DE CE (MAI) CITIM?

Nu-i poţi spune unui copil „Citeşte!” sau „Iubeşte!”…Trebuie să-şi dorească

singur asta!

Verbul „a citi” nu suportă imperativul.

DE CE (MAI) CITIM?

• Citim, pentru că literatura ne ajută să trăim ca oameni……..adevăraţi oameni;

• Mulţi citesc pentru a se instrui, pentru a-şi face o cultură solidă;

• Alţii citesc pentru a se putea transpune în nenumăratele vieţi, imposibile întâlnite în cărţi;

• Mai există şi altă categorie, care citeşte pentru a simţi acea emoţie specială pe care o carte poate să o ofere şi viaţa reală, nu;

• Uneori, lectura are efecte decisive asupra construcţiei morale, comportamentale şi modului de gândire a unei persoane, asupra evoluţiei sale ulterioare;

• Pentru unii ,lectura devine ajutorul nesperat în crizele existenţiale.

“ LECTURA ESTE PENTRU SPIRIT, CEEA CE EXERCIŢIUL ESTE PENTRU TRUP.”

(MIHAI BENIUC)

Cartea reprezintă un complet depozit al inteligenţei

omeneşti. Uitate între file de sute de ani, par moarte, dar noi

le putem învia dezvăluind o lume nebănuită. O carte o citeşti

când vrei, cum vrei şi de câte ori vrei.

Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai

înţeles-o, nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii.

Cartea este comoara fără preţ, în care unii îşi adună

cele mai frumoase gânduri, pentru ca alţii să le poată folosi în

voie.

“Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al

vieţii omenirii, istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un

viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerile şi

biruinţele sale toate.

Cartea ne este prieten credincios, de nădejde.”

Cartea este învăţătorul care te conduce la bine, te face

să te bucuri, să râzi şi să plângi.

Ea îţi oferă posibilitatea să te opreşti mai multă vreme

asupra unui pasaj, să te întorci la altul, pe lângă care ai trecut

în grabă, dar la care simţi nevoia să revii, să meditezi

îndelung în timpul lecturii şi după ce ai terminat-o, să reiei

cartea oricând doreşti.

O carte te trimite la alte cărţi şi toate, împreună

formează baza trainică a culturii noastre.

Tocmai pentru că este deţinătoarea atâtor puteri, nu

credem în dispariţia literaturii şi, cu atât mai mult, în

dispariţia cititorilor.

Lectura? Calculatorul? Televizorul?

Toate sunt importante, atâta vreme cât

sunt surse de învăţare şi de dezvoltare a

personalităţii copilului;

Lectura este, totuşi, “pe cale de

dispariţie” în învolburata epocă a vitezei...

Deşi se cunosc beneficiile lecturii asupra

cititorilor, se pot număra tot mai puţini cititori în

devenire, comparativ cu anii trecuţi.

Cauzele sunt multiple. Se constată că invazia

mass-mediei şi a tehnologiei ultraperformante ne

ţine departe de CARTE ,deşi nu vor putea înlocui

CARTEA niciodată.

S.O.S.! LECTURA ÎN PERICOL

a) MASS-MEDIA

Există o dependenţă pe care

o creează atât vizionarea de filme,

ascultarea muzicii cât şi simpla

vizionare a programelor TV, fără

niciun scop prestabilit.

Televiziunea oferă

curiozităţi copiilor prin imagini,

sunete, efecte speciale, de aceea

timpul dedicat lecturii se reduce

drastic. Un alt efect negativ este

vizionarea filmelor realizate după

cărţi ce duce la renunţarea la

lectură.

NIMIC NU POATE

ÎNLOCUI TEXTUL CITIT!

Dacă în urmă cu 30 de ani computerul era

un accesoriu de lux, azi, aproape fiecare

puşti are capacitati superioare de utilizare a

calculatorului in comparatie cu părinţii.

b) REVOLUŢIA IT

Folosit în mod abuziv la o vârstă mică, calculatorul, în

mod paradoxal, limitează copilul în devenirea lui.

Jocurile pe calculator, practicate sub supravegherea

părinţilor şi limitate în timp pot ajuta la dezvoltarea atenţiei şi

inteligenţei.

