ILR cursuri

8/16/2019 ILR cursuri

http://slidepdf.com/reader/full/ilr-cursuri 1/20

LATINA VULGARA

Unitatea de învăţare Nr. 3

LATINA VULGARA

CuprinsObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 33.1 Să definească nîi!nea de latină vulgară iș latină dunăreană3." Să en!n e i#varele latinei v!l$areț

3.3 Să c%ente#e &rinci&alele trăsăt!ri ale latinei v!l$are în diverse c%&arti%ente'fnetică( %rfsinta)ă( le)ic*L!crare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3Răs&!ns!ri +i c%entarii la întrebările din testele de a!teval!are,ibli$rafie Unitate de învăţare Nr. 3

Pagina

OBICTIVL unităţii de învăţare nr. 3

ISTORIA LI-,II RO-AN



/rinci&alele biective ale !nităţii de învăţare Nr. 3 s!nt03.1 Să definească n i!nea de latină v!l$ară i latină d!năreanăț ș

3." Să en!n e i#varele latinei v!l$areț

3.3 Să c%ente#e &rinci&alele trăsăt!ri ale latinei v!l$are în diversec%&arti%ente 'fnetică( %rfsinta)ă( le)ic*

!.! nce&t!l de latină v!l$ară. 2efiniţie. Latina d!năreană. I#varele de c!na+tere alatinei v!l$are

III. LATINA VULGAR"

C#n$eptu% de %atină vu%gară. &e'iniţiea +i celelalte li%bi r%anice( r%na are la ba#ă latina populară(vulgară)( adică li%ba vie( ctidiană( !#!ală( fa%iliară( necdificată de

$ra%atici( vrbită de cea %ai %are &arte a &&!laţiei( de tate claselesciale( att de &ăt!rile %edii ale scietăţii( ct +i de cele de 4s0ne$!stri( ţărani( sldaţi( %e+te+!$ari( $ladiatri( sclavi etc.*. 5a&t!l călatina &&!lară era %ai &!ţin &rec!&ată de nr%ele crecte a &er%is

&ătr!nderea !nr invaţii variate 'ter%eni ar$tici( fa%iliari( !neri %aie)&resivi( fr%e $ra%aticale ni etc.*. Ter%en!l de latină v!l$ară &e carelin$vi+tii +i fill$ii l6a! flsit &entr! a den!%i ansa%bl!l de tendinţecare s6a! reli#at în $rade diferite +i a cărr evl!ţie a dat na+tere li%bilr r%anice '-eillet 1733*( î+i are ri$inea în e)&resia sermo vulgaris(sermo rusticus, sermo militaris). Aceasta diferă de latina clasică( aceavariantă crectă( literară( &e care c!na+te% din te)tele scriitrilr latini +i care re&re#intă as&ect!l c!ltivat( în$ri4it( nr%at al li%bii latine.ste vrba des&re acele fen%ene care a! d!s la distincţia &e care icer+i 8!intilian făcea! între urbanitas +i rusticitas 'sa! rustica vox*.Tt!+i( latina v!l$ară +i cea literară n! s!nt d!ă li%bi( ci d!ă as&ecteale aceleia+i li%bi( desebirile fiind %ai %!lt de &rn!nţare +i devcab!lar. Nefiind încrsetată de re$!lile ri$ide ale li%bii literare( latinav!l$ară era desc9isă &er%anent către %dificări +i invaţii(înde&ărtnd!6se astfel de latina din scrierile literare. a în rice ţară( attla R%a( ct +i în &rvincie( li%ba vrbită se desebea %ai %!lt sa! %ai

&!ţin de cea scrisă( %ai ales de cea scrisă c! intenţii artistice. Latina

&&!lară +i cea clasică s!nt( deci( as&ecte ale aceleia+i li%bi.Latina c!ltă( scrisă( literară( era dest!l de !nitară: %ai &!ţin !nitare( c!!n caracter re$inal %ai !+r de re%arcat s!nt te)tele c! caracter neliterar( de &ildă inscri&ţiile c! caracter &rivat( neficial. 2e+i dest!l de!nitară( latina vrbită &e !n teritri! devenit din ce în ce %ai vast( datăc! e)&ansi!nea I%&eri!l!i R%an( &re#enta desebiri re$inale'dialectale* +i sciale. ercetările între&rinse as!&ra latinei v!l$are aratăcă !nitatea ei s6a %enţin!t atta vre%e ct a e)istat !nitate teritrială +i

&litică a I%&eri!l!i R%an: d!&ă sfr+it!l secl!l!i al IV6lea e.n.( s6a &rd!s î%&ărţire a acest!ia în I%&eri!l R%an de Răsărit 'c! sedi!l lanstantin&l* +i I%&eri!l R%an de A&!s 'c! ca&itala %ai înti la

Ravena( a&i la R%a*( ceea ce a făc!t ca( d!&ă această &eriadă( latinadin #na car&at6dan!6biană să evl!e#e i#lat +i diferit de latina



ccidentală: această se&arare e)&lică !nele trăsăt!ri careindivid!ali#ea#ă li%ba r%nă &rintre li%bile r%anice0 &ăstrareane!tr!l!i latin( &ierd!t în rest!l R%aniei( cnservarea !nr !r%e dedeclinare din latină ; vcativ!l %asc!lin sin$!lar în -e +i $enitiv6dativ!lfe%inin sin$!lar în -e etc.( &rec!% +i caracter!l r!stic al !nr ele%ente

de vcab!lar %+tenite de r%nă din latină 'fa&t!l că( de &ildă( latina a%+tenit %ai ales ter%eni le$aţi de viaţa r!rală +i %ai &!ţin de viaţa!rbană*. Se&ararea celr d!ă teritrii e)&lică +i fa&t!l că invaţiilefnetice +i le)icale &rd!se în centr!l +i vest!l I%&eri!l!i R%an n! %aia4!n$ &nă în 2acia( r%na ră%nnd( din acest &!nct de vedere( %aicnservatare( %ai a&r&iată de latină dect celelalte li%bi r%anice(deci %ai fidelă latinităţii. 2!&ă secl!l al VI6lea( dată c! destră%area

&litică a I%&eri!l!i +i c! inva#iile barbare( înce&e evl!ţie se&arată alatinei v!l$are din diversele re$i!ni ale R%aniei.Latina dunăreanăLa ba#a li%bii r%ne stă latina v!l$ară vrbită în #na car&at6

d!năreană a I%&eri!l!i R%an 'de aceea este n!%ită latina dunăreanăsa! carpato-dunăreană*. a &ate fi recnstit!ită &e ba#a inscri&ţiilr desc&erite în această #nă $e$rafică 'R!ss! 17<=: /&esc! 17<>:5isc9er 17?=a: -i9ăesc! 17>@*( ele reflectnd tendinţele de evl!ţie afneticii( %rfsinta)ei +i le)ic!l!i latinei vrbite în această &arte aI%&eri!l!i R%an( +i &rin c%&araţia r%nei c! celelalte li%bi +idialecte r%anice. /nă în secl!l al VII6lea( dată care în 2acia secaracteri#ea#ă &rin a+e#area slavilr +i &rin abandnarea $raniţeid!nărene a I%&eri!l!i( latina d!năreană cincide( în linii $enerale( c!latina &&!lară vrbită în celelalte arii ale I%&eri!l!i R%an( e)istndînsă +i !nele diferenţe.n ceea ce &rive+te relaţia dintre latina d!năreană +i ele%ent!lde s!bstrat(s6a &res!&!s că Binfl!enţa a!t9tnă as!&ra latinei( &etrec!tă încndiţiile s&eciale de bilin$vis% al &&!laţiei indi$ene( a av!t !ncaracter în $eneral !nifr%. 9iar dacă !nele c!vinte de ri$ine trac6dacă &ăstrate în r%nă avea! circ!laţie teritrială restrnsă( ele a!devenit $enerale &rin latinăC ',rnc!+ "@@D0 7*( &entr! că latina v!l$arăera !nitară.

