Date post: | 14-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | spargatoruldebuci |
View: | 480 times |
Download: | 2 times |
ARGUMENT
Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai
mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai
complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii.
Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente
pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a
dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de
materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar
exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un
dezechilibru ecologic.
Perfecţionarea şi modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai
noi cuceriri ştiinţifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime,
dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare a industrializării şi creşterii producţiei
de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse
deosebit de complexe, se regăsesc în aer, apă şi în sol. Ploile acide sunt tot
mai dese, ca urmare a prezenţei dioxidului de sulf din aer, datorită dezvoltării
proceselor termice şi a utilizării unor combustibili inferiori; sunt evacuate în
atmosferă importante cantităţi de oxizi de azot, de carbon, negru de fum,
săruri şi oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte
dăunătoare asupra vegetaţiei, în general, şi direct sau indirect asupra omului.
La acest sfârşit de secol şi început de mileniu, lumea se află în
efervescenţă. Schimbările care au avut loc şi vor avea loc, creează, într-o
viziune optimistă, speranţe şi pentru remedierea fie şi treptată a mediului
înconjurător.
“Mediul natural”, adică aerul, oceanele, mările, lacurile, apele curgătoare,
solul şi subsolul şi formele de viaţă pe care aceste ecosisteme le creează şi le
1
susţin este imaginea cea mai comună pe care omul obişnuit şi-o face atunci
când vorbeşte despre mediul înconjurător.
O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare în parte un
“ecosistem” care se intercondiţionează reciproc şi se readaptează continuu în
căutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determină
condiţiile de viaţă pentru regnurile vegetale, animale şi pentru exponentul său
raţional – omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem
componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apă, substrat geologic,
relief, sol.Componentele biotice reprezintă viaţa, organismele ce le dezvoltă
pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaţiei şi animalelor
depinzând atât de factori tereştri, cât şi cosmici (radiaţia solară de exemplu)
ceea ce ne ajută să înţelegem implicaţiile care pot urma unor modificări fie
terestre, fie cosmice, sau ambele în acelaş timp.
Mediul înconjurător apare ca o realitate pluridimensională care include
nu numai mediul natural, dar şi activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând
o dublă poziţie: de “component” al mediului şi de “consumator”, de
beneficiar al mediului.
Conceptul actual de “mediu înconjurător” are un caracter dinamic, care
caută să cunoască, să analizeze şi să urmărească funcţionarea sistemelor
protejate în toată complexitatea lor.
Prin “resurse naturale” se înţelege: totalitatea elementelor naturale ale
mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană:
resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili;
resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică;
resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor .
2
CAPITOLUL I
IMPACTUL OMULUI ASUPRA APELOR
Apa este elementul care intretine viata pe Pământ. Toate organismele
o contin; unele traiesc în ea; unele o consuma. Plantele şi animalele au nevoie
de apa pura, şi nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice
care dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea apei
poate ucide un numar mare de pesti, pasari şi alte animale, iar în unele cazuri
poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. Poluarea face ca paraurile,
lacurile şi toate acumularile de apa sa aiba un aspect şi un miros neplacut. Nu
este recomandat sa se consume pestele şi crustaceele care traiesc în apa
infestata. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav, iar expunerea
indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme.
Omul de-a lungul timpului a avut efecte bune si rele asupra apei. In
acest referat vom descrie cum omul a utilizat apa in scopuri bine definite.
La ora actuala unele centre urbane sunt afectate de criza de apa
disponibilitatile in resurse de apa fiind sub nivelul cerintelor. In aparenta,
potentialul hidroenergetic al tuturor fluviilot Terrei ar putea asigura o
proportie mult mai mare din necesarul de energie electrica al omenirii. Totusi
el are anumite “limite”: o parte este foarte greu de amenajat, o alta parte
necesita foarte mari transformari ale mediului, iar anumite tari nu au resurse
financiare si tehnologice pentru constructia de hidrocentrale. Astfel
hidroenergia este de fapt o resursa « limitata ».