Consumate în exces însă, fură timpul elevilor şi le

oferă o dimensiune alternativă vieţii ,privându-i de contactul

direct ,atât cu oamenii, cât şi cu valorile culturale,

c) ANTURAJUL

Anturajul îşi pune adânc

amprenta asupra fiecăruia. Elevii nu

citesc, deoarece, acest lucru nu e

practicat nici de prietenii lor.

Se creează astfel o serie de

relaţii de interdependenţă care

afectează negativ dezvoltarea

elevilor.

Astfel, dacă mentalitatea

modernă a eliminat lectura ca

alternativă a petrecerii timpului liber

în defavoarea altor lucruri, e lesne de

înţeles că aceasta este o cauză a

lipsei interesului de a citi la elevi.

d) LIPSA RESURSELOR FINANCIARE ŞI DE TIMP

Explozia de edituri a adus şi o explozie de

preţuri, puţini elevi putând să-şi mai permită să

achiziţioneze cărţi, puterea de cumpărare fiind tot

mai scăzută.

Timpul tot mai limitat al tuturor: de la părinţi la

copii, toţi sunt într-o permanentă criză

de timp.

Apar însă şi alte neajunsuri în

calea lecturii care sunt mult mai greu

de înlăturat: mediocritatea, lenea,

dezordinea, delăsarea.

Curriculumul actual promovează sistemul

comunicativ-funcţional, sistem ce presupune formarea

integrată a capacităţilor de receptare / exprimare orală şi a

celor de receptare a mesajului scris şi de exprimare

scrisă.

Competenţa este un indicator pentru ceea ce

trebuie să facă un elev, ceea ce el trebuie să realizeze.

Performanţa este măsura realizării efective a

unei competenţe, ceea ce face elevul în mod concret .

UNDE SE POT FORMA ȘI DEZVOLTA ACESTEA?

- în familie ;

- în școală;

- în bibliotecă;

- în cluburi;

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PERFORMANŢA

ELEVILOR ÎN DOMENIUL LECTURII

Locul lecturii în programul şcolar;

Organizarea demersului didactic în ceea ce priveşte

predarea/ învăţarea citit – scrisului;

Diversitatea suporturilor de lectură, a materialelor didactice;

Varietatea abilităţilor şi strategiilor de lectură pe care elevii

sunt solicitaţi să le folosească;

Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să

exprime reacţii proprii la textele citite;

Funcţionarea bibliotecii şcolare şi a bibliotecii clasei ;

Accesul la calculator şi la internet;

Utilizarea software-ului educaţional pentru dezvoltarea

competenţelor de citire ;

Absenteismul ;

Atitudinea familiei faţă de lectură;

MEDIEREA COMPETENȚEI

Vizează dezvoltarea încrederii în sine a copilului,

facilitarea apariţiei sentimentului de competenţă în

situaţiile de învăţare :,, sunt în stare”, ,,sunt capabil”, ,,eu

pot”.

CUM REALIZĂM MEDIEREA COMPETENȚEI ?

Cunoaşterea nivelului de expertiză al copilului şi al

experienţei de viaţă a acestuia;

Selectăm acele activităţi de învăţare care respectă acest

nivel şi care pot trimite la experienţe concrete de viaţă ale

copilului;

Recompensăm răspunsurile;

Explicăm strategiile prin care copilul obţine succesul în

învăţare ;

Asigurăm centrarea atenţiei pe reuşita strategiilor folosite în

învăţare;

CUM REALIZĂM MEDIEREA PROVOCĂRII

INTERESULUI PENTRU LECTURĂ ?

Stimulăm şi încurajăm o atitudine deschisă la

confruntarea copilului cu situaţii noi, dificile;

Facilităm confruntarea copilului cu situaţii noi

și complexe;

Încurajăm manifestarea creativităţii , a

curiozităţii şi originalităţii;

Recompensăm succesul;

Încurajăm asumarea de riscuri realiste faţă de

sarcinile propuse;

Susţinem copilul să identifice şi să

monitorizeze schimbările care se produc în

situaţia lui şcolară;

În scoală ,elevii nu trebuie doar să

răspundă la întrebări , ci să şi înveţe să

iniţieze o conversaţie ,să-şi exprime punctele

de vedere, să se implice în rezolvarea de

probleme , să-şi argumenteze ideile şi

atitudinile ,să exerseze convenţiile unei

comunicări civilizate şi să interiorizeze

valoarea comunicării.

