+ All Categories
Home > Documents > alba cap 00-02 - Alba Iulia 1.pdfAlte 12 capitale judeþene sunt accesibile în limita a 4 ore de...

alba cap 00-02 - Alba Iulia 1.pdfAlte 12 capitale judeþene sunt accesibile în limita a 4 ore de...

Date post: 18-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 0 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
5
Strategia de Dezvoltare Primãria Municipiului Alba Iulia | martie 2005 27 Anexa 1 Poziþionarea municipiului Alba Iulia în teritoriu capitolul 1 * Conþinutul Anexei 1 se bazeazã pe materialul elaborat de G. Pascariu (2003) în cadrul studiului “Managementul operaþiunilor de reconversie funcþionalã a zonelor construite protejate, IHS România srl
Transcript
Page 1: alba cap 00-02 - Alba Iulia 1.pdfAlte 12 capitale judeþene sunt accesibile în limita a 4 ore de parcurs ºi alte 5 în intervalul de 4-5 ore. Capitala þãrii se aflã la aproape

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 527

Anexa 1 Poziþionarea municipiului Alba Iulia în teritoriu

c a p i t o l u l 1

* Conþinutul Anexei 1 se bazeazã pe materialul elaborat de G. Pascariu (2003)în cadrul studiului “Managementul operaþiunilor de reconversie funcþionalã azonelor construite protejate, IHS România srl

Page 2: alba cap 00-02 - Alba Iulia 1.pdfAlte 12 capitale judeþene sunt accesibile în limita a 4 ore de parcurs ºi alte 5 în intervalul de 4-5 ore. Capitala þãrii se aflã la aproape

ACCESIBILITATEA PE CÃI RUTIEREMãsurarea accesibilitãþii municipiului Alba Iulia pe cãi rutiere s-a fãcut prin cal-

cularea timpului necesar deplasãrii cu autoturismul pe drumurile naþionale ºi

europene. Au fost calculate duratele de deplasare pentru urmãtoarele cazuri:

a. pe plan intern, durata deplasãrii de la Alba Iulia la Bucureºti ºi la celelalte 39

de municipii, capitale de judeþ în condiþiile existente în prezent;

b. tot pe plan intern, durata deplasãrii de la Alba Iulia la Bucureºti ºi la celelalte

39 de municipii, capitale de judeþ într-o perspectivã pe termen lung, care ia în

considerare reþeaua de autostrãzi stabilitã prin legea 71 /1996 de aprobare a

secþiunii I a PATN;

c. pe plan extern, durata deplasãrii de la Alba Iulia la cele mai apropiate capi-

tale europene, în condiþiile existente în prezent.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 528

AuditCapitolul 1

Aprec ier i pr iv ind acces ib i l i tatea rut ierã

În situaþia existentã municipiul Alba Iulia, în ciuda poziþiei sale relativ centrale din punct de vedere geografic este accesibil în mai puþin de o orã pentru o singurã capi-talã judeþeanã (Sibiu), în mai puþin de 2 ore pentru alte 3 capitale (Cluj-Napoca, Deva, Târgu Mureº) ºi în mai puþin de 3 ore pentru încã 3 (Râmnicu-Vâlcea, Târgu Jiuºi Zalãu). Alte 12 capitale judeþene sunt accesibile în limita a 4 ore de parcurs ºi alte 5 în intervalul de 4-5 ore. Capitala þãrii se aflã la aproape 5 ore de drum de AlbaIulia, pe traseul cel mai rapid (prin Piteºti). Capitalele a 10 judeþe din estul ºi sudul (vezi Tabelul nr. 1) þãrii necesitã peste 6 ore de deplasare cu autoturismul (timp efec-tiv), cele mai defavorizate direcþii fiind cãtre litoralul Mãrii Negre, municipiile Tulcea ºi Constanþa necesitând peste 8 ore - timp efectiv de deplasare cu autoturismul.

