WWW.CVLPRESS.RO / [email protected]Primul cotidian al Olteniei Anul XXIX, Nr. 8976 luni, 9 septembrie 2019 8 pagini 1 leu Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii „La Bãileºti, unde oamenii „La Bãileºti, unde oamenii „La Bãileºti, unde oamenii „La Bãileºti, unde oamenii „La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru erau împãtimiþi pentru erau împãtimiþi pentru erau împãtimiþi pentru erau împãtimiþi pentru zaibãr zaibãr zaibãr zaibãr zaibãr, suprafaþa a scãzut , suprafaþa a scãzut , suprafaþa a scãzut , suprafaþa a scãzut , suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie” la 7 hectare de viþã-de-vie” la 7 hectare de viþã-de-vie” la 7 hectare de viþã-de-vie” la 7 hectare de viþã-de-vie” ªtefan Cherciu ªtefan Cherciu ªtefan Cherciu ªtefan Cherciu ªtefan Cherciu de la „Casa Noastrã” de la „Casa Noastrã” de la „Casa Noastrã” de la „Casa Noastrã” de la „Casa Noastrã” priveºte spre mâine! priveºte spre mâine! priveºte spre mâine! priveºte spre mâine! priveºte spre mâine! dezvoltare ruralã pag. 4-5 Handbalistele din Handbalistele din Handbalistele din Handbalistele din Handbalistele din Bãnie, fãrã probleme Bãnie, fãrã probleme Bãnie, fãrã probleme Bãnie, fãrã probleme Bãnie, fãrã probleme în preliminariile EHF în preliminariile EHF în preliminariile EHF în preliminariile EHF în preliminariile EHF sport / 8 actualitate / 2 O nouã etapã din viaþã începe astãzi pen- tru copiii ºi nepoþii noºtri. Deschiderea anu- lui lcolar, unul dintre momentele speciale din viaþa fiecãruia dintre noi, vine de fieca- re datã cu întrebãri, emoþii, aºteptãri, gân- duri de viitor ºi speranþe, atât pentru elevi, profesori, cât ºi pentru pãrinþi ºi autoritãþi. Este momentul în care dascãlii au dificila misiunea de a se adapta noilor generaþii, de a ºti sã le stârneascã pasiunea ºi curiozita- tea pentru tot ce înseamnã ºtiinþã, inova- þie, educaþie. Pentru cã, aºa cum spunea ºi Nicolae Iorga, ºcoala cea mai bunã e ace- ea în care înveþi, înainte de toate, a învã- þa. Iar modul în care elevii vor face faþã provocãrilor unei lumi aflate într-o conti- nuã transformare va reflecta, de fapt, ta- lentul ºi dãruirea celor care le sunt cãlãuze pe drumul cunoaºterii. Pentru Primãria Craiova ºi Consiliul Lo- cal, învãþãmântul este o prioritate prin in- vestiþiile importante pe care le programãm pentru fiecare unitate ºcolarã, dar ºi prin grija cu care premiem de fiecare datã ex- celenþa în educaþie, oferind recompense celor mai merituoºi dintre elevi ºi cadre di- dactice. Pentru noul an ºcolar 2019 – 2020, cole- giile, liceele, ºcolile ºi grãdiniþele din Craio- va sunt pregãtite sã-ºi deschidã porþile în cele mai bune condiþii. S-a intervenit în toa- te unitãþile de învãþãmânt pentru lucrãri de reparaþii, întreþinere ºi asfaltãri baze sporti- Deschiderea anului ºcolar îmi ofe- rã plãcuta ocazie de a adresa expre- sia deplinei aprecieri pentru exponen- þii unui sistem graþie cãruia judeþul nostru ºi-a câºtigat o binemeritatã re- cunoaºtere, atât pe plan naþional, cât ºi dincolo de graniþele þãrii – pentru profesori ºi echipele de conducere care îi coordoneazã, pentru elevi ºi pãrinþii care îi susþin neîncetat. Statutul învãþãmântului doljean de astãzi împleteºte o tradiþie secularã ºi o reputaþie strãlucitã – conturatã prin destinele absolvenþilor sãi care, la vre- mea lor, au deschis noi orizonturi în diplomaþie, în ºtiinþe ori în arte – cu orientarea cãtre nou, cãtre modern. În acest sens, trebuie remarcatã pre- ocuparea constantã a Inspectoratului ªcolar Judeþean pentru permanenta corelare a actului educaþional cu rea- litãþile prezentului, pentru iniþiative ºi proiecte menite sã conducã la îmbu- nãtãþirea condiþiilor, implementate in- clusiv cu ajutorul finanþãrilor obþinu- ve ºi alei pietonale, toate acestea fiind în va- loare totalã, doar pentru anul 2019, de aproa- pe 5 milioane de lei. Numeroase unitãþi de învãþãmânt craiovean beneficiazã, în acest an, de investiþii în derulare în valoare totalã de peste 3 milioane de lei ºi au fost finaliza- te, pânã în septembrie 2019, investiþii în cadrul unitãþilor de învãþãmânt craiovean, finanþate din bugetul local, în valoare de peste 500 de mii lei. Preocupãrile municipalitãþii de a asigura condiþii cât mai bune pentru desfãºurarea procesului de învãþãmânt trebuie susþinute ºi de spiritul gospodãresc ºi grija pentru ad- ministrarea unitãþilor ºcolare de cãtre elevi ºi cadre didactice, deopotrivã. Acum, când ridicãm, din nou, cortina pen- tru un nou episod din cel mai important spec- tacol al vieþii, le doresc succes elevilor ºi profesorilor ºi îi asigur cã, întotdeauna, vor gãsi un adevãrat sprijin în autoritãþile locale. Fie ca ºcoala sã le ofere copiilor cele mai frumoase amintiri, iar cei implicaþi în actul educaþional sã ducã mai departe renumele învãþãmântului craiovean. Dragi elevi, fiþi curioºi, lãsaþi-vã provo- caþi, daþi drumul la imaginaþie. Citiþi astãzi ºi creaþi pentru mâine, cunoscându-l foarte bine pe ieri. Acesta sã fie motto-ul vostru în fie- care zi din acest an ºcolar! Cu consideraþie, Mihail GENOIU Primarul Municipiului Craiova. Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar: Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi Mesajul preºedintelui Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul începerii noului an de învãþãmânt te din fonduri nerambursabile sau prin parteneriate cu mediul privat. Respectul faþã de un trecut ono- rant, faþã de una dintre cele mai com- petitive ºcoli româneºti ne obligã pe toþi deopotrivã, dascãli, elevi ºi auto- ritãþi, sã contribuim la perpetuarea calitãþii în învãþãmânt, la construirea unei viziuni capabile sã ofere pe mai departe fundamentul unui sistem per- formant. În calitate de preºedinte al Consi- liului Judeþean, vã încredinþez de în- treaga noastrã susþinere ºi deschide- re pentru colaborare în beneficiul educaþiei ºi vã doresc, în noul an, succes în tot ceea ce vã propuneþi ºi cât mai multe reuºite notabile, care sã completeze bogatul palmares al ºcolii doljene. Cu aleasã consideraþie, Ion PRIOTEASA Preºedintele Consiliului Judeþean Dolj
erau împãtimiþi pentruerau împãtimiþi pentruerau împãtimiþi pentruerau împãtimiþi pentruerau împãtimiþi pentruzaibãrzaibãrzaibãrzaibãrzaibãr, suprafaþa a scãzut, suprafaþa a scãzut, suprafaþa a scãzut, suprafaþa a scãzut, suprafaþa a scãzut
la 7 hectare de viþã-de-vie”la 7 hectare de viþã-de-vie”la 7 hectare de viþã-de-vie”la 7 hectare de viþã-de-vie”la 7 hectare de viþã-de-vie”
ªtefan Cherciuªtefan Cherciuªtefan Cherciuªtefan Cherciuªtefan Cherciude la „Casa Noastrã”de la „Casa Noastrã”de la „Casa Noastrã”de la „Casa Noastrã”de la „Casa Noastrã”priveºte spre mâine!priveºte spre mâine!priveºte spre mâine!priveºte spre mâine!priveºte spre mâine!
dezvoltare ruralã pag. 4-5
Handbalistele dinHandbalistele dinHandbalistele dinHandbalistele dinHandbalistele dinBãnie, fãrã problemeBãnie, fãrã problemeBãnie, fãrã problemeBãnie, fãrã problemeBãnie, fãrã problemeîn preliminariile EHFîn preliminariile EHFîn preliminariile EHFîn preliminariile EHFîn preliminariile EHF
sport / 8actualitate / 2
O nouã etapã din viaþã începe astãzi pen-tru copiii ºi nepoþii noºtri. Deschiderea anu-lui lcolar, unul dintre momentele specialedin viaþa fiecãruia dintre noi, vine de fieca-re datã cu întrebãri, emoþii, aºteptãri, gân-duri de viitor ºi speranþe, atât pentru elevi,profesori, cât ºi pentru pãrinþi ºi autoritãþi.Este momentul în care dascãlii au dificilamisiunea de a se adapta noilor generaþii, dea ºti sã le stârneascã pasiunea ºi curiozita-tea pentru tot ce înseamnã ºtiinþã, inova-þie, educaþie. Pentru cã, aºa cum spunea ºiNicolae Iorga, ºcoala cea mai bunã e ace-ea în care înveþi, înainte de toate, a învã-þa. Iar modul în care elevii vor face faþãprovocãrilor unei lumi aflate într-o conti-nuã transformare va reflecta, de fapt, ta-lentul ºi dãruirea celor care le sunt cãlãuzepe drumul cunoaºterii.
