdut, nici loc să mă încurc înamănunte…

―Săteîncurciînamănunte!Dar…― Nu face pe miratul! Ți-am spus de la început, nu mă

intereseazărelațiiledecuplu,de îndrăgostiți, familia, toateastea…puținîmipasă,nuăsta-ivisulmeu.Dacăaififostaiciînultimiizeceani, ai fi știut că lamine, în general, asta nu depășește două, treinopți.

Aparcursdistanțacareneseparașimi-aprinsmâinile,eunum-am clintit și l-am sfidat din priviri. Control. Nu mi se păruseniciodatăașadeînalt.

―Undeești?Yaël?Nueștituticăloasaasta!Mâinileluiauurcatpânăm-auținutdegât,cumîiplăceaatâtde

multsăfacăatuncicândmăsăruta.Mi-aprivitcuatențiefața,părul,cu privirea din ce în ce mai dură, fălcile strânse, respirațiaîntretăiată;mâinileluimăapăsaudinceîncemaitarepeceafă.Amrămasimpasibilă.Control.

―Înotînplindelir,aspuscuvocealuigravă,șimaiobosită.―Când am început, chiar tumi-ai spus că fiind imediat după

divorț…Mi-adatdrumul,cașicumatingereameaîlardea.Afăcutcâțiva

pașiînapoi,alăsatde-acumodistanțădenetrecutîntrenoi,fărăsămă scape din ochi, cu privirea din ce în ce mai întunecată. Segândeaînmareviteză,simțeamasta.Pemăsurăcetreceauclipele,furia îi creștea, corpul i se încorda, a strâns pumnii, venele de latâmple îi zvâcneau. Părea complet ieșit din fire. Nu-l văzusemniciodată scos dintr-ale sale, el întotdeauna atât de calm și denepăsător.Făcusembinecănulăsasemaceastădeciziepentrumaitârziu.Control.

―Dacăaicrezutcăvoiamaltcevadecât…―Decâtsăteculcicumine?atunatel.Drăcie!Cumampututsă

mă las păcălit astfel? De o ticăloasă de cea mai joasă speță cuputință.Vasăzică,așafaci,tefoloseștideoamenișiapoiîiarunci?Aiomorât-o pe cea pe care o cunoșteam, ai călcat-o în picioare, airedus-olacenușă.Cinetecrezi?

Cuomișcareabrațului,m-aalungat,cuunaerdezgustat.I-amsusținutprivirea.Control.

―Te-aiuitatlatine?Cecrezicăschimbidacăîțipuitocuri?Nuești decât o fetiță care se entuziasmează crezând că se joacă încurtea celor mari. Îți permiți să judeci viața altora și să-i iei deproști. Când de fapt tu nu valorezi nimic. Nu respecți nimic, nicimăcarpe tine.Eștigatasă tevinzipentru jobul tăuderahat.Ar fitrebuit să înțeleg din ziua în care te-am văzut plecând de la oîntâlnire și umflându-te în pene cu tipii ăia obsedați de bani. Eștirece,eștigoalăpedinăuntru.Suniagol.Eștimoartă.Nuenimicîntine.

Nu folosea la nimic să mai rămân, nu făceam decât să

înrăutățescsituația.Șilucrurileeraude-acumclare.Control.―Suntașteptată,telas.―Mda,astae,șterge-o!Urcă-teîntaxi,întoarce-telaviațatade

rahat,ascuipatel,cuvoceaplinădeamărăciune.Cândmăgândesccă din cauza ta am fost gata să mă cert cu Adrien, luându-țiapărarea,găsindu-țiscuze!Cândtufacirăupestetotpeundetreci,murdăreștitotul,Yaël…

Și-a frecat fața cumâinile. Am cuprins cu privireamagazinul,înaintesămăuitlaeloultimădată,apoim-amrăsucitpecălcâie.

―Regret prima oară când ai intrat aici, a spus când eram cumânapeclanță.Trăiammaibinecuamintireatadecâtsăvădceaidevenit.Nuvreausămaiaudvreodatăvorbindu-sedetine,Yaël.

Control. Fără sămă întorc, cuunmersmândru șiprofesional,amajuns la taxi,al căruicontorcontinuasămeargă.Șoferulmi-adeschisportiera, amsărit înmașină, ampuspoșeta lângămine șiamluattelefonulcasăvăddacăn-amprimitvreunmail.S-afăcutcevamaiîntuneric,luminiledinmagazintocmaisestinseseră.

―TotstradaCambronne,înarondismentulcincisprezece?―Da,sămergem!Am închis pleoapele în momentul în care mașina a pornit.

Control.Gata,serezolvase.Puteamsătreclaaltceva.Parcurseserămdeja o bună bucată de drum, cel puțin trei străzi, când controlulasupra corpului meu a derapat pe neașteptate. După ce mi-amaruncat telefonul mobil în poșetă, m-am apropiat de banchetașoferuluiagățându-mădetetieră.

―Opriți,vărog!Imediat!Elaoprit,euamdeschisimediatportiera,amieșitdinmașinăși

amfăcutcâțivapașicasămăducsăvomit,unpicmaideparte,într-o rigolă. Mă țineam de abdomen, scuturată de spasme tot maiviolente;prețuldeplătit.Dupăcâtevaminute,osticlădeapămi-aapărut sub nas, însoțită de batiste de hârtie.M-am clătit șim-amșters la gură, apoi mi-am reluat locul pe bancheta din spate ataxiului. Șoferul, temându-se de bună seamă pentru curățeniabanchetelorsaledepiele,mi-adatopungădehârtie.

―Mulțumesc,i-amspuscuovocerăgușită.Darnuvoimaiaveanevoie,atrecut…gata…

Cândamajunsacasă,fărăsăaprindluminile,amstatnemișcatăîn picioare în fața ușii, minute lungi. Mâinile au început să-mitremureviolent,ceeacem-afăcutînsfârșitsăreacționez.Cugesturisacadate, mi-am scos paltonul și l-am pus în cuier. A trebuit săîncercdedouăorisă-mitornunpahardeapămineralădelagheață.Amintratîncameramea,ampuspantofiiLouboutinlalocullorîndressing. Înainte să înfrunt cu privirea patul încă nefăcut, amrespiratadâncdeschizându-mișiînchizându-mimâinilecasălefacsă nu mai tremure. După aceea, cu meticulozitate, am schimbatcearșafurile,aveamnevoiedeunelecurate, imaculate,mirosindaspălat.Amtrascuînverșunaredecearșafcasă-lîntindcâtmaibineposibil, când inima mi s-a încleștat atât de tare că m-a durut,respirațiamis-atăiatoclipăscurtă,șimi-amînăbușitunțipăt.Amînchis ochii ca să-mi revin, bătând cu pumnul în saltea. Control!Control! Control! Am aruncat așternuturile murdare în fundulcoșuluiderufe.Hainelecucarefusesemîmbrăcatăpesteziauajunstot acolo. Apa de la dușmi-a înghețat pielea, am strâns din dințifrecându-măenergic,chiarși fațameaaavutdreptul launmasaj.Apoi, fără să arunc vreo privire imaginii pe care mi-o întorceaoglinda, m-am ocupat de dinți: periuță electrică, după aceea ațădentară. Am îmbrăcat o pijama curată, după care am deschissertaruldelanoptieră,deundeamluatblisterulcusomnifereșiamînghițituncomprimat,bândtoatăapadinpahar.

Ampututînsfârșitsămălungescînpat,cutelefonulînmână.Control. Aveam o treabă de făcut; am șters un număr de telefon,unulsingur.Dupăceampusceasulsăsuneșiamstinslumina,amrămasnemișcată,cuplapumaridicatăpânălagât,cuprivireafixăîntavan.

Alungă naturalul și el se va întoarce în galop. Acesta a fostprimul meu gând când am deschis ochii, la 06:28. Eram dejaconectatălaserviciu.Douăminutemaitârziu,asunatceasul,m-am

sculat, am făcutpatul șimi-am luat ținuta sport.Laora07:00,amtrecutpragulpiscinei,spremareasurprizăaagentuluideserviciu.

―DomnișoarăYaël,măbucursăvăvăd!Atrecutmulttimp!―Amavutundosarvechiderezolvat.Darnuvăfacețigriji,e

dedomeniultrecutului.―Suntețisigurăcăetotulbine?―Hm…bine…foartebine,i-amrăspunsoftând.

La 08:57 m-am așezat la birou, gata să-mi încep ziua. Zeceminutemaitârziu,Angéliques-aapropiat:

― Îmi închipui că acum n-o sămai vii să bei cafea cu restulechipei?

―Bada,bineînțeles,i-amrăspunsridicându-mă.Amurmat-oșiamfostîntâmpinatădezâmbetelargi,mis-adat

ocafeașim-amrezematcucoateledeinsulițacentralădinkitchen.―Salut,șefa!aexclamatBenjamin,dezlănțuit.Cecool!Credcă

aifăcutopetreceredepominăaseară!Aiofigură!Mahmureală?Dacăaiști…―Putemsăspunemșiașa…― Acum, serios vorbind, ai în vedere schimbări mari, după

plecarealuiBertrand?Tot cu ochii în gol,mi-am repetat nouamantră:Control. I-am

adresatoprivirehotărâtă.― Într-adevăr, vor fi schimbări. O să vă spun în întâlniri

individuale.―Veștibune?―Așacred.M-amridicat.―Vălas.Înmomentulîncareamajunsînspațiuldeschis,m-amîntors.―Angélique,pleclacâtevaîntâlniri.―Preabine,îțipreiaumesajele.―Banu,viicumine.

Pânălasfârșitulsăptămânii,m-amepuizatmuncind.M-amdus

la toate întâlnirile programate în săptămânile trecute, aproapeîntotdeaunaînsoțitădeAngélique—vafiprintreprimiicarevorfiavansați.Amînceputinterviurile.Rămânândatentălaideilelorșiladorințadeaevoluaîncarieră,lefăceamcunoscutehotărâriledejaluate. Nu pierdeam timpul. Prin toatemijloacele, trebuia să dețincontrolul, astfel că imediat ce primeam un apel care nu avealegătură cu munca sau funcția mea, îl trimiteam automat cătremesagerie. Făceam în așa fel încât sămă întorc din ce în cemaitârziu acasă. Când în sfârșit mă prăbușeam pe pat, înghițeambomboanameapreferată,somniferul.

Vineridimineață,Angéliques-aprezentatlamineînbirou.―Yaël,credcăaioproblemăcutelefonul.―Banu.Dece?― Îmipare rău că te contrazic, dar separe cănimeninumai

poatesă-țilasemesaje,căsuțavocalăeplinăpânălarefuz.―Bine…osăvăd.Mulțumesc!Amluattelefonulșiamverificatmesageria.Înclipaîncaream

auzitvoceasuroriimele,mi-amregretatgestul.Îmilăsaseunprimmesaj marți dimineața: „Surioară, rămâne valabil pentru mâine?Suntașadeemoționată la ideeacăosăfiiaicicuMarc!Nu-ți facegriji,n-amasmuțitcavaleria.Sună-mă,pupici.“Amînchisochii.Aldoilea mesaj, miercuri dimineață: „Yaël, sunt îngrijorată, venițidiseară?Cédric o să-l sunepeMarc.“Mi-amdusmâna la gură.Altreileamesaj,miercuriseară:„TocmaiamvorbitcuMarclatelefon!Ce-icupovesteaasta?Sună-măimediat!“Joilaprânz:„Cetâmpeniisunt astea? Nu pricep nimic! Te-ai țicnit de-a binelea? Ce te-aapucat? Sună-mă!Eunordin!“Tot joi, dedata asta seara, dar amavut surprizasăaudvoceacumnatuluimeu: „Yaël,nusuntgenulcare să se amestece în treburile altora, dar vin de la Marc…împreunăcuAdrien, l-amsilitsăvorbească…afostcomplicat,darpânălaurmăne-aspus.Nuterecunosc.Decete-aijucatcuel?Cumaiputut să-i faciasta?“Pecelelalte le-amșters fărăcamăcarsă leascult.

AmauzitîndepărtarevocealuiAngélique:

―Asositpersoanacucaretrebuiasăteîntâlnești.Vreisă-ispunsăaștepte?