De aceea , activităţile didactice trebuie să

cuprindă o varietate de experienţe de

comunicare orală şi scrisă.

La clasele I-IV se aloca o oră de lectură

distinctă în orarul săptămânal;

În clasele I – II, citirea zilnică a diferitelor

texte de către cadrul didactic alternează cu

citirea independentă a elevului ;

În clasele a III-a şi a IV-a elevii sunt încurajaţi

să citească atât texte literare, cât şi texte

nonliterare.

Lectura este exersată atât în mod tradiţional

cât şi la fiecare disciplină de studiu

(matematică, istorie, geografie etc.) în diferite

registre: citirea tabelelor, a graficelor,

schemelor, hărţilor etc.

SCOPUL LECTURII

să dezvolte gustul elevilor pentru citit şi să-i facă să

iubească cartea;

să formeze în mod progresiv un tânăr cu o cultură

comunicaţională şi literară de bază:

capabil să comunice şi să interacţioneze cu semenii;

capabil să înţeleagă lumea din jurul său;

capabil să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel

creat de om ;

capabil să –si exprime gândurile, stările, sentimentele,

opiniile;

Competenţa generală

Utilizarea limbii române în receptarea

şi producerea mesajelor în diferite

situaţii de comunicare

Obiective cadru

Stimularea capacităţii de receptare a textului

literar/nonliterar;

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi

scrisă;

Dezvoltarea interesului pentru lectură;

Dezvoltarea capacităţii imaginative şi

creative;

OBIECTIVE SPECIFICE

Formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă

de carte;

Familiarizarea copiilor cu diferite tipuri de

scriere;

Cunoaşterea instituţiilor care se ocupă cu

apariţia, distribuirea sau păstrarea cărţilor;

Cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor

literare;

Exprimarea preferinţelor literare în conexiuni

interdisciplinare;

OBIECTIVE SPECIFICE:

Raportarea emoţiilor afective la mesajul

textelor literare;

Cultivarea sensibilităţii artistice prin lectură

Împărtăşirea experienţei personale;

Dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a

capacităţii de exprimare orală, spontană,

corectă, expresivă;

Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului;

Stimularea capacităţii creatoare.

Conţinuturi a. Textul literar

1. Literatura pentru copii – lumea copilăriei, lumea necuvântătoarelor, lumea fantastică;

2. Basme, poveşti povestiri, fabule, legende – literatura română şi universală

• Real şi imaginar în basm;binele şi răul în basm; personaje pozitive şi negative;

• Fabula: antologia viaţă-alegorie în fabulă; morala fabulei

• Povestiri istorice – figuri de voievozi şi domni în istoria românilor;

• Poezia – anotimpurile văzute de poeţi; poezia naturii;

• Legende – adevăr şi legendă; legende istorice;

• Poveşti, povestiri, romane pentru copii;

b. Textul nonliterar-funcţional

• Regulamentul şcolar, afisul, reclama, anuntul, prospectul, factura, ghidul, articolul de lege, reţeta culinară, enciclopedia, harta,scrisoarea de felicitare, programul de spectacol, dicţionarul, rebusul;

c. Desene, tabele, diagrame, simboluri, cifrul, sondaje

Importanţa lecturii este evidentă şi mereu

actuală. E un instrument care dezvoltă posibilitatea de

comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor

de gândire şi limbaj.

Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe

care le implică:

• aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc

cunoştinţele despre lume, despre realitate;

• aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la

educarea copiilor în dimensiunile etice şi estetice;

• aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept

consecinţă formarea şi consolidarea deprinderilor de

muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a

capacităţii de exprimare corectă şi expresivă.

Importanţa lecturii pentru copii

Ce trebuie să citească un elev din

clasele I –IV?

texte literare - studiate in manualele de citire

ale fiecărei clase;

texte literare si nonliterare - intercalate intre

textele de citire;

lecturi suplimentare extraşcolare,

recomandate de învăţător.