3
I.1.Apa
Dintre cei trei factori de mediu, apa este cea mai afectata de poluare
creand numeroase probleme pentru pastrarea si imbunatatirii calitatii ei. Apa
in natura exista sub urmatoarele forme: apa de suprafata (fluvii, rauri, mari,
oceane) si apa subterana (straturi acvifere si izvoare). Poluarea apelor ,in
masura mai mare sau mai mica ,este greu de evitat. Statisticile au aratat ca
sursele de poluare „punctiforme” ,provenite de la orase sau fabrici si care sunt
evaluate in emisari prin guri de descarcare ,reprezinta numai circa 35% din
totalul surselor de poluare in timp ce cele „nepunctiforme” ,lipsite de guri de
descarcare circa 65%.
I.2.Surse de poluare-poluanti
Principalii poluanţi
Principalii poluanţi sunt materialele chimice, biologice sau fizice care
avariaza calitatea apei. Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii, fiecare
avand diferite actiuni:
a). Poduse petroliere
Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept
combustibili, lubrifianti, în industria plasticului şi în multe alte scopuri.
Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental, prin esuarea
navelor sau prin sparturile conductelor. În mare parte acesti produsi sunt
otravitori pentru animale, sau se depun pe blana animalelor şi penele pasarilor
facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig, sau impiedicandu-le sa
se deplaseze.
4
b.) Pesticide şi ierbicide
Chimicalele, folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea
daunatorilor, sunt preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge în
apa paraurilor şi a raurilor. Unele din aceste
chimicale sunt biodegradabile şi se descompun
repede în substante inofensive sau mai putin
nocive, dar cele mai des intalnite sunt cele
nedegradabile care persista pentru o lunga
perioada de timp.
O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu
pesticide. Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata, şi
Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de
apa suntr infestate. Azotatii, poluanţi derivati din insecticide, pot produce o
forma foarte grava de anemie la copii, boală de cele mai multe ori mortala.
c). Metalele
Metale precum cuprul, plumbul, mercurul, seleniul ajung în apa din mai multe
surse, inclusiv industria automobilelor, mine şi chiar sol. Asemenea
pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt
consumate prin intermediul hranei de catre animale, care la randul lor sunt
consumate de catre alte animale, şi asa mai departe, pâna cand ajung la nivele
inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. În cantitati mari sunt
otravitoare, şi pot da nastere unor boli grave. Cadmiu, povine din
ingrasaminte, recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte şi consumate în
cantitati mari de catre oameni pot produce diaree şi în timp pot afecta rinichii
şi ficatul. Plumbul poate ajunge şi el în apa fie prin intermediul unor scurgeri
din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa mai vechi.
La copii, plumbul poate produce boli mentale.
5
d). Deseurile
Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice
(otravitoare), reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau
infamabile.
Daca nu sunt tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de
apa cele mai aproape de locul depozitarii. în 1969 raul Cuyahoga din
Cleveland, Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc şi a ars timp de cateva
ore. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice, pot ajunge în
mediu prin deversari şi pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin
intermediul lantului trofic.
e). Cantitatile excesive de materie organica
Ingrasamintele şi alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în
ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în apa. Odata ajunse în apa, aceste
produse incurajeaza cresterea platelor şi algelor. Cand aceste plate mor se
depun pe fundul apei şi microorganismele le descompun. în timpul
procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte
din oxigenul dizolvat în apa, şi astfel nivelul oxigenului din apa scade în
asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa, cum ar fi pestii,
mor.
f). Sedimentele
Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa,
pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. Eroziunea solului,
produsa fie de apa, vant sau precipitatii, inundatiile şi caderile de teren pot fi
foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente, aparand
astfel poluare prin canitati mari de materie organica.
g.) Organismele infectioase
Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor a
descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza
organismelor din apa potabila, şi dintre acestia mai bine de 900 mor. Multe
6
din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor de apa,
sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. Paraziti precum
Giardia lamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa
potabila. Ei pot provoca boli grave copiilor, batranilor şi oamenilor care
sufera deja de alte boli.
h). Poluarea termala
Apa este deseori luata din rauri, lacuri, oceane sau mari pentru a fi folosita
drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi
este adusa inapoi la sursa mai calda decat
atunci cand a fost luata. Insa chiar şi cele
mai mici schimbari de temperatura în apa
vor indeparta speciile care vietuiau acolo şi
vor atrage specii noi. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante
şi animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. rezultatul poate fi
acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde, sau în cazul
raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata.
CAPITOLUL II
7
CALITATEA APEI POTABILE IN ROMANIA
Investigarea calitatii si furnizarii apei din Romania aduce cu sine
motive serioase de ingrijorare. Medicii nu recomanda consumul apei direct de
la robinet, epurarea apelor uzate este preponderent inadecvata, sistemele de
furnizare a apei curente nu acopera consumul intregii populatii. Factorii de
poluare a apelor sunt multipli, iar populatia ignora informatiile menite sa
previna poluarea apelor de suprafata. Daca va indoiti de apa pe care o
consumati, adresati-va directiilor de sanatate publica si operatorilor locali de
apa potabila.
8
Medicii de familie nu recomanda consumul apei direct de la robinet.
Ei ii sfatuiesc pe pacienti sa consume apa plata neutra, fara saruri sau cu o
cantitate minima de saruri, mai ales in cazul pacientilor cu un risc
cardiovascular crescut, sau in cazul copiilor. Ar mai fi de recomandat
consumul de apa imbuteliata si persoanelor adulte care au probleme digestive,
in special intestinale, persoanelor cu imuno-deficiente sau varstnicilor, a caror
rezistenta la infectii este scazuta, capacitatea de aparare a organismului fiind
depasita”, adauga doctorul. Medicii lanseaza un semnal de alarma:
„amplasarea gresita a surselor de apa in raport cu gropile de deseuri sau
dejecte poate duce la imbolnaviri masive, cu consecinte grave”.
Consumul apei din fantani sau direct de la robinet poate fi fatal
sugarilor. Sfatul medicilor este ca mamele sugarilor sa ia masuri suplimentare
de precautie in ceea ce priveste consumul apei din fantani si de la robinet. Se
recomanda in special mamelor care au copii sugari alimentati mixt sau
artificial si in general copiilor pana la varsta de cel putin un an sa consume
apa plata imbuteliata, in special in doze cat mai mici, deoarece cantitatea
crescuta de nitriti in apa din fantani poate determina intoxicatii grave cu
methemoglobinemie, care pot duce la decesul sugarilor. Este nevoie de multa
strictete in acest sens, deoarece fierberea, metoda traditionala de dezinfectie
distruge o serie de microbi dar nu si nitritii din apa din sursele naturale. Se va
folosi apa plata imbuteliata si la prepararea formulei de lapte folosita la
sugarii care nu pot fi alimentati la san, dar si la prepararea celorlalte alimente
folosite in alimentatia copiilor pana la varsta de un an: supe, mancare gatita,
ceai, compot, spalarea fructelor.
Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata are de asteptat pana in 2015
Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata nu pare a fi o prioritate pentru
Romania. Potrivit Administratiei Nationale „Apele Romane”, „in anul 2007,
77,4% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns
in receptorii naturali, in special rauri, neepurate sau insuficient epurate”, iar,
9
din totalul de 1.348 de statii de epurare investigate in cursul anului trecut,
doar 30,4% functioneaza corespunzator, ceea ce inseamna ca 938 de statii de
epurare (69,6%) sunt necorespunzatoare.
In prezent, „Conform metodologiei curente utilizate, privitor la
clasificarea calitatii apelor de suprafata, situatia privind calitatea apelor de
categoria II-a (starea buna) s-a imbunatatit de la 37% in 2005, la 45.6% in
2006 si circa 49% in 2007”, declara reprezentantii Administratiei Nationale
„Apele Romane”. Potrivit acelorasi surse, atingerea normelor optime a
calitatii apelor de suprafata este un obiectiv ce trebuie finalizat pana in anul
2015. O alta problema remarcata de specialisti este necesitatea imbunatatirii
sistemului de indepartare a compusilor de azot si fosfor din apele uzate si
evacuate la suprafata.
„Calitatea apei in Romania este extrem de variata. Exista localitati unde
apa din puturi (foraje) este utilizata direct fara a se cunoaste exact calitatea
acesteia si fara a fi tratata sau dezinfectata pentru a se respecta un minimum
de reguli de igiena. In schimb, in localitatile unde este distribuita de operatori
licentiati, prin sistemele centralizate, apa este de buna calitate si se incadreaza
in indicatorii de calitate prevazuti de legislatia în vigoare (Legea 458/2002 cu
modificarile si completarile ulterioare)”, potrivit Apa Nova.
„Apa potabila nu este poluata, anterior distribuirii catre consumatori
procedandu-se la eliminarea din aceasta a eventualilor impurificatori prin
tratare”, sustin reprezentantii „Apa Nova”. In ceea ce priveste apele de
suprafata insa, „Cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine
unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice, dupa care
urmeaza agentii economici din industriile energie electrica si termica,
metalurgica si constructii de masini. Poluarea provenita din agricultura a
scazut substantial fata de perioada 1990, datorita reducerii considerabile a
utilizarii ingrasamintelor si a pesticidelor, precum si datorita reducerii si
inchiderii fermelor de animale”, afirma reprezentantii Administratiei
10
Nationale „Apele Romane”. Acestia ofera, ca solutii: conservarea,
ameliorarea si utilizarea rationala a apelor din bazinul hidrografic, alegerea
unor procedee tehnologice nepoluante, folosirea unor consumuri de apa mai
reduse, recircularea apelor industriale, micsorarea pierderilor, epurarea optima
a apelor, punerea in aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseurilor
la nivel national, regional si local, precum si educarea populatiei, pentru a nu
mai arunca gunoaie in albiile raurilor. Ce e de facut? Singura solutie de
imbunatatire a calitatii apelor din Romania o constituie utilizarea unor statii
de epurare moderne care sa fie in conformitate cu standardele europene.In
acest context, Primariile si Consiliile Locale ar trebui sa se implice mai
pronuntat in actiuni de curatare a albiilor raurilor, incurajand tinerii si elevii
scolilor generale in acest sens. O forma moderna de a ne asigura de calitatea
apei pe care o consumam este si apelul la comerciantii de sisteme de tratare si
purificare a apei. Directorul general al unei astfel de afaceri, sustine ca
garantia pe care o ofera sistemele pe care le comercializeaza provine din
faptul ca „purificarea se face in fata clientului”, evitandu-se, astfel,
consumarea apei care trece prin „reteaua veche de zeci de ani”. Sursele
contactate sfatuiesc populatia sa se adreseze directiilor de sanatate publica si
operatorilor locali de apa potabila, in cazul in care exista indoieli privind
calitatea apei.
11
CAPITOLUL III
METODE DE COMBATERE SI PREVENIRE A POLUARII
APEI
Principalele metode care se impun in procesul de imbunatatire a
calitatii apelor sunt:
- depozitarea deseurilor în locuri special amenajate;
- reciclarea tuturor materiilor reciclabile;
- incetarea folosirii pesticidelor, insecticidelor şi a ingrasamintelor;
- incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa;
- pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate;
- resturile menajere, apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor
de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare;
- folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor
reciclabile;
- verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de
benzina şi ulei;
- reducerea descărcărilor de ape uzate industriale şi menajere;
- limitarea folosirii fertilizanţilor naturali şi artificiali în agricultură (utilizarea
cantităţilor optime la timpul potrivit;)
- reducerea eroziunii solului ( reducerea trăierilor pădurilor şi împăduriri în
zonele despădurite, practicarea unei agriculturi corecte care să asigure
protecţia solului);
- îmbunătăţirea proceselor de producţie a detergenţilor şi îngrăşămintelor
minerale prin reducerea cantităţii de fosfaţi ca materie primă;
- utilizarea unor tehnologii performante de tratare a apelor care să determine
reducerea conţinutului de fosfaţi;
12
- realizarea unor zone tampon pentru colectarea aluviunilor transportate de
torente şi pâraie.
Mecanice:
-recoltare biomasă primară;
-crearea de curenţi artificiali de apă care să asigure amestecarea diferitelor
categorii de ape utilizând pompe;
-creşterea volumului de apă care tranzitează lacul;
-înlocuirea apei bogate în nutrienţi cu ape sărace în nutrienţe fie din pânza
freatică fie din râuri nepoluate;
-excavarea sedimentelor pentru lacurile nu prea adânci;
Metode chimice (utilizarea unor compuşi organici sau anorganici ca să
împiedice creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei acvatice) (Hidrotehnica, 1998).
-sulfat de cupru, săruri ferice;
-injecţia de O2 în hipolimnion şi amestecarea straturilor de apă în anumite
perioade.
a)Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si in special a
populatiei prin :
utilizarea surselor de apa existente prin : realizarea de noi sisteme de
alimentare cu apa din acumularile existente; realizarea de retele de
distributie separate de alimentare cu apa pentru populatie si pentru
industrie, in situatia in care exista conditiile tehnico-economice .
utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din
sistemele de transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice
si minimalizarea consumurilor specifice.
b) Imbunatatirea calitatii resurselor de apa la evacuare:
retehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor “eco” -
tehnologii de epurare a apelor uzate;
13
realizarea de statii de epurare ;
identificarea si implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si
diminuare a efectelor poluarii accidentale;
c) Reconstructia ecologica a raurilor:
imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii
biodiversitatii naturale;
asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa regularizate in
scopul protectiei ecosistemelor acvatice;
asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apa regularizate pentru
facilitarea migratiei speciilor piscicole .
d) Reducerea riscului producerii de inundatii:
reducerea scurgerii rapide in bazinele de receptie prin lucrari de
impaduriri, acoperiri cu vegetatie, amenajare torenti;
atenuarea undelor de viitura prin: acumulari cu folosinte complexe,
acumulari nepermanente, poldere, zone de inundare dirijata, zone
umede;
conservarea cursurilor naturale si reducerea lucrarilor de ingradire a
scurgerii naturale a cursurilor de suprafata ;
imbunatatirea managementului luncilor inundabile prin interzicerea
amplasarii constructiilor in zonele inundabile si evacuarea celor
existente;
lucrari locale de aparare impotriva inundatiilor;
imbunatatirea prognozelor inundatiilor si a monitorizarii acestora ;
imbunatatirea planurilor de actiune si interventie in caz de calamitati
naturale;
evaluarea si modelarea locala a impactului schimbarilor climatice
globale asupra ciclului natural al apelor de suprafata.
14
Pentru monitorizarea biodiversitatii vor fi atrase ONG-uri de mediu si
institutii de invatamant locale care vot derula in colaborare cu primaria
programe de educarea publicului, ecologizare si monitorizare a ecosistemelor
naturale si a spatiilor verzi din oras.
Pentru zona ape se propune regularizarea tuturor cursurilor de apa ce
traversează intravilanele.
1. Pentru zonele cu riscuri naturale se propun ca masuri de remediere:
- plantarea de vegetaţie corespunzătoare pentru stabilizarea terenului
- regularizarea pârăului Cracau
- consolidarea versantilor afectaţi de alunecări
- realizarea de diguri de apărare
2. În zonele de risc natural se interzic lucrările de construcţii.
3. Pentru îmbunătăţirea calităţii apei pentru băut se prevede extinderea
sistemului centralizat şi controlat sanitar al reţelei de apa potabila . În paralel
trebuie sa se întreprindă masuri de preluare a apelor uzate provenite din
gospodăriile populaţiei sau de la instituţii şi agenţi economici prin extinderea
reţelei de canalizare şi epurarea apelor uzate.
4. Pentru stoparea poluării apelor (exista grajduri amplasate pe malurile
pâraielor la Danesti, funcţionare balastiera - Botesti, locuinte ) este necesara
instituirea în intravilan a unor zone de protecţie sanitara a apelor de suprafaţa.
Se propune preluarea de apa potabila din surse sigure, inclusiv prin săparea de
puţuri de captare de adâncime, stocarea în rezervoare de apa de unde, o data
controlaţi parametrii de calitate, sa fie trimisa, prin sistem centralizat, în
gospodăriile populaţiei. În jurul captărilor şi a rezervoarelor vor fi instituite
zone de protecţie sanitare (gard la 10 m distanta de construcţiile existente
pentru staţiile de pompare şi la 20 m la staţiile de captare, rezervoare şi staţii
de epurare). Este necesara instituirea regimului de depozitare controlata a
deşeurilor prin amenajarea de depozite pentru deşeuri menajere în vederea
stopării aruncării de deşeuri gospodăreşti sau de alta natura de-a lungul
15
cursurilor de apa pe terenuri cu risc de infiltraţie în subsol.
5. Depozitarea controlata a deseurilor se va realiza prin montarea de
containere pe platforme din beton situate la o distanta de cel putin 10.00 m de
ferestrele locuintelor. Containerele vor fi ridicate periodic de catre firme
specializate.
6. Pentru diminuarea impactului asupra mediului sunt recomandate
următoarele masuri:
- utilizarea tehnologiilor moderne, nepoluante;
- prevederea obiectivelor poluante cu instalaţii de epurare pentru diminuarea
concentraţiilor emisiilor în atmosfera
- introducerea de tehnologii nepoluante de lucru în agricultura
- crearea de perdele de protecţie în jurul surselor de emisie a noxelor şi
creşterea
suprafeţelor cu spatii verzi mai ales în jurul locuinţelor individuale şi
blocurilor de locuinţe;
- organizarea unui serviciu eficient de colectare şi depozitarea controlata a
deşeurilor pe noi amplasamente, în cadrul unor depozite ecologice;
- respectarea tehnologiilor de utilizare şi tratare a terenurilor cu îngrăşăminte
chimice;
Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor, dar toate acestea
necesita timp, bani şi putin efort din partea oamenilor, lucruri pe care
majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca “doar pentru a salva
planeta”.
Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie
mari probleme pe care Romania le are de rezolvat Multa vreme lipsa
fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. In prezent,
in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Conform
datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004,
16
aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de
poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate.
Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii,
reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica
59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse. Conform datelor Ministerului
Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele
uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri,
neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de
3.854,162 milioane metri cubi pe an, peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5%
constituie ape uzate care trebuie epurate.
Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au fost
corespunzator epurate. In rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%,
reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi, circa 42 %,
ape uzate insuficient epurate. Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul
2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar
restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse.Una
dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o constituie lipsa
banilor. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si
epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. Costurile
asociate implementarii standardelor in materie de calitatea apei au fost
estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea
Europeana (circa 500 milioane euro anual), bugetul statului si din
imprumuturi de la institutiile financiare internationale.
17
CAPITOLUL IV
METODE DE IMBUNATATIRE A CALITATII APEI
În scopul ameliorării calităţii apei potabile sunt folosite mai multe
metode, cele mai răspândite fiind următoarele: limpezirea, înlăturarea prin
sedimentare a substanţelor în suspensie; decolorarea;dezinfectarea.
Dezintoxicarea presupune eliberarea apei de
substanţe toxice; dezactivarea - eliberarea apei de
substanţe radioactive; desalinizarea - desărarea
apei prin înlăturarea elementelor minerale.
Limpezirea şi decolorarea apei pot fi
obţinute prin sedimentare un timp îndelungat.
Sedimentarea, în condiţii naturale, decurge foarte încet, iar decolorarea practic
nu se produce. De aceea pentru a mări eficacitatea acestor procese, înainte de
sedimentare în apă se adaugă substanţe chimice, care au proprietatea de a
accelera sedimentarea particulelor şi de a separa substanţele care contribuie la
coloraţia apei.
Coagularea apei este un proces de mărire, agregare a impurităţilor
coloidale ale apei. Coagularea se termină cu formarea agregatelor vizibile,
numite flocoane. Coagularea are loc sub acţiunea coagulanţilor - sărurilor de
aluminiu şi fier (cel mai des se foloseşte sulfatul de aluminiu). Calculul
preventiv al dozei de coagulant se face în funcţie de alcalinitatea şi culoarea
apei prelucrate, însă neapărat se va concretiza pe cale experimentală.
Pentru ca procesul de coagulare a apei să decurgă mai repede, se folosesc
floculanţii sintetici (poliacrilamidul ş.a). Procesul final al limpezirii şi
18
decolorării este filtrarea apei printr-un strat de material granulat (nisip sau
antracit).
Epurarea apei se poate efectua după două scheme:
1. Decantarea şi filtrarea lentă.
2. Coagularea, decantarea şi filtrarea rapidă.
Decantarea este efectuată în bazine speciale de sedimentare - rezervoare cu
adâncime de câţiva metri prin care apa trece permanent cu o viteză foarte
mică timp de 4-8 ore. Dacă este folosită prima schemă, atunci pentru
limpezirea definitivă apa se trece printr-un filtru lent. Ultimul prezintă un
rezervor pe fundul căruia se instalează plăci de beton sau ţevi de drenaj cu
orificii, deasupra drenajului se aşterne un strat de petriş, apoi un strat filtrant
de nisip cu grosimea de 1 m. Filtrarea prin acest filtru decurge lent, cu o
viteză de 0,1-0,3 m/oră. Aceste filtre curăţă apa bine datorită faptului că la
reţinerea particulelor în stratul de nisip porii se micşorează, formând
membrana biologică atât, încât reţin până la 90-99% bacterii, ouă de helminţi.
La fiecare 1-2 luni se înlătură 2-3 cm din stratul superior de nisip, care a
devenit murdar. Filtrarea lentă este folosită în instalaţiile mici de apă. Când
este folosită schema a doua de curăţare, în apă se adaugă coagulanţi care
permit decolorarea apei, reducerea duratei sedimentării şi folosirea unor filtre
rapide. Viteza de filtrare în acest caz e de 5-12 m/ oră. Peste 10-15 minute de
la începutul filtrării apei la suprafaţa straturilor de nisip se formează pelicula
filtrantă din particulele sedimentate. Acest proces măreşte capacitatea filtrului
de a reţine toate particulele, microbii etc.După 8-12 ore de lucru este necesar
a spăla filtrul cu un curent de apă curată ce este îndreptată de jos în sus.
Filtrele rapide au proprietatea de a reţine 80-99 % de bacterii. Filtrele rapide,
având capacitatea de lucru înaltă, sunt folosite la staţiile mari de îmbunătăţire
a calităţii apei. Pentru excluderea pericolului epidemiologic la staţiile de
alimentare, apa după filtrare trebuie să fie dezinfectată.
19
CONCLUZII
De-a lungul timpului prin ocuparea extensivă a planetei calitatea
mediului s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scăzut, punand intr-o stare
critică intreaga planetă. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorării legate de
poluare a apei.
Standardizarea prin filtre care ajuta la o mai mica poluare a apei pot fi
de mare utilitate cu condiţia să capete obligativitate ca şi in cazul măsurilor de
protecţie a mediului.
Poluare apei rămâne insă o problemă incă deschisă atât ca intensificare
obiectivă cât şi ca delimitarea subiectivă căci liniştea este indispensabilă
oricărei activităţi şi mai ales activităţile intelectuale.
20