Timpul mediu de acces din cele 40 de capitale judeþene ºi Bucureºti este de 4 ore ºi 27 minute. În perspectiva realizãrii reþelei de autostrãzi, timpul mediu de acces cãtreAlba Iulia se poate reduce însã cu 50 minute în medie ºi cu 33 ore în total (cca 20%). Cele mai spectaculoase reduceri ale timpului de deplasare se obþin pentru capi-talele din nord-estul ºi sud-estul þãrii: peste 2 ore pentru Constanþa, Botoºani ºi Suceava ºi peste 1 orã pentru Brãila, Buzãu, Cãlãraºi, Galaþi, Giurgiu ºi Slobozia. Duratadeplasãrii de la Bucureºti, respectiv Ploieºti, la Alba Iulia se reduce cu cca. 1,5 ore. Nu se produc schimbãri semnificative pe relaþia cu Miercurea Ciuc, Vaslui, Drobeta-Turnu Severin, Reºiþa, Bistriþa, Baia Mare, Satu Mare, Craiova (vezi Figura nr. 2).

Pe cartogramã nr. 1 au fost trasate poligoanele formate prin unirea oraºelor cele mai depãrtate de centru, în situaþia existentã ºi pentru cea de perspectivã. Prin supra-punerea suprafeþelor astfel formate se pot observa diferenþele datorate apariþiei tronsoanelor de autostradã. Imaginea graficã confirmã creºterea accesibilitãþii cãtre sud-estul ºi nord-estul þãrii precum ºi pe direcþia nord-vest.

În ceea ce priveºte relaþia cu cele mai apropiate capitale europene, se poate remarca accesul rapid dinspre Budapesta (6 ore ºi 37 minute) ºi Belgrad (6 ore ºi 22 minute).În limita a 10 ore de deplasare (timp efectiv) sunt accesibile Bratislava ºi Viena pe direcþia vest, Sofia ºi Skoplje pe direcþia sud1, respectiv Chiºinãu spre est. Accesul celmai favorabil din direcþia vest este prin Arad, iar pe direcþia sud prin Craiova, acces care poate deveni ºi mai bun prin realizarea podului rutier ºi feroviar de la Calafat- Vidin.

Realizarea reþelei de autostrãzi preconizate în Secþiunea I PATN, va duce la o comprimare beneficã a spaþiului, din punct de vedere al accesibilitãþii, de care Alba Iulia,datoritã poziþiei sale centrale va beneficia din plin. Durata de deplasare pe direcþia vest se va reduce cu cel puþin o orã, astfel încât Budapesta va fi la mai puþin de 6 oredistanþã2, iar Bratislava ºi Viena la mai puþin de 8 ore (echivalentul duratei actuale de deplasare de la Alba Iulia la Constanþa).

1 Timpul de traversare cu bacul, între Clafat ºi Vidin nu a fost luat în calcul. Prin urmare trebuie adãugat un timp de 40 - 50 minute suplimentar pe relaþiile Skopje, respectiv Sofia.2 Chiar 5 ore dupã darea în folosinþã a tronsonului de autostradã Szeged - Nãdlac.

Page 3: alba cap 00-02 - Alba Iulia 1.pdfAlte 12 capitale judeþene sunt accesibile în limita a 4 ore de parcurs ºi alte 5 în intervalul de 4-5 ore. Capitala þãrii se aflã la aproape

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 529

AuditCapitolul 1

3

Tabel nr. 1: Durata deplasãrii pe cãi rutiere de la Alba Iulia la Bucureºti ºi la celelalte 39 de capitale judeþene din România

3 Timpul în ore se va citi astfel: Alexandria 5,12 reprezintã durata de parcurs de 5 ore ºi 12 minute.

Figura nr. 2: Ierarhizarea municipiilor capitale judeþene în raport cu accesibilitatea lorfaþã de municipiul Alba - Iulia în situaþia actualã ºi de perspectivã îndepãrtatã (durata esteexprimatã în minute)

Page 4: alba cap 00-02 - Alba Iulia 1.pdfAlte 12 capitale judeþene sunt accesibile în limita a 4 ore de parcurs ºi alte 5 în intervalul de 4-5 ore. Capitala þãrii se aflã la aproape