Criterii generale în selectarea şi indicarea

titlurilor pentru lectură:

Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcţie

de următoarele criterii:

gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj,

imaginaţie, emoţii, sentimente etice şi estetice;

sfera de interese şi preocupări ale elevilor;

capacitatea de înţelegere a mesajului conţinut în

opera literară;

calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate;

calităţile stilului - simplitate, naturaleţe, proprietate -

să permită elevului o înţelegere uşoară a mesajului

lecturii.

Modalităţi pentru stimularea interesului pentru

lectură:

•conversaţia problematizată ;

• modelul de cititor oferit de învăţător;

• citirea/povestirea incitantă;

• organizarea unor concursuri;

•alcătuirea unor albume/fişe de lectură;

• şezători literare şi medalioane literare;

• întocmirea unor portofolii;

•formarea bibliotecii de clasă /bibliotecii personale;

•ghicitorile literare;

•jocul cu versurile ;

•diafilmele, benzile audio şi video cu poveşti ;

•lecţiile de popularizare a cărţilor;

•expoziţiile de carte ;

•dramatizările;

Stimularea interesului pentru lectură în cadrul

familiei

Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-

o muncă a factorilor educaţionali( familia şi şcoala), o muncă

care presupune perseverenţă, voinţă.

Familia constituie primul mediu de viaţă,socială şi culturală,

iar prin valorile pe care le transmite copilului , asigură premizele

dezvoltării intelectuale, morale şi estetice ale acestuia.

De aceea, familia trebuie să se implice activ în apropierea

copilului de miracolul cărţii încă înainte de învăţarea alfabetului,

atracţia fiind produsă de vizualizarea imaginilor.

Lectura bunicilor, a mamei sau a tatălui ,mai ales înaintea

orelor de somn, constituie cea mai bună modalitate de a stabili

primele contacte ale copiilor cu cărţile.

Poveştile, povestirile, poezioarele din lumea păsărilor şi

animalelor sau cele având ca eroi copii de vârstă apropiată cu

care copilul se poate identifica, reprezintă genul de literatură

care încântă copilăria.

PĂRINŢII ŞI BUNICII - păstrători ai unui bogat tezaur de

poveşti

Iată câteva modalităţi pe care le-am propus părinţilor pentru petrecerea

unor momente plăcute alături de copii, pentru a-i ajuta să pătrundă în lumea

magică a cărţilor:

• Faceţi din lectură o activitate obişnuită familiei! (exemplul personal,

acţiunile în comun sunt cele mai bune metode de a stimula gustul pentru

lectură)

•Alegeţi cărţile care v-au încântat şi dvs. copilăria, dar şi pe cele cu

personaje noi, îndrăgite de ei (cereţi sfatul d-nei învăţătoare pentru cărţile

potrivite);

•Citiţi împreună cu copilul dvs.!

•Organizaţi jocuri literare împreună cu el!( Recunoaşte povestea/

personajul / autorul / titlul);

•Vorbiţi mult cu copilul dvs despre cărţi!

•Vizionaţi împreună filme realizate după poveşti şi basme!( discutaţi

asemănările şi deosebirile, de preferat după citirea cărţii);

•Introduceţi copilul în lumea minunată a cărţilor!(biblioteca din oraş,

librării);

•Încurajaţi copilul să descopere literatura în călătorie!

•Înfiinţaţi-i o bibliotecă personală!

Atitudinea familiei faţă de lectură Fiecare învăţător , în întâlnirile periodice cu

părinţii, va promova importanţa lecturii în mediul

familial,încurajarea părinţilor de a acorda atenţie

bibliotecii de acasă, mediului creat pentru

stimularea lecturii, modelului pe care familia îl

oferă.

Orice plimbare poate fi un motiv pentru

lectură, dar un alt fel de lectură - cea a semnelor

de circulaţie, a comportamentului, a culorilor, a

reacţiilor celorlalţi.

Orice călătorie prin şi în afara localităţii, este,

de asemenea, un prilej pentru a povesti istoricul

locurilor, pentru amintiri şi impresii.