Amridicatochiispreea,contururileisevedeauvag.―Plângi?Olacrimăacurs.―Nu,i-amrăspunstrecându-mimânapesteobraz.Aliceaîncercatsămăsunelaintervaleregulatetotrestulzileiși

euotrimiteamdefiecaredatălacăsuțavocală.DupăaceeaavenitrândulluiAdrienșin-afostnevoiesă-lascultcasăștiucă,probabil,mă făcea în toate felurile, iar Jeanne i s-a alăturat. Cât timp voiputeasă-iignorșisăevitsă-iînfrunt?Deceeramsigurăeracănuvoiam să-i aud, să le ascult reproșurile, atacurile.Aveamde furcădestul cu conștiința mea. Sora mea, pe care poate de asemeneaerampepunctuls-opierd,vatrebuisăsemulțumeascăcuunSMS:„Alice, nu vei înțelege, am făcut o alegere pe caremi-o asum, nuputeamsăfacaltfel.Spercămăcartumăveiierta.Lasă-mitimp!Tesărut.“ Am apăsat pe tasta de trimitere înainte să cedez și să cerveștidespreMarc.Cumputusemsă las lucrurile săajungăatâtdedeparte între noi? Știam de la început că nu voi putea să-i acordloculpecareîlmeritaînviațamea,cănueramaceeacareîlvafacefericit. Dacă acelewonderwomen care au totul existau, eu numănumăramprintreele.Concluziaeradureroasă:lăsându-mădusădeval,îideschisesemcaleacătreinimamea,îliubeamprintoțiporii,îliubeampurșisimplu.Îlașteptasematâtdemulttimp,însănumaieram disponibilă, deși îl voiam mai mult decât orice. Când măgândeamlael,mădureatotul:misepuneaunnodîngât,numaireușeam să vorbesc, deși era tocmai fundamentulmeserieimele,mușchii îmi paralizau și îmi venea să dau totul dracului.Durereaputea să mă cuprindă oricând, corpul, inima, capul mă dureauîngrozitor. Îmipetreceam timpul ascunzându-mimâinile care îmitremurau aproape în permanență. Îmi reveniseră grețurile șighemulînstomac,iarășinumaimâncamnimic.Eramcaodrogatăîn sevraj. Cum închideam ochii, îmi apărea chipul lui din seararupturiinoastre,îirevedeamprivireaîncărcatădeurășidedezgust,

îiauzeamvorbelemânioase.Eramdevastatăpedinăuntru.Nueranevoiesăolungesc.Alicemi-arăspunspeloc:„Nutemairecunosc.Mi-ampierdutsurioara.Nureușescsăînțeleg…“

Venea Crăcinul, la fel și părinții mei, durerea se închista. Îmipetreceamzileleșiopartedinserilaagenție.Nopțilelepetreceamîncăacasă,numaiaveamnevoiedesomnifere,sfârșindprinamăprăbuși din cauza lacrimilor, dar ele nu-mi aduceau niciun fel deodihnă,într-atâteramdechinuitădecoșmaruri,demigrene,derăulla stomac. Nu schimbam cu Alice decât SMS-uri banale despreorganizareasărbătorilor:cinecevaface?Unde?Cadourile?Meniul?Reușeamsă fac față laagenție, sau înorice cazașa speram.Eramadeseaabsentăîntoiulședinței.Șicândreveneamcupicioarelepepământ,numai știamunde sunt. Fără să fi vorbit vreodată cueadespre asta, Angélique, care nu mă scăpa din ochi, rezolvaîntotdeaunasituațiadinmers.ÎlsolicitamdinceîncemaipuținpeBertrand,pentrusingurulșibunulmotivcăfugeamdeelpentrucănuvoiamsă-șideaseamaîncestareproastăeram.Măagățamdeagenție,ovoisem,oaveam,făcusemtotulpentruasta.

Eramîn23decembrie,părințiimeitocmaiaterizaserălaOrlyșieu nu eram acolo ca să-i întâmpin. În mod obișnuit, era singuraabatere de la programul de lucru, mă întâlneam întotdeauna cuAlice și mergeam împreună. Anul acesta, fugisem de sora mea,amânând la maximum confruntarea, dându-i motive să fiublamată, folosindu-mădescuzadeaura serviciului;dădusemtreiziledeconcediuechipei.Erautoțipepiciordeplecare,cuatâtmaibinedispușicucâttocmaiprimiserăprimadesfârșitdean.Abiaseînchiseseușaînurmalor,căzâmbetuldefațadămis-așters,m-amrăsucitpecălcâie,gatasă-mireiauloculînfațaecranului,cândamîntâlnitprivirealuiBertrand.

―Yaël,înbiroulmeu!Amoftat.Eîncăaici…Laprimavedere,erahotărâtsă-șiexercite

putereapânăînultimulminut.Târându-mipicioarele,m-amdusșiamluatlocînfațalui.

―Ebinesăaigrijădeechipă.Dardacăvreisă-țimeargăbinepetermenlung,vatrebuisăaigrijășidetine.

M-amîncordat.―Nuînțelegcevreisăspui!Nu-țifacegrijiînprivințamea,i-am

răspunsrespingându-iremarca,cuungestalmâinii.―O, începrivește jobul,nuenimicdezis!Nusunt îngrijorat

pentru viitorul agenției decât dacă tu continui să rătăcești ca unsufletpierdut și rezultatele teobsedează într-unmodpatologic.Aigrijă!Înainte,colegilortăileerafricăsaurefuzausălucrezealăturidetine.Astăzi,vinlaminecasăștiecesăfacăsăteajute.Credeaicănu ți-a remarcat nimeni ochii roșii dimineața când vii? Sau cândpleciîngrabăsăteîncuiîntoaletă?

Amfostdescoperită. Eramepuizată.Voiamsă fiu înaltăparte.Oriunde,numaiaicinu.

―Nu-inimic,osă-mitreacă.Mi-am întors fața, refuzând să-i susțin privirea, simțindu-mi

lacrimilefoarteaproape.―Num-amamestecatniciodată înviațapersonalăanimănui

de-aici, dar s-a întâmplat ceva în viața ta care ți-a făcut bine, te-afăcutmaibunăși,dintr-odată,ți-aipierdutstrălucirea.Imediatdupăcete-amanunțatdeplecareamea.

―Refuzsăvorbescdespreasta,i-amrăspuns,gatasămăridic.―Prie…prietenuluitău…celpecarel-amvăzutîntreacăt…i-a

picatprostpromovareata?M-amprăbușitdinnoupescaun,cuspateleîndoit.―Nu…nu-iasta…nicimăcarnuștie,defaptnimeninuștie,i-

amrăspunsfărămăcarsă-midauseama.―Nuînțeleg.―Ampreferatsă-lpărăsesc…Mi-a scăpat fără voie. Cădeam atât de jos, că tocmai mă

confesasemluiBertrand.―Dece-aifăcutasta?―Pentrucănum-așfidescurcat!i-amrăspunsridicândtonul,

incapabilăsămăstăpânesc.

―Cineți-azisașaceva?―Tu!― Eu? Asta chiar că-i bună! Când ți-am spus eu să alegi între

carierășiviațapersonală?Amsăritdepescaun,scoasădinpepeni.Cetotspunea?―Tottimpul!Rămâiconcentrată,Yaël!l-amimitatagitându-mă

ca o nebună în fața biroului lui. Nimeni și nimic nu trebuie săintervinăîncarierata!Decâteorimi-aispusasta?

―Astanuînseamnăcătrebuiesăfiisingură.M-amopritfulgerându-lcuprivirea.Drăguț,n-amcezice!Ebun

sădeasfaturi,cândsinguraluiobsesieejobul!―Bada!Tueștisingur!Astatrebuiesăînsemnecăeobligatoriu

pentruareuși.―Nusuntneapăratunexempludeurmatși…―Nu-țibatejocdemine,Bertrand!Nuți-aipărăsitsoțiapentru

carieră?―Deundeaiscosasta?s-aenervatel.Șinu,ampărăsit-opentru

cănumaimergeamînaceeașidirecție,nueacelașilucru.―Estecașicum…―Teînșeli!M-am postat în fața lui, cu mâinile în șolduri; îmi venea să-l

omor.Măpriveafix.―Ajunge,Bertrand!Să terminămcu joaca.Mi-amclăditviața

pefelultăudeaacționa.Recunoaște,i-amcerut,cuvoceavibrându-midefurie.

Aoftatadânc.― Când îți spuneam că nimeni nu trebuie să se amestece în

carierata,voiampurșisimplusăspuncănutrebuiesărenunțilaambițiiletaledincauzapersoaneicucaretrăiești.Cândfaciașa,într-o zi sau alta o dai în bară și sfârșești prin a-l face pe celălaltresponsabildeeșec.Nutrebuiesăsepunăproblemauneialegeri.

―Șicopiiitu?aminsistat.Trebuiasăgăsescunmotiv,unulsingurmăcar,caresăjustifice

cefăcusem.Eraimposibilsămăfiînșelatînasemeneahal!Arfifost

insuportabil!― Copiii mei sunt mari acum, au viața lor. Cariera nu m-a

împiedicat să mă ocup de ei și să-i văd crescând, de departe, eadevărat.Darlafelcamaimultdejumătatedintretațiidivorțați.Nuspuncăesteceamaibunăsoluție,nedescurcămcumputem,darnui-așfipărăsitniciodatăpentrujobulmeu.Dreptcinemăiei?Nuștiinimicdespreviațamea!

Nesfidamdinpriviri.Mățineamtareîncă.Totușiîmisimțeamsiguranțaclătinându-sepuțincâtepuțin.

―Număfaceresponsabilpentrueșecuriletale,Yaël.Eștiadult.Aialescaleascurtășiaiinterpretattotulînfelultău,casă-țigăseștiscuze.Șiapoicineți-aspuscănuampenimeniînviațamea?Totulnuestedecâtochestiunedeîncredereșirespect.

M-amprăbușitpescaun,reperelemeleprofesionalesenăruiaucauncasteldincărțidejoc.Așadar,măsacrificasemdegeaba?Erampustiită,eramsingurăpentrunimic.

― Așa că acum ai să m-asculți. Când ți-am propus asocierea,aveamîndoieli.Șis-aîntâmplatîntr-adevărceeacemătemeam,aidevenitnebună,ailuat-oraznadetot.Nupoțisăsusțiiunasemenearitm când ești singur, nimeni nu poate. Eu reușesc pentru că ambulameadeoxigencaremăașteaptășimăsusține,fărăsăuitedeea însăși,areșieaocarirerăstrălucită șiealegereaei,pecare i-orespect.Ambițianutrebuiesăfiesinonimăcusingurătatea.Amsăfiu cinstit cu tine, cât ai fost în concediu, m-am gândit și la alteopțiunidecâtparteneriatulnostru.Amvruttotușisă-țidauoultimășansă.Amcrezutmereuîntine,Yaël.Credeamcăaiforță,așteptamsăvinădeclicul.Șimiracolul s-aprodus,eraipecaleaechilibrului.Astan-afăcutdecâtcalucrurilesămeargădinceîncemaibineșim-amgânditcăeștipregătită.Ți-amfăcutvreunreproș,vreoaluziemăcarînprivințamunciitaledecândamînțelescăexistăunbărbatînviațata?

―Nu,ammărturisitînpragullacrimilor.―Șituaistricattotulacționândfărăsăgândești.―L-așfifăcutsăsufere…

―Nuare tocmai aerul unui copil nefericit.Nicimăcarnu i-aicerutpărerea.Așzicecăăsta-i celmai rău lucru, cănu i-aidatdeales.Dacă tunu trebuia să alegi între el și job, el avea dreptul săaleagădacăacceptăsătesusținăsaunu.

Nucredeamcăeraposibilsămăsimtșimairăudecâtînaceleultime zile și totuși Bertrand îmi dăduse lovitura de grație.Trecusem pe lângă viața mea, îngrozită de ideea de a rata totul.Astăzinimicnumaierarecuperabil.Erapreatârziu.

―Teprevin,Yaël,esteprimașiultimaoarăcândavemaceastădiscuție, a reluat el fără să-mi lase timp să reflectez. Acum nu edatoriameasă-țispuncesăfaci.Darrevino-ți,într-unfelsaualtul.

S-aridicatșiși-aluathaina.―Crăciunfericit!Cânda trecutpe lângămine,mi-apusmânapeumărșimi l-a

strâns. După aceea a părăsit încăperea. Am rămas neclintită pescaun, ascultând cum se pierde zgomotul pașilor lui, apoi ușaagenției deschizându-se și închizându-se. Preț de lungiminute decatatonie,amretrăitdespărțireadeMarc—ororilepecareputusemsăi lespuncasă justificrupturanoastrășicuvinteleatâtdedure,atâtdeadevărate,atâtde îndreptățitepecare le spusese laadresamea—mi-amamintitvorbeleluiBertrand,vizualizându-miviitorulsinguratic.Apoi,m-amridicatdintr-unsalt.M-amdusînbiroușimi-am luat lucrurile. Am trântit ușa agenției, am coborât în fugăscările.Amchematuntaxișii-amdatșoferuluiadresamagazinuluidevechituri.Cândamajunsșiamgăsitperdeauatrasăși luminiledinapartamentstinse,înmines-aridicatunvaldeangoasăcareareînviatvechiamintiridureroase; i-amcerutșoferuluisămăducălaLouis,localulundemergeaMarc.Șiacolo,ușaînchisă.Ghemuităpe bancheta din spate, am luat telefonul, gata să-l sun. Și mi-amadusamintecă, într-unelandenebunie, îiștersesemnumăruldinagendă. Dependența mea totală de iPhone mă costa scump, căcicreierulmeunumaimemoraniciunnumăr.