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 530

AuditCapitolul 1

N

S

EV

N-ES-E

S-V

N-V

Baia Mare

AradALBA IULIA

Brasov

BuzãuBrãila

Cãlãraþi

Alexandria

Iaþi

Cluj-Napoca

FocþaniGalaþi

Constan þa

Giurgiu

DevaSfântu Gheorghe

Miercurea Ciuc

Piatra Neam þ

Râmnicu VâlceaPiteþti

Ploieþti

Satu Mare

Oradea

Reþiþa

Sibiu

Târgu Jiu

SlatinaTârgovi þte

SloboziaTulcea

Vaslui

Timiþoara

Zalãu

Târgu Mure þ

Suceava

BUCURE ÞTI

Bacãu

Bistrita

Botoþani

Craiova

Drobeta-Turnu Severin

Spre WARSZAWA(prin Budapesta)16H 10’

CERNAUTI /CHERNIVTSI(prin Suceava)7H 18’

CHISINAU(prin IASI)8H 27’

Spre ISTANBUL(prin Bucuresti)13H 43’

PRAHA(prin Budapesta)11H 33’

BRATISLAVA(prin Budapesta)8H 30’

WIEN(prin Budapesta)8H 56’

BUDAPESTA(prin Arad)6H 37’

BEOGRAD(prin Arad)6H 22’

SKOPJE(prin Craiova)9H 32’ SOFIYA

(prin Craiova)9H 16’

SARAJEVO(prin Beograd)10H 42’

ZAGREB(prin Budapesta)10H 29’

11

22 33 44 55 66 77 88 99 OreOre

ACCESIBILITATEA MUNICIPIULUI ALBA IULIA PE AXE RUTIERE EXISTENTE SI PROPUSE IN PATN

TIMPUL DE ACCES IN VARIANTA EXISTENTA SI PROPUSA IN PATNSECTIUNEA I CAI DE CUMUNICATII APROBATA PRIN LEGEA 71 /1996

orastotal oreexistent

total ore - variantaPATN sectiunea I

Alexandria 5,12 4,16Arad 3,19 2,22Bacau 5,27 4,43Baia Mare 3,33 3,18Bistrita 3,09 2,54Botosani 6,41 6,19Brasov 3,03 2,12Braila 6,48 5,43BUCURESTI 4,52 3,22Buzau 5,15 4,10Calarasi 6,12 4,44Cluj Napoca 1,23 1,08Constanta 8,20 6,47Craiova 4,25 4,03Deva 1,09 0,59Drobeta-Turnu Severin 4,09 3,59Focsani 5,57 5,24Galati 7,15 6,11Giurgiu 5,28 3,58Iasi 6,36 5,55Miercurea Ciuc 3,05 3,05Oradea 3,33 2,31Piatra Neamt 5,10 4,31Pitesti 3,16 2,20Ploiesti 4,36 3,11Resita 3,03 2,53Râmnicu Vâlcea 2,24 1,47Satu Mare 3,51 3,36Sfântu Gheorghe 3,31 2,39Sibiu 0,59 0,53Slatina 3,39 3,01Slobozia 6,15 4,59Suceava 6,05 4,03Târgoviste 4,18 3,22Târgu Jiu 2,57 2,47Târgu Mures 2,00 1,20Timisoara 3,23 2,24Tulcea 8,06 7,01Vaslui 6,39 6,31Zalau 2,37 2,08timpul mediu de acces 4,27 3,39

Cartograma nr. 1: Accesibilitatea municipiului Alba Iulia pe cãi rutiere existente ºi propuse în PATN

Page 5: alba cap 00-02 - Alba Iulia 1.pdfAlte 12 capitale judeþene sunt accesibile în limita a 4 ore de parcurs ºi alte 5 în intervalul de 4-5 ore. Capitala þãrii se aflã la aproape

Tabel nr. 2: Durata deplasãrii pe cãi ferate de la Alba Iulia la Bucureºti ºi la celelalte39 de capitale judeþene din România5

6

5 Conform orarului din Mersul trenurilor de cãlãtori în vigoare în aprilie - mai 2004.6 Timpul în ore se va citi astfel: Bucureºti 6,20 reprezintã durata de parcurs de 6 ore ºi 20minute.