ETAPE ŞI PARTICULARITĂŢI ALE

PROCESELOR DE FORMARE ALE

ABILITĂŢILOR DE

CITIRE /LECTURĂ

ÎN ŞCOALĂ

1. Lectura literară = citirea corectă, perceperea literelor și recunoașterea

cuvintelor ;

2. Lectura funcțională = citirea conștientă, înșelegerea conșinutului

textelor și mesajelor oferite de acestea;

3. Lectura evaluativ-critică = citire critică , aprecierea valorii textelor și

evaluarea informașiilor obșinute din textul citit .

ETAPA I:

Consolidarea mecanismelor citirii corecte deprinse de copii încă din

clasele I-II. Realizarea primelor achizișii pentru lectura individuală.

ETAPA a II-a :

Achizișia metodelor și cunoștinșelor specifice pentru lectură

metodică a unui text.

ETAPA a III-a

Participarea independentă şi individuală la munca propusă în clasă

Cum îmbunătăţeşte învăţătorul exprimarea orală

a elevilor ?

construieşte diferite contexte de comunicare

prin:

• crearea ocaziilor pentru activităţi de comunicare

independente, de grup şi cu întreaga clasă ;

• reducerea intervenţiilor proprii pentru a încuraja

interacţiunea elevilor ;

• jocuri de rol sau dramatizări;

• formarea unor grupe flexibile , a căror

componenţă se schimbă frecvent ;

• notarea informaţiilor despre modul în care

gândeşte şi vorbeşte fiecare elev ;

încurajează procesul comunicării prin :

• utilizarea conversaţiei , a povestirii , a cititului

cu voce tare , a jocului de rol şi a prezentării

orale ;

• discutarea cu elevii despre propriile lor

experienţe ;

• observarea felului în care se exprimă oral

fiecare elev ;

• acceptarea întrebărilor şi a comentariilor

elevilor;

• practicarea regulilor unei comunicări civilizate

(ascultarea și respectarea opiniilor celorlalţi si

nu respingerea lor);

ajută elevii:

• să se exprime clar;

• să facă asocieri ;

• să ţină cont de sentimentele celorlalţi ;

• să aprecieze relaţiile de prietenie ;

• să aibă în vedere,că pot exista soluţii

diverse pentru o anumită problemă ;

• să înţeleagă felul în care oamenii folosesc

limbajul ca să obţină ceea ce doresc ;

evaluează felul în care se exprimă oral un elev ,

observând :

• siguranţa cu care se exprimă elevul în diferite scopuri ;

• situaţiile de comunicare in care exprimarea orală a

elevului este eficientă ;

• capacitatea elevului de a fi un bun ascultător;

• impactul pe care îl are exprimarea orală a unui elev

asupra auditoriului ;

• modul în care vorbitorul ţine cont de reacţiile

auditoriului sau dacă aceste reacţii afectează prestaţia

vorbitorului ;

• cum se descurcă elevul în viaţa cotidiană în ceea ce

priveşte comunicarea orală ;

• ce convenţii sociale ale comunicării orale înţelege şi

foloseşte elevul ;

Dacă elevul parcurge toate activitășile legate

de lectură, indiferent de materia la care se citeşte,

atunci va fi capabil :

să raporteze imaginile la text şi textul la

imagini;

să relateze fragmentul indicat;

să reproducă oral textul citit;

să rezume în scris un text;

să caracterizeze personajele unui text narativ;

să alcătuiască planul de idei al unui text;

să scrie texte proprii inspirate din textele

citite,etc.

FORME

DE

ÎNDRUMARE

A LECTURII

Expunerea prin povestire,în special la clasele mici;

Conversația despre o carte sau apariție editorială;

Dezbaterea literară;

Activitatea cu cartea prin citirea expresivă a

învățătorului și a elevilor ;

Recenzia unor cărți prezentată de învățător sau elevi ;

Lecțiile de popularizare a cărților ;

Metoda demonstrației ;

Metoda excursiilor literare ;

Metoda exercițiilor ;

Întâlnirile cu scriitorii ;

Șezătorile literare în cadrul clasei sau clase diferite;

Seri de basme și de poezie în clasă sau bibliotecă;

Medalioane literare ;

Simpozioane literare ;

Concursuri ;

Confecționare de albume literare ;

Reviste literare ;

Călatorii imaginare pe hartă ;