―Undemergem?avrutsăștieșoferul.Îmimairămâneaun loc încaresămăduc: labunicul lui.Am

scotocit în străfundurile memoriei ca să-i găsesc adresa. Taxiul atraversatdinnouParisul;înurmăcuzeceani,luasemmetroulcasăajung acolo, dar starea mea de spirit era semnificativ aceeași,tremuramcaofrunză,cuochiiplinidelacrimi.Astăziculpabilitateamă devora și sentimentul de confuzie îmi făcea greață. Când amajuns în fața imobilului,m-am simțit ca oproastă;neștiind codul,cumosăfaccasăintru?

―Șiacumcefacem?m-aîntrebatșoferultaxiuluivăzândcănumămișcdelaloculmeu.

―Așteptăm.Voigăsieupecinevacaresă-mideschidă.―Maiamșialtetreburi!― Încasările dumneavoastrănu vor aveade suferit! Sănu vă

mișcațide-aici!i-amcerutieșindîngrabădinmașină.Cinevaseapropiadeușă,amprofitatdeocazieșiamreușitsă

intru.Cupicioarelegoale,amluat-olafugăpescăripânălaetajulaltreilea.M-afrapatamintirealocurilor,intactăînmemoriamea.Amsunatlaușă,apoiambătut.

―Abuelo!Abuelo!amzbierat.Deschideți-mi,suntYaël!După câteva minute, am auzit zăngănitul broaștei. Și ușa s-a

deschis,ivindu-sebătrânul.Hohoteledeplânsmăfăceausăsughit.Și-adeschisbrațele,m-amrefugiatîneleșim-amagățatdevestaluide lână care mirosea a naftalină. Mâinile lui de bunic m-aumângâiatdelicatpepăr.

―Intră,micameaYaël,mi-aspusblând.La fel de drăgăstos, m-a luat de umăr și m-a dus pe culoarul

lung.Dupăaceea,m-aajutat sămăașezpeun scaun lamasadinsufragerie.

―Eștinumaipieleșiosșieștiînghețată,aspusîndreptându-sesprebucătărie.

Atunci am ridicat capul și ochii mi-au căzut pe bufet, pefotografiicuMarc,băiețel,adolescent,ladouăzecideaniînPiațadevechituri.Amvăzutșio fotografievechealb-negru, îngălbenitădeani, a lui Abuelo și a soției lui, iubirea vieții lui, după cum îmi

spuseseMarc.― Eraminunată,mi-a spus Abuelo întorcându-se lângămine.

Unînger…Observându-lcumoprivea,amfostfrapatădeiubireacareise

citeapechip.―Înaintesămăîntrebi:nu-țifacegriji,n-adispărut,n-aplecat.

Facedoarcepoate.Acum,mănâncă!mi-aspus.Apusunbol cu supă în fațamea și o lingurămarede argint.

Supaerafăcutăîncasă.Aromalegumelormi-aamintitdecopilărie.Mi-a dat o batistă dintr-o țesătură în carouri.Mi-am șters nasul șiobrajii. Apoi am băgat lingura în bol. Abuelo s-a așezat alături demineșim-aprivitcumînghitsupapânălaultimapicătură.Fărăsăatenueze durerea, fiecare înghițitură m-a încălzit. Când amterminat, s-a ridicat luând bolul și s-a întors câteva minute maitârziu cuobanană tăiată rondele într-uncastron.Astao să-ți facăbine.Șialuat-odelaînceput.M-aprivitmâncândfructul.Nuamaideschisguradecâtatuncicândnuamairămasniciofelie.

―Micamea Yaël, nu ți-am uitat niciodată chipul când te-amanunțatcănusevamaiîntoarce,acumzeceani.M-aibântuit.Așfivrutsănumaivădașacevaniciodată.Mi-apusmânapebrațșiaadăugat: iartă-mă că ți-am făcut asta. Nepotul meu n-a știutniciodată cât sufereai tu atunci. Trebuia să meargă înainte… Îmiparerău…

―Nuavețidece.Sălăsămtrecutulacoloundeeste,emaibineașa.

― Se spune că poveștile cele mai frumoase sunt și cele maidificile.Așfipreferattotușicavoidoisăfițiscutiți.

―Totuledinvinamea,Abuelo.―Toțiavemdreptulsăgreșim.Amstatminutelungifărăsăspunemnimic,cumânaluiîncăpe

brațulmeu,cumânameapestealui,culacrimilecurgându-mipeobraji.

― Acum ai să te duci acasă la tine, să te odihnești și să văacordațitimp.

―Mulțumesccăm-ațiprimit.―Ușameaîțivafimereulargdeschisă.Mi-amîmbrăcatdinnoupaltonulșimi-amluatpoșeta,pusăpe

jos.Dupăaceeami-ampermissă-lajutpeAbuelosăseridicedepescaun.Brațlabraț,m-aînsoțitpânălaușă.Cândamajunspepalier,m-amuitat la el, cu teama căn-am să-lmai revădniciodată.Mi-aadresatzâmbetulluiamabil.

―Pecurând,micameaYaël.Aigrijăpedrumulsprecasă.―Da…Mis-apusunnodîngât,apoielaînchisușașil-amauzitîncuind

de mai multe ori. Am coborât scara mochetată, tot în picioarelegoale, și m-am încălțat în fața ușii imobilului. Spre marea measurpriză,taxiulnusemișcasedinloc.Mi-amocupatloculînspate.

―Vărogsămăscuzați.― Nu mă interesează scuzele. Dar dacă nu plătiți, mergem

directlapoliție.―Văvețiprimibanii.―Undemergemacum?Nui-amdatadresamea,cipeceaasuroriimele;aveamnevoie

deea,deCédric,decopii șidepărințiimei. Și trebuia sămăscuz.Pentrutot.Pentrurăulpecareîlfăcusemtimpdezeceani.

Alicemi-adeschisușa,ne-amprivitlung.Șidupăaceea,vedereamis-atulburat,eami-aîntinsbrațeleșieum-amaruncatînele.

―Iartă-mă,Alice!Nuștiucem-aapucat.Eam-alegănat,mângâindu-măpepăr.―Eștiaici,totulebine.Intră.M-atrasînăuntrușimi-aluatfațaînmâini.―Amfăcutceamaimaretâmpeniedinviațamea.―Banu…osăserezolve.Șitrebuiesătelinișteștimaiîntâi…―Dardacănumaivreasăaudădemine…―Tatăltăuosă-ideaobătaielafund!Tata!Alicemi-adatdrumulșim-amaruncat înbrațele întinse

alepărințilormei.Eramofetițăcareaveanevoiesăfieconsolatăși

certatădemămicașităticul.―ScumpameaYaël,mi-așoptitmamalaureche.Totulosăse

rezolve,aisăvezi.―Idon’tknow,mum,Idon’tknow…―What’shappening?Amoftatșim-amdesprinsdinîmbrățișarealor.Apoiamîntâlnit

privirealuiCédric.―Îmiparerău,i-amspusșilui.―Eștidegroază.Hai,vino-ncoace!Cumnatulmeum-aluatpedupăumerișim-adusîncamerade

zi,decoratăcadeCrăciun.Alicesemolipsisedelamama,aifiziscăeramînsalonulbunicilornoștrimaterni,cughirlande,lumânărișilampioane din belșug. Mama a dispărut în bucătărie de unde s-aîntors după câteva secunde cu o cană de ceai și o farfurie cufursecuri; reușise deja să coacă un rând, deși nu sosise decât decâtevaore!Dinpunctuleidevedere,chiarșicânderatrecutdeora21:00,acestarămânearemediulmiraculospentrutoatenecazurile.Stând lângă mine pe canapea, mi-a uns fursecurile cu unt șimarmeladăde casă, deparcă încă aș fi avut cinci ani. Probabil căînfățișareameasperiaînsearaasta,devoiasămăhrăneascătoatălumea.Aliceavenitșis-aașezatdeparteacealaltăamesei, tatașiCédrics-auinstalatpefotoliiledinfață.

―Conduc agenția de la începutul lunii, patronulmi-a cedat opartedinacțiunilelui,i-amanunțatfărăsămaiaștept.

Numaiputeamsăascundasta.―Eminunat!aexclamattata.Muncaîțiesterăsplătită,bărbatul

ăstanuesteunnerecunoscător.Trebuiesăfiinebunădebucurie!―Mulțumesc.Sărmanetată,dacăaișticegrozăviiamfăcutcasăobținacest

post!Munca,pecaredealtfeloador,măducelapierzanie.―Eibine,avemcesărbătorianulăstadeCrăciun!acontinuat

mama.Bebelușulșipromovareata!Suntmândrădefetelemele.Nu,mamă,nuspuneasta!Nucomparaacestcopil,rodaliubirii,

cutâmpeniilemele,cusingurătateameașicupierderealuiMarc.

― Mulțumesc, mamă, dar să ne ocupăm mai degrabă debebelușșideAlice…V-amabandonatdincauzamuncii,aagenției.Întoțiaceștiani,amtrasoliniepesteceeraesențial.Mi-amgreșitprioritățile.V-amneglijat…eu…Iertați-măpentrutotcev-amfăcutsăîndurați…

―Nesunimaimultdecâtînainte,m-aîntreruptea.Nuți-aidatseama?Suntemdejamulțumiți.MariusșiLéane-auvorbitîntrunadespretineșidespreceaifăcutcueiînvaraasta…

―E-adevărat!aconfirmat tata.Decândai fost înconcediucusora ta, credem că te descurci mai bine, chiar foarte bine curesponsabilitățiletaleșicurestul…

―Deastă-varăîncoace,numaieștiunsloidegheață,mi-aspusCédric.Deaceean-amînțelesnimicdinpurtareatanebună…

Începânddinvară,dupăvacanțaînLourmarin,dupăMarc,așfivrut să adaug.Mă făcusemai bună, îmi redase accesul la propriaumanitate, mă făcuse să mă gândesc și la altceva în afară deserviciu și, cu toate acestea, nu mai fusesem niciodată atât defericită să muncesc, ca și cum faptul că viața mea nu se maiînvârteaînjurulagențieiîmipermisesesăvădlucrurilealtfel,sămăimplicînmodcorectșinupatologic,pentruacompensaolipsă.Înacestpunctalreflecțiilormele,oamintirevechedemaimultelunimi-arevenitînminte.Gabriel,acelclientcareîmifăceaviațaamară,îmispusesesăaducpuținăpasiuneînexistențamea,prezicându-mică asta m-ar face și mai bună. La vremea aceea, nu înțelesesemnimic. Și cu toate acestea, astăzi trebuia să recunosc că ticălosul,care poate că nu era chiar atât de ticălos, avea dreptate. Totul seîntâmpla așa. Crezusem întotdeauna că în viața lui Bertrand nuexistadecâtmunca,darnu,aveaofemeiecareîlaștepta,îlsusținea,îi accepta ambiția. În puținul timp pe care îl petrecuserămîmpreună,Marcnu-mifăcuseniciodatăvreunreproș.Niciodatănu-mi spusesecămuncameane împiedica sănevedem.Și, cu toateacestea,Dumnezeuștiecătrebuiesăfisuferit!Toatălumeacrezusemereu că patronul meu mă robotizase, când de fapt mărobotizasemsingură,caoproastă.

―Edincauzaasta?m-aîntrebatAliceluându-mimânaîntr-aei.M-amuitatlaea,îmizâmbea.―M-ampanicat,credeamcăn-amsă fac față, știucumpotsă

fiucândevorbademuncă,așacă…ampreferat…―Păstreazăexplicațiilepentruel.Noivomfi întotdeaunaaici.

Bine?―Nu-lmerit…―Bada…―Potsădormaici?―Dacăîțiconvinecanapeauașisăfiitrezitădecopii,chiarmi-

așdorisărămâi!―Șieu.―Lucrezimâine?m-aîntrebatCédric.―Hm…nu…eCrăciunultotuși.Și-areținutunrâsironic.Îlmeritam.―Nucumvaeștiînplinătransformare?―Sper…Măîntorclabiroupe26,numaiînainte.Promit!―Încazulăsta,rămâiaicipânălamiculdejundepe26!―Mulțumesc,darvatrebuisătrecpe-acasămâine.

12AmîmprumutatrablagitulClioalluiAlicecasămăduclamine

acasă să-mi iau câteva lucruri și mai alesmuntele de cadouri pecare să le pun în noaptea următoare sub brad. Nu voiam sămaiîntârzii în apartamentul meu, care mi se părea acum la fel deprimitorcaosalădeoperații.Nuvoiamdecâtunlucru:săregăsesccăldura casei surorii mele. Am aruncat la repezeală câteva haineîntr-ogeantășim-amîmbrăcatmaicomoddecâtpentruserviciu.Înmaipuțindeojumătatedeoră,treabaerarezolvatășigeantaplină.Dar n-am luat-o spre periferie; trebuia să-mi încerc șansa de a-iexplica,dea-mirecunoaștegreșelile,chiardacăastanuschimbacunimicsituația,simțeamasta,dar îieramdatoarecuoexplicațieșiaveamnevoiedeasta.Trecândcumașinaprinfațamagazinului,amzărit o lumină, era acolo, am parcat cum s-a nimerit, am trântitportierașiamalergatpânălabutic.M-amopritdouăsecundecasă-miliniștescrespirația,dupăaceeaamîmpinsușa.Tăceream-arănit.Elascultamereumuzicăînmagazin,indiferentdacăeraucliențisaunu.Acum,niciunacord,niciuncuvânt,niciunzgomot.

― Îmi pare rău, dar e închis, l-am auzit spunând din fundulmagazinului.

Voceaîieramaiserioasădecâtdeobicei,maigravăchiar.Fărăsă pătrund mai adânc în magazin, am așteptat frământându-mimâinileșiamobservatgeantadevoiajpusănudepartedemine.O,nu,orice,numaiastanu!Amsimțito loviturădepumnînstomac,pleca…

―Vatrebuisărevenițidupăsărbători,acontinuat.Plecîn…Gata,seapropiase.Cadeobicei,și-adatjosochelarii,s-afrecatla

ochișis-aciupitdenas.Îmiplăceaatâtdemultcândfăceaasta…

―Ce cauți aici?m-a întrebat sec. Ai nevoie de o distracție deCrăciun?Îmiparerău,nusuntdisponibil.

―Voiamsă-țivorbesc.―Iareunumaivreausăaudvorbindu-sedetine!Eștișisurdă,

nunumaioușuratică?Mădurea.―Terog,Marc,ambâiguit.Dupăaceea…promitsădispar.― Știu deja ce vrei să-mi spui, sora ta, pe care probabil ai

manipulat-oînstilmare,m-asunatcasă-țipledezecauza.CăAlice îmi luaapărareadupătotce făcusemmătulbura, îmi

arătaîncemăsurăeramaibunădecâtmine.―N-arfitrebuitsăfacăasta.― De ce? Ca să-ți permită să-mi spui tâmpenii? Sau chiar te

gândeai să-mi spuică îți eștipropriul șef?Cândavuseseșidegândsă-mispui?Înaintesaudupăcem-aitratatcapeunrahat?!

Fiecareprivirepecaremi-oadresaeradură,rece,plinădeurășiastaîmifăceadinceîncemairău.

― Am luat-o razna complet, îmi pare rău. Iartă-mă… Nucredeamuncuvântdintotceți-amspus…

S-aîncordat,umeriiis-aulăsatșis-auitatîntavanoftând.Apoim-ascrutatdinnoucuprivirea.

―Atunci,deceai făcutasta?Decene-ai făcutasta?a insistatridicândtonul.

―Pentrucămi-erafrică!―Fricădece?―Căn-amsăreușesc,căosătefacsăsuferi…―Așfipututsăteajut,sătesusțin,n-arfifostîntotdeaunaușor,

daramfipututsăîncercăm…S-a îndepărtat un pic mai mult, mi-a întors spatele și a oftat

adânc.―Aialesînloculmeușiaialesserviciul,Yaël.Crezicăpotsăîți

iertasta?Înmaipuținde24deore,dedouăoriaceeașiremarcă.―Știu,Bertrandmi-aspusacelașilucru.

― Cum!? I-ai vorbit patronului tău despre noi? a țipatîntorcându-sedinnoucufațalamine.

Amlăsatcapulînjos.Hotărâtlucru,făceamtotulanapoda.―Tu-țidaiseamacespuiuneori?―Nu,nu-midauseama,spunomulțimedeprostii,pentrucă,

pentrucă…―Dece?s-aenervatel.―Pentrucăsuntîngrozitădeideeadeatepierdeîncăodată!

amurlatlael.Nureușisemsămăstăpânesc.Adatînapoișiapărutexasperat.―Ladracu’,Yaël!Credeamcăamtrecutpesteastademult.Mai

aișialteșmecheriisă-miarunciînnas?Lacrimileauînceputsă-micurgăfărăsăpotsălerețin.Puținîmi

păsa,trebuiasăiasălasuprafațălucrulpecareîlțineamînminedeanidezile,lucrulcaremămăcinase,pentrucaremărenegasem.

―M-aiabandonat!amțipat.M-ailăsatsingură!―Astaafostacummulțiani!― Am crezut că înnebunesc când ai plecat! Știi asta? Nu, nu

știi… așa că numă judeca pentru ceea ce sunt astăzi,Marc. Suntpustiită de când ai plecat. Nu mai eram nimic fără tine, nu maiaveam chef de nimic, pentru că tu nu mai erai aici. Munca m-asalvat,mi-apermissăexist,săgăsescunmotivpentrucaresămăscoldimineața.Totceeace-mireproșezitucăsuntamdevenitcasămăapărdelipsata!Șiacum,cesăfac?Suntcumsunt,numaipotsămăîntorc.M-amschimbat,amcrescutodatăcumuncameașiamfăcutalegericasărămânpeliniadeplutire.

Pe fața lui, furia lăsa loc încetulcu încetul tristeții.Era totmaipalid.Numaiputeamsămăopresc.

―Dupăpărereata,decesuntsingurădeatâțiaani?N-amlăsatpenimenisăseapropiedemine,casănuretrăiescastașipentrucăniciunbărbatnuputea să-ți ia locul. Îmipare rău că am intrat înpanică,darmi-a fost teamăcănupot să le facpeamândouă.Amfostdepășitădeceeace-mifaci,deceeacetrezeștiînmine.Amalessupraviețuirea.Pentrucădacăm-aifipărăsitdinnou…

Nufolosealanimicsămergmaideparte.Marcaoftatadânc.Apărutpierdut,obosit.

― Ce prostie…Dacăm-ai întreba din nou astăzi de ce nu amcăutat să reiau legătura cu voi după cem-am întors, nu ți-așmairăspundeacelașilucru.

― Despre ce vorbești, Marc? Nu înțeleg nimic. Numi-ai spustotul?

― Nu… e o mică parte pe care n-am îndrăznit să ți-omărturisesc.

Și-afrecatfațaînaintesăcontinue,privindu-măfix.―Din cauza tanuv-amcăutat.Am fostmereu îndrăgostit de

tine… M-am însurat gândindu-mă la tine. Vorbești despre unnemernic!Nute-amuitatniciodată…eraimereuacolo,într-uncolțalmințiimele…

Mi-amdusmâna lagură.Dumnezeule…cumfuseseposibil sătrecemunulpelângăaltulînurmăcuzeceani?Totularfiatâtdediferitastăzi!

―Cândm-amîntorslaPariscuJuliette,știamcăînminutulîncarete-așrevedea,căsniciameas-arducederâpă…Și-apoi,mi-erateamăsănutegăsescmăritată,cucopii,fericitășiabiaamintindu-țidemine.Deaceean-amfăcutnimiccasăafluces-aalesdevoi,ces-a ales de tine… Când ai căzut ca din cer aici, am preferat furia șireproșurile,decâtindiferențadecaremătemeam…daramștiutdinminutulîncarete-amvăzutcămergeamsprepierzanie…

Și-areluatrespirația,afăcutunpasspremine,dars-arăzgândit.Lacrimileîmicurgeaușiroi.

―Ceapecareamrevăzut-oeraișinueraitu…Teschimbaseși,eraevident.Amînvățats-ocunoscpefemeiadeafaceriputernică,deofrumusețerececareaidevenit.Darte-amvăzutșiinflamându-tecaaltădată.Amcrezutcămairămăsesecevadintine,ceaveche,ascunsă în adânc. Am fost incapabil să-ți rezist. Oh… am încercatvag,darafostuneșectotal.Credeamcăînultimiianiînvățasemceînseamnă să iubești, dar nu, de fapt, nu înseamnă nimic încomparație cu ce simt pentru tine astăzi…De câteva luni, numă

recunosc, ție ți se datorează asta. Totul este mai puternic,supradimensionat,iubirea,durerea,chiarșifuria…

Amrămasașa, fărăsănescăpămdinochi, fărăsănemișcăm,fărăsăspunemuncuvânt,minutelungi.

―Decenune-amvorbitniciodată?amîntrebatcuunfiriceldeglas.

―S-arcredecătrebuiesădămgreșdefiecaredată…―Nu…Amîndrăznitsăfacunpasînspreel.―Ce-osăfacem,Marc?―Nimic…numaienimicdefăcut.Epreatârziu.Și-a pus din nou ochelarii și s-a dus în fundul magazinului.

Luminiles-austinsunadupăalta,amauzitzgomotulcheilor.ApoiMarcs-aîntors,cuhainadinvelurpeel,șiși-aluatgeantadevoiajaruncându-mioprivire.

―Îmiparerău,suntașteptat.―Cefaci?―MăducsăpetrecCrăciunullapărințiimei,trebuiesătrecsă-l

iaupeAbueloșidejasuntînîntârziere.―Nupoțisăpleciașa!―Yaël,s-aterminat…―Nu…Și-alăsatgeantașiafăcutceicâțivapașicarenedespărțeau.Să-i

simtcălduratrupuluiatâtdeaproapedeminem-afăcutsătremur.Amridicatfațaspreel.Zâmbetullui,pecarenu-lmaiașteptam,eratristșimi-aconfirmatcelemaireletemeri.Și-apusdelicatmâinilepe umeriimei, am închis ochii, savurând fiecare secundă în carepieleanoastrăseatingea.

―Yaël…numaivreaunimicînacestmoment…Te-amașteptatatâtdemulttimpșicândînsfârșitamavutimpresiacăeraiaici…aifugit…

―Nu,l-amîntreruptdeschizândochii.I-am simțit degetul mângâindu-mi pielea, m-am agățat de

brațelelui,acoperindu-iceasulcumâna.

―Suntzeceanidecândnefacemunulpealtulsăsuferim,fărăsăfimconștiențideasta,înceamaimareparteatimpului.Astanueviață…vomsfârșimereuprinane facereproșuri,prinaneatacapentruceeacenefacemsaupentrutrecut.Cândne-amregăsit,amcrezutcăeraitu,ceacucaremi-așpetreceviața…M-amgândit…șinusuntceldecareainevoie…

―Marc…nu…nuspuneasta…terog…Teiubesc,teiubesc…Tevreau atât de mult în viața mea, că mă doare… Vom construiîmpreună…nevomregăsi…vomtrageliniepesterestul…Nufaceasta… te rog…Dă-ne o șansă să încercăm… îmi spuneai că am fiputut…

―Da, înainte… dacă n-ar fi fost toate astea…nu e loc pentrumineînviațata,știucevreaușinueasta…Amnevoiesăfiusingur,să fac un pas înapoi… nu mai pot… vreau ca toate astea să setermine…

S-aaplecat,prețdeo secundăamcrezut cămăva săruta.Darnu,și-alipitfrunteadeameașiaînchisstrânsochii,oftând.

―Acumdu-te,așoptit.―Marc,terog.―Respectă-mialegerea.Mi-adatdrumul, și-a luatgeantașiadeschisușamagazinului.

Amieșitșiamrămasîncremenităpetrotuarîntimpceelîncuiașiînchideaobloanele.

―Nuuita,aigrijădetine,mi-aspus.― Promit… Urează-i Crăciun fericit bunicului tău din partea

mea.Aschițatunzâmbet.―Îivafaceplăcere,îivafidordetine.Și-a ațintit privirea într-a mea câteva secunde, apoi a plecat

aprinzându-și o țigară. L-am urmărit până când a dispărut dupăcolțul străzii. După aceea m-am rezemat de oblonul închis almagazinului și m-am lăsat să cad la pământ închizând ochii. Sesfârșise…zeceanideașteptarecasăajungemaici.MarcșiYaëlnumaiexistau.Opaginădinviațameaseîncheiase.Elerael,eueram

eu, am fi putut să fim noi, dar se sfârșise. Eram pustiită, frântă,sfâșiată.

13Însăptămânilecareauurmat,într-unfelneașteptatșispontan,

mi-am luat din nou viața în mâini începând prin a-mi schimbauneleobiceiuri.Aînceputîntr-odimineațălatrezire,m-amdatjosdinpatla06:30șin-amavutchefsămăduclapiscină.Maidegrabăașfivrutsărămânlacăldurăsubplapumășisăstauînpijamadecâtsăplec laserviciu. Începânddeatunci, în fiecarezi,num-ammaigrăbit.Amînțelescăvecheameahiperactivitatepermanentănu-miaduceanimic, că eravană și futilă.Ca și excesuldemuncă.La cebun?Nueramaltfeldecâtceilalți,casămuncesccaonebună.Viațameanueradeplinătotuși.Eadevărat,atunciaceastăconstataremi-a lăsat un gust amar. Munceam la fel, fără să număr orele. Darreacțiamealaobosealăs-aschimbat.Numailuptam,măascultam,îmi ascultam corpul când îmi spunea stop. Numai căutam să-micontrolez migrenele. Când aveam una, mă duceam acasă să măodihnesc.Deseori,dădeamofugăpânălasorameacasăiaucina,câteodatădoarcueașicuCédric,altădatășicuceilalți—regăsisemînceledinurmăprietenialuiAdrienșialuiJeanne,careprintr-unmiracolalSfântuluiDuhnumaierausupărațipemine;Alicemi-amărturisit căMarc lămurise lucrurile cu ei, asta însemnând că n-aveau de ce să se amestece sau sămă judece. Acelemomente încompania lor erauvitalepentrumine, le savuram, le iubeam, eleumpleaugoluldinviațamea,măhrăneaumaimultdecâtofăcusemuncavreodată.Cuei,reușeamsăzâmbesc,câteodatăsărâd,darmaigreu.Existaumereucâtevaminuteîncaremăsimțeamfericită,încarereușeamsățin totrestulpuținmai ladistanță.Seara,cândmăîntorceamacasă,erammaipuținapăsată.

Câtau ținut sărbătorile, amavutdiscuții lungi cupărințiimei,îmiacordaserămulttimp.Maimulteseriauvenitlaagențiesămăia ca să cinăm împreună. Aceasta fusese ocazia să vorbimdespreviețile noastre. Îi dădusem deoparte de atât de mult timp, îșiredescopereau fiica,darși fiica lor îi redescopereapeei.Nuștiammarelucrudespreviațalordepensionari.Înadânculmeu,doreamsărecreeez legături la feldeputernicecaaceleapecare leaveamînaintesădevinobsedatădemuncă.Voiamsălecunoscviațadezicuzișivoiamcaeis-ocunoascăpe-amea.Șidupăaceea,înziuaîncarei-aminvitatlamine,amavutunșocsă-lvădpetataclătinându-se un pic pe picioare, cu răsuflarea tăiată după ce urcase scaraimobilului.Petrecusemsearaobservându-i,cercetându-icuatenție.Părințiimeiîmbătrâniserăfărăsă-midauseama.Nuvorfiveșnici.Trebuia să profit de eimaimult. Conștientizând acest lucru, l-amimplicat pe tata într-un proiect puțin cam nebunesc, dar care nuputea fi întârziat, preamult timp fusesedatdeoparte: restaurareahambaruluidelaMicaFloare.Voiamsăîmpartcevaimportantcuei, să construiesc împreună cu ei. Voiam să mă implic și să-mipetrectimpacoloimediatcevoiputeasă-miacordopauză.CasadelaMicaFloarevadevenipreamicădupăcesevanaștebebelușulluiAlice. Ne trebuia mai mult loc pentru reuniunile de familie. Învisurilemele de fetiță, hambarul era o casă a fericirii. Voiam să-laduc în stadiul de a ne găzdui, peminemai ales. În felul acesta,părințiimeivorcâștigaconfortmutându-seîncamerameaactuală,cuproprialorbaie.

La sfârșitul lui ianuarie, l-am găsit pe tata acolo, lucrase laplanuri și adunase meșterii de prin partea locului pe care îicunoștea. Tata întinerea văzând cu ochii reluându-și munca. Ampetrecutweekendulpunând totul lapunct.Mamaera încălătorie,evident!Îșivedeadealeeilăsându-nesăneocupămdehambarșisănepunemlapunctplanurile.Totuși,vegheaasupranoastră,cuosimplăprivirenepotolea înflăcărarea cânddepășeam limiteledincauza ambiției. Lucrările urmau să înceapă în săptămânaurmătoareșieuamluatohotărâreradicalășineașteptată:șantierul

trebuiaurmăritîndeaproapeșimisepăreafirescsămăocupeudeparteaasta.Dinmaimultemotive:meșteriierauprietenide-aitatei,elnui-arpresacamine,carenumăvoilăsacălcatăpebătături,nicidusădenascuscuzerăsuflatecaresăjustificeîntârzierile.Apoi,nuvoiam ca tata să se obosească prea tare călătorind prea des de laLisabona. Voi fi prezentă așadar o dată pe lună ca să urmărescșantierultimpdedouăzile,darșicasăiauaer.Astamăvarelaxașiîmivapermitesă-mireîncarcbateriile.Loculacela,plindeenergiipozitive,fuseseîntotdeaunarefugiulmeucânderamcopil,decesănuprofitdeelșicaadult?

Laînceputul luifebruarie,Bertrandaplecatde laagenție.Celedouă luni de predare a firmei se încheiaseră. Deși insistase să nufacemnimic,amținutsăorganizămomicăpetrecerededespărțire.Fiecareomdinechipăși-aspuspoveștile,râzânddeschisdetiraniașidemaniilevechiuluișef;nimicnua fostuitat: sushi,presiunile,ședințeledevinerisearadelaora19:30.Înspateleacestorglume,seascundea și un avertisment care îmi era direct adresat: pentru caatmosfera să rămână frumoasă, era în interesul meu să nu-ihărțuiesc și să nu-mi reiau vechile obiceiuri. Se nimerea bine, nuaveam niciun chef de asta, de-acum alta era viața mea. A fostsinguraziîncareamvăzutcarapacealuiBertrandfisurându-se.Erastânjenit, chiar emoționat. Toți cei prezenți îi datorau o parte dincarieralor,erauconștiențideastașii-aumulțumitcucăldură.Elaavut un cuvânt de încurajare și de felicitare pentru fiecare. Amînțelescăemoția îlcopleșeacând i-a trimis însfârșitpe toțiacasă,fărăsămaipiardătimpulcasă-șiiarămas-bun.

―Yaël,înbiroulmeu!Fărăsămăgândesc,l-amurmat,doarcănumăașteptamcael

săseașezepeloculmeuobișnuit:celalsubalternului.―Cefaci?―Acumtueștișefaaici.Trecipeparteacealaltă.Zâmbind,amocupatloculșefului,els-aașezatcomodînscaun

privindu-mă,cuunușorrictuspebuze.

―Așa e bine, a spus după câteva secunde de tăcere. Ai să tedescurciperfect.

―Mulțumesc.― Eu îți mulțumesc, Yaël. A fost o plăcere să te formez și să

lucrez cu tine în acești zece ani. Îmi va lipsi colaborarea noastră.Sunt norocos că te-am găsit și că tu ești în fruntea agenției.SărmanulSeann-osă-șirevină!

A izbucnit în râs, eu m-am mulțumit să zâmbesc.Complimentele lui mă emoționau profund, nu-i făcusem viațaușoară.Și îidatoramtotul,nuuitamasta.Apoi,acontinuatpeuntonserios.

―Aicontribuitmultlaaceastăreușită.―Nu…Și-aațintitochiiîntr-aimei.― Altfel nu te-ai afla pe acest loc, trebuie să fii conștientă de

asta.Șimiseparecă,înrest,stăpâneștisituația.Amdat din cap, incapabilă să rostesc un cuvânt. Eu eram cea

copleșitădeemoție.Și-aîndreptatspatele,s-abătutpecoapseșis-aridicat.

―Etimpul.S-auitatcuatențieprinbiroulluipentruoultimăoară.S-aoprit

la raftul pe care se aflau toate dosarele, la canapeaua pe careprobabil dormise de nenumărate ori. A respirat adânc și a ieșit.Cândamajunsînfațaușiidelaintrare,amspus:

―Vreausăteîntrebcevaînaintesăpleci.Măroadedeovreme.Mi-azâmbitdincolțulgurii.―Te-ascult.―Decepleci?―Amdattotulînaceastăafacere,numaiamidei,întimpcetu

ai cuduiumul.Nuvreaucaaceastăagențiepecareamcreat-ocusudoarea frunții să devină o rutină, refuz sămă blazez. Voiam onouă provocare, care sămă însuflețească înainte de a-mi încheiacariera.Înțelegi?

―Sigurcăda…

―Șieuvreausă-țicerofavoare.Ce-osămaideapestemine?―Da.―Acum,căsuntempepiciordeegalitate,aisămătutuieștiîn

sfârșit?―Nicinusepuneproblema!Aizbucnitînrâs.I-amîntinsmâna,mi-astrâns-oșiși-acufundat

privireaalbastrădeoțel într-amea.Bertrandaveasă-mi lipsească,mă învățase totul,măscuturase, câteodatăaspru,dar întotdeaunapentrubinelemeu. Iarultima lui lecțieprovocaseuncutremur înfelulmeudea-mipriviviața.Fărăsăuitcărămâneasingurulcareîmiînțelegeacuadevăratatașamentulfațădemuncășireușită.Mis-apusunnodîngât.

―Mulțumescpentrutot,Bertrand,amreușitsă-ispun,înciudavociitremurătoare.

Arespiratșimi-astrânsșimaitaremâna.―Pecurând,mi-aspusîncetișor.A plecat fără să-mi lase timp să-i răspund și ușa s-a închis în

spatele lui.M-am îndreptat către fereastră și am așteptat să-l vădieșind,aapărutdupăcâtevaminuteșis-aapropiatdeofemeiecuoînfățișaresofisticată,pecaren-oremarcasempânăatunci.Oricâtdeincredibilpărea,eraunfapt,îșiîmpărțeaviațadenebuncucineva.Deci, era posibil. Au schimbat câteva cuvinte, ea l-a mângâiat peobraz, iar Bertrand i-a înconjurat umerii cu brațul. Au plecat, nufărăcaelsăarunceoultimăprivireînspreagenție.

Deladespărțireanoastră,adicădemaibinededouăluni,eramtot timpulcuprinsădeodorințămonstruoasădea-lsunapeMarcsau de a da fuga la magazinul de vechituri ca să-i povestesc cefăcusem în ziua respectivă. Invariabil, seara, când plecam de laagenție, visam să-l găsesc rezemat de mașina sa Porsche,așteptându-măsănepetrecemsearașinoapteaîmpreună.Așfidatoricesă-laudcântândfalsdinGainsbourgsausămăghemuiescînbrațele lui pe canapea și să-l ascult povestindu-mi cu însuflețire

despre magazin, cu afecțiune despre Abuelo sau despre ultimadescoperiredevânătordecomoriînPiațadevechituri.Decândnumaiîmpărtășeamnimiccuel,măîntrebamînlegăturăcuutilitateasaumaidegrabăinutilitateaaceeacefăceam,dacănutrăiamastaalăturideel.Eramsfâșiatăîntredorințadeamăbatecasă-lrecâștigșirespectulpentrualegerealui.

Patulmisepăreadince încemaigolșimairecenoaptea;nureîncepusem să iau somnifere, nici măcar când lacrimile îmisecaseră, adormeam de-acum imaginându-mi-l lângă mine, cuceasul pus pe noptieră. Dar nu eram deprimată; mai precis, nuaveamsentimentul cămăaflupe fundulprăpastiei.Nuaveamdeales,trebuiasămergînainte,trebuiacaaceastădespărțire,aceastăpierdereireparabilăaluiMarcsămăfacămaibună,maiputernicășimai fragilă înacelași timp. Într-obunăzi trebuiasă le împacpeceledouăfemeidinmine.Privirileneliniștitealecolegilors-aurărit,pentru a dispărea până la urmă cu totul după câteva săptămâni,amintirilemelecuelmănăpădeaumaipuțincânderamlaagenție.Îndouă sau trei rânduri, amplâns înbrațele suroriimele; eamăconsoladefiecaredată,spunându-micăpânălaurmăsevarezolva.Nu credeamniciun cuvânt și nu vedeam cum s-ar putea rezolva,căciMarcfăceatotulcasămăevite;Aliceșiprieteniinoștriglumeaudealtfelpetemaasta,vorbinddegardăalternativă,odatăladouăsăptămâni. De câte ori era invitat la sora mea sau la Adrien șiJeanne, întreba dacă voi fi și eu, înainte să dea răspunsul. Nu-ireproșamasta, făceamacelași lucru, respectându-i astfel alegerea.Eradureros,dareraîncăoetapăsuplimentarăsprecicatrizare,măfăcea sămămaturizez. Cu toate acestea, nu voiam să-mi adaug odozăînplusderegret.Nueramîncădestuldeputernicăpentrua-lrevedea, nici pentru a afla vești despre el, de aceeanu le cereamniciodată.Preferamsănuștiucumîimergefărămine.

Primăvarași-aarătatprimelesemne,lucrărileavansaulaMicaFloare.Lafiecareședereacolo,măbucuramcăluasemoasemeneahotărâre.Conduceamșantierulcumânădefier,calanegociereade

contracte.Caomicăplăcereegoistădeșefă,plecamvinerealaora15:00 de la agenție și numă întorceam decât lunea dimineața la11:00, dar nu eram singura care beneficia de asta, căci acordamacestweekendprelungit fiecăreipersoanedinechipă.Profitamdedrumulcutrenulcasălucrezladosareșifoarteadeseaserilelațarăse scurgeau în fața ecranului laptopului, nu puteam sămă abțin!Darînaintesămăapucdelucru,măduceamlacumpărăturiînsat:specialități locale, pâine prăjită, mezelărie italienească, o chiflădulcecuaromădeportocalăsauanasonșibineînțelesosticlădevinalb!Lucrampemuzică,cupaharulînmână,trântităpecanapeauavecheapărințilormeișironțăiamcâteceva.Îmiîncheiamsearacuobaiefierbintecuspumădinbelșug,adâncităîntr-unvechiromande-almamei,găsit înbibliotecă. Încursuluneiasemeneaserim-acuprins un acces de nebunie. I-am trimis lui Gabriel un mailîntrebându-l când putea soția lui să mă primească la Atelier.Întâlnirea a fost fixată pentrumiercurea următoare, după ce amtrecut pe la birourile lui Gabriel, în legătură cu un dosar de-alnostru,aflatîncurs.

Pela19:30amsunatlaușaAtelierului.Iris,cuunzâmbetlargpebuze,mi-adeschisînurmătoareledouăminute.M-asărutatdelicatpeobraz.

―BineaivenitlaAtelier,Yaël!Suntatâtdefericită!―Mulțumesc,șieusuntîncântată.―Haicumine!A luat-o înaintea mea și m-a impresionat cu tocurile de

doisprezece centimetri, era o înălțime pe care nu reușisemniciodatăs-oating.Loveasubtilparchetulcu tocurileeicui,cuunmers perfect, demn de un manechin. Cine o învățase să meargăastfel? M-a purtat printr-o sală goală dar unde probabil lucrauangajateleei,pentrucăspațiuleraorganizatînjurulavreoduzinăde mașini de cusut, manechine din lemn și materiale a cărorexistență n-o cunoșteam. Totul luminat de o imensă lustră dincristal.

―Aplecatdejatoatălumea?amîntrebat-ouimită.

―Bineînțeles,feteleterminăziuadelucrula17:30,cuexcepțiaperioadelordevârf,seînțelege.Înrest,lemenajez.

Mi-amlăsatcapulînjos,rușinatădevechilemeleobiceiuri.Să-țimenajeziangajații!„Ceideecaraghioasă!“așfigânditînainte.Astăziștiamcăaveadreptate.

― Vii, Yaël? m-a trezit ea din gânduri. O să ne instalăm înbudoar,ebineacolo.

Budoar…cemaieșiasta?Această încăpereeraunamestecdevoluptate și senzualitate — catifea purpurie și neagră, oglinzi,canapea pentru siestă…Probabil că se petreceauniște chestii aici,cumarziceAlice!

―Astăzidoarosă-țiiaumăsurile,osăteprivesc,osăstămdevorbășiosă-ți trimitprincurierschițele.Veialegece-țivaplăcea.Eștideacord?

―Sigurcăda!Dar,Iris,nuvreausă-țirăpesctimpul.S-aapropiatdemineșiși-acufundatprivireaîntr-amea.―Cândaisămăcunoștiunpicmaibine,veișticăacumnumai

potfiforțatăsăfacnimicdincenu-midorescdintoatăinima.Înurmătorulsfertdeorăs-aînvârtitpelângămine,cumetrul.

Și-anotattoatemăsurilemeleîntr-uncarnetpecareîlpusesepejos.M-a întrebatdespremuncamea,despreagenție,despresoramea,despre familia mea… Îi răspundeam fără ca măcar să-mi dauseama.

―Cemaifaceiubitultău?Amtresărit.―Cine?amspuscuvocegâtuită.Eam-aprivitînfață.―Știucănueștimăritată,darsincer,pentruofemeieca tine,

Yaël, găsesc că termenulprieten estede-adreptul limitant. Scuză-mădacăte-amșocat.

DacăsituațiadintremineșiMarcnuarfifostatâtdedisperată,așfirâsderemarcaei.El,cevamaipuțin,cred.

―Nu,nu,absolutdeloc.Dar…―Oh,teîntrebideundeștiu?Esimplu,cândGabriels-aîntors

acasă,dupăcete-avăzutplecândcubărbatulacela,erafericit,nicinupoțisă-țiînchipui!MaicevacauncopilîndimineațadeCrăciun!PluscășimașinaaiaPorschei-aplăcutmult!

Dacă ar fi știut că în acel moment Marc și cu mine eram pepunctul săne linșăm…Șicu toateacestea, înclipaaceea,aș fidatoricecasăfiudinnouacolo.Celpuțin,așfifostcuel.Mis-apusunnod în gât, am lăsat capul în jos, lacrimile mi-au umplut ochii.Trebuiaîncăsăfacfațăsituațiilordeacestgen,amintirilorcaremăloveau drept în față, ca un bumerang. Am simțit un deget subbărbie,Irismi-aridicatfațacudelicatețeșim-aprivitînochi.

―Povestește-mi.―Epreacomplicat!Aizbucnitînrâs.―N-aisăpoținiciodatăsăfacimairăucamine.Bunaeidispozițieeramolipsitoare,m-amdestins.―Dece?mi-ampermiss-oîntreb.M-aluatdebrațșim-aduspânălacanapea.―Yaël,casăfimîmpreună,eușiGabriel,atrebuitsădepășim

numeroase obstacole: căsnicia mea, amanta primului meu soț,toateceleale luiGabriel,cași iubireapatologicășidistrugătoareamentoruluiamândurora,Marthe…

Prețdeoclipă,nuamaifostcumine.―Daramreușit,areluatcuseninătate.Dacămoareel,morși

eu,șiinvers.Stăteamcuguracăscată.Irisarâsdinnou.― Ți-am trasat viața mea în linii mari, în niciun caz ca să-ți

aruncprafînochi,cicasăînțelegicănuexistăcazuridisperate.Teascult.

Timp de o jumătate de oră, mi-am golit sacul fără să mămenajez.I-amspustotul,i-amîncredințattotul.Șimi-afăcutbinesăvorbesc,m-aușurat,m-aîmpăcatcumineînsămi.Pânălaurmă,nu-midădusemniciodatăvoiesăvorbescdespreastaînacestfel.NicimăcarluiAlice.Amnevoiedeprieteni.

― Yaël… tu ești puternică, ai să treci peste asta, este o

certitudine.M-aprivitcuatenție,mereucuunzâmbetlargpebuze.Peneașteptates-aridicat.

―Măîntorc,sănutemiști.Afostiutecafulgerul.Înmaipuțintimpdecâtenevoiecas-ospun,amauzitzgomotul

tocurilorei.―Așază-teînfațaoglinzii,mi-aspus.Amascultat-o.S-aașezatînspatelemeu.M-amprivit.― Lipsește doar o mică fantezie seducătoare ținutei tale

obișnuiteșiveifiperfectă.Cumva reuși ea să-mi transforme costumul taior cupantalon

negru,pesubcarepurtamocămașăbărbăteascăalbastru-azuriu?―Scuză-mă,mi-aspusvenindiarășiînfațamea.Nu am avut timp să reacționez că ea mi-a descheiat cu

dexteritate treinasturide la cămașă.Amavut senzația că sunt cusâniigoi.Apoimi-apuslagâtocravatăneagrăfoartefină,pecareaînnodat-oînașafelîncâtnodulîmiascundeaparteapreadezgolităadecolteului.Apoi,atrecutdinnoulaspate,mi-adesfăcutcoadadecal și a repetat acealași gestul de mai devreme. Mi-a ridicat cudelicatețebărbia,mereucuzâmbetuleilargpebuze.

―Privește-te,Yaël.Nutemaichinuipentruces-aîntâmplatcuMarc al tău. Nu te înjosi. Nu câștigi nimic dacă ești supusă.Bărbațilornuleplaceasta,aiîncredereînexperiențamea.

Oușăs-atrântitîndepărtare.―Iris,iubireamea!Aiterminat?―Suntemaici,i-arăspunsealuiGabriel.S-aîndepărtatdemine.M-ammaiprivitodată;făcusemtotce

putusem.MădestăinuisemluiMarc,îiexplicasemtotulînurmăcucâtevaluni.Măscuzasem.Găsisemunechilibru.Eramgatasăcredînnoi,sămăbatpentrunoi.Dardacăelnuoacceptapeceacareeram,număvoimaiobosis-ofac.Ochiimis-auumplutdelacrimi.Șiînacelașitimp,mi-avenitsărâd.Aveamimpresiacărespiradâncpentruprimaoarădesăptămâni.Așacăamrâs.Îmidădeamvoieînsfârșit.Amrâs.Amrâs.Încăodată.

―Categoric,seîntâmplăniștechestiiîncameraasta.

NuamînțelesdeloccevoiasăspunăGabrielșinu-mipăsa.Încărâzând,cuochiiplinidelacrimi,m-amîntorscătreei.Iris,cuibăritălapieptuliubiriiviețiisale,dupăceschimbaseoprivireîncărcatădepasiunecuel,mi-aadresatzâmbetuleifrumos.

―Văinvitlacină,le-ampropus.Gabriel,maicanaliecaoricând,mi-aîntinsbrațulliber.

Eramînaprilie,adicăînultimaperioadăasarciniiluiAlice.Eradince încemaiobosită. Îmipetreceam timpul libercuea, șimaiales cu copiii; preluam ștafeta jucându-mă de-amătușica bună șiîmi plăcea. CuMarius, făceam colecție de vânătăi: se hotărâse săînvețe să meargă pe patine cu rotile cu mine! Puteam acum săafirmcăastanueracamersulpebicicletă,pentrucăeramînceamai mare parte a timpului cu picioarele în aer… În comparație,lumeapăpușilor și aprințeselorLéeimă relaxa,darnepoatameadeveniseoadevăratăexpertă,treceaneîncetatdelaolimbălaaltacuoușurințănăucitoare,încâtuneorinicieunumaiștiamcumsă-irăspund!Spremareaușurareasuroriimele,acestlucruoopreapemamasăvinăsăîșiimpunăautoritatea!Prezențameașiajutorulpecare i-l dădeam lui Alice erau de ajuns pentrumoment, încât s-oțină la distanță. Dar eram conștiente amândouă că mama stăteapregătită să vină oricând, spre marea disperare a lui Cédric:„Fetelor,știțicăîmiadorsoacra,darnupots-osuportolunăîncasanoastră,esteimposibil!“

Telefonulasunatodată,dedouăori,detreiori.Amdeschiscugreupleoapeleșil-amluatpedibuitedepenoptieră.

―Alo…―E fată! a zbierat cumnatulmeu la capătul celălalt al firului,

atât de tare încât a trebuit să îndepărtez telefonul de la urechecâtevasecunde.SenumeșteÉlie.

―Felicitări!CumsesimteAlice?―Oștiidoar,întreioreosăfieproaspătăcauntrandafir.Am ridicat ochii ca să-mi alung lacrimile de bucurie. Brusc,

eramcuprinsădefebră.

―Șibebelușul?― Foarte bine, e bine, o adevărată minune. Abia are două

kilogrameșaptesute.Amrâs.―MariusșiLéaundesunt?Vreisămăocupdeei?―Nu,mulțumesc, eștidrăguță. I-amdusazi-noapte lapărinții

mei,măducsă-iiauimediat.―Cândpotsăvin?―Cândvrei.Eateașteaptă,nu,eleteașteaptă.―Voivenidisearășidacăvreirămânpânăpuținmaitârziuca

săteajutcucopiii.―Așafacem.A,erasăuit…părințiităivinmâinedimineață!a

adăugat vesel. Mama ta era gata să închirieze un avion privat înnoapteaasta!Epromițător!

Apoi a închis. M-am așezat pe pat sprijinindu-mi bărbia degenunchi.Aliceeramamăpentruatreiaoară,ziuacareîncepeanueraunaobișnuită.Familiasemărise,inimameaseumpleadejadeiubire pentru acest copilaș. Deși soramea va fi șimai ocupată caînainte, știam că această naștere ne va apropia. Nu voi trece pelângă primii ani ai lui Élie, cum făcusem cuMarius și cu Léa. Cutoateacestea,nuputeamsănuaminimastrânsă,gândindu-mă lasingurătateamea.

Cândamajunslabirou,primullucrupecarel-amfăcutafostsătrimit un buchet de flori lamaternitate, în ciuda insistențelor luiAngélique de a se ocupa ea. Nașterea lui Élie a adus-o în culmeafericirii:„Adorbebelușii!“Exuberanțaeimăamuzașiîmidistrăgeaatenția, deși oricumnuaveamnevoiedeasta ca să fiu cuminteaaiurea. La ora 14:00, am lăsat treaba, nu reușeam să rezolv niciurgențele.Cuatâtmairău,căciaveamsăfiudenegăsitpânăadouazi.

―Plec,Angélique,trebuiesămăducs-ovăd.―Osănedescurcăm,du-te!Nearățifotografiimâine?―Bineînțeles!

― Eu sunt aici, în caz de nevoie, a spus din spatele meuBenjamin,nouameamânădreaptă.

―Știucăpotsăcontezpetine!i-amrăspunsfericitășisenină.

Scena pe care am văzut-o era absolut magică și m-a făcut săîncremenesc în loc, cuunnod îngât:Cédric lungit lângăAlice, cubrațul în jurul ei, amândoi privind spre leagăn — supravegheațiîndeaproapedeMariusșiLéa,carepăreaucăstaudegardă.Mi-ampusmâna lagură, încercândsămăstăpânesc;Doamne,ce familiefrumoasă! Sora mea probabil că mi-a simțit prezența, a ridicatprivirea și m-a văzut. Zâmbetul ei obosit și strălucitor era unuldintrecelemaifrumoaselucruripecareîmifusesedatvreodatăsălevăd.Tocurilemis-aupărutdeplasateși,pentrucărefuzamsărupfarmecul, ammers în picioarele goale. Cédricm-a văzut atunci șimi-azâmbitridicându-se.

―Marius,Léa,salutați-opeYaël!―Yaya!―Ssst!le-amspuscopiiloraplecându-măcas-oiaupeLéa.Dupăcei-amsărutat,Mariusm-aluatdemână.―Vinos-ovezipesurioaramea!―Banu,e-amea,l-aîntreruptLéa.Remarcane-afăcutpenoi,adulții,săneînăbușimrâsul.Euam

tăcutinstantaneucândm-amaplecatpesteleagăn.―Efrumoasă,mi-auspusîncorfrateleșisoramaimare.―Da,efrumoasăși…blondă.Dupăaceeai-amadresatoprivireamuzantăsuroriimele.―Iarairatat!i-amspus.Trebuiesă-lfacișipe-alpatrulea!―Eclar,nuvoiaveaniciodatăcopiicupărulcaaltău!―Fetelor,vă lassăcontinuațiaceastădezbaterecapilară,ne-a

întrerupt Cédric. Iau copiii să dăm o raită și ne întoarcem maitârziu.

―Dupăaceea,vinlavoișimăocupeudeei,așavețiputeasăfițidoaramândoi,i-ampropus.

―Mulțumesc,mi-aspuselîmbrățișându-mă.Ebinesăte-avem

cunoi.Adispărutducându-șidemânăcopiiimaimari.M-amașezatpe

patlângăAlice,caremi-aluatmânaîntr-aei.―N-așficrezutniciodatăcăeposibil.Sorameamaimică,acea

workinggirlsuperocupată, înmijloculdupă-amiezii lamaternitateși,înplus,pareșiînlargulei.LaMariusșilaLéaaivenitlasfârșitulprogramului de vizite, cu telefonul lipit de ureche și ai zbierat lainfirmiere!

―Amcrezutcănusemaisfârșeștedimineața,numaiputeam,voiamsăvăvădpeamândouă.

―Ia-o-nbrațe!―Eștisigură?Nuvreausă-ifaccevarău.―Caraghioaso!ÎnafarădeCédricșidemama,eștisinguracare

aiacestdrept.Hai,ia-o!Profită!Amluatînbrațeacelcevamicuțșifragil,curespirațiaiuteșiam

lipit-odemine,aplecândcapulspreea;i-ammângâiatpieleaatâtdedelicatădepefruntecuvârfulnasului.

―Welcome,babyÉlie…Alices-aridicatșiși-atrecutbrațulpedupăumeriimei,și-alipit

fațadeameașiși-aplimbatundegetpeobrazulminusculalfiiceiei.

―Eînregulă?mi-așoptit.―Da,amșuierat.―Atuncideceplângi?―Nuștiu.―Dacăștii,darnuvreisă-mispui…― Sunt fericită, atâta tot… Sunt aici, cu tine, cu voi… Am

impresiacăamratatatâtdemultelucruri…și…Eam-astrânsșimaitarelapiept.―S-aterminattotul,nu-țifacegriji…șiveiaveașituîntr-ozi…―Nu…pentrumines-azis…ceasulticăie…Nucontează,voifi

ceamaibunămătușădinlume…―Nuvorbiprostii!Aitoatăviațaînainte…AmdepusunsărutpefruntealuiÉlie.

―Îțipromitcăvoifiaicipentrutineșipentrufrateleșisorata,toatăviața…

Alicem-asărutatpepărșiaînceputșieasăplângă.―Eștiaici…eșticuadevărataici,așoptit.―Suntemdouăproaste!i-amspusîntr-untârziu.Oduclaloc.Amașezatbebelușul înpat,Alice s-a lungitdinnou și am stat

oraurmătoareuna lipităde cealaltă, vorbindpuțin,doar ca săneșoptimsecrete,caatuncicânderammici.Amauzitobătaieînușă.

―Aimusafiri,i-amspusreașezându-măcorectpepat.―Intră,aspusAlice.Ușas-adeschisșii-amvăzutceasulînaintesă-lvădpeel.M-au

cuprins fiori din cap până-n picioare, mâinile au început să-mitremure, am simțit un nod în gât și respirația mi s-a tăiat. Însecundacareaurmat,elaapărutșia încremenit.Privirileni s-auîntâlnit.Aproapepatrulunidecândnu-lmaivăzusem…Vârtejuldeemoțiipecaremilestârneanusediminuase,îmiveneasăalergsămăaruncînbrațele lui,să-isimtpeobrazhainadevelur,să-iaudtic-tac-ul ceasului înureche, să tremur lamângâierile lui pe gâtulmeu. Totul a revenit la suprafață, mai rău decât un val care sesparge.Cumputusemsăcred,cucâtevasăptămâniînurmă,căl-ameliminatdinviațamea?Îlvoiamîncălafeldemult,maimultdecâtorice.Deceatrebuitsăneîntâlnimîntr-omaternitate?Aveammaripăcate,detrebuiasătrecprinasta!

―Marc!l-astrigatveselăAlice.Edrăguțcăaivenit.Elși-aîntorsprivirea.―Amratatocaziadedouăori,nușiatreia…M-am ridicat, am înconjurat patul și m-am dus pe partea

cealaltă,aproapede fereastră, câtmaidepartecuputințădeel. Înacesttimp,Aliceîșiluasefiicaînbrațe.Fărăsăsemaisinchiseascădemine,Marcs-aapropiatdeele.S-aaplecatșiasărutat-opeobrazpesoramea,apoii-aaruncatopriviredrăgăstoasăbebelușului.Nuputeamsăvădasta,amprivitpefereastră.

―Estetaremică.Aurâsamândoi.

―Suntonorată să-ți arăt ce înseamnăunbebeluș, i-a răspunssoramea.

Înurmătorul sfertdeoră,m-am întrebatdeunde își luaAliceenergia. Întreținea discuția cuMarc, găsind chiar cum să-l animecândeldeveneabrusctăcut.Opuneamîntr-osituațieimposibilășiea o gestiona cu omânădemaestru.N-aș fi fost în stare să spundespre ce vorbeau. Nu deschideam gura. Mă uitam la spatele luiMarc,eratotcevedeamdinel—decelecâtevaoricândamcrezutcăsevaîntoarcespremine,arenunțatînceledinurmă.SimțeamasuprameaprivireabinevoitoareșiliniștitoarealuiAlice.Darastanuschimbanimic,măsimțeamlafelderău.Măsufocam.Eraacolo,lamaipuțindedoimetridemine,șinuputeamsămăapropiideel,întrenoiexistacaofrontierădenetrecut.Așfivrutsă-istrig:„Exist!Suntaici!Privește-mă!“Sigur,faptulcă-lvedeamumpleaoarecumgolul pe care îl lăsase ieșind din nou din viața mea, dar asta nudiminua cunimicdurerea.Cred chiar că eramai rău; regretele șidorințelemeleseciocneau.

―Bun,vălasîntrevoi,fetele,aspusridicându-se.Avețigrijădevoi.

Nu!Nupleca!Dacăpleci,doarepreatare!―Fiisigurdeasta,i-arăspunsAlice.I-aadresatunultimzâmbetsuroriimeleșis-arăsucitpecălcâie,

fărănicioprivirepentrumine.Înacelmoment,s-adeschisușașiauapărutCédricșicopiii. Încăpereamis-apărutciudatdemare.Amvăzut-opeAliceoftândușurată, soțul ei va lua toată tensiuneapeumeriilui.Marcșicuelși-austrânsmâinile,copiiis-audusrepedelasoralor.

― Vii diseară la masă? i-a propus cumnatul meu. Adrien șiJeanne trecpe-aici pe seară și vor veni și ei, așa facemde fiecaredată.

―Vin!―Măbucur,i-arăspunsCédric.―Șicine-isărmanacarerămânesingurădetotlamaternitate?

Eeeeeeu!aintervenitAlice.

―Potsărămâncutine,i-amrăspunscuunfiriceldeglas.―A,nu…credeamcătuteocupidecopii!mi-arăspunsscoțând

limbalamine.Am scos și eu limba la ea, zâmbind. Apoi privirile noastre au

întâlnit ochii lui Marc; a dat din cap, i-a făcut un ultim semn cumânasuroriimeleșiapornitspreușă,urmatdecumnatulmeu.

―Într-unfinaltrebuiasăseîntâmple,aspusAlicevăzându-mifigura.Poatecăemaibinecăs-aîntâmplataici…

―Câtmaitârziuposibilarfifostmaiconvenabilpentrumine.Esteoadevăratătorturăsă-lvăd.Cumosămădescurc?m-amplânsascunzându-mifațaînmâini.

Sorameami-arăspunsrâzândînfundat.

Câtevaoremaitârziu,îmipuneamaceeașiîntrebare,fărăsă-ifigăsit răspunsul, când eram în bucătăria surorii mele cu Jeanne.CédricșiAdrienîlîntâmpinaupeMarc,caretocmaiveniseșiel.Numaiaveamscuzacămăocupdecopii,căciaceștiadormeaudeja.

―Vii?m-aîntrebatJeanne.Osăfiebine,nu-țifacegriji!Într-adevăr,erabine,înmăsuraîncaregăsiserămmijloculdea

ne așeza câtmai departe posibil unul de celălalt. Fiecare secundăreprezenta o luptă împotrivamea însămi ca să nu îi arunc nicioprivire,maialescăatuncicândnureușeam,dădeaminvariabildeprivirealui.ȘidupăaceeaAdrienmi-acerutveștidesprelucrărilelahambar; voi reuși să fac abstracție de Marc. Mă pregăteam să-irăspund,cândasunatuntelefonmobil.Nueraalmeu,pentrucă-lîndesasempefundulpoșetei,înantreu.Eramairău,eraalluiMarc.Marc,celcareîșiuitătelefonul,care-șipierdetelefonul,carerâdedelucrurileasteacunepăsare.Darceeramairăuurma…s-aridicat,s-ascuzatșiarăspuns,cuunzâmbetlargpebuzeînaintesăseretragădeoparte.Jeanneși-abăgatnasulînfarfurie,Cédricși-amaiturnatunpahardevin.IarAdrienareluatsubiectullucrărilorlahambar.I-amadresatoprivireplinăderecunoștință,trebuiasămăgândescla altceva decât la scena care avusese loc adineauri. Entuziasmulmeu nemăsurat era simulat. Din fericire, căci altfel aș fi părut o

biatătoantă!―Mă duc acolo peste cincisprezece zile, de Înălțare. Nu sunt

sigurăcăvoiputearămânesădormînel,dararesă fie totulgatavara asta! E nemaipomenit, planurile tatei sunt perfecte, iarmeșteriifacotreabăminunată.Mairămânedezugrăvit,bucătăriaaproapecăpoatefifolositășibaiaestefuncțională!Voiputeaîncepesăaranjez.Abiaaștept!Vețifiuimițiînconcediu!Văgarantez!

―Stai,cănueștilacurent,m-aîntreruptJeanne.Scumpulmeusoțvreasămeargălamare,cumziceel!

―Dece?―M-amhotărâtsăfacpaddle!aanunțatpomposAdrien.―Dece?―Hm,paddle!Toatălumeadelaserviciuface,trebuiesăfacși

eu!―Darevorbadeconcediu!abombănitJeanne.Șiîntimpulăsta

euvatrebuisămăuitlaelcumdădinvâslă!Toată lumea a izbucnit în râs. Marc și-a reluat locul în clipa

aceea.― De când răspunzi tu la telefon în timpul mesei? i-a trântit

Adrien,cuoprivireneagră.―Aifăcutrenovărilahambar?m-aîntrebatMarcfăcându-secă

n-aauzit.Aceste prime cuvinte pe caremi le adresam-au tulburat,mai

multdecâttotrestul,pecarerefuzamsă-lanalizez.Deteamăsănumădoarăpreatare.Mi-amdatvoieînsfârșitsă-lprivescînochișim-amsimțitmaibine,amrespiratmaiușor.

―Nuștiam,mi-amărturisit.A,decinicitunuaivrutsăafliveștidespremine.― Da, m-am lansat în proiectul ăsta împreună cu tata, chiar

dupăCrăciun…―Tu,care-mivorbeaideastavaratrecută…― E-adevărat, când eram acolo… Ai să vezi, acum există un

tavan adevărat, e superb… Să știi că i-am scos din minți pemuncitori când a trebuit să punămobilele la adăpost respectând

recomandărilepecaremilefăcuseși.Azâmbitușor,lăsândcapulînjos.―Îmiînchipui,credcăaifostdegroază,mi-arăspuns.Apoiși-apironitprivireaîntr-ameașim-amabținutsă-ispuncă

așfivrutsăfaccuelrenovărileastea,căamenajareanueraposibilăfărăcaelsă-mifiealături,căvoiamcaelsăfieacasăacolo,să-șilaseceasul pe noptiera din camera noastră, pentru că îmi pusesem îngând să mă duc acolo cât de des voi putea. Am întors privirea,temându-măcămăprăbușescdefațăcutoatălumea;știamcăvafiprea greu să-l revăd. Ochiimi-au căzut pe Cédric, care căsca; amprofitatdeocazie:

―Osătelăsăm,numaipoți.―Nuvărefuz,prieteni.Maialescă,pestetreizile,adiosomn!Toată lumea a debarasat, dând omână de ajutor pentru ca a

douazi el săaibă câtmaipuținede făcut.Căutam înpoșetădupătelefon,cândl-amsimțitînspatelemeu.

―Teduceu.Dece,Marc?Lacefolosește?Vreisămătorturezi?Nuvezicâtde

multsufăr?Nuți-ede-ajuns?Vreisămătermini?―Nucredcă…―Eridicolsăieitaxiul…Mă va durea și mai mult, dar nu contează. Oricum, pentru

câtevaminute în plus cu el,merita să adorm plângând. Adrien aavutbunul-simțsănufacănicioremarcănepotrivităcândafostclarpentru toată lumea că Marc mă va duce acasă. Cédric m-aîmbrățișat șimi-amulțumit că fusesem acolo astăzi pentru Alice.AmregăsitcunostalgiemirosuldepieleșidebenzinăalbătrânuluisăuPorsche,dupăaceeazgomotulmotorului.M-amlipitdeportierăcât demult amputut, uitându-măpe drum.După câtevaminute,amcedat, voind să-i aud iarăși vocea, și-apoi chiar îmi eradordeAbuelo:

―Cemaifacebunicultău?l-amîntrebatfărăsămăuitlael.―Foartebine.―Șimagazinul?

―Merge,zilelefrumoaseaducclienți.―Măbucur.―Șilatine,agențiamergecumvrei?―Da.Am cedat și mai mult și l-am privit: chipul serios, maxilarul

încordatm-auparalizat.― Știi… am venit în vizită la Alice în mijlocul după-amiezii

pentrucăeramsigurcănutevoigăsiacolo…nuvoiamsătevăd…și apoi te-am văzut… erai acolo în plină zi, râzând cu sora ta șiprivindu-ifiica.Dacăamacceptatinvitațiadinsearaasta,afostdoarca să nu-l rănesc pe Cédric. Și acum aflu că te duci regulat laLourmarin,cănuești laPariscândeumiteînchipuiepuizându-temuncindșicândsuntînPiațadevechituriduminica,împreunăcuAbuelo.

A opritmașina și astam-a surprins; ajunseserăm deja în fațaimobiluluimeu.Aapăsatfrânademână,lăsândmotorulsămeargă.Mi-aaruncatopriviredură.

―Chiarm-ai luat de fraier! Cel puțin, lucrurile sunt clare.Numă voiai! Îți faci timp pentru toată lumea, dar pentru mine, nuaveai!

M-am prăvălit pe scaun și mi-am trecut mâna peste frunteoftând.

―Bine…M-amsăturatdereproșuri,suntobosită.M-amscuzat,ți-amexplicatlucrurile.M-amluptatcumineînsămicasă-migăsescînsfârșitunechilibruînviață.Șiacum,îmireproșeziasta!

Oftând, și-a întors fața, la fel de încruntat. Am coborât dinPorsche. Motorul a huruit. Abia închisesem ușa de la intrarea înclădire,cândademaratînviteză.Cortinădefinal.

14Două săptămâni mai târziu, eram în Lourmarin, într-un

weekendprelungit,bachiarmaimult,pentrucăîncepusemsăamîntâlniricuagențiiimobiliaridinregiune,aicărorcliențierauînceamai mare parte mari bogătași străini — ruși, suedezi, olandezi,americani,englezi—casălepropununparteneriatcuagențiamea.IarluniaveasăfiedeasemeneaozimarepentruMicaFloare:soseainternetul!

Dar,pentrumoment,aveamdegândsăprofitdinplindezileledeodihnă.Cândamajuns,m-amîntâlnitcușefuldeșantier;erammulțumită, numai rămâneau de făcut decât finisajele. Deci să fiiintransigent își avea avantajele sale. După ce el a plecat, mi-amaruncatcâtcolopantofiicutoc—numaiaveamnevoiedeei—șimi-am luatbătrâniibaschețiPuma,care își reintraseră îndrepturidecâtevaluni.Amurcatdirectînnouameacamerășim-amtolănitfericităpeparchetulgol,pecareîlalesesemîntr-onuanțădeschisă.Dupăaceeaamdeschisfereastracasăaerisescșisăalungmirosulde zugrăveală proaspătă și m-am rezemat în coate ca să admirpriveliștea. Am tras adânc aer în piept. Apoi, cu o plăcerenedisimulată,mi-am făcut patul pentru prima oară acolo, fără săbagmarginileplăpumiipesubsaltea.Dupăcei-amtrimisunmesajluiAlice ca să-i spun că ajunsesem cu bine și i-amdat un telefontatei, am coborât pe jos în sat,mă aștepta aperitivul la terasă. Pestrăduțele mici, am întâlnit și salutat numeroase persoane.Progresisv,îmireluamlegăturilecuvechicunoștințedincopilărieșiadolescență. Îmi plăcea asta. Nu fără o strângere de inimă, amcăutat decorațiuni noi în magazinele pe care le descoperisem înaceleultimeluni.Hambarulducealipsădeveiozeșiderame,voiam

fotografiipepereți.Fărăsăuitdelumânări.Cafoarteadesea,mi-amgăsitfericirealaLaCollineșilaL’ApothicairedeLourmarin.Dupăcemi-amcumpăratpâineaprăjitășichifladulcepentruweekend,ampututînsfârșitsămăinstalezlaterasadelaCafédel’Ormeau.Amluat prima înghițitură din vinul alb Fontvert, apoi am oftat demulțumire, bucurându-mă de căldura acelui sfârșit de mai. Amprivit în jurulmeucuzâmbetulpebuze;ospătariimereuamabili,familiileîncântatesăfieînweekend,perechiledepensionari.Pestedouăsăptămânivafimaimultălume,eramfericităsăprofitdeacealiniște de dinaintea sezonului estival. În seara aceea, o să adormfărăsăplângsausăfolosescvreunartificiu,doarpentrucămi-erabine. Sigur, îmi lipsea cineva. Îl așteptasemmai bine de zece ani,puteam s-omai fac încăpuțin,mai ales că gustasemdinbărbatulminunat careera.Cu toateacestea, începusemcuadevărat sămăobișnuiesccuideeacănusevamaiîntoarcelamine.Nuoacceptape cea care eram. Făcusem întotdeauna pe toată lumea să măaștepte din cauza serviciuluimeu, era rândulmeu să învăț lecțiarăbdării.Parcursesemsuficientdrumîntr-unan,astfel încât sănumaifacaceleașigreșeli.Aveamde-acumonouăviațăpelângăceade la agenție, recuperam timpul și profitam de viața de familieașteptândpoateca,într-obunăzi,săamfamiliamea.Puteamsăleampeamândouă,înțelesesem,însfârșit!Cașifaptulcăacestedouăelementeesențialealeviețiimeleputeausăseinfluențezeunulpecelălalt;erammaibunăînmeseriamea,maiamabilăcucolegii,decândviațameanusemairezumalaagenție.Casăreușescînviațameade femeie, trebuia să știu să iau lucrurile ușor și să le acordtimpcelorpecareîiiubeam.Acestultimgândm-afăcutsăzâmbesc.Luam lucrurile atât de ușor acum, încât îmi uitasem telefonul înhambar!

―Știțicumvacâteceasul,vărog?l-amîntrebatpeospătar.Un braț a apărut atunci sub nasul meu. Am privit acest braț

secunde lungi fărăsă încercsăvădorapecareoarătaminunatulceascareîlîmpodobea,apoiamluatșiamstrânsacestbrațputernicșiprotectorînjurulgâtuluimeu.Marcs-aaplecatspremine,cufața

îngropatăînpărulmeu.―Îmiparerăucăte-amfăcutsăaștepți,amurmurat.

MulțumiriLuiMaïté,editoareameacare,cutoatădelicatețea,m-aajutatsă

scotlaluminătotcețineambineascunsînstrăfundulmeu.Muncanoastră,schimbulnostruderoluri,disponibilitateatami-aupermissămergcumultmaidepartedeceeace-miimaginam.Legăturapecareamțesut-oîmpreunășicutoatămicatrupăîmidăaripi.

Cristinei, mică zână discretă, ascunsă într-un colț. Prietenia șiprezența ta nedezmințită în momentele mele de îndoială, deentuziasm,detoaneîmisuntatâtdeprețioase!

Marinei Gauthier-Dubédat, lui Myriam Sterling și InneiSolodkova, interprete… Toate trei mi-ați permis să comunic culumeacaremăînconjura.Meseriavoastrămăfascinează.MyriamșiInna,iertați-măcănuv-amvorbitdespreYaëlcânderamîmpreună,dar trăiam intens legătura noastră atât de aparte. Ați fost gura șiurechilemele.Marina,prânzulacela,cândamstatdevorbăcanișteprietene,rămâneoamintiredeneuitat,poveștile,reflecțiiletalei-auadusatâtealuiYaël!

LuiNicolasBriens,cares-aoferitsă-midezvăluiemiticaPorche911 și a avut generozitatea să-mi ofere o plimbare cumașina lui.Știți să vă împărtășiți pasiunile cu talent. Când vă ascultamspunându-vă poveștile, mi-i închipuiam pe Abuelo și pe Marc șiștiamcăalegereainstinctivăamașiniiPorscheeraceabună.

LuiGuillaumeManuelpentrucăne-alăsatsă-iinvadămbuticulAuBonUsage.Cedupă-amiază!Maitârziu,amprivitadeseacarteadumneavoastrădevizitășiamcititfrazaatâtdefrumoasascrisăpeea:„Lucrurilefrumoasetrăiescveșnic.“MarcșiAbueloarfipututs-orostească.

Cititoarelor și cititorilor care mă urmăresc cu o fidelitate

bulversantă.Nuvăînchipuițicâtmăemoționeazăsăvăîntâlnesc,săvăvorbesc,săvădescopărlacrimileșizâmbetele.Măsimtdeseorifoartemică față de voi, de viețile voastre, de bucuriile și durerilevoastre.Nuvoiaveaniciodatădestulecuvintecasăvămulțumesc.

Cititorilor, editorilor străini, traducătorilor… voi ne faceți săcălătorim,pemineșipersonajelemele.Suntfermecatăderelațiapecare o stabilim, fără să ne înțelegem prin intermediul vorbelorschimbate, ci împărtășind o privire sau pagina întoarsă a unuiroman.

BarulElPaísaexistat,ampetrecutacolomulteorecuprieteniimei, cu „jumătatea“mea, știu ce înseamnă săalergidupăultimul69!Amchiulitadeseatrecândpragulcartieruluinostrugeneral(săînțeleagăcei caresevorrecunoaște).Câtdespreconcertul luiBenHarper,n-amrămaspetrepteledelaBercy,ceamintire!Doamne,erabinepevremeaaceea, amavutnoroc!O spun cunostalgie, afost așa o fericire sămă cufund din nou în aceste amintiri ca săilustrezviațadestudențiagăștii!Atuncimăgândesclavoi,colegi,risipițiîncelepatrucolțurialelumiișialeFranței.

CâtpriveșteMicaFloare,eanuexistă.Dar,pentrumomenteledevacanțăîntreprieteni,existăSalvan-Haut,osăptămânăînGers,oalta în Dordogne, încă una în Réunion. Există muzică, sărituri înpiscină,copiicareîșifacsiesta,„Punemtotulpemasășifiecareîșialegemâncarea“,fotografii,râsete, lacrimideasemenea,înseridedestăinuiridin cauzaunuipaharde rosé înplus!Așadar,prieteni,nuospundestuldedes,daramsăscriupentruvoi:„Văiubesc.“

Aș vrea să adresez un cuvânt scurt comercianților,restauratorilor, negustorilor de vechituri din Lourmarin și dinpiețeledevechituridinSaint-Ouen.Nuștiați,darvăobservam,măimpregnamdemunca,dezâmbeteleșideprimireavoastră.Șiamîncercat să strecor câte ceva din ele în dreapta, în stânga, înpovestea lui Yaël, a lui Marc și a celorlalți… Sper că nu vă vețisupărapemine.

Mă gândesc de asemenea la Iris și la Gabriel și le spunmulțumesc pentru că au bătut la ușă ca să aducă vești despre ei.

Regăsireanoastrăafostgrandioasă!Pedataviitoare!Ca să închei,măadresezvouă,băiețilormei, Simon-Aderawși

Rémi-Tariku.Voisuntețiadrenalinamea,mă iertațicândvăspun:„Îmiparerău,mamalucrează.“Voisuntețiviațamea,suntețitotulpentrumine,voiîmifaceți inimasăbată,fărăvoinuașfacetoateacestea.