ACCESIBILITATEA PE CÃI FEROVIAREPentru mãsurarea accesibilitãþii pe cãi feroviare a fost utilizat orarul mersului de

cãlãtori al CFR, în vigoare în 2004. Identificarea traseului optim a fost realizatã

ºi cu ajutorul paginii de INTERNET, www.cfr.ro.

Capitolul 1 S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e P r i m ã r i a M u n i c i p i u l u i A l b a I u l i a | m a r t i e 2 0 0 531

AuditCapitolul 1

* Lungimea totalã a drumurilor la 31.12.2000 era de 73435 km, iara cãilor ferate de numai 10.981 km. Drumurile naþionale reprezentau14 685 km (20%), în timp ce cãile ferate electrificate 3942 km (36%).

Aprec ier i pr iv ind acces ib i l i tatea pe ca le feratã

Accesibilitatea pe cale feratã prezintã o imagine profund distorsionatã, faþã derealitatea geograficã a distribuþiei aºezãrilor (vezi cartograma nr. 2). Spre deose-bire de accesibilitatea rutierã, discrepanþele sunt mult mai pronunþate în cazulaccesibilitãþii feroviare, urmare a densitãþii mai scãzute a acesteia ºi a dezvoltãriisale pe direcþii preferenþiate. Din datele generale din AS al României, 2001, rezultão densitate de 6,7 ori mai mare a reþelei rutiere faþã de reþeaua feroviarã1. Esteadevãrat cã dacã se iau în considerare numai drumurile naþionale ºi europene,raportul scade la 1,4. Trebuie însã precizat cã numai 36% din reþeaua feroviarãeste electrificatã ºi numai 27% este cu linii duble, ceea ce diminueazã considerabilcapacitatea de transport a cãlãtorilor ºi mãrfurilor pe cale feratã.

Pe rutele interne timpul mediu de acces este cu cca. 70% mai mare, adicã 7 ore ºi32 minute (faþã de 4 ore ºi 27 minute pe rutier). Doar în 9 cazuri existã legãturidirecte, în timp ce în 7 cazuri sunt necesare 2 schimburi. Ca ºi în cazul accesibi-litãþii rutiere, nord-estul ºi sud-estul þãrii sunt net defavorizate, duratele dedeplasare depãºind 9-11 ore.

Se remarcã însã accesibilitatea redusã a unor municipii aflate la distanþe relativmici (cu accesibilitate rutierã bunã), datoritã unei mai slabe conectãri la reþeauaferoviarã: Râmnicu Vâlcea (peste 7 ore), Piteºti (11 ore), Slatina (peste 9 ore), Reºiþa(peste 9 ore), Satu Mare (cca. 9 ore). Dacã se ia în considerare o duratã adeplasãrii cu trenul de 5 ore numai 10 municipii sunt accesibile din Alba Iulia.Capitala þãrii este accesibilã în limita a 6 ore ºi 20 minute, duratã de timp necon-venabilã nici unei deplasãri diurne ºi nici uneia nocturne (vezi Tabel nr. 2).

La o duratã a deplasãrii de 7-10 ore (corespunzãtor unui drum de noapte)numãrul capitalelor judeþene inaccesibile în acest interval este de 9 (cu uneleexcepþii, acestea sunt accesibile în intervale rezonabile pe cãi rutiere).

În ansamblu se poate aprecia cã accesibilitatea medie, pe cãi ferate a municipiu-lui Alba Iulia este redusã comparativ cu cea rutierã. Desigur, se poate estima cãprin îmbunãtãþirea infrastructurii actuale ºi sporirea vitezei de deplasare, timpul seva comprima pe unele direcþii. Utilizarea transportului feroviar pentru persoanerãmâne favorabilã pe o arie relativ restrânsã.


Recommended