Emisiuni televizate sau la radio ;;

La formarea acestor competenșe putem aplica

urmatoarele tehnici interactive:

Lectura intensivă

Lectura sau discușia ghidată

Alcătuirea planului de idei

Floarea de nufăr

Explozia stelară

Reacșia cititorului

Agenda cu notișe paralele / Jurnalul dublu

Pânza discușiei

Privite în raport cu vârsta copiilor, competenţele de bază

reclamă capacitatea de a găsi şi utiliza o sursă de informare

(ziar, revistă, carte, site). Dar, după ce informașia a fost

identificată, elevul trebuie ajutat să o prelucreze şi să se

pregătească pentru expunerea datelor selectate.

Recunoaşteţi personajul

Din fragmentele prezentate trebuie să

recunoască numele personajului şi titlul

povestirii.

Recunoaşteţi povestirea !

Place mult elevilor şi îi determină să

citească povestirea pentru a putea câştiga

jocul. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte

patru. Se prezintă câte un fragment dintr-o

povestire şi li se cere să recunoască titlul şi

autorul. Câştigă cei care au recunoscut

toate povestirile.

Povestirea în lanţ Este un joc prin care

conţinutul poveştilor citite

este redat de cât mai mulţi

elevi. Povestea este

cunoscută de toţi elevii.

Elevii sunt aşezaţi în cerc

formând un “lanţ”. Este

numit primul elev să poves-

tească. Acesta povesteşte

un fragment, altul continuă

povestirea de acolo de

unde s-a oprit primul şi tot

aşa până la sfârşitul

acesteia. Copilul care nu

poate continua povestirea

“rupe lanţul” şi drept

pedeapsă trebuie să

citească cu o lectură mai

mult.

Metode şi mijloace diverse pentru a le stimula activitatea creatoare: cântece,

poezii, tablouri, drumeţii, audiţii, compuneri model.

JOCURILE LITERARE

Dramatizările după diferite lecturi

Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să exprime

reacţii proprii la textele citite

• elevul - cititor este încurajat să îşi formeze capacitatea de

a reflecta, de a-şi dezvolta creativitatea şi gândirea critică;

• abilităţi de comprehensiune literară (identificarea ideilor

principale, ordonarea cronologică a evenimentelor,

identificarea relaţiei cauză – efect etc.);

• abilităţi de comprehensiune prin deducţii (a identifica

ideile implicite, a anticipa rezultate, a identifica trăsături de

caracter etc.);

• abilităţi de comprehensiune evaluative (a distinge între

fantastic şi real, a distinge între fapte şi opinii etc.);

• abilităţi de organizare (a ordona evenimente, a clasifica

idei, personaje etc.);

“Minibiblioteca clasei” – fiecare

elev poate aduce câte o carte şi

realizează o mică bibliotecă.

Notează toate cărțile într-un

„registru”. Se face instructajul

despre rolul bibliotecii din clasă,

despre cum trebuie să se păstreze

aceste cărţi, despre modul cum

trebuie să fie citite, fără a fi rupte,

pătate sau pierdute.

Realizarea unui catalog al

cărţilor din biblioteca personală şi

selectarea acestora după conţinut.

Modalităţi de abordare a textului pentru dezvoltarea

competenţele de lectură:

Abordarea ilustrativă-lectura unui text ilustrativ, extragerea cu elevii a trăsăturilor marcante ale textului;

Abordarea centrată pe” punctele tari” ale textului –identificarea elementelor- cheie pentru interpretarea textului, opţiuni/alternative interpretative;

Abordarea retoric – argumentativă - identificarea elementelor specifice discursului de tip argumentativ, analizarea acestora;

Abordarea problematizată – pornind de la elementele-surpriză ale textului;

Abordarea tabulară- identificarea paradigmelor semantice ale textului/câmpuri semantice/lexicale, corelaţii în plan conotativ;

Abordarea din perspectiva comunicativă – identificarea rolurilor de comunicare, interpretarea mesajului ca act de comunicare;

Abordarea structurală – analiza pe niveluri de organizare a textului: morfosintactic, semantic – corelaţii între observaţiile făcute pe diverse paliere ale analizei;