I(v#are%e de $un#a)tere a %atinei vu%gareS&re desebire de latina clasică( literară( care ni s6a trans%is &rinn!%erase te)te literare( &entr! latina v!l$ară n! dis&!ne% de !nase%enea %aterial( &entr! că ni%eni n! +i6a &r&!s să scrie în aceastăBli%băC. N! e)istă te)te redactate în latina v!l$ară( dar n!%erase te)tecnţin v!l$aris%e( care ne &er%it să recnstit!i%( din diferite i#vare(

&artic!larităţile cele %ai i%&rtante ale latinei &&!lare. /entr!recnstit!irea latinei &&!lare e)istă d!ă cate$rii de i#vare0 antice +imoderne.3.!. I(v#are anti$e3.!.!. ele %ai i%&rtante( din &!nct de vedere n!%eric( ferind

&reţiase infr%aţii( %ai ales fnetice +i le)icale( s!nt ins$ripţii%e 'îns&ecial cele c! caracter &artic!lar0 f!nerare( c%e%rative( i%&recaţii

etc.*( răs&ndite &e între$ teritri!l fst!l!i I%&eri! R%an( scrise de%e+teri &ietrari care n! +tia! %!ltă carte. n f!ncţie de lc!l în care a!



fst scrise( &artic!larităţile lin$vistice &e care le &re#intă ne &er%it să nedă% sea%a de diferenţele re$inale dintre latina din Galia( Iberia( 2acia.n aceste inscri&ţii se întlnesc n!%erase v!l$aris%e care s6a! &ăstrat înli%bile r%anice0 căderea l!i -m final( sinc&a l!i -u- neaccent!at înc!vinte de fel!l l!i oclu( dis&ariţia cnsanei h etc. Aceste inscri&ţii a!

fst re!nite de T9. -%%sen într6 l!crare ce c!&rinde 1> vl!%e(intit!lată Corpus Inscriptionum Latinarum 'IL* +i &!blicate înce&ndc! an!l 1?>"( &nă în 17=>.Inscri&ţiile din I%&eri!l r%an de răsărit a! fst st!diate +i &!blicate deE. -i9ăesc! în l!crarea Limba latină în provinciile dunărene ale

Imperiului Roman, ,!c!re+ti( 17>@( de I. I. R!ss!( Inscripţiile acieiromane( ,!c!re+ti( 17<=( de %ilian /&esc!( Inscripţiile grece!ti !ilatine din secolele I"-#III descoperite în Rom$nia( ,!c!re+ti( 17<> +.a.2esebit de i%&rtante s!nt inscri&ţiile de la /%&ei( care ferăinfr%aţii des&re viaţa &&!laţiei acest!i ra+ 'VFFnFnen , 173<*.3.!.*. Te+te%e %iterare cnţin d!ă cate$rii de %ărt!rii0 directe +i

indirecte.3.!.*.!. ele %ai i%&rtante ,ărturii dire$te s!nt &asa4ele din%u$rări%e gra,ati$i%#r )i %e+i$#gra'i%#r %atini( în care ace+tia făcea!distincţia între cele d!ă variante ale latinei( înre$istrnd !nelev!l$aris%e: ei atră$ea! atenţia as!&ra fr%elr increcte(rec%andnd!6le &e cele crecte( nr%ate. n l!crările lr s!ntse%nalate $re+elile cele %ai frecvente '%ai ales de &rn!nţare +i%rfl$ie* care a&ărea! în vrbirea ctidiană. Una dintre aceste l!crărieste Appendix Probi 'scrisă( &rbabil( la R%a în secl!l al III6lea e.n.(cnţinnd ""< de c!vinte din latina clasică alăt!ri de ec9ivalentele lr care circ!la! în li%ba &&!lară: această listă re&re#enta cea de6a treia

&arte a !n!i %an!scris al l!i Valeri!s /rb!s +i era scrisă &entr! eleviisăi. /rin înre$istrarea &aralelă a celr d!ă fr%e 'latina literară latinav!l$ară*( a!tr!l î+i &r&!nea să îndre&te !nele $re+eli de li%bă. Listaalcăt!ită de /rb!s este i%&rtantă &entr! cercetătr!l li%bilr r%anice( &entr! că ea arată că fr%ele res&ective era! dest!l derăs&ndite. 2ă% cteva e)e%&le din A&&endi) /rbi0 oculus non oclus%rivus non rius% viridis non virdis% vetulus non veclus% columna noncolomna% speculum non speculum% auricula non oricla% mensa nonmesa% auris non oricla% nurus non nura% socrus non socra.Hi Glosele cnţin c!vinte +i fr%e caracteristice latinei v!l$are.

2estinate &lebei( aceste liste înre$istra! c!vinte din latina literară( dinscriitri( %!lte dintre ele nec!nsc!te de a%enii de rnd( &e care$lsatrii le e)&lica! adesea &rin sinni%e &r&rii latinei v!l$are. n!nele din aceste $lse ter%en!l literar collirida este e)&licat &rin cel

&&!lar turta( care stă la ba#a c!vnt!l!i r%nesc turtă: ter%en!l literar &emur este e)&licat &rin acela &&!lar '+i &rbabil %ai bine c!nsc!t* decoxa( care a devenit în r%nă coapsă etc. S!nt c!nsc!te +i i%&rtante

&entr! d%eni!l r%anic( în s&ecial $al6r%anic( Glosele de la

Reichenau , datnd &rbabil de la sfr+it!l secl!l!i al VIII6lea( redactateîn nrd!l 5ranţei( care e)&lică( &rin &erifra#e sa! ter%eni &&!lari( !nelee)&resii din V!l$ata +i alte c!vinte 'iecur ( scris gecor ( este e)&licat &rin

&icatus( care stă la ba#a vec9i!l!i france# &eie( fr. %dernă &oie*. 2ease%enea( Glosele de la Kassel 'secl!l al I6lea*( care e)&lică însă



c!vinte latine+ti farte a&r&iate de cele din li%bile r%anice act!ale &rin ter%eni $er%anici.3.!.*.*. -ărturii indire$te a! lăsat scriitrii care a! intrd!s în &erelelr( în %d vl!ntar sa! invl!ntar( v!l$aris%e.Unii scriitri !tili#ea#ă fr%e &&!lare din raţi!ni stilistice0 fa%iliaritate(

c%ic( irnie( în s&ecial în $en!l c%ic( dial$at. ste ca#!l c%ediilr l!i /la!t: astfel de fr%e se întlnesc +i la Erati!( icer( !neri la/etrni!s 'în 'atricon*. Alţii intrd!c în scrierile lr în %d invl!ntar v!l$aris%e( fie din neatenţie( fie din nec!na+tere. n această cate$rieintră !nele tratate de %edicină veterinară ' Mulomedicina Chironis(secl!l al IV6lea e.n.*( +i de %edicină &&!lară.La a!trii cre+tini se întlnesc fen%ene lin$vistice &&!lare0 cea %aivec9e trad!cere( d!&ă !n te)t $recesc( a ,ibliei 'c!nsc!tă s!b n!%elede Itala sa! Vetus Latina*( din secl!l al II6lea e.n.*: trad!cerea ,iblieiîn li%ba latină( c!nsc!tă s!b n!%ele de Vulgata 'sfr+it!l secl!l!i alIV6lea ; înce&!t!l secl!l!i al V6lea e.n.*: 4!rnal!l de călătrie al !nei

căl!$ăriţe s&anile( care a vi#itat Ier!sali%!l +i alte lc!ri sfinte( intit!lat Peregrinatio Aetheriae (Egeriae ad loca sancta 'înce&!t!l secl!l!i alV6lea e.n.*.

I(v#are ,#derneRecnstr!cţia !nr &artic!larităţi de li%bă +i a !nr c!vinte din

latina v!l$ară '!nele încă neatestate* este &sibilă &rin %etdac%&arativ6istrică 'c%&ararea li%bilr r%anice*.

Test de aut#eva%uare !.!.1. !% &!te i definiț latina vulgarăJ 2ar latina dunăreanăJ

". are s!nt i#varele de c!na tere a latinei v!l$areJș

3. ă!taţi în "ocabularul reprentativ al limbilor romanice 'crd. -ari!s



Sala*( ntnd +i eti%n!l latin( c!vinte &ăstrate0a. în tate li%bile r%anice:

b. în ? li%bi r%anice( &rintre care +i r%na:c. în < li%bi r%anice( &rintre care +i r%na:d. în > li%bi r%anice( &rintre care +i r%na:e. în = li%bi r%anice( &rintre care +i r%na:f. în D li%bi r%anice( &rintre care +i r%na:$. în 3 li%bi r%anice( &rintre care +i r%na:9. în " li%bi r%anice( dintre care !na să fie li%ba r%nă:i. într6 sin$!ră li%bă r%anică 'r%nă*.

!.*. Trăsăt!ri ale latinei v!l$are 'fnetică( %rfl$ie( sinta)ă( le)ic*. ercetări as!&ralatinei v!l$are.

Trăsăt!ri alelatineiv!l$are'fnetică(%rfl$ie(sinta)ă(

le)ic*.ercetărias!&ra latineiv!l$are.

Trăsături a%e %atinei vu%gare '#neti$ă/ ,#r'#sinta+ă/ %e+i$01#neti$a)istă serie de &artic!larităţi( !nele $eneral r%anice( altele s&ecificelatinei d!nărene( care e)&lică fa&te din li%ba r%nă ',rnc!+ "@@D0 761@*.V#$a%is,u%n latina clasică e)ista crelaţia de cantitate 'vcale l!n$i +i vcale

sc!rte*( diferenţa de d!rată avnd rl distinctiv 'distin$ea sens!ri +ifr%e $ra%aticale*. Astfel( cele #ece vcale din latina clasică diferea! &rin lc!l de artic!lare( $rad!l de desc9idere +i cantitate( $r!&nd!6se(d!&ă cantitate( în cinci &erec9i0 * + ă% + % . + /% 0 + 1% 2 + 30m*lum B%ărC mălus Bră!C:lvis BnetedC lvis B!+rC: vnit '&erfect!l verb!l!i venire* vnit '&re#ent!l verb!l!i venire*:

p.la BclanăC p/la B%in$eC: p0pulus B&l&C p1pulus B&&rC:l2tum B$albenC l3tum B$ldC.n latina &&!lară( %dificările care a! s!rvenit în str!ct!ra accent!l!i

a! făc!t ca &#iţia de cantitate a vcalelr să se transfr%e într6&#iţie de calitate 'ti%br!*( vcalele l!n$i transfr%nd!6se în vcale



înc9ise( iar cele sc!rte( în vcale desc9ise: se a&recia#ă că această trecerea av!t lc a&r)i%ativ în seclele III6IV e.n./r&rie latinei d!nărene este di't#ngarea %ui 2 des$is )i a$$entuat0 înie 'încă din secl!l al II6lea e.n.*0 lat. &rrum K r%. &ier : lat. &lem Kr%. &iere: lat. &rvere K r% a &ierbe: lat. pctus K r%4 piept .

2iftn$area n! se &rd!ce însă dacă 5 'desc9is* se află înaintea !neicnsane na#ale0 lat. dentem K r%. dinte: lat. tempu(s) K r%. timp.Astfel( siste%!l vcalelr latinei d!nărene se red!ce la cinci ter%eni 'a(e( i( o( u*( !lterir r%na de#vltnd acest siste% &rin a&ariţia vcalelr de ti%br! %edi! ă 'în r%na c%!nă*( %ai tr#i! î ($)4Un fen%en fnetic vec9i( c! e)tindere în latina &&!lară( estesin$#parea un#r v#$a%e nea$$entuate( în s&ecial i +i u( at!nci cnd seafla! în &#iţie intercnsnantică. n A&&endi) /rbi se înre$istrea#ăn!%erase sit!aţii de acest ti&0 viridis nn virdis 'K r%. verde*: calidann calda 'K r%. caldă*: vetulus nn veclus 'K r%. vechi*: oculus nnoclus 'K r%. ochi*. Tt!+i( s&re desebire de li%bile r%anice a&!sene(

!nde acest fen%en este $eneral( r%na %enţine( în !nele ca#!ri( &e i +iu neaccent!ate0 lat. lingula K r%. lingură: lat. scandula K r%.

sc$ndură: lat. singulus K r%. singur : lat. picula K r%. păcură: lat.codobattula K r%. codobatură: lat. &&. scorbula K r%. scorbură: lat.

pulicem K r%. purice etc.: în f!ncţie de $rad!l de desc9idere( înan!%ite cndiţii fnetice 'în &#iţie accent!ată +i cnd s!nt !r%ate( încealaltă silabă( de e sa! a*( a vcalelr e +i o( re#!ltă a&ariţia diftn$ilr ea +i oa0 lat. solem K r%. soare: lat. molam K r%. moară: lat. &lorem Kr%. &loare: lat. sera K r%. seară: lat. legem K r%. c%. leage: lat.mensa K lat. &&. messa K r%. c%. measă.n %d accidental se &etrec +i alte sc9i%bări fnetice0a K e0 lat. cl. canapem K lat. &&. canepam K r%. c$nepă:a K 0 lat. cl. 6uadratus, -a, -um K lat. &&. codratus K r%. pătrat :e K i +i i K e0 lat. cl. senatus K lat. &&. sinatus( lat. cl. vicinus K lat. &&.vecinus K r%. vecin: lat. cl. civitatem K lat. &&. cetatem K r%. cetate:i K a0 lat. cl. silvaticus K lat. &&. salvaticus K r%. sălbatec: K ! +i ! K 0 lat. cl. columna K lat. &&. colomna: lat. cl. turma K lat.

&&. torma: lat. cl. ponere K lat. &&. punere K r%. pune4n latina &&!lară( vcalele e +i i e)ercită acţi!ne &!ternică as!&racnsanelr &recedente( deter%innd transfr%area acestra în alteleni( care n! e)ista! în latina clasică 've#i nsnantis%!l*.

&i't#ngii se cntra$( de cele %ai %!lte ri( în vcale si%&le0 ae 'rstitai* K 40 lat. cl. caelum K lat. &&. celum K r%. cer% lat. cl. haedus K lat. &&. (h)edus K r%. ied . 5en%en!l e farte vec9i 'secl!l III î.e.n.* +ieste atestat în inscri&ţiile din latina d!năreană.2iftn$!l au &re#intă diferenţe de trata%ent &e teritri!l R%aniei0 înlatina vrbită( el tinde să se %nftn$9e#e încă din se6cl!l al II6leaî.e.n.( fiind &rn!nţat !neri ca o 'lat. cl. auricula K lat. &&. oricla Kr%. ureche( fr. oreille: lat. cl. cauda K lat. &&. coda K r%. coadă etc.*(alteri ca a 'lat. cl. ausculto K lat. &&. asculto K r%. ascult : lat. cl.

7ugustus K lat. &&. 7gustus K r%. agust ( n!%ele &&!lar %ai vec9i all!nii a!$!st*. )istă însă( în latina d!nă6reană( +i sit!aţii cnd diftn$!l

au s6a %enţin!t 'lat. aurum K r%. aur : lat. taurus K r%. taur : lat. laudoK r%. laud *( iar !lterir s6a scindat în d!ă vcale( în ti%& ce în !nele



li%bi r%anice ccidentale el s6a red!s la o 'fr. or *.5.!.*. C#ns#nantis,u%

Siste%!l cnsnantic al latinei clasice cnţinea !r%ătareles!nete0Ocl!sive0 labiale0 &( b

dentale0 t( d velare0 c 'M*( $ labi6velare0 !( $!

Snante0 na#ale labiale0 % na#ale dentale0 n lic9ide laterale0 l lic9ide vibrante0 r

nstrictive0 labi6dentale0 f siflante0 s larin$ale0 9

Se%icnsane0 &alatale0 i

labiale0 !Inventar!l cnsnantic al latinei era relativ sărac( &rin fa&t!l că06n! e)ista! africatele:6cnsanele & +i s 's!rde* n! avea! cres&ndente snre:6n! e)ista! cnstrictivele ! +i 8.)ista! însă( în latina clasică( cnsane $e%inate 'd!ble*( iar distincţiacnsană si%&lă cnsană $e%inată avea rl fnl$ic( desebindc!vinte0 &erum BsălbaticC &errum BfierC: cat!s Bascuţit C cattus B&isicăC.n latina &&!lară acestea se red!c însă( ele %enţinnd!6se dar înitaliană.n evl!ţia siste%!l!i cnsnantic de la latină la r%nă e)istă cţiva'a$t#ri de$isivi de care treb!ie să se ţină sea%a06&#iţia s!net!l!i în c!vnt 'sarta s!net!l!i de&inde de lc!l acest!ia înc%&le)!l snr al c!vnt!l!i0 iniţial( %edian sa! final0 s!nt %ai s!&!sedis&ariţiei cnsanele finale( care a! &rn!nţare %ai slabă( +i s!nt %aistabile cnsanele care se află la iniţială de c!vnt*:6vecinătatea celrlalte s!nete( vcale sa! cnsane:6lc!l accent!l!i( de i%&rtanţă %ai %ică dect în ca#!l siste%!l!ivcalic.Inventar!l cnsanelr din latina clasică se %difică în latina &&!lară(

&rin0

6a&ariţia !nr cnsane ni 'seria africatelr*:6dis&ariţia !nr s!nete 'h*:6căderea cnsanelr finale 'm( s*6red!cerea !nr $r!&!ri cnsnantice./rinci&alele transfr%ări &rd!se în latina &&!lară faţă de latina clasicăs!nt0D.1.".1. el %ai vec9i fen%en caracteristic latinei v!l$are este a%!ţireacnsanei h( indiferent de &#iţia ei în c!vnt0lat. cl. hostes K lat. &&. oste(s) K r%. oaste:lat. cl. hordeum K lat. &&. ordeu(m) K r%. c%4 ordu K r%. or:lat. cl. hibernum K r%. iarnă: lat. herba K r%. iarbă.

D.1.".". ,etacis%!l 'cnf!#ia l!i b c! v*: astfel de cnf!#ii s!ntînre$istrate de i#vare 'alveus non albeus ; A&&. /r.: în inscri&ţii0 cibes



&entr! cives*0 lat. cl. cervus K lat. &&. cerbu K r%. cerb: lat. cl. corvusK lat. &&. corbu K r%. corb: lat. cl. veteranus K lat. &&. betranu Kr%. bătr$n: lat. cl. vervecem K lat. &&. berbece K r%. berbece: lat. cl.alveus K lat. &&. albeus K r%. albie.n alte sit!aţii( b +i v în &#iţie intervcalică a! dis&ăr!t0

lat. caballus K r%. cal : lat. sebum K r%. seu: lat. ovem K r%4 oaie: lat. grevus K r%. greu4D.1.".3. Snantele l +i n( !r%ate de i în 9iat( se &alatali#ea#ă 'secnsideră că s!nt &ri%ele cnsane %!iate ale latinei*0 lat. cl. &ilius K lat.

&&. &i9iu(s) K r%. c%. &i9u K r%. &iu: lat. cl. cuneus K lat. &&. cu:u Kr%. c%. cu:u K r%. cui.D.1.".D. ăderea cnsanelr finale este tendinţă vec9e( c!nsc!tă încădin inde!r&eană: cnsanele care dis&ar %ai frecvent s!nt -m +i -s. nA&&endi) /rbi se înre$istrea#ă n!%erase căderi ale cnsanelr finale0 passim non passi: idem non ide: olim non oli: pridem non pride.ăderea cnsanelr finale -m +i -s în fle)i!nea n%inală 'într6 %ăs!ră

%ai %ică în fle)i!nea verbală* se înre$istrea#ă în inscri&ţiile din latinad!năreană înce&nd c! secl!l II e. n. '-i9ăesc! 17>@0 11>.*0lat. campus K r%. c$mp% lat. &ilius K r%4 &iu.Hi în italiană se înre$istrea#ă !n trata%ent ase%ănătr al s!netelr finale-m +i -s 'it. campo( &iglio*( în ti%& ce în !nele li%bi r%anice ccidentale-s se &ăstrea#ă 'fr 4 &ils*.D.1.".=. nsanele dentale t ( d i 'P i în 9iat* s6a! &alatali#at( înce&ndc! secl!l II e.n. /rn!nţarea asibilată a l!i t se întlne+te în inscri&ţii înfr%a t( ci +i s( variaţiile de ntare fiind încercări ale scribilr de a ntas!netele n! a&ăr!te0 "incentus &entr! "incentius( terminaciones &entr!terminationes( tercio &entr! tertio( ;erensus &entr! ;erentius(observasione &entr! observationem( iar &entr! d ( &rin d +i 0 iaconus

&entr! diaconus( adutor &entr! ad8utor ( <ionisos &entr! ionisos4D.1.".>. Velarele c +i g înainte de e +i i se &alatali#ea#ă0 lat. brachium Kr%. braţ .D.1.".<. Labivelarele 6u( gu &ierd a&endicele labial +i evl!ea#ă identicc! velarele c +i g 0 lat. 6uin6ue K r%. cinci: lat. sanguis K r%. s$nge.nd este !r%at de a( a&endicele labial se &ăstrea#ă( labivelaraevl!nd la p( b0 lat. a6ua K r%. apă: lat. 6uattor K r% patru: lat.lingua K r%. limbă4D.1.".?. Gr!&!rile de cnsane tind să se asi%ile#e0

cs K ss K s0 lat. cl. dixit K lat. &&. dissit K r%4 ise: lat. cl. laxare K lat. &&. lassare K r%. lăsa: lat. cl. maxilla K lat. &&. massilla K r%.măsea:rs K ss K s0 lat. cl. deorsum K lat. &&. deossu(m) K r%. 8os: lat. cl.

sursum K lat. &&. sussu(m) K r%. sus. 2e+i în li%ba vrbită fr%elefără r era! frecvente ' persica non pessica ; A&&. /r.*( !neri r = s s6acnservat0 lat. ursus K r%. urs( it. orso( &rt. urso.ns K ss K s0 lat. cl. mensura K lat. &&. messura K r%. măsură: lat. cl.densu(s* K lat. &&. dessus K r%. des: lat. cl. mensa K lat. &&. messa Kr%. c%4 measă K masă4 tl K cl 0 lat. cl vetulus K lat. &&. veclus K r%. vechi: lat. cl. astula K lat.

&&. ascla K r%. a!chie:cs K ps 'i#lat*0 lat. coxa K r%. coapsă:



ct K pt 0 lat. lucta K r%. luptă: lat4 noctem K r%. noapte:cl ( gl K c9 ( g9 'c9iar +i at!nci cnd n! era! !r%ate de e sa! i*0 lat. cl.clavem K lat. &&. c9aie K r%. cheie: lat. cl. oculus K lat. &&. oclus Kr%. c% oc9u 'dr%. ochi*.D.1.".7. nsanele $e%inate din latina clasică ' pp( bb( tt ( dd ( mm( ss(

nn( ll * se red!c( în latina &&!lară( la cnsane si%&le( c%&rtnd!6seîn cnsecinţă. )ce&ţia re&re#intă( în latina d!năreană( ll +i nn( care sec%&rtă diferit de cnsanele si%&le0nn0 6a accent!at n! se înc9ide la ă( î dinaintea l!i nn0lat. annus K r%. an 'dar lat. lana K r%. l$nă*:%%( în f!ncţie de &#iţia în c!vnt( are trata%ente diferite( fără însă adeveni vredată r ( ca l si%&l! intervcalic 'lat. solem K r%. soare: lat.molam K r%. moară*0a. fie dis&are0 lat. stella K r%. stea: lat. maxilla K r%. măsea:

b. fie se %enţine ca l si%&l!0 lat. caballus K r%. cal : lat. mollis K r%.moale: lat. vallis K r%. vale:

c. se &alatali#ea#ă0 lat. gallina K r%. găină.5.*. -#r'#sinta+a

Latina &&!lară se caracteri#ea#ă( faţă de latina clasică( &rintr6serie de trăsăt!ri s&ecifice care se reflectă în li%bile r%anice. n cadr!lsiste%!l!i %rfl$ic se cnstată d!ă tendinţe %a4re0a. tendinţa de si%&lificare a fle)i!nii( de red!cere a fr%elr:

b. tendinţa de de#vltare a fr%elr analitice în lc!l celr sintetice:sc9i%bările fnetice( %ai ales căderea s!netelr finale +i cnf!#ia !nr vcale a! d!s la &ert!rbări în siste%!l %rfl$ic '&rin crearea !nr %ni%ii în cadr!l fle)i!nii verbale +i n%inale* care treb!ia! re#lvate.5.*.!. 6u7stantivu%n latina &&!lară a&ar %dificări i%&rtante în fle)i!nea s!bstantiv!l!i(deter%inate de transfr%ările fnetice care s6a! &rd!s în latina

&&!lară0 căderea cnsanelr finale -m +i -s a d!s la cnf!#ia !nr ca#!ri0 N. lupu(s) c! Ac. lupu(m): cnf!ndarea vcalelr o +i u a d!s la%ni%ia N lupu(s) c! 2 lupo. 2is&ariţia fle)i!nii sintetice a fst$răbită +i de tendinţa li%bii vrbite s&re si%&litate. 2is&ariţiadesinenţelr a deter%inat necesitatea e)&ri%ării relaţiilr ca#!ale &rin

&re&#iţii: cnstr!cţiile ca#!ale &re&#iţinale se e)tind înce&nd c!secl!l al II6lea e.n.n latina clasică e)ista! cinci declinări: în latina tr#ie are lc

restr!ct!rare &rvenind dintr6 tendinţă %ai vec9e( care vi#a trecerea dela declinare la alta din ca!#a desinenţelr c%!ne. Li%bile r%anicea! %+tenit n!%ai &ri%ele trei declinări. Trecerea de la declinare laalta e !n fen%en înre6$istrat în inscri&ţii +i în A&&endi) /rbi0 de ladeclinarea a IV6a la declinarea I 'nurus non nura, socrus non socra*: dela declinarea a III6a +i a IV6a la declinarea I 'anus non anucla: &ax non

&acla)4 Hi în latina d!năreană se red!ce n!%ăr!l declinărilr( din cele cinciti&!ri ră%nnd dar trei. 2is&ar a&ra&e în între$i%e declinările a IV6a+i a V6a( %ai restrnse din &!nct de vedere n!%eric( s!bstantiveleres&ective $r!&nd!6se la alte clase fle)inare. Tendinţa latinei de a

de#vlta declinările I +i a II6a cntin!ă &nă astă#i. 2is&ar astfeldeclinările a IV6a +i a V6a.



2eclinarea a V6a se cnf!ndă c! declinarea I0 lat. cl. e&&igies 'decl. a V6a*K lat. &&. e&&igia 'decl. I*: lat. cl. &acies 'decl. a V6a* K lat. &&. &acia'decl. I* K r%. &aţă 'decl. I*: lat. cl. glacies 'decl. a V6a* K lat. &&.

glacia 'decl. I* K r%. gheaţă. 2in vec9ea declinare a V6a( în r%nă as!&ravieţ!it n!%ai lat. dies K r%. i4

Se înre$istrea#ă treceri de la declinarea a IV6a la declinarea I( %ai alesdin %tive se%antice. R%na cnservă( ca !r%ă a declinării a IV6a(s!bstantivele lat. manus K r%. m$nu 'artic!lat m$nule( &l. m$nuri: învec9ea r%nă literară +i dialectal( în dacr%nă* +i lat. nurus K r%.noru 'în noru-mea*: fr%ele m$nă +i noră s!nt %ai recente 'refăc!te &eteren r%nesc*( &rintr6 tendinţă de re$!lari#are a siste%!l!ideclinărilr.Unele s!bstantive de declinarea a IV6a s!nt asi%ilate în &aradi$%a %!lt%ai n!%erasă a declinării a II6a0 lat. cl. &ructus, -us K lat. &&. &ructus Kr%. &&. &rupt% lat. cl. genu K lat. &&. di%in!tival genuculus K r%.

genunchi4

Hi !nele s!bstantive de declinarea a III6a trec la declinarea I0 lat. cl. glans, glandis 'decl. a III6a( ne!tr!* K lat. &&. glanda 'decl. I( fe%inin*K r%. ghindă: lat. cl. auris 'decl. a III6a* K lat. &&. oricla 'decl. I(di%in!tiv* K r%. ureche: lat. cl. unguis 'decl. a III6a* K lat. &&. ungula'decl. I( di%in!tiv* K r%. unghie.n li%ba r%nă s6a! trans%is dar cele trei declinări ră%ase d!&ărestr!ct!rare0 declinarea I( a II6a +i a III6a0 lat. casa 'decl. I* K r%. casă'decl. I*: lat. lupus 'decl. a II6a* K r%. lup 'decl. a II6a*: lat. pars, -tis'decl a III6a* K r%. parte 'decl a III6a*( lat. vallis, -is 'decl. a III6a* Kr%. vale 'decl. a III6a*. ntre aceste declinări a! lc treceri careantrenea#ă !neri +i sc9i%bări de $en.Unele s!bstantive de declinarea I latină î%b$ăţesc decli6narea a III6ar%nească( &rces care se reali#ea#ă &e cale fnetică( deci este &!r fr%al( nefiind i%&licat cnţin!t!l0 lat. oricla 'decl. I* K r%. ureche'decl. a III6a*: lat. paric(u)la 'decl. I* K r%. pereche 'decl. a III6a*.Acest &rces se e)&lică &rin ac%darea l!i +ă la cnsana &re&alatalăcare &recedă 'ureacl>ă K ureche*.Se&ararea r%nei de rest!l r%anităţii la e&că în care încă n! se$enerali#aseră tate transfr%ările e)&lică fa&t!l că r%na a cnservat%ai bine !nele as&ecte ale fle)i!nii s!bstantivale dis&ăr!te în r%anicaccidentală( %ai ales în ceea ce &rive+te cate$ria $en!l!i +i a declinării.

n r%nă s6a! &ăstrat %ai bine !nele fr%e ca#!ale sintetice( dis&ăr!teîn rest!l R%aniei0 $enitiv6dativ!l fe%inin sin$!lar în -e la declinările I+i a III6a '!nei case P lat. casae: !nei morţi P lat. morti*( %ni% c!

&l!ral!l: vcativ!l %asc!lin sin$!lar în -e la %asc!linele de declinarea aII6a 'lupe*: &ăstrarea ne!tr!l!i( &ierd!t în celelalte li%bi r%anice.n latina d!năreană( &ert!rbările %ari care s6a! &etrec!t în fle)i!neas!bstantiv!l!i &rin căderea cnsanelr finale (-m( -s* +i cnf!#iati%br!l!i !nr vcale 'o, u* a! d!s la de#vltarea fle)i!nii analitice 'acnstr!cţiilr c! &re&#iţii*: &re&#iţiile e)&ri%ă( în r%nă( valrilet!t!rr ca#!rilr din latină 'cnstr!cţii ale $enitiv!l!i +i dativ!l!i c!

&re&#iţiile ad +i de se întlnesc încă din latina clasică( iar în r%na

vec9e +i &&!lară acestea s!nt frecvente.5.*.*. Ad8e$tivu%



n fle)i!nea ad4ectiv!l!i se %anifestă aceea+i tendinţă de si%&lificare ca las!bstantiv. n latina &&!lară se %anifestă tendinţa de tre$ere aad8e$tive%#r în $ateg#ria $u trei ter,inaţii '-us( -a( -um: ti&!l bonus(-a( -um*. A&&endi) /rbi înre$istrea#ă această tendinţă la cteva c!vinte0tristis non tristus: acre non acrum0 lat. cl. agilis Klat. &&. agilus K r%4

ager : lat. cl. lenis K lat. &&. lenus K r%. lin.n e+pri,area $#,paraţiei se e)tind tt %ai %!lt cnstr!cţiile analitice'c! adverbe care însţesc ad4ectiv!l la &#itiv*( în lc!l celr sintetice. Astfel(

&entr! c%&arativ se flse+te( încă din latina d!năreană( magis K r%. mai.S!&erlativ!l se e)&ri%ă c! a4!tr!l adverbelr multum K r%. mult +i &orte Kr%. &oarte45.*.3. Pr#nu,e%e5le)i!nea &rn!%el!i este %ai re#istentă dect a celrlalte clase le)ic6$ra%aticale. Invaţiile din latina &&!lară se %enţin în li%ba r%nă. Lapr#nu,e%e pers#na% se &ăstrea#ă fr%ele de &ersana I 'ego*( a II6a 'tu*si a III6a 'ipse*( iar &ersana a III6a se î%b$ăţe+te c! n!ă fr%ă0

de,#nstrativu% ille devine pr#nu,e pers#na%( alăt!ri de ipse:re#!ltat!l !n!i &rces îndel!n$at( trecerea l!i ille din cate$riaQde%nstrativ în cate$ria Q&ersnal 'valare &e care n! avea în latinaclasică* este cea %ai i%&rtantă invaţie a latinei &&!lare în d%eni!l

&rn!%el!i. La de,#nstrative( &e ln$ă seria fr%elr si%&le0 iste( ille'K r%. ăsta( ăla*( apare seria $#,puse%#r $u ecce iatăC0 ecce-iste'r%. acesta*: ecce-ille 'K r%. acela* etc.5.*.5. Ver7u%n latina &&!lară( fle)i!nea verb!l!i se si%&lifică( &rin slăbirea +idis&ariţia !nr fr%e devenite ec9ivce( în !r%a transfr%ărilr fneticesa! neesenţiale &entr! siste%. Acţi!nea de si%&lificare cntin!ă( în

r%nă( &nă astă#i.n latina d!năreană se &ăstrea#ă cele &atr! cn4!$ări din latina clasică(cele %ai &rd!ctive fiind cn4!$ările I +i a IV6a0 cn4. I0 -are0 cantare:cn4. a II6a0 -re0 vidre: cn4. a III6a0 -?re0 credre: cn4. a IV6a0 -ire0

&ugire.Se &rd!c frecvent tre$eri de %a # $#n8ugare %a a%ta( &rces care( înli%ba r%nă( cntin!ă &nă astă#i. Astfel02e la cn4!$area a II6a la cn4!$area a III6a 'cele %ai frecvente*0lat. cl. ardre K lat. &&. ard?re K r%. (a) arde:

lat. cl. ridre K lat. &&. rid?re K r%. (a) r$de:lat. cl. respondre K lat. &&. respond?re K r%. (a) răspunde:

2e la cn4!$area a III6a la cn4!$area a II6a0lat. cl. cad?re K lat. &&. cadre K r%. (a) cădea:lat. cl. bib?re K lat. &&. bre K r%. (a) bea.

2e la cn4!$area a II6a la cn4!$area a IV6a0lat. cl. lucre K lat. &&. lucire K r%4 (a) luci.

2e la cn4!$area a III6a la cn4!$area a IV6a0lat. cl. &ug?re K lat. &&. &ugire K r%. (a) &ugi.

n latina &&!lară dispar ver7e%e dep#nente( fiind înlc!ite c! verbeactive0

lat. cl. mori K lat. &&. morire K r%. (a) muri:lat. cl. ordiri K lat. &&. ordire K r%. (a) uri4lat. cl. pati K lat. &&. patire K r%. (a) păţi.

Se cnstată regu%ari(area ver7e%#r posse 9a putea: )i !elle 9a vrea:(



&rin anal$ie c! habre0lat. cl. posse K lat. &&. potre K r%. (a) putea:lat. cl. velle K lat. &&. volre K r%. (a) vrea.

n latina d!năreană tr#ie a&ar d!ă clase ni de verbe( c! s!fi)ele -sco+i 6iare0 în -sco( s!fi) care avea iniţial valare incativă 'Ba înce&e

săC*0 lat. &lorescit K r%. în&lore!te: în -iare0 lat. baptiare K r%. abotea. ele d!ă s!fi)e a&ărea! la &re#ent!l indicativ +i cn4!nctiv +i lai%&erativ( iar !lterir c!nsc %are e)tindere în r%nă.La cn4!$ările a II6a +i a III6a( alăt!ri de verbele c! &erfect!l si$%atic'ti&!l absconsi( dixi K r%. ascun!i( ascunsei: di!u( disei* a&are s!bclasă n!ă c! &erfect!l în -ui0 lat. tacui K r%. tăcui: lat. &acui K r%.

&ăcui: habui K avui.O invaţie a latinei &&!lare cnstit!ie apariţia '#r,e%#r peri'rasti$ede per'e$t: cnstr!cţiile analitice c! a!)iliarele habeo +i sum se e)tindtt %ai %!lt d!&ă secl!l al IV6lea0 cantavi 'lat. cl.* e înlc!it c! habeocantatum 'lat. &&.*: scripsi e înlc!it c! habeo scriptum. 2acă( iniţial(

în acest ti& de cnstr!cţii habeo e)&ri%a ideea de &sesie( în latina tr#ie'd!&ă secl!l al IV6lea* el devine !n a!)iliar al &erfect!l!i.n latina &&!lară( alăt!ri de fr%ele sintetice( se flsesc +i '#r,e%eana%iti$e de ,ai ,u%t $a per'e$t( !nele &ăstrnd!6se &nă astă#i înli%bile r%anice 'cnstr!cţia habebam participiul trecut era frecventăîn latina d!năreană( fa&t cnfir%at de li%ba r%nă vec9e +i dialecteles!d6d!nărene*0 aveam c$ntată 'ar%.*5r%ele sintetice de viit#r din latina clasică s!nt înlc!ite( în latina

&&!lară( &rin $#nstru$ţii ana%iti$e. Tate li%bile r%anice ccidentaleflsesc cnstr!cţia de ti&!l habeo dicere( c! a!)iliar!l enclitic devenit%rfe%0 lat. cantare habeo K fr. 8e chanterai( s&. cantar5( it. [email protected] latina tr#ie se întlne+te +i cnstr!cţia velle = in&initiv( c! valare deviitr( care se va &ăstra în li%ba r%nă0 voi c$nta. Alte cnstr!cţii c!această valare care circ!la! în latina &&!lară n! s6a! &ăstrat în li%bar%nă0 lat. debeo cantare K sardă depo Aantare.6e re#rgani(ea(ă diate(a pasivă. Ti%&!l +i %d!l diate#ei &asive see)&ri%ă c! a!)iliar!l sum( esse( &ui: din valarea de &erfect &e care avea cnstr!cţia laudatus sum în latina clasică 'a% fst lă!datC*( eaa4!n$e să aibă sens de indicativ &re#ent 'Bs!nt lă!datC*.ntr!ct $#n8un$tivu%( %d al s!brdnării( era &recedat de cn4!ncţie'6uia( 6uod ( ut *( în latina d!năreană s6a i%&!s lat. si 'K r%. se, să*(

devenit %rfe% al cn4!nctiv!l!i.5.*.;. Adver7u%n latina &&!lară a&ar %!lte adverbe ni( c%&!se din adverbe &ri%are(

&ăstrate din latina clasică( c! alte adverbe( &re&#iţii sa! &rn!%e 's!ntn!%erase c%&!sele c! ad ( c! eccum +i c! in*0 c! ad 'lat. ad-&oras Kr%. a&ară: lat. ad-post K r%. apoi: ad-prope K r% aproape: ad-supraK r%. asupra: ad-Btunce K r%. atunci: ad-vix K r%. abia: ad-tantumK r%4 at$t *: c! in 'lat. in-ab-ante K r%. înainte: in-de-retro K r%.îndărăt : in-per-unam K r%. împreună*: in-contra-ubi K r%. încotro:in-ad-post K r%. înapoi*: c! eccum 'eccum-hic K r%. aici: eccum-modo K r%. acum: eccum-tale K r%. atare: eccum-illoc K r%4 acolo:

eccum-sic K r%. a!a*.5.*.<. Prep#(iţia



Transfr%ările care a! intervenit în fle)i!nea n!%el!i a! deter%inate)tinderea cnstr!cţiilr analitice: &re&#iţiile înce& să aibă rl$ra%atical( %arcnd distincţii ca#!ale. n latina &&!lară( %!lte

&re&#iţii s!nt întărite &rin c%&!nere c! alte &re&#iţii( c! adverbe sa!s!bstantive( care da! na+tere !nr fr%aţii ni( avnd ca &ri% ele%ent &e

de( ex +i ad . Se cnsideră că s!nt s&ecifice latinei d!nărene !r%ătarele &re&#iţii +i c%&!se &re&#iţinale0 directo K r%. drept : de=in K r%.din: de=super K r%. despre: de=supra K r%. deasupra: &oras K r%.

&ără: per=in K r%. prin: per=inter K r%. printre: de=post K r%.după: paene=ad K r%. p$nă 'ILR II0 1@<*.5.*.=. C#n8un$ţiaInventar!l de cn4!ncţii al latinei clasice scade %!lt( în latina &&!lară.ercetările între&rinse arată că( din "1D cn4!ncţii '>< crdnatare +i1D< s!brdnatare*( cte n!%ăra latina clasică( li%bile r%anice a!

&ăstrat dar ?( dintre cele %ai flsite în latina &&!lară 'ILR I0 "1"("13*. a +i în ca#!l &re&#iţiilr( &rcede!l c%&!nerii se %anifestă +i la

cn4!ncţii( în latina tr#ie înre$istrnd!6se 1@3 cn4!ncţii +i lc!ţi!nicn4!ncţinale( din care farte &!ţine s6a! &ăstrat însă în li%biler%anice 'ibide%0 "11*.5.3. 6inta+a2acă în latina clasică fle)i!nea ca#!ală e)&ri%ată &rin desinenţe

&er%itea rdine relativ liberă a c!vintelr în fra#ă( verb!l c!&nd( debicei( !lti%!l lc( în latina &&!lară( dată c! dis&ariţia desinenţelr( înlc!l t&icii libere se i%&!ne t&ică fi)ă: în li%ba vrbită( rdineas!biect ; &redicat ; c%&le%ent se e)tinde tt %ai %!lt( &ăstrnd!6se

&nă astă#i în li%bile r%anice. T&ica li%bii r%ne este %ai liberă(datrită c!%!l!l!i de %ărci în fle)i!ne +i &rin s&eciali#area &re&#iţiei

pe &entr! biect!l direct( care individ!ali#ea#ă li%ba r%nă faţă decelelalte li%bi r%anice.5aţă de latina clasică( latina &&!lară ad&tă sinta)ă %ai si%&lă( ba#atăde re$!lă &e crdnare +i &e !tili#area &re&#iţiilr. S!brdnarea este%ai restrnsă( li%itnd!6se( de bicei( la ra&rt!rile atrib!tive( lcale +ite%&rale.5.5. Le+i$u%Le)ic!l este c%&arti%ent!l care a s!ferit cele %ai %!lte %dificări întrecerea de la latină la r%nă( fa&t e)&licabil &rin aceea că vcab!lar!leste în strnsă le$ăt!ră c! evl!ţia scietăţii +i a $ndirii0 !nele c!vinte

din latina clasică s6a! &ierd!t definitiv( ele ne&ăstrnd!6se în nici!nadintre li%bile r%anice: altele a! fst înlc!ite c! derivate( %!lte dintreele di%in!tivale: în sfr+it( altele s6a! &ăstrat( dar +i6a! %dificatînţeles!l în latina v!l$ară 'sens!l lr n! e)istnd în tate li%biler%anice* sa! dar în !nele dintre ele.n d%eni!l vcab!lar!l!i se %anifestă aceea+i tendinţă de si%&lificare(ca în tate c%&arti%entele li%bii( &rin dis&ariţia !nr ar9ais%e( &rineli%inarea !nr c!vinte de către sinni%ele lr etc.: s&re desebire decelelalte li%bi r%anice( r%na are +i în acest c%&arti%ent !n caracter %ai ar9aic( datrită se&arării ei %ai ti%&!rii de d%eni!l r%anicccidental. Li%bile r%anice a! &ăstrat( din &!nct de vedere n!%eric(

&arte dest!l de red!să din vcab!lar!l latinei clasice. ercetările as!&raacest!i fnd le)ical a! arătat că( din cele ><@@ de c!vinte latine+ti



înre$istrate în R( n!%ai 13@@ 'a&r). "@* s!nt $eneral r%anice(37@@ 'a&r). >@* s!nt &ăstrate n!%ai în !nele li%bi r%anice( iar 1=@@'a&r). "@* în cte sin$!ră li%bă r%anică.Li%ba r%nă( ca +i celelalte li%bi r%anice( &ăstrea#ă din latinăa&r)i%ativ "@@@ de ele%ente de ba#ă( fără derivate '-acrea 17>10 3<*:

e vrba de c!vinte din fnd!l &rinci&al le)ical( care a! a&arţin!tvcab!lar!l!i f!nda%ental al latinei clasice( al latinei &&!lare +i a&i alfiecărei li%bi r%anice. 9iar dacă e !n n!%ăr %ic( ra&rtat la ttal!lc!vintelr din li%ba r%nă( este vrba de &artea esenţială avcab!lar!l!i r%nesc.S6a stabilit că e)istă D?? de c!vinte c%!ne li%bii r%ne +i li%bilr r%anice( ele cnstit!ind fnd!l le)ical &anr%anic 'ILR II0 11@611>*:din acest fnd &anr%anic fac &arte &re&#iţii +i cn4!ncţii( ad4ectivedintre cele %ai !tili#ate( n!%eralele cardinale( &rn!%ele &ersnale(

&sesive( relative( verbele nere$!late( &rec!% +i c!vinte care ac&erăd%enii i%&rtante ale vcab!lar!l!i 'ter%eni referitri la nat!ră( relief(

fa!nă( flră( ti%&( %!l +i &ărţile cr&!l!i( $rade de r!denie( c!lri(lc!inţă si biecte casnice( ali%ente +i bă!t!ri de ba#ă( acţi!ni +i &rcese%ene+ti( îns!+iri !%ane etc.*: &e ln$ă acest fnd c%!n( fiecare li%băr%anică are &artic!larităţi &r&rii de !tili#are +i de#vltare a fnd!l!ilatin %+tenit. /rces!l de diferenţiere a le)ic!l!i r%anic de ri$inelatină s6a accent!at &e %ăs!ră ce factrii interni +i e)terni a! acţinatdiferit as!&ra fiecărei li%bi în &arte.n st!di!l le)ic!l!i r%nesc de &rvenienţă latină se &t stabilicate$riile !r%ătare01. Ter%eni latine+ti &ăstraţi n!%ai în li%ba r%nă.". Ter%eni latine+ti &ăstraţi în celelalte li%bi r%anice +i dis&ăr!ţi dinr%nă( &rin înlc!irea fie c! alte ele%ente latine+ti( fie c! ter%eni%+teniţi din s!bstrat sa! î%&r!%!taţi !lterir din alte li%bi ri fr%aţi

&e teren r%nesc.5.5.!. Ter,eni %atine)ti păstraţi nu,ai în r#,>năn li%ba r%nă s6a! &ăstrat a&r)i%ativ 1@@ de c!vinte latine+tineatestate în celelalte li%bi r%anice. -enţină% cteva dintre acestea0lat. acutitus K r%. cuţit ( lat. addepositum K r%. adăpost ( lat.ad8utorium K r%. a8utor ( lat. adsudare K r%. a asuda( lat. agilis K r%4ager ( lat. antaneus K r%. înt$i( lat. attepire K r%. a aţipi( lat.aucupare Ba vna &ăsăriC K r%. a apuca( lat. averruncare K r%. a

arunca( lat. caecia K r%. ceaţă( lat. canticum K r%. c$ntec( lat.circitare K r%. a cerceta( lat. demicare (dimicare) K r%. a dumica( lat.despicare K r%. a despica, lat. di&&amare K r%. a de&ăima, lat.extemperare K r%. a st$mpăra( lat. &elix K r%. &erice( lat. &lammabundus K r%. &lăm$nd ( lat. horrire K r%. a urî ( lat. hospitiumBs&italitateC K r%. ospăţ BfestinC( lat. intemplare K r%. înt$mpla( lat.

8udicium B4!deţC K r%4 8udeţ B4!decatăC( lat. laesionare K r%. ale!ina, lat. languidus K r%. l$nced, lat. languorem K r%. l$ngoare( lat.libertare K r%. a ierta( lat. lingula K r%. lingură( lat. manicare K r%.a m$neca Ba se tre#i a &leca devre%eC( lat. margella K r%. mărgea(lat. mastichinus K r%. mesteacăn( lat. miles BsldatC K r%. mire( lat.

ovis K r%. oaie( lat. palpabundus K r%. plăp$nd ( lat. perambulare Kr%. a (se) plimba( lat. pharmacum K r%. &armec( lat. placenta K r%.



plăcintă( lat. procedere K a purcede( lat. puronium K r%. puroi( lat. putridus K r%. putred ( lat. trepidare K r%. a trepăda( lat. vescidus Kr%. ve!ted ( lat. vestimentum K r%. ve!m$nt ( lat. victimare K r%. avătăma.5.5.*. Ter,eni %atine)ti păstraţi în $e%e%a%te %i,7i r#,ani$e )i

dispăruţi din r#,>nă.St!di!l le)ic!l!i latinei d!nărene arată că( din ca!#a r!&erii ti%&!rii acntact!l!i c! latina din vest!l !r&ei 'în 4!r!l an!l!i >@@*( &rec!% +i ai#lării $e$rafice( în vcab!lar a! a&ăr!t %dificări care diferenţia#ăr%na de celelalte li%bi r%anice. ercetările a! arătat că e)istăa&r)i%ativ "@@ de c!vinte &anr%anice absente din li%ba r%nă(Binvaţii de ti& s&ecial cnstnd în înlc!irea !nr c!vinte !#!ale( &rin

&r&riile lr derivate latine( tendinţă s&ecifică ansa%bl!l!i R%anieiC'Sala 177?0 3?637*. Alte sit!aţii s!nt re&re#entate de ca!#e e)terne( denat!ră sci6ecn%ică.

N! s6a! &ăstrat ter%eni te9nici ai diferitelr &rfesi!ni( Babsenţa lr din

li%ba r%nă reflectnd sc9i%barea &rf!ndă a îndeletnicirilr( &rec!%+i întrer!&erea cntact!l!i c! l!%ea ccidentalăC 'ibide%0 376D@*0%arină 'ancora, nauis, portus*: ar%ată 'hasta, lancea*: c%erţ

'alumen, purpura, saeta*: ter%eni de civili#aţie 'ars, lectus,littera*.

N6a! fst cnservaţi ter%enii amplus +i grandis '&ăstraţi de tatecelelalte li%bi r%anice*( care den!%ea! nţi!nea de B%areC: ploro(

plorare( &ăstrat în tate li%bile r%anice( a fst înlc!it în r%nă c! plango 'K a pl$nge*. N! s6a! &ăstrat nici ter%enii le$aţi de viaţa !rbană0urbs , pagus , metropolis , !ia , !illa etc. In"ans a fst înlc!it c! lat. &etusK r%. &ăt : în lc!l verb!l!i "indere( în r%nă se &ăstrea#ă lat. crepareK r%. a crăpa +i lat. despicare K r%. a despica: lat. molere a fstînlc!it( în li%ba r%nă( c! lat. machinare K r%. a măcina: ad4ec6tiv!lmalus a fst înlc!it c! lat. reus K r%. rău: planus a fst înlc!it denitidus K r%. neted : în lc!l lat. sine a&are lat. &oras K r%. &ără.

Parabola( %+tenit de tate li%bile r%anice( c! e)ce&ţia r%nei( afst înlc!it c! lat. conventus( care înse%na ad!nareC 'K r%. cuv$nt *.R%na n! l6a %+tenit &e pes( &ăstrat în tate li%bile r%aniceccidentale( ci !n derivat al acest!ia0 petiolus K r%. picior . Unelec!vinte( &ăstrate de celelalte li%bi r%anice( a! dis&ăr!t din r%nă( iar !lterir a! fst î%&r!%!tate &e cale savantă( fie tt din latină( fie din

li%bile r%anice0 lat. ars '&ăstrat în tată R%ania*: în r%nă artă afst î%&r!%!tat tr#i!: littera '!lterir a fst î%&r!%!tat literă*.5.;. 6e,anti$a1. vl!ţii se%antice &r&rii latinei &&!lare.". vl!ţii se%antice s&ecifice r%nei 'cnservarea !nr sens!rieti%l$ice( &ierd!te în celelalte li%bi r%anice: lăr$iri sa! restrn$eride sens: s&eciali#ări se%antice: BînnbilăriC sa! de&recieri se%anticeetc.*.5.;.!. v#%uţii se,anti$e spe$i'i$e %atinei p#pu%areUnele c!vinte a&ar c! sens!ri sc9i%bate încă din latina &&!lară( iar aceste ni sens!ri se înre$istrea#ă în %a4ritatea li%bilr r%anice0

lat. cl. Ba s!fla( a ins&iraC K r%. a&la( s&. hallar ( &rt. a&lar ( ret. a&&lar 'Ba $ăsiC*:apprehendere lat. cl. Ba l!aC: lat. &&. Ba l!a fc( a se a&rindeC K r%.



aprinde( v. fr. esprendre:caballus lat. cl. Bcal de %!ncă( %rţa$ăC: lat. &&. Bcal de rasăC'We!!s* K r%. cal ( fr. cheval ( it. cavallo( s&. caballo( &rt. cavallo:cognatus, -a lat. cl. Br!dăC: lat. &&. Bc!%nat( c!%natăC K r%. cumnat (it. cognato( s&. cuado( &rt. cunhado:

collocare lat. cl. Ba a+e#a( a &!neC: lat. &&4 Ba c!lcaC K r%. culca( it.coricare( fr. coucher ( s&. colgar :comparare lat. cl. Ba &re$ăti( a rnd!iC K Ba c!%&ăraC K r%. cumpăra(it. comperare:

&ocus lat. cl. Bcă%in( vatrăC: lat. &&. BfcC K r%. &oc( it. &uoco( fr. &eu(s&. &uego( &rt. &ogo:necare lat. cl. Ba !cideC: lat. &&. Ba înecaC K r%. îneca( it. annegare( fr.noer ( s&.( &rt. annegar :

paganus lat. cl. Blc!itr de la ţarăC: lat. &&. 'înce&nd c! &eriadacre+tină* Bnecredincis( &ă$nC K r%. păg$n( fr. paen( s&. pagano(

&rt. pagao:

rostrum lat. cl. Bcic( btC: lat. &&. B$!răC0 r%. rost 'v. e)&r. a lua larost Ba certa( a %!straC*( s&. rostro: &rt. rosto.5.;.*. Cuvinte %atine)ti $u sensuri spe$i'i$e în r#,>năn li%ba r%nă e)istă !n n!%ăr dest!l de %are de c!vinte care a! altese%nificaţii att faţă de latină( ct +i faţă de celelalte li%bi r%anice.Acestea s!nt c!vinte &r&rii r%nei c%!ne( e)istnd în tate dialecteler%ne+ti. le a! fst cnsiderate creaţii ale r%nei c%!ne 'Easde!(/9ili&&ide( 2ens!sian!( /!+cari!( Rsetti* e)&licabile &rin factri e)terni

; &ăstrit!l +i alte c!&aţii &&!lare( trai!l la %!nte( str!ct!ra &si9ică &artic!lară a vrbitrilr etc. ',rnc!+ "@@"b0 "1*. Ntă% cţiva dintreace+tia0bărbat 'dr%.( ar%.( %e$l.*( c! sens!rile de B%( sţ( vitea#( c!ra4sC(care n! e)istă în celelate li%bi r%anice: în lat. barbatus avea sens!l deBcare &artă barbăC( &ăstrat în li%bile r%anice ccidentale:a custa 'dr%. dial.( ar%.*( c! sens!l de Ba trăiC P lat. constare: încelelalte li%bi r%anice( c! sens!l de Ba cstaC:

&ăt, &ată P lat4 &etus, &eta% &oale P lat. &ollis Bb!rd!f: b!rtă( &ntece( abd%enC: în celelalte li%bir%anice( c! alte sens!ri:inimă P lat. anima Bs!flare( vnt( aer( s!fletC( Bini%ă( st%ac( b!rtăC: +ic! sens!l de Bc!ra4C: în celelalte li%bi r%anice Bs!fletC 'fr. $me*:

a împuta Ba i%&!ta( a re&r+aC: ar9aic +i a se împuta Ba se certaC: &ăstrea#ă sens!rile lat. imputare Ba i%&!ta( a atrib!iC: în celelelte li%bir%anice( alte sens!ri:

'lat. a însemna 'lat. insignare* înţeles!l f!nda%ental de Ba %arca !n se%nC este( înr%nă( farte a&r&iat de cel eti%l$ic Ba $ravaC: în celelalte li%bir%anice( sens!l este Bensei$nerC ; Ba învăţa &e cinevaC 'fr. enseigner *:

sat ar%. &usat ( v.dr%. &sat Blcalitate r!ralăC: c! acest sens e)istă +i înalbane#ă ' &shat *: P lat. &ossatum B+anţ care încn4!ră lcalitateC: încelelalte li%bi r%anice( sens!l este acela de B+anţC 'fr. &oss5*:a scălda D lat. excaldare: în celelalte li%bi r%anice( c! sens!l de Ba

încăl#iC:t$năr P lat. tenerum: ar%.( %e$l. tinir celelalte li%bi r%anice a!



&ăstrat sens!l eti%l$ic Bfra$ed( tandr!C 'fr. tendre*:a vindeca P lat. vindicare: în celelalte li%bi r%anice s6a &ăstrat sens!lBa ră#b!naC.v$rtute 'ar9aic +i dialectal* P lat. virtus P în celelalte li%bi r%anice( c!sens abstract.

Test de aut#eva%uare !.*.ă!taţi în 2 2LR '2A* eti%l$ia !r%ătarelr c!vinte r%ne+ti +ie)&licaţi evl!ţia lr fnetică0 c$mp, &iu, vechi, a!chie, aur, lăuda, cui4

n lc dere#!%at

A% a4!ns la sfr+it!l !nităţii de învăţare nr. 3.Vă rec%and să faceţi reca&it!lare a &rinci&alelr s!biecte &re#entate

în această !nitate +i să revi#!iţi biectivele &reci#ate la înce&!t.ste ti%&!l &entr! întc%irea L!crării de verificare nr. 1 &e care!r%ea#ă să trans%iteţi t!trel!i.

Lu$rare de veri'i$are unitate de învăţare nr. 3L!crarea de verificare( al cărei cnţin!t este &re#entat %ai 4s( slicităc!na+terea cnce&telr &re#entate în Unitatea de învăţare nr. 3.1. %&araţi fr%ele &&!lare c! cele literare din 7ppendix Erobi( arătnd ce%dificări s6a! &rd!s în latina v!l$ară faţă de latina &&!lară. N!%iţiaccidentele fnetice +i sc9i%bările %rfl$ice care a! av!t lc în aceste

v!l$aris%e0alveus nn albeusoculus nn oclusrivus nn riusviridis nn virdisnurus nn nuraauricula nn oriclamensa nn mesaauris nn oriclaiuniperus nn iiniperustristis nn tristus

calida nn calda



". ns!ltaţi icţionarul elementelor latine( elabrat de I. A. andrea +i Ov.

2ens!sian! '22* +i dicţinar!l l!i Al. irănesc!( l!crări le)ic$raficer%ne+ti în care s!nt înre$istrate( &e ln$ă eti%n!l latin al c!vintelr r%ne+ti( +i cres&ndentele din li%bile +i dialectele r%anice care l6a!

&ăstrat( &rec!% +i cres&ndentele din dialectele s!d6d!nărene. A4!tnd!6văde aceste dicţinare( disc!taţi eti%l$ia !r%ătarelr c!vinte r%ne+ti deri$ine latină( &reci#nd0a. eti%n!l latin:

b. evl!ţia fnetică de la latină la r%nă 'sc9i%bările fnetice %aii%&rtante care a! intervenit*:c. as&ecte ale evl!ţiei %rfl$ice 'dacă e ca#!l*:d. &rd!ctivitatea ter%en!l!i în r%nă 'derivate( c%&!se( &lise%ie(e)&resii +i lc!ţi!ni etc.*:e. ter%enii cres&!n#ătri din tate dialectele r%ne+ti:f. ter%enii cres&!n#ătri din celelalte li%bi '+i dialecte* r%anice.!vinte de anali#at0 altar, amar, a apăra, a ara, a arde, a asculta, a a!terne, aasuda, a atinge, a avea, bătr$n, biserică( a blestema, a botea, bucă, a cădea4

Nta0 5iecare î i va ale$e cte !n c!vnt &entr! anali#ă.ș



3. n l!crarea sa Fncercare asupra semasiologiei limbii rom$ne4 'tudii istorice

despre traniţiunea sensurilor ',!c!re+ti( 1??<: reeditată recent s!b titl!l'emasiologia limbii rom$ne( Ti%i+ara( dit!ra de Vest( 1777: ediţie în$ri4ită(st!di! intrd!ctiv +i indice de Livia Vasili!ţă*( La#ăr Hăinean! vrbea des&reca!#ele sc9i%bărilr de sens. /reci#aţi ce ti&!ri de sc9i%bări de sens s6a!

&etrec!t în ca#!l !r%ătarelr c!vinte( în evl!ţia lr de la latina clasică lalatina v!l$ară '&reci#nd sens!l lr din latina clasică( din latina v!l$ară +i dinact!alele li%bi r%anice în care acestea s6a! &ăstrat*0 anima, aucupare,caballus, cognatus, cognata, &ocus, miles, necare, paganus, rostrum,veteranus4/entr! sens!rile 'din latina clasică* ale !nr c!vinte( &!teţi !tili#a !n dicţinar al li%bii latine: rec%andă% icţionar latin-rom$n( G9. G!ţ!( ,!c!re+ti(

17?3.

Bi7%i#gra'ie unitate de învăţare nr. 35isc9er I.0 Latina dunăreană4 Introducere în istoria limbii rom$ne( ,!c!re+ti( 17?=.Grand$ent . E.0 7n Introduction to "ulgar Latin( ,stn( 17@< 'reti&ărit la NeX YrM(17>"*: în trad!cere italiană ' Introduione allo studio del latino volgare( 171D( trad. N.-acarne( -ilan*( s&anilă ' IntroducciGn al Latin vulgar ( -adrid( 17"?( trad. 5r. de,. -ll: reti&ăriri în 17="( 17>3*( în r%nă ' Introducere în latina vulgară, l!4( 17=<(

trad. . Tănase*.G!ţ! G9.( icţionar latin-rom$n( ,!c!re+ti( 17?3.-i9ăesc! E.0 Limba latină în provinciile dunărene ale Imperiului Roman, ,!c!re+ti(17>@.-%%sen0 Corpus Inscriptionum Latinarum( ,erlin( 1?>" +.!.Sala -.0 e la latină la rom$nă( ,!c!re+ti( 177? 'ediţia france#ă u latin au roumain(,!c!re+ti( 1777( trad. la!de 2i$nire*Sala -. 'crd.*0 "ocabularul repreentativ al limbilor romanice( dit!ra Acade%iei(,!c!re+ti( 17??.Tdi A0 Istria li%bii r%ne( edi ia a II6a( dit!ra Universitară( ,!c!te ti( "@@?.ț ș

VFFnFnZn V.0 Introduction au latin vulgaire, /aris( [lincMsiecM( 17>3: Le latin vulgairedes inscription pomp5iennes( EelsinMi( 173< 'ediţia a II6a( ,erlin( 17=3: ediţia a III6a(,erlin( 17>>*.

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	nicoletaspandelea
View:	225 times
Download:	0 times

ILR cursuri

Documents