Pentru Primãria Craiova ºi Consiliul Lo-cal, învãþãmântul este o prioritate prin in-vestiþiile importante pe care le programãmpentru fiecare unitate ºcolarã, dar ºi pringrija cu care premiem de fiecare datã ex-celenþa în educaþie, oferind recompensecelor mai merituoºi dintre elevi ºi cadre di-dactice.
Pentru noul an ºcolar 2019 – 2020, cole-giile, liceele, ºcolile ºi grãdiniþele din Craio-va sunt pregãtite sã-ºi deschidã porþile încele mai bune condiþii. S-a intervenit în toa-te unitãþile de învãþãmânt pentru lucrãri dereparaþii, întreþinere ºi asfaltãri baze sporti-
Deschiderea anului ºcolar îmi ofe-rã plãcuta ocazie de a adresa expre-sia deplinei aprecieri pentru exponen-þii unui sistem graþie cãruia judeþulnostru ºi-a câºtigat o binemeritatã re-cunoaºtere, atât pe plan naþional, câtºi dincolo de graniþele þãrii – pentruprofesori ºi echipele de conducerecare îi coordoneazã, pentru elevi ºipãrinþii care îi susþin neîncetat.
Statutul învãþãmântului doljean deastãzi împleteºte o tradiþie secularã ºio reputaþie strãlucitã – conturatã prindestinele absolvenþilor sãi care, la vre-mea lor, au deschis noi orizonturi îndiplomaþie, în ºtiinþe ori în arte – cuorientarea cãtre nou, cãtre modern.În acest sens, trebuie remarcatã pre-ocuparea constantã a Inspectoratuluiªcolar Judeþean pentru permanentacorelare a actului educaþional cu rea-litãþile prezentului, pentru iniþiative ºiproiecte menite sã conducã la îmbu-nãtãþirea condiþiilor, implementate in-clusiv cu ajutorul finanþãrilor obþinu-
ve ºi alei pietonale, toate acestea fiind în va-loare totalã, doar pentru anul 2019, de aproa-pe 5 milioane de lei. Numeroase unitãþi deînvãþãmânt craiovean beneficiazã, în acestan, de investiþii în derulare în valoare totalãde peste 3 milioane de lei ºi au fost finaliza-te, pânã în septembrie 2019, investiþii încadrul unitãþilor de învãþãmânt craiovean,finanþate din bugetul local, în valoare de peste500 de mii lei.
Preocupãrile municipalitãþii de a asiguracondiþii cât mai bune pentru desfãºurareaprocesului de învãþãmânt trebuie susþinuteºi de spiritul gospodãresc ºi grija pentru ad-ministrarea unitãþilor ºcolare de cãtre eleviºi cadre didactice, deopotrivã.
Acum, când ridicãm, din nou, cortina pen-tru un nou episod din cel mai important spec-tacol al vieþii, le doresc succes elevilor ºiprofesorilor ºi îi asigur cã, întotdeauna, vorgãsi un adevãrat sprijin în autoritãþile locale.Fie ca ºcoala sã le ofere copiilor cele maifrumoase amintiri, iar cei implicaþi în actuleducaþional sã ducã mai departe renumeleînvãþãmântului craiovean.
Dragi elevi, fiþi curioºi, lãsaþi-vã provo-caþi, daþi drumul la imaginaþie. Citiþi astãzi ºicreaþi pentru mâine, cunoscându-l foarte binepe ieri. Acesta sã fie motto-ul vostru în fie-care zi din acest an ºcolar!
Cu consideraþie,Mihail GENOIU
Primarul Municipiului Craiova.
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmânt
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmânt
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmânt
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmânt
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmânt
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmânt
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmânt
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmânt
Primarul Mihail GENOIU, la deschiderea anului ºcolar:Viitorul este al elevilor curioºi, provocaþi de dascãli dãruiþi
Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa, cu prilejul
începerii noului an de învãþãmântte din fonduri nerambursabile sau prinparteneriate cu mediul privat.
Respectul faþã de un trecut ono-rant, faþã de una dintre cele mai com-petitive ºcoli româneºti ne obligã petoþi deopotrivã, dascãli, elevi ºi auto-ritãþi, sã contribuim la perpetuareacalitãþii în învãþãmânt, la construireaunei viziuni capabile sã ofere pe maideparte fundamentul unui sistem per-formant.
În calitate de preºedinte al Consi-liului Judeþean, vã încredinþez de în-treaga noastrã susþinere ºi deschide-re pentru colaborare în beneficiuleducaþiei ºi vã doresc, în noul an,succes în tot ceea ce vã propuneþi ºicât mai multe reuºite notabile, caresã completeze bogatul palmares alºcolii doljene.
Cu aleasã consideraþie,Ion PRIOTEASA
PreºedinteleConsiliului Judeþean Dolj
2 / cuvântul libertãþii luni, 9 septembrie 2019actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
ªtefan Cherciu de la „Casaªtefan Cherciu de la „Casaªtefan Cherciu de la „Casaªtefan Cherciu de la „Casaªtefan Cherciu de la „CasaNoastrã” priveºte spre mâine!Noastrã” priveºte spre mâine!Noastrã” priveºte spre mâine!Noastrã” priveºte spre mâine!Noastrã” priveºte spre mâine!
MIRCEA CANÞÃR
Reîntors recent din concediu, ªte-fan Cherciu, patronul companiei„Casa Noastrã”, reper pe harta in-dustrialã a Doljului, are agenda pli-nã de presante întâlniri de afaceri ºialte probleme stringente, de naturãorganizatoricã. Paradoxal, o discu-þie, fie ºi en passant, despre înce-perea anului ºcolar nu picã pre-cum... nuca în perete. Dimpotrivã,îl provoacã. În context, spune cãureazã succesul de circumstanþãdascãlilor, elevilor, bobocilor de laclasa zero, tuturor celor care astãzise regãsesc în emoþiile fireºti ale în-ceputului de an ºcolar. Pãrinte a pa-t ru cop i i , ª te fan Cherc iu poa tevorbi, cu îndreptãþire, despre ºcoa-lã, rostul acesteia, în lumea de azi,parteneriate ale mediului privat cuînvãþãmântul profesional, în fine to-tul circumscris zilei de mâine. Ce îl
EDITOR:
S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:
200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.
Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012
CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.
Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.
lagitimeazã? Întrebarea e retoricã.Fiindcã rãspunsul e dat, de mai mul-tã vreme, prin gesturi concrete. ªte-fan Cherciu, un ahtiat al performan-þei, vizibilã în compania „Casa Noas-trã”, o cultivã ºi tinerilor: 400 deelevi de liceu ºi gimnaziu, cãrora lise alãturã ºi câteva cadre didactice„cãlãuze”, primesc burse anuale, re-compense a rezultatelor strãlucite dela olimpiadele ºcolare naþionale, afe-rente anului ºcolar 2018-2019, învaloare de 7 miliarde lei vechi (sumãnedeductibilã). „Suntem pregãtiþiîn continuare sã recompensãmperformanþa ºcolarã, pe care o aº-teptãm”, spune fãrã emfazã, în aºe-zatul vorbelor, ªtefan Cherciu. ªizâmbeºte. Nu clameazã exigenþe saudirective. ªtie bine, sau mai binedecât mulþi alþii, care este starea în-vãþãmântului preuniversitar doljean,
în genere, ºi a celui universitar înspecial. O companie precum „CasaNoastrã”, cunoscutã peste hotaresub emblema „Q Fort” –brand con-sacrat pe piaþa europeanã, unde con-teazã în topul marilor exportatori deprofile de tâmplãrie PVC (uºi, feres-tre termoizolante, uºi ferestre culi-sante, uºi de intrare, jaluzele ºi ru-louri, accesorii, plase anti-insecte dediferite t ipuri) iºi pregãteºte dintimp, sau se îngrijoreazã de viitoriiangajaþi, pe care îi doreºte cât maidestoinici, cât mai fideli. Filozofiaasta e la îndemâna multora, dar ªte-fan Cherciu care nu divulgã, sesubînþelege, toate strategiile sale,vede lucrurile la o manierã avangar-distã. Într-un moment de invazie alderizoriului, ºcoala bine fãcutã rã-mâne o problemã socialã. Poate fi„mai bunã”, indiscutabil, prin apor-
tul dascãlilor, care pot egala anver-gura unor înaintaºi, din bunã croia-lã, doar printr-un plus de pasiune,rigoare, dragoste pentru copii. Nune hazardãm sã afirmãm cã ªtefanCherc iu potenþeazã performanþaºcolarã, ºtim însã cu certitudine cão salutã ºi o recompenseazã, ca nu-meni alþii, ceea ce nu e puþin lucru.Este mai mult decât salutar. Astãzise aude, din nou, clopoþelul sau so-neria, în toate gimnaziile ºi liceeledin Dolj. E o zi cu reverberaþie apar-te. ªi printre cei care se regãsesc înamplul peisaj al învãþãmântului dol-jean se aflã ºi... ªtefan Cherciu, cudorinþa sa nestrãmutatã, –deloc dis-cretã-, afirmatã pentru „marea per-formanþã ºcolarã”. Un Om, plecatdin Ghizdãveºtiul Doljului, care nuiubeºte prim-planul, dar iubeºte lu-mea locului.
Istoria Asociaþiei Internaþi-onale a Cluburilor Lions a în-ceput pe 7 iunie 2017, în SUA,la iniþiativa omului de afaceriamerican, Melvin Jones, sco-purile ºi obiectivele fiind îm-bunãtãþirea situaþiei persoane-lor defavorizate ºi dezvoltareacontinuã a comunitãþilor lor. În1954, Lions Club Internaþional
Peste 94.500 de elevi, din toa-te ciclurile de învãþãmânt preu-niversitar, din care aproximativ4.600 la „pregãtitoare”, vor pãºi,astãzi, în sãlile de curs, în întregjudeþul Dolj. În teritoriu, sunt196 de unitãþi cu personalitate ju-ridicã, având arondate 357 destructuri, cu mai bine de 500 despaþii destinate desfãºurãrii pro-cesului de învãþãmânt.
Principalul obiectiv al condu-cerii Inspectoratului ªcolar Ju-deþean Dolj l-a constituit sigu-ranþa elevilor. „Din cele 881 declãdiri, în care îºi desfãºoarã ac-
„Lionism” de 30 de ani, în OlteniaLa Craiova, s-au reunit reprezentanþi ai cluburilor
LIONS ºi LEO din Oltenia – Lions Club Craiova,Lions Club Craiova „Cetatea Bãniei”, Lions ClubDrobeta Turnu – Severin, Leo Club Craiova „Terra-nova”, Leo Club Craiova „Excellion”, Leo ClubRâmnicu-Vâlcea, pentru a marca debutul manifestã-rilor ocazionate de împlinirea a 30 de ani de „lionism”în regiunea Oltenia.
a devenit membru fondator custatut de þarã al ONU. În pre-zent, este cea mai mare orga-nizaþie de voluntari din lume,fiind prezentã în peste 220 deþãri, cu un numãr de aproxi-mativ 1.500.000 de membri.
În România, miºcarea aprins conttur în 1990, prinînfiinþarea primelor douã clu-
buri,, unul dintre ele fiind laCraiova. „La Craiova, a fostînfiinþat primul club Lions,dupã 1990, alãturi de cel dela Bucureºti, de aceea venimcu drag în Cetatea Bãniei, laacest moment omagial. Sun-tem o organizaþie puternicã,întinsã în toatã lumea, iar re-zultatele vorbesc de la sine.Am alãturi de mine, pe ceicare au pus bazele, în Olte-n ia , a l aces tu i concept :prof.univ.dr. Maria Vrabete,preºedintele cluburilor din re-giunea sud-vest Oltenia, ºiconf. univ. dr. Iulian Diaco-nescu, membru fondator alLions Club Craiova, alãturi devoluntari, care au desfãºurat
o extraordinarã activitate întoþi aceºti ani”, a precizatPompilia Szellner, vicegu-
vernator Lions Club District124 România.
CRISTI PÃTRU
În Dolj, noul an ºcolar nu începe cu probleme majoreÎn Dolj, noul an ºcolar nu începe cu probleme majoreÎn Dolj, noul an ºcolar nu începe cu probleme majoreÎn Dolj, noul an ºcolar nu începe cu probleme majoreÎn Dolj, noul an ºcolar nu începe cu probleme majoreAstãzi, începe un nou an ºcolar, iar, în Dolj, sunt
premise cã acesta va începe în bune condiþii, chiardacã mai sunt probleme de remediat, iar uneleinstituþii de învãþãmânt au dificultãþii cu ceea ceþine de sãnãtate ºi protecþie în cazuri de urgenþã.Ca o concluzie, în judeþ nu sunt dificultãþi majore.
tivitatea copiii, 738 nu au fãcutobiectul necesitãþii obþi-nerii autorizaþiilor de laInspectoratul pentru Si-tuaþii de Urgenþã. Dinrest, 52 nu au, dar, cusprijinul autoritãþilor lo-cale, sperãm cã se vorobþine. În ceea ce priveº-te avizele sanitare, avempeste 80 de clãdiri fãrãaceste documente, fiindvorba, în principal, de-spre toaletele existente înafara spaþiilor ºcolilor. Înacest sens, prin HG
nr.363/2019, s-au alocat fon-duri Unitãþilor Asdministrativ –Teritoriale pentru rezolvareaacestor deficienþe. În Dolj, 43de UAT-uri sunt prinse în pro-gram, la multe dintre ele lucrã-rile fiind în desfãºurare, iar, laaltele, s-a apelat la module, caresã fie alipite imobilelor, cum ar
fi la Melineºti, Calopãr”, a pre-cizat prof. Monica LeontinaSunã, inspector general al în-vãþãmântului doljean.
Aceasta a mai menþionat cãmanualele ºcolare au fost distri-buite în proporþie de peste 90%,iar corpul didactic este asiguratla 88% cu cadre calificate, iar
deficienþele care maisunt „vor fi soluþio-nate în foarte scurttimp, dupã întâlnirilepe care le vom aveacu directorii ºi cu re-prezentanþii celorlal-te instituþii – IPJ Dolj,DSP Dolj, IJJ Dolj.Ca o concluzie, înjudeþul nostru, noulan ºcolar nu vine cudificultãþi majore”.
CRISTI PÃTRU
cuvântul libertãþii / 3luni, 9 septembrie 2019 economieeconomieeconomieeconomieeconomie
În acest sens, în SPV vor fi dis-ponibile: chestionarele întocmite depersoanele fizice la sosirea ºi/sauplecarea în/din România; notificã-rile privind rezidenþa persoanelorfizice; declaraþiile de înregistrarefiscalã; cererile pentru eliberareaCertificatului de rezidenþã fiscalã;certificatele de rezidenþã fiscalã;cererile de restituire; cererile deatribuire a numãrului de ordine dinRegistrul de evidenþã a aparatelorde marcat electronice fiscale in-stalate în judeþ/municipiul Bucu-reºti sau a numãrului unic de iden-tificare din aplicaþia informaticã aAgenþiei Naþionale de Administra-re Fiscalã ºi a certificatului de atri-buire a numãrului unic de identifi-care a aparatelor de marcat elec-tronice fiscale ºi evidenþa creanþe-lor fiscale.
Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN
SPVSPVSPVSPVSPV, instrument de relaþionare directã, instrument de relaþionare directã, instrument de relaþionare directã, instrument de relaþionare directã, instrument de relaþionare directãcu fiecare contribuabil la bugetul de statcu fiecare contribuabil la bugetul de statcu fiecare contribuabil la bugetul de statcu fiecare contribuabil la bugetul de statcu fiecare contribuabil la bugetul de stat
Pentru eficientizarea comunicãrii, îmbu-nãtãþirea transparenþei ºi reducerea biro-craþiei ANAF, Ministerul Finanþelor Publi-ce a decis extinderea exploatãrii potenþia-
lului Spaþiului Privat Virtual (SPV) cainstrument de relaþionare directã cu fieca-
re contribuabil la bugetul de stat.Majorarea termenelor
de pãstrare a mai multordocumente
Prin SPV persoanele fizicevor avea posibilitatea sã verifi-ce corectitudinea prelucrãriiDeclaraþiei unice privind impo-zitul pe venit ºi contribuþiile so-ciale datorate de persoanele fi-zice, pe care au depus-o pe su-port de hârtie. S-a decis ºi ma-jorarea termenelor de pãstrare înSPV a mai multor documenteemise de cãtre Ministerul Finan-þelor Publice/Agenþia Naþionalãde Administrare Fiscalã, princorelare cu durata de valabilita-te a acestora. De asemenea, peviitor se vor implementa în SPVmodelele declaraþiilor, cererilorsau ale altor documente emise
de Agenþia Naþionalã de Admi-nistrare Fiscalã. Pentru facilita-rea accesului la SPV, se eliminãverificarea la ghiºeu a semnãtu-rii olografe a persoanei repre-
zentate ºi se acceptã depunereaîmputernicirii în formã simplã.În acelaºi timp, se oferã cetãþe-nilor români care domiciliazã, aureºedinþa sau lucreazã în strãi-
nãtate, posibilitatea de a se pre-zenta ºi la oficiile consulare sauambasadele României în scopulidentificãrii fizice ºi înregistrã-rii în SPV.
Din totalul de 18.238 persoane înre-gistrate în evidenþele AJOFMDolj,1.664 erau beneficiari de indem-nizþie de ºomaj, iar 16.574 erau ºomerineindemnizaþi. În ceea ce priveºte me-diul de rezidenþã, 15.779 ºomeri pro-vin din mediul rural ºi 2.459 sunt dinmediul urban.
„ªomerii fãrã studii/cu nivel de in-struire primar au ponderea cea maimare în totalul ºomerilor înregistraþi înevidenþele AJOFM Dolj (38.2 %), ur-maþi de cei cu nivel de instruire gimna-zial (28.1%), iar 10.5% au absolvit în-vãþãmânt liceal/postliceal. ªomerii cu
6.86% rata ºomajului înregistrat înevidenþele AJOFM Dolj în luna iulie 2019
La sfârºitul lunii iulie 2019 în rata ºomajului înregistrat lanivelul judeþului Dolj a fost de 6,86 % cu 0.89 pp sub valoareaînregistratã la finele aceleiaºi luni a anului 2018 ºi cu 0.02 pp
sub valoarea înregistratã în luna anterioarã.
nivel instruire profesional reprezintã21.4 % din totalul ºomerilor înregis-traþi, iar cei cu studii superioare au opondere de 1.8%”, se precizeazã într-un comunicat de presã al AJOFM Dolj.
Structura ºomerilor înregistraþi penivel de ocupabilitate, stabilit prin pro-filare, se prezintã astfel: 10.938 per-soane foarte greu ocupabile, 6.223 greuocupabile,675 mediu ocupabile, iar 402sunt persoane uºor ocupabile. Încadra-rea într-o categorie de ocupabilitatese realizeazã ca urmare a activitãþii deprofilare a persoanelor înregistrate înevidenþele noastre.
În Dolj, avem douã catego-rii de plantaþii. Plantaþiile de lapopulaþie, care vin din urmã cuhibrizi direct producãtori, darsunt ºi persoane fizice care ausoiuri nobile în plantaþie. Aupreluat de la fostele CAP-uri,când s-a aplicat Legea 18, su-prafeþele respective pe care le-au întreþinut ºi le au în conti-nuare. ªi sunt plantaþiile fãcutepe mãsurã de reconversie-re-structurare, cu fonduri europe-ne, numai cu soiuri nobile, pen-tru cã, conform legii, nu poþisã mai înfiinþezi plantaþii vitico-le decât cu soiuri nobile. Hibri-zii sunt admiºi numai în plan-taþii familiale pânã în 100 demetri, în intravilan, sub contro-lul nostru, al inspectorilor.
ªi cine nu planteazã soiurinobile ce pãþeºte?
Dacã planteazã, noi, DirecþiaAgricolã, luãm mãsuri ºi îi de-friºãm plantaþia, iar persoanarespectivã trebuie sã decontezeapoi cheltuielile.
Podgorii mari mai sunt înDolj?
Avem plantaþii fãcute în are-alele consacrate pentru culturaviþei-de-vie. De exemplu, la Se-garcea, Domeniul Coroanei are300 de hectare, plantaþii noi fã-cute pe mãsura de reconversie-restructurare, numai cu soiurinobile. La Drãnic, avem 20 dehectare plantate de douã surori
Fostele vii mânãstireºti de la Se-garcea, cele ale familiilor boiereºtiArgetoianu de la Breasta ºi Bibeºti-lor de la Galicea Mare sunt, ºi as-tãzi, cele mai bogate podgorii aleDoljului care, graþie unor investi-tori harnici ºi pasionaþi, precumDomeniile Coroanei, þin ºtafeta sus
în rândul marilor producãtori con-sacraþi din þarã. Soiurile de vinurinobile se învechesc în crame noi, re-fãcute ºi tehnologizate, fiind servitela evenimente speciale ºi premiatede cei mai fini cunoscãtori în dome-niu. Întinse pe fâºii înguste de teren,pe la marginea satelor, viile mici,
de acolo. Una este cãsãtoritã cuun scoþian, iar cealaltã cu unolandez ºi ei mai au în exploata-re, la Moþãþei, 2.400 de hectarepe care fac agriculturã perfor-mantã ºi 1.800 de hectare la Se-verin. Au dotarea necesarã, spe-cialiºti, sunt unitate-fanion aDoljului. La Cetare, sunt 50 dehectare ale domnului Mircea Di-nescu, care are ºi o cramã nouã,fãcutã anul trecut. La GaliceaMare sunt alte 50 de hectarecare i-au aparþinut tot dumnea-lui, dar le-a vândut anul trecutdomnului Florea Iosefin, care,de asemenea, face agriculturãperformantã, având ºi o cramãfoarte bine dotatã. O notã bunãpentru dânsul: vinurile pe carele-a obþinut au fost selectarepentru a se servi la evenimen-tul de preluare a preºedinþieiUniunii Europene, de anul tre-cut. Mai avem la Segarcea, vii-le Arhiepiscopiei Craiova, 35 dehectare de plantaþie nouã, în-fiinþatã cu fonduri europene.Din câte ºtim, ei vor sã con-struiascã acolo ºi un mitoc, cuspaþii de cazare, pentru cã do-resc sã facã ºi agro-turism. LaBreasta, existã o plantaþie de 32de hectare, cu crama aferentã,care a aparþinut familiei Arge-toianu ºi care a fost cumpãratãde familia Sandu. Se ocupã in-tens, în cramã au tehnologie deultimã orã, vinurile sunt excep-þionale, au câºtigat numeroasepremii ºi nu au vin câte co-menzi au din Germania, undeîºi vând tot vinul.
Sunt în extindere acesteplantaþii de viþã-de-vie? Careeste trendul?
Anul acesta nu am mai pri-mit solicitãri. Uniunea Europea-nã a modificat puþin procedu-ra, în sensul cã, pentru a acce-sa fondurile pe mãsura de re-conversie-restructurare, trebu-ie sã ai plantaþie pe care sã odefriºezi ºi sã o reînfinþezi.Deci, persoane fizice sau so-cietãþi care vor sã-ºi înfiinþezeplantaþii pe fonduri europene ºicare nu au plantaþie viticolã numai pot sã o facã pentru cã numai pot cumpãra dreptul deplantare. O altã condiþie este sãfii înscris în registrul plantaþii-lor viticole, sã fii deja în evi-denþa Uniunii Europene.
Înainte cum era?Înainte lucrurile erau mult
mai permisive, în sensul cã, dacãnu erai în acest registru ºi nuaveai plantaþie, puteai sã cum-peri dreptul de plantare de la ci-neva, care fie era în vârstã, numai era intersat sau nu mai vreasã planteze viþã-de-vie.
Ce bani se acordã pentru în-fiinþarea acestor podgorii?
Pânã la 17.000 de euro pen-tru înfiinþarea plantaþiei de viþã-de-vie ºi a sistemului de susþi-nere. Aici intrã pregãtirea tere-nului, cumpãrarea materialuluisãditor, plantarea viþei-de-vie ºiinstalarea sistemului de susþine-re. Toate aceste lucrãri ajungpânã la 17.000 de euro, care esteo sumã destul de substanþialã.
Ce soiuri nobile se plantea-zã acum în Oltenia?
În Oltenia, se merge pe so-iuri din vechiul sortiment româ-nesc, respectiv Tãmâioasã Ro-nãneascã, Feteascã Albã, Fe-teascã Regalã, Feteascã Neagrã,
care s-a extins foarte mult înculturã ºi s-a observat cã dã re-zultate excepþionale. Vinul deFeteascã Neagrã de la Breasta,de exemplu, s-a remarcat înmod deosebit. Un alt vin este„Seara pe deal”, aºa ºi-a bote-zat domnul Mircea Dinescunoua societate de la Cetate. Înextindere este acum Negrul deDrãgãºani, un soi mai nou carea fost creat de staþiunea de laDrãgãºani. Este performant pen-tru cã asigurã ºi producþii ridi-cate, dar fãrã diminuarea calitã-þii vinului obþinut, este chiar unsoi remarcabil, de calitate supe-rioarã, cu concentraþie ridicatãîn zaharuri ceea ce îi asigurã otãrie alcoolicã optimã, undeva la13,5% volum alcool. Pe lângãaceste soiuri româneºti, avemsoiurile consacrate pe plan mon-dial: soiurile negre de marcã –Cabernet Sauvignon, Merlot,Pinot Noir, Syrah; soiurile aro-mate – Muscatul Ottonel; soiu-rile albe – Sauvignon Blanc ºiChardonnay, care sunt soiuricosmopolite, se cultivã pe totmapamondul pentru cã au unpotenþial genetic extraordinar ºidau vinuri de mare marcã.
Dar ce soiuri predominã, ce
planteazã, efectiv, oamenii?Pãi nu este nici o societate fãrã
Cabernet, Merlot, Feteascã Nea-grã ºi Syrah, iar la albe – Sau-vignon Blanc. Trebuie sã ai opaletã mai largã de soiuri ca sãrãspunzi la toate solicitãrile.
Deci, un vin nu se creazãnumai dintr-un soi?
Nu, se pot face ºi asamblãride soiuri. Plantaþiile dacice dinvechime se bazau pe sortiment,nu pe soi. De exemplu, la Cot-nari a existat dintotdeauna sor-timentul format din Grasã deCotnari, Tãmâioasã ºi Frâncu-ºã. Grasa de Cotnari venea cuputerea ºi tãria alcoolicã, cu ex-tractul, Tãmâioasa – cu aromaºi Frâncuºa – cu aciditatea. ÎnVrancea, aveam sortimentul deVrancea, altul la Drãgãºani.Aceste sortimente s-au consti-tuit în sute de ani, pe baza ob-servaþiilor viticultorilor de aco-lo care au încercat tot felul devariante. Erau soiuri care aveauo aromã mai finã, delicatã, daro concentraþie în alcool mai scã-zutã, altele care, din contrã, acu-mulau zaharuri ºi aveau aportmai ridicat în alcool, iar altelecare veneau cu o personalitateaparte, cum era Crâmpoºia, laDrãgãºani. Asamblându-le, dasortimentul de Drãgãºani. Dupãce filoxera a distrus viticulturaeuropeanã, aceasta s-a refãcutcu ajutorul soiurilor altoite, pen-tru cã avem douã direcþii de evo-luþie a viticulturii post-filoxeri-ce. Unii au mers pe hibridare ºiau obþinut hibrizii direct produ-cãtori, alþii au mers pe altoire,iar soiurile franþuzeºti – în spe-cial Cabernet, Merlot, PinotNoir, Sauvignon, Chardonnay –au cunoscut o rãspândire rapi-dã. ªi alte soiuri din Italia, Spa-nia, chiar din Germania – Ries-ling de Rin – s-au rãspândit ra-pid. Însã, fiecare þarã viticolã cuvocaþie, cum a fost ºi þara noas-
„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau î„La Bãileºti, unde oamenii erau împãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãrmpãtimiþi pentru zaibãr,,,,,
trã, a avut, în paleta de soiurivechi, dacice, ºi soiuri de marevaloare cum este TãmâioasaRomâneascã, Grasa de Cotnari,Feteasca Neagrã, Feteasca Albã,Iordana, Iorgovana, soiuri careerau apreciate pe plan local ºicare s-au menþinut, fie fãcân-du-se plantaþii pe nisipuri, undefiloxera nu putea sã atace ºi sãdistrugã plantaþiile, fie prin al-toire. Pe lângã soiurile acesteavaloroase locale, au venit ºi so-iurile celelalte cosmopolite -franþuzeºti, spaniole, italiene -care ºi-au gãsit locul în planta-þiile de dupã 1900.
Judeþul Dolj are un specificviticol?
În judeþul Dolj, au fost soiu-rile vechi, olteneºti, care s-aumenþinut în culturã – Crâmpo-ºia, Gordanul. Pe soiurile nisi-poase, am avut dintotdeauna ºiîncã se menþine în gospodãriilepopulaþiilor, soiul dacic Roºioa-rã. Am avut plantaþii fãcute defamiliile boiereºti: familia Arge-toianu de la Breasta ºi pânã laArgetoaia, familia Bibeºtilor înzona Galicea Mare, zona BanuMãrãcine – Plaiul Vulcãneºtilor– Filiaºi a fost dintotdeaunaplantatã cu viþã-de-vie ºi vinu-rile obþinute au fost de þinutã.La Segarcea au fost viile mâ-
Pagini realizate de LAURA MOÞÎRLICHE
particulare, suferã însã din cauzalipsei forþei de muncã, topindu-se dela an la an. Chiar ºi zaibãrul, aspruºi aromat, îºi pierde din putere, fi-ind tot mai puþin cultivat de olteni.În jurul Bãileºtilor mai sunt þinuteîn viaþã puþin peste 7 hectare culti-vate cu acest hibrid, adicã foarte pu-
þin. Despre aromele deosebite, par-fumate ale vinurilor, dar ºi despreproblemele multe ºi mãrunte cu carese confruntã viticultura doljeanã amdiscutat cu specialistul Ion Gavriles-cu, de la Direcþia pentru Agricultu-rã, unul dintre cei mai buni specia-liºti ai Doljului.
nãstireºti, cu aceste soiuri ro-mâneºti, iar dupã refacereaplantaþiilor ºi apariþia Domenii-lor Coroanei, au fost aduse pes-te 40 de soiuri ºi încercate aco-lo. Din ele, s-a format sortimen-tul de Segarcea, care s-a bazatpe Cabernet, Merlot, PinotNoir, Sauvignon, Riesling Ita-lian, Feteascã Neagrã. Dupãprimul rãzboi mondial, când aapãrut Feteasca Regalã, lângãBlaj, s-a rãspândit foarte multºi la noi în Dolj. Este o paletãdestul de largã de soiuri aici. LaDrãnic, de exemplu, a avut oplantaþie performantã MiºuPop, care a fost ºi proprietarulcelei mai mari bãnci particula-re din Oltenia ºi care are cona-cul de acolo, unul foarte fru-mos, într-un stil neo-clasic. Afost refãcut pe fonduri europe-ne de actualul proprietar, dom-nul Popeci. Nu era doljean caresã nu aibã propria vie.
Zaibãrul este foarte cunos-cut la noi, în Oltenia.
Este un hibrid care a fost ob-þinut în Franþa, din generaþia atreia, rezistent la filoxerã, carea ajuns ºi la noi. când s-a con-statat cã exploatarea acesteiplantaþii este foarte uºoarã, nunecesita fonduri multe, aceºtihibrizi au fost imediat preluaþi de
oamenii care nu aveau posibili-tãþi financiare mari ºi din aceastãcauzã s-a rãspândit atât de multla noi în þarã. În Franþa ºi Italia,dupã ce s-a constatat cã dauvinuri de calitate inferioarã, s-arestrâns rapid. Uniunea Europea-nã a dat apoi niºte legi restricti-ve care le-au scos din culturã,pentru cã dau vinuri de calitateinferioarã, cum spuneam, carenu se pot învechi. Au un conþi-nut, în pulpã, foarte ridicat, esteformatã din pentozani care, înurma fermentaþiei alcoolice, ducla apariþia alcoolului metilic.Este în cantitãþi mici, sigur, darprintr-un consum îndelungat,de-a lungul anilor, afecteazãnervul optic ºi duce la orbire.În jurul Bãileºtiului, în perioadainterbelicã, s-a extins în culturãzaibãrul.
Este un vin bun?Este un vin uºor, bine colo-
rat, care are o aromã plãcutã,acceptabilã, pânã la Revelion.Aºa cum am spus, vinul din hi-brizi nu se pot pãstra mai mult.În primul rând, are gradul alco-olic scãzut, intervin bacterileacetice ºi se oþeteºte. Trebuieconsumat repede.
Dar existã o reþetã pentru fa-bricarea vinului?
Pentru fiecare tip de vin exis-tã o tehnologie. Noi nu vorbimde reþetã în vinificaþie, ci de teh-nologii: tehnologia pentru vinalb, pentru vin aromat, pentruvin roºu. Este un lanþ tehnolo-gic destul de complex care pre-supune operaþiuni ºi intervenþiispecifice, materiale. De exem-plu, drojdii selecþionate, enzimepentru a scoate aromele ºi cu-loarea din pieliþã ºi a îmbogãþimustul, bacterii malolactice pen-tru a scãdea aciditatea în situa-þia în care nu se matureazã binestrugurii ºi aciditatea rãmânefoarte ridicatã, iar vinul estefoarte neplãcut la gust.
Acest lucru se întâmplã cuvinurile de marcã. Dar acasã,în gospodãrii, oamenii cumtrebuie sã procedeze?
Vinurile pe care le fac oame-nii acasã sunt de proastã calita-te pentru cã nu au condiþiile ºicunoºtinþele necesare. Pânã laintrarea noastrã în Uniunea Eu-ropeanã, foarte mulþi produceauvin ºi acasã. Dupã aceea, foartemulþi tineri au plecat în strãinã-tate, bunicii au cam murit ºi aurãmas pãrinþii care sunt ºi ei învîrstã, neputincioºi. Pentru amenþine cultura viþei-de-vie,
sunt necesare ºi investiþii finan-ciare, tratamente ºi muncã fizi-cã. Nu mai ai pe cine sã plãteºtica sã sape, sã taie via ºi, uºor-uºor, viile au dispãrut. Chiar ºila Bãileºti, unde oamenii erauîmpãtimiþi pentru zaibãr, supra-faþa este de vreo 7 hectare, foar-te puþin. Mai sunt ºi alte nemul-þumiri legate de ploile acide, deschimbãrile climatice în care al-terneazã seceta cu precipitaþii ºivijelii. Viile au fost afectate degrindinã, doi-trei ani, ºi oameniiau renunþat.
Cum se anunþã producþia destruguri pentru acest an?
Este un an atipic, foarte difi-cil. În primãvarã, am avut tem-peraturi scãzute, care au variatextraordinar de mult de la o zila alta. nu s-au putut face toatetratamentele la timp, motiv pen-tru care plantaþiile au fost afec-tate de manã. La societãþi, s-aufãcut tratamentele adecvate, darmai sunt ºi suprafeþe afectate.Nu numai la noi în judeþ suntaceste probleme, ci în toatã þara.
Sunt struguri puþini sau nusunt de calitate?
Sunt struguri mai puþini, da.
ªi cum se comercializeazã?La noi, se aduc foarte mulþi
struguri pentru vin din zonaVrancei. Acolo se gãsesc încãsuprafeþe mari viticole, strugu-rii se aduc la târg ºi oameniimerg ºi cumpãrã de acolo. pro-ducãtorii din Vrancea mergchiar prin sate, cu maºinile.Însã au fost foarte multe ne-mulþumiri legate de calitateaacestor struguri. Tratamenteleau fost fãcute în exces ºi nu s-a respectat perioada de protec-þie, adicã cu douã sãptãmâniînainte de recoltat nu mai tre-buie sã faci nici un tratament.Strugurii care au ajuns aici, înDolj, au fost procesaþi de oa-meni acasã, iar mustul obþinutnu a fermentat. Au venit la noiºi ne-au întrebat ce sã facã, i-am îndrumat cãtre magazinelecu produse pentru vie ºi vin sãia drojdii. Numai cã acestedrojdiile acestea sunt scumpeºi vin ambalate în cutii mari, iarei au nevoie de 40 de grame dedrojdie. Pentru protecþia mus-
tului au nevoie ºi de metabisul-fit, pe care îl folosesc cores-punzãtor sau nu, ºi deci pro-blemele care apar la vin.
Existã vreo metodã pentrua se pãstra vinul?
Da, folosirea corectã a sub-stanþelor de protecþie, respec-tiv a soluþiei de bioxid de sulf6%, a metabisulfitului sau a al-tor produse importate din Ser-bia, vinobran, care este un mi-xaj de metabisulfit ºi bentonitã– o argilã folositã la limpezireavinurilor. Deci, existã soluþii.
Care este cel mai bun vin,din punctul dumneavoastrã devedere?
Cel mai bun vin este cel fã-cut corect. Trebuie sã þinemcont de faptul cã avem o paletãlargã de vinuri ºi atunci consu-matorul poate sã aleagã pe celcare este cel mai potrivit. Dacãsuntem la masa de Paºte, con-sumãm cãrnuri roºii ºi atunciavem nevoie de vinuri roºii, cuun grad alcoolic mai ridicat, cuaciditate mai ridicatã ca sã aju-te la digestie. Dacã suntem înpost ºi se consumã peºte,atunci asociem foarte bine vi-nurile albe. Iar dacã avem niº-te produse pentru desert mai si-mandicoase, servim ºampanie.În general, în vest, se începemasa cu ºampanie pentru cãstimuleazã sucurile gastrice ºitrebuie sã avem un apetit mairidicat. La noi, din contrã, se în-cepe masa cu o þuicã, un disti-lat, care face ca papilele sã re-ducã un pic apetitul. Iar la sfâr-ºitul mesei, trebuie un digestiv,o tãrie, o vodkã, un coniac, unpahar de whisky. În ultima pe-rioadã, direcþia de valorificare astrugurilor, datoritã creºterii pro-ducþiilor, când au fost ani cu pro-ducþii foarte mari din soiurilenegre, s-a trecut la obþinerea uneicategorii noi de vinuri, respectivvinurile rose, care sunt extremde plãcute, în special pentru se-zonul de varã. Pe plajã, de exem-plu, merge foarte bine un paharde rose bine frapat sau vinuricu o concentraþie în dioxid decarbon mai scãzutã, de 2%,cum sunt vinurile perlante, Pro-seco, niºte vinuri proaspete,foarte plãcute.
suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”suprafaþa a scãzut la 7 hectare de viþã-de-vie”
6 / cuvântul libertãþii luni, 9 septembrie 2019publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
tru Protecþia Consumatorilor Regiu-nea Sud-Vest Oltenia, cu sediul înCraiova, str.Gheorghe Chiþu, nr. 58,Dolj, anunþã amânarea concursuluiconform HG 286/2011 pentru ocupa-rea posturilor contractual vacante de:Consilier 1 A- 1 post- ComisariatulRegional pentru Protecþia Consuma-torilor Regiunea Sud-Vest Oltenia-CJPC Dolj; Consilier 1A- 1 post- Co-misariatul Regional pentru ProtecþiaConsumatorilor Regiunea Sud-VestOltenia- CJPC Mehedinþi; Consilier1A- 1 post- Comisariatul Regionalpentru Protecþia Consumatorilor Re-giunea Sud-Vest Oltenia- CJPC Vâl-cea, organizat iniþial: data de20.09.2019, ora 10.00 (proba scrisã)ºi 23.09.2019 (interviul), astfel: la odatã care se va comunica ulterior.Prin acest anunþ venim în completa-rea celui publicat în Monitorul Oficial,Partea a III-a numãr 1002/ 27.08.2019,pagina 2, cod 221814. Restul anun-þului rãmâne neschimbat.
ANUNÞ PUBLIC. ORGANIZAÞIAUTILIZATORILOR DE APÃ PENTRUIRIGAÞII SEGARCEA anuntã publiculinteresat asupra d epunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pen-tru proiectul ,,MODERNIZAREA ªI RE-TEHNOLOGIZAREA INFRASTRUC-TURII DE IRIGAÞII DIN PLOTUL SPP15 DIN AMENAJAREA NEDEIA – MÃ-CEªU, APARÞINÂND OUAI SEGAR-CEA, JUDEÞUL DOLJ’’ propus a fi am-plasat în extravilanul comunei ValeaStanciului, judeþul Dolj. Informaþiileprivind proiectul propus pot fi con-sultate la sediul APM Dolj, strada Pe-tru Rareº, nr.1 ºi la sediul ORGANI-ZAÞIEI UTILIZATORILOR DE APÃPENTRU IRIGAÞII SEGARCEA dinstrada Republicii nr. 3, oraº Segarcea,judeþul Dolj, în zilele de luni pânã joiîntre orele 8,00 – 16,00 ºi vineri ntreorele 8,00 – 14,00. Observaiile se pri-mesc zilnic la sediul APM Dolj, stradaPetru Rareº, nr. 1.
Anunþul tãu!ANUNÞ PUBLIC. ORGANIZA-
ÞIA UTILIZATORILOR DE APã PEN-TRU IRIGAÞII SEGARCEA anuntãpublicul interesat asupra depune-rii solicitãrii de emitere a acorduluide mediu pentru proiectul ,,MODER-NIZAREA ªI RETEHNOLOGIZAREAINFRASTRUCTURII DE IRIGAÞII DINPLOTUL SPP 15 DIN AMENAJAREANEDEIA – MÃCEªU, APARÞINÂNDOUAI SEGARCEA, JUDEÞUL DOLJ’’propus a fi amplasat în extravilanulcomunelor Bârca , Valea Stanciu-lui, Mãceºu de Sus, judeþul Dolj.Informaþiile privind proiectul propuspot fi consultate la sediul APM Dolj,strada Petru Rareº, nr.1 ºi la sediulORGANIZAÞIEI UTILIZATORILORDE APÃ PENTRU IRIGAÞII SEGAR-CEA din strada Republicii nr. 3, oraºSegarcea, judeþul Dolj, în zilele deluni pânã joi ntre orele 8,00 – 16,00ºi vineri ntre orele 8,00 – 14,00. Ob-servaþiile se primesc zilnic la sediulAPM Dolj , strada Petru Rareº , nr. 1.
ANUNT PUBLIC. ORGANIZA-TIA UTILIZATORILOR DE APÃPENTRU IRIGAÞII SEGARCEAanuntã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emitere aacordului de mediu pentru proiec-tul ,,MODERNIZAREA ªI RETEH-NOLOGIZAREA INFRASTRUCTU-RII DE IRIGAÞII DIN PLOTUL SPP17 DIN AMENAJAREA NEDEIA –MÃCEªU, APARÞINÂND OUAI SE-GARCEA, JUDEÞUL DOLJ’’ propusa fi amplasat în extravilanul comu-nei Bârca, judeþul Dolj. Informaþii-le privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul APM Dolj, stra-da Petru Rareº, nr.1 ºi la sediul OR-GANIZATIEI UTILIZATORILOR DEAPÃ PENTRU IRIGAÞII SEGARCEAdin strada Republicii nr. 3, orasSegarcea, judeþul Dolj, în zilele deluni pânã joi ntre orele 8,00 – 16,00ºi vineri ntre orele 8,00 – 14,00. Ob-servaþiile se primesc zilnic la sediulAPM Dolj, strada Petru Rareº, nr. 1.
Administratorul Unic al PRODROMAN SCM Craiova, convoacãpe data de 25.09.2019, ora 10.00 înCraiova, str. Desnãþui nr.24, bl.A2-,ap.5, sc.1: Adunarea Generalã Ex-traordinarã cu ordinea de zi: 1.Aprobarea cooptãrii unor noi mem-brii cooperatori.2.Diverse.
Aceastã informare este efec-tuatã de COMUNA COªOVENI, re-prezentatã de Coandã Nicuºor, încalitate de Primar, cu sediul în ju-deþul Dolj, Comuna Coºoveni, sa-tul Coºoveni, Strada Principalã Nr.5, tel./fax 0251.457.186, e-mail [email protected], ce in-tenþioneazã sã solicite de la Ad-ministraþia Bazinalã de Apã Jiu/Sistemul de Gospodãrire a Ape-lor Dolj (Mun. Craiova, BulevardulNicolae Romanescu nr.5) aviz degospodãrire a apelor pentru in-vestitia „CANALIZARE ÎN SISTEMCENTRALIZAT – COMUNA COªO-VENI, JUDEÞUL DOLJ”. Aceastãsolicitare de aviz este conformãcu prevederile Legii apelor nr.107/1996 cu modificãrile ºi completã-rile ulterioare. Persoanele caredoresc sã obþinã informaþii supli-mentare cu privire la solicitareaavizului de gospodãrire a apelorpot contacta solicitantul de avizla adresa mai sus menþionatã. Tot-odatã persoanele care doresc satransmitã observaþii, sugestii ºi re-comandãri se pot adresa solici-tantului ºi la Administraþia Bazi-nalã de Apã Jiu/Sistemul de Gos-podãrire a Apelor Dolj dupa datade August 2019.
Vând douãchioºcuri noi,
cu amplasamentcentral. Telefon:0251/412.457.
cuvântul libertãþii / 7luni, 9 septembrie 2019 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)
TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR: .................
Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.
Luni, 9 septembrie 2019
TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE
Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ...........................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, larubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:
ANUNÞ PUBLIC
Comuna Cârcea anunþã publicul interesat asu-pra depunerii solicitãrii de emitere a acordului demediu pentru proiectul “Extindere retea de alimen-tare cu apã potabilã ºi reþea canalizare menajerã,cãmine de racord pe strãzile Fântâna Inaltã, Pante-limon, Primãverii ºi Diana; Comuna Cârcea, ZonaBanu Maracine, judeþul Dolj” propus a fi ampla-sat în comuna Cârcea.
Informaþiile privind proiectul propus pot fi con-sultate la sediul APM Dolj, Craiova, str. PetruRareº nr. 1 ºi la sediul Primãriei Cârcea, str. Ae-roportului, nr. 45, zilnic între orele 8,00-16,00 ºivineri între orele 8,00-14,00.
Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediulAPM Dolj str. Petru Rareº, nr. 1.
OFERTE DE SERVICIUNe dorim colegi noi!Firmã de curãþenieangajãm PERSO-NAL CURÃÞENIE înCRAIOVA pentrucentre comerciale.Oferim: contract demuncã cu perioadãnedeterminatã, pro-gram fix 8 ore pe zi,salariu avantajos,bonuri de masã, oresuplimentare plãti-te. Relaþii de lunipânã vineri, întreorele 08:00-16:30la telefon: 0751/113.011 ºi 0756/043.777.
PRESTÃRI SERVICIISC Agrochimical -Forest SRL executãlucrãri de construcþiia clãdirilor rezidenþi-ale ºi nerezidenþialecu Automacara LIEB-HERR de 40 T. Tele-fon: 0744/365.326.
VÂNZÃRICASE
Vând sau schimb cuapartament Craiova,casã mare cu toateutilitãþile super-îm-bunãtãþitã în comu-na Lipovu cu teren7000 mp. Telefon:0742/450.724.Casã 6 camere, piv-niþã, gaze micro-centralã - AC, 2 bãi,teren 1300 mp -Schimb cu douãapartamente (vari-ante). Telefon:0769/360.741.Vând casã Craiova, 5camere 2 bãi, încãl-zire centralã, termo-pane, 565 mp,72.000 euro. Telefon.0746/498.818.Vând casã nouãP+M / 110 m am-prenta Craiova, Bor-dei, str. Carpenului,pomi fructiferi, viþãde vie. Telefon:0752/641.487.
VÂND casã, comunaPodari, pivniþã, 5 ca-mere, 520 mp. Tele-fon: 0768/232.033.Vând (schimb) casãlocuibilã comuna Pe-riºor, cadastru, ane-xe, apã curentã, ca-nalizare la poartã, te-ren 4500 mp, livadãcu pruni, vie. Telefon:0765/291.623.
TERENURIURGENT teren 615mp, Damila, lângãcase. Telefon: 0736/060.799.Vând teren (locuri decasã), Podari. Tele-fon: 0722/943.220.Vând 3000 m pãmântlângã lac, pãdurebun de Camping laNegoieºti 20 km deCraiova sau parte-neri. Telefon: 0723/692.884.Vând teren 1000 mpCârcea, Drum ExpresFord. Telefon: 0752/641.487.5000 mp Gara Pie-leºti lângã Fabrica QFort Termopane. Te-lefon: 0752/641.487.Vând în Bãile Govo-ra terenuri de 400 mpºi 1500 mp, toate uti-litãþile, asfalt, lângãpãdure. Telefon:0744/563.640; 0770/661.438.Vând teren intravilan– 4200 mp la 7 km deCraiova. Telefon:0727/884.205.
AUTOVând OPEL CORSA -450 Euro. Telefon:0764/036.679.Vând VW PASSAT2005, model 2004,1,9 TDI, 101 CP, ber-linã, argintie, unicproprietar, întreþinutã,fãrã avarii, funcþio-neazã impecabil,227000 km reali, preþ3100 Euro. Telefon:0722/537.912.
PIERDERII.I. COROBEA BOG-DAN CONSTANTINdeclarã pierdereacertificatului constata-tor de autorizare lapunct de lucru situatîn localitatea AlbeniT17, P44- Gorj. Sedeclarã nul.
8 / cuvântul libertãþii luni, 9 septembrie 2019sportsportsportsportsportPaginã realizatã de COSMIN STAICU
Preliminarii Euro 2020
Grupa AKosovo - Cehia 2-1 Au marcat: Vedat Muriqi 20, Mergim Voj-
voda 67/ Patrik Schick 16.Anglia - Bulgaria 4-0Au marcat: Harry Kane 24, 50 - penalty, 73 - penalty, Raheem
SCM Craiova a depãºit clar în primul meciformaþia italianã Jomi Salerno, iar asearã s-a
disputat a doua confruntare, practic o formalitate
Echipa femininã de handbalSCM Craiova s-a impus catego-ric, scor 30-21, sâmbãtã, în SalaPolivalentã, în faþa formaþieiJomi Salermo, în primul meci dinturul I din preliminar al CupeiEHF. La pauzã, Craiova a con-dus cu 15-9.Italiencele au accep-tat sã joace ºi returul în Bãnie,acesta jucându-se asearã, dar seanunþa practic o formalitate, ca-lificarea fiind a formaþiei lui Bog-dan Burcea, care în turul urmã-tor va avea o misiune mai difici-lã, contra echipei norvegiene
Satelitul ªtiinþei a pierdut pe teren propriuÎn seria C3, echipa secundã a
Universitãþii Craiova nu a gãsit încãdrumul spre victorie, deºi au trecutdeja trei etape din campionat. For-maþia pregãtitã de Adrian Iencsi apierdut meciul disputat pe stadio-nul „Extensiv”, scor 3-1, în com-pania celor de la Cetate Râºnov.Ionuþ Popescu a deschis scorul înminutul 16, însã oaspeþii au întorsscorul ºi au marcat de 3 ori pânã lafinalul partidei. Universitatea Cra-iova 2 a evoluat în formula: Pre-duþ – Petre, Hreniuc, Ispas (74,Toader), Juncu (38, Borþa) – Do-bre, I. Popescu, Þegle, Trancã –Danciu, Oct. Popescu. TractorulCetate a mai pierdut la scor un meci,de data aceasta în deplasare. Dupãce a cedat cu 0-8 contra Slatinei,
6-3, 7-5 cu Serena Williams,în finala US Open, ºi canadiancade origine românã Bianca Andre-escu (19 ani) care în urmã cu unan nu ieºea din calificãri la acelaºiturneu, a câºtigat trofeul. În se-zonul trecut Serena Williams seînclina în faþa japonezei NaomiOsaka, ºi acum în faþa revelaþieiturneului Bianca Andreescu, caredupã Indian Wels ºi Toronto seimpune magistral. Serena Wiliams
Tertnes Bergen. Craiova va evo-lua în turul secund pe 12/13 ºi19/20 octombrie. Tot în turulurmãtor vor intra în competiþieºi Corona Braºov, respectiv Mã-gura Cisnãdie. În primul meci,SCM Craiova a dominat net ºi areuºit sã înscrie inclusiv prinportarii Andreea Chetraru ºi BiancaCurmenþ. Au evoluat pentru SCMCraiova: Curmenþ 1 gol, Chetra-ru 1, Dhzukeva (portari) Þicu 5,Vizitiu 5, Tudoricã 4, Nikolic 4,ªelaru 4, Klikovac 3, Khavronina2, Ion 1, Colac, Orsivschi.
Flori Stanciu,premiatã în Bãnie
Portarul Florentina Stanciu,care s-a retras la finalul stagiu-nii trecute, a fost premiatã deSCM Craiova pentru activitateasa ºi i s-a mulþumit pentru ce afãcut în Bãnie, ea fiind câºtigã-toare a Cupei EHF cu SCM Cra-iova. Flori Stanciu fost convo-catã la toate categoriile de vâr-stã ale echipei naþionale de hand-bal feminin a României. Pentru -reprezentativa de senioare, ea ajucat în 36 de meciuri ºi a par-ticipat la Campionatul Europeandin 2008 ºi la Campionatul Mon-dial din 2009. Dupã naturaliza-rea în Islanda, Florentina Stan-
ciu a fost convocatã în nume-roase rânduri la echipa naþiona-lã a acestei þãri.
acasã, campioana judeþului Dolj afost învinsã cu scorul de 5-0 de -Flacãra Moreni. Cetate este lanter-na roºie, cu zero puncte, ºi joacãîn runda a patra pe teren propriu, laCalafat, cu FC Voluntari II. Univer-sitatea II Craiova este pe locul 13,cu 2 puncte ºi în etapa viitoare joa-cã în deplasare, cu Sporting Ro-ºiori, sâmbãtã, de la ora 17.
În seria a IV-a s-a disputat pestadionul „Municipal” din Drobe-ta Tr. Severin meciul dintre CSOFiliaºi ºi echipa lui Adrian Mititelu.Aceasta din urmã s-a impus cu 3-2 ºi are punctaj maxim dupã pri-mele 3 etape. Marian Stoenac, ju-cãtor adus chiar de la Filiaºi, a mar-cat o triplã pentru oaspeþi, golurilefilieºenilor au fost înscrise de Ko-
vari ºi Armãºelu, fotbaliºti aduºi dela echipa lui Mititelu.
Victorii la Liga Elitelorpentru UniversitateaFormaþia de juniori sub 19 ani a
Universitãþii Craiova s-a impus cu4-1, pe stadionul „Aripile”, în com-pania formaþiei similare a LPS Bi-horul Oradea, în etapa a 9-a de laLiga Elitelor. Alb-albaºtrii au mar-cat prin Dragoº Popa (2), RareºToader ºi Tudor Negrea. „U” Cra-iova: David Poenaru – CosminDobre, Ionuþ Mitran, George Pã-tulea, Denis Guþã, Eduard Dom-nu, Rareº Toader, Rãzvan Niþui-cã, Dragoº Popa, Tudor Negrea,Ion Polifron. Au mai intrat: CãtãlinPãuºescu – Darius Badea, VladRezeanu, Florin Stanca, David Þi-culeasa. Antrenor: Nelu Petriºor.La under 17, Universitãþii Craiovas-a impus cu 7-0, tot cu LPS Bi-horul Oradea, tot în etapa a 9-a,tot pe „Aripile”. Pentru gazde aumarcat: Ovidiu Iepure, Alex Mitru(2), Mario Neþoiu, Antonio Miu-þescu (2), Andrei Petrescu. „U”Craiova U17: Iustin Lungu – Cos-tin Matei, Mario Neþoiu, BogdanFiru, Mãdãlin Ruican, Daniel Croi-toru, Radu Pãdureþu, Alex Mitru,Vasile Ursu, Ovidiu Iepure, Anto-
nio Miuþescu. Au mai intrat: Bog-dan Eftimie – Florin Niþã, Alin Mo-nea, Andrei Petrescu, SebastianMiere. Antrenor: Dragoº Bon.În
runda viitoare, Universitatea Cra-iova U19 va juca în deplasare, laArdealul Cluj, la ambele categoriide vârstã.
US Open: Bianca Andreescu a câºtigatUS Open: Bianca Andreescu a câºtigatUS Open: Bianca Andreescu a câºtigatUS Open: Bianca Andreescu a câºtigatUS Open: Bianca Andreescu a câºtigatprimul titlu de Mare ªlemprimul titlu de Mare ªlemprimul titlu de Mare ªlemprimul titlu de Mare ªlemprimul titlu de Mare ªlem
a cedat pentru a patra oarã con-secutiv într-o finalã.
„Cred cã nu am mai pierdutvreun meci din luna martie, aºacã încrederea mea este foartemare acum. Sunt recunoscãtoa-re pentru rezultatul de acum, pen-tru cã vor urma sãptãmânã în carevoi pierde. Aºa cã acum sunt înal nouãlea cer. Nimãnui nu-i pla-ce pentru cã joc foarte diferit faþãde celelalte jucãtoare din circuit.
Îmi place sã schimb ritmul ºi în-totdeauna am fãcut asta ºi voiîncerca sã îmbunãtãþesc acestaspect. Îmi place senzaþia pe careo trãiesc acum. Nu cred cã amfost vreodatã mai calmã ca acum,nici în urmã cu un an. Uneori îmipierd încrederea ºi lucruri foartenegative îmi trec prin minte. Îmivine sã distrug racheta ºi sã strigla mine în timpul meciurilor” aspus Andreescu dupã finalã.
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,Handbalistele din Bãnie,fãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHFfãrã probleme în preliminariile EHF