Abordarea lineară – Progresie textuală, conştientizarea aşteptărilor, anticipări, formarea macrostructurilor comprehensive, feed-back-uri;

Metode activ-participative

utilizate în orele de limba şi

literatura română

1.BRAINSTORMING ( ASALTUL DE IDEI) 12.JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

2. BULGĂRELE DE ZĂPADĂ (METODA

PIRAMIDEI)

13.JOCUL DE ROL(SIMULAREA)

3.CUBUL 14. LASĂ-MĂ PE MINE SĂ AM ULTIMUL

CUVÂNT

4.CVINTETUL 15. MOZAICUL

5.CIORCHINELE 16. PREDICŢIA(ANTICIPAREA)

6. CADRANELE 17. PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

7.DIAGRAMA VENN 18. METODA R.A.I.(Răspunde, Aruncă,

Interoghează)

8.EXPLOZIA STELARĂ 19. SINELG

9.GÂNDIŢI/ LUCRAŢI ÎN PERECHI/

COMUNICAŢI

20. STUDIUL DE CAZ

10.HARTA CONCEPTUALĂ 21. ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

11.HARTA TEXTULUI 22. TURUL GALERIEI

M

E

T

O

D

E

A

C

T

I

V

E

CRITERII DE EVALUARE

Ritmul de lectură;

Capacitatea de asimilare şi prezentare a

lecturii;

Dezvoltarea gradului de stimulare a

capacităţii creatoare.

Strategii didactice

pentru dezvoltarea

competenţelor de lectură

la ciclul primar

• Cititul repetat

• Citirea în gând

• Cititul cu un coleg

• Teatrul cititorilor

• Cititul în cor şi repetarea

Metode şi tehnici

pentru dezvoltarea cititului

fluent şi conştient

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Verificarea caietelor/fişelor de lectură;

Convorbirile cu clasa şi individuale despre

lecturile elevilor;

Observarea performanţelor;

Controlul fişelor de cititor la bibliotecă.

FINALITĂŢILE LECTURII LA ŞCOLARUL MIC

• Consolidarea deprinderii de citire, fluentă, conştientă şi expresivă;

• Formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură;

• Lărgirea ariei de informaţie a elevilor;

• Creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii în general;

• Cunoaşterea, îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă

complexă;

• Cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice;

• Cultivarea sentimentelor, convingerilor şi comportamentelor morale;

• Definirea şi aprecierea valorilor morale;

• Formarea discernământului etic;

• Dezvoltarea gustului estetic;

• Îmbogăţirea şi activizarea vocabularelui, dezvoltarea capacităţii de

exprimare;

• Stimularea capacităţii creative;

• Formarea idealurilor etice şi estetice;

• Dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni

interdisciplinare;

• Lărgirea orizontului imaginativ;

Ţinând cont de ceea ce spunea

Freinert:

“Problema principală a educaţiei rămâne

nu atât conţinutul învăţământului ,cum s-ar

crede astăzi, cât modul de a provoca setea

de cunoaştere a copilului …” rămâne ca

noi, dascălii, să găsim cele mai potrivite

modalităţi de eficientizare a demersului

didactic, astfel încât să stimulăm apetitul

pentru lectură al elevilor.

Să ne lăsăm

îmbrăţişaţi

de lectură…

“Să facem cunoştinţă!” -

activitate suţtinuta la Biblioteca

V.A. Urechia , in prezenţa

doamnei bibliotecare Geta

Eftimie care le prezintă copiilor o

parte din cărţi si regulile pe care

trebuie să le respecte atunci

când împrumută o carte.

“Cărţi mari şi cărticele, învăţăm multe din ele” –

activităţi de consiliere susţinute de bibliotecara Mariana Patron si de învăţătorii

claselor I-IV in biblioteca şcolii noastre .

“O carte, o bucurie” - acţiune caritabilă - donaţie de

cărţi către copii defavorizaţi de la Şcoala Emil Gârleanu în

cadrul proiectului educaţional “Dăruim din suflet’’

Expoziţie

de carte

Aşadar, “Nu e alta ,mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă ,decât cetitul cărţilor”

(Miron Costin)

Vă dorim Sărbători fericite şi un An Nou cu sănătate!