AgnEs Martin-Lugand

lmi pare rdu,..sunt atteptat5...

Traducere din francezE de Carmen Otilia Spdnu

De patru luni frecam menta: trf,iascl stagiile de IasfArqitul studiilor! Privind retrospectiv, inlelegeam maibine de ce reuqisem s5-1 gisesc pe-al meu in ultimulmoment. Spre deosebire de tofi colegii mei de la gcoala

de comer!, gata si tragl tare, eu nu mI didusem pestecap ca sd oblin primul meu contract pe perioadi nede-terminat5. Eram adepta efortului minim qi gtiam ce-mipl5cea: sX folosesc cele doui limbi ale mele - franceza gi

engleza - gi s5-i aiut pe oameni sI comunice. Adoram sX

vorbesc. Nu exista nimeni mai guraliv ca mine. Clutdndin anuarul fogtilor elevi ai qcolii, didusem peste dateleacestei agenlii de interpreli in domeniul afacerilor, imitrimisesem CV-ul, avusesem o intdlnire cu asistenta gefu-

lui qi problema se aranjase. Dar, sincer, cine ar fi dorit oastfel de sluibd ca sI oblinl diploma? Probabil eram sin-gura pe care o interesa, cXci era ,,stagiul fotocopii" prinexcelen!f,, flrd nicio centimX ca salariu, in timp ce toliceilalfi cdgtigau ceva bani in fiecare lun5. Avantaiele, delocneglijabile: nicio responsabilitate, fdrl obligafia de a purtacostum taior, fdrd ore tirzii gi, de asemenea, cu posibilitatea de a bea cafea gratis gi a md intdlni cu toatt gaqca la

AgnEs Martin-Lugand

Happy Hour! intr-o altl viali, ar fi fost interesant si mX

spetesc acolo, aqa bilingvl cum eram.

in ziua aceea, aveam ochii cdrpili de somn. Petrecusem

toati noaptea qi nu dormisem decdt vreo doui ore pe cana-peaua extensibilX rablagitl a surorii mele, ale cirei arcuriimi torturaserl spinarea. Degi am aiuns cu mai mult de

o orX intdrziere, se pare cI reupisem si trec neobservati,ascunzdndu-mX in debaraua care-mi servea drept birou.Dupi-amiazI, cdnd ml luptam si nu adorm, secretara patro-nului, cocofati pe tocurile ei de femeie uqoard, a venit lamine cu un zdmbet diabolic pe buze; aceastl femeie cum-secade voia sI-mi pun5-n circi gi sarcinile ei.

- Du-te sI serveqti nigte cafele in biroul lui Bertrand.

- Nu, sunt ocupatd aici. Nu se vede?

- Serios?

Mi-a zimbit riutdcios, apoi qi-a privit unghiile ingriiite,inainte sI continue cu un aer nepdsltor:

- Ah, in cazul ista, dupl ce-!i termini misiunea impor-tantX, sunt cinci dosare de legat carc te agteapt5, eu n-o sIam timp sI mX ocup de ele.

Ce pacostelEram un dezastru cdnd venea vorba sX folo-sesc magina de legat. inclindnd capul intr-o parte, i-am adre-sat un zimbet la fel de tAmp ca al ei.

- OK! O sI fac cafelele alea, e mai rezonabil, ale tale suntde-a dreptul scdrboase. N-ar trebui sf,-l suplrlm pe gef.

Ofensat5, leapini ca un par, m-a slgetat cu privirea intimp ce mI ridicam, strdmbdndu-m5 la ea cu limba scoasi.

Zece minute maititzitt, cu o tavl in mdini, atentl sinu mI impiedic in fala tuturor, am oftat, deschizdnd cufundul uga de la biroul gefului, cdnd un damf de tequila

1 o liction connection

lmi pore rdu, sunt otteptatd...

mi-a aiuns la nas; duhneam incd a alcoolul blut cu o searlinainte.

Am intrat in incipere qi am aruncat o privire printregene inspre cei patru blrbali la cravatl qi costum gi minelelor serioase gi stdngace m-au ficut si rdd. Am agezat in fafafieclruia cdte o ceaqc5. Ai fi zis cd sunt transparent5, niciu-nul nu a catadicsit sI spund un ,,mu{umesc" pentru ser-

viciul meu impecabil. Am stat doul secunde, agteptdnd ovorbl bund qi am profitat ca sd trag cu urechea, impinsi de

curiozitate. Oare se ocupau de rezolvarea problemei foame-tei in lume, de nu erau in stare de un minim gest de poli-tefe? La prima vedere, nu. in schimb, geful tocmai igi b5teacapul cu omonimele in englezd. $i se mai considera inter-prett T?ebuie sd-iinvdl fotull Nici una, nici doui, am parcurscei trei pagi care mi despirleau de el, i-am pus mina pe

umlr gi i-am goptit mdndri la ureche o solufie la problemasa. A bltut nervos din degete pe masa de lemn.

- Afar6, domniqoara stagiar5! a guierat printre dinli, arun-cdndu-mi o privire incruntati.

M-am dat inapoi dintr-un salt, le-am zdmbit prostegtegi am plrisit inciperea de parcl mI urmXrea cineva. Dupice am inchis uga biro-ului in urma mea, m-am spriiinit deea oftdnd gi rdzind. Bun, mXcar acum gtia cd exist. Dar,Dumnezeule, ce netoatd!Ar trebui sX invXl sX-mi fin guracdteodati.

Doul luni mai tdrziu, in sfArqit m-am eliberat. Blestema-

tul de stagiu se apropia de sfdrgit. Evident, anumite disculiiascultate pe la ugi - trebuia si am qi eu o ocupafie - imisuscitaserl totusi interesul. Patronul gi cei trei interpreliai lui plreau sI fie regii lumii petrolului pe ldng5 clienlii

AgnEs Martin-Lugand

lor - inalta societate din centrul afacerilor - qi slufba lorpdrea palpitantX. Din cdte inlelesesem, intdlneau o mulfimede oameni interesanfi, din medii foarte diferite. Asta-mi plE-

cea mult, ce mai, mi atrigea. in fine... Cdteva minute doar,gi venea vacanfa. $i, mai ales, puteam in sfdrqit sI mf, apuc

de pregltirea marelui meu proiect, despre care nu vorbiseminci nimXnui. Voiam s5-mi iau un an sabatic gi sI hoini-resc prin cele patru co$uri ale lumii, cu rucsacul in spate,

inainte sd mi gindesc la orice viitor profesional. Voiam sX

v5d 1[ri, sd intilnesc oameni, sI profit de via]5 gi, mai ales,

sX mI distrez. La ora 18:00, dupl ce-mi luasem atestatul de

stagiu semnat de secretara frustrat[ a qefului meu, eramgata sI plec. Df,deam un ultim tur in debara, neqtiind dacd

sX gterpelesc cdteva stilouri qi un bloc-notes.

- Domnigoara stagiar5, in biroul meu!Am tres5rit. Ce voia de la mine marele boss? Un lucru

era sigur; nu aveam si primesc un cec drept mullumirepentru bune qi loiale servicii. DupX acea primf, intdlnire,mi lipeam de perete ori de cite ori drumurile ni se intre-tXiau, preferdnd si evit o nouX ciocnire. Acum ce avea sImi se intimple? CAnd am intrat in birou, marele qef tastacu frenezie pe computer. Am rimas infepeniti in picioarein fala biroului lui, neqtiind unde sI mX postez, frf,min-tdndu-mi mAinile, simfindu-m5 pentru prima oard total-mente ridicolS gi depdqitX de situalie, cu magnificii meibaschefi Puma in picioare qi cu plrul rogcat pieptlnatneglijent.

- Nu sta profipitl acolo! mi-a spus, fdrl si ridice privirea.M-am a$ezat pe marginea fotoliului din fala lui. Tot

fIrI sI mX priveasc5, a rostit:

- Este ultima ta zi aici, dupX cum mi s-a spus, gi !i-aiincheiat studiile.

12

imi pore rdu, sunt otteptotd...

-Da', domnule.

A treslrit cdnd m-a auzit spundndu-i,,domnule". Oareavea probleme cu vdrsta lui? in sinea mea tare imi venea sIrdd! Ah, criza de la patruzeci de ani!

- Te agtept aici luni la ora 9:00.Pentru prima oard, a catadicsit si mI priveascS.

- De ce? i-am rdspuns fIrX mlcar sX-mi dau seama.El a ridicat circumspect din sprdnceani.

- MI indoiesc cl yi-ai glsit de lucru in altl parte. Greqesc?

lmi propunea o slujb[ gi nu glumea! Nu in]elegeamnimic. MI foiam pe fotoliu. De ce eu? Nu fXcusem nimictimp de gase luni, in afarl de o minunat5 gafi!

- Pofi sI pleci acum.

- PXi... hm... mu$umesc, am spus in cele din urmi, schi-

find un zAmbet timid.M-am ridicat de pe fotoliu cu incetinitorul, apoi m-am

indreptat spre uqi, dar el m-a oprit in momentul in carepuneam mdna pe clan15.

- Ya€l!

Ia te uitd, Stie cum md cheamd.

- Da.M-am intors qi l-am vdzut deodatl rezemat de splta-

rul fotoliului.

- Trei lucruri: doui recomandiri qi o intrebare. Pentruinceput, recomandirile: sI nu-mi mai faci figura de ultimaoarl gi pune-te pe treabX.

Ce oroare, fusesem doienitd ca in liceu!

- Promit, i-am rlspuns, incercdnd si-i dau de inlelesc5-mi pare riu.

- intrebarea: de unde gtii o englezi at6t de subtilS?M-am umflat in pene ca un cocol de lupte gi i-am adre-

sat un zdmbet ucigdtor.

AgnEs Martin-Lugand

-A;a m-am niscut!A ridicat din sprdnceand,. E prost sau ce? Bltrdnilor tre-

buie sX le explici totul.

- Mama este englezoaic5. Thta a avut ideea s5-gi terminestudiile de arhitecturl in Anglia...

- Bine, scutegte-md de povestea cu oul gi gdin4 sunt situlde asta. O si afli mai multe despre slujba ta siptimdna vii-toare. Weekend pl5cut gi, nu uita, luni sd nu intdrzii! Nuvoi mai tolera nicio intdrziere de-acum incolo. $i, ai mild,schimbS-fi finuta...

FXrX si se mai sinchiseasci de mine, s-a intors spremonitor. inainte sX plec, am trecut din nou prin debaraca s5-mi iau geanta. Eram pe pilot automat, pe jumltateniuc[. Am luat metroul qi m-am pribugit pe o banchet5.Ce dlduse peste mine? Eram angajatd. pe un post de carehabar n-aveam, firl sX fi ficut nimic gi, mai ales, firi sdJvreau. Nu aveam chef si muncesc. $i-apoi, ambianta eraputred5, nimeni nu rddea in locul acela. Acel Bertrand nicim[car nu-mi ceruse pXrerea. La urma urmei, nu semna-sem nimic, nu mf, obliga nimeni s[ mI intorc acolo luni.Tipul doar n-o sX vinl dupi mine acasl sI mi oblige sImuncesc. Planurile mele de c5l[torie se risipeau... Doardacl nu profitam de ocazie ca sI strAng ceva bani qi sd

hoinlresc cu rucsacul in spate mai mult timp decdt previ-zusem, peste cdteva luni, dupd ce voi fi demisionat. Cinem-ar putea impiedica? Nimeni. Nici nu se punea problemaca pXrinfii mei s5-mi pl5teasci turul lumii, cheltuiser5deia destul cu studiile mele, nu voiam si mai triiesc multtimp pe spinarea lor. Am hotXrdt sd mI prezint luneaurmXtoare in biroul gefului ca s[ aflu micar cu cdt aveade gind si mi pliteasci. ln realitate, slujba asta era man5cereasc5!M-am ridicat dintr-un salt cdnd metroul a oprit

14

imi pore rdu, sunt o$teptotd...

in stalia Saint-Paul gi i-am impins pe ceilalfi pasageri casi ies din vagon. Am urcat cate patru trepte deodatl pescara rulantl gi la iegire am dat cu nasul de cartierul nos-tru general, barul El Pais. Ne stabiliserlm acolo tablra debazd,la foarte pufin timp dupl inceperea studiilor. primulavantai era cI se afla foarte aproape de gcoal5 qi puteamsi afung acolo instantaneu, flcindu-mi aparilia qi intre-|indnd astfel legenda despre asiduitatea mea Ia cursuri.Apoi, acest bar r5u famat avea un aspect exterior care nuinspira deloc incredere qi asta ni se potrivea: rddeam cIsuntem in pas cu lumea, la modi. Avea o latur5 slinoas5,nearanjati, cu taburete de bar gchioape gi un televizordeasupra tejghelei. Doar consola cu muzici de top asi-gura ambianfa. Ne simleam bine acolo. Patronul qi bar-manul ne indrlgiseri; poveqtile noastre, portofelele plinecu mdrunfig, fuga noastrl ca si prindem ultimul autobuzii flceau sd rdd5. Barul acesta era o extensie a propriilornoastre apartamente gi gagca noastrl ficea parte din mobi-Iier. M-am lipit de geam gi m-am strdmbat la toat[ lumeainainte sI imping uga, entuziasmat5.

- Fiesta tot weekendul! am ricnit cu miinile in aer.

- De parcl ar fi vreo noutate, mi-a rispuns Alice de lain5$imea taburetului ei.

Rdzind ca o nebund, am sirit de gdtul surorii mele qiam strins-o la piept. Ea s-a prins de teigheaua barului, casi nu cddem amdndouX pe pardoseal5.

- Mi-am gisit o sluibi! i-am urlat in ureche.Ea m-a impins qi s-a uitat la mine, cu ochii iegifi din

orbite, ca lupul din desenele animate ale lui TEx Avery.

- Dar ce, ifi ciutai o sluibi?

- Nu! Totuqi am gisit-o!

- Promifitor!

Agnas Martin-Lugand

Toatd lumea s-a nXpustit spre mine. Mica noastrX gagc5

se formase in acei ultimi ani. Mai intdi datoriti lui Alice, dec6nd se indrf,gostise de C6dric ea era la istorie, el la filologie,le era dat sd se intAlneasc5, la fel de calmi, de timizi qi deechilibrafi amdndoi. in ceea ce mI privegte, dupl ce am luatbacul, la un an dupl sora mea, am optat pentru confortulunei qcoli de comer| ale cf,rei cursuri se lineau trei sferturiin englezd. in primul an, l-am cunoscut pe Adrien, atefizatacolo dupl cifiva ani de facultate eguafi. Nici vorbl de vreopoveste de dragoste intre noi, ci mai degrabl de chefuri,risete, nopfi albe qi cursuri ratate. De pe o zi pe alta, el se

aranjase; la colful unei strlzi, igi gisise iubirea, in persoanalui Jeanne, vdnzltoare gi maml singurd. Preluase totul dela ea: piercingul din limb5, firea energicX gi pe Emma, fiicaei in vdrst5 de un arr, fdrd. sI-qi piardd niciun pic din umo-rul (grosolan) qi pasiunea nemlsuratd pentru petreceri. Niciaparifia lui Marc nu sc5zuse numXrul chefurilor noastre.Alice qi C6dric il intdlniserl la facultate. Studia istoria artei,sau mai precis acolo era inscris. in general, se ducea cdndavea chef, intotdeauna cu miinile in buzunare qi f5rd s5-gi ianotife. in orice caz, dacdavea nevoie de afutor, exista, dupispusele surorii mele, o armatl de admiratoare infocate gatas5-i ofere cursuri particulare. Aerul lui de pierde-var5 visltor,intdrziat, un pic misterios Ie fdcea sd cad5 ca mugtele. Erafoarte secretos in privinfa cuceririlor lui, dar pdrea destulde indiferent la efectul pe care il producea asupra fetelor,din cdte observasem, pentru cI eram intotdeauna impreuniamdndoi. Doar in seara aceasta lipsea la apel.

- Unde-i Marc? am intrebat dupl ce m-am eliberat dinstrdnsoarea celorlalf i.

- Nu gtiu pe unde umbl5! mi-a rXspuns Adrien. De obicei,e primul care ajunge.

16

imi pare rdu, sunt o1teptotd...

Mi-am scos din buzunar telefonul, de care eram foartemAndrf,, era primul meu mobil!

-Am s5-l sun.Marc locuia la bunicul lui de cind era student la Paris,

pdrlsind oragul de provincie al pdrinfilor sii, din Touraine.Evident, nu a rlspuns nimeni. Bunicul lui era un adevi-rat hoinar. in pufinele dili cdnd trecuserdm pe la el, nu-lvlzuserlm decit foarte pulin. Era un original, gata ori-cind sI plece in clutarea pepitei de aur, spunea el cu o pri-vire qmecherS. Cdnd il intrebam pe Marc cu ce se ocupa,ridica din umeri, rispunzAndu-ne ci Abuelo, cum li ziceael, era cdutdtor de comori. Ceea ce stdrnea invariabil rdsete

;i glume, apoi treceam la altceva. in cele cdteva minute incare-l vedeam, avea mereu o vorbX bund pentru noi, invreme ce ne studia din priviri. Aveam uneori impresia cImI cunoagte pe de rost, deqi nu schimbaserim niciodatlmai mult de zece vorbe.

- O sd vinl el pdnX la urmX, mi-a zis sora mea, f5cdndu-mIsX revin la realitate. Spune-ne despre slufba ta! Ce-i cu poves-tea asta?

Cu un ochi Ia uga barului, le-am povestit in linii maricum m-a convocat marele boss in biroul lui.

- YaEl, ai o mare problem5! a spusJeanne.M-am intors spre ea surprinsi, cu paharul in mini.

Avea un zdmbet rXuticios.

- Poftim?Am luat o inghilitur[; nu gtiam unde voia s[ ajung[

- Trebuie sI te inloleqti! Nu mai ai incotrol Gata cu Pumaqi cu jeanpii! Treaba devine serioasS!

Am scuipat berea, stropind teigheaua barului. Alice aaplaudat gi a rds zgomotos impreuni cuJeanne, care a per-

cutat